AUTONOMII LOCALE SI INSTITUTII CENTRALE

1. Definitie
Represent forme de organizare social-politice, specifice spatiului romanesc in perioada
medievala. Aceste formatiuni dispuneau de un centru fortificat (resedinta) care juca rol de sediu
politico-administrativ.
Conducatorii aveau atributii juridice, militare, administrative, politice( cnezi, voievozi, duci etc).
Aveau la baza obstea sateasca, evoluata din obstea gentinica.
Obstile satesti aveau teritoriu delimitat, existand doua forme de proprietate:
- comuna ( pasuni, paduri, ape)
- Individuala ( terenul arabil / agricol )
In cadrul obstei se manifesta procesul de diferentiere sociala, fiind mentionate doua categorii
sociale:
-taranii (“rusticii”)
-mai-marii pamantului (“maiores terrae”)
Erau conduse de “sfatul oamenilor buni si batrani” din randul caruia erau desemnati conducatori
cu atributii juridice, administrative, militare.
Autonomiile locale sunt mentionate in izvoare scrise sub forma de mai multe denumiri: cnezate,
tari,voievodate, campuri etc
Printre cauzele crearii acestora mentionam:
-dorinta unor conducatori de obsti de a-si extinde autoritatea
- pericolele externe
- dezvoltarea economica
- cresterea demografica

A. Pentru spatiul intra-carpatic si teritoriile vestice sunt mentionate autonomii locale

corespunzatoare secolelor 9-11 in izvoare istorice maghiare.
a) Gesta Hungarorum ( “faptele ungurilor”) mentioneaza pentru secolele 9-10 urmatoarele
formatiuni:
-Voievodatul lui Menumorut (in Crisana, resedinta Biharia)
-Voievodatul lui Glad ( in Banat, res. Cuvin)
-Voievodatul lui Gelu (in Transilvania, res. Dabruca)
b) Legenda Sfantului Gerard mentioneaza pentru secolul 11 doua autonomii locale:
- Voievodatul lui Ahtum (in Banat, res. Morisena)
- Voievodatul lui Gyla ( in Transilvania, res. Balgrad)

B. Pentru spatiul dintre Dunare si Carpati, documentul numit “ Diploma cavalerilor ioaniti”
(1247) mentioneaza 5 autonomii locale:
- Voievodatul lui Seneslau
- Tara Severinului
- Cnezatul lui Ioan
-Cnezatul lui Litovoi
-Cnezatul lui Farcas

C. Pentru spatiul dintre Carpati si Nistru sunt mentionate autonomii locale in cronici rusesti,
literatura bizantina, documente maghiare si papale.
-Tara Vrancei
-Tara Sipenitului
-Tara Bolohovenilor
-Codrii Cosminului
-Codrii Orheului
-Campul lui Dragos

D. Pentru spatiul dintre Dunare si Marea Neagra avem inscriptii slavone si izvoare bizantine
narative care mentioneaza autonomii locale precum:
a. In secolul 10 avem 2 inscriptii in limba slavona :
- inscriptia de la Mircea Voda (943): unde il mentioneaza pe Jupan Dimitrie
- inscriptia de la Basarab Murfatlar : il mentioneaza pe Jupan Gheorghe

b. In secolul 11 avem lucrarea “ Alexiada” redactata de printesa bizantina Ana Conena.

Mentioneaza 3 sefi locali din Dobrogea: Tatos, Satza si Seslav.
c. In secolul 13 avem o diploma emisa de tarul bulgar Ioan Asan al doilea unde mentioneaza
“Tara Cavarnei” ( Intre Mangalia si Verna), nucleul viitorului stat dobrogean.

2. Prin unificarea formatiunilor politice prestatale sub o autoritate centrala s-au constituit statele
medievale romanesti.
Factorii favorizanti sunt:
-premisele economice ( dezvoltarea drumurilor comerciale care strabateau spatiile romanesti)
-cresterea demografica
- accentuarea procesului de diferentiere sociala
- desprinderea elementelor conducatoare
- presiunile politice si militare externe exercitate de migratori si de statele vecine

A. INTEMEIEREA TRANSILVANIEI
A fost un proces indelungat si complex desfasurat intre secolele 9-13. Etapele formarii sunt:
-etapa formatiunilor prestatale romanesti ( 9-11)
- extinderea dominatiei maghiara asupra formatiunilor romanesti si organizarea lor sub forma
unui voievodat unic ( sec. 11-13)
Transilvania va functiona ca voievodat pana in secolul 16, dupa 1541 va fi principat
Transilvania = Ardeal
Teritoriile vestice = Partium (partile unguresti)

Dupa crearea Regatului Maghiar incepe cucerirea sistematica a Transilvaniei si organizarea ei

dupa un model occidental copiat de maghiari din lumea germana. In actiunea aceasta, regalitatea
a utilizat mijloace precum :
-militare (ex: cucerirea cetatilor de margine: Biharia )
- politico- institutionale ( incercarea de inlocuire a formei de organizare de tip voievodat cu unul
apusean, cel al principatului)
- administrative: se introduce comitatele ( Bihor, Alba, Cluj, Crasna, Dabaca etc)
- religioase ( se infiinteaza episcopii catolice atat in teritoriile vestice cat si in Transilvania
propriu-zisa)
-etnice: regalitatea maghiara colonizeaza populatii straine in secolele 12-13:secui, sasi etc.

B. INTEMEIEREA TARII ROMANESTI

In a doua jumatate a secolului 13 se afirma cu mai mare autoritate Voievodatul lui Litovoi.
Intre anii 1272-1275, Litovoi, uneste formatiunile din dreapta Oltului si nu mai recunoaste
suzeranitatea maghiara. Acest lucru determina expeditia militara maghiara din 1277-1279 in
urma careia Litovoi este ucis, iar fratele sau, Barbat, este luat prizonier.
Procesul de unificare dispune doar de informatii din cronici, acestea dand nastere unor traditii
istorice care leaga procesul de unificare de venirea legendarului Negru Voda care a descalecat
Tara Romaneasca.
Izvoarele sunt sarace in privinta modului in care s-a unificat, dar la inceputul secolului 14,
izvoarele externe si mai ales maghiare mentioneaza statul sud-carpatic (Valahia nord dunareana,
Ungrolahia)
Conducatorul acestui stat, Basarab 1 este recunoscut ca si voievod de catre regele maghiar Carol
Robert de Anjou intr-un document emis de Cancelaria Maghiara in 1324.
Cel mai important act politic al lui Basarb 1 este obtinerea independentei fata de Coroana
Maghiara in batalia de la Posada.

C. INTEMEIEREA MOLDOVEI
Unificarea formatiunilor prestatale s-a realizat in contextual incercarilor regalitatii maghiare de a-
si extinde influenta politica si religioasa in teritoriile est-carpatice.
Primul descalecat -> Descalecatul lui Dragos
Intre anii 1345-1346, regalitatea maghiara organizeaza expeditii militare pe teritoriile est-
carpatice cu scopul inlaturarii influentei tatare. In urma acestora, regele Ludovic 1 de Anjou
organizeaza o marca de aparare aflata sub conducerea lui Dragos din Bedeu ( Maramures ),
situata intre Campulung si Vrancea, cu sediul la Baia.

Al doilea descalecat - > Descalecatul lui Bogdan

Adevaratul process de intemeiere este legat de sosirea la rasarit de Carpati a unui alt voievod
maramuresean, Bogdan din Curea. Acesta se opunea politicii maghiare de introducere a
comitatului si a confesiunii catolice in Maramures, fiind numic “necredinciosul nostru
binecunoscut” in documente din 1343 si 1349. Infrant, e nevoit sa treaca oamenii sai la rasarit de
Carpati, unde se descaleca Moldova (1359, 1362-1363 si 1364)
El se alatura revolutei romanilor din aceasta regiune si ii alunga pe urmasii lui Dragos (Sas si
Bal), inlatura suzeranitatea maghiara si transforma marca de aparare intr-o domnie. Se pun bazele
statului moldovean modern.