1

În actualele condiţii de trecere la economia de piaţă, realităţilor

pieţei româneşti a produselor agroalimentare li se adaugă dimensiuni noi
privind competitivitatea în condiţii de concurenţă, caracterizată printr-o
cerere neuniformă şi ofertă sezonieră, dispersată teritorial şi cantitativ,
care alături de securitatea alimentară constituie componente de bază în
cadrul politicii economice şi sociale de ansamblu.
Politica alimentară este prezentată ca un ansamblu coerent de
principii, obiective, priorităţi şi decizii adoptate de stat pentru satisfacerea
întregii populaţii în limitele nevoilor raţionale de hrană. La elaborarea
unei asemenea politici apare imperios necesară contribuţia cercetării
ştiinţifice, care trebuie privită sub forma unui concept de sistem în care
mai multe discipline se ocupă de studiul consumului alimentar şi al
producţiei alimentare.
Rezolvarea problemei alimentare este un proces complex care
vizează o perioadă lungă de timp şi în care un rol important îl joacă
statul, prin iniţierea şi administrarea unei politici economice reale cu
ajutorul cheltuielilor bugetare suplimentare pe care le alocă fie
consumului, fie investiţiilor. Dezvoltarea sistemului agroalimentar, ritmul
anual de creştere a producţiei agricole şi structura acestuia trebuie să se
coreleze cu creşterea populaţiei şi a gradului de civilizaţie.
La baza strategiei de dezvoltare a sistemului agroalimentar trebuie
să stea analiza cererii de consum pentru produsele agricole şi
agroalimentare care este direct influienţată de subsistemul resurselor
agroalimentare. În acest sens întreprinderile moderne din mai multe ţări
au adoptat o nouă viziune faţă de piaţă şi au pus în acţiune metode şi
tehnici noi,ştiinţifice de investigare a pieţii, de adaptare operativă la piaţă,
ca şi de influienţare a acesteia. Pentru orice întreprindere, piaţa
înseamnă un ansamblu de oportunităţi, dar şi de constrângeri şi de
restricţii.
 2
Dimensiunile structurale şi însăşi eficienţa întreprinderilor depind
de modul în care se integrează cu relaţiile de piaţă, de modul cum se
confruntă cu cerinţele acesteia.
Creşterea complexităţii şi exigenţelor pieţei, caracteristicile
perioadei actuale impune întreprinderii modalităţi noi de implicare în
mecanismele pieţei. Orice întreprindere agricolă are nevoie de informaţii
de piaţă internă şi externă referitor la sortimentul şi segmentul de piaţă
căruia i se adresează.
Aceste informaţii au importanţă hotărâtoare pentru fundamentarea
strategiilor ce trebuie aplicate, impunându-se astfel folosirea metodelor
de marketing agrar.
Folosirea acestor metode de marketing asigură creşterea
producţiei pomicole, precum şi perfecţionarea nevoilor consumatorilor
interni şi externi.
Proiectul urmăreşte realizarea unui studiu de piaţă comparativ
asupra politicilor de marketing agrar pe care S.C.”Fructera” S.A.Bîrlad şi
E.A.R.L.”Vergers Courtois” Suzanne le-au promovat pentru a găsi noi
posibilităţi de creştere a vânzărilor implicit a profitului la compertimentul
fructe proaspete.
 3
Cap.1 Date monografice privind S.C. “Fructera”.S.A.
Bîrlad şi E.A.R.L. “Vergers CURTOIS” Suzanne

1.1. Date monografice privind S.C. “Fructera”.S.A. Bîrlad

1.1.1. Aspecte generale.

Societatea comercială S.C.”Fructera” S.A. Bîrlad este situată în
podişul central Moldovenesc, ocupând partea nordică a colinelelor
Tutovei în zona oraşului Bîrlad, judeţul Vaslui.
S.C.”Fructera” S.A. Bîrlad a rezultat din divizarea societăţi
S.C.“Pomicola” S.A. Bîrlad conform Legii 31/90 modificată prin care S.C.
“Pomicola” S.A. Bîrlad s-a divizat în 3 societăţi toate cu profil horticol
(cod CAEN 117) având ca obiect de activitate producerea şi valorificarea
fructelor, după cum urmează :
1. S.C. “Pomicola” S.A. Bîrlad având o suprafaţă agricolă de 274 ha cu
următoarea structură:-plantaţii pomicole 244ha ;- teren arabil 30 ha.
2. S.C.”Fructera” S.A. Bîrlad cu o suprafaţă de 252 ha cu următoarea
structură:
-plantaţii pomicole 198 ha ;- teren arabil 42 ha; - teren neproductiv şi
construcţii 10 ha.
3. S.C. “Horticola” S.A. Puieşti cu o suprafaţă totală de 677 ha cu
următoarea structură: - plantaţii pomicole 610 ha; - teren arabil 44 ha;
- teren neproductiv 20 ha.
Capitalul social rezultat a fost următorul:
 S.C.” Pomicola” S.A Bîrlad -575 mil. lei
 S.C.”Fructera” S.A. Bîrlad - 382 mil. lei
 S.C. “Horticola” S.A. Puieşti – 672 mil. Lei
Datoriile către beneficiari şi furnizori ca şi creanţele au fost repartizate
proporţional în funcţie de capitalul social alocat fiecărei unităţi rezultate
după divizare.
 4
Prin O.G. 198/99 S.C.”Fructera” S.A. Bîrlad cu capital integral de stat
(F.P.S.) a intrat în proces de privatizare, iar prin contractul de
cumpărare/vânzare nr.79/12.12.2000 societatea a fost cumpărată de
catre asociaţia salariaţilor- P.A.S.—Fructera, în acest fel făcându-se
transferul capitalului de stat noului proprietar.
Preţul de achiziţionare a pachetului de acţiuni a fost de 2500 lei/
acţiune, valoare ce reprezintă 10% din preţul de piaţă al acţiunii, acest
lucru fiind posibil şi datorită faptului că odată cu cumpărarea pachetului
de acţiuni s-a preluat activul şi pasivul societăţii (o datorie către bănci si
furnizori de cca. 3 mld. lei).
Prin reevaluarea activelor capitalul social al societăţii S.C.”Fructera”
S.A. Bîrlad a crescut de la 382 milioane lei la 8480 milioane lei acest
lucru realizându-se prin aport în natură.
Obiectul de activitate.
Obiectul de activitate principal al societăţii este producerea şi
valorificarea producţiei de fructe, iar în secundar se realizează pe
suprafeţe mai mici cultivarea altor plante: grâu, cartof, floarea-soarelui,
porumb;culturi amplasate atât pe terenul arabil din incinta societăţii cât şi
pe teren arendat (121 ha teren arabil concesionat pe 49 ani de la
Agenţia Domeniilor Statului – A.D.S. şi 131 ha suprafeţe de teren arabil
arendate pe raza comunelor limitrofe pe o durată de 5 ani).
Tab.1
Structura de producţie a S.C.”Fructera” S.A. Bîrlad

Nr. Categoria de folosinţă Suprafaţa

Crt. ha %
1 Plantaţii pomicole 632 56
2 Plantaţii viticole 406 36
3 Teren arabil 85 8
Total teren agricol 1123 100
 5
Graf.1

Structura pe categorii de folosinta a terenului la S.C.Fructera S.A. Bîrlad

85

Plantatii pomicole
Plantatii viticole
Teren arabil 406
632

Iniţial societatea şi-a început activitatea pe raza a două ferme: Crâng I

şi Crâng II ce însumau suprafaţa societăţii la divizare, iar în prezent
societatea cuprinde 9 ferme cu acelaşi obiect principal de activitate,
respectiv exploatarea plantaţiilor pomi-viticole şi valorificarea produselor
horticole după cum urmează:
 Ferma pomicolă Crâng I cu o suprafaţă totală de 156 ha, din care
plantatii pomicole 122 ha.
 Ferma pomicolă Crâng II, cu o suprafaţă totală de 98 ha, din care
plantaţii pomicole 77 ha.
 Ferma pomicolă Tomeşti, cu o suprafaţă totală de 139 ha, din care
128 ha sunt ocupate cu plantaţii pomicole.
 Ferma pomicolă Seaca I, cu o suprafaţă totală de 155 ha, toate
ocupate de plantaţii pomicole.
 Ferma pomicolă Seaca II, cu o suprafaţă totală de 150 ha ocupată cu
plantaţii pomicole.
 Ferma viticolă Seaca I, cu o suprafaţă de 110 ha,din care 100 ha
ocupate cu plantaţie viticolă.
 6
 Ferma viticolă Seaca II, ce se întinde pe o suprafaţă de 91 ha, din
care 90 ha plantaţie viticolă.
 Ferma viticolă Seaca III, cu o suprafaţă totală de 108 ha, din care 100
ha plantaţii viticole.
 Ferma viticolă Seaca IV, cu o suprafaţă totală de 116 ha, ocupată cu
viţă de vie.

1.1.2. Structura organizatorică şi de conducere

În cadrul unităţii există o structură organizatorică a conducerii care se
bazează pe principiul de conducere care asigură ordine, care stabileşte
clar responsabilităţile, fiecare salariat răspunzând pentru activitatea sa în
faţa şefului ierarhic.
Datorită specificului societăţii în ceea ce priveşte numărul de salariaţi
dimensiunea nivelurilor ierarhice nu este o problemă în acest caz
transmiterea informaţiilor şi deciziilor făcându-se rapid. (fig.2)
Fig.1
SCHEMA CONDUCERII UNITĂŢII S.C. FRUCTERA S.A.

Consiliul de
Administraţie

Comisia de cenzori

Director general

Contabil şef Director comercial Şef comp.Personal Salarizare

Responsabil economic Comp. A.D.T. Şef fermă

Aşa cum rezultă din organigrama prezentată, elementele

componente ale unei structuri organizatoriale de management cuprind:
 7
postul, funcţiile, numărul de subordonaţi direcţi ai managerului, nivelurile
ierarhice, relaţiile organizatorice, activităţile şi atribuţiile.
S.C.”Fructera” S.A. Bîrlad este condusă de un Consiliu de
Administraţie alcătuit dintr-un preşedinte care îndeplineşte şi funcţia de
director general al societăţii şi doi membri.
Membrii Consiliului de Administraţie au obligaţia de a răspunde
faţă de societate pentru prejudiciile rezultate din infracţiuni şi abateri de
la dispozitiile legale, între atribuţiile lor regăsindu-se angajarea
personalului operativ, organizarea procesului de producţie, stabilirea
atribuţiilor de servici pentru fiecare dintre salariaţi, precum şi stabilirea
tacticilor de marketing şi a strategiei unităţii în ceea ce priveşte
producţia, valorificarea producţiei si dezvoltarea societăţii.
Deasemeni la nivelul societăţii sunt constituite şi o comisie de
cenzori alcătuită din doi membri care sunt şi acţionari ai societăţii precum
şi trei compartimente: A.D.T. – Aprovizionare Desfacere Transport,
Personal Salarizare şi Financiar Contabil.
Fiecare din cele 9 ferme din componenţa societăţii este condusă
de către un şef de fermă, ar evidenţa contabilă primară este asigurată de
un economist arondat la câteva ferme învecinate.

1.1.3. Forţa de muncă şi înzestrarea tehnică

La data de 1.03.2002 structura personalului la S.C. “Fructera”S.A.
Bîrlad se prezenta astfel: 9 şefi de fermă din care 6 cu studii superioare
de specialitate şi 3 cu studii medii de horticultură; 2 economişti care
asigură evidenţa primară la ferme, iar restul de personal până la 73 se
prezintă după cum urmează :
*1 director general *1 contabil şef
*1 şef personal *1 şef compartiment A.D.T.
*6 mecanizatori *18 paznici
*34 muncitori agricoli
 8
Analiza pe grupe de vârstă evidenţiază faptul că ponderea cea mai
mare o au persoanele cuprinse între 26 şi 35 ani, iar ca nivel de
pregătire nivelul minim este cel al studiilor generale respectiv şcoala
generală.
Tab.2
STRUCTURA FORŢEI DE MUNCĂ LA S.C.” FRUCTERA “S.A.
PE GRUPE DE VÂRSTĂ ŞI SEX
SEX Bărbaţi Femei Total
VÂRSTĂ Nr. % Nr. % Nr. %
Până la 25 ani 15 20,5 1 1 16 21,5
Între 26 si 35 ani 28 38 2 3 30 41
Între 36 si 50 ani 12 16,5 3 4 15 20,5
Peste 50 ani 10 14 2 3 12 17
Total 65 89 8 11 73 100

În ceea ce priveşte înzestrarea tehnică, societatea lucrează cu :

- 4 tractoare viticole (VR - 445) în plantaţiile de vii, dotate cu utilajele
aferente.
- 4 tractoare U – 650 pentru terenul arabil, transportul producţiei şi
lucrări în pomicultură, acolo unde distanţele permit.
- 2 tractoare U – 445 DT în plantaţiile pomicole.
Lucrările de protecţie fitosanitară se execută numai cu mijloace avio
întrucât societatea de-a lungul timpului a ajuns la concluzia că acestea
execută lucrările de combatere a bolilor şi dăunătorilor la timp, de calitate
superioară şi la costuri minime (cca. 100.000 lei/ha).

1.2. Date monografice privind E.A.R.L. “Vergers

CURTOIS” Suzanne
 9
1.2.1. Aspecte generale

Exploataţia agricolă cu răspundere limitată “Vergers Curtois” este

situată în comuna Suzanne din departamentul Ardennes, regiunea
Champagne-Ardennes din Franţa.
Acest departament de 5229 km² se întinde pe o parte din masivul
Ardenez şi nord-estul bazinului parizian şi este cel mai nordic din cele
patru departamente care formează Regiunea Champagne-Ardenne:
Marne, Haute-Marne şi Aube.
Situat la frontiera belgiană, departamentul se întinde în parte în
masivul Ardenez unde altitudinea ajunge până la 504 m. Zona este
ocupată în mare parte de păduri şi este brăzdată de cursul de apă
sinuos al Meusei. Un alt curs de apă important este l'Aisne şi Sormone
care despart masivul ardenez de formaţiunile vălurate ale crestelor
preardeneze.
Văile râurilor Meuse, l'Aisne, Marne, l'Aube şi Seine organizează
practic configuraţia geografică a zonei. Peisajele sunt peste tot modelate
de apele şesului champagnois în prezent puse în slujba omului prin
lucrările ample de canalizare şi regularizare de la sfârşitul secolului
trecut. Platoul ardenez acoperit de păduri este secţionat de cursul
râurilor Meuse şi Semoy şi lacurile rezervor create pentru a reţine aceste
debite.
Climatul este calificat ca fiind rece, umed, noros în mare parte şi cu o
frecvenţă ridicată a vânturilor. Temperaturile medii anuale se ridică la
circa 10 °C, mai mici cu cel puţin un grad faţă de Paris, dar cu unul mai
mare decât la Nancy doar înălţimile platoului ardenez înregistrând
temperaturi medii negative (- 1 °C) în luna ianuarie. Precipitaţiile care
depăşesc adesea 1200 mm sunt de duoă ori mai mari decât cele din
valea champenoisă.
 10
În aceste condiţii climatice şi pe un substrat litologic format din gresii
pe care s-au dezvoltat soluri cenusii şi brun roscate de pădure, terenurile
agricole în această regiune sunt ocupate aproape exclusiv cu păşuni şi
plantaţii pomicole spre deosebire de caracterul cerealier şi viticol pe care
îl au celelalte trei departamente care formează regiunea.
Istoricul pomicol al regiunii Turteron-Suzanne este bogat, în zonă
datând numeroase pieţe pentru fructe din secolul al XVI-lea, mărturii în
lemn ale unei intense activităţi de producţie şi comerţ cu fructe .
Societatea E.A.R.L. Vergers Curtois se situează în partea sudică a
masivului Ardeni defăşurându-şi activitatea pe raza comunelor Suzanne
şi Saint Lambert. Exploataţia a luat fiinţă practic în anul 1997 prin
preluarea ei de către actualul proprietar Jean-Philippe Curtois şi
extinderea obiectului de activitate şi la producerea şi comercializarea
fructelor. Extinderea obiectului de activitate s-a făcut în baza achiziţiei a
16 ha de plantaţie pomicolă astfel încât suprafaţa totală a exploataţiei
este în prezent de 75,56 ha .Ca şi categorii de folosinţă suprafaţa totală
este împărţită în teren arabil, păşuni şi plantaţii pomicole după cum
urmează:
Tab.3

Categorii de Suprafaţa ha % din total

folosinţă
Plantaţii pomicole 16 21,2
Teren arabil 17 22,5

Păşuni 42,56 56,3

Total 75,56 100
 11
Graf.2

Categoriile de folosinta ale terenului la E.A.R.L.

"Vergers COURTOIS" Suzanne

16

Plantatii pomicole
Teren arabil
Pasuni 42,56
17

Exploataţia are forma juridică de societate cu un număr de trei

asociati şi deţine un capital social de 1.666.650 FF (252500 euro)
Obiectul de activitate
Obiectul de activitate al societăţii îl constituie:
 producerea şi valorificarea producţiei de fructe ,
 comerţ cu amănuntul şi en gros
 creşterea animalelor
 culturi de câmp (grâu, porumb) .
Întreaga suprafaţă este structurată în 7 tarlale după cum urmează:
1. La Fuche cu o suprafaţă totală de 5 ha, ocupate toate cu culturi de
câmp.
2. Epernay cu destinaţie cultura plantelor de câmp pe o suprafaţă de 12
ha.
3. St. Lambert care se întinde pe o suprafaţă totală de 3 ha plantaţie
pomicolă
4. Le Chesne ocupată cu 10 ha plantaţie pomicolă
5. Pont Royal cu o suprafaţă de 3 ha plantaţie pomicolă
6. La Fountain cu destinatia păşune pe o suprafaţă de 35 ha
7. Cretes cu destinatia păşune pe o suprafaţă de 7,56 ha
 12

1.2.2. Structura organizatorică şi de conducere

Datorită dimensiunilor pe care le are, exploataţia agricolă E.A.R.L.
“Vergers COURTOIS” se incadrează în categoria fermelor de dimensiuni
mici spre medii care în general sunt conduse de un administrator care de
regulă este şi proprietarul exploatatiei de unde rezultă şi necesitatea unui
număr redus de salariaţi prinşi într-o structură organizatorică foarte
simplă, dar eficientă care implică conducerea şi intervenţia directă a
administratorului în toate procesele de lucru ce se desfăşoară în
exploataţie.
Atribuţiile ce privesc angajarea sau concedierea personalului,
stabilirea îndatoririlor şi a responsabilităţilor precum şi a strategiei şi a
tacticii de marketing îi revin în exclusivitate proprietarului exploataţiei. În
ceea ce priveşte întocmirea evidenţelor primare şi a calculelor
economice exploataţia se foloseşte de un economist al C.E.R.G.A.-
Centrul de Economie Rurală şi Gestiunea Afacerilor pe baza unui
contract de prestări servicii încheiat între exploataţie şi acesta din urmă.
Deasemenea C.E.R.G.A. deţine un rol important şi în activitatea de
monitorizare şi consiliere a exploataţiei precum şi în ceea ce priveşte
relaţiile cu banca şi activitatea de acordare a creditelor.

1.2.3. Forţa de muncă şi înzestrarea tehnică

Forţa de muncă de care dispune exploataţia suferă modificări de-
a lungul întregului an agricol, ea fiind constituită în principal din doi
salariaţi permanenţi cărora li se adaugă pe parcursul anului un număr
variabil de lucrători sezonieri. Nucleul de bază îl constituie cei doi
salariaţi permanenţi şi proprietarul exploataţiei, pe parcursul anului
echipa completându-se cu patru muncitori sezonieri în perioada mai-
septembrie şi până la zece muncitori în perioada septembrie-noiembrie,
perioadă ce coincide cu momentul recoltării principalelor fructe.
 13
Graf.3

Evolutia numarului de muncitori în decursul unui an la

E.A.R.L. "Vergers COURTOIS" Suzanne

13

DEC.-APR. MAI-AUG. SEPT.-NOV.

Înzestrarea tehnică a exploataţiei E.A.R.L. “Vergers CURTOIS”

Suzanne este foarte bună, unitatea dipunând de :
 un tractor Massey Ferguson D.T.-55 C.P.,folosit în lucrările din
pomicultură,dotat cu toate utilajele aferente.
 un tractor Renault 80 C.P. pentru terenul arabil,transportul producţiei
şi lucrări în plantaţiile de pomi.
 un tractor Renault 60 C.P. folosit exclusiv în plantaţiile pomicole
pentru ridicarea şi încărcarea paleţilor de fructe pe platformele de
transport,echipat cu un ridicător hidraulic.
 un tractor Renault 45 C.P. utilizat în toate lucrările agricole şi echipat
corespunzător.
 un electrostivuitor folosit pentru descărcarea producţiei şi manipularea
paleţilor în fermă şi depozitele aferente.
 o maşină Citroen van cu capacitatea de 3,5T pentru transportul şi
desfacerea produselor către beneficiari.
 depozite frigorifice ce însumează o capacitate de depozitare de 250T.
 linie de sortare şi calibrare mecanică a merelor şi perelor cu o
capacitate de 2T fructe/ oră.
 atelier de fabricare şi îmbuteliere a sucurilor din fructe.
 maşini de condiţionat şi ambalat fructele.
 14

Cap. 2 Piaţa fructelor la S.C.” Fructera” S.A. Bîrlad şi

E.A.R.L. “Vergers COURTOIS” Suzanne

2.1. Prezentare generală.

Piaţa într-un sens generic mai larg reprezintă coordonata majoră
care determină echilibrul economic dintre cerere si consum.În ceea ce
priveşte piaţa produselor horticole rolul sau esenţial derivă din calităţile
nutritive şi însuşirile organoleptice specifice ale fructelor care fac din
producţia de fructe o componentă de bază a raţiei alimentare a omului.În
general satisfacerea cerinţelor de consum pentru fructe depinde de o
serie de factori dintre care menţionăm:suprafaţa agricolă minimă ce
revine pe locuitor,nivelul producţiilor medii la unitatea de
suprafaţă,favorabilitatea condiţiilor pedoclimatice,sistemul de agricultură
si tehnologiile de cultivare practicate, condiţiile economice.
Piaţa fructelor,ca de fapt piaţa tuturor produselor horticole,prezintă ca
particularitate faptul că atât fenomenele cererii cât şi cele ale ofertei sunt
strâns legate de calitatea produselor şi îndeosebi de perisabilitatea
ridicată a acestora.
Calitatea fructelor se realizează în sfera producţiei,motiv pentru care
trebuie să se aplice tehnologii de cultură specifice pentru a obţine o
calitate corespunzătoare unei anumite direcţii de utilizare.Astfel pentru
valorificarea în stare proaspătă imediată,fructele trebuie să corespundă
standardelor de consum specifice,pentru menţinerea calităţii şi păstrarea
în stare proaspătă pe durată determinată să corespundă standardelor şi
tehnologiilor de păstrare omologate,iar pentru industrializare,să fie
corespunzătoare aplicării diferitelor tehnologii de prelucrare
gospodărească sau industrială.
 15
La nivel naţional evoluţia producţiei totale de fructe prezintă un indice
ridicat de inconstanţă generat mai ales de modificările suprafeţelor
cultivate cu pomi şi arbuşti fructiferi, dar şi de nivelul producţiilor medii
realizate pe unitatea de suprafaţă.
Tab.4
SUPRAFAŢA ŞI PRODUCŢIA MEDIE DE FRUCTE LA HA , PE SPECII,IN ANII
1990,1992,1998 IN ROMÂNIA

1990 1992 1998

SPECIA SUPR. PROD.MEDIE SUPR. PROD.MEDIE SUPR. PROD.MEDIE
MII hA Kg/.ha MII hA Kg/.ha MII hA Kg/.ha

TOTAL LIVEZI 230.8 6200 229.8 5010 223.6 5358

PE ROD din
care:
MĂR 90.9 7500 88.7 6100 79.3 6850
PĂR 8.4 8780 8.4 7500 8.2 6900
PRUN 101.1 4450 101.1 3430 108.4 4200
CAIS Şi 6.7 7160 6.9 5900 7.5 7320
ZARZĂR
PIERSIC 8.0 6610 7.5 4970 6.7 4560
CIREŞ-VIŞIN 12.2 5550 12.8 5700 13.5 4250

Un alt factor de risc inerent în pomicultură este influienţa factorilor

climatici, dar o analiză comparativă între producţia totală de fructe
obţinută în Franţa şi în România în anii 1996 şi 1997 ne arată că în
condiţiile unui an-1997- mai slab decât anul 1996 în ceea ce priveşte
producţia totală de fructe, diferenţa de aproape două ori a procentului cu
care a scăzut producţia între cele două ţări se datoreşte exclusiv
tendinţei generale din România de scădere a suprafeţelor ocupate cu
pomi, precum şi a randamentelor la hectar în lipsa aplicării unor
tehnologii adecvate.
 16

Tab.5
Producţia totală de fructe în anul 1996 şi 1997 în România şi Franţa

Producţia mii t Diferenţa %

Ţara 1996 1997 1997/1996
România 1275 1095 -14

Franţa 3800 3526 -7

Cu toate că structura producţiei de fructe din România se apropie de

cea a multor ţări cu agricultură dezvoltată, există un decalaj evident
privind asigurarea nevoilor pentru un consum la un nivel de 95-100
kg/locuitor. Astfel in Italia şi Franţa se consumă de circa 2.2 ori mai multe
fructe decât în România, în timp ce în Bulgaria consumul este mai mare
de 2.1 ori.
Corelând producţia şi consumul de fructe din ţările europene, putem
să ne referim la trei categorii de ţări:
 ţări care îşi asigură necesarul de consum din producţie proprie şi
exportă cantităţi mari,
 ţări care îşi asigură nevoile de consum din producţia
autohtonă,importă în anumite perioade ale anului şi exportă cantităţi
reduse,
 ţări care produc cantităţi mici de fructe,importă în tot cursul anului sau
în anumite perioade.
În anul 2001 s-a înregistrat o creştere a cererii de consum la
fructe,ţările împărţindu-se în trei categorii:
1. ţări cu consum foarte bun, peste 95 kg/loc/an
(Franţa,Italia,Spania,Bulgaria)
2. ţări cu un consum satisfăcător, între 39-94 kg/loc/an
(Germania,Olanda,Portugalia,România)
 17
3. ţări cu un consum nesatisfăcător,sub 39 kg/loc/an.
Ţinând cont de aceste elemente ce diferă de la regiune la alta,
precum şi de perspectiva aderării României la Uniunea Europeană cu
toate implicaţiile ei în plan economic se impune necesitatea unei politici
alimentare a cărui obiectiv să fie găsirea unui “echilibru” între alimentele
disponibile şi cererea de alimente.Dimensiunile acestui echilibru sunt în
egală măsură internaţională,naţională,de gospodărie şi individuale.

2.2. PIAŢA PRODUSELOR LA S.C.FRUCTERA S.A. BÎRLAD

Piaţa fructelor din România se aseamănă cu orice altă piaţă, în
care producţia apare sub formă de ofertă, iar nevoile de consum, sub
forma cererii de produse.
Sistemul pieţei agrare în general, cuprinde trei subsisteme:
 intrările reprezentate de producţia autohtonă, importurile, rezervele
naţionale şi ajutoarele externe,
 piaţa propriu-zisă, reprezentată de confruntarea ofertei cu cererea de
consum,
 ieşirile, reprezentate de consumul populaţiei autohtone, rezerve
naţionale şi obligaţii internaţionale.
Pentru a funcţiona, însă normal, piaţa trebuie să îndeplinească
anumite condiţii şi anume:
a) pârghiile economice ale pieţei (preţuri, salarii, dobânzi) să reflecte
fidel schimburile economice reale,
b) consumatorul să beneficieze de o libertate deplină,
c) efectele asupra agenţilor economici (pozitive sau negative) să fie
practic neglijabile,
d) statul să deţină un rol minim în economie, inclusiv pe piaţă, deci să
nu fie producător şi concurent,
 18
e) libertatea deplină de decizie a agenţilor economici în ceea ce
priveşte producţia, consumul, economisirea, acestea urmărind
propriile lor interese.
Piaţa are în aceste condiţii un caracter deosebit de complex, fiind
structurată în mai multe trepte.
Fig.2
Treptele sistemului de valorificare

Producător 1

Grosist 3 4

Detailist
5 6 7 8

Consumator
9 100 111 122 13 14

Legendă:1- producător ;2- plantaţii asociate ;3- asociaţii de

producători şi comercianţi;4-export;5- mari comercianţi;6-
comercianţi “en detail”;7- magazine specializate;8- case comenzi ;
9- pieţe zilnice;10- pieţe săptămânale;11- consum colectiv;12-
desfacere case comenzi;13- fabrici de industrializare,
prelucrare;14- fabrici sau linii pentru sucuri naturale, concentrate,
distilerii.
În aceste condiţii, societatea FRUCTERA S.A. BÎRLAD acordă o
atenţie deosebită nu numai procesului de producţie cât şi valorificării
superioare a acesteia dat fiind faptul că numai o bună valorificare poate
asigura cel puţin un profit minim.
 19
De aceea o preocupare permanentă a societăţii Fructera S.A. a fost
aceea de a descoperi noi pieţe de desfacere a producţiei proprii cât şi
menţinerii unor relaţii de colaborare bune cu vechile pieţe respectiv foştii
parteneri ai S.C. Pomicola S.A. Bîrlad.
Dat fiind faptul că valorificarea pe piaţa internă este greoaie (una din
cauze este şi dispariţia întreprinderilor mari prelucratoare de legume şi
fructe) societatea s-a orientat spre pieţele externe unde valorifică peste
90% din producţie.
Dacă până în anul agricol 1999-2000 principala piaţă de valorificare a
producţiei era reprezentată de ţările din vestul Europei: Austria,
Germania, Olanda, începând cu anul 2000-2001 s-a manifestat o
cerere foarte mare şi din partea ţărilor estice din spaţiul C.S.I., cerere
îndreptată îndeosebi pentru cireşe, vişine şi prune în stare proaspătă.
Deasemenea începând cu anul 1999-2000 S.C.FRUCTERA S.A.
BÎRLAD încheie contracte şi livrează direct firmelor străine interesate
ceea ce face ca preţul de valorificare să crească cu cel puţin 35%
datorită înlăturării intermediarilor.
Tab. 6
Piaţa fructelor la S.C.FRUCTERA S.A. BÎRLAD pe categorii de fructe

CERERE (%)p.t
PIAŢA. Cireş Vişin Prun Măr
Ţările Europei
deVest 40 100 80 -

Ţările C.S.I. 60 - 20 CIREŞ

Piaţa internă - - - 100

Tab.7
 20
Din punctul de vedere al principalelor pieţe de desfacere, a
cantităţilor de fructe livrate in anul 2001 şi al preţurilor obţinute situaţia se
prezintă astfel:

sortiment
Piaţa cireş vişin prun Măr.
T Preţ$ T Preţ$ T Preţ$ T Preţ$
Italia 75 252 - - - - - -
Germania 30 320 - - 180 100 - -
Olanda - - - - 50 127 - -
C.S.I. 55 350 - - - - - -
Austria - - 20 210 54 118 - -
Piaţa internă - - - - - - 700 53

Tab. 8
OFERTA TOTALĂ DE FRUCTE PE SPECII IN ANUL 2000 şi 2001

Oferta totală 2000 Oferta totală 2001

Specia
T % T %
Cireş 160 15 700 16
Vişin 20 2 200 5
Prun 184 17 900 21
Măr 700 66 2500 58
Total 1064 100 4300 100

Tab. 9
SITUAŢIA PE SOIURI ÎN CADRUL SPECIILOR LA S.C. FRUCTERA S.A.
BÎRLAD

PROD. MEDIE
 21
SPECIA SOI SUPRAFAŢA ESTIMATĂ
În ha (KG/ha)
VAN 25 6000

STELLA 20 6000

B. DE COTNARI 40 6500
CIREŞ
RAMON OLIVA 15 5000

ALTE SOIURI 20 4000

OBLACINSKA 25 5500

METEOR 10 6000
VIŞIN
PITIC VRANCEAN 5 6500

ALTE SOIURI 10 5000

STANLEY 55 8000

TULEU TIMPURIU 20 8500

PRUN ANNA SPET 30 7500

CENTENAR 20 9000

D’AJAUNE 15 6000

VÎNĂT ROMÂNESC 40 7000

VÎNĂT ITALIA
ALTE SOIURI 20 6000

JONATHAN 50 10000
GOLDEN 100 12000
DELICIOS DE 13 13000
VOINESTI
WAGNER 10 9000

MĂR STARKRIMSON 60 9000

GENEROS 17 12000

2.2.1. Evoluţia ofertei la S.C. Fructera S.A. Bîrlad

După decembrie 1989 suprafeţele ocupate cu plantaţii pomi-viticole
au fost într-o continuă scădere ceea ce a făcut ca în anul 2000 ele să fie
la un nivel de 200 mii ha faţă de cca 350 mii ha în 1989 (plantaţiile de
 22
pomi) şi de 250 mii ha (plantaţiile de vie).În aceste condiţii a apărut
O.G.101/06.2001 prin care Guvernul României încearcă să stopeze
degradarea şi dispariţia plantaţiilor de viţă de vie nobilă şi a celor
pomicole.Prin acest ordin se prevede ca suprafeţele compacte de peste
5 ha ocupate cu pomi şi vie să fie administrate de către asociaţii agricole
chiar dacă terenul se află în proprietatea mai multor persoane,ele fiind
obligate să lase terenul în folosinţa asociaţiilor printr-un contract de
arendare a cărui durată este cel puţin egală cu durata de exploatare a
plantaţiilor,iar acolo unde nu se găseşte înţelegere persoanele vor fi
puse în posesie pe alte amplasamente.
În concluzie scopul,de altfel lăudabil al Guvernului,este de a menţine
şi exploata corespunzător plantaţiile de vii si pomi a căror investiţie a fost
făcută anterior şi în plus de a limita extinderea în plantaţii a hibrizilor
direct producători la viţa de vie ,suprafaţa maximă cultivată de o
persoană fiind limitată la 0.5ha.
Oferta pe produs
Oferta globală a unui produs se constituie din totalul producţiei
obţinute pe acel produs şi pe care producătorii sunt dispuşi să-l scoată
pe piaţă.
S.C. Fructera S.A. Bîrlad are cea mai mare ofertă la produsul
mere (unde suprafaţa ocupată este de 250 ha) programându-şi o
producţie de 3000T.Preocuparea principală pentru acest produs este
găsirea şi atragerea de beneficiari pentru consum în stare proaspătă
întrucât pentru industrializare cerinţele sunt nelimitate. În acest sens
pentru anul 2002 societatea are încheiat contract de livrare a merelor
pentru consum în stare proaspătă cu firma Theiss&Partners Gbr din
Germania pentru o cantitate de 2000T.Rezolvarea acestei probleme ar
duce şi la renatabilizarea culturii mărului la nivel de societate întrucât în
ultimii 2 ani (perioada ce corespunde cu înfiinţarea societăţii) profitul la
măr a fost minim sau 0.
 23
Pe locul al doilea în oferta de fructe a societăţii se situează
produsul prune cu o producţie estimată la circa 2000T, iar principala
preocupare pentru acest produs este creşterea calitativă a acestuia
astfel încât ponderea livrărilor de prune în stare proaspătă pentru
consum să crească până la 80%. Această creştere calitativă este
posibilă numai prin aplicarea unei tehnologii adecvate şi care să
cuprindă şi fertilizarea plantaţiilor, deziderat care din cauza greutăţilor
financiare ale societăţii nu a fost atins.
Pentru piaţa prunelor cerinţele sunt nelimitate ceea ce va impune şi o
atenţie maximă din partea societăţii. Creşterea calităţii prunelor ar duce
la o creştere a preţului de livrare cu cel puţin 30%, bani care însemnă în
totalitate sporirea profitului societăţii întrucât şi în prezent chiar cu un
procent de 50% prune pentru industrializare, cultura prunului se
înregistrează cu profit.
În ceea ce priveşte oferta de cireşe produsul constituie cel mai
rentabil sortiment care aduce cel mai mult profit prin livrare la export
întrucât preţurile de valorificare sunt de 3 până la 5 ori mai mari decât
prin valorificare pe piaţa internă, ajungându-se ca în anii cu o producţie
calitativă şi cantitativă bună preţul de valorificare să fie de până la 450$
per tona de produs. În acest sens societatea Fructera S.A. Bîrlad acordă
o atenţie deosebită plantaţiilor de cireş, atenţie concretizată în
menţinerea în stare de funcţionare a plantaţiilor cât şi prelungirea duratei
de exploatare a acestora prin aplicarea unor tehnologii complete
executate în timp optim.
Pentru specia vişin cerinţele rămân cele mai mari pentru piaţa
austriacă, piaţa care solicită vişine în orice cantitate atât pentru industrie
cât şi pentru consum în stare proaspătă. Dintre toate soiurile de vişin cel
mai solicitat este soiul Oblacinskaia, dar oferta de 11T/an la acest soi nu
se ridică din păcate la nivelul cererii. S.C. Fructera S.A. Bîrlad este
preocupată îndeosebi de modernizarea plantaţiilor de vişin printr-o
 24
tehnologie adecvată, dar mai ales prin completarea golurilor, lucru ce se
poate face în special prin folosirea drajonilor de Oblacinskaia din
plantaţiile proprii , în aşa fel încât toate acestea să conducă la o creştere
substanţială a producţiei care în prezent este de 4-4.5T/ha.
Tab. 10
OFERTA TOTALĂ DE FRUCTE PENTRU ANUL 2001 ŞI MODALITĂŢILE DE
VALORIFICARE

SPECIFICARE U.M. MĂR PRUN CIREŞ VIŞIN TOTAL

Tone 2500 1800 720 250 5270
OFERTA TOTALĂ DE % din 100 100 100 100 100
FRUCTE total
Valorificare în stare Tone. 1000 1460 640 200 3300
proaspătă
% din 40 81 89 80 63
total
Valorificare după Tone. 1500 250 44 37.5 1831.5
stocare
% din 60 14 6 15 34
total
Perisabilităţi Tone. - 90 36 12.5 138.5
% din 5 5 5 3
total

2.2.2. Evoluţia cheltuielior şi costului unitar la fructe

Pe tot parcursul desfăşurării activităţii S.C. Fructera S.A. Bîrlad
acordă o atenţie deosebită scăderii costurilor per unitate de produs în
vederea obţinerii unui profit cât mai mare scăderea costului per produs
este prezentată sub două aspecte şi anume:

 creşterea susţinută a producţiilor medii la hectar prin aplicarea unei

tehnologii adecvate.
 25

 descoperirea de pieţe noi şi atragerea de noi clienţi astfel incât să

poată fi valorificată producţia la un preţ cât mai mare odată cu
eliminarea intermediarilor.

Evoluţia costului unitar la fructe a ţinut pasul cu modificările de la an la

an a producţiilor medii pe unitate de suprafaţă. De exemplu pentru
plantaţiile de cireş creşterea producţiei în ultimii 3 ani a dus la reducerea
costului unitar de producţie invers proporţional cu valoarea creşterii.
Deasemenea şi la celelalte specii (măr,prun,vişin) creşterile sunt
semnificative de la un la altul.
În ce priveşte cel de al doilea aspect - legat de valorificarea producţiei
– s-a reuşit ca întreaga producţie să fie contractată numai la parteneri
externi îndepărtându-se total intermediarii.
Din analiza elementelor de cost se observă că ponderea este deţinută
de cheltuielile materiale sau în cadrul cheltuielilor materiale, costul
insecto-fungicidelor reprezintă cca. 80% din total, restul fiind asigurat de
costul motorinei.

Tab. 11
ANALIZA CHELTUIELILOR PE PRODUS SE PREZINTĂ ASTFEL

CHELTUIELI CHELTUIELI CU ALTE CHELTUIELI

SPECIA
MATERIALE (%) MUNCA VIE (%) (%)
CIREŞ ŞI VIŞIN 35-40 38-40 20-27

Ponderea mare a cheltuielilor cu munca vie se datorează lucrării de recoltat unde

costurile sunt de până la 15% din preţul de valorificare.
 26
MĂR 42-45 25-30 28-35

Se observă o creştere substanţială a cheltuielilor materiale şi a altor cheltuieli

datorită consumului mare de substanţe insecto-fungicide şi a numărului mare de
tratamente
PRUN 32-34 30-35 33-36

O atenţie deosebită s-a acordat reducerii cheltuielilor indirecte care s-

a realizat prin optimizarea structurii de personal astfel: conducerea
fermelor este asigurată de către o persoană în mare parte cu studii
superioare, iar un responsabil economic deserveşte două ferme situate
în acelaşi trup, putând fi astfel prezent în ambele ferme. Conducerea
societăţii este asigurată de către un director general care este şi
preşedinte al consiliului de administraţie şi îndeplineşte şi atributele
directorului tehnic, un contabil şef şi un inspector de personal cu atribuţii
şi în planificarea şi organizarea producţiei.
Valorificarea producţiei la nivel de societate se face de către un şef al
compartimentului A.D.T. care în timpul valorificării producţiei are în
subordine şi responsabilii economici de la ferme care colaborează pentru
lotizarea şi condiţionarea mărfii pentru export.

Tab. 12
EVOLUŢIA CHELTUIELILOR DE PRODUCŢIE LA S.C. FRUCTERA S.A.
BÎRLAD ÎN PERIOADA 2000 -2001

U.M.
SPECIFICARE MIL. LEI 2000 2001 MEDIA
CHELTUIELI TOTALE DE Mil. Lei 3250 4530 3890
PRODUCŢIE % 100 140 120

Mere Mil. Lei 1600 2200 1900

 27
% 100 138 119
Prune Mil. Lei 1200 1800 1500
% 100 150 125
Cireşe Mil. Lei 450 530 490
% 100 118 109
Vişine Mil. Lei - -
% - -

Tab. 13
EVOLUŢIA COSTULUI LA FRUCTE ÎN PERIOADA 2000-2001

COSTUL DE
PRODUCŢIE U.M 2000 2001 MEDIA

Lei/kg 1950 1750 1850

Mere % 100 90 95
Lei/kg 4800 3900 4350
Cireşe % 100 81 90
Lei/kg 2300 2150 2225
Prune % 100 93 97

Graf. 4
 28

Evolutia costului de productie la fructe pe specii la

S.C.Fructera S.A. Bîrlad

mere cirese prune

si
visine

2000 2001

2.2.3. Evoluţia preţurilor la fructe la S.C. Fructera S.A. Bîrlad

Preţul reprezintă în primul rând instrumentul prin care firma îsi

recuperează cheltuielile efectuate şi obţine unele beneficii încorporate în
produse. Deasemenea preţul se constituie în principala variabilă pentru
determinarea volumului vânzărilor, respectiv a mărimii veniturilor unităţii.
Totuşi în condiţiile specifice pieţei fructelor din România, condiţii
determinate de starea actuală a pomiculturii, preţul nu poate influienţa
întotdeauna natura calitativă a pieţei, rolul formator al cererii de consum
fiind în cazul unor sortimente de fructe foarte scăzut sau chiar nul.
Problemele cu care se confruntă S.C. Fructera S.A. Bîrlad în ceea ce
priveşte strategiile de preţ se referă îndeosebi la condiţiile interne şi mai
puţin la presiunea factorilor externi societăţii, respectiv cea a factorilor
pieţei.
 29
Astfel pe unele segmente de piaţă, cum ar fi piaţa merelor, societatea
Fructera S.A. Bîrlad întâmpină dificultăţi în a valorifica eficient oferta
proprie, datorită în primul rând dificultăţilor întâmpinate în exploatarea
plantaţiilor de meri datorită dimensiunilor, a vârstei plantaţiilor cât şi a
cerinţelor tehnologice ridicate, la care se adaugă dificultăţile în
condiţionarea şi păstrarea fructelor în lipsa unor spaţii de depozitare
adecvate, precum şi calitatea slabă a producţiei care face ca de cele
mai multe ori destinaţia merelor să fie exclusiv pentru industrializare cu
implicaţii importante asupra posibilităţii de acoperire a cheltuielilor de
producţie.
Strategia de preţ adoptată în acest caz de S.C. Fructera S.A. Bîrlad
apare ca un compromis între dorinţe şi posibilităţi, răspunsul societăţii la
cerinţele pieţei fiind condiţionat de posibilităţile sale materiale şi
manageriale.
Astfel rentabilizarea culturii mărului rămâne un deziderat important
pentru societate în condiţiile în care preţul de desfacere în anul 2001
pentru mere a fost de 1500 lei/kg cu 250 de lei/kg sub costul de
producţie, iar destinaţia a fost exclusiv pentru industrializare sub formă
de sucuri. Pentru anul 2002 s-a reuşit găsirea unui beneficiar şi pentru
mere destinate consumului în stare proaspătă la un preţ de 2800 lei/kg.
Cu totul altfel stau lucrurile la sortimentul cireşe unde cererea este
constant foarte mare, ceea ce permite societăţii să promoveze o
strategie de preţ care influienţează în mod decisiv rentabilitatea la S.C.
Fructera S.A. Bîrlad.
Mărimea preţului în acest caz depinde şi de raporturile de pe piaţă
dintre cerere şi ofertă, dar în ultimii ani s-a observat că sporirea profitului
pe seama acestui sortiment se poate face în condiţiile în care oferta
totală de cireşe este cu mult sub cererea partenerilor externi,
disponibilităţile pentru piaţa internă fiind nule.
 30
Datorită orientării catre export a principalelor sortimente de fructe uşor
vandabile procesul inflaţionist a ocolit într-o anumită măsură societatea,
reuşindu-se ca în decursul ultimilor trei ani preţul de livrare la cireşe să
fie cuprins între 320 şi 350 $/ tonă.
În ceea ce priveşte preţul practicat de S.C. Fructera S.A. Bîrlad pentru
sortimentul vişine pentru consum în stare proaspătă acesta se
încadrează într-o strategie a preţului înalt datorită cererii mari şi
desfacerii la export. Astfel preţurile stabilite pentru tona de vişine livrată
la export au variat în ultimii ani între 200-210$.
Prunele sunt al treilea sortiment ca importanţă în ceea ce priveşte
rentabilitatea la S.C. Fructera S.A. Bîrlad, oferta totală disponibilă anual
având ca destinaţie în principal exportul, preţul de valorificare în acest
caz fiind de 100-127 $/tonă.
În concluzie, pornind de la costuri, S.C. Fructera S.A. Bîrlad
promovează o politică diferenţiată de preţuri pentru sortimentele de
fructe pe care le produce, după cum urmează:

 preţ limită, corespunzător costurilor directe pentru mere

 preţ tehnic, care asigură recuperarea cheltuielilor directe şi a celor

fixe, cum este cazul preţului pentru prune

 preţ ţintă, care aduce profit unităţii şi care se aplică pentru cireşe şi
vişine.
 31
Graf. 5

Evolutia preturilor la fructe la S.C.Fructera S.A. Bîrlad

12000
10000
8000
lei 6000
4000
2000
0
mere cirese visine prune

2001 2002

Analizând datele prezentate în tabelul de mai jos remarcăm o

creştere continuă a preţurilor la toate sortimentele de fructe astfel încât
influienţa procesului inflaţionist este anihilată, reuşindu-se chiar mai mult
o creştere a preţului şi pentru mere, care pentru prima dată de la
înfiinţarea societăţii pot fi valorificate la un preţ mai mare decât preţul de
cost.
Tab.14
2001 2002 Dif.%
Produsul Lei/kg % Lei/kg % 2002/
2001

Mere 1500 100 2800 186 +86

Cireşe 9120 100 11550 127 +27
Vişine 5700 100 6930 122 +22
Prune 2850 100 4191 147 47
 32
2.3. Piaţa fructelor la E.A.R.L. “Vergers Courtois”
Suzanne

Franţa posedă un important potenţial de producţie a fructelor

constituindu-se la nivel mondial în cel de al treilea producător de mere,
având de asemenea şi o importantă producţie de pere, piersici, caise,
cireşe categorii de fructe pentru care ocupă locul 4 în lume .În aceste
condiţii valoarea anuală a producţiei de fructe se ridică la circa 4-4,5
miliarde de FF (600-700 milioane euro - 9% din valoarea producţiei
vegetale totale), producţie obţinută pe 0,76% din suprafaţa agricolă
utilizată .Pe ansamblul teritoriului său Franţa manifestă un mare potenţial
de producţie a fructelor caracteristic ţărilor cu o climă temperată , dar şi a
celor care beneficiază de o climă temperat oceanică si temperat de tip
intermediar .Practic pomii fructiferi se găsesc în toate regiunile Franţei
Marile bazine pomicole ale Franţei se găsesc concentrate în sudul ţării :
Midi mediteraneen şi Midi aquitan ,dar nu sunt de neglijat nici zonele din
nord : Bretagne şi Ardennes.
Lista fructelor produse în Franţa este lungă dominând mărul, piersicul,
părul, speciile tipic mediteraneene care se găsesc aici la limita nordică a
arealului lor natural, iar în ultimul timp se observă o extindere foarte
agresivă speciei Actinidia (kiwi) pe suprafeţe din ce în ce mai mari.
Livezile franceze inclusiv citricele reprezintă 6,95% din suprafaţa
ocupată cu plantaţii pomicole ale Comunităţii europene, producţia lor
fiind estimată la circa 11,30% din totalul vest european .În ceea ce
priveşte producţia totală şi exportul de fructe Franţa ocupă locul 3 după
Italia şi Spania, dar ocupă locul 1 la exportul de mere în Europa şi în
lume.
 33
Graf. 6

Oferta totala de fructe în România si Franta în anii 1986,1996,1997

3800 3586
3114

1500
1275 1095

1986 1996 1997

Franta România

La nivelul anului 1990 consumul înregistrat în medie în Franţa,

respectiv spaţiul Comunităţii europene, se situa între 95 – 100 kg. pe cap
de locuitor, tendinţa generală fiind de creştere a acestuia .În ceea ce
priveşte auto-aprovizionarea celor 12 state membre cu fructe pentru
consum statisticile ne arată că satisfacerea nevoilor de consum din
producţia proprie se realizează în procent de 99% pentru mere, 105%
pentru piersici, 100% pentru struguri în stare proaspătă.
Comunitatea europeană chiar şi în condiţiile în care are o producţie
de fructe mare rămâne cel mai mare importator mondial de produse
agricole şi alimentare. Statele membre trebuie să importe produse
alimentare sau agricole produse în alte ţări altele decât cele ale C.E.E.
cum ar fi : produse tropicale, produse convenite prin acordurile G.A.T.T.
sau în cadrul acordurilor bilaterale dintre state. În general balanţa
schimburilor este net deficitară C.E.E. în relaţiile cu alte ţări, schimburile
efectuându-se atât cu acestea cât şi între statele membre. În interiorul
C.E.E. principalii furnizori de fructe sunt ţările din sud respectiv Italia,
Spania, Franţa, Grecia, iar în ceea ce priveşte principalii furnizori externi
 34
S.U.A., Argentina, ţările mediteraneene, Coasta de fildeş, Noua
Zeelandă si Malaezia sunt cei mai importanţi.
În ceea ce priveşte regimul schimburilor cu ţările din afara C.E.E.
se manifestă o politică a importului liber cu condiţia aplicării taxelor
vamale şi a respectării preţului de referinţă stabilit de comun acord de
toate statele membre ale C.E.E.
Aproape în totalitate producţia agricolă este condusă de organizaţii
comune a căror obiective se centrează pe atingerea următoarelor
obiective :
 un venit echitabil fiecărui producător
 o stabilitate si siguranţă în aprovizionare
 un preţ rezonabil pentru consumator.
În acest sens trebuie menţionat faptul că Franţa împreună cu toate
ţările Comunităţii europene formează o piaţă unică unde toate produsele
circulă liber. Drepturile de vamă taxele echivalente sau subvenţiile au
fost suprimate aceste lucruri implicând necesitatea instaurării preţurilor
comune, armonizarea reglementărilor administrative şi sanitar veterinare,
adoptarea normelor de calitate comune precum şi garantarea unei rate
de schimb stabile a monedelor ţărilor membre ale U.E.. În acelaşi spirit al
unei pieţe comune s-au introdus reglementări prin care se acordă o
preferinţă specială produselor provenite din U.E. odată cu reglementări
ce privesc protecţia comună a tuturor ţărilor membre împotriva
fluctuaţiilor de preţ pe piaţa mondială şi împotriva importurilor la preţuri
joase. O altă preocupare importantă a organizaţilor ce reglementează
piaţa comună este şi aceea a responsabilităţii financiare comune
concretizată prin solidaritatea între diverse regiuni ale Comunităţii care
permite practic funcţionarea acestor organizaţii comune de piaţă.
Un alt aspect important al pieţei din Franţa, dar şi din U.E.este
existenţa preţului de intervenţie. Acest regim a fost introdus în vederea
retragerii de pe piaţă a cantităţilor de produse care depăşesc capacitatea
 35
de absorbţie a pieţei. El se aplică la 8 produse importante : pere, mere,
piersici, struguri de masă, portocale, mandarine, lămâi, tomate.
Retragerea de pe piaţă intervine atunci când un producător nu
găseşte cumpărător pentru produsele sale, în acest caz grupul la care
producătorul este afiliat plăteşte producătorului în cauză un preţ de
retragere. Nu acelaşi lucru se întâmplă în cazul producătorilor ne-afiliaţi
la nici o organizaţie ,care nu beneficiază de nici un fel de suport
financiar. Fructele retrase astfel de la vânzare pot avea diverse destinaţii
: pot fi distribuite unor organizaţii caritabile, pot fi folosite pentru distilare
sau în alimentaţia animalelor. În orice caz distrugerea fructelor nu este
prevăzută la nivel comunitar ca un element de gestiune a pieţei .

2.3.1. Evoluţia ofertei de fructe la E.A.R.L. “Vergers COURTOIS”

Suzanne
Valorificarea fructelor este o parte foarte importantă a procesului
productiv în exploataţiile din Franţa şi presupune un complex de măsuri
organizatorice, tehnologice şi informaţionale prin care produsele ajung la
consumator în perioada solicitată şi în stare proaspătă sau prelucrată.
Toate aceste măsuri sunt luate în baza unor cerinţe generale ale
pieţei care solicită ca : produsele prelucrate să fie presortate odată cu
recoltarea, recepţia ca şi livrarea să se facă calitativ şi cantitativ,
transportul să se facă în mod corespunzător, produsele destinate
consumului în stare proaspătă să fie condiţionate, manipularea şi
condiţionarea să se facă mecanizat.
În ceea ce priveşte societatea E.A.R.L. “Vergers COURTOIS”
Suzanne, aceasta livrează fructe direct pe pieţele de desfacere după o
condiţionare prealabilă care cuprinde: sortarea, spălarea, perierea şi
calibrarea. Condiţionarea este făcută întotdeauna în cadrul exploataţiei
înainte de livrarea produselor, în acest sens unitatea dispunând de spaţii
de depozitare, spaţii de tranzitare răcoroase şi cel mai important de o
 36
instalaţie de calibrare a fructelor. Produsele astfel condiţionate, în funcţie
de destinaţie, sunt ambalate asigurându-se astfel prin această operaţie
atât protejarea produselor în timpul transportului şi al comercializării cât
mai ales o prezentare a propriului produs cât mai atrăgătoare.
Ambalarea este o etapă foarte importantă în cadrul fluxului de
valorificare datorită exigenţelor foarte înalte ale consumatorilor vest
europeni în ceea ce priveşte asigurarea condiţiilor de igienă, rapiditatea
cumpărăturilor, proporţionalitatea mărfurilor, posibilitatea comerţului cu
autoservire şi uşurarea transportului la domiciliu.
Dacă la nivel naţional în Franţa a existat până la începutul anilor
1990 o tendinţă de restrângere a suprafeţelor ocupate cu plantaţii
pomicole, acest proces a fost însoţit în schimb de o creştere a
productivităţii medii la ha pentru toate speciile pomicole aflate în cultură
astfel încât în termeni reali oferta de fructe a Franţei nu a scăzut, ci din
contră a înregistrat creşteri de la an la an.
E.A.R.L. “Vergers Courtois” Suzanne este o exploataţie agricolă
care pentru a-şi asigura o desfacere uniformă a propriei producţii de
fructe în timpul anului şi-a dezvoltat o paletă largă de sortimente care
cuprinde aproape toate speciile pomicole caracteristice zonei Ardenilor şi
condiţiilor climatice de aici, astfel încât veniturile provenite din vânzarea
producţiei de fructe se eşalonează pe tot parcursul anului.
Sortimentele de fructe cuprind astfel 10 soiuri de măr pentru
consum de toamnă şi iarnă, 2 soiuri de măr cu maturare timpurie pentru
consum de vară, 2 soiuri de păr pentru consum de toamnă-iarnă, 3 soiuri
de prun şi corcoduşe “mirabelles”, 2 soiuri de cireş, toate aceste varietăţi
însumând o producţie totală de 362 T fructe în anul 2000.
 37
Tab. 15
SITUAŢIA PE SOIURI ÎN CADRUL SPECIILOR LA E.A.R.L.
“Vergers Courtois” Suzanne
Prod. Medie
SPECIA SOI SUPRAFAŢA ha kg/ha
GOLDEN DELICIOUS 2,5 33000

JONAGOLD 1 31300
JONAGORED 0,5 29000

BELLE DE BOSKOOP 1 30500

ELSTAR 1,5 32500
Măr REINE DE REINETTES 0,5 25700

REINE GRIS DE CANADA 0,5 23500

GALAXY 1 31000
MELROSE 0,5 24500
IDARED 0,5 27000
ARKCHARM* 0,25 20800
BRAEBURN* 0,25 23600
Păr CONFERENCE 0,5 10750
COMIS 0,5 9250
Prun QUETSCHE D’ALSACE 0,2 5200
STANLEY 0,6 5800
MIRABELLE DE METZ 1,2 6000
Cireş GEANT D’HEDELFINGER 2 14000
RAINIER 1 12000

După cum se poate observa şi din analiza rezultatelor prezentate

în tabelul de mai sus E.A.R.L. “Vergers Courtois” Suzanne dispune de o
ofertă bogată de fructe în cadrul căreia pilonul principal îl reprezintă
oferta de mere.
Acest produs deţine ponderea cea mai mare atât în ceea ce
priveşte suprafaţa ocupată, cât şi a producţiei obţinute anual oferta totală
de mere oscilând în jurul valorii de 300T mere, cu destinaţie atât pentru
consum în stare proaspătă cât şi pentru industrializare sub formă de
sucuri.
Fig. 3
 38
RAPORTUL PRODUCŢIE SUPRAFEŢE LA E.A.R.L. “Vergers
Courtois” Suzanne ÎN 2000
Importanţa deosebită de care se bucură acest produs rezidă din

Cires 40 3

Prun 11,7 2

Par 10 1

Mar 300 10

Productia T Suprafata ha

faptul că desfacerea producţiei este asigurată tot timpul anului, cererea

pentru acest produs păstrându-se la nivel ridicat. Preocuparea principală
însă a exploataţiei este adapatarea continuă la cerinţele pieţei, pe piaţa
franceză manifestându-se în ultimul timp o schimbare a preferinţei
consumatorilor de la varietăţile deschise la culoare către soiurile de mere
de culoare roşie. În acest sens E.A.R.L. “Vergers Courtois” Suzanne s-a
îndreptat către extinderea în cultură a soiurilor de culoare roşie în special
“belle de Boskoop” şi “Galaxy” intens solicitate pe piaţă şi care prezintă
un ridicat potenţial productiv.
Deasemenea în urma observatiei că pe piaţă sunt cerute din ce în
ce mai mult varietăţile de mere de vară, exploataţia şi-a propus ca în
următorii ani o atenţie deosebită să fie acordată replantării suprafeţelor
ocupate cu soiuri de măr îmbătrânite sau mai puţin solicitate de piaţă cu
soiurile de măr de vară Arkcharm şi Braeburn a căror pondere actuală în
totalul exploataţiei nu depăşeşte 5% .
În scopul valorificării superioare şi totale a producţiei de mere
exploataţia E.A.R.L. “Vergers Courtois” Suzanne şi-a dezvoltat un atelier
 39
propriu de fabricare a sucurilor naturale din merele care au un diametru
mai mic de 5,5 cm.
Acest atelier alături de depozitul frigorific de 250T capacitate de
care dispune societatea fac ca, începând cu luna decembrei a fiecărui
an, oferta E.A.R.L. “Vergers Courtois” Suzanne să fie constantă şi
diversificată venind astfel în întâmpinarea cereririlor de pe piaţă.
Al doilea sortiment ca dimensiune a producţiei la E.A.R.L. “Vergers
Courtois” Suzanne sunt cireşele care, chiar dacă acoperă o suprafaţă
redusă, datorită productivităţii ridicate şi a veniturilor pe care le aduce
prin cele 40 T de fructe, ocupă un loc important în strategia de
dezvoltare a exploataţiei .
Valorificarea cireşelor se face exclusiv pe piaţa locală, prin
dezvoltarea plantaţiei de cireş avându-se în vedere “atacarea” unui
segment mai larg de piaţă. De remarcat este şi cererea tot mai crescută
de cireşe pentru consum în stare proaspătă, la nivelul exploataţiei având
loc un transfer al produsului ofertat de la destinaţia industrializare (cca.
60% în 1998) către consumul în stare proaspătă (90% în 2000).
Prunele sunt al treilea sortiment ca importanţă al E.A.R.L. “Vergers
Courtois” Suzanne, oferta situându-se în medie în jurul valorii de 12 T
de fructe pe an.
Pentru acest produs caracteristic este modul de valorificare care
constă în procent de 75% în vânzarea direct de la fermă către micii
consumatori, recoltarea făcând-o aceştia. Acest fapt se explică prin
obiceiurile culinare ale acestui segment de consumatori care
achiziţionează fructele pentru fabricarea în gospodărie a gemurilor şi
compoturilor de prune. În acest sens cele mai căutate sunt corcoduşele
“mirabelle” o varietate de prune specifică nordului Franţei care alături de
“quetsche” care sunt preferate pentru consumul în stare proaspătă, fac
ca oferta anuală de prune să fie mult subdimensionată în raport cu
cererea.
 40
Oferta de pere a E.A.R.L. “Vergers Courtois” Suzanne se
încadrează în valori apropiate de la un an la altul, datorită suprafeţei
reduse ocupată cu păr şi a vârstei ridicate a pomilor, oferta limitându-se
la circa 10 T pe an.
Tab. 16
OFERTA TOTALĂ DE FRUCTE PENTRU ANUL 2001 ŞI MODALITĂŢILE DE
VALORIFICARE LA E.A.R.L. “Vergers COURTOIS “ SUZANNE

SPECIFICARE U.M. MĂR PRUN CIREŞ PĂR TOTAL

Tone 294 13 43,5 14 364,5
OFERTA TOTALĂ DE % din 100 100 100 100 100
FRUCTE total
Valorificare în stare Tone. 44 12,74 42,63 0 99,37
proaspătă
% din 15 98 98 0 27
total
Valorificare după Tone. 244 0 0 13,86 257,86
stocare
% din 83 0 0 99 71
total
Perisabilităţi Tone. 6 0,26 0,87 0,14 7,27

% din 2 2 2 1 2
total

O condiţie importantă pentru maximizarea profitului şi a rentabilităţii

E.A.R.L. “Vergers COURTOIS” SUZANNE este micşorarea costurilor de
producţie per unitate de produs obţinut, în condiţiile în care tehnologia de
cultură aplicată permite atingerea pragurilor maxime a randamentului la
ha, iar stabilitatea asigurării desfacerii producţiei de fructe dă garanţia
realizării unor venituri mari pentru unitate.
Datorită reglementărilor de piaţă în Franţa ca de altfel în toată U.E.,
în ceea ce priveşte preţul de desfacere a fructelor şi datorită producţiei
relativ constante de fructe a exploataţiei de la un an la altul, preocuparea
 41
pentru reducerea costului unitar la fructe reprezintă un deziderat greu de
atins totuşidatorită necesităţii aplicării unui număr mare de tratamente în
plantaţii, tratamente a căror cost este ridicat de preţul mare al
pesticidelor şi al combustibilului.
Pe specii se constată că cel mare consum de resurse este alocat
mărului care necesită un număr mare de tratamente în cursul anului, el
deţinând o pondere a cheltuielilor de producţie de 82% din total, dar şi
80% din totalul producţiei de fructe.
Din analiza elementelor de cost se observă că per total unitate
ponderea este deţinută de cheltuielile salariale cu un volum de 244506
FF ceea ce repreintă circa 53% din totalul de 454303 FF, cheltuielile
materiale ocupă locul al doilea cu 133229 FF respectiv 29%, iar în cadrul
cheltuielilor materiale, costul insecto-fungicidelor şi a fertilizanţilor
reprezintă 72% din total, restul fiind asigurat de costul motorinei 16% şi
de cheltuielile cu materialul săditor 12%, în timp ce valoarea altor
cheltuieli se ridică la 18% din total.
Tab. 17
Structura cheltuielilor de producţie la E.A.R.L. “Vergers
COURTOIS” SUZANNE
Cheltuieli salariale 244506 F.F. 53%
Cheltuieli materiale totale 133229 F.F. 29%
Carburanţi 21296 F.F.
Îngrăşăminte 18187 F.F.
Pesticide 77377 F.F.
Material săditor 16360 F.F.
Alte cheltuieli 76568 F.F. 18%
Total 454998 F.F. 100%
Tab. 11
ANALIZA CHELTUIELILOR PE PRODUS SE PREZINTĂ ASTFEL LA
E.A.R.L. “Vergers COURTOIS “ SUZANNE
 42

CHELTUIELI CHELTUIELI ALTE CHELTUIELI

SPECIA
SALARIALE (%) MATERIALE (%) (%)
Măr 52-56 28-30 16-18
Păr 52-56 28-30 16-18
Ponderea mare a cheltuielilor salariale se datorează nivelului de salarizare ridicat
din Franţa. Nivelul constant al cheltuielilor materiale şi a altor cheltuieli se
datoreşte consumului mare de substanţe insecto-fungicide şi a numărului mare de
tratamente
Prun 36-40 38-42 22-25
Ponderea mai scăzută a cheltuielilor salariale în cazul acestui sortiment se
datorează politicii exploataţiei în ceea ce priveşte recoltarea direct de către client a
fructelor în procent de 75%
Cireş 55-58 32-33 10-12

În cazul acestui sortiment cheltuielile crescute pentru recoltare specifice cireşului

sunt mai mari .

Nivelul redus al personalului angajat permanent cât şi organizarea

internă simplă a societăţii, impusă şi de dimensiunile reduse ale
exploataţiei, fac ca nivelul cheltuielilor să varieze foarte puţin de la an la
an, dar şi în aceste condiţii orice posibilitate de a reduce costurile de
producţie este luată în considerare şi analizată.