SISTEMUL

MUSCULAR
 Sistemul muscular cuprinde toate formatiunile
constituite din celule contractile si este alcatuit din
musculatura somatica si viscerala

Cuprinde 3 tipuri de celule musculare:

• Striate
• Netede
• Cardiace striate
• Muschii scheletici: fibre striate, voluntare, plurinucleate
-au un metabolism intens
-sunt mari producatori de energie
-raspund rapid si precis la stimuli
• Muschii netezi din structura viscerelor cavitare, celulelor
glanulare, vaselor sanguine: fibre netede, mononucleate
si muschiul cardiac: fibre striale, mononucleate
-functioneaza involuntar
-realizeaza functiile viscerale motorii
-sunt intervati se sistemul nervos vegetativ
-reactioneaza mai lent la stimuli si produc putina energie
 Structura muschiului
• Este format dintr-o componenta musculara si una cojunctiva

• Tesutul conjunctiv formeaza: - invelisul exterior al muschiului:

EPIMISIUM
- invelisul fasciculelor de
fibre musculare: PERIMISIUM
- invelisul fiecarei fibre
musculare: ENDOMISIUM
Rol: - la nivelul lor se gasesc vase sanguine, limfative si nervi
- asigura integritatea mecanica si biologica a fibrelor si
fasciculelor musculare
 Structura microscopica a fibrei musculare
Tesutul muscular este alcatuit din celule contractile
specializate (fibre musculare-miocite) in contractia
musculara

Fiecare fibra contine multe miofibrile alcatuite la randul lor

din 2 tipuri de structuri denumite miofilamente: unele
groase (miozina) si unele subtiri (actina).

Portiunea situata intre 2 benzi Z se numeste SARCOMER.

Sarcomerul =unitatea functionala, contractila a muschiului
scheletic
Anatomia muschiului: nivele de organizare
Muschi fascicule fibre musculare miofibrile
sarcomer filamente
 Sarcomerul
• Este delimitat de două linii Z şi conţine două tipuri de
proteine, proteinele contractile şi proteinele reglatoare.
• Proteinele contractile - dispuse în paralel de-a lungul
întregului ax al sarcomerului: filamentele fine de actină
(3000) şi filamentele groase de miozină (1500)
• Miofilamentele de actină se fixează cu unul din capete
direct pe liniile Z.
• Miofilamentele de miozină sunt dispuse la mijlocul
sarcomerului şi se fixează indirect pe liniile Z prin
intermediul unei proteine, protein titina
 Sarcomerul (cont)
• Miozina: proteina in forma de baston de
golf
-Capetele extremitatilor sunt punti de
legare pentru actina
• Actina: polimeri lungi ai caror monomeri
sunt in forma de boabe de fasole.
-Prezinta situsuri de legare
-Prezinta proteine de reglare (2 tipuri):
• troponina
• tropomiozina
 Terminatia neuro-musculara
(jonctiunea neuromusculara)
• Reprezinta locul unde o terminatie axonala vine in contact cu
sarcolema fibrei musculare
• Placa motorie reprezinta locul unde suprafata sarcolemei
formeaza o scobitura in care se va realiza jonctiunea
neuromusculara
 Teoria contractiei prin glisarea filamentelor
• Când sarcomerul este relaxat, filamentele de actină
aparţinând celor două benzi Z succesive, se află printre
filamentele de miozină, iar capetele lor libere se suprapun
puţin. La sarcomerul contractat, filamentele de actină sunt
trase printre filamentele de miozină astfel încât se vor
suprapune aproape complet. În acelaşi timp, benzile Z sunt
trase de către filamentele de actină până în vecinătatea
capetelor filamentelor de miozină. Deci, contracţia musculară
are loc printr-un mecanism de glisare a filamentelor.

• Ionii de calciu activează forţele de interacţiune dintre

filamente, declanşând contracţia.
 Mecanismul contractiei
• Eliberarea unui neurotransmitator (Ach) determina generarea unui impuls
electric
• Iniţierea contracţiei muşchiului scheletic începe cu PA al fibrei musculare.
Acesta generează curenţi electrici ce se răspândesc şi spre interiorul fibrei,
unde determină eliberarea ionilor de Ca din RS. Ionii de Ca vor iniţia apoi
contracţia.
Calciul este necesar pentru a permite capetelor de miozina sa se fixeze de actina
• Fibra musculară foarte groasă, de aceea în timpul propagării PA de-a lungul
suprafeţei membranei, aproape nu se produce nici o scurgere de curent în
profunzime.
• Pătrunderea curentului electric în vecinătatea fiecărei miofibrile în parte se
realizează prin transmiterea PA prin tubii T. Tubii T sunt foarte înguşti, încep
de la nivelul membranei celulare şi penetrează fibra musculară, străbătând-o
complet dintr-o parte în cealaltă.
 Proprietatiile tesutului muscular
• Excitabilitatea: proprietatea muschului de a reactiona la
anumiti stimuli

• Contractilitatea: proprietatea muschiului de a-si schimba forma

sub actiunea unei excitatii si de a exercita o tractiune la
extermitatiile sale

• Elasticitatea: proprietatea miocardului de a reveni la forma

initiala dupa incetarea contractiei
 Clasificarea muschilor
• In raport cu regiunile corpului: muschii capului, muschii trunchiului,
muschii membrului superior/inferior
• Dupa forma si structura: muschi fusiformi (membre), circulari, patrati,
deltoizi, trapezi, romboizi
• Dupa functia exercitata: flexori, extensori, abductori, adductori,
pronatori, supinatori, rotatori
• Dupa numarul de articulatii peste care trec: uniarticulari (toti muschii
scurti), biarticulari, poliarticulari
• Dupa directia fasciculelor musculare: oblici, transversali, orbiculari,
drepti
• Dupa asezarea anatomo-topografica: superficiali- profunzi; interni-
externi; mediali- laterali
– Topografic se impart in : muschii capului, trunchiului si membrelor
 MUSCHII CAPULUI
Se impart in:
1.Muschii masticatori: au originea pe oasele craniului si se
fixeaza pe mandibula. Rol in masticatie, deglutitie si vorbire
-muschiul temporal: cel mai puternic muschi masticator
-muschiul maseter
-muschiul pterigoidian media
-muschiul pterigoidian lateral
2. Muschii mimicii, faciali: sunt situati superficial (muschi pielosi), subtiri, fini.
Rol si in masticatie, respiratie, vorbire.
-muschii boltii craniene: muschiul epicranian acopera bolta craniana,
este constituit din aponevroza epicraniana (lama fibroasa-tendon
intermediar al m. epicranian)si 3 ventre musculare: ventrul frontal,
occipital si temeporoparietal.
-muschii pleoapelor: muschiul sprancenos (corrgator supercilii), muschii
orbiculari, m. coboratori ai sprancenei (depressor supercilii), m. piramidal
(procerus)
-muschii nasului: m. nazal (nasalis), m. coborator al nasului (depressor
septi)
-muschii din regiunea gurii: m. orbicular al gurii (orbicularis oris), m.
buccinator, m. zigomatic mic si mare, m. ridicator al buzei superioare, m.
coborator al unghiului gurii, m. rizorius, m. coborator al buzei inferioare, m.
mentonier
-muschii urechii externe: m. auricularis anterior, superior si posterior
 Muschii gatului
• Rol: influenteaza muscarile capului, mandibulei, osului hioid,
segmentului cervical al coloanei vertebrale , primele 2 coaste;
modifica forma si pozitia limbii, faringelui si laringelui
Topografic se impart in:
A.muschi superficiali: platisma, sternocleidomastoidian
B.muschi inserati pe osul hioid:
a)suprahioidieni: m. milohioid, digastric, stilohioid, geniohioid
b)infrahioidieni: m. sternohioid, sternotireoid, tireohioid, homohioid
C.muschi profunzi:
a)laterali: m. scalieni
b)prevertebrali
 Muschii spatelui
• Toti muschii spatelui sunt perechi, asezati in 2 straturi:
profund si superficial

A.Muschii superficiali
Se insera pe oasele centurii scapulare, pe humerus si pe
coaste
Sunt stratificati astfel:
- stratul 1: m. trapez si dorsal mare
- stratul 2: m. romboizi mare si mic, m. ridicator al scapulei
- stratul 3:m. dintat posterior superior si dintat posterior
inferior
B.Muschii profunzi
Se insera pe oasele scheletului axial si se grupeaza in 2
tracturi longitudinale:
-medial: adapostit de santul vertebral, cuprins intre
apofizele spinoase si cele transverse
- lateral: situat in santul dorsal, delimitat de apofizele
transversale si unghiurile costale
M. spinal, m. iliocastal, m. lung al santurilor intervertebrale,
m. multifid, m. semispinal al capului/ cervical/ toracal
 Muschii toracelui
• Musculatura toracelui este alcatuita din muschi care cu un
capat se fixeaza pe oasele centurii scapulare si a membrului
superior liber si muschi proprii, autohtoni, care contribuie la
formarea peretilor cutiei toracice
A.Muschii care actioneaza asupra centurii scapulare si a bratului:
- m. pectoral mare/ mic, subclavicular, dintat anterior
B.Muschii autohtoni:
- m. intercostali externi/ interni, transvers al toracelui, m.
ridicatori ai coastelor
 Muschii abdomenului
• Sunt muschi lati care participa la formarea peretilor antero-
laterali si posteriori ai abdomenului
Prin actiunea lor participa la statica si miscarile trunchiului, la
miscarile respiratorii, la realizarea presiunii abdominale, la
mictiune, defecatie si la expulzarea fatului la nastere. Datorita
tonusului si contractiei acestora, se mentiune pozitia normala a
organelor cavitatii abdominale.
Casificare:
A.Muschii anteriori: m. drept abdominal, m. piramidal
B.Muschii laterali: m. oblic extern/ intern, m. transvers abdominal
C.Muschii posteriori: m. patrat lombar
 Muschii membrului superior
Se impart in 4 grupe:
-muschii centurii scapulare: m. deltoid, m. supraspinos, m.
subspinos, m. rotund mic, mare, m. subscapular
-muschii bratului: m. flexori, anteriori (bicepsul brahial,
brahialul, coracobrahialul) si m. extensori, posteriori (triceps
brahial, anconeu)
-muschii antebratului: m. flexori ai mainii si degetelor, muschii
pronatori, m. extensori, abductorul lung, brahiorahialul
-muschii mainii: sunt dispusi numai pe suprafata anterioara a
mainii, pe suprafata posterioara se gasesc numai tendoanele
acestora
 Muschii membrului inferior
Topografic se impart in 4 grupe: m.
bazinului, coapsei, gambei, piciorului

A.Muschii bazinului
-au originea pe oasele bazinului, vertebrele
lombare si sacrale
-sunt asezati in jurul articulatiei coxofemurale,
se insera pe regiunea superioara a femurului
se divid in 2 grupe: i) interni: iliopsoas,
piriformis, obturatorius internus
ii) externi: gluteus
maximus/ medius/ minimus, gemellus inferior/
superior, quadratus femoris
B. Muschii coapsei
-sunt situati in jurul femurului
-grupa anterioara: m. cvadriceps
femural, m. tensor al fasciei
lata, m. croitor si m. articular al
genunchiului
-grupa mediala: m. pectineu, m.
adductor lung/ mare, m. gracilis
-grupa posterioara: m. biceps
femural, m. semitendinos, m.
semimenbranos
C. Muschii gambei
Muschii piciorului
 Fiziopatologia sistemului muscular
1. Atrofia musculara
Apare cel mai frecvent la muschii care nu sunt utilizati.
Acestia isi pierd din forta si isi micsoreaza dimensiunile.
Cauze: imobilizarea la pat prelungita, accident
vascular cerebral
2. Mialgia (durerea musculara)
Poate sa apara izolat, la nivelul unui anumit muschi sau la
nivelul intregului corp.
Cauze: - leziuni musculare, efort fizic intens, stresul, boli
autoimune (lupus, polimiozita), infectii virale, unele
medicamente
3. Hernia
Este o ruptura care apare intr-o regiune a unui perete muscular
slab, insotita de iesirea unui organ sau a unei parti din acesta,
prin structura sau muschiul care il contine.
Cauze: presiune crescuta in abdomen (sarcina, ridicare de
greutati, in timpul stranutului), obezitate, inaintarea in varsta,
congenitala
4. Platfusul
Apare ca urmare a slabirii muschiilor piciorului care alcatuiesc
curbura piciorului.
Este de 2 tipuri: flexibil (asimptomatic si nedureros) si rigid
(datorat unei dezvoltari anormale a piciorului, dureros, necesita
tratament)
5. Hipertrofia musculara
Defineste cresterea si marirea in volum a masei
musculare.
6. Tetanosul
Este o boala infectioasa, caracterizata prin spasme
musculare. Este provocata de toxina provenita de la
Clostridium tetani, care patrunde in corp pe calea unor rani
deschise, arsuri.
Nu este contagios!
Simptome: intepenirea falcilor, a muschilor abdominali si ai
spatelui, febra, transpiratie, probleme de deglutitie,
spasme musculare dureroase
7. Distofia musculara progresiva
Include diferite boli ereditare cronice primare ale
musculaturii striate.
Se caracterizeaza prin atrofia progresiva a muschilor, insotita de
slabiciune musculara crescanda, pana la imobilizare completa.
Cauze: anomalia proteinelor strcuturale, anomalia inervatiei.
8. Miastenia gravis
Este o boala conica reprezentata de o slabire progresiva si
o fatigabilitate patologica a muschilor striati care conduce la
paralizie.
cauza: necunoscuta
Pot fi afectati orice muschi dar in speciali apare afectarea m.
ochilor, m. masticatori, m. bratului si ai femurului.