AGROMANIA

Cultivarea vitei de vie

Scurta introducere in cultura vieti de vie

Cultura vitei de vie si prepararea vinului reprezinta practici umane realizate din
cele mai vechi timpuri, in care conditiile de clima si sol pentru cultura vitei de vie
sunt cele 353f58d mai favorabile. Intre tarile cu viticultura si vinificatie din
Europa, Romania ca tara vitivinicola ocupa locul 5 la suprafata viticola, locul 6 la
productia de struguri si locul 6 la productia de vin. Sortimentul soiurilor nobile
pentru struguri de masa cuprinde soiul Chasselas d'oré, Muscat Hamburg, Afuz
Ali, Italia, Victoria, Tamina, Greaca precum si alte soiuri. Din sortimentul soiurilor
nobile pentru struguri de vin , 74% reprezinta soiurile pentru vinuri albe si 26%
soiurile pentru vinuri rosii. Dintre soiurile nobile pentru vinuri albe mentionam:
Feteasca regala, Feteasca alba, Riesling italian, Aligoté, Pinot gris,Muscat Ottonel,
Tamaioasa romaneasca, Grasa de Cotnari, Chardonnay, Sauvignon, Traminer roz
iar pentru vinuri rosii: Merlot, Feteasca neagra, Babeasca neagra ,Cabernet
Sauvignon, Pinot noir, Cadarca, Burgund mare, Busuioaca de Bohotin si alte
soiuri.

Romania a devenit stat memmbru al Oficiului International al Viei si Vinului din

anul 1927. In anul 2002, Romania a ratificat Acordul privind creearea Organizatiei
Internationale a Viei si Vinului, adoptat la Paris la 3 aprilie 2001, aprobat prin
Legea nr.297/15.05.2002.
 In acest referat este prezentat amanuntit modul de ingrijire si de cultivare cat si
modul de intretinere a Vitei de Vie, in special dupa anul 5 de la plantare, punandu-
se accent pe recoltarea strugurilor, modul de lucru pentru a se ajunge la un rezultat
cat mai bun de productie al strugurilor cat si ingrijirea plantei in sine pentru
productiile viitoare. Este infaptuit in mod cronologic, pe toata perioada anului, luna
de luna.

Ianuarie

1. În aceastã lunã temperaturile sunt relativ scãzute de aceea în vii, practic, lucrãri
nu se executã. Timpul trebuie folosit util la:

· prepararea lãzilor pentru soiurile de struguri pentru masã;

· prepararea cosurilor din mlajã pentru recoltarea strugurilor pentru vin;

· pregãtirea inventarului, utilajului, masinilor agricole, tractoarelor si

autocamioanelor pentru anul agricol care se apropie.

2. În ultimii ani verile sunt secetoase de aceea, în afarã de aratul de toamnã,

fisurarea adîncã a solului, amenajarea de constructii
antierozionale, în scopul acumulãrii umiditãtii în sol se petrec si lucrãri de
mentinere a zãpezii în plantatia viticolã prin tasarea ei, ce duce la topirea mai lentã
a ei si infiltrarea apei în sol.

3.Viticultorii permanent trebuie sã-si perfectioneze nivelul cunostintelor în

domeniul cultivãrii vitei de vie, deoarece fiecare an se deosebeste prin unele
particularitãti climatice (inclusiv îngheturi tîrzii de primãvarã, grindinã, secetã,
temperaturi prea scãzute în timpul iernii etc.), se propun soiuri si elemente
tehnologice noi, preparate chimice pentru protectie si îngrãsãminte noi etc.

Februarie

1. Continuã lucrãrile începute în luna ianuarie.

2. În decada a 2-3-a a lunii februarie, de obicei, timpul se mai încãlzeste, dispare

riscul înregistrãrii temperaturilor mai mici de 8-10C si de aceea se încep lucrãrile
de pregãtire cãtre tãiatul (curãtitul) vitei de vie:

* se întocmeste un plan - grafic al efectuãrii tãiatului (care trebuie sã includa

succesivitatea tãierii pe soiuri, numãrul de butuci, necesitatea în angajati sezonieri
etc.) încît aceastã lucrare sã fie finalizatã în termenii care ar permite sã efectuam
restul lucrãrilor, inclusiv legatul în uscat, pînã la dezmuguritul vitei de vie;

* se determinã cum au iernat butucii. Dacã temperatura aerului în timpul iernii a

coborît mai jos de 24 - 25C atunci pot fi afectate coardele si lemnul multianual; dar
dacã temperatura aerului a fost cuprinsã între - 17 - 25C - pot fi afectati numai
ochii de iarnã (la vita de vie mugurii se numesc ochi de iarnã si constau dintr-un
mugure central si 2-4 muguri secundari). Afectarea ochilor de iarnã depinde de mai
multi factori, printre care soiul, încãrcãtura butucilor în anul

precedent, asigurarea solului cu elemente nutritive etc.

Pentru a determina gradul afectãrii ochilor de iarnã - din vie se ia o probã medie de
25-30 coarde de pe sectorul dat. Coardele se taie de la bazã, cu lungimea de 16-18
ochi, se aduc într-o încãpere unde se analizeazã fiecare ochi de iarnã, sectionîndu-
se longitudinal cu o lamã.

Rezultatele observatiilor se înscriu într-un tabel, în care se fixeazã (tabelul 1) la

toate coardele si pe toatã lungimea ochii sãnãtosi (mugurele principal si cei
secundari sunt vii), vãtãmati (mugurele central este pierit, iar cei secundari sunt
vii) si pieriti (toti mugurii sunt pieriti). În baza acestor date se determinã procentul
celor trei categorii de ochi de iarnã dupã viabilitatea lor.

Atentie! Dacã procentul ochilor vãtãmati este pînã la 30% la soiurile pentru vinuri
pînã la 40% la soiurile de struguri pentru masã, atunci încãrcãtura butucului se lasã
la nivelul anului precedent. Iar dacã procentul ochilor vãtãmati este mai mare, dar
nu au depãdit 80% atunci încãrcãtura butucului se majoreazã cu 40-50%. Dacã
procentul ochilor vãtãmati depãseste 80% se utilizeazã tãieri speciale în functie de
gradul afectãrii butucilor.

Notã: 2 ochi de iarnã vãtãmati echivaleazã cu 1 ochi de iarnã sãnãtos si cu 1 ochi

de iarnã pierit.
Înainte de tãierea vitei de vie este foarte important de a determina încãrcãtura
butucului. Cea mai bunã încãrcãturã a butucului se considerã aceea care asigurã
obtinerea unei recolte înalte si de calitate superioarã a strugurilor, fãrã a diminua
puterea de crestere si fructificare a butucilor în anul viitor. Dacã pe butuc
majoritatea lãstarilor sunt normal dezvoltati (lungimea - 0,75-2,0 m, iar diametrul
mediu la bazã - 6-12 mm), atunci înseamnã cã încãrcãtura butucului în anul trecut a
fost normalã; dacã majoritatea lãstarilor sunt slab dezvoltati - încãrcãtura butucului
a fost mare, iar dacã majoritatea

lãstarilor sunt puternic dezvoltati - încãrcãtura butucului a fost micã.

Sunt mai multe metode de determinare a încãrcãturii butucilor. Se propune o

metodã practicã si simplã. Metoda constã în faptul cã încãrcãtura butucului se
considerã normalã dacã la soiurile cu strugurii mici (Chardonnay, Ponot, Feteascã
albã, Traminer roz, Cabernet Sauvignon, Sauvignon, Malbec, Saperavi, Muscat
alb, Muscat Ottonel, Silvaner, Aligoté etc.) pe o coardã de rod de anul trecut sau
dezvoltat în medie 2 lãstari normal dezvoltati, la soiurile cu strugurii mijlocii

(Muscat iantarnîi, Chasselas doré, Merlot, Riesling, Rkaþiteli etc.)

- 2,5 lãstari, iar la soirile cu strugurii mari (Caraburnu, Regina viilor, Coarnã
neagrã, Cardinal, Leana, Moldova, Codreanca, Muscat de Hamburg, Rannii
Magaracia, Alb de Suruceni, Startovîi, Frumoasa albã, Ialovenschii ustoicivîi etc.)

- 3 lãstari. În general mãrimea strugurilor se determinã dupã lungimea medie a cca

50 struguri: pînã la 13 cm . mici; 13-18 cm . medii; mai mult de 18 cm . mari.
În baza metodei propuse stã determinarea încãrcãturii în coarde de rod pe fiecare
punte de rod (tab.2) în functie de numãrul de lãstari normal dezvoltaþi pe aceasta.

Determinarea încãrcãturii butucului pe fiecare punte de rod

Þine-þi minte! În timpul tãiatului, de obicei, se formeazã verigã de rod

clasicã sau fortificatã.

Printre altele, încãrcãtura butucului se determinã pe parcursul primei jumãtãti a

anului , utilizîndu-se urmãtoarele procedee:

a. plînsul . încãrcãtura se determinã orientativ si se regleazã prin tãierea în uscat.

b. cresterea lãstarilor si inflorescentelor. Incãrcãtura butucului se determinã mai ral

în functie de gradul de emitere a lãstarilor si inflorescentelor si se regleazã prin 2-3
pliviri a lãstarilor verzi (la început se înlãturã toti lãstarii care sunt amplasati nu în
corespundere cu forma butucului, mai apoi toti acei care sunt slab dezvoltati sau cu
inflorescentele slab dezvoltate, precum si o parte din cei sterili),

c. cresterea boabelor. Incãrcãtura butucului se determinã definitiv în functie de

conditiile pedoclimatice ale anului, care se înregistreazã si în functie de rezultatele
fecundãrii florilor si se regleazã prin înlãturarea unor pãrti ale strugurilor sau a
strugurilor întregi.

3. Spre finele lunii februarie se începe tãiatul vitei de vie.

Atentie! Vita de vie se taie cînd temperatura aerului nu este mai mica de -5C.

Mai întîi se taie plantatiile pe rod, apoi cele tinere. Succesivitatea tãierii pe soiuri
este urmãtoarea: hibrizii producãtori directi, Lidia, Isabella, Noah, soiurile de
selectie nouã, soiurile europene de struguri pentru vin si în sfîrsit soiurile de
struguri pentru masã. Tãiatul soiurilor europene începe cu Riesling de Rhin,
Sauvignon, Cabernet Sauvignon, Traminer roz, Feteascã albã, Aligoté, Rkatiteli
etc.

Vita de vie se taie dupã principiul .veriga de rod. adicã anual pe cepul de înlocuire
de anul trecut se formeazã o nouã verigã de rod, iar coarda de rod de anul trecut cu
toti lãstarii anuali dezvoltati pe ea se înlãturã.

La determinarea lungimii corzilor de rod, în afarã de gradul de vãtãmare a ochilor

de iarnã, mai influenteazã particularitãtile biologice ale soiului, grosimea
coardelor, gradul de maturare a coardelor si caracterul depunerii inflorescentelor
embrionare pe lungimea corzilor.

Tine-ti minte! De obicei, la determinarea lungimii corzilor de rod .

pentru 1mm grosime la baza lãstarului maturat se lasã un ochi de iarnã.

Locul prin care s-a efectuat sectiunea de scurtare a lãstarului anual maturat destinat
pentru coarda de rod nu poate fi mai subtire de 7 mm si trebuie sã fie viu.
Pentru a determina lungimea corzilor de rod în functie de depunerea
inflorescentelor embrionare în ochii de iarnã, acestia trebuie cercetati sub
microscopul special MBI-9.

În general toate soiurile omologate în funcþie de lungimea corzilor de rod pot fi

divizate în 3 grupe:

1. Muscat Ottonel, Muscat Perlã de Csaba, Irsai Oliver, Muscat iantarnîi, Chasselas
doré, Ranii Magaracia, Muscat de Hamburg, Regina viilor, Moldova etc.- 4-7 ochi;

2. Muscat alb, Pinot, Traminer, Chardonnay, Aligoté, Merlot, Riesling,

Malbec, Silvaner, Bastardo Magaraceski etc. - 5-9 ochi;

3. Sauvignon, Cabernet Sauvignon, Rkaþiteli, Feteascã albã, Coarnã

neagrã, Rarã neagrã etc. - 6-10 ochi.

Martie

1. Continuã tãiatul vitei de vie.

2. Butucii care au fost îngropati toamna se dezgroapã, se determinã starea iernãrii
si se taie dupã principiul descris mai sus.

3. Reparaþia spalierului - se schimbã toti stîlpii deteriorati; se adaugã sîrma care s-

a rupt în anul precedent; toti stîlpii înclinati se restabilesc în poziþia strict verticalã,
apoi se întind toate firele de sîrmã.

4. Copcitul - este agroprocedeul de înlãturare a lãstarilor subterani si a

rãdãcinilor superficiale. Scopul copcitului: preîntîmpinarea trecerii

butucilor de soiuri europene pe rãdãcini proprii (pot fi atacati de filoxerã) sau pe

rãdãcinile superficiale (pot fi afectati de secetã sau temperaturile scãzute din timpul
iernii).

Tine-ti minte! Copcitul (cotorîtul) se face în mod obligatoriu anual la toate soiurile,
indiferent, dacã au fost plantate cu vite altoite sau pe

rãdãcini proprii. Copcitul se face în felul urmãtor: cu hîrletul sau cu sapa se face o
groapã în

jurul tulpinii subterane a butucului la adîncimea de 15-18cm, apoi cu secatorul sau

cutitul se înlãturã lãstarii subterani si rãdãcinile superficiale. Dupã aceasta groapa
se acoperã din nou cu sol.
5. Completarea golurilor din vii. Cel mai bine ca golurile din vie sã fie

completate în primii ani de viatã, dar e posibil de completat golurile cu

vite (de o calitate foarte bunã) si la anii 5-10 dupã plantare. Pentru o

reusitã bunã este foarte important ca sã se facã urmãtoarele lucrãri:

· Solul sã se lucreze între rînduri, cît si în rînduri foarte calitativ;

· Butucii vecini cu golul trebuie sã fie condusi astfel încît ei sã ocupe

numai spatiul destinat lor si chiar un pic oprimati spre butucul lipsã;

· Vitele altoite sau pe rãdãcini proprii (materialul sãditor) trebuie sã

fie de soiul care se completeazã si de o calitate impecabilã: cel

putin 3 rãdãcini cu grosimea de cel putin 2mm (amplasate uniform

pe cãlcîiul vitei) si lungimea de cel putin 12 cm; punctul de altoire

trebuie sã aibã o concrestere circularã si durã; partea maturatã a

lãstarului altoiului sã fie cu lungimea de cel putin 15cm, iar grosimea

între nodul 2 si 3 (pe diametrul mare) de cel putin 5mm; vitele

trebuie procurate de la pepinierele viticole ce posedã licentã;

· Înainte de plantare vitele se pregãtesc timp de 2-3 zile în felul urmãtor: se

fasoneazã, rãdãcinile se scurteazã la10-12cm, iar lãstarul

altoiului se lasã numai unul si se scurteazã la 2-3 ochi; se umecseazã

. se tin sub apã timp de 1-2 zile; se parafineazã . 1/3 a pãrtii

superioare a vitei, la temperatura de 10-15ºC cu un amestec din

94% parafinã tehnicã +3% sacîz +3% smoalã; se mocirlesc . în

ziua plantãrii vitele se pun cu 1/3 a pãrtii inferioare în mocirlã

(consistenta smîntînii; bãligar fermentat + sol de pãdure .1:1).

· Plantarea . în gropi fãcute cu hîrletul în ziua plantãrii; groapa se face

la distanta de 5 cm de pichet, fãrã a fi clintit din loc, pentru a asigura

amplasarea strictã a vitei în directia rîndului; lãtimea gropii nu se

reglementeazã ( cu cît mai latã cu atît mai bine), iar adîncimea gropii

trebuie sã fie de 45-50 cm (lungimea portaltoiului vitei este de 33-35

cm); la fundul gropii se face un cotlon (orientat spre vitã) pentru a

amplasa normal rãdãcinile si unde se pune sol negru (de deasupra),

bãligar fermentat 5-7 kg si cîte 10-20g de îngrãsãminte minerale de

NPK; totul se amestecã, astfel încît adîncimea gropii sã rãmînã de

32-34 cm (des.); dupã ce groapa este gata se amplaseazã vita (cu

punctul de altoire la nivelul solului) lîngã peretele cu pichet (a), se

umple o jumãtate de groapã cu sol negru, se taseazã cu picioarele

(b), se toarnã 15-30 l apã si dupã ce aceasta se infiltreazã în sol, se

umple groapa cu sol; se mai taseazã o datã usor si se face un musuroi

(c) de asupra vitei plantate (5-7 cm deasupra lãstarului altoiului).

· În cazul în care, pe sectorul dat lipsesc putini butuci atunci aceste goluri pot fi
completate prin marcote:

- aeriene . în plantatiile cu soiuri europene;

- prin sol (prin arcuire sau cu cãlcîi) - în plantatiile cu soiuri rezistente la filoxerã
(hibrizii producãtori directi Seibel, Baco 1 etc, unii hibrizi de selectie nouã .
Moldova, Negru de Ialoveni etc.).

Marcote aeriene. Pînã la locul lipsã se conduce unlãstar verde, pe care, pe

parcursul a 2-3 ani se formeazã puntile de rod si verigile de rod; este important ca
acestea sã fie formate din lãstari normal dezvoltati (diametrul 8-12 mm), amplasate
bine în spatiu; majoritatea operatiilor de formare se fac în timpul vegetatiei în
scopul reducerii efectuãrii rãnilor.

Marcotã prin arcuire. Pe parcursul vegetatiei se

educã special un lãstar verde, care va fi utilizat primãvara

urmãtoare pentru marcotaj. Acest lãstar trebuie sã fie de o

dezvoltare normalã fãrã copili si îndreptat spre locul lipsã.

Primãvara acest lãstar se amplaseazã într-un sant (cu adîncimea

de 38-40 cm, lãtimea - un hîrlet, iar în locul lipsã lãtimea . 40

cm) dupã ce au fost orbiti toti ochii, cu exceptia ultimilor 2-3, care vor fi amplasaþi
la nivelul solului în locul lipsã si vor fi acoperiti cu un musuroi de sol mãruntit. Pe
parcursul a 2-3 ani se formeazã toate organele aeriene ale butucului, iar lãstarul
utilizat ca marcotã se detaseazã de planta-mamã.

Marcotã cu cãlcîi.Se fac aceleasi lucrãri ca în cazul precedent, numai cã lãstarul

destinat marcotajului se conduce pînã la locul lipsã pe la suprafata solului, iar la
locul golului se face o groapã (adîncimea - 38-40 cm, lãþimea . 40 cm), prin care
se trece acest lãstar, apoi partea superioarã cu 2-3 ochi se scoate la suprafaþa
solului si se acoperã cu un musuroi.Vitele plantate în scopul completãrii golurilor
precum simarcotele, trebuie îngrijite în mod special primii 1- 4 ani
(irigatul,cotorîtul, lucrarea solului, tratarea contra bolilor si dãunãtorilor,operatiile
în verde etc.).
Pe parcursul primilor 4 ani, vitele plantate în locul golurilor precum si marcotele,
trebuie formate în conformitate cu forma butucului care este utilizatã pe sectorul
dat.

Pentru a grãbi formarea butucilor, cu organele verzi ale acestora se lucreazã foarte
intensiv. În acest caz, butucii fãrã tulpinã pot fi formati pe parcursul a 3 ani, iar
butucii cu tulpinã pe parcursul a 4 ani.

Pe parcursul acestor ani se lucreazã exemplar solul, butucii se trateazã contra

bolilor si dãunãtorilor si sunt supusi lucrãrilor indicate mai jos:

-1 an de la plantare: lucrãri de formare a butucului nu se aplicã; se instaleazã

spalierul;

-anul 2: primãvara se repetã tãiatul scurt la 2-3 ochi; cînd lãstarii verzi ating
lungimea de 10-15cm se plivesc ce-i de prisos, lãsîndu-se numai viitoarele brate
sau tulpini si 1 lãstar de rezervã; lãstarii lãsati se leagã de tutor sau prima sîrmã;
dacã apar lãstari de prisos se înlãturã încã de 2-3 ori pe parcursul vegetatiei; cînd
lãstarii ating lungimea viitoarelor brate sau tulpini se ciuntesc, cea ce favorizeazã
dezvoltarea abundentã a cópililor; cînd cópilii ating lungimea de 3-5cm se înlãturã
toti în afarã de cei 2-3 de pe partea superioarã a fiecãrui brat sau tulpini; la formele
cu tulpinã în scopul majorãrii erectitãtii (trãiniciei verticale) acestora se propune de
a forma 2 tulpini care se împletesc reciproc.

Atenþie! Tulpinile si bratele se fac din lãstari de o singurã vîrstã.

-anul 3: la formele fãrã tulpinã se formeazã verigile de rod pe partea superioarã a
fiecãrui brat; la formele cu tulpinã se taie lãstarii destinati pentru brate la lungimea
acestora; dacã pe brate (mai jos de verigile de rod) si pe tulpini se dezvoltã lãstari
de prisos se plivesc lãsîndu-se cîte 3 pe fiecare brat viitoarele punti de rod: cînd
lãstarii viitoarele punti de rod au 6-7 noduri se ciupesc de asupra nodului 4; aceasta
favorizeazã dezvoltarea cópililor, care se copilesc lãsîndu-se numai cîte doi mai
bine dezvoltaþi;

-anul 4: la toate formele se taie dupã principiul "veriga de rod" se aplicã operatiuni
în verde în scopul mentinerii formei butucilor.

A se tine minte unele reguli care trebuie respectate în timpul tãiatului si

formãrii butucilor:

· În calitate de cep de înlocuire si coardã de rod se aleg numai

lãstarii normal dezvoltati;

· De pe elementele verigii de rod se înlãturã uscãturile, cîrceii,

rãmãsitele de struguri, cópilii etc.;

· Tãieturile de scurtare se fac : prin coardele anuale maturate -

1,5-2,0 cm deasupra nodului; prin lemn multianual - se lasã un

ciot de 5-6 mm;

· Butucul suportã mai usor operatiile în verde utilizate în scopul formãrii butucilor
decît tãiatul de primãvarã;

· Utilizarea operatiilor în verde (plivitul lãstarilo verzi, ciupitul, ciuntitul, copilitul,

legatul lãstarilor verzi) permite urgentarea (cu 1-2 ani) formãrii butucilor;

· În scopul pãstrãrii posibilitãtii de a restabili butucii cu tulpinã, afectati de

îngheturile de iarnã, în fiecare an la baza tulpinii se conduce cîte 1-2 lãstari
(amplasati pe cepul de rezervã), care toamna dupã cãderea frunzelor se acoperã cu
sol.

6. Constructiile antierozionale se practicã în plantatiile amplasate pe pantã. În

rîndurile de vie se fac constructii simple (baraje) - se utilizeazã piloni din lemn,
stîlpi de spalier deteriorati, nuiele etc. Pe drumurile centrale si magistrale, pe lîngã
fîsiile de protectie, barajele pot fi fãcute prin plantarea arbustilor si pomilor
fructiferi, astfel încît sã nu împiedice la deplasarea tehnicii prin plantaþiile viticole.

Aprilie
1. Legatul în uscat . trebuie de terminat pînã la dezmuguritul vitei de vie, deoarece
legatul în timpul dezmuguritului duce la pierderea a 20-50% din potentialii lãstari
si corespunzãtor a strugurilor. Termenul optimal al legatului este cînd via "plînge",
atunci corzile sunt mai mlãdioase si nu se rup la arcuire. În timpul legatului mai
întîi se leagã tulpinile, bratele si, în ultimul rînd, coardele de rod. Coardele de rod
se leagã cîte 1-2 la un loc. Dacã lungimea corzilor de rod permite, e mai bine ca
acestea sã fie legate în formã de arc, deoarece în acest caz emiterea de lãstari si
corespunzãtor de struguri este cu mult mai mare.

2. Scoaterea coardelor detasate în timpul tãiatului dintre rînduri se face

imediat dupã legat si pînã la dezmugurit (mai ales în cazul îndeplinirii

mecanizate a acestui agroprocedeu (cu agregatul T-25 + LNV.1,5B).

Coardele strînse pot fi utilizate în diferite scopuri (la încãlzirea caselor, industria de
mobilã, producerea stîlpilor de spalier din ecoplast etc.)

Lucrarea se face cînd solul este maturat fizic.

3. La finele lunii, dupã ce în vie au fost terminate toate lucrãrile de primavera se

face cultivarea cu graparea (boronirea) solului între rînduri, iar fîsia de sol ocupatã
de rîndul de vie este sãpatã manual la adîncimea de 12-15 cm cu mãruntirea solului
în scopul de a preîntîmpina evaporarea excesivã a apei din sol. În cazul în care sunt
sectoare îmburuenite cu pir se recomandã de a le acoperi cu peliculã de polietilenã
neagrã, astfel, pe parcursul unui an, practic, se poate distruge aceastã buruianã.
Dacã aceasta ocupã suprafete mai mari, atunci se recomandã tratãri chimice (în
ultimii ani se produc preparate chimice foarte eficiente). Ele pot fi administrate cît
mecanizat (T-70V+ UGPV + BDV-2,4) atît si cu stropitoarea de spate (manual). Se

administreazã înainte de dezmuguritul viei sau dupã recoltare cu discuirea imediatã

a solului. Erbicidele utilizate contra pirului, pirului gros (sad sau iarba cîinelui)
sunt administrate în perioada de vegetatie.

Atentie! Pe sectorul care se administreazã erbicide nu trebuie sã fie butuci mai

tineri de 4 ani.

Se recomandã urmãtoarele erbicide:

· Împotriva buruienilor anuale si multianuale, monocotilidonate si

bicotiledonate . basta 3-5 l/ha, glifosat 360 . 4 l/ha, cidocor .2-4 l/ha,

uragan .3-4 l/ha etc.

· Împotriva la pir, pir gros etc.- raundop .2-4 l /ha, fosulen

. 2,8 . 7,2 kg /ha, milkagro .0,6-0,8 l/ha.

Mai

1. Plivitul lãstarilor verzi:

· Cînd au lungimea de 3-5 cm . se înlãturã toti acei care împiedicã

mentinerea formei butucului, care sunt amplasai pe tulpinã si

brate între puntile de rod; acest plivit se mai repetã de 1-2 ori;

· Cînd lãstarii au lungimea de 20-25 cm se utilizeazã la butucii care

se aflã în perioada de formare, adicã la butucii care au fost plantati

în locurile lipsã sau la butucii afectati de temperaturi joase în timpul

iernii si care se restabilesc - se lasã numai lãstarii care sunt necesari

pentru formarea organelor corespunzãtoare ale butucilor.

2. Înainte de înflorit (ramificarea completã a inflorescentelor) butucii se

trateazã pentru prima datã contra bolilor (în deosebi, mana vitei de vie si
oidiumul). Pentru aceasta de obicei se utilizeazã zeama bordolezã de 1% si solutia
de sulf de 1% (sulf muiabil de 80%). Tratarea se face pe timp linistit si rãcoros, de
obicei dimineata sau seara. Tratarea se face manual (cu stropitoarea portativã de
spate) sau mecanizat (T-25 + OM-630).

Soiurile de vitã de vie europene trebuie tratate contra

bolilor în mod obligatoriu de cel putin 3 ori pe parcursul vegetatiei,

indiferent de conditiile climatice ale anului. Prima si a treia datã . cu

preparate de contact (zeamã bordolezã, sulf etc.) iar a doua oarã . cu

preparate sistemice (mical, baileton etc.)

Atentie! La prepararea zemii bordoleze solutia de piatrã vînãtã

se toarnã printr-o suvitã subþire în solutia de var si se amestecã permanent. Vasele

sã nu fie din metal. Reactia zemii bordoleze trebuie sã fie neutrã. Este obligatoriu
ca solutia cu care se trateazã sã cadã pe partea inferioarã a frunzelor si pe
inflorescente. Cu cît picãturile solutiei sunt mai mici cu atît efectul protector este
mai mare.
Printre dãunãtori pagube mai mari la vita de vie aduc molia strugurilor si acarianul
galicol. În cazul prezentei acestora se trateazã corespunzãtor cu insecticide si
acaricide.

În scopul sporirii radei si ameliorãrii calitãtii strugurilor se propune, ca

concomitent (cu prima si a doua tratare) cu tratarea contra bolilor sã se
administreze îngrãsãminte (extraradicular). Pentru aceasta se recomandã utilizarea
solutiilor: 0,3-0,5% - salpetru de amoniu, 3-5% - superfosfat simplu, 0,7-1,0% -
clorurã de potasiu, 0,03-0,1% - acid boric sau sulfat de zinc.

În ultimul timp industria chimicã produce multe preparate, înainte de utilizare

trebuie atent de citit instructia de utilizare si e necesar

de a o respecta strict.

3. Legatul lãstarilor verzi . Acestia se leagã cînd întrec cu 20-30 cm

înãltimea etajului corespunzãtor de sîrme - în cazul în care se utilizeazã spalier cu

sîrme.

Iunie
1. Se face al 2-lea plivit al lãstarilor verzi de prisos, înlãturîndu-se toti acei care
sunt amplasati nu în conformitate cu forma butucului si care pot majora încãrcãtura
butucilor în lãstari. Lãstarii care trebuie înlãturati în timpul plivitului al 2-lea se
observã usor. Ei sunt slab dezvoltati.

2. La soiurile pentru struguri de masã (si în deosebi la soiurile cu floarea functional

femeninã Coarnã neagrã, Ceaus etc.) In timpul înfloritului se recomandã de fãcut
polenizarea artificialã.

Sunt mai multe variante:

· dacã pe sectorul dat sunt mai multe soiuri (la distanta nu mai mare de 5-6
rînduri), atunci polenizarea artificialã este executatã de vînt; dacã nu este vînt
puternic în timpul înfloritului, atunci manual, se scuturã (agitat) butucii soiurilor cu
flori bisexuate;

· dacã pe sector este numai soiul Coarnã neagrã, atunci trebuie de colectat polen de
la soiurile de portaltoi sau soiurile de hibrizi producãtori directi (care înfloresc mai
înainte); pentru aceasta se colecteazã inflorescentele, se usucã la umbrã, într-un loc
uscat, timp de 1-2 zile; inflorescentele uscate se cern printr-o sitã cu ochiul mic;
polenul pînã la înflorirea soiului Coarnã neagrã se pãstreazã (2-7 zile) în pachete
de hîrtie într-un loc uscat si umbrit; în timpul înfloritului în masã (s-au deschis cca
75% din flori) se face polenizarea artificialã, transferînd, cu un pãmãtuf din blãnitã,
polenul pãstrat pe inflorescentele butucului, destinat polenizãrii.

Polenizarea artificialã la soiurile de masã (în deosebi la Coarnã neagrã, Ceaus)

majoreazã roada la butuc, strugurii au un aspect
mai frumos, în boabe se acumuleazã mai mult zahãr.

3. Se face al 2-lea legat al lãstarilor verzi în partea a 2-a a lunii.

4. Toti lãstarii (dupã legat), care ies deasupra stîlpilor de spalier (si au

lungimea de cel putin 1,3-1,4 m), se cîrnesc (ciuntesc) manual sau

cu ajutorul unui agregat special (T-70V+CVL-1). Acest agroprocedeu

asigurã maturarea mai bunã a strugurilor si coardelor, amelioreazã microclimatul în

habitusul butucului, amelioreazã aspectul strugurilor etc.

5. În scopul pregãtirii bune cãtre recoltare, dupã terminarea înfloritului,

cînd boabele au diametrul de 2-3 mm se poate determina aproape

exact, care va fi roada pe sectorul dat. Pentru aceasta la 20-30 de

butuci se numãrã cantitatea totalã de struguri si se determinã numãrul

mediu de struguri la un butuc (N.s.). Apoi se determinã numãrul total

de butuci pe sector (N.b.) si stiind greutatea medie a unui strugure (m)

în kg (se va lua din orice sursã de informatie, în care se descriu soiurile de vitã de
vie) se va determina recolta (R) pentru sectorul dat în kg:

R=Nb x Ns x m

Exemplu: Pe un sector sunt 86 butuci de soiul Muscat iantarnîi

(chihlimbariu). Numãrul mediu de struguri la 1 butuc este de 24 struguri. Greutatea

medie a unui strugure este de 0,195 kg.

R=86but. x 24str./but x 0,195kg/strg=402,48kg

6. În scopul cãpãtãrii anuale a unor roade înalte si calitative de struguri, dupã

înflorit (cînd boabele au în diametru . 1,5-2,5 mm) se corecteazã, pentru ultima
datã, încãrcãtura butucului prin înlãturarea strugurilor. Determinarea definitivã a
încãrcãturii butucilor prin înlãturarea strugurilor sau a pãrtii superioare (a unor
ramificatii) a lor este un lucru responsabil si poate fi fãcut efectuînd observatii pe
sectorul dat pe parcursul a 2-3 ani, deoarece aceasta depinde de foarte multi
factori: asigurarea cu elemente nutritive, depunerea inflorescentelor, starea iernãrii,
nivelul agrotehnicii etc. Însã, odatã determinatã încãrcãturã butucilor în struguri si
repetînd în fiecare an aceleasi agroprocedee, va permite anual de cãpãtat roade
înalte de struguri si calitativi.
Ca bazã a calitãtii înalte a strugurilor serveste continutul zahãrului în boabe de cel
putin a 170 g/l, iar cantitatea strugurilor cu acest continut de zahãr. Cu cît mai
mult, cu atît mai bine.

Pentru început se pot face urmãtoarele recomandãri (mai apoi va

trebui de fãcut observatii pentru fiecare sector aparte si în functie de

calitatea si cantitatea strugurilor, precum si a dezvoltãrii lãstarilor anuali se va

majora numãrul de struguri la butuc sau se va diminua; în toate cazurile lãstarii
verzi, care sunt amplasati nu în conformitate cu forma butucului, se înlãturã):

· se va lãsa pînã la un strugure în mediu la un lãstar fertil normal dezvoltat

(diametrul 6-13 mm, lungimea . 1,0-1,5 m)- în toate plantatiile viticole tinere
(primii 4 ani);

· se va lãsa pînã la 1,0-1,5 struguri în mediu la un lãstar fertile normal dezvoltat în

plantatiile viticole productive cu soiuri de selectie nouã de struguri pentru masã;

· se va lãsa pînã la 1,5-2,0 struguri în mediu la un lãstar fertil normal dezvoltat în

plantatiile viticole productive cu soiuri europene de struguri pentru masã si soiuri
de selectie nouã de struguri pentru vin;

· se va lãsa pînã la 2,0 struguri în mediu la un lãstar fertil normal dezvoltat . în

plantaþiile viticole productive cu soiuri europene pentru vin;
7. Dupã ce s-a terminat înfloritul si au trecut 12-14 zile dupã prima tratare contra
bolilor si dãunãtorilor se face tratarea a 2-a. De preferat pentru aceastã tratare
preparate cu actiune sistemicã, care în ultimii ani se produc foarte multe si care
sunt foarte eficiente.

Atentie! Preparatele chimice se procurã numai de la persoanele juridice ce posedã

licentã în domeniul acesta de activitate ai certificat de calitate pentru preparatul
dat.

8. Spre finele lunii se lucreazã solul între rînduri (mecanizat) si în rînd (manual) în
scopul combaterii buruienilor si minimalizãrii pierderii apei din sol.

Iulie

1. În aceastã lunã pot apãrea (vlãstari) lãstari subterani ai portaltoiului

(pot apãrea si în mai-iunie, dacã nu s-a fãcut copcitul calitativ) de aceea ei trebuie
înlãturati, pentru ce se fac aceleasi operatiuni ca si la cotorît.

2. Se face legatul al 3-lea al lãstarilor verzi.

3. În legãturã cu faptul, cã pe lãstarii care au fost ciuntiti în luna precedentã

pornesc în crestere cópilii, precum si cã unii din lãstari nu au fost ciuntiti luna
precedentã din motivul cã au fost mai slab dezvoltati - acum se face al 2-lea ciuntit.
Acesta se reduce la aceea cã se ciuntesc toti lãstarii, care depãsesc înãltimea
spalierului (adicã au lungimea mai mare de 1,3-1,4 m) si cópilii care iese din
habitusul butucului. Lucrul acesta se face mecanizat sau manual. Pentru ciuntitul
mecanizat se utilizeazã agregatul T-70V+CVL-1.

4. În decada a 2-ua a lunii se face tratarea a 3-a contra bolilor (în special mana vitei
de vie si oidiumul) cu preparate de contact (zeamã bordolezã si sulf) si contra
dãunãtorilor (în special molia strugurilor) cu insecticide.

5. Spre finele lunii se face a 3-a lucrare a solului între rînduri si în rînd.

Lucrarea solului între rînduri se face cu ajutorul cultivatorului KRV-3 la adîncimea

de 10-12 cm. Rezultate foarte bune se capãtã la lucrarea solului cu boroana cu
discuri . BDV-2,4.

6. Pregãtirea cãtre recoltare:

· Se face un plan al recoltãrii - în care se prevede succesivitatea

recoltãrii pe soiuri, cantitatea necesarã de recipiente (vase pentru cules, eventual,

pentru prelucrare) numãrul de culegãtori, transport

etc.

· Se pregãtesc recipientele pentru recoltarea strugurilor si primirea

strugurilor pentru prelucrare;

· Se pregãtesc unitãtile de transport necesare pentru transportarea culegãtorilor si a

strugurilor;

· Se verificã lucrul frigiderelor destinate pentru pãstrarea strugurilor;

· Se niveleazã drumurile.

Atentie! Ultima tratare chimicã în vie se face la sfîrsitul lunii iulie . cu 21-24 zile
înainte de începutul recoltãrii strugurilor.

August

1. În prima decadã a lunii se face al 3-lea (dacã este necesar) ciuntit

mecanizat sau manual, încît fiecare rînd de vie sã prezinte un gard

(perete) viu cu înãltimea stîlpilor de spalier, iar grosimea de cca 45-50

cm (pentru spalierul simplu).

2. În scopul ameliorãrii microclimatului si conditiilor fitosanitare în zona

strugurilor, la soiurile pentru struguri de masã, se recomandã de înlãturat frunzele

din aceastã zonã (primele 1-4 noduri). Acest lucru se face cu 15-20 zile înainte de
maturarea strugurilor si duce la ameliorarea considerabilã a calitãtii si aspectului
strugurilor.

3. Începînd cu decada a 2-3 a lunii o datã în 3-4 zile se determinã

zaharitatea în boabe, cu scopul de a determina dinamica acumulãrii

zahãrului. Acest lucru se face cu refractometrul portativ sau prin luare a probelor
medii de 5-6 kg struguri, din care apoi în conditii de laborator se preseazã sucul si
cu ajutorul ariometrului se determinã continutul de zahãr. Determinarea dinamicii
acumulãrii zahãrului se face în scopul determinãrii timpului recoltãrii strugurilor si
directiei utilizãrii acestora.

4. În decada a 2-3 a lunii se recolteazã unele soiuri de struguri pentru

masã. De obicei, soiurile de masã se recolteazã în 2-3 reprize, adicã

selectiv . se aleg struguri care sunt copti si se comercializeazã. Strugurii se

recolteazã atent, se tin de peduncul (pentru a nu distruge stratul de pruinã), se
aseazã într-un strat (cu peduncul în jos) în lãzile nr.5 (cu picioruse). Dacã sunt
struguri cu boabe afectate, acestea se înlãturã cu un foarfece de croitorie. Strugurii
culesi se tin în locuri umbrite si rãcoroase si trebuie urgent comercializati (pe
parcursul a cel mult 3-6 zile în functie de gradul de transportare si pãstrare a
soiurilor)

Septembie

1. Continuã recoltarea si comercializarea soiurilor de struguri pentru masã.

2. Se pregãtesc depozitele pentru pãstrarea temporarã (1-3 sãptãmîni) a strugurilor.

Trebuie sã fie niste clãdiri capitale, curate, fãrã curenti de

aer, în care temperatura sã nu varieze si sã se mentinã relativ joasã

(între +6 - 12C). Peretii depozitelor se vopsesc cu o solutie de va (în care se adaugã

100g piatrã vînãtã la 10 litre solutie), se dezinfecteazã

prin fumegare (prin arderea sulfului . 50 g/m3). În acelasi mod se

pregãtesc pentru pãstrare si frigiderele. Fumegarea dureazã 30-36 ore, dupã aceasta
încãperile se aerisesc bine (pînã la dispariþia mirosului).

3. Se începe recoltarea soiurilor de struguri pentru vin.

Un vin bun se capãtã dacã continutul de zahãr în boabe este de cel putin 170g/l. La
fermentarea alcoolicã a 10g/l de zahãr se capãtã 0,6 grade alcool.

Octombrie

1. Se terminã recoltarea soiurilor pentru vin.

2. Se terminã recoltarea soiurilor tardive pentru masã. O parte din acestea se pun la
pãstrare:

· Pe termen scurt (1-3 sãptãmîni) - în depozite

· Pe termen lung (3-6 luni) - în frigidere.

Strugurii destinati pentru pãstrare trebuie sã fie bine maturati (continutul de zahãr -
cel puþin 170g/l), cu toate boabele sãnãtoase. Se culeg atent, fãrã a deteriora stratul
de pruinã de pe boabe, se amplaseazã în lãzi noi cu capacitatea de 5-10 kg.
Strugurii se culeg cînd nu mai au rouã pe ei si ploaia a fost cel putin cu 2-3 zile în
urmã. În ziua cînd camera s-a umplut se face o dezinfectare prin ardere

a sulfului (1,3-1,5g/m3), care se repetã peste fiecare 5-6 zile. În cazul în care pe
parcursul pãstrãrii se înregistreazã un început de putrezire a strugurilor, acestia se
comercializeazã urgent. În frigider regimul de pãstrare: temperatura aerului 1+10C,
umeditatea relativã a aerului .92 .94%.

3. În scopul completãrii golurilor (primãvara), acum se face o inventariere a viilor

si se cautã material sãditor de soiul dat. Dacã nu e posibil de procurat, atunci
trebuie de dat comandã (în luna august) pentru a fi plantati peste un an.

4. Dupã terminarea recoltãrii se executã aratul (cu PRV-3) între rînduri la

adîncimea de 18-22 cm cu aruncarea solului spre butuci. O datã în 3-6 ani se face
reînnoirea desfundatului (cu PRV-3 + MVU-2) cu administrarea îngrãsãmintelor
(60kg substanþe active de azot, fosfor si potasiu). Reînnoirea desfundatului constã
în executarea a 3 fisure (una la mijlocul rîndului, iar cele laterale la distanta de 25-
35 cm de la butuci) la adîncimea de 50-55 cm.

5. Spre finele lunii, dupã cãderea frunzelor butucii care sunt condusi fãrã tulpinã,
precum si lãstarii de pe cepii de rezervã se îngroapã în sol

pentru iernare. Pentru aceasta se desprind coardele si bratele de pe

araci sau sîrmã, se lipesc de pãmînt si cu hîrletul sau sapa se acoperã cu un strat de
sol de 20-30 cm. La fel se procedeazã si cu lãstarii care se dezvoltã pe cepul de
rezervã de la baza formelor cu tulpinã.

Noiembrie
1. Continuã aratul solului între rînduri.

2. Continuã îngropatul butucilor pentru iernare.

Atentie! Unele soiuri omologate de struguri pentru masã trebuie îngropate pentru
iernare în mod obligatoriu (Cardinal, Regina viilor, Caraburnu, Muscat de
Hamburg etc.).

3. Se terminã comercializarea strugurilor care au fost destinati pentru

pãstrarea temporarã.

4. Se verificã cum decurge pãstrarea strugurilor din frigidere. Se face

fumegarea conform recomandãrilor. Lãzile în care se încep a strica (putrezi)

boabele se comercializeazã urgent, fãrã a sorta suplimentar strugurii înainte de
comercializarea lor.

5. Se verificã starea constructiilor antierozionale si care sunt deteriorate se reparã;

în locurile riscante pentru eroziunea de apã se fac constructii antierozionale noi.

Decembie
1. Se verificã cum decurge pãstrarea strugurilor în frigidere - o datã în 3-4 zile.

2. Se pregãteste tehnica necesarã pentru efectuarea lucrãrilor de retinere a zãpezii,

în special a buldozerelor si tractoarelor cu senile.

3. În legãturã cu faptul, cã se terminã anul, viticultorii trebuie sã-si adune toate

mijloacele financiare, sã calculeze cîte mijloace bãnesti le trebuie pentru îngrijirea
plantatiei viticole în anul viitor si se purcede la procurarea materialelor necesare
reesind din urmãtoarele normative:

Îngrãsãminte minerale:

· Superfosfat simplu – cca 600-650 kg /ha

· Selitrã amoniacalã . cca 200 kg /ha

· Clorurã de potasiu - cca 120-130 kg /ha

Preparate chimice contra bolilor si dãunãtorilor:

· Piatrã vînãtã . cca 40 kg /ha

· Var nestins . cca 30 kg /ha

· Sulf (praf muiabil) . cca 30 kg /ha

· Insecticide . cantitatea va varia în functie de dozele indicate în instructiuni.

În locul zemii bordoleze si sulfului se pot utiliza alte preparate dozele cãrora sunt
indicate în instrucþiunile care se elibereazã o datã cu preparatele procurate. Se
procurã material de legat în uscat si verde în functie de greutatea acestuia si
randamentul util (rãmãsite ale industriei de textile - cca 20 kg /ha, rafie - cca 25
kg /ha etc.)

Se procurã si inventarul mic, reiesind din numãrul angajatilor: foarfece de vie,

ferestree, sape, hîrlete etc.

Zone de favorabilitate de crestere a Vitei de Vie in tara noastra.

Zona foarte favorabila

- Regiunea viticola a Colinelor Dobrogei

- Regiunea viticola a Dealurilor Moldovei

- Regiunea viticola a Dealurilor Munteniei si Olteniei

Zona favorabila

- Regiunea viticola a Podisului Transilvaniei

- Regiunea viticola a Banatului

- Regiunea viticola a Nisipurilor si altor Terenuri Favorabile din Sudul Tarii

- Regiunea viticola a Crisanei si Maramuresului

- Regiunea viticola a Teraselor Dunarii