Complementul este partea secundara de propozitie care

determina un verb, un adjectiv, un adverb sau o

interjectie. Complementele se clasifica în : complemente
necircumstantiale directe si indirecte si complemente
circumstantiale de loc, de timp, de mod, de scop, de
cauza, consecutiv, conditional, instrumental.

I) Complementul direct - arata obiectul asupra caruia se

exercita direct actiunea

exprimata de verb.

Întrebari : pe cine?,ce?, ultima dintre ele întâlnindu-se si

în cazul subiectului. Diferenta se face astfel: daca
propozitia are un subiect exprimat sau neexprimat, atunci
partea de vorbire care raspunde la întrebarea ce ?" este
complement direct.

Complementul direct se exprima prin:

a) substantive, pronume sau numerale în cazul

acuzativ precedate sau nu de prepozitia pe

CD CD

ex.: Am vazut-o   pe eleva mea în parc.

vb. pr. prep.+subst.Ac

CD CD pe cine?

Pe cei doi îi cunosc bine.
prep. nr.card. pr. vb.

b) verb la modurile infinitiv,supin sau gerunziu.

PV ce? CD

ex.: Aud cântând.
vb. vb. gerunziu

Obs.: daca un verb accepta CD atunci el este un verb

tranzitiv.

II) Complementul indirect - arata obiectul asupra caruia

se rasfrânge indirect actiunea exprimata de verb. Se
clasifica în :

complement indirect n dativ;

complement indirect cu prepozitie.

Complementul indirect în dativ (cui?) se exprima prin

substantive, pronume sau numerale în cazul dativ.

ex. : Dau copiilor câte o bomboana.

vb. subst.

CI

Acestuia i s-a facut foame.

pr. dem.D vb.

Complementul indirect cu prepozitie (pe ce?, cu cine ?, cu

ce ?, de cine ?, de ce ?, pentru cine ?, pentru ce ?,
despre cine ?, despre ce ?) se exprima prin :

substantive, pronume sau numerale în cazul acuzativ

cu prepozitie ;

ex. : Vorbeste despre tine frumos.
vb. prep pr.pers.Ac.

verb la un mod nepersonal ;

ex. : S-a plictisit de asteptat

vb. vb.la supin

adjectiv precedat de prepozitie ;

ex. : Din gri s-a facut alb.

adj.Ac.

Exista un tip special de complement indirect în genitiv

exprimat prin substantive, pronume sau numerale
precedate de prepozitii.

ex.: Au complotat contra acestuia.
vb. pron. dem.G.

III Complementele circumstantiale - arata o

circumstanta împrejurare în care se petrece actiunea. Pot
fi

a). complement circumstantial de loc; întrebari: unde?,

de unde ?, pâna unde ?. Se exprima prin:

substantive, pronume sau numerale n cazul acuzativ

precedate de prepozitie; ex.: Mergem la scoala.
prep.+subst.Ac CCL

substantive, pronume sau numerale în cazul genitiv

precedate de prepozitiile: deasupra, de-a lungul,
dedesubtul, de jur împrejurul, în stânga ;  CCL

ex Deasupra acestuia locuiesc eu.

 prep.+pr.dem.G.

substantive in cazul dativ (D locativ);

CCL

ex.: Stai locului!

pronume personal sau reflexiv n cazul dativ (posesiv);

CCL

ex naitea-mi se ntindea o padure.

prep.+pr.D.posesiv

adverbe si locutiuni adverbiale de loc;

CCL

ex.: Aici nu mai avem ce face.

adv.de loc

b). complement circumstantial de timp; întrebari : când?,

de când ?, pâna când ?, de cât timp ?. Se exprima prin :

substantive, pronume sau numerale n cazul acuzativ

cu sau fara prepozitie;
CCT

ex.: Doua zile a lipsit.

subst.Ac.
CCT

Dupa el a venit si mama.

 prep pron.Ac.

substantive, pronume sau numerale în cazul genitiv

precedate de prepozitie; CCT

ex.: Nu mai bea apa naintea mesei

prep.+subst.G.

adjective cu prepozitie;
CCT

ex.: De mic era neast mparat.

adj.Ac.

adverbe si locutiuni adverbiale de timp;

CCT

ex.: Ieri a nceput sa ploua.
adv.de timp

verbe la un mod nepersonal;

CCT

ex nainte de a scrie învata !
prep vb.la infinitiv

c). complement circumstantial de mod; întrebari: cum ?,

în ce mod ?. Se exprima prin :
substantive pronume sau numerale în cazul acuzativ
precedate de prepozitie; CCM

ex.: Lucreaza cu grija

prep subst.Ac.

substantive pronume sau numerale n cazul dativ

precedate de prepozitie; CCM

ex.: Se poarta asemenea celor doi

prep nr.D.

adverbe si locutiuni adverbiale de mod;

CCM

ex.: A învatat bine astazi.
adv.de mod

interjectie;
CCM

ex.: Merge lipa-lipa.
interj.

verb la un mod nepersonal;

CCM

ex.: Vine alergând.
vb.G.
d). complement circumstantial de cauza;întrebari:din ce
cauza?, din ce pricina?.
Se exprima prin:

1) substantive, pronume sau numerale în cazul acuzativ

precedate de pre-
pozitie CCC

ex.: A luat-o la goana de frica.

prep.+subst.Ac.

substantive, pronume sau numeral în cazul genitiv

precedate de locu-

tiunile prepozitionale "din cauza" sau "din pricina".

ccc

ex.: Din cauza alor sai a întârziat la scoala.

loc.prep.+pron.pos. G

adjectiv în cazul acuzativ

CCC

ex.: De lenesa ce este nici nu-si spala vasele.

adj. Ac.

verb la un mod nepersonal

CCC

ex.: Alergând dupa tramvai a cazut. 

vb. ger.

locutiunile adverbiale de cauza: "pentru aceasta", "de

aceea", "de-aia".
CCC

ex : De aceea a lipsit de la scoala pentru ca este

bolnav.
loc. adv.

e). complement circumstantial de scop întrebari:cu ce

scop?.Se exprima prin:

substantive, pronume sau numerale în cazul acuzativ

precedate de

prepozitie.  CCS
ex.: A cules flori toata ziua pentru cei doi.

prep.+nr.Ac

substantive, pronume sau numerale în cazul genitiv

precedate de locu-

tiunile prepozitionale "cu scopul", "în scopul

CCS

ex.: În scopul obtinerii unor rezultate foarte bune munceste din greu.

loc.prep.+subst.G

verb la un mod nepersonal.

 CCS

ex.: A plecat la piata pentru a-si cumpara fructe.

vb.inf.

locutiunile adverbale de scop:"de aceea",

"pentru aceea", "de-asta",

"de-aia".
CCS

ex.: De-aia nu a venit la mine, ca sa nu ne certam.

loc.adv.