Consultaţia prenatală

• Scop profilactic
• Obiective:
- Identificare şi înlăturare risc obstetrical
- Pregătirea cuplului pentru a oferi îngrijirile
adecvate nou-născutului
- Pregătirea psihologică a gravidei pentru
naştere
 Consultaţia prenatală
• Prima consultaţie prenatală

- recomandabil cât mai precoce ( primele 10

săpt.)
- anamneză completă
- examen clinic general şi obstetrical
- explorări paraclinice de rutină
 Consultaţia prenatală
Consultaţiile ulterioare:
De rutină
- lunar până la 28 săpt. VG
- bilunar 28-36 săpt.
- săptămânal >36 săpt. până la naştere

Frecvenţa particularizată în funcţie de complicaţiile

medicale şi obstetricale
 Consultaţia prenatală
• Obiective:

1. Dgn. de sarcină, stabilirea VG şi DPN

2. Prognosticul de evoluţie a sarcinii
3. Prognosticul naşterii
4. Prognosticul de lehuzie, prognosticul nou-
născutului, , al sarcinilor ulterioare
 DIAGNOSTICUL DE
SARCINA
 Precizarea existenţei sarcinii poate fi crucială pentru
evitarea expunerii ocazionale a fătului la acţiunea
agenţilor fizici şi chimici teratogeni, rezolvarea la timp
a situaţiilor anormale (SEU), asigurarea unei evoluţii
favorabile a gestaţiei.
 Durata normală a gestaţiei este între 259-294 zile (37-
42 sapt), durata medie=280 zile (40 săpt.), calculat din
prima zi a ultimei menstruaţii.
 Elementele clinice de diagnostic diferă în cele 3
trimestre ale sarcinii. In prima jumatate a gestaţiei
semnele sunt predominant materne şi diagnosticul
prezumtiv. In a doua jumătate a sarcinii există semne
fetale iar diagnosticul este de certitudine
 Diagnosticul de sarcină în trimestrul I:
(primele 16 săptămăni)
I. ANAMNEZA:
1. Amenoreea;
2. Modificari ale gustului si a mirosului;
3. Discreta dilatatie venoasa la nivelul
membrelor inferioare, organelor
genitale externe (OGE);
4. Modificari la nivelul sanilor: discreta
crestere in volum, senzatie de
tensiune mamara, mastodinie.
5. Tulburari neurovegetative:
• Digestive: sialoree, greţuri însoţite sau nu de
vărsături matinale, fără legatură cu ingestia
de alimente, modificări de apetit, de gust şi
miros. Aceste simptome apar în primele 6-8
săpt., mai intense intre 8-12 săpt., mai severe
dimineaţa. Exagerarea simptomelor poate fi
semn sugestiv pentru sarcina molară sau
multiplă.
• Urinare: polakiurie diurnă şi nocturnă.
• Nervoase: labilitate neuro-psihică, somnolenţă
diurnă şi insomnie nocturnă, iritabilitate sau
oboseală excesivă.
 II. INSPECŢIA:
1.SÂNII:
• Hiperpigmentarea areolei primare
• Apariţia areolei secundare
• Apariţia tuberculilor Montgomery:
mărirea de volum a glandelor sebacee.
• Dezvoltarea reţelei venoase
subcutanate: reţeaua Haller.
 2. Abdomenul:

• Discretă hiperpigmentare a liniei

mediane
3. Organele genitale externe:
• Discretă imbibiţie edematoasă
• Uşoară dilataţie a venelor superficiale.
• Mucoasă vulvară uşor violacee.
 III. PALPAREA OBSTETRICALĂ:
• Sânii de consistenţă glandulară, eventual
apariţia de colostru la exprimarea
mamelonului.
• Uterul gravid identificabil din săpt. 12 ca o
formaţiune globuloasă pe linia mediană, de
consistenţă păstoasă, cu volum variabil ce
poate fi apreciat prin măsurarea cu banda
metrică de la marginea superioară a simfizei
pubiene. Uterul creşte in sarcină cu cca 4 cm
pe lună, încât la sfărşitul primului trimestru
limita sa superioară este la aprox. 12 cm
deasupra simfizei pubiene.
 IV. EXAMENUL VAGINAL CU
VALVE:
• Pigmentarea perineului
• Coloraţia violacee a mucoaselor vulvo-
vaginală şi exocervicală (semnul
Jacquemier, Chadwick)
• Colul uterin discret mărit de volum, cu
imbibiţie edematoasă, orificiul extern al
colului, circular la nulipare sau în fantă
transversală la multipare.
 V. EXAMENUL VAGINAL DIGITAL
COMBINAT CU PALPAREA
ABDOMINALĂ:
• Colul uterin uşor mărit de volum, de
consistenţă moale- semnul Tarnier
• Istmul ramolit, mai moale decît colul, permite
balansul corpului uterin în raport cu colul-
semnul Hegar
• Corpul uterin cu dimensiuni crescute palpabil
prin fundurile de sac laterale ca o formaţiune
globuloasă - semnul Noble, de consistenţă
păstoasă elastică - semnul Bonnaire,
contractilă - semnul Palmer.
• Până în săpt a 10-a, inegalitatea
coarnelor uterine determinată de
grefarea sarcinii la nivelul unuia din ele
– semnul Piscaceck, interval după care
creşterea uterină devine simetrică.
Uterul gravid poate fi prins la
compresiunea uşoară între degetele
examinatorului - semnul Holtzapfel.
• Amenoreea şi semnele obiective, EVV
combinat cu palparea abdominală → dg
de sarcină în primul trimestru.
• Diagnosticul de sarcină în primul
trimestru de sarcină este de
probabilitate, dg. diferenţial şi
explorările paraclinice se impun pentru
concluzii clare.
 Diagnosticul diferenţial:
1. Amenoreea:
• Amenoreea de prepubertate sau
premenopauză
• Amenoreea de lactaţie
• Amenoreea din stările de anorexie severă
• Amenoreea - galactoree iatrogenă
• Amenoreea secundară de cauze
hipotalamice, hipofizare, ovariene,
uterovaginale.
 Palparea uterului gravid:
a) Fibromiomul uterin
b) Tumori ovariene
c) Anexită
d) Sarcină ectopică necomplicată
e) Sarcina molară
f) Hematocolpos
g) Hematometrie
h) Metrită
i) Globul vezical
 Diagnostic paraclinic în sarcină:
• Testele de sarcină:
Biologice
Imunologice
Radioimunologic

• Ultrasonografia

• Radiografia conţinutului uterin

 Testele de sarcină:
 Teste biologice cu caracter istoric:
1. Reacţia Ascheim-Zondeck
2. Reacţia Galli-Mainini
3. Reacţia Broucha-Simmonet-Hinglais
4. Reacţia Friedman-Broucha
5. Reacţia Reiprich
 Testele cantitative:
Teste imunologice:
Se bazează pe principiul ca HCG-ul
este o proteină care a putut fi sintetizată
în stare pură. Evidenţierea HCG-ului se
face printr-o reacţie Ag-Ac. Timpul de
reacţie variază 2 min – 2 ore iar
sensibilitaea 250 - 3500mU HCG/ml.
Cele mai multe teste se pozitivează la 4 -
7 zile după absenţa menstruaţiei la data
aşteptată.
 Ecografia în trimestrul I:
• Pune în evidenţiază elemente ovulare
din săpt 4-5 a gestaţiei
• 7 săpt: activitate cardiacă
• 8 săpt: în conturul sacului ovular devine
evident butonul embrionar
• 12-13 săpt: extremitate cefalică vizibilă
• 13-14 săpt: poate identifica malformaţii
grave (anencefalia)
 DIAGNOSTICUL DE
SARCINĂ ÎN TRIMESTRUL
II ( 17-28 SĂPT )
 ANAMNEZA:
• Amenoree cu durată mai mare de 16
săpt
• Creşterea progresivă de volum a
abdomenului
• Perceperea primelor mişcări fetale (17-
18 săpt la nulipare, 19-20 săpt)
 INSPECŢIA:
• Faciesul: cloasma (masca gravidică)
• Sânilor: reţeaua venoasă Haller, tuberculii
Montgomery, hiperpigmentarea areolei
primare, prezenţa areolei secundare, eventual
prezenţa de vergeturi
• Abdomenlui: mărirea de volum determinată
de o formaţiune rotundă ce proemină în etajul
abdominal inferior şi depăşeşte ombilicul la
sfârşitul trimestrul II, pigmentarea
accentuată a liniei mediane.
PALPAREA OBSTETRICALĂ:
• Sâni de consistenţă glandulara, colostru la
exprimarea mamelonelor
• Abdomenul ocupat de o formaţiune
globuloasă, ovoidală, cu contur regulat, de
consistenţă renitentă, păstoasă, contractilă
(uterul gravid). Contracţiile uterine din cursul
sarcinii sunt parcelare, neregulate,
nedureroase (contracţii Braxton-Hicks).
Gravida nu le conştientizează, apar dupa
eforturi fizice si dispar la repaus.
 ASCULTAŢIA BCF-urilor:
• După 21 săpt.
• Focarul de ascultaţie cu maximă
intensitate periombilical. Frecvenţă
normală 120-140b/min. Ritmice grupate
câte 2, prima bataie fiind mai intensa.
EXAMENUL VAGINAL CU
VALVE:
• Pigmentarea tegumentului perivulvar.
• Intensă coloraţie violacee a mucoaselor
vulvo-vaginală şi cervicală.
• Colul uterin uşor mărit de volum cu
imbibiţie edematoasă,orificiul extern al
colului circular la nulipare, în fantă
transversală, închis la multipare, în aria
sa, dopul gelatinos.
 EXAMENUL VAGINAL DIGITAL
COMBINAT CU PALPAREA
ABDOMINALĂ:
• Vaginul suplu, colul uterin de
consistenţă moale, ascensionat. Prin
fundurile de sac vaginale se percepe
balotarea vaginală dublă (fătul împins
brusc, se deplasează în cavitatea
amniotică şi apoi revine lovind degetele
examinatorului.
• Semne de certitudine: palparea de către
examinator a mişcărilor fătului,
ascultaţia BCF, palparea polilor fetali.

• Mişcările fetale percepute de mamă pot

fi confundate cu peristaltica intestinală,
iar balotarea poate fi întălnită în
tumorile pelvine şi abdominale cu ascită.
 Diagnostic diferenţial:
Fibromiomul uterin unic, voluminos
(amenoree vs metroragii).
Tumoră ovariană chistică cu evoluţie
abdominală.
Glob vezical voluminos.
Mişcările peristaltice ale anselor
intestinale (confundate cu mişcarile
fetale).
 Ecografia în trimestrul II:
• Precizează date privind VG, morfologia
fetală, localizarea placentei, profilul
biofizic fetal.
• Scorul biofizic fetal: 5 elemente
Activitatea cardiacă
Mişcările respiratorii
Mişcari active ale trunchiului şi
membrelor
Volumul LA
Non-stress test
• Fiecare element este punctat de la 0-2.
In condiţii optime, scorul este 10.
• VG intre 20-28 săpt este optimă prin
măsurarea:
1. DBP
2. CC
3. CA
4. LF
Corelarea lor la valori standardizate
 Ultrasonografia oferă o reprezentare
bidimensională a structurii fetale. Tehnicile
noi pot urmări mişcarile acestor structuri în
timp real. Tehnica Doppler poate aprecia
fluxul sanguin în CO şi identifica feţii cu risc
de întărziere în creşterea intrauterină.
Stabileşte diagnosticul precoce al sarcinii
şi a malformaţiilor fetale. Diagnosticul de
sarcină molară, ectopică, multiplă.
Localizarea placentei şi a anomaliilor
inserţiei, aprecierea volumului LA,
supravegherea stării fătului.
 DIAGNOSTICUL DE
SARCINĂ ÎN TRIMESTRUL
III (28-40 SĂPT)
ANAMNEZA :
• Amenoree >28 săpt
• Mărirea progresivă de volum a
abdomenului
• Perceperea mişcărilor fetale
• Senzaţia de relaxare a ligamentelor
pelvine, compresiune în hipogastru
• Polakiurie diurnă şi nocturnă.
 Inspecţia:
• Faciesul: cloasma gravidică
• Sănilor: creşterea în volum,
hiperpigmentarea areolei primare,
prezenţa areolei secundare, tuberculi
Montgomery prezenţi.
• Abdomenului: mărirea de volum
determinată de formaţiunea ovoidală,
hiperpigmentarea liniei mediane,
vergeturi, circulaţie colaterală.
• OGE: hiperpigmentate, imbibiţie
edematoasă.
• Membre inferioare: edem discret, varice
datorită compresiunii uterului
voluminos.
 Palparea obstetricală:
• Sâni de consistenţă glandulară, colostru
la exprimarea mamelonului
• Palpare superficială prin tehnica
Leopold → caracterele uterului gravid.
Palparea profundă → polii fetali (în
funcţie de prezentaţie)
• Ascultaţia BCF-urilor: ½ liniei spino-
ombilicale, stg. sau dr., de partea
spatelui fetal (în prezentatia craniana).
 Diagnosticul de sarcină:
1. Gestaţia: nr. total de sarcini, indiferent
de evoluţia lor, inclusiv sarcina actuală
2. Paritatea: nr. sarcinilor>28 săpt, deci
inclusiv sarcina actuală.
3. Vârsta sarcinii calculată în săpt.
(împlinite)
4. Date despre făt (FVU)
5. Starea membranelor (MI sau MRS)
 Ecografie în trimestrul III
Evaluarea creşterii şi studiul
morfologiei fetale, aprecierea volumului
de LA şi a greutăţii fătului,
monitorizarea activităţii cardiace,
localizarea placentei şi gradului său de
maturare.
Dispensarizarea sarcinii normale
I. Vizita I ( trim.I < 12 sapt VG):

Ex. Clinic: - anamneza-stabilire factori de risc

- ex. clinic general (inclusiv talie, BMI, TA)
- ex. genital: EVV, EVD, ex.sani
Ex. complementare:
 Hemograma completa
 Grup sangvin, Rh (si pt partener daca gravida are Rh - )
 Glicemie, uree , creatinina, TGO, TGP
 Ex. sumar urina (+/- urocultura )
 Testare serologica pt. VHB, VHC, HIV, lues, Toxoplasma( testari suplimentare
TORCH, Listeria, Chlamidia la paciente cu boala abortiva )
 Pap test (daca nu are facut in ultimul an sau daca a avut rezultat anormal )
 Ex. echografic (confirma prezenta sarcinii intrauterine si stabileste cu precizie VG )
 II. 11-13 SA

• Echografie screening anomalii genetice ( pliu

nucal, os nazal )

• Dublu test (βhCG si PAPP-A )

 Screening de prim trimestru

Screening-ul de prim trimestru ( 11-13 săptămâni şi

6 zile ) permite decelarea:
- anomaliilor cromozomiale
- unor defecte ale sistemului nervos central
- defectelor cardiace majore,
- defectelor de perete abdominal,
- defectelor de tract urinar
- defectelor scheletale.
Nicolaides şi colab., Fetal diagn Ther, 1992; 7 : 123-131
Screening de prim trimestru
Etape de screening

Elementele de screening sunt:

- triplul test (dozarea -fetoproteinei,
-hCG, estriolului )
- bitestul (dozarea -hCG şi PAPP-A )
- examinarea ecografică a translucenţei nucale,
masurarea osului nazal.
- biopsia de trofoblast ( nu se practică înainte de
11 săptămîni )
- se mai foloseste cu bune rezultate Doppler pe
ductus venos, regurgitarea la nivel de
tricuspida.
 Screening de prim trimestru

Interpretarea rezultatelor testelor biochimice (

triplu test şi bitestul ) şi a translucenţei nucale se face în
contextul vârstei materne.
Pentru calcularea riscului individual de anomalie
cromozomială, trebuie luat în calcul riscul a priori, care
depinde de vârsta maternă şi a sarcinii, care se multiplică
cu o serie de factori, care depind de rezultatul testelor de
screening efectuate pe parcursul sarcinii.
Nicolaides KH. The 11- 13+6 weeks scan. Fetal medicine Foundation, London 2004
:13 - 14
 Translucenţa nucală
Măsurarea translucenţei nucale se poate face numai
utilizând ecografe performante, de înaltă rezoluţie cu
posibilitatea de zoom pe imaginea îngheţată.
Examinarea se poate efectua atât pe cale
transabdominală şi mai ales pe cale transvaginală.
Este esenţial să se folosească aceleaşi criterii de către
toţi examinatorii:
1. CRL minimum 45 mm şi maximum 84 mm
Vârsta gestaţională optimă este între 11-13 săptămâni
şi 6 zile (succesul măsurătorii este de 98-100% şi scade la
90% la 14 săptămâni).
 Translucenţa nucală
2. Rezultatele examinării transabdominale şi
transvaginale sunt similare
Reproductibilitatea rezultatelor este superioară pe
cale transvaginală
3. Trebuie obţinută secţiunea sagitală pentru măsurarea
CRL.
4. Mărirea imaginii se face până ce fătul ocupă 75% din
imagine, trebuind să se vadă craniul în profil şi porţiunea
superioară a toracelui
5. Trebuie distins net amnionul de pielea fetală
Aceasta se realizează aşteptându-se mişcarea spontană a
fătului sau solicitând mamei să tuşească sau prin taparea
abdomenului matern.
 Translucenţa nucală

6. Se măsoară grosimea maximă a

translucenţei subcutanate între piele şi ţesutul
moale care acoperă coloana cervicală.
7. Translucenţa nucală trebuie măsurată cu
fătul în poziţie neutră.
Când gâtul fetal este în hiperextensie,
grosimea creşte cu 0,6 mm, iar când gâtul fetal
este flectat scade cu 0,4 mm.
Translucenţa nucală
Translucenţa nucală
 Translucenţa nucală
Grosimea translucenţei nucale este variabilă în funcţie
de vârsta sarcinii, dar se consideră normală când este mai
mică de 2,8-3 mm
Nu este un parametru care poate fi luat în consideraţie
rupt de context, ci trebuie corelat cu vârsta maternă şi cu
testele biochimice.
Studiile efectuate au arătat însă valoarea predictivă
deosebită în depistarea anomaliilor cromozomiale.
O translucenţă de 3mm, 4mm, 5mm şi 6mm a fost
asociată cu un număr de trisomii 21, 18, 13 de respectiv 3
ori, 18 ori, 28 de ori şi 36 de ori mai mare decât cel aşteptat
la vârsta maternă respectivă.
Incidenţa sindromului Turner este de 9 ori mai mare şi
a triploidiei de 8 ori mai mare, dar incidenţa altor
aneuploidii ale cromozomilor sexuali este nemodificată în
cazul unei translucenţe nucale anormale.
Translucenţa nucală anormală
 Osul nazal

Din anul 2001 s-a constatat că, la 60

-70% din feţii cu trisomie 21, osul nazal nu
este vizibil ultrasonic la screeningul de 11 –
13+6 săptămâni.
Semnul este valoros pentru că,
permite creşterea sensibilităţii celorlalte
teste de screening de prim trimestru.
Osul nazal
Osul nazal
 Alte anomalii

Este de subliniat că în cadrul examinării

screening de prim trimestru se pot bănui şi alte anomalii
ale fătului ( anencefalia, encefalocelul, hidranencefalia,
iniencefalia, defecte de perete abdominal, defecte de tract
urinar, defecte scheletice ).
Confirmarea lor însă se poate face numai la
examinările ecografice de după 18 săptămâni!
Omfalocel la 12 săptămâni
( în cadrul unei trisomii 18 )
Omfalocel la 12 săptămâni
( în cadrul unei trisomii 18 )
 Noninvasive prenatal testing
(NIPT)
• Detecția fragmentelor de ADN fetal din sângele
matern (cell-free DNA)
• După 10 săpt VG
• % de ADN fetal ˃ 4% pentru ca testul să fie relevant
• Detecție aneuploidii (mai frecvent crs. 13, 18,21, X,
Y) și alte anomalii genetice cu risc crescut
• Rezultatele anormale trebuie confirmate prin testare
genetică invazivă (CVS / amniocenteză)
 III. 15-18 SA

• Talie, greutate, TA
• Triplu test (AFP, Estriol, βhCG ) la pacientele
care nu au beneficiat de dublu test
• Sumar urina
IV. 20-22 SA

• Talie, greutate, TA
• Sumar urina
• Echografie morfologica fetala
• Repetare serologie Toxoplasma la pacientele
neimunizate
 V. 24-28 SA
• Talie, greutate, TA, IFU, BCF
• Sumar urina
• Hemoleucograma
• Dozare Ac antiRh la cazurile cu incompatibilitate Rh
• Screening DZ gestational – la pacientele cu factori de risc ( AHC
de DZ, , istoric personal de PCOS, obezitate, exces ponderal in
sarcina, macrosomie fetala, polihidramnios , antecedente
obtetricale sugestive: feti morti in utero, nasteri cu n.n. > 4000g,
malf. cardiace congenitale )
• test toleranță la glucoză orală (OMS, 75g glucoză)
 2 hour 75-g Oral Glucose Tolerance Test, OGTT, GTT (plasma)
Units Fasting 1 hour 2 hour
mg/dL 92 180 153
mmol/L 5.1 10 8.5
 VI. 32 SA

• Talie, greutate, TA, IFU, BCF, miscari fetale,

edeme
• Sumar urina
• Repetare serologie Toxoplasma la pacientele
neimunizate (+/- HIV, VDRL la paciente cu risc)
• Echografie
 VII. 35-37 SA

• Talie, greutate, TA, IFU, BCF, miscari fetale, edeme

• Ex. genital: EVV, EVD
• Hemoleucograma
• Sumar urina
• Echografie
• Dozare Ac antiRh la cazurile cu incompatibilitate Rh
• Cultura screening pt Streptococ Beta-hemolitic de grup B (
proba vaginala/rectala – este important portajul in vederea
antibioprofilaxiei intrapartum ! )
 VIII. 37-40 SA

• Saptamanal: TA, BCF, miscari fetale , scurgeri

lichid amniotic(anamneza)
• Trombocite ( daca > 3sapt. de la determinarea
precedenta )
IX. > 40 SA  Evaluare intr-un serviciu
de specialitate
 Consultaţia prenatală
• Prognosticul de evoluţie a sarcinii

- factori de mediu extern

- factori de mediu intern
- factori ovulari
 Prognosticul de evoluţie a sarcinii
Factori de mediu extern
- alimentaţia
- factori psiho-sociali şi ambientali (conditii de
viaţă şi muncă, fumat, consum alcool, droguri,
etc.)
- medicamente (teratogene)
 Prognosticul de evoluţie a sarcinii
Factori de mediu intern:
- Ereditatea – risc boli genetice şi familiale,
gemelaritate, malformaţii, boli c-v, DZ, obezitate
- Vârsta <18ani (prematuritate, preeclampsie,
eclampsie, distocii dinamice), >35ani (avort spontan,
anomalii genetice, complicaţii medicale – HTA, DZ,
DPPNI, naştere prematura, prezentaţii patologice,
incidenţă crescută a intervenţiilor obstetricale
 Prognosticul de evoluţie a sarcinii
APP:
- infectii: HIV, sifilis, hepatite, TORCH
- DZ
- Boli cardiovasc., HTA, afecţiuni pulmonare
- Tulburări de coagulabilitate
 Prognosticul de evoluţie a sarcinii
Antecedente obstetricale şi ginecologice:
- Istoric infertilitate primara/secundara
- Paritate
- Nasteri premature
- Avorturi spontane / elective
- Patologie de sarcina: pre/eclampsie, DPPNI, placenta praevia
- Anomalii la nastere
- Starea fătului la fiecare naştere
- Complicaţii in lehuzie
 Prognosticul de evoluţie a sarcinii
Examenul clinic general – patologii asociate
Examenul obstetrical
Factori de risc:
- Prolapsul genital
- anomalii canal moale
- anomalii bazin osos
- Neoplazii (col uterin, sân esp.), tumori anexiale, etc.
 Prognosticul de evoluţie a sarcinii
• Explorări paraclinice
- hematologice
- biochimice
- serologice
- urinare
- FCB, Pap-test
- ecografie
- !!! Investigatii radiologice - doar cu indicaţie precisă
 Prognosticul de evoluţie a sarcinii
• Factori ovulari
Screening antenatal:
- biochimic – dublu, triplu test
- Ecografic
- Testare invaziva – biopsie vilozit. coriale,
amniocenteză
Teste biofizice fetale:Test non-stress, profil biofizic
Manning (miscări respiratorii fetale, mişcări active
fetale, tonus fetal, TNS reactiv, volum lichid amniotic
– scor 0-10)
 Prognosticul de evoluţie a sarcinii
• 2 categorii:
- Gravide fiziologice
- Gravide cu risc crescut – dispensarizate
diferenţiat de obstetrician, eventual
multidisciplinar
 Prognosticul naşterii
Stabilit in cursul consultaţiilor prenatale dupa 28 sapt sau la
declanşarea naşterii

• Factori materni
- Varsta şi paritate
- Starea gravidei (patologii asociate acute sau cronice)
- Antecedente obstetricale
- Canal dur
- Canal moale
- Forţa(calitate uter – cicatrici, tumori malformatii; perete
abdominal - hernii, eventraţii )
 Prognosticul naşterii
• Factori ovulari

- Fătul: nr., prezentaţie, poziţie, stare

- Placenta (localizare, patologie)
- Membrane (intacte, rupte, patologie)
- Lichid amniotic (cantitate, aspect)
- Cordon ombilical(lungime, patologie)
 Prognosticul naşterii
3 categorii de gravide:

- Prognostic de naştere bun – toate elementele

favorabile

Vor fi dispensarizate ambulator până la debut

travaliu
 Prognosticul naşterii
• Prognostic de naştere rezervat:

- primipare sub 18 sau peste 35 ani,

- mari multipare,
- gravide cu afectiuni cronice,
- sarcini gemelare,
- prezentaţie pelvina,
- polihidramnios cronic,
- disproportie limita fat-bazin

Internare cu 1 sapt inainte DPN

 Prognosticul naşterii

Prognostic de naştere defavorabil

- HTA
- Eclampsie
- Afecţiuni acute coexistente
- Mari multipare
- Uterul cicatricial
- Disproportiile făt-bazin
- Prezentaţiile patologice
- Placenta praevia
- Suferinţa intrauterina a fătului

• Vor fi spitalizate cu 2-3 sapt inainte de termen sau oricand apar

complicaţiile
• Prognosticul lehuziei - evoluţia lehuziilor anterioare, terenul
individual, prognosticul naşterii actuale, calitatea asistenţei
medicale

• Prognosticul alăptării – particularităţi anatomice, condiţii

medicale asociate, dorinţa mamei, etc.

• Prognosticul nou-născutului – factori genetici, dezvoltarea

intrauterina, factori de risc materni/fetali, patologie
obstetricală sau asociată, asistenţa la naştere

• Prognosticul sarcinilor ulterioare - influenţat de vârstă,

antecedente medicale şi obstetricale, modul de rezolvare a
naşterii şi eventualele complicaţii