EXERGIE TERMOMECANICĂ

3.1.Energie ordonată

O energie ordonată poate fi transformată integral în orice

altă formă de energie.
a. Energie de transfer: lucrul mecanic
b. Energie de acumulare: energie electrică, cinetică,
potenţială, magnetică
Sunt energii caracterizate prin cea mai mare valoare de
utilizare.

3.2 Energie dezordonată

Este tipul de energie care se transformă numai parţial într-o

formă ordonată de energie.
Se disting :
a. energie de transfer: căldura
b. energie de acumulare: energia internă, entalpia

Exergia reprezintă cantitatea de energie ordonată care poate

fi obţinută dintr-o energie dezordonată.
Exergia reprezintă cantitatea maximă de lucru pe care un
sistem o poate elibera în condiţiile precizate ale parametrilor
intensivi ai mediului său ambiant.
3.3 Mediu exterior. Mediu ambiant.
Se face distincţia dintre mediul exterior care reprezintă tot
ceea ce se găseşte în afara sistemului considerat, şi mediul
ambiant acestuia (acea parte a mediului exterior aflată în

25
26 PRICIPIILE ANALIZEI EXERGOECONOMICE

imediata vecinatate a sistemului considerat, cu care acesta

interacţioneză prin schimb de energie şi substanţă).
Se consideră că mediul ambiant este suficient de larg, astfel
încăt parametrii săi intensivi rămân constanţi în urma
interacţiunii cu sistemul analizat.
Legătura dintre variaţia parametrilor extensivi ai mediului
ambiant este data de ecuaţia:
ΔU o  To  ΔSo  p o  ΔV o (3.1)
Parametrii standard ai mediului ambiant sunt:
p o  1bar şi t o  25o C

3.3.1 Starea moartă restrictivă

Pentru ca un sistem să fie în echilibru cu mediul său
ambiant, echilibrul trebuie să fie termic ( t  t 0 ), mecanic ( p  p 0 )
et chimic ( μ K 0  μ K ).
Dacă sistemul se găseşte numai în echilibru termomecanic,
păstrând o compoziţie diferită de cea a mediului ambiant, starea
sa se numeşte stare moartă restrictivă.

3.4 Exergia unei mase de control (sistem închis)

Se consideră o masă de control şi mediul său ambiant
(Fig.3.1).
Volum de control
Masă de control
Lc

Transfer de
căldură
şi lucru Fig. 3.1
Mediu ambiant la p0 şi T0
 3. EXERGIE TERMOMECANICĂ 27

Interesează lucrul maxim L c , pe care sistemul combinat

considerat, îl poate oferi altor sisteme în afara masei de control şi
a mediului ei ambiant.
Pentru a obţine direct lucrul net produs, se consideră că
suprafaţa sistemului combinat este:
 izolată adiabatic (Qc = 0)
 rigidă (Δ(V+V0)=0), şi
 impenetrabilă transferului de substanţă (sistem închis).
Transferul de energie se realizează numai între masa de
control şi mediul ei ambiant.
Pentru sistemul combinat, care este un sistem închis, se
poate scrie primul principiu al termodinamicii.
E c  E c f  E c i  L c (3.2)
În stările iniţială şi finală energia totală a sistemului
combinat este :
E ci  E  U  şi respectiv E cf  U   U f (3.3)
unde
U 0  corespunde parametrilor extensivi ai mediului ambiant, iar
U 0  corespunde parametrilor extensivi ai sistemului adus în
starea moartă restrictivă (în echilibru termomecanic cu mediul
ambiant)
Ţinând cont de ecuaţia (3.3), variaţia energiei totale a
sistemului combinat devine:
E c   U 0  E   U 0 (3.4)
în care
E  U  Ek  Ep

Înlocuind în ecuaţia (3.2) ecuaţiile (3.1) şi (3.4) se obţine :

Lc = -[(U0 – E) + ΔU0] = -[(U0 – E) + T0ΔS0 – p0ΔV0] (3.5)

28 PRICIPIILE ANALIZEI EXERGOECONOMICE

Observând că :
V 0  V   V0  V   V  V0
ecuaţia (3.5) devine:

Lc = E – U0 + p0(V – V0) – T0ΔS0 (3.6)

Pentru a scrie variaţia de entropie a mediului ambiant (ΔS0)

în funcţie de parametrii sistemului considerat, se face apel la
ecuaţia generării de entropie a sistemului combinat.
Qc Qc  0
Sgen c  Sc   , în care (3.7)
T
Rezultă că:
Sgen c  S  S0  S0  Sgen c  S (3.8)
Înlocuind ecuaţia (3.8) în ecuaţia (3.6) se obţine :

L c   E  U 0  p0  V  V0   T0  S  S0    T0Sgen c (3.9)

Se observă că, T0  Sgen c , este întotdeauna o mărime pozitivă,

şi că termenul subliniat reprezintă lucrul mecanic maxim care
poate fi eliberat de către sistemul combinat. Acest lucru mecanic
maxim se numeşte exergia sistemului închis (Ex ) .

Ex  Lc max   E  U 0  p 0  V  V0   T0  S  S0   (3.10)

3.5 Distrugerea de exergie

Se observă că de obicei, procesele sunt însoţite de distrugere
de exergie datorată ireversibilităţii. În aceste condiţii lucrul
mecanic eliberat este :
L c  L c max  T0  Sgen  Ex  I (3.11)
 3. EXERGIE TERMOMECANICĂ 29

în care
I  T0 · Sgen (3.12)
se numeşte distrugere de exergie sau ireversibilitate.
Această relaţie mai poartă şi numele de teorema Gouy-
Stodola.

3.6 Exergia căldurii

Se consideră o cantitate elementară δQ de căldură aflata la o
temperatură T. Care este cantitatea maximă de lucru mecanic
care poate fi obţinută din această sursă de căldură ?
Pentru a transforma căldura în lucru mecanic este necesar un
agent de lucru care să evolueze într-un ciclu direct. Cea mai mare
cantitate de lucru mecanic poate fi dezvoltată în mod continuu de
către un ciclul motor caracterizat prin cel mai mare randament.
Acesta este ciclul Carnot. (Fig. 3.2).
δQ

δLmax
Tr = T0

ds s
Fig.3.2
δL max T
ηc  1 - r (3.13)
δQ T
Tr este temperatura sursei reci iar T este temperatura sursei de
căldură.
Între toate ciclurile Carnot care funcţionează la temperatura
T a sursei calde, cel mai mare randament îl are ciclul care
operează având temperatura sursei reci Tr , cea mai scăzută.
30 PRICIPIILE ANALIZEI EXERGOECONOMICE

Cea mai scăzută temperatură Tr care nu costă nimic este

T0 , temperatura mediului ambiant.

În consecinţă:
η c max  1 -
T δL max
 (3.14)
T δQ

δL max  (1 - T )δQ  δEx (3.15)

T Q

 T   T 
Ex Q   1  0 δQ  1  0 Q  Q  T0  ΔSQ (3.16)
 T  T
T  temperatura termodinamică medie (constantă)

3.7 Ecuaţia de bilanţ exergetic pentru o masă de control

(sistem închis)
Se consideră un sistem închis care schimbă lucru mecanic şi
căldură cu sistemele exterioare.
Pentru un proces elementar, se scriu expresiile analitice ale
primului şi celui de al doilea principiu al termodinamicii:
I dE  δQ - δL (3.17)  p  ·dV

δQ
II dS   δSgen (3.18)  T0
T
Se adună termenul p 0 ·dV la ambii membrii ai ecuaţiei
(3.17) şi se înmulţeşte ecuaţia (3.18) cu T0
Se face diferenţa Eq.(3.17)  Eq.(3.18)
dE  p 0 ·dV - T0 ·dS  δQ  p 0 ·dV - δL - T0 ·δQ - T0 ·δSgen
T
(3.19)
Observând că termenul stâng reprezintă diferenţiala exergiei
unei mase de control, ecuaţia (3.19) devine :
T0
dEx  δQ(1 - ) - ( δL - p 0 ·dV) - T0 ·δSgen (3.20)
T
Scoţând în evidenţă exergia căldurii, se obţine:
 3. EXERGIE TERMOMECANICĂ 31

δEx Q  dEx  (δL - p 0 ·dV)  T0 ·δSgen (3.21)

În cazul unui proces finit, ecuaţia de bilanţ exergetic pentru
o masă de control, devine :
 Ex Q  ΔEx  (  L - p 0 ·V)  · I (3.22)

3.8 Ecuaţia de bilanţ exergetic pentru un volum de control

(sistem deschis)
Se face apel la schema utilizată în cazul analizei bilanţului
energetic pentru un volum de control (Fig. 3.4).
δQ
δmi
i

δL δL
di vc

δx
z

Fig. 3.4

Pentru a transforma sistemul deschis într-unul închis, se

adaugă la cantitatea de substanţă conţinută în interiorul
32 PRICIPIILE ANALIZEI EXERGOECONOMICE

sistemului deschis, cantitatea δm care aşteaptă să intre, în

perioada de timp dτ , în interiorul sistemului deschis.
Se scrie ecuaţia de bilanţ exergetic pentru o masă de control:
Ex mc (  + d  ) - Ex mc ( τ)  δEx Q - ( δL - p 0 ·dV) mc - δI
(3.23)
Termenii ecuaţiei (3.23) pot fi scrişi în funcţie de volumul de
control:
Ex mc (  + d  )  Ex vc (  + d  ) (3.24)
Ex mc (  )  Ex vc (  ) - ex i ·δm i (3.25)
δEx Q mc  δEx Q vc (3.26)
δL mc  δL vc  δLi (3.27)
Observând că:
δL i  - pi ·vi ·δm i (lucrul primit de către sistem este negativ),
ecuaţia (3.27) devine:
δL mc  δL vc - pi ·vi ·δmi (3.28)

dVmc  Vmc (   d  ) - Vmc (  )

Vmc (  + d  )  Vvc (  + d  )
-
Vmc (  )  Vvc (  )  vi ·δm i

(3.29)
Înlocuind ecuaţiile (3.24-3.29) în ecuaţia (3.23), se obţine:
dEx vc - ex i ·δmi  δEx Q -[ δL vc - p i ·vi ·δm i -
 p 0 ·dVvc  p 0 ·vi ·δm i ] - δI vc (3.30)
şi în continuare
 3. EXERGIE TERMOMECANICĂ 33

dEx vc  δEx Q  (δL vc  po  dVvc )  δI  [ex i 

+ ( p i  p 0 ) v i ] δm i (3.31)
Se observă că diferenţa dintre ecuaţia (3.22), scrisă pentru o
masă de control (sistem închis), şi (3.31) pentru un volum de
control (sistem deschis), este dată de termenul ex i  (pi - p 0 ) vi
care reprezintă contribuţia interacţiunii mecanice a curgerii
sistemului. Acest termen poartă numele de exergie în curgere.
kJ
ex if  ex i  ( pi - p 0 ) vi  kg  (3.32)

Există o similitudine între entalpia h şi exergia în curgere

În ecuaţia (3.32) termenul  pi  p0  vi joacă rolul pe care îl
ex if .
are lucrul mecanic de deplasare pv în ecuaţia de definire a
entalpiei.
Se observă că
ex i  ei - u 0  p 0 ( v - v 0 ) - T0 (s i - s 0 ) (3.33)
şi
w i2
ei  u i   g·zi (3.34)
2
Substituind ecuaţia (3.34) în ecuaţia (3.33) se obţine:
2
ex i  u i - u 0  p 0 ( vi - v 0 ) - T0 (s i - s )  w i  g·z (3.35)
0 2 i

Ţinând cont de ecuaţia (3.35), ecuaţia (3.32) devine:

w2
ex f  u i - u 0  pi ·vi - p 0 ·v0 - T0 (s i - s0 )  i  g·zi
2
şi în final
w 2
ex if  h i - h 0 - T0 (si - s 0 )  i  g··zi (3.36)
2
Ţinând cont de ecuaţia (3.32), ecuaţia (3.31) devine:
dEx vc  δEx Q - (δL - p 0 ·dV)  ex if ·δmi - δI (3.37)
34 PRICIPIILE ANALIZEI EXERGOECONOMICE

Considerând mai multe porţi de intrare şi ieşire şi raportând

la timp, ecuaţia (3.37) devine:
dEx vc   p 0 ·dV )   ex fe ·m
E  L
 xQ (  e  ex sf  m s  
I
dτ dτ
(3.38)
Pentru un regim staţionar (energia sistemului rămâne
neschimbată), variaţia exergiei şi a volumului sunt nule. În acest
caz ecuaţia de bilanţ exergetic al volumului de control devine :
 E x Q   ex sf ·m
 s   ex fe ·m
 e L
   I (3.39)

3.9 Aplicaţii

3.9.1 Aplicaţii rezolvate

A3.1 Aburul intră în supraîncălzitorul unui cazan la temperatura

t 'v  360 C şi iese la t " v  540  C (Fig. 3.3).
Temperatura medie a produselor de ardere este t g  900 C . Care
este distrugerea de exergie datorată transferului de căldură la
diferenţă finită de temperatură în supraîncălzitor. Fluxul de
căldură transferat în supraîncălzitor este Q  170 ·10 5 kJ / h
Temperatura mediului ambiant este t 0  30o C

Tg
Tv"

Tv'
A

Fig. 3.3
 3. EXERGIE TERMOMECANICĂ 35

 x Tg  E
I  E  x Tv
Q Q

T

 Tg  3600
 1173

 1  T0  = 170  105 1  300  35144 kW
E x Qg  Q

T  T 
E x Qv  Q 1  0 
 Tv 
"
Tv  Tv'
Tv   813  633  719, 2 K
ln 813
Tv"
ln ' 633
Tv

E x TQv  47222,21  300   27524,29 kW

 719,2 
I  35144  27524,29  7619,71 kW

Tg  Tv
I  T0  S gen  ; S gen  Q

Tg  Tv

A 3.2
Se consideră un preîncălzitor de apă al unei centrale cu turbină cu
abur, care funcţionează prin amestecarea apei caracterizată prin
parametrii t1=40oC şi p1=7 bar cu vapori cu parametrii t2=200oC şi
p2=7 bar.
In urma amestecării se obţine apă în stare saturată la p 3=7 bar.
Neglijând schimbul de căldură cu mediul exterior şi variaţia
energiei cinetice şi potenţiale, să se determine distrugerea de
exergie din sistem, corespunzătoare unui kg de apă preîncălzită.
Parametrii termomecanici ai mediului ambiant sunt p o=1 bar şi
to=25oC.
Soluţie:
Schema preîncălzitorului de apă.

apă 1 2 vapori de apă

t1=40oC t2=200oC
p1=7 bar p2=7 bar
3
apă saturată
Fig. 3.5 a p3=7 bar
36 PRICIPIILE ANALIZEI EXERGOECONOMICE

T p=7 bar
2 200oC
3
1
40oC
Fig. 3.5 b

s
Distrugerea de exergie se poate calcula cu teorema Gouy-
Stodola.
I S gen
m 3
 To 
m 3
(3.40)
Sistemul funcţionează în regim permanent.
Ecuaţia de bilanţ entropic aplicată volumului de control, este:
Q
S gen  m 3  s3  m 1  s1  m 2  s 2 
T
(3.41)
S gen m m
 s 3  1 s1  2 s 2 (3.42)
m 3 m 3 m 3
Ecuaţia (3.42) are 3 variabile şi anume:
S gen m m

şi m 2
1
,
m3 m
3 3
Pentru a construi un sistem determinat mai sunt necesare două
condiţii. Ele sunt date de ecuaţia conservării masei
m 3  m 1  m 2 (3.43)
şi de ecuaţia de bilanţ energetic
 3. EXERGIE TERMOMECANICĂ 37

Q  m 3  h 3  m 1  h1  m 2  h 2  L

în care se neglijează schimbul de căldură şi variaţia energiei

cinetice şi potenţiale.
m 3  h3  m 1  h1  m 2  h2  0 (3.44)
Raportând la m
 3 ecuaţiile (3.43)şi (3.44) se obţine:

m 1 m 2
 1 (3.45)
m 3 m 3

m m 2
h 3  1 h1  h (3.46)
m 3 m 3 2
Din rezolvarea sistemului de ecuaţii (3.42), (3.45) şi (3.46)
rezultă:
S gen
 0,1721 kJ
m3 kg  K
Inlocuind această valoare în ecuaţia (3.40) se obţine:
I
 298  0,1721  51,29 kJ
m
3 kg
Se observă că la acelaşi rezultat se poate ajunge şi pe baza
ecuaţiei de bilanţ exergetic
E x Q  m
 3  ex 3  m
 1  ex1  m
 2  ex 2  L vc  I

I m m 2
 ex 3  1 ex1  ex (3.47)
m 3 m 3 m 3 2

ex  h  h o  To (s  s o )

unde pentru starea de referinţă se consideră apă saturată la To

Ecuaţia (3.47) se cuplează cu ecuaţiile (3.45) şi (3.46) obţinîn-

du-se un sistem de 3 ecuaţii cu 3 necunoscute
I m m

, 1, 2
m
 m 3 m
3
38 PRICIPIILE ANALIZEI EXERGOECONOMICE

A 3.3
Intr-un condensator de abur care funcţionează în regim staţionar
aburul intră în stare de vapori saturaţi uscaţi la p= 1 bar şi iese în
stare de lichid saturat. Agentul de răcire este aerul care intră în
schimbătorul de căldură la p=1 bar şi la t 'a = 70o C şi iese la
t 'a'  70 o C . Pierderile de presiune se neglijează. Să se determine:
a) debitul de aer necesar răcirii, în (kg aer)/(kg de abur
condensat);
b) variaţia exergiei aburului , kJ/(kg de abur condensat);
c) variaţia exergiei aerului de răcire, kJ/(kg de abur condensat);
d) distrugerea de exergie în schimbător, kJ/(kg de abur
condensat).
Se neglijează schimbul de căldură dintre schimbător şi mediul
exterior precum şi variaţia energiei cinetice şi potenţiale.
Parametrii mediului ambiant sunt to=25oC, po=1 bar.
Soluţie:
Schema sistemului

Abur saturat Apă saturată

p=1 bar p=1 bar
1 2

4 3
Aer
p=1 bar p=1 bar

Fig. 3.6
Ipoteze de calcul:
 Sistemul este un volum de control care operează în regim
permanent în condiţiile neglijării schimbului de căldură cu
mediul exterior şi al variaţiei energiei cinetice şi potenţiale.
 3. EXERGIE TERMOMECANICĂ 39

 Aerul se consideră gaz ideal

Analiza sistemului
a) Debitul de aer necesar răcirii
Ecuaţiile de bilanţ de masă în regim staţionar
m 1  m 2  m w
m 3  m 4  m a

Ecuaţia de bilanţ energetic în regim staţionar:

Q vc   m e  h e   m i  h i  L vc
e i
m w  h 2  m a  h 4  m w  h1  m a  h 3  0
m a (h 4  h 3 )  m w (h1  h 2 )
m a h1  h 2

m w h 4  h 3
h1  h '' (1 bar) =2675,5 kJ/kg
s1  s ' ' (1 bar) = 7,3594 kJ/(kg K)
h 2  h ' (1 bar) =417,46 kJ/kg
s 2  s ' (1 bar) =1,3026 kJ/(kg K)
c p, a  1,005 kJ/(kg K)

m
a 2675,5  417,46 kg aer
  56,17
m w 1,005(70  30) kg apa

b) Variaţia exergiei specifice a aburului.

Δex1 2  ex 2  ex1  h2  h1  To (s2  s1) 
=417,46 – 2675,5 – 298(1,3026 – 7,3594)= - 453,11 kJ/(kg apă)

c) Variaţia exergiei specifice a aerului de răcire.

Δex 3 4  ex 4  ex 3  h 4  h 3  To (s 4  s3 ) 
40 PRICIPIILE ANALIZEI EXERGOECONOMICE

T T
 c p,a (T4  T3 )  To  c p, a ln 4  c p,a [(T4  T3 )  To ln 4 ] 
T 3 T 3
 1,005[(70  30)  298 ln 343]  3,06 kJ
303 kg aer

d) Distrugerea de exergie în schimbător

I  To  S gen

Q
S gen   m
 e  se   m
 i  si 
e i T
S gen  m
 w  s2  m
 a  s4  m
 w  s1  m
 a  s3
S gen m
 s 2  s1  a (s 4  s 3 )  s ' (1 bar )  s" (1 bar) 
mw m
w
m a T 343 kJ
 c p,a ln 4   1,3026  7,3594  56,17  1,005 ln 303  0,94 kg  K
m w T3
I S gen
 To  298  0,94  280,12 kJ
m
w mw kg apa

A 3.4

Aerul care se deplasează printr-o conductă trebuie încălzit la

presiunea constantă de 1 bar de la t 1=20oC la t2=50oC. Se iau în
considerare două soluţii tehnice:
a) imersarea conductei într-un lichid vâscos şi transferarea către
aerul care circulă prin conductă a unei călduri generate prin
agitarea lichidului;
b) încălzirea aerului într-un schimbător de căldură prin suprafaţă,
în contracurent, în care drept agent de încălzire se utilizează
abur saturat la p=1bar, care condensează pe suprafaţa
exterioară a conductei până la starea de lichid saturat.
Se cere alegerea pe baza principiilor termodinamicii a soluţiei
optime. Se neglijează schimbul de căldură cu mediul exterior şi
variaţia energiei cinetice şi potenţiale a sistemului. Parametrii
mediului ambiant sunt to=25oC, po=0,95bar.
 3. EXERGIE TERMOMECANICĂ 41

Soluţie:
Soluţia optimă se caracterizează prin minimul distrugerii de
exergie în sistem, raportată la 1kg/s de aer vehiculat.
I S gen
 To
m m
Cazul a:

1 2

t1=20oC t2=50oC
p=1 bar p=1 bar

Fig. 3.7
Ecuaţia de bilanţ entropic a sistemului (a), este:

Q
(S gen ) a  ΔS 
T
în care   0
Q

gen ) a  m
 (s 2  s1 )

(S
S gen T p
( )  c p ln 2  R ln 2
m a T1 p1
Cazul
b: h4=417,46 kJ/kg
s4=1,3026 kJ/(kg K)
4 p4=1 bar

1 2
t1=20oC
t2=50oC
p1=1 bar
p2=1 bar
m

3
mv
h3=2675,5 kJ/kg
s3=7,3594 kJ/(kg K)
42 PRICIPIILE ANALIZEI EXERGOECONOMICE

Fig 3.8

Ecuaţia de bilanţ entropic a sistemului (b), este:


Q
(S gen ) b   m
 e  se   m
 i  si 
e i T
Q  0

(S gen ) b  m
 (s 2  s1 )  m v (s 4  s 3 )
S gen m T m
( ) b  s 2  s1  v (s 4  s3 )  c p ln 2  v (s 4  s3 )
m m T1 m
m

Pentru calculul raportului debitelor  v se scrie ecuatia de bilanţ
m
energetic:
  m
Q  e  he   m
 i  hi  L
e i
Q  0;
 L  0

m (h 2  h1 )  m v (h 4  h 3 )  0
m v h 2  h1 c p ( t 2  t1 ) 1(50  20)
    0,013
m h3  h4 h3  h4 2675,5  417,46
S gen
 0,097  0,013(1,3026  7,3594)  0,018 kJ
m kg  K
I
( ) b  295  0,018  5,31 kJ
m kg
 3. EXERGIE TERMOMECANICĂ 43

Concluzie
 
( I )a > ( I )b
m m

Din punct de vedere termodinamic, soluţia (b) este superioară

soluţiei (a).
A 3.5
Un debit de aer V 1  0,3 m3 / min , aspirat în condiţiile t1  30 o C şi
p1  300 kPa , este comprimat izotermic reversibil până la
p 2  2 MPa , într-un compresor care funcţionează în regim
permanent. Variaţia energiei cinetice şi potentiale se neglijeaza.
Se consideră t o  20 o C, po  1bar .
Să se determine:
a) Transferul de exergie care însoţeste schimbul de căldură şi de
lucru mecanic, precum şi pierderile de exergie, pentru un
volum de control care cuprinde numai compresorul.
b) Transferul de exergie care însoţeste schimbul de căldură şi de
lucru mecanic precum şi distrugerile de exergie pentru un
volum de control alcătuit din compresor şi mediul sau
ambiant.
Soluţie:
2

p2= 2 MPa

p1= 300 kPa

t1=30oC

1
44 PRICIPIILE ANALIZEI EXERGOECONOMICE

Fig.3.9
Ipoteze de calcul
 Aerul se consideră gaz ideal
 Sistemul operează reversibil din punct de vedere intern şi în
regim permanent
Analiza sistemului
Ecuatia de bilanţ energetic:
Q vc  m
 (h 2  h1 )  L vc

T  ct  h1  h 2
p
Q vc  L vc  m  R  T1 ln 1
p 2
p  V 3  105  0,3 kg
  1 1 
m  0,0172
R  T1 287  303  60 s
Q vc  L vc  0,0172  287  303 ln 3  2838 W  -2,838 kW
20
Transferul de exergie asociat puterii mecanice este:
  2,838 kW
L
Transferul de exergie asociat schimbului de căldură este:
T  (1  To )  2,838(1  293)  0,0936 kW
E x Q1  Q vc T1 303
Pierderea de exergie cu căldura transferată în mediul exterior,
este P i  0,0936 kW
c) Pentru sistemul combinat format din compresor şi mediul său
exterior, curentul de exergie mecanică (puterea mecanica)
transferată spre exterior, rămâne acelaşi ca în cazul (a)
 vc  2,838 kW
L
Deoarece graniţa sistemului se gaseşte la To, exergia căldurii
transferate la temperatura graniţei este nulă.
T T
E x Qo  Q (1  o )  0
To
 3. EXERGIE TERMOMECANICĂ 45

Pierderea de exergie din cazul (a) se transformă într-o distrugere

de exergie datorată ireversibilităţii interne a transferului de
căldură la diferenţă finită de temperatură de la T1 la To.
I vc  Q vc To T1  To  2,838  293 303  293  0,0936 kW
T1  To 303  293
Acelaşi lucru se obţine şi din ecuaţia de bilanţ exergetic.
T
E x Qo  m
 (ex 2  ex1 )  L vc  I vc 
m
 [h 2  h1  To (s 2  s1 )]  L vc  I vc
I vc  E x To  m
 [ h 2  h1  To (s 2  s1 )]  L vc
Q

I vc  m  To  R  ln p 2  m  T1  R  ln p1 
p1 p2
p
 m  R  (ln 2 )(T1  To )  0,0172  287  (ln 20 )  (30  20)   0,093 kW
p1 3
A 3.6
In ţevile unui generator de abur apa este încălzită la presiunea
constantă p=0,8 Mpa de la t1 =150oC la t 2 =240oC. Gazele de
ardere în contact cu suprafaţa exterioară a ţevilor se răcesc
practic la presiune constantă de la t 3 =1067oC la t 4 =547oC.
Considerând că pierderile de căldură şi variaţia energiei cinetice
şi potenţiale sunt neglijabile, şi acceptând pentru gazele de ardere
proprietăţile aerului, sa se determine pentru fiecare kilogram de
abur generat:
a) debitul gazelor de ardere;
b) distrugerea de exergie în generator;
c) randamentul exergetic al generatorului.
Mediul ambiant este caracterizat prin t o =25oC şi po =1bar.
Soluţie:
Apa t2=240oC
t1=150oC
p2 = p1
p1=8 bar
1 2
4 3

Aer
t4=547 C o
t3=1067oC
46 PRICIPIILE ANALIZEI EXERGOECONOMICE

Fig. 3.10

a) Din ecuaţia de bilanţ energetic, în condiţiile unui regim

staţionar şi a neglijării pierderilor de căldura şi a variaţiei
energiei cinetice şi potenţiale, rezultă:
Q vc   m e  h e   m i  h i  L vc
e i
 vc  0;
Q  vc  0
L

m a (h 4  h 3 )  m w (h1  h 2 )

m
a h  h2 h (150o C; 8bar )  h w (240o C; 8bar)
 1  w
m
w h 4  h3 c p, a ( t 4  t 3 )

Observaţie: pentru apă, ts(8 bar)=170,4oC; rezultă că starea 1 este

de lichid subrăcit iar starea 2 de abur supraîncălzit.
Pentru starea 2, din tabele de abur supraîncălzit
h2=hw(240oC; 8 bar) = 2928,3 kJ/kg
Pentru starea 1 se observă că în cazul lichidului, volumul specific
(v) şi energia internă (u), la o anumită temperatură, variază foarte
puţin cu presiunea, şi în consecinţă:
v( t , p)  v( t )  v ' ( t )
u ( t , p)  u ( t )  u ' ( t )
Pentru că h  u  p  v, rezultă că
h ( t , p)  u ' ( t )  p  v ' ( t )
Pentru lichidul saturat se obţine
h ' ( t )  u ' ( t )  ps ( t )  v ' ( t )
şi în final, scăzând ultimile două relaţii între ele, rezultă
h ( t , p)  h ' ( t )  (p  p s ( t ))  v ' ( t )
relaţie cu care se calculează entalpia lichidului subrăcit funcţie de
marimile lichidului saturat.
 3. EXERGIE TERMOMECANICĂ 47

h1 (150o C, 8 bar )  h ' (150o C)  (8  p s (150o C))105  v ' (150o C) 

 632,2  103  (8  4,758)105  1,0905  10  3  632553 J 
kg
 632,56 kJ
kg
m
a 632,56  2928,3
  4,39
m w 1,005(547  1067)
b) Ecuaţia de bilanţ exergetic aplicată sistemului, devine:
E x Q   m
 e  ex e   m
 i  ex i  L vc  I
e i
 x Q  0,
E  vc  0
L

 a (ex 4  ex 3 )  m
m  w (ex 2  ex1 )  I  0

I m
 a (ex 3  ex 4 )  (ex1  ex 2 ) 
m w m w
m a
 [h  h 4  To (s3  s 4 )]  [h1  h 2  To (s1  s 2 )] 
m w 3
m a T
 c p, a [(T3  T4 )  To ln 3 ]  [h1  h 2  To (s1  s 2 )]
m w T4

Se observă că pentru lichid:

δq du  p  dv
ds    c l dT
T T T
T
s f  si  c l ln f
Ti

In consecinţă pentru s1 se obţine:

T
s1  s ' (T)  c l ln 1  s ' (150o C)  4,18 ln 423 
Ts (p) 443,4

 1,8418  4,18 ln 423  1,645 kJ

443,4 kg  K
48 PRICIPIILE ANALIZEI EXERGOECONOMICE

I
 4,39  1,005  [(1067  547)  298 ln 1340] 
m
w 820

 [632,56  2928,3  298  (1,645  7,0033)]  949,54 kJ

kg
c) Randamentul exergetic

m (ex  ex1 ) m w h 2  h1  To (s 2  s1 )
ηex  P  w  2  
Cb m a (ex 3  ex 4 ) m a T
c p, a (T3  T4  To ln 3 )
T4
2928,3  632,56  298  (7,0033  1,645)
ηex  1   0,424 3
4,39 1,005  [(1067  547)  298 ln 1340 ]
820

3.9.2 Aplicaţii propuse pentru rezolvare

A 3.7
Intr-un schimbător de căldură prin suprafaţă în contracurent, apă-
ulei, un debit de ulei m  u = 800 kg/h, se răceşte, la presiune
practic constantă, de la t1 = 167oC la t 2 = 47oC, încălzind un
debit de apă m  w =3200 kg/h, de la o temperatură iniţială
t 3 = 17oC, la o temperatură finală t.
Cunoscând valorile căldurilor specifice ale uleiului c u =2,1
kJ/(kg K) şi apei c w =4,18 kJ/(kg K), şi neglijând pierderile de
căldură şi variaţia energiei potenţiale şi cinetice, să se determine :

a) temperatura t [C] a apei la finele procesului de încălzire;

b) rata distrugerii de exergie în schimbătorul de căldură, I [kJ/h];
c) randamentul exergetic al aparatului.
Parametrii termo-mecanici ai mediului ambiant sunt : po = 1 bar,
t o = 25oC
 3. EXERGIE TERMOMECANICĂ 49

A 3.8
Un compresor care funcţionează în regim permanent comprimă
un debit m  =1 kg/s aer, de la p1 = 1 bar şi t1 = 25oC la p 2 = 8 bar
şi t 2 = 160oC.
Fluxul de căldură evacuat în exterior în timpul comprimării este
Q = 100 kW.
Neglijând variaţia energiei cinetice şi potenţiale, şi considerând
că parametrii mediului ambiant sunt t o =25oC şi po =1 bar, să se
determine :

a) puterea consumată pentru antrenarea compresorului, P[kW];

b) randamentul exergetic al compresorului ;

A 3.9
O turbină funcţionând în regim permanent utilizează drept agent
de lucru argonul.
Gazul intră în turbină cu t1 =1000 oC şi p1 = 20 bar, şi iese la p 2
= 3,5 bar. Debitul de argon este m  =0,5 kg/s iar puterea
dezvoltată de turbină este P=120 kW. Turbina este bine izolată
termic iar variatia energiei potenţiale şi cinetice se neglijează.
Considerând că mediul ambiant are parametrii t o =25oC şi po =1
bar, să se determine :

a) temperatura aerului la ieşirea din turbină;

b) distrugerea de exergie în turbină, I [kW];
c) randamentul exergetic al turbinei.

A 3.10
Intr-un ajutaj care funcţionează în regim permanent, se destinde
oxigen de la parametrii din secţiunea de intrare p1 =38 bar,
t1 = 387oC şi w 1=10 m/s, la parametrii din secţiunea de ieşire
p 2 =1,5 bar, t 2 =37 oC şi w 2 = 750 m/s.
Să se precizeze:
50 PRICIPIILE ANALIZEI EXERGOECONOMICE

a) schimbul de căldură cu mediul exterior Q [kJ/(kg de gaz

destins)]; ce informaţie ar mai fi necesară pentru evaluarea
distrugerii de exergie în cazul unui volum de control cu
graniţele la nivelul ajutajului;
b) distrugerea de exergie pentru un volum de control care
cuprinde ajutajul şi o parte din mediul înconjurător, imediat
acestuia.
Parametrii termo-mecanici ai mediului ambiant sunt : po = 1 bar,
t o = 25oC

A 3.11
Se consideră trei alternative de încălzire în regim permanent a
unui agent termic a carui temperatură de utilizare este Tu =350
K. In fiecare caz pierderea de căldură spre mediul exterior este de
10% din căldura furnizată.
Sursa de caldură în fiecare caz în parte, este:
a) colector solar care furnizează căldură la Ts =400 K;
b) colector solar care furnizează căldură la Ts = 450 K;
c) rezistenţă electrică care furnizează căldură la Ts = 600 K;
Să se evalueze eficienţa fiecărui sistem în parte.
Se consideră t o =16oC

A 3.12
Evaporatorul unei instalaţii frigorifice funcţionând cu R 134a,
răceşte în regim permanent aerul, de la t1 =22oC la t 2 = 7oC, la
presiunea constantă p=1 bar. Schimbătorul de căldură se
consideră bine izolat termic iar agentul frigorific se evaporă la t v
= 0oC din starea de lichid saturat , în starea de vapori saturaţi
uscaţi. Debitul de agent frigorific este m
 r = 30 kg/h.
Să se precizeze:
a) transferul de căldură şi de exergie pe partea agentului
frigorific;
b) variaţia de exergie pe partea fiecăruia dintre cei doi curenţi;
 3. EXERGIE TERMOMECANICĂ 51

c) distrugerea de exergie în schimbătorul de căldură.

Parametrii termo-mecanici ai mediului ambiant sunt: po = 1 bar,
t o = 25oC

A 3.13
Se consideră un compresor de aer răcit cu apă, care funcţionează
în regim permanent.
Parametrii aerului la aspiraţie sunt V  =9 m3/min, t =20oC,
1 1
p1 =1 bar, iar la refulare t 2 =160oC şi p 2 =5 bar. Apa de răcire
intră cu temperatura t 3 =15oC şi iese cu t 4 =25oC. Debitul de apă
este m w =10 kg/min iar presiunea apei rămâne constantă
p=1 bar. Se neglijează pierderea de căldură spre exterior şi
variaţia de energie cinetică şi potenţială.
Să se determine puterea consumată pentru antrenarea
compresorului şi distrugerea de exergie din sistem.
Parametrii mediului ambiant sunt po = 1 bar, t o = 25oC.
A 3.14
Se consideră o instalaţie frigorifică cu comprimare mecanică de
vapori de amoniac.
Între vaporizatorul sistemului frigorific şi camera de refrigerare
se utilizează un agent intermediar.
Schema tehnologică a sistemului, este prezentată în Figura 3.11.
Parametrii funcţionali şi constructivi sunt :
Puterea frigorifică Q f  93 kW
Temperatura mediului ambiant t 0  20o C
Temperatura camerei frigorifice t f  1o C
Temperatura de saturaţie la vaporizare t v  12o C
Temperatura de aspiraţie în compresor t1  10o C
Temperatura de refulare din compresor t 2  119 o C
Temperatura de saturation de condensation t c  28o C
Temperatura de subrăcire t 3  25o C
Randamentul mecanic al compresorului ηm  0.83
Randamentul electric al motorului electric ηel  0,9
52 PRICIPIILE ANALIZEI EXERGOECONOMICE

To

II
Q I
c
3 Cd 2

VL III Cp ME

Vp
4
1

IV
6

CF
Q
f

Fig. 3.11
Temperatura agentului intermediar la intrarea în vaporizator
t 5  5 o C
Temperatura agentului intermediar la ieşirea din vaporizator
t 6  7 o C
kJ
Căldura specifică masică a agentului intermediar c ai  2,85 kg K
Ipoteze de calcul:
1. Pierderile de presiune sunt neglijabile.
2. Variaţiile energiilor cinetice şi potenţiale sunt neglijabile.
3. Puterile consumate de pompe şi echipamentele auxiliare sunt
neglijabile.
 3. EXERGIE TERMOMECANICĂ 53

Să se precizeze:
a) schimburile energetice ale sistemului cu mediul exterior;
b) distrugerile de exergie în fiecare zonă funcţională a
sistemului;
c) coeficienţii de performanţă exergetici ai fiecarei zone
funcţionale;
d) coeficienţii de performanţă energetici şi exergetici ai
sistemului global
e) să se reconsidere studiul în cazul folosirii ca agent de lucru a
freonului R-134a; analiză comparativă între cazurile
funcţionării cu NH3 şi R-134 a.