Sunteți pe pagina 1din 6

Anestezicele generale

În practica chirurgicală, termenul de anestezie sau narcoză se referă la starea unui organism
cu o pierdere reversibilă a conștienței la un nivel controlat de suprimare a sistemului
nervos. Sunt substanțe care în doze terapeutice produc pierderea temporară a cunoștinței și
a posibiltății de mișcare fără să afecteze funcțiile vitale. Această pierdere temporară este
complet reversibilă și poate avea loc asupra întregului organism, caz în care vorbim despre
anestezia generală sau doar pe o porțiune a organismului, caz în care vorbim despre
anestezia locală. Anestezicele generale sunt medicamente care oferă alinarea durerii, slăbesc
reflexul de activitate musculară urmată de pierderea cunoștinței. În practica medicală
modernă anestezia generală este o procedură complexă care implică; evaluarea
preansetezie, administrarea de medicamente anestezice generale, analgezice, monitorizarea
cardio-respiratorie, gestionarea căilor respiratorii și a fluidelor. Medicamentele utilizate în
anesteziologie blochează sau chiar suprimă impulsurile neurologice mediate de sistemul
nervos central și, în felul acesta, permit procedurilor chirurgicale să poată fi duse la bun
sfârșit fără probleme.

Etape ale anesteziei generale:

1. Faza de analgezie: de la începutul administrării până la pierderea conștienței -


pacientul progresiv nu mai simte durerea.
2. Faza de delir: de la pierderea conștienței urmată de respirație neregulată și specifică
până la restabilirea respirației regulate normale - pacientul poate râde sau voma
(etapa de agitare)
3. Faza de anestezie chirurgicală: agitația dispare, mușchii se relaxează;
4. Faza de depresie medulară: o supradoză poate aduce pacientul direct în această fază
și pot apărea oricând eșecul respirației și al circulației.

Anestezicele generale pot fi clasificate în funcție de cum sunt (volatile sau nonvolatile la
temp camerei). Anestezicele de inhalație volatile - pe cale respiratorie și pot fi împărțite în
gaze: ciclopropanul, protoxidul de azot, clorura de etil; și pot fi lichide: cloroform,
dietileter, halotan, izofluran, metoxifluran.

Anestezicele noninhalante – nonvolatile - cale parentarală sau gastrointestinală:


barbituricele, ketamina, etomidatul, disoprofol.

Condiții: Să fie plăcut și neiritant, anestezie rapidă și agreabilă; relaxare musculară perfectă,
să nu producă hemoragie (dilatație capilară); să prezinte limita largă de siguranță; să fie
eliminat repede și să difuzeze rapid pentru a putea fi controlată în orice moment
profunzimea acțiunii; să fie o substanță care să poată fi păstrată ușor, fără să se altereze.

Anestezicele de inhalație:

Scopul lor este de a obține o concentrație de medicament în creier pentru a se atinge nivelul
dorit de anstezie. Pentru aceasta trebuie ca moleculele anestezicului să treacă prin plămâni
până la creier prin diferite faze biologice. Trebuie să fie solubile în sânge și țesutul
interstițial. Alegerea se face în funcție de intervenție.

Protoxidul de azot: primul anestezic care a fost preparat în 1772 prin încălzirea nitratului
de amoniu la 170 grade. Se mai obține și prin oxidarea catalitică a amoniacului care are loc
la 200 grade. Utilizare: în amestec cu oxigenul, 20%, în felul acesta se evită anoxia (lipsa de
oxigen). Produsul trebuie să fie pur fără oxidit de axot, CO2, NH3. Produce o stare de
euforie- gaz ilarian. În proporție de 15-20% anestezic general – anestezie rapidă după o
perioadă scurtă de excitație. Se elimină rapid din organism și nu produce efecte secundare
neplăcute.

Ciclopropanul: (trimetilen) se obține prin sinteză din 1-3 diclorpropan în prezență de Zn


sau Na metalic în soluție alcoolică și în absența apei. Este un anestezic puternic, un amestec
de O, CO2 și cicloporpan 20% administrat după o tehnică specială cu un aparat cu circuit
închis este foarte des administrat. Acțiunea se instalează în 2-3 min și dispare imediat după
întrerupere deoarece se elimină rapid. Se utilizează în chirurgia toracică și a căilor biliare. S-
a constatat că poate provoca aritmii cardiace- nu poate fi administrat persoanelor
susceptibile de afecțiuni cardiace.

Clorura de etil: (monocloretan, kelen) se obține prin acțiunea HCl gazos, uscat asupra
alcoolului etilic absolut în prezența clorurii de Ca, ca agent deshidratant. Utilizîri: anestezic
local deoarece în contact cu pielea sau mucoasele produce o răcire pronunțată și prin
aceasta o anestezie locală rapidă de scurtă durată - în intervenții chirurgicale mici.
Administrată singură poate cauza dispnee, contractarea mușchilor maxilari, salivare,
transpirație abundentă. Aceste manifestări pot fi evitate prin folosirea unor amestecuri în
dif prop de eter, cloroform și clorura de etil.

Cloroformul: (triclormetan) pentru sinteza lui se pleacă de la acid acetic sau tricloroacetonă
în mediu de NaOH. Indiferent de metoda de preparare, se purifică prin spălări repetate cu
apă și acid sulfuric urmate de uscare și apoi redistilare. Produsul intrebuitant intern nu
trebuie să conțină fosgen, HCl, aldehide. Anestezic general, doza este între 30-50mg/ml
sânge și este apropiată de doza letală, 70mg/ml sg-> accidente în timpul administrării.
Acțiunea depresivă asupra inimii și asupra centrilor respiratori, s-a constatat că are acțiune
iritantă asupra rinichilor.

Dietil eterul: primul compus utilizat ca anestezic de medicii americani. Se prepare prin
încălzirea unui amestec de alcool etilic și ac sulfuric urmat de purificarea cu hidroxid de Na
și uscare prin tratare cu clorură de Ca anhidră. Utilizări: anestezic general. Avantaje:
administrare ușoară, produce o bună relaxare musculară, nu influențează prea mult ritmul
resprației și se elimină rapid din organism. Dezavantaje: vasodilatație care poate duce la
apariția hemoragiilor, provoacă frecvent complicații bronho-pulmonare post operatorii și
pot apărea iritări ale rinichilor. Poate fi asociat cu alte anestezice volatile în dif proporții:
10ml clorură de etil, 60ml dietileter, 20ml cloroform=> bună anestezie generală pentru
operațiile de scurtă durată. Poate fi folosit și ca anestezc local în pulverizații pentru
intervenții chirugicale minore. Are și acțiune antiseptică, fiind folosit pentru dezinfectarea
rănilor și a leziunilor superficiale.

Halotanul: (narcotan, fluotan) produce o narcoză promptă cu revenire rapidă. Are efecte
secundare: depresiunea respiratorie și o relaxare musculară incompletă. Este un anestezic
general cu acțiune de 4 ori mai puternică decât dietileterul și de 2 ori mai puternică decât
cloroformul. Nu produce iritații ale mucoaselor și nu tulbură funcțiile hepatice sau renale.
Se administrează cu vaporizatoare speciale în amestec cu aerul în concentrații de 2-3%.

Anestezicele non-inhalante:

Analgezice
Tranchilizante
Neuroleptice

În timpul anesteziei cu subst non inhalante controlul și reglarea în timpul procedurii este
îngreunată față de cea cu subtanțe inhalante, însă simplitatea echipamentului de anestezie
intravenoasă face ca opțiunea de anestezie generală să fie extrem de utilizată în intervențiile
chirurgicale. Pentru anestezia generală, ketamina și etomidatul sunt folosite pentru narcoza
de scurtă durată.

Ketamina: (ketalar, ketanest) derivat de ciclohexanol. Are și efect analgezic. Este utilizat în
intervenții de scurtă durată care nu necesită relaxare musculară. Provoacă o analgezie
profundă și un somn superficial după aprox 30’ de la o injecție intravenoasă și după 3-4 min
în urma unei injecții intramusculare. Anestezia durează între 5-15 min, dacă anestezicul este
introdus prea rapid, apar depresiuni respiratorii, hipertensiune, iar în perioada de revenire
pot apărea grețuri, vomă și tulburări psihice. Medicația preanesteticp cu morfină,
scopolamină, benzodiazepină.

Etomidat: (hipnomidat) derivat de imidazol. Utilizare: durata acțiunii depinde de doza


administrată, poate fi considerat un medicament hipnitic sedativ din cauza pierderii rapide
a conștienței după administrare intravenoasă. Nu are acțiune analgezică dar manifestă
acțiune anticonvulsivantă.

Procofol: este un anestezic care se administrează intarvenos în cazul intervențiilor


chirugicale de scurtă durată. Avantajul este că se elimină rapid din organism.

Tiopentalul(pentotal): este un barbituric a cărui acțiune ….. revenirea pacientului are loc în
15 min după administrare. Acțiune asupra snc, musculaturii netede și vaselor sanguine.

Anestezicele locale:

Acele medicamente folosite în scopul eliminării temporare și reversibile a senzațiilor


dureroase din diferite zone ale corpului prin blocarea transmițătorilor către receptorii
durerii. Dpdv medical anestezicele pot fi diferențiate de metoda lor de utilizare clinică:

Anestezice topice- medicamente folosite local pe mucoasa nazală, bucală, arborele


traheobrahial, ochi, tract urinar, gastro-intestinal cauzând anestezie superficială.
Benzocaina, ciclometicaina, hexilcaina, cocaina, lidocaina, tetracaina.

Anestezicele de infiltrație - în piele sau t. profunde pt intervenții chirurgicale. Ex:


metivacaina, bupivacaia, procaina.

Anestezice regionale sau de bloc - se introduc într-un nerv sau grup de nerv. Pe percursul
intervențiilor minore în scopul blocării simțurilor- metodă folosită în timpul interv la picior,
umăr, braț sau gât. Și cel mai frecvent : lidocaina, metivacaina, bupivacaina.

Anestezice spinale - locale introduse direct în lichidul spinal ceea ce cauzează un blocaj
simpatic sau pierderea simțurilor ca și relaxarea musculară rezultatul din interacțiunea
anestezicului cu traiectul fiecărui nerv spinal.

Anestezice epidurale - în membrana măduvei spinării în spațiul intervertebral. Folosite țn


intervențiile ginecologice și în obstretică care nu necesită o dezvoltare rapidă a anesteziei.
Ex: lidocaina, mepivacaina, bupivacaina.
Procaina: anestezic local (novocaina,adrocaina, melcaina). Anestezic de scurtă durată
utilizat pentru ameliorarea durerilor de diferite tipuri. Utilizat în infiltrații, anestezii
epidurale și spinale dar și pentru potențarea acțiunii medicamentelor utiliz în anesteziile
generale. Bine suportat de organism atât oral cât și injectabil însă poate cauza reacții
alergice unor persoane cu sensibilitate - administrat injectabil.

Cloroprocaina: (nesacaina) este administrată în situațiile în care se cere ameliorarea durerii


rapid. Se folosește și în infiltrații, blocând transmiterea nervoasă periferică; în anestezii
spinale și epidurale.

Tetracaina: anestezic local puternic cu durată lungă de acțiune. Utilizat în măduva spinării.

Cocaina: un medicament utilizat în anestezia de suprafață a mucoaselor, se absoarbe rapid


prin mucoasele linguale și nazale. Se utilizează în ORL, în oftalmo datorită acțiunii sale
midriatice. Utilizarea limitată deoarece produce euforie și o excitație psihică neobișnuită,
halucinații și în final duce la depresie. Produce obișnuință și are o toxicitate foarte
pronunțată. Prezintă avantajul de a produce o vasoconsticție locală care împiedică difuzia
rapidă a medicamentului de la locul de aplicare. Nu se utilizează în rahianestezie din cauza
toxicității.

Lidocaina (psilina, nefluran): utilizări: efect prelungit. Folosită în stomatologie, chirurgie, în


anestezia de suprafață, anestezia de infiltrații și în endoscopie. Efectul se produce în 3-5 min
și se menține 1-2h. Este bine tolerată de organism.

Mepivacaina: utiliz în anestezia locală și de infiltrație fiind lipsită de toxicitate. Are un efect
rapid mult mai puternic și mai prelungit față de lidocaină, este singurul anestezic local care
nu produce vaso-dilatație.

Bupivacaina: anestezic local utilizat în infiltrații, în anestezii epidurale și spinale blocând


transmiterea nervoasă. Are acțiune de lungă durată fiind folosită în urologie chirurgie
toracică inferioară și abdominală. Este folosită pentru blocarea nervului trifacial, plexului
brahial și sacral în operații de cezariană și în cazul luxațiilor.

Anestezicele topice:

Se aplica pe mucoasa. Sub forma lichida : xilina, pantocaina; pasta: pomada de xilina, xilina
xilocaina; pulberi: bezocaina, ortoform: aerosol;gel;unguente; spray.
Anestezina: (bezocaina, aminobenzoatul de etil): folosită sub formă de pulbere, aerosoli,
unguente, supozitoare în special pentru aplicații locale, reducerea durerilor cauzate de
mâncărimi, mușcături, tăieturi. Acțiunea se manifestă după 15-30 sec și durează 12-15min.

Ciclometicaina(surfacaina): folosită pe piele sau mucoase pentru tăieturi, mușcături dar și


pentru examinări urologice.

S-ar putea să vă placă și