2.

Persoana
fizică.
Capacitatea
de folosință
Declararea judecătorească a
morții

Dorin Jorea

0
Abrevieri utilizate:
Art. articol
alin. (n) alineatul
C.civ. Codul civil
C.proc.civ. Codul de procedură civilă
p. pagina/paginile
S[n] speța, [n] reprezentând nr. de ordine al acesteia în paginile materialului (e.g.
„S2” indică speța cu numărul doi din acest material).

Lecturi obligatorii:
Codul civil: Manual:
art. 49-56 C.civ, art. 293, art. 408, 412, 414, p. 80-129.
435, art. 1641, art. 1648-1649, art. 2552
C.civ.; art. 944-951 C.proc.civ.

Termeni juridici inediți:

persoană, personalitate, persoană fizică, capacitate, folosință, bună-credință, dispariție,
anularea unei hotărâri judecătorești, rectificarea unei hotărâri judecătorești, restituire, plată,
moștenitori aparenți, terți, titlu oneros, titlu gratuit, căsătorie, desfacerea căsătoriei.

Spețe și exerciții:
S 1. A, cercetător român, pleacă în anul 2012 într-o expediție de cercetare în Antarctica. În
februarie 2013, ambarcațiunea expediției părăsește portul, după care nu se mai primesc
vești despre expediție. În urma cercetărilor autoritățile din Noua Zeelandă arată că nu
s-a găsit barca expediției. Arătați argumentat, care este procedura legală de declarare a
morții și cum se stabilește data morții lui A în speță. Arătați ce soluție au moștenitorii
pentru a putea administra bunurile lui A până la declararea morții.
S 2. A dispare în luna februarie 2017 în condițiile în care zona montană izolată în care lucra
a fost afectată de inundații și alunecări de teren, iar cadavrul nu a fost identificat. Arătați
argumentat: a) care este procedura legală de declarare a morții; b) instanța competentă;
c) cum se stabilește data morții lui A în speță; d) ce se întâmplă cu hotărârea declarativă
de moarte dacă, ulterior, se descoperă indicii în sensul că moartea ar fi avut loc la o altă
dată.
S 3. A, are o dispută cu restul familiei, cu care rupe legătura, și pleacă într-o excursie în
Turcia. În timp ce se afla în sejurul achiziționat printr-o agenție de turism are loc o
lovitură de stat și tulburări politice în Turcia, inclusiv în localitatea unde se află hotelul,
iar A, dispare după o ieșire din hotel. Soția C introduce o cerere de declarare a morții
lui A, iar în urma cercetărilor poliției rezultă că A intrase de curând în legătură cu rețele
islamiste și manifesta atitudini radicale, intenționând probabil să plece în Siria. Arătați
argumentat, care este procedura legală de declarare a morții, cum se stabilește data
morții lui B și care este instanța competentă.
S 4. Persoana A este declarată moartă prin hotărâre judecătorească și i se deschide
succesiunea. La succesiune vin cei doi copii ai defunctului, B și C, fiecare dintre ei
moștenind câte un teren. B este de bună-credință și C este de rea-credință. B donează
terenul lui D, care este și el de bună credință, iar C vinde terenul lui E care este tot de
bună-credință. Se anulează hotărârea declarativă de moarte și se cere restituirea
bunurilor celui declarat mort. În ce mod se va rezolva problema restituirii celor două
terenuri?

1-4
S 5. A își anunță familia că va plecat în Yemen cu un contract de muncă pe perioadă
determinată de 1 an. El trebuia să sosească în capitala acestui stat în data de 29 martie
2015. În aceeași lună, capitala este capturată de rebeli. A nu mai comunică cu familia
sa rămasă în România, iar aceasta nu mai poate să ia legătura cu el. În data de 25
ianuarie 2016 soția lui A, B, naște un copil, pe C. În data de 14 februarie 2016, mama
lui A introduce o cerere de declarare judecătorească a morții lui A invocând dispariția
sa într-o situație excepțională, care îndreptățește a presupune decesul și anume
capturarea orașului de către rebeli și o cerere de contestare a filiației lui C, pentru că a
auzit din zvonuri că B nu i-a fost fidelă soțului său. În cadrul verificărilor efectuate de
instanță, se arată că A a ajuns cu bine în data de 29 martie 2015 în Yemen și că în
noaptea acelei zile s-a cazat la un hotel din oraș, dar că a părăsit hotelul în ziua
următoare. Ultima persoană care l-a văzut pe A, a fost T, în seara zilei de 31 martie, în
timp ce unii membri ai grupării extremiste, care au capturat orașul, îl băteau pe A cu
bestialitate. Sunteți instanță de judecată, arătați argumentat: a) Care este procedura
de declarare judecătorească a morții b) Care va fi data morții pe care o veți reține c)
Dacă C va fi considerat copilul lui A d) Dacă o persoană cu chipul mutilat se prezintă
la B afirmând că el este A, și îi solicită acesteia în baza art. 57 C.civ. cheile mașinii lui
A, dacă aceasta va fi obligată să i le dea.
S 6. În data de 24 noiembrie 2012 A coboară într-o mină de Uraniu împreună cu fratele său,
B, pentru a fora în subteran. B îl ura pe A întrucât se căsătorise cu prietena sa din
copilărie (C) și moștenise, de pe urma unui unchi, o casă cu grădină. La ora 18:59 în
mină, datorită unei activități seismice și unor incendii, se pornește alarma de evacuare.
B, presimțind că poate să se răzbune pe A, îl îndrumă cu rea-credință pe fratele său și
pe alți doi mineri spre un puț secundar, mințindu-i cum că celelalte s-au colmatat. B
reușește să iasă din mină după care aude o explozie puternică și observă cum un deal,
aflat deasupra galeriilor, dispăruse – semn că acestea s-au surpat. Convins fiind că
decesul lui A s-a produs cu certitudine, B introduce, a doua zi, o cerere prin care solicită
declararea judecătorească a morții acestuia și probează, prin martori, că decesul lui A
sigur s-a produs, datorită comunicațiilor efectuate prin stațiile radio, din care reieșea cu
certitudine că A era încă în subteran când galeriile s-au prăbușit și că orice comunicație
a încetat după acel moment, B o convinge pe C să se căsătorească cu el. În 25 ianuarie
2013 prin hotărâre de declarare judecătorească a morții, A este declarat mort cu data de
24 noiembrie 2012. În aceiași zi, (25 ian. 2013) B se căsătorește cu C. În 30 ianuarie
2013, în spital, se trezește din comă X, descoperit în 3 ianuarie 2013 la 20 de km de
fosta mină, cu arsuri hipotermie și alte afecțiuni grave. Acesta arată autorităților că în
data de 24 noiembrie 2012 lucra în mina de Uraniu alături de A și B și că împreună cu
A reușise să se adăpostească, în momentul în care mina s-a prăbușit, într-o galerie
părăsită ce dispunea de o gură de aerisire proprie și de provizii, că a reușit să
supraviețuiască încă 30 de zile împreună cu A în acea galerie. De asemenea, arată că
ultima amintire pe care o are e cea a lui A țipând de bucurie la vederea unei lumini
puternice în zona gurii de aerisire, auzul de alte glasuri omenești și o senzație de căldură
sufletească. Autoritățile nu dețin date despre A însă procurorul P, care îl audiase pe X,
introduce în instanță o cerere prin care solicită anularea hotărârii de declarare
judecătorească a morții lui A arătând că acesta nu murise așa cum afirmase B. Instanța
îi pune în vedere faptul că doar cel reapărut poate face o astfel de cerere, și că trebuie
să probeze că A este în viață. Arătați argumentat: a) Ce prezumții instituie hotărârea de
declarare judecătorească a morții.? Cine are posibilitatea introducerii acțiunii de anulare
(totală sau parțială) a hotărârii de declarare judecătorească a morții? c) Care va fi soarta
lui A dacă acesta nu mai reapare după momentul 3 ianuarie 2013? d) Dacă A reapare
în februarie 2016, care va fi soarta căsătoriei dintre B și C? d) Dacă B vinde casa

2-4
 moștenită după A lui Y, cine va fi obligat la restituirea acesteia dacă A reapare și obține
anularea hotărârii de declarare judecătorească a morții?
Ce am reținut!
Omul este perceput juridic ca persoană. Capacitatea de folosință este intim legată de persoana
umană.
Capacitatea de folosință este o aptitudine a persoanei prin intermediul căreia dreptul își explică
aptitudinea omului-persoană de a dobândi drepturi și obligații civile. Anterior nașterii, copilul
conceput dar nenăscut poate dobândi drepturi dar nu și obligații. Această aptitudine limitată la
drepturi se numește „capacitate de folosință anticipată”. Ea este condiționată de constatarea
prezenței vieții, imediat după naștere. Din momentul nașterii, statul trebuie să recunoască
fiecărui om în viață, capacitatea de folosință. Această aptitudine a persoanei încetează prin
moarte. Intervenția fenomenului morții este luată în calul doar dacă este fizic constatată sau, în
lipsa cadavrului ori a posibilității identificării lui, prin declararea morții pe cale judecătorească.
Procedura de declarare judecătorească a morții poate fi pornită doar dacă suntem în una din
cele trei situații de dispariție enumerate de lege. Dispariția persoanei este de esența declarării
judecătorești a morții. Dispariția poate fi obișnuită (cazul general), dispariția poate îndreptăți
presupunerea decesului oricărei persoane care dispare în condițiile respective (cazul special I)
sau dispariția poate fi însoțită de certitudinea decesului (cazul special II). Primul caz poartă
denumirea de caz general, următoarele două sunt speciale, prin raportare la primul, și sunt
denumite caz special I și caz special II.
Procedura de declarare judecătorească a morții începe printr-o acțiune introdusă de o persoană
interesată.
Pentru cazul general și cazul special I, persoana interesată trebuie să aștepte o anumită perioadă
de timp, anterior introducerii acțiunii, reapariția celui dispărut.
Această perioadă de timp are un moment de început și unul de final, moment de la care vom
considera perioada împlinită/timpul așteptării ca fiind scurs. Din acel moment se poate
introduce acțiunea în fața instanței de judecată.
Determinarea momentului de început al acestei perioade de așteptare are în vedere ultimele
informații sau indicii cum că persoana era în viață (caz general) ori data evenimentului
deosebit, ce a cauzat dispariția (caz special I). Dacă informații sau indicii ulterioare indică
faptul că cel dispărut este în viață, termenul se resetează. Data primirii indiciilor este data la
care o persoană, nu neapărat persoana interesată de provocarea acțiunii, a luat contact cu faptul
că cel dispărut era în viață. Împlinirea termenului se determină în funcție de regula de la art.
2552 C.civ.

Din momentul sesizării instanței, aceasta urmează procedura descrisă de art. 944-951
C.proc.civ.
Instanța este obligată să stabilească data morții. Norma aplicabilă instanței este cea descrisă de
art. 52 C.civ. Norma prevede o modalitate principală de determinare a momentului morții: data
care rezultă din indicii suficiente privind momentul morții, și una subsidiară: în lipsa indiciilor
suficiente privind momentul morții, ultima zi a termenului în care s-a așteptat reapariția celui
dispărut.
O analogie posibilă ar fi urmărirea sintaxei formulei if din programul
Excel:
=if(logical_test, value_if_true, value_if_false).
logical_test = dacă avem o dată care să reiasă din indiciile
îndestulătoare privind momentul morții.
value_if_true = data care reiese din indiciile îndestulătoare
privind momentul morții.
value_if_false = ultima zi a termenului în care am așteptat
reapariția celui dispărut.

3-4
Ulterior declarării judecătorești a morții pot interveni mai multe incidente. Fie data nu a fost
cu putință să fie cea a morții, fie cel declarat mort reapare, fie acesta este identificat ca fiind
înregistrat ca decedat în actele de stare civilă. Pentru fiecare caz există o procedură de urmat.
În cazul reapariției și a anulării hotărârii de declarare judecătorească a morții, se ridică 3
probleme: a restituirii bunurilor de către moștenitorii aparenți și de către terți, a validității
plăților făcute de debitorii celui dispărut către moștenitorii aparenți ai acestuia și a căsătoriei
contractate de soțul sau soția celui declarat mort, în perioada dintre rămânerea definitivă a
hotărârii de declarare a morții și anularea acestei hotărâri.
Va trebui să identificați soluțiile legale pentru aceste situații.

Să verificăm că am înțeles:
• Copilul conceput dar nenăscut poate dobândi vocația la unele drepturi. Furnizați un
exemplu în care există interesul recunoașterii capacității anticipate de folosință.
• Care este procedura pe care trebuie să o urmeze o persoană dispărută și reapărută pentru
a obține anularea hotărârii de declarare judecătorească a morți sale. De ce ar fi aceasta
interesată de anularea acelei hotărâri? Cum își poate recupera bunurile și ce se va
întâmpla cu plățile încasate, în lipsa ei, de moștenitorii săi aparenți?
• Ce efecte produce anularea hotărârii declarative de moarte asupra căsătoriei soției care
cu bună-credință s-a recăsătorit? Dar asupra legăturii de filiație a copiilor născuți în
timpul acestei noi căsătorii?
• Dacă prezumția de paternitate stabilește legătura de filiație a copilului față de soțul
mamei, copiii născuți de soția celui dispărut, între data stabilită ca fiind cea a morții și
data rămânerii definitive a hotărârii de declarare judecătorească a morții, pe cine îl vor
avea ca tată? De ce?

4-4