SALINELE NOSTRE

STUDIU
ISTORIC, JURIDIC $1 ECONOMIC

ASUPRA

EXPLOATÄREI SALINELOR si MONOPOLULUI SAREI

LA

ROMANI i ROMANI
(753 a. Crist. 1900 d. Crist.)

DUPX

DOCUMENTE LITERARE, EPIGRAFICE LEGISLATIVE SI ECONOMICE

DN

CONSTANTIN BROSTEANU
AVOCA": AL liFORIEI SPITALELOR CIVILE DTN DUCDRESCI
PORT XLEV AL PACULTXTILOR DE DREPT §I LITERR DIN PARIS
.HOST ELEV AL §COALEI DES HAUTES ETUDES DIN PARIS
3fEHDRU IN CONITETUL SOCIETXTE/ PROORRSUL SILVICs

4-+111-111.4---

BUCURESCE
TIPOGRAF1A G. A. LAZAREANU. STR. EPISCOPIEI 3
1901.
www.dacoromanica.ro
T6te drepturile reservate.
Exemplarele vor purta senumitura autorultd.

www.dacoromanica.ro
TABLA DE MATERIE

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERIE
Pagina
Bibliografie XI
Introducer° 1

Exploatarea sallnelor t monopolul sfireT la RomanT

I De la fondarea Bernd pinit la logea color XII table 3
II De la legea color XII table pAnä la finelo republicer 4
III De la August ORA la Deocletian .

VI De la Constantin pitni1 la moartea luT Justinian 8

Despre monopol 15
Monopolul in raport cu impositul 17
Monopolul sArel 17
Despre monopolul sAreT la Roma 0 dacA. el da loo la percep-
tiunea unuT imposit indirect 19
Salinele particulare 31
Modul de exploatare al salinelor 37

Exploatarea sallnelor l monopolul slirer In pale Romano

Salinele in Dacia pand la intemeerea Principatelor Romano
Timpurile ante Romano 41
VI Dacia sub Roman! 43
VII Dacia in prima perioadA a n.AvAlirel barbare 50
VIII Dacia in perioada a doua a nAvAlireT 61
Muntenia 0 Moldova inainte de descAlecAtoare 62
XI De la intemeorea TArilor RomAne pitni la epoca lul efan col Mare 63
Do la finele secolului XV pAnA la Mate! Basarab i Vasil° Lupu 86
X De la Matel Basarab i 'Vasil° Lupu Flat la epoca Fanariotilor 90
Istorleul drepturilor Eforlef Spitalelor asupra mogieT I oenelor
de sare Slänicul ot sud Saak 99
XI Do la FanariotT pan& la ocupatianea msg. i Regulamentul Organic. 132
§ I a) Existenta i organisarea lucrArel ocnelor in Muntenia . . . 135
Organisaroa lucrArel ocnelor 158
Administrarea i perceperea venituluT ocnelor 167
* d) Exportul sAreT 180
e) SArAritul muntilor 184
SAria din &mewl 187
g) Miele de sare 191
1) MAnAstirele 192
3 2) Bisericele 195
3) §colf 195
www.dacoromanica.ro
VI

Pagina
XI § I 4) BoeriT si slujbasiT 196
A » 5) Gazdeie boerilor ce mergilati ou trek la Tarigrad si vin de
acolo incoace 198
a h) Dijma de sare datoriti proprietarlior ocneT 202
§ II a) Existenta si organisarea luorAreT ocnelor in 3foldova
. 215
b) Organisarea luerAreT ocnelor 221
Rufotul si drepturile lui 221
NumArul si impArtirea rafetulur la luau mid 222
Exploatatia si oum se face 249
a) Administrarea si perceperea venituld ocnel 253
SArAritul muntilor 257
Mikle de Bare 259
Dijma de sare 260
17 Exportul sAreT 267

Continuarea IstoriculuT drepturilor EforieT Spitalelor civil° asupra mole"(

id ocnelor de Bare Sliinicul ot-sud-Saak 269
Ill si XIII De la ocupatiunea ruseascA si Regulamentul Organic ptinii la
infiintarea serviciulul salinolor 333
§ 1 Existenta si organisarea lucriireT ocnelor 334
in Muntenia 334
In Moldova 339
§ 2 Organisarea lucrAreT ocnelor 345
§ 3 Regulamentul Organio si ocnele 356
a) in 3funtenia 356
Titlul I. Intocnairea Regulamentulul Organic 356
Titlul II. Ocnele sub Regulamentul Organio 362

Regulamentui organic 91 ocneie

b) In Moldova 448
Titlul I. Intocmirea Regulamentulul Organic 448
Titlul II. Oonele sub Regulamentul Organic 449
§ 4 Administraren si porceperea venituluT ocnelor.
in Muntenia 486
In Moldova. 515
§ 5 Exportul sAreT in Valachia 0 in Moldavia 529
§ 6 Miele de sare in Muntenia si Moldova 643
§ 7 Dijma de sare In Muntenia II Moldova 549
XIV Do la infiintarea Serviciulta Salinelor plinA la finale secoluluT al
XIX-lea 572
§ 1 Existenta si organisarea lucrArel ocnelor 573
§ 2 Administraren si perceperea venituluT ocnelor 617
§ 3 Exportul sArei 647
§ 4 Dijma de Bare 663
Legea minelor din 1895 si lucritrile preparatoriT, principil
generale si dispositiunT speciale asupra Bird 665
Ce drept 'cl-a reservat Statul asupra sAreT prin legea minelor
in vigoare ? 715

www.dacoromanica.ro
 VII

Pagina
In co mod va exercita Statul dreptal si% de monopol ? Cadí
sunt ast-fel drepturile mal la rindul lor decurg pentru
Stat din dreptul sla de monopol al exploatAreT sAreY geme
fli a sorgintilor &trate 721
Cadí sunt drepturile proprietarulul soluld in care so gliso§te
sare fatli de Stat, exercittind dreptul s/Sti de monopol
al expioatArel sarer ? 729
Cotitatea dijme.I datoritii preprietarilor : 747
Prescriptiunea dreptuld de proprietate asupra sha Fli dijmel
din sarea extrasii 752
Sistemele de exploatare a oonelor qi drepturile proprietarilor
soluluT asupra sirel din sub-sol 757
Legea minelor din 1895 §i drepturile asupra minelor din Do-
brogea 775
Conclusiune 784
Anex. Nota teoriI asnpra dreptuluT de proprietate iji drop-
turilor asupra stireT la noI in tarA 791
Origina acostor teoril 791
Procesal D-nel Ea. Zottu ou Regia Monopolurilor Statuld 793
Proectul de modificare a unor articolo din logoa niinelor,
din 1899 833

www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE

www.dacoromanica.ro
 BIBLIOGRAFIE

Istorie fi litere

George C. de la. Essai sur la règne de Trajan.

Cantemir. Descrierea Moldovid.
Codrescu. Uricariul 8 vol.
Galepscu Al. G. Ebria Spitalelor Civile, documente.
Drepturile Eforid Spitalelor Civile asupra
mo0e1 Slanicu cu ocnele.
5. Hasdeti.Archiva isoria a RomAnid.
Columna luf Traian, 1870.
Hurmuzaki.Documente privitoare la Istoria RomAnilor 30
irolume.
Jung Julius Dr. Fasten der Provinz Dacien.
Kogalnitchan Michel. Histoire de la Valachie et de la Mol-
davie 1837.
Marquardt. In Beckers Handbuch der r. Alterthilmer.
Odobescu A. I. Documente privitoare la istoria romanilor,
1885.
Paul de Aleppo. Cilldtoria prin Moldova 0 Tara Romftneascl
1650-1660.
Quicherat de Daveley. Dictionnaire latin-français.
Reicherstorf de Georgie de. Chronografia MoldovieY parto a
Dacid vecla.
Sturdza D. A. Acte §i Documente relative la Istoria Re-
na0erif RomaniY.
Trd-cled de 411 de Domnie il RegeluT Carol I,
1897.
15. Tocilescu Gr. G.Dacia inainte de Romant
www.dacoromanica.ro
XII

UrechlA V. A. -Istoria Romanilor.

Xenopol A. D. - Istoria Romanilor din Dacia Trajana 6 vol.
Tratate de Istoria Romaniloribrisoave, etc.

Drept, finane, economic politicii, legislarie

Accarias C.- Cours do droit romain.

Alexandrescu D. Comentariu coduluT civil roman.
AlimAnipteanu C. Legea Minelor 1895.
Aurelian P. S. - Teara noastr5. Schite economice asupra Ro-
man iet
Batbie - Droit Public et Administratif français 6 vol.
Baudrillart C. - Manuel d'économic .politique.
Baur. - Mémoires historiques et geographiques sur la Va-
lachie 1778.
Bibescu Printu G. - Expositiunea universala din Paris in 1889.
Notite asupra Romaniet
Boué A. -La Turquie d'Europe.
Brailoiu C. N. - ColectiunT de legY.
Brofteanu C. - Curs de drept roman vol, I.
Nulitatea actelor de instrainare imobiliara in
Dobrogea 1895.
Bujoreanu. - Colectiune de legiuirile Romaniet
Burmann. - de Vectigali.
Cagnat M. R. - Les impots indirectes chez les Romains.
jusqu'aux invasions des barbares.
Cantacuzino M. G.- De l'impot sur l'importation et l'expor-
tation des marchandises a Rome.
Carra M. Histoire de la Moldavie et de la Valachie de-
diée b. Monseigneur Louis de Bohan, evéque de Stras-
bourg, 1777.
Carras - Beschreibung der Fiirstenthiimer Moldau u Wala-
chei (1821).
Chaney. Dictionnaire d'Economie politique.
Cohn Max. - Zum römichen. Vereinsrecht
Crémer Henri H. - Riehesses minérales de la Roumanie 1888.
8. Dalloz. - Repertoire de jurisprudence.
www.dacoromanica.ro
 Dastre. - Le sel. Le besoin physiologique du sel, Le sel du
Sahara. Rev. des deux mondes 1901.
Demidoff Anatole de. - Voyage dans la Russie meridionale et
la Crimée par la Hongrie, la Valachie et la Moldavie. 1810.
Dianu FI. - Salinele Romano 1897.
Dissescu C. - Legea minelor 1895.
Draghiceanu M. - Salinele romane considerate din punctul de
de vedere geologic, technic 0 economic,1874.
Revista Stiintifica.
» Columna MY Traian 1874, Memoria asupra
unuT noa sistem de extractiune 0 transport
al sareY;
Fulch Henric von Wittinghausen und Szatmárvár. - Regatul
RomanieI (das Ktinigreich Rumanien 1881).
GhibAnescu G. - TArgu-Ocna 1891 Archiva societateT $iinti-
0 literare din Ia0.
Hagemeister Jules de. - Mémoire sur le commerce des ports
de la Nouvelle Russie, de la Moldavia et de la Valachie, 1835.
Henke Rudolf. - Rumaiden, Land und Volk, 1877.
48 Hodocin Comis. Mihalie. - Descrierea sinoptiea a mineralelor
din muntiT Moldove1 (Foiletonul ZimbruluT, 1855).
lorgulescu B. - Dietionarul geografic al judetuluT Buza 1892.
Karaczag F. Graf. - Beitrage zur europaYschen Lander Kunde,
1817.
Karatsoni. - Istorioul salinelor din Romania 1870.
, Salinele Romane 1870.
Kriegehis fratribus Alberto et Mauritio. - Corpus juris civilis.
Lehman F. W. - Das Kiinigreich Rumanien. Wien (Lander
Kunde v. Europa).
Maynz. - Cours du Droit romain, vol. I.
Merlin. - Rerpertoire de jurisprudence et questions de droit.
Momsen. - Histoire Romaine.
) Droit public Romain.
Baguet. - Des impots indirects chez les Romains.
Neigebauer I. F. - Beschreibung der Moldau u. Valachei
(Breslau 1854).
Obedenaru G. - La Romanie économique 1876.
Peyssonel de. - Traité sur le commerce de la mer noire, 1887.
PopovicI Maximilian.- Jurnalul Soc. cent. agricole 1887. Sarea
servind In industrie 0 agricultura.

www.dacoromanica.ro
Raicewich de. Bemerkungen fiber die Moldau u. Valachei,
1789.
Raicewich de. Voyage en Valachie et en Moldavie 1789,
(Traduit de l'Italien par Lejeune).
Say. Leon et los. Dictionnaire d'Economie politique.
Serrigny D. Droit public et administratif Romain, 2 vol.
Seulescu M. N. Legea minelor 1895.
Sultzer Franz loseph. Geschichte des transalpinischen Daciens
das ist : der Walachei Moldau und Bassarabien, 1781-1'782.
titti Printu Nicolae. No-tint:a statistice asupra MoldoveT.
Tocilescu Gr. G. Industria sariT in Romania schita econo-
mico-statistioà. Columna luT Traian 1874.
Tuns!' fratif. Istoria TareT Romane01 (tradusa de G. Sion.
1806).
Wolf Andrea. Beitrage zu einer statistischlistorischen Bes-
chreibung des Fürstenthums Moldau 1805.
Anuarul biurouluT geologic al Romaniet Roumanie. Les
monopoles de l'Etat. Exposition universelle de Paris (1900
pentru monop. sareT luat dup. Fi. Dianu).
Buleti2zul Ministerulta de DomenlY.
Codul civil Austria°.
Regulamentele Organice ale MuntenieT i Moldova 1831.
Analele parlamentare ale RomanieT 12 vol.
Desbaterile parlamentare 1894 1895, 1898 1899.
Hrisoave, anaforale, zapise, acte, legt regulamente, etc.

www.dacoromanica.ro
SALINELE NÖSTRE

www.dacoromanica.ro
 INTRODUCERE
--tr.,,e---

Istoria veniturilor financiare ne arata care a fost

evolutiunea ce a urmat desvoltarea veniturilor publice
la toate popoarele. Vedem ast-fel ca in Egipt saii in
Grecia, In Anglia safi in Franta, mersul lor a fost identic.
In ori-ce Stat isvorul primitiv pentru a Intimpina
cheltuelile administratiunel a fost venitul domeniului public,
adica al pam'enturilor arabile §1 al pa§unelor, al minelor
sail al salinelor formand proprietatea exclusiva a Statulul,
prin drept de cucerire, sail apartinênd regelul al canal
patrimoniti se confunda Cu acela al Statulul. Mal In urma
cand s'all desvoltat cu civilisatiunea, trebuintele popu-
latiunel §i cheltuelile Statulul, a aparut pentru prima
oara impositul sub -forma impositului direct : fie-care
membru al comunitatel este obligat atuncea de a preleva
asupra bunurilor sale o parte ce revine Statulur. In fine,
sarcinele merend tot cresand In mèsura ce organisa-
tiun ea administrativa. se perfectiona §i intinclerea terito-
riului sporea. Statul s'a vNut silit sa deghiseze apelurile
prea frecuente la averea particularilor §i a recurs la
impositul indirect : s'a &Ida atuncl sa faca tesaurul sit
profile de oare-cari manifestatiuni ale boggle' cari nu
apareati de cat cu ocasiunea unor acte determinate de
car' este liber particularul sa se abtie. Ast-fel un co-
merciant face sa intre in tar& oare-cari cantitatl de marfa ;
www.dacoromanica.ro 2
 2

averea unuI cettitean trece prin donatiun! In patrimoniul

altul cetatean; dol particular! convin asupra une! vImPrI ;
un individ face sa fie dresat un act constatand o atri-
butiune oare-care de drepturl ; cu ocasiunea tutulor acestor
fapte care triideaza existenta certa a bogatielor, Statul
IV atribue o cota-parte din bunurile ce s'ati manifestat
ast-fel 1).

1) Cagnat, op. cit. pag. 7. Cantacuzène, op. cit., pag. 9.

www.dacoromanica.ro
 EXPLO ATAREA SALINELOR

MONOPOLUL SAREI LA ROMANI

De la fondarea Roma p5nä la legea celor XII table

(753-450 a. I. O.).

In aceasta epoca resursele tesaurulul eratl foarte

limitate. Statul arenda saii conceda la parricularl o
parte din pamanturile ce poseda (loca publica, ager
publicus), In schirnbul unor platl; percepea scriptura
dreptul plata In pa§unele Statulul pentru fie-care cap
de vita. Acest tesaur exista din timpil cel mal vechl, el
era lncredintat la dol questorl ; Valerius Publicola l'a
depus In templul lul Saturn, unde a stat pana sub im-
periii. Pe lana veniturile de mal sus mal alimentat
tesaurul prada anta. In resbel, §i care se vindea regulat
In profitul Statulul, §i da un venit destul de insemnat
(Tit. Liv..II, 42 Denys d'Hal. IV. 24 §1 urm.); amen-
zile la carl erail condamnall particularil, veniturile por-
turilor §i vamilor, salinelor, pescariile publice §1 minele.
Mal gasim asemenea un imposit personal care la
Inceput nu lovea de cal pe plebeienl §i clientl, imposit
www.dacoromanica.ro
 4

perceput in mod arbitrar de catre regi, dar care a fost

in urma generalisat §i repartisat In mod regulat de Servias
Tullius.
Acest imposit direct crea tributum in capite, capita-
tiunea personala §i tributum ex censu, impositul propor-
tional asupra capitalului. Cu bate datele destul de im-
portante ce avem asupra acestel reforme a lul Servius
relative la institutiunea censulul, nu §tim inca nimio
precis asupra modulul urmat In primii timpl pentru
perceperea acestui tributum ex censu; pare ca. operatiunea
se Mom dupa impartirea locala in tribus §i prin inter-
mediul prepu§ilor triburilor tribuni.

II
De la legea celor XII table ping la finele republice
(449-31 a. I. C.).

Veniturile carl alimentad in prima epoca. tesaurul

se mentin. Pare ca. mult timp plebea avea finantele sale
particulare depuse In templa zeitel Ceres, distincte de
casa poporulul populus, publicum, care §i ea poale crea
separata. de tesaurul Statulul mrarium. Orl §i ce ar 11
fost, aceasta din urma, care din timpul consulatulul
lul Valerius Publicola, crea depus In templul lui Saturn,
sub paza questorilor tesaurului, ajunse sa absoarbil
toate finantele, ea toate ca la mijlocul secolului VI-lea,
edilii plebeieni pard Inca sa alba. casa particulara,
Isvorul principal al veniturilor publice fu mult limp
contributiunea personala, repartisata dupa cens, tributum
ex censu introdus dupa cum am v6Out de Servius Tullius
prin organisarea centurielor. Sub Tarciniu Superbul ca-
pitatiunea personal& fu din nod pusa In vigoare, Valeriu
www.dacoromanica.ro
 5

Public°la restabili Ins& tributum ex censu. Acest imposit

se percepea In proporliune cu averea si conform unel
declaratiunl Malt& sub prestare de jur&mAnt, de catre
cetAtenif Inscrisl In triburl si centurl Cu ocasiunea cen-
sulul, care se facea In mod regulat In fie-care cincl anI.
Persoanele earl nu erati inscrise Intr'un trib era(' supuse
la un imposit arbitrar numit cerarii, ca §i celibatarif,
vaduvele si orfanif. Produsul acestel impunerf care lovea
persoanele incapabile de serviciul militar, erea mal cu
seam& destinat la plata soldatilor ces militare, la cum-
pArarea si Intrelinerea cailor armatel ces equestre, ws
hordearium. Dup& cucerirea Macedoniel (585), contribu-
tiunea personal& fu abrogatA. Aceast& stare de lucruri
a durat pana la 711.
De la 397 gasim un imposit de cincl la suta asupra
yaloril sclavilor manumisl vicesima manumissionuni.
Republica mal primea afar& de acestea, amen4ile
suferite de particularl, produsul drepturilor de trecere
si v&ml, ale pescuiturilor publice, a minelor si salinelor.
Cu toate ca vom reveni pe larg asupra venituluI sali-
nelor mentionam aci o Were .I) dup& care Statul a luat
mal IntAiii monopolul salinelor pentru ca poporul s& poat&
stilt procure sarea ieftin. (Tit. Liv. II, 9) nu s'a IntArziat
mult de a se face din el un isvor de beneficil, carl aft
disparut cu toate acestea atre finele republicel (Tit Liv.
XXIX, 37). In provincil de asemenea republica exercita
acest monopol. Ast-fel este zis de Paul Emiliu, organi-
zAnd Macedonia (585) ca «sale inyecto, uti voluit» si
mal departe «post non impetratam Pceoniam salis com-
mercium dedit» (Tit. Liv. XLV, 29).
Tesaurul se Inavutea Inca din tributurile impuse
popoarelor Invinse, si din prazile fticute In resbel sail
prin cuceririle fAcute de armatele republicel. Conform

1) Maynz, op. cit. pag. 49 ai turn. 144 ai um.

www.dacoromanica.ro
 6

principielor dreptulul international admis de Romani,

pam'enturile cucerite apartineail republicel, care dispuneafi
de dinsele In diferite moduri. VInOnd porliunI mal mult
sail mal putin considerabile ale domeniulul Statului care
deveneat ast-fel proprietate privata a cumpèratorilor agri
qucestorii. Arendand sad (land In schimbul unel rente
care a luat In urma natura unul adevarat imposit fon-
ciar, portiunl din domeniul Statulul.
In timpii ordinarl, veniturile regulate erat suficiente
pentru acoperirea tutulor cheltuelilor §1 sarcinelor Sta-
tulul. Ail fost cate o data momente de lipsa. S'a recurs
atund la contributiunl extraordinare, tributum temera-
rium, ast-fel pe timpul celui de al doilea resbel punic,
Statul a contractat un Imprumut platibil cu anuitatf §i
garantat cu pamènturile domeniulul public. De la cuce-
Area Macedoniel, abondenta nu Inceta de a domni In
templu lul Saturn (Pliniu XXXIII, 3).
Republica percepea direct prin questorl tributum ex
censu §i vicesima manumissionum, amençlile tot ast-fel §i
produsul praqilor §1 a paménturilor vindute. Cele-l'alte
produse eraii date In arenda In mod regulat prin adju-
decare publica.
Acela§1 mod de adjudecare era urmat pentru fur-
nituri §i lucrarl publice. Chiar lnainte de resbelul al
doilea punic, gasim la Roma marl societatl organisate
pentru a sumisiona §i exploata Intreprinderile, societates
publicanorum. Aceste societall formate de obiceiii de
catre cavalerI romanT, ajunsesera sa aiba monopolul
aremjel impositelor, §i mal multe dintre ele ail obtinut
sa fie recunoscute ca corporatiunl legalmente constituite.
Pentru a asigura executiunea angajamentelor lor, per-
soanele §1 socielatile cart contractail cu republica tre-
buiati sti presinte garantil personale §i reale, cautiones
procedibus proediis que.
Publicanil carl se compuneat In mare parte de ca-
www.dacoromanica.ro
 7

valen, formaii coalitiuni formidabile prin avutiele lor,

spiritul lor de corp, §i protectiunea senatuluT, care foarte
rar le lipsea cand era vorba de a asigura impunitatea
concusiunilor lor uNefas esse publicanum judirare contra
publicanum» (Cic. pro. Flaco. 4. 1).

III
De la August 0115 la Deocletian
(31 a. I. C. 305 era er.).

Impositele §i veniturile mentionate sub republica

continua; insa sunt agravate une-orT. Noul contribuliuni
indirecte sunt create asupra alimentelor, asupra profe-
siunef comerciantilor §i lucratorilor, asupra profesiunei
femeilor publice, etc. In capitolul urmator ne vom
ocupa mal in detaliü despre impositele indirecte la Ro,
maul. Succesiunile vacante, ca §i toate succesiunile
cele-l'alte liberalitati pentru causa de moarte, ce per-
soanele gratificate nu puteafi sail nu voiail sa primeasca,
caduca, formati In urma celebre! legI Julia §i Papia
Poppcea, facuta sub August, un isvor important de ve-
niturf. August crea de asemenea un imposit de a doua-
zecea parte asupra oil-care! succesiuni venite fisculuT,
imposit care a fost indoit §i intins la toll locuitoril im-
periuluf de catre Caracalla. Mara de acestea ail mal
fost darl asupra vinyrilor publice §i asupra tutulor yin-
Yrilor de sclavi.
Sub republica, nu erea de cat un singur tesaur pu-
blic. August crea alaturea de acest cerarium populi saù
senatus o casa mi1itar., oerarium militare §i caseta par-
ticular a a imparatului fiscus.
1) Maynz, op. cit. pag. 88.
www.dacoromanica.ro
 Administratiunea oerarium populi, erea la Inceput
ltisatd ca si sub republica questorilor, In urmA ea a fost
incred intatO un or prcefecti cerarii, sub In al ta su praveghere
a senatulul, dar de la mijlocul secolulul al treilea nof
vedem ca, aceastä supraveghere este luatO senatuluf
transmisO unu" procurator ccesaris. Mste procura tores §i
prcefecti, a1es1 prin sort1 printre ex-pretor! administran
cerariunt militare, maI tftrziti acestia aU fost numit1 in
mod liber de catre Imp6rat.
Fiscul a fost In tot-d'auna administrat prin impie-
gap: aI impèratulul, rationales, procuratores, actores.
Cand impératir Insusit administratia celor dou6
teraria, diferenta Intre aceste trel case a devenit ilusorie,
si a terminat prin a se pierde cu totul. Fiscul le-a ab-
sorbit pe toate.

IV
De la Constantin p5n5 la moartea luT Justinian
(306 565 era en).

In aceastO epocO tesaurul public coprindea sub de-

numirea de fiscus, cassa Statulul, cerarium, sacrum, si pe
acea a coroanel cerarium privatum.
Cu toate datele destul de numeroase si importante
ce ne ofera legislatiunea acestel perioade, nu se poate
face un tablon exact asupra organisatiunel financiare a
imperiulul, de oare-ce sunt Inca elemente foarte esentiale
ale acestel organisatiunl carl sunt Inca obscure pentru no'.
Am vNut ca functionarea a orl-cOrei organisatiunl
sociale era absolutO nevoe de oare-cari resurse. Am con-
statat de asemenea ca. aceste resurse nu provin necesar-
mente din imposit. Aceste resurse pot avea i alte ori-
www.dacoromanica.ro
 0

gini §i foarte multe tèrl In oare-carl perioade cel putin

nu ad cunoscut impositul.
Romanil din prima perioada ad cunoscut impositul,
el Ins& nu aft desemnat Cu un name particular ceca-ce
numim azi imposite indirecte.
El nu cuno§teati de cat douè feluri de imposite :
tributa §i vegtigalia.
Prin tributa el desemnad impositele ce nol clasam
acurn printre taxele directe : contributiunile fanciare §i
personale ; prin vectigalia el intelegeaa cele-l'alte venituri
ale Statului, fara deosebire, atat taxele indirecte cat §i
veniturile domeniulul public. Printre nenumératele probe
ce s'ar putea aduce despre aceasta confusiune se pot cita
dou6 frase ale lul Cicerone : De imp. Pomp. VI. 15: ilia
neque ex portu, neque ex decumis, neque ex scriptura vec-
tigal conservan i potest., Ad. Att. II. XVI. 1: e Portoriis
Italice sublatis, agro Campano diviso, quod vectigal su-
perest domesticum, prceter vicesimam?,
Acest cuvènt vectigalia avea Inca o mal mare exten-
siune : el se aplica la oare-cari dari call nu erail de cat
retributiunea servicielor facute particularilor de catre Stat
sail ora§e ; de exempla : pretul ce se platea pentru a avea
dreptul de a aduce In casa sa apa din apeductele oraplul
crea privit ca un vectigal. Acest cuvènt servea Inca pentru a
desemna impositele ce sunt asimilate la nol con tributiu-
nilor directé, ast-fel, darea platita de posesoril minelor
asupra productelor ce se scotead este asemenea coprinsa
la Romani printre vectigalia.
Pentru a distinge impositele indirecte de cele-l'alte,
vectigalia trebue a se face apel la idel cu total moderne.
In zilele noastre sunt dou6 felurl de imposite : impositul
direct §i impositul indirect.
Impositul direct este acela ce este perceput dap
rolurl stabilite din'nainte, §1 care este cerut direct per-
soanei debitorelui ce '§i a constituit Statul.
www.dacoromanica.ro
 10

Impositul indirect, din contra, este acela ce nu este

cerut direct unel persoane, dar lucruluI, care este per-
ceput cu ocaziunea unuI fapt, fara a se cauta de a se
sci de la cine provine faptul.
Nu discutam valoarea absoluta a acestel distinctiunï,
care a Meat §i face obiectul unor controverse ; este destul
sa se observe ca modul perceptiunel este baza distinc-
tiunel stabilite lute contributiunile directe §i contribu-
tiunile indirecte.
Daca se poate dresa dinainte rolurI In call sa se
Insemne numele contribuabiluluI §i suma ce va datora
atuncl ne gasim In fata until imposit direct; daca nu,
In fata unuI imposit indirect. DupA aceasta definitiune,
dacA ar vrea cineva sa distinga printre vectigalia, carI
sunt acelea ce merit& numele de imposite indirecte, se
vor gasi patru principale : portoria (vaml §i trecerI), vi-
cesima hereditatum (impositul asupra succesiunilor §1 le-
gatu ril or testamentare), vicessimalibertatis (impositul asupra
manumisiunilor), §i centesima sail ducentesima rerum ve-
nalium (impositul asupra vInçlarilor la mezat). Se mal
poate adaoga la aceasta lista alte taxe mal putin im-
portante, dar carl ati cu toate acestea caracterul taxelor
indirecte : impositul asupra virKlarilor sclavilor, oare-carl
acsise, mal cu seama a urbei Roma, impositul asupra
Ord, a carel vinçlare a fost un timp oare-care reservata
Statulul, zicem un timp oare-care, In contra unel opi-
niuni generalmente admisa care face din vincjarea sarel
un monopol ce statul '§I ar fi reservat de la 246-508
pana la finele imperiulul. Si In fine quadragesima litium,
sat' impositul asupra proceselor ce se pledeaza In toga
lntinderea imperiuluI.
Nu ne vom ocupa de cele-l'alte vectigalia de o mar
mica. importanta asupra carora In lipsa de documente
suficiente, comentatoril nu sunt de acord Intre din§il.
Impositele indirecte nu ati aparut la Roma de cat
www.dacoromanica.ro
 11

destul de tar4ill, cu toate acestea gasim deja facuta men-

nune ca ar fi existat lnainte de Republica, dupa cum am
vèljut, o contributiune indirecta portorium, un imposit ce
se platea Cu ocasiunea trecerel limitelor p6mintulul
marel cetan romane (Tit. Liv. II. 9. Plutarque vie de
Publicola 11. Denys d'Halicarnasse V. 12). Sunt autorI
printre carl Momsen carI pretind cä nu trebue sa se con-
sidere acel portorium cum era atuncl stabilit, ca un im-
posit indirect, dar mal mult ca un venit domenial ; dupé
parerea lor Statul le cerea nu in virtu tea unul drept re-
galian, ci in virtutea unul drept de proprietate.
Ton locuitorif erall supu§l la imposite indirecte, ce-
tatenii romanl §i locuitoril Italiel ca §i cei din provincie,
ceea-ce face tocmal caracterul particular al acestor im-
posite la Roma. Nu erea tot ast-fel pentru impositul di-
rect, care era considerat in republicele antice ca cel mal
putin demn pentru un om liber ; cetatenil Romanl aü fost
dispensan de a'l plan de la cucerirea Macedoniel (587-167),
acesta era until din privilegiile la carl el tineatl mal mult.
Din contra, impositele indirecte nu le pareati incompa-
tibile cu demnitatea de cetatean roman.
Acest fapt este atat de adevèrat, in cat atuncl and
August a voit sa stabileasca un imposit asupra succesiu-
nilor care in realitate nu este de cat un imposit direct
asupra proprietatel, tnsä un imposit direct deghisat, el a
amenintat pe Romanl de a restabili vechiul tributum,
daca el nu ar consimn sa se supue mèsurel ce el pro-
punea, din§il supus §i aü primit o taxa care nu
ranea demnitatea lor, mal bine de cat sa se vada din nog
loviti de o contributiune ce nu trebuiati sa plateasca cel
ce posedati dreptul de cetate romana.
Impositele indirecte ati fost stabilite cele din urma,
aU disparut cu toate acestea cele d'intaiii. Impèratil aii
renuntat la ele succesiv 1). Impositul asupra manumisiu-
1) Cagnat, op. oit., pag. 11.
www.dacoromanica.ro
 12

nilor vicesima manumission= nu ma! este mentionat

in aceast& epoca; impositul asupra femeilor publice dis-
pare sub domnia lul Theodosiu II, Anastasie abrogti
dreptul de patente lustralis collatio, chrysargyrum, au-
raria functio. In fine Justinian renuntA la impositul
asupra mo§tenirelor, vicesima hereditatum, §i la caduca.
Se mentine ins& vectigal rerum venalium, care a fost
chiar agravat de Theodosiu II. Afar& de aceste imposite
indirecte se mal gasesc imposite indirecte de ma! mica
important& asupra cärora ins& nu vom insista. Ele aii
fost inlocuite prin impositul direct care era tot de o datA
§i mal productiv §i mal u§or de perceput.
Printre contributiunile directe figureaz& in primul
rAnd impositul funciar in numerariii, care greveaz& de
la Diocletian intreg imperiü, afar& de ora§ele scutite in
mod nominal. Afar& de impositul fonciar, toate persoa-
nele datoreati dijme in natura din cereale §i prestatiunI.
CO ce nu plAteall o contributiune funciark impreunA.
cu sclavil erat sum! la un imposit personal, capitatio
humana sati plebeia.
Drepturile de vamA, de port §i trecere continua sa
subsiste §i O. fie arendate publicanilor. Minele §1 carie-
rele procura un venit important a arel administratiune
crea incredintatA unor comes metallorunz, sub ordinele
lui comes sacrarum largitionum §i lucrand prin procura-
lores metalorum.
Statul avea minele sale mai cu seam& mine de aur,
ce exploata ca sclavi §i cu criminal! condamnati, de
asemenea §i ca lucrAtorl fiber!. Minieril, metallarii chiar
ace! de conditiune liberA, ereati ca descendetil lor legal!,
de acest gen de industrie fAr& sa poata sA o paraseasa.
Chiar §i procuratores se gaseaïl in aceasta stare de su-
punere. Minele private erad exploatate pentru socoteala
particularilor, pliitind ins& o dare Statulul. Industria mi-
flier& nu constituia un monopol, particularil puteaii
www.dacoromanica.ro
 13

o exercite In mod libel.; fie pe propriul lor teren, fie pe

terenul altuia, platind In acest cas o dijma proprietarulul
suprafetel, In care cas o autorisatiune erea necesara,
care urma sa fie refusata daca exploatarea erea suscep-
tibila de a periclita siguranta edificilor. Mara de mi-
nieril carl ereati legal de minele publice far% vre-o vina
din partele ci numal din causa origineI lor, sad al lo-
culul uncle eraii nascutl, erati §i altil constrin§1 la aceasta
mum& ca o pedeapsa In urma une! condamnarl. Ace§tia
erati Insemnall cu un semn. particular, ca §i condamnatil
la mum& silnica In Franta pan& la legea din 28 Aprilie
1.832. Acest semn se puuea pe mainele §i pe picioarele
condamnatulut, iar nu pe fata, de teama zice Constantin,
a fata facuta dupa asem6narea frumusetel cere§ti sa
nu fie prihanita. Aceste condamnarl la munca silnica In
mine ere' de ordinar perpetue.
D. Esquiros citeaza un fapt curios, care ar proba
lunga persistenta a institutiunilor; arata ca pan& la 1.776,
lucratoril la sare §1 ce! Intrebuintall la minele de ear-
bunl In comitatul Cheshire In Anglia, erail sclavI1). In
urmarea studiulnI nostru lam vedea care era situatiunea
lucratorilor In ocnele de sare la not In tara.
Statul conserva monopolul sarel. Guvernul exercila
Inca monopolul fabricatiunel armelor §i altor diverse ma-
nu facturi.
De oare-ce impositele indirecte disparuse mal bate,
de aceea nu avem asupra acesteI partI a istoriet finan-
ciare la Roma de cat foarte putine date; autorif clasicl
ne vorbesc ate odata de impositele indirecte §i de mè-
surile la car" ati dat loc; dar aceasta o face numal In
mod cu totul incidental, ca §i pentru toate cestinnile ad-
ministrative. Constitutiunile imperiale §i lucrarile juris-
consultilor fiind culese Inteun timp cand aceste feint.'

1) D. Berrigny op. cit. pag. 371 gi urm.

www.dacoromanica.ro
 14

de contributiunl nu mal existati, sad perduse cea mar

mare parte a importantel lor, nu ne sunt de asemenea
de mare folos. Impositul direct a fost aproape singur obi-
ectul proecupatiunilor jurisconsultilor ca §i a Impèratilor,
§1 ast-fel se explica cum autoril compilatiunilor Theodo-
siene §i Justiniene nu at' acordat de cat foarte putin loc,
acestor institutiunf caçlute in desuetudine.
De impositul asupra succesiunilor care aproape patru
secole a existat la Roman', nu este vorba de cat °data
In Galas §1 de 6 oil in Digeste ; §i Inca pasagiele, ce Tri-
bonian, a trecut in culegerea sa, sunt deturnate de la
adevèratul lor sens, de oare-ce le aplica la alte consti-
tutiunf ce existan In timpul WI. Posedam 1nsa asupra
acestel materif un mare numen de documente epigralice.
Nu ne vom ocupa in acest studiti de impositele di-
recte, nicl de impositele indirecte ce am mentionat mal
sus, iar dintre monopoluri nu ne vom ocupa de cat de
monopolul asupra saref care formeaza obiectul acestui
studiti, vom cauta Cu aceasta ocasiune sa vedem daca
el da loa la perceperea until imposit indirect la Romani.

www.dacoromanica.ro
 DESPRE MONOPOL
____,.....-

Inainte de a intra In studiul amanuntit al mono-

polulul sarel vom zice cate-va cuvinte asupra monopo-
luluI In general.
Definigune. Leon Say 1) zice ca. : monopolul este
facultatea ce are un singur individ sail un grup de in-
divi4I de a furnisa o specie determinata de obiecte sati
serviciurl.
Un sin gur productor saft vinçUtor, aceasta este con-
ditiunea necesara, fondamentala a existente! unul mono-
pol. Putin importa daca produatorul sail vinçl6torul ar
fi un singur individ sall un grup mal mult saii mal
putin numeros de indivi4I. Ceea-ce este esential este ca
aceia carI doresc sa dobandeasca un obiect sail sa pri-
measca un serviciii oare-care, sa se gaseasca In presenta
unul singur vinptor, a unuI singur interes, a unel sin-
gure vointe, a caror lege trebue sa o sufere sub pedeapsa
de a renunta la obiect sal/ la servida de care ati tre-
buinta. Daca pentru aceia§1 specie de obiect sati de ser-
vicia ar fi numaI dol vingelorl av6nd un interes propriii §i

1) Letal Say et los. Challey, op. cit.

www.dacoromanica.ro
 16

distinct, dol vinçlètori carl nu s'ar Intelege Intre din§il,

nu ne mal gasim In fata unul monopol ci a une! con-
cure*. Concurenta va fi mal mult sail mal putin Intinsa,
mal mult saii mal putin puternica, dar este destul ca
ea sa existe, orl cat de limitata ar fi pentru a exclude
monopolul. Monopolul §i concurenta sunt douè modurl
de schimb radicalmente opuse §i inconciliabile. Nu s'ar
putea concepe ccexistenta lor.
Unil autorl sustin ca ar exista monopol Indatã ce
concurenta ar fi numal limitata. Ast-fel Rossi 4ice : «Este
monopol natural atuncl and prin natura lucrurilor chiar
productiunea nu este posibila de cat In oare-care m'esura
§i pentru oare-care persoane.» Garnier : gOrI-ce vinytor
In casul In care concurenta este restrinsa prin cause
naturale se' artificiale se bucura de un monopol.» Gide
zice : gAceasta situatiune In care concurenta nu se exer-
cita sail se exercita rei, ja numele de monopol.» Aceasta
este o eroare capitala. 0 simpla observatiune este sufi-
cienta. Daca orI-ce limitatiune a concurentel ar constitui
un monopol, §i cum In realitate, concurenta este In
tot-d'auna mal mult sail mal putin limitata, fie In mod
natural fie In mod artificial, am trebui sa spunem ca
exista peste tot monopol, ca monopolul singur exista;
ceea ce este inadmisibil In mod manifest. Adeve'rul este
ca monopolul apare cand concurenta este cu totul su-
primata, iar nu and este numal limitata. Unul dintre
efectele monopolulul §i cel mal important este influenta
ce o are asupra fixarel pretulul obiectulul vindut sail
al servicinlul facut.
In timpurile moderne monopolul nu se maI bucura
de favoarea de care se bucura In trecut, reactiunea In
contra stabilirel monopolurilor a Inceput cu mull eco-
nonaistl al veaculuI XVIII, cu physiocratil, In .Franta cel
ce a luptat maI cu seama pentru desaintarea monopo-
lurilor a fost Turgot,
www.dacoromanica.ro
 17

MONOPOLUL IN RAPORT CU IMPOSITUL

Monopolul este dreptul exclusif ce'§I reserva Statul

de a vinde un lucru. Fie cal trage din propriele sale
domenil fie cal cumpara de la produatorl pentru al
revinde consumatorilor ca pretul ce el determina; din
moment& ce el singur are numal drep tul de a-1 vin de,
este monopol. Dar nu tot monopolul este in mod ne-
cesar un imposit indirect ; daca Statul nu'§I Insuse§te
vindarea unul lucru de cat pentru a mentine pretul putin
ridicat §i pentru a protege publicul in contra speculatiunel
negutatorilor, este evident, ca aceasta este o me'sura, cu
totul opusa unul imposit. Nu este imposit de cat in casul
In care Statul opre§te comerciul privat, pentru singurul
sfar§it, de a vinde productul monopolisat mal scump de
cat l'ar vinde particularil, §i ast-fel de all asigura in fie
ce an un oare-care beneficiii. Acest din urma fel de
monopol ne intereseaza din punct de vedere al imposi-
tulul indirect 1).

Monopolul SgreT
Sarea (latinul sal, alis) din causa propriettitilor anti-
coruptrice, a fost trecuta In numèrul lucrurilor consa-
crate geilor de catre popoarele din antichitate care traiati
mal cu seama- din v'enatoare §i pescuit. Omer §i Platon
o numesc divina ; Moise face din sare un simbol al pru-
dentel §i ospitalitatel ; In Orient este usul conservat §1
la nol, de a oferi In semn de amicitie saü Impacare
paine §i sare. Popoarele civilisate aU onorat de asemenea

1) Cagnat, op. oit., pag. 237.

www.dacoromanica.ro
 18

sarea. Pliniu 11 aduce elogil: Totis corporibus nil melius

sale ac sole ; Horatiu proclama, actiunea sa binefdatoare :
cum sale panis lassum stomach= benè kniet. RomaniI
ad trecut numele de sare in limbagiti figurat, §i s'aii
servit de el pentru a desemna tot ce are spirit, ging&§ie,
savoare §i gust, limbile moderne ail imprumutat din
limba latina acest mod de a se esprima : Quid quid lo-
quitur, merum est sal. Afr. Fie-care din cuvintele sale
este o vorb& de spirit. Nulla mica salis in... Cat. Nicl
un grannte de spirit In... Argutiae facetissimi salis. Plin.
glum& de bun gust. Salo istum nolite consumere in...
Cic. Nu sleitl verva Intepatoare In... Sales suffusi [elle.
Ov. Glume amare. Sale nigro delectari. Hor. A iubi sa-
tirele mu§cAtoare 1). La popoarele moderne, sarea a re-
mas simbolul purificarei §i forte! (cre§tinismul se ser-
vete In ceremoniele sale : sarea botezulul, sal sapientice,
§i sarea apel bine-cuvIntate sail lustrale), §i nu a IntAr-
Oiat de a fi consideratA ca unul din lucrurile cele mal
demne de preocuparea economi§tilor §i legiuitorilor. Ast-
fel In Franta Vauban spunea ca, este mana cu care
D-rilefi a gratificat genul uman, iar Buffon voind sti fa-
voriseze consumatiunea sarel, cAt mal mult, vorbind de
impositul sarel, numit gabelle sub vechiu regim, 4icea :
ca. face mal mult rtta agriculturel de at grindina §i In-
ghetul 2) Merlin define§te sarea: substanta de care se
serve§te cine-va mal cu seam& pentru a da gust bun bu-
catelor §i pentru a preserva pestiI §i carnurile de stri-
aciune 3).
Sarea a fost de timpurifi considerat& ca o materie
imposabil& de oare-ce consumatiunea sa este general&
sail maI bine qis obligatorie ; In lips& de sare, aproape
bate bucatele nu ail gust §i valoarea lor igienic& este
Quicherat §i Davelny, Diet. Latin
Dalloz, Repert. Sel., § 3.
Merlin, op. cit., vol. 30, pag. 330.

www.dacoromanica.ro
 49

foarte mult scaçluta. Dar mal mult sarea este de ase-

menea foarte utila agriculture!, servind sa repare fura-
giele stricate, §i la ingra§area vitelor. De alta parte, daca
consumatiunea este generala §i aproape fortata, ea nu
intra de at pentru o cantitate Jaeinsemnata in cheltuelile
fie-caret familif. Si ast-fel chiar daca impositul ar fi
foarte ridicat In comparatie cu valoarea lucruluI, nu ar
apasa cu toate acestea, de at foarte putin asupra fie-carul
contribuabil.
Impositul sarel are deci avantagiul de a nu cere fie-
arill contribuabil de at sume mid, producènd cu toa te
acestea resultate foarte importante, ca consecinta a gene-
ralitatef consumatiunel §i impositulul 1).

Despre monopolul dreT la Roma 0 dad el da loc la perceptiunea

until' imposit indirect

Sarea2) este in general considerata, ca. ar fi dat loc

la Roma la perceptiunea nullí imposit indirect. Pe ce texte
se sprijina !ma aceasta opiniune ?
Pliniu istorise§te a regele Ancus Marcius a fost cel
d'intal la Roma care a facut sa fie exploatate salinele.
Plin. XXI. LI. 5 (éda. Litré) : a Ancas Marcius rex salis
modios sex mille in congiario dedit populis, et salinas
primus instituit).
Si le-a stabilit, çlice Tit.Liviu, la gura TibruluT aproape
de ora§ul Ostia ce fondase de curand.
Liv. I. 23 (In ore Tiberis Ostia urbs condita ; sa-
linim circa fact.»
Cu toate acestea Denys d'Halicarnasse vorbe§te de
saline din timpul lu! Romul, (II. 55) :
Batbie, op. cit., vol. 6, pag. 282.
Cagnat, op. cit., pag. 237 0 urm.
www.dacoromanica.ro
 20

Abcaç 6 Pcop.6Xoç ccinotç incTEOloc, Tecc Si .... cd vim/ eaciw ezzoo-

ripecc G.W zap& Tat; egoXarc ro routp.o5.
Aurelius Victor, reamintind acela§ fapt, se exprima.
In alt.i termen!, el qice : Salinarum vectigal instituit (De
vir. illust. 5).
Fata InsO de marlurisirile atat de precise ale lul
Pliniu §i Tit, Liviu, nu s'ar putea admite, cà de la aceastä
epock sa fi fost la Roma un imposit asupra sOrel ; afar&
de aceasta, explicatiunea a§a datk nu ar concorda at tot
ce vom mal constata la ulna.. Trebue a se admite cä ex-
presiunea lu! Aureliu Victor este inexactft, afarä numal
de a se intelege ca Infiiniand saline, Ancus Marcius crea
pentru Stat un not venit domenial, §i aeeasta mal mult
pentru viitor de cht pentru presinte.
O alta versiune ar fi ca Ancus Marcius, al patrulea rege al Rome/ 's1
a insasit toate salinele particulare, i le-ar fi arendat censorilor M. Livius si C.
Claudius, supranumitl din aceastit causi salinatores. Soopul ce '§11-ar fi propus
Ancus Marcius ar fi fost de a asigura productiunea Bird i aprovisionarea acesteT
substante. Acest mod este cu total grosit, dupl cum vom vedea mal la urmA,
de altmintrelea cel douT censorT M. Livius si C. Claudius nu at fost contimpo-
rani! lul Ancus Marcius.
Mommson vorbind despre atributiunile Senatulul slice cA : Senatul par-
ticipa probabil §i la reglemontarea vincpreT stint ce se scotea din salinele publice,
ale °Are! conditil ereati mal mult stabilite in intorosul publiculuT, de oat in acola
al tesauruluT. Marile saline din Ostia, call apartineati StatuluT, crew& arendate
ou fixarea unuT prof maxim care nu trebuia sA fie intrecut fatit de cetittenil romanT,
probabil erea fixat si nam5rul magazielor co se vor deschide la Roma Batt in
afarit, i aceastit institutie pare dupl Tit. Liv. 29, 37, 3 sA fi influentat asupra
origineT ass, sliselor fora f¡i conoiliabula. Acesto dispositiunT ati °endue la mo-
nopol (Tit. Liv. 2, 9, 6) fArA indoiala numal in acest sens c& eel l'altY productitorT
nu puteati vinde saroa cu acelasT prof, monopolul a luat fiintit in fapt, iar nu in
drept, In interesul consumatorilor. Tit. Liv. mentioneazA Senatul cu ocasiunen
organisirei acestui commit al sAroT care este stabilitii in epoca fondAreT Repu-
Mica. Nu so vorbe§te de Senat, cu ocasiunea ridicAreT pretuluT, provocatA in 550
prin aditogirea la pretul sAreT vindutA in afar& din eras, a cheltuolilor de transport
evaluate dup& un tarif fix. (Tit. Liv. 2, 9, 37) ; Ca toate acestea, nu se ponto
conchide certitudine, el aceastA nilisurlt a fost lima de censorT fir& concursul
SenatuluT.
Mommsen sustine aceasT parer° vorbind de impositele indirecto3) aratA cA

Dalloz, vol. 39, pag. 854, § 4.

Mommsen, op. cit., vol. T.
Mommsen, Hist. Rom., vol. III, pag. 260.

www.dacoromanica.ro
 21

aoeste imposite indireote de oare-ce nu existati imposite direote la Roma s'ati

sporit in urma intinderd teritoriuluT Roman, care Rica nocesari, de exemplu,
instituirea a nouT birourY vamale. Pentru acelasT motiv s'a stabilit tariful siireI in
520 (204) care fixa scam pretitrilor cu care sarea trebuia si fie vinduti in di-
foritele districto ale Italid, do eare-ce nu era posibil de a procura saxes ou un
pret unio oetiitenilor RomanT, 'earl ereati impristiag in toatii regiunea ; de eare-
ce Mai gu.vernul Roman procura probabil cetitenilor sarea cu pre$1 costuluT,
dacii nu cu un pret inferior, aceasti misuri finanoiari nu procura niel un be-
neficit Statulul.

Vedem flaia ca. din primil anl al republicel (246-508)

speculatiunea facend sa creasca pretul sarel peste me-
sura, Statul ';I reserva dreptul de a vinde sarea ;i crea
ast-fel monopolul in profitul setil ; Ins& dupa cum am
vqut mai sus aceasta nu constitue Inca un imposit. Mo-
nopolul pregatea numai impositul, nu '1 ;i. constituia.
Aceia;I parere o gasim in Dalloz 1) : Dupa expul-
sarea regilor, salinele fura chiar exploatate de Stat, mal
intai in interesul cetatenilor ;i mal in urma in interesul
tesaurulul.
Mai gasim Inca 2) :
La Roma ca ;I la cele-l'alte din popoarele antichi-
tatel nu pare sa se fi cunoscut impositul asupra sarel,
ca un imposit de consumatiune.
Asupra pasag,iuluT din Tit. Liv. cartea II, 9 comentatorT nu sunt de
acord :
D-nu Marqiuirdt (Staatsverw II, pag. 155) adopti urmitorul text :
(Saba queque vendendi arbitrium, quia impenso pretio venibat, in pu-
blicum omni sumptu (recepto) ademptum privatis.»
Madvig sane: in publicum omne sumptum, ademptum privati.
Moritz Miller admite : in publicum omni sumptu suscepto.
Cu toate aeestea, sensul esto acelasl orT-care ar fi varianta ce se adopti.
Marquardt orede a funetionaril instircinafl cu administraren acestuT monopol se
numiatt salinatores o3rarii, conform unu1 fragment a lul Caton (orat. in L. Fu-
rium De aqua) oast in Servius (virg ./E neid IV, 244) : quod attinet ad salina-
tores corarios, oui cura vectigalium resignat. Aceastii opiniune insi este foarte
disoutati.
In anul 550-204 se ficu o noui, reformi. Col douT censor', M. Livius sa-
linator si C. Claudius, creari 4ioe Tit. Liv, un imposit cu totul mu! asupra

Dalloz, vol. 27, pag. 208.

Dalloz, vol. 39, pag. 834, § 4.

www.dacoromanica.ro
 22

arel; west luau se ounipCra ping Mimi rat aoelasi pret la Roma, ca si in
toati Italia, vechiul pret fu pAstrat pentru Boma, ins& fu sport in cele-ralte
pArti si ast-fel arendasir erati obligati sA vindli sarea cu preturi diferite chip&
localitlitl.
1) Tit. Liv. XXIX, 37: cVeteigal etiam novura ex salaria annona statue-
runt. Sextante sal, et Romce, et per totam Italiam, erat. Romce pretio eodem,
pluris in feria et conciliabulis, et alio alibi pretio prcebendtun locaverunt. Id
veotigal oommentum alterum ex c,ensoribus satis credebant, populo iratum quod
iniquo judicio quondam damnatus esset ; et in pretio salle maxime oneratas
tribus quart= opera damnatus erat oredebant.,
Acest text a lui Tit. Liv. esto confirmat printeun pasagiii a hi Dion Cas-
sius unde este dis cl sarea, care Oa aei crea liberii, de ori-ce saroinA, a fost
impusA la un imposit.
Dio (edit. Dindorff. collect. Teubner, Frag. LITH, 70). 0 Bk Atootoç %al
b Nippy Ttlrfre6CIMIPCS; .. TOB; &Xxç mac% p.expL Te'pr[e óvt]ccç unoteXs% inoíriaocv.
D-nu Gros in editiunea sa (II, pag. 290 not. 3) propune de a se oeti
sprijini pe o lecturA mal
ILEXpC 'CM 7CW; OVUO.;. Dacii aceastA coreotiune s'ar
cu atentiune a unuf manuscript, ar trebui adoptatA fArA esitare. Ea este insA
resultatul until rationament. In adev6r dice D-nu Gros, este inexact de a se
rice di sarea a fost soutiti de orl-ce imposit 'Ana atund de omre-ce Tit. Liv.
dice : vectigae navum (un non imposit), ci cum tocmai in acel loo este o lacuna
in toxt, suntem autorisati a pune Ictuç. Nu se poste admite nicl interpretatia
niel conectares ce dA D-nn Gros pasagiului lui Tit. Liv. Dion are dreptate de a
dice ol nu enea imposit asupra Wei.

Monopolul ce Statul V reservase in 246, In interesul

particularilor, dete loe dupa parerea lul Cagnat1) cu In-
cepere de la 550, la perceptiunea unui imposit indirect
ce! putin In Italia.
De Serrigny 2) este de parere ca exista un imposit asu-
pra sarel la Roma §i ca ar fi fost stabilit tot de catre cen-
sori1 M. Livius §1 C. Claudius Insa In anul 548 de la
Roma cea ce facu ca cel d'inta" sa fie supranumit Sali-
nator. Statul chiar sub republica '§i-a atribuit monopolul
vinçlarel sarel, care monopol a subsistat Inca sub Jus-
tinian.
Acest sistem fost-a el aplicat in provincii, unde existat
numeroase saline apartin6nd fie Statulul, fie la particu-
lar? Subsistat a el in Italia la finele republice1 §i sub

Ca gnat, op. oit., pag. 239.

De Serrigny, op. oit., vol. II, pag. 191.

www.dacoromanica.ro
 23

imperiii ? Nu se §tie mal nimic, §i ar fi temerariti de a

se pronunta Inteun sens sail Intealtul.
Mare parte din autorl, earl s'ati ocupat de aceastA
chestiune all adoptat acest sistem.
Un savant german D-1 Max Cohn, lute° lucrare re-
centa 1), ocupAndu-se de corporatiunI la Roman!, emite
o altà. Were care nu este lipsitd niel de greutate niel
de originalitate.
M. Cohn stabile§te dupA, pArerea generalmente admis&
a societas al arenda§ilor Statulul formail a§a numitele
corpora persoane juridice. Pentru soch vectigalium publi-
corum aceasta personalitate le este recunoscuta prin ur-
matorul fragment :
Dig. I. 1 pr. quod cujusque univ. cart. III, Tit. W.
Neque societas neque collegium neque hujusmodi
corpus passim omnibus habere conceditur, nam et
legibus et senatus consultis et principalibus constitu-
tionibus ea res coercetur paucis admodum in causis
concessa sunt hujusmodi corpora, ut ecce vectigalium
publicorum sociis permissum est corpus habere vel
aurifodinarum vel argentifodinarum et salinarum : item
collegia Romw certa sunt, quorum corpus senatus con-
sultis atque 'constitutionibus principalibus confirmatum
est, veluti pistorum et quorundam aliorum et navi-
culariorum, qui et in provinciis sunt. § 1. Quibus
autem permissum est corpus habere collegii societatis
sive cujusque alterius eorum nomine, proprium est
ad exemplum rei publicae habere res communes, arcam
communem et actorem sive syndicum, per quem tam-
quam in republica, quod communiter agi fierique
oporteat, agatur fiat.
Din mal multe versiunl asupra Intelesulul acestul
fragment M. Cohn adopta pe acea care este de Were
a aci este vorba de societall, carI aduc Statulul (pu-
blicorvm) veniturile (vectigalium) minelor (vel aurifodi-
1) M. Cohn, op. cit., pag. 162.

www.dacoromanica.ro
 24

narum, vel argentifodinarum) sail salinelor (el salinctrum)

adica despre socielgi pentru luarea in arenda a mi-
nelor statulul §i salinelor. Aceasta parere se gase§te inta-
rita §i prin inscriptiunile in cara gasim corporatiunl de
arenda§1 de mine i saline, iar nu §i de proprietarl de
mine §i de saline particulare.
Se spune despre Anca Marciu, ca a instalat saline
la gurile Tibrulul o data cu fondarea portulul Ostia,
cari ail produs sare in a§a cantitate, in cat pe lana
Roma s'a putut aprovisiona §i tara superioara a Sabi-
nilor, fac'end ast-fel de prisos alt import. Nu se poate
cu toate acestea sustine ca RomaniI nu ail inceput sa
cunoasca intrebuintarea sarel, de cat de la acea epoca,
de Ore-ce sarea joaca de timpuriti un rol insemnat in
cultul lor §i dupa o veche legenda deja Romulus a luat
.;i saline impreuna cu teritoriul rapa Vegentilor.
Pliniu H. N. XXXI. 7 (41), § 89: Incus Marcius salis modios sex millo
in congiario dedit populo et salinas primus instituit. Ostiam deduxit.
O citatiune vorbind de Ancu Maroiu despre un vectigal so glsesto in
sorierea lul Aurelius Victor de viris illustribus. C. V. (neobservat de Burmann
p. R., p. 90 si Rein, S. 2404). Salinarurn vectigal instituit ceca ce nu trebue
intolos ca o contributie, ci eh s'a creat noul venitur1, prin instalatiunea sali-
nelor, pentru Stat.

Exploaterea salinelor a fost de timpuriiI arendata

publicanilor, carl ail conservat la inceput dreptul de a
vinde sarea cu pretul ce el socoteail convenabil. Din
primil anl ar republicel §i pentru a atragea favoarea
asupra noului regim, se lua dreptul publicanilor de a
fixa pretul vinftrel, ceea ce le permitea de a trage prea
mar! foloase, §i aceasta grije fu lasata in sarcina cen-
sorilor.
Cart. II, 9: salis quoquo vondondi arbitrium quia impenso pretio vonibat,
in publicum omni sumpto ademptum privaba (omne sumptum).

Pentru urbe §i Imprejurimi li s'a luat arendaOlor

de saline facultatea de a fixa pretul, t'ara indoiala ca

www.dacoromanica.ro
 25

aceasta dispositiune a mers mana In man& cu o mesura

prohibitiva in ceea ce prive§te importul. Aceasta stare
de lucruri se mentine Inca In vigoare In anul 550 de la
fondarea Rome!, §i nu se modifica de cat dupa doban-
direa a nof provincif bogate in saline, apartinènd statulul
§i particularilor.
Aceasta prohibitiune de a fixa pretul vinqéref sarel
a fost Indreptat& In contra arenda§ilor iar nu in contra
negulatQrilor §i exploatatorilor de sare. Reforma luí Livius
(numit Salinator dup& cum dinteun motiv analog regele
Philipp VI al Frantel a fost numit Salinarius, veqf
Ducange Gloss. in Lat s. v. salinarius), nu a .fost de
a crea, dupa cum se crede, un not imposit asupra saref,
nu schimba In nimio ceca ce exista deja, insa pretul
virniérif impus publicanilor in legea (lex censoria) stabi-
lita fu sporit In Italia ; ca urmare natural& pretul arendef,
a fogt sporit ; aceasta a fost tied o m6sura cu totul
fiscala, care permise Statuluf de a scoate mal mult
profit din salinele sale, iar nu un imposit care sä lo-
veasca pe consumatorf. Far& indoiala publicul resimti
efectele, Ins& nu trebue a se uita ca aceasta nu crea
de cat o speculatiune fault& asupra unuf venit domenial,
§i nu e taxa indirecta. Am vOut maf sus ca nest sistem
s'a aplicat cat timp salinele ail rèmas In posesiunea
Statuluf, §i mi-ce importalie a saref crea In acela§1
.

timp oprita.
Dupa ce Roma a cucerit incetul cu Incetul noul pro-
vincil, ea gasi acolo un mare numè'r de saline publice §i
private ;.. de atuncl lucrurile s'ail schimbat. Pentru a se
putea continua cu fixarea pretuluf vingèrel pentru aren-
da§1, ar fi trebuit sä se fixeze un pret maxim §i pentru
produsul salinelor particularilor, despre care lucru nu
se gases° proba In nicl o parte. Marea cantitate de sare
de care dispunea poporul roman facea inutil& o pro-
tectiune pentru interesele private, §i pretul scadea de
www.dacoromanica.ro
 26

la sine In urma concurentel, Pentru timpul din urma

Statul da salinele sale In arenda, far& Insa de a opri
pe arenda§I. sa fixeze dèn§il pretil vinqérel sarel.
Se invoci drept dovadit a nnul monopol asupra aka ouvintele lul Caten din
diseursurile citre L. Furius Philus (Serv. ad. virg. IV, 244 ve0 §i Jordan,
Catonis qua) extant, P. 49 §i pag. 81), quod attinet ad salinatores cerarius cui
cura vectigalium resignat; kii pe cand Jordan face din aceqtY salinatores cerarii,
publicanT, care luase in arena, contributia de pliitit pentru utilisarea aqua pu-
blica, Maquardt vede in el (ILI. 123 V. 78) ni§te oamenY earl vindeati sarea in
Roma, pentru comptul Statulul §i clrora prin urmare li s'a oonoedat aqua pu-
blica. Este gretl faja de oum ati fost transmise fragmentele de a exprima o pa-
rere categorici. Denumirea de salinitores cerarii (a§a 0 Forcellini s. v. salinator)
nu" este admisibill, aceste cuvinte at me curind intelesul, oli aci este vorba de
salinatores 0 de ce/rwrii, col din urmit in sensul de arenda§l al minelor de metal°.

Libertatea pentru arenda§I de all fixa dén§il pretul

vim:Wei sarel s'a mentinut pana la finele imperiulut,
aceasta reese din Imprejurarea ca Diocletian prin edictul
dé la anul 302 (C. 3 C. Th. de collat. donat.) a fost
obligat de a fixa un maximum pentru pretul Wei ca §i
pentru cele-l'alte marfurI, cea ce ar fi fost inutil daca
Statul ar fi hotarat el Insu§I pretul \Tit-tyre!.
Constitutiunea trecuta In Codul lul Justinian cart. IV,
tit. 61, legea 11., nu este contrara acestel opiniunI :
Impp. Arcadius et Honorius A. A. Lampadio prEefecto
prmtario. Siquis sine persona mancipum, id est sa-
linarum conductorum sales emerit vendereve tentaverit,
sive propria audacia sive nostro munitus oraculo, sales
ipsi una cum eorum pretio mancipibus addicantur.
Se explica In deob§te aceasta constitutiune, In sensul
ca s'a stabilit un monopol asupra sareI In Imperiul
Roman, fie In modul ca fabricatiunea sarel a fost efec-
tuata esclusiv de Stat, fie cel putin ca vitnlarea sa fi
trecut prin mainile Statulul, a§a In cat proprietaril sa-
linelor particulare at trebuit sa vin4a sarea lor Statulul,
§i ca exploatarea acestul monopol ar fi fost transmisa
arendaplul salinelor Statulul ; (mancipes, conductores sa-

www.dacoromanica.ro
 27

linarum). (Marquardt III, 2 pag. 202 n. 1.7, Rein Paulys

Realencykl, pag. 2405. Burmann de vectig. p. R. p. 92).
Se vorbe§te In adevèr in aceasta constitutiune de con-
ductores salinarum, aceste salince nu sunt salinele din
care se extragea sarea, acestea sunt intreposite situate
in urbea Roma, §i carI ereail puse la dispositiunea co-
merciantilor In schimbul une! redevente. A§a dara con-
ductores salinarum nu sunt arenda§il de saline ale Sta-
tulul ci chiria§il acestor remise in urbea Roma, fapt ce
se dovede§te §i prin positia lor inferioara printre corporati.
Corporatiunea chiria§ilor de magazif erea decaljuta §i
saracita pe la finele veaculul al IV-lea; ea saracia Inca
din 4i in çli, i constitutiunea noastra este o urmare a
dispositiunilor imperiale earl cautatl sa amelioreze soarta
corporatiunilor de orl-ce fel, venindu-le in ajutor cu orl-
ce fel de mijloace.
Prin urmare aceasta constitutie trebue sa fie inte-
leasa In acest sens, ca pentru toata sarea pusa in comert
in urbea Roma a trebuit sa fie platita o dare, probabil
aceasta originará. tax& de magazinagiii.
Daca se cumpara saU vindea sarea fan. a se tine in
seama de persoana arenda§ilor de remise, cu alte cuvinte,
daca sarea nu trecea printr'aceste intreposite, marfa erea
considerata ca vinduta in frauda, confiscata, §i acordatá
ca compensatie chiria§ilor acelor salince.
Inteadevar cu aceasta parere pare sa fie in contra-
dictie inscriplia constituliunel de oare-ce este adresata
unul Prcefectus prcetorio pe cAnd daca privea afacerl de
ale Urbe! Roma inscriptia exacta ar fi fost Prcefectus urbi,
cu atat mal mutt, cu cât acesta exercita supravegherea
§i jurisdictiunea asupra acelor corporati, printre car' se
game' §i mancipes salinarum. In realitate valoarea acestel
inscriptiunl din punct de vedere al criticeI este foarte
neinsemnata. Ast-fel subscriptia lipse§te cu totul, a§a in
cAt lipse§te indiciii, care sa ne arate carel epoce apartine,
www.dacoromanica.ro
 28

din inscriptie §i constitutiunile Invecinate reese numal ca

ea cade in timpul Intre 396 §i 408.
In isvoarcle de drept intalnim adese-orl oamen1 de
Stat ca numele de Lampadizts, nu se cunoa§te insa vre-
un Prefect al pretoriului Cu acest nume. Este cert de alta
parte, ca un personagiti cu numele de Lampadius crea
Prefect al urbel in acel timp ; Symmaque 'f-a adresat mal
multe epistole, se gase§te citat §i inteo inscriptie care
este toemal din acea epoca, §i care a fost gasita In
anul 1854.

e(Felic)i imperio ddd. non. Arcadii, Honorii et

Thoodosii. Ex auctoritate Postumi Lampad(i) v(iri)
c (larisimi) prcef (ecti) Urb (i), corpus tabernariorum
(nota int Henzen.)

BRA Orelli-Henzen ILL 7215 a, aoest Lampadius nu ar fi un altul

sirul Prefeefilor dupit cum admite Henzen; Inscripfia dateazit din timpul core-
genfoT luT Arcadius Honorius si Theodosius, oste interesantit prin faptul ca este
unul din cele mal din urmit monumente romane. Ea confine in partea cea con-
sorvati lista membrilor unul corpus tabernariorum, §i in locul frasol oui ex Soto
co ire lied onvintele de auctoritate al Prefectulul urbel.
Pe 11110 numole persoanelor carY nu poartit peste tot do °At un singur
nume se glseste de dite-va orl silaba ped i numele personnel in genetiv ceea
co insemneazi in looul cold respectiv. Acest loo devenit vacant dintr'un motiv
oare-care a trebuit sil fin iarit0 ooupat, spre a avea Corpus complect. Dintr'un
motiv analog se gAseste insemnarea H H ou arAtarea numelul in genetiv, cum
se poate admite cu Mammsen pentru heredes al defunctulul.

Pare deel foarte probabil ca cel caruia s'a adresat

constitutia cu prefectul urbe! Lampadius este identic, ca
ast-fel inscriptia P. P. este basata pe o croare a§a in
cat §i In inscriptie se restabile§te raportul cu urbea
Roma.
Cu aceste consideratiunI, stabilesce M. Cohn, ca sarea
nu a dat niel o data loe la Roma la perceptiunea unul
imposit indirect.
Diferentele intre acest sistem §1 cel care admite
lnfiintarea unul imposit indirect sunt urmatoarele :

www.dacoromanica.ro
 29

1.0 Mèsura luata In anul 246, nu era un monopol

in favoarea Stalulul ;
20 Reforma lul Livius Salinator, nu a stabilit un
imposit asupra sarel, necunoscut pana atuncl, dar a
sporit venitul ce tragea Stahl' din salinele sale ;
30 Constitutiunea citata In Cod, nu probeaza de loe
ca in acel moment vanciarea sarel ar fi fost un monopol
reservat Statulul; aceasta este o simpla m'ésurti de po-
litie urbana.
Asupra primulul punct sunt oare-carl objectinni de
facut. Opinia D-lul Cohn 1) presupune mal Intal ca nu
erail saline private In acel moment, cea-ce nu este cert,
§i in urma ca salinele Statulul erail arendate publica-
nilor, ceea-ce de asemenea nu este stabilit pentru aceasta
epoca. De alta parte, daca se refer& cine-va chiar la
textul lul Tit. Liv., §i se discuta valoarea cuvintelor,
este dificil de a admite interpretarea data: arbitrium ven-
dendi inseamna mal mult, dreptul, libertatea de a vinde
sarea, de cat dreptul de a fixa pretul cu care sii fie
vindut ; de asemenea pare cam temerariii de a afirma
ca prin expresiunea privatis, Tit. Liv. a voit sa de-
semneze pe publican!. Acest cuvant este Inteadevér opusul
lul in publicum in acea frasa, Insa aceasta considera-
tiune cu totul literara nu ar putea justifica insuficienta
expresiunel.
Sensul cel mal natural al acestur pasagiii este decl :
ca pretul vinyrel sarel ne hind fixat, dreptul de a vinde
acest produs fu retras particularilor, i Statul '§I-l'a
conservat in intregul s'éii.
Relativ la punctul al doilea. Modul cum D-nu Cohn
Intelege reforma lul Livius Salinator, este contrara, nu
atat textului lul Tit. Liv., care vorbesc de un vecligal
7202YUM., ceca ce poate sa se Inteleaga la rigoare, pentru

1) I. Cohn, op. oit., pag. 167.

www.dacoromanica.ro
 30

sporirea until venit domenial, ci textulul atat de precis anti!

Dion Cassi LIS : Tok aka; &Tad.; p.gxpt TOSS gwrocc broTeXer; inoblactv.
Este evident a Dion Cassius nu s'ar fi servit de ter-
menif ce a intrebuintat daca nu ar fi fost vorba de un
lucru cu totul nofi. De altmintrelea chiar D-nu Cohn
este obligat sa recunoasca ca sporirea pretulul arenclel
a avut ca consecinta stabilirea until imposit asupra con-
sumatorilor, daca nu in principiù, dar cel putin in fapt.
In ceea ce prive§te rationamentul ce dinsul face relativ
la constitutia din Codul lui Justinian, este greil de a nu
fi de parerea solidel sale argumentatiunl. Sensul chiar
ce da cuvèntuluI salince este justificat prin alte texte, §i
se §tie ca se gasea la Roma, chiar in timpul republicel,
un loo situat aproape de poarta Trigemina care purta
numele de Salince. Este adevèrat ca obligatiunea de a
depune sarea in aceste antreposite arendate, arenda§ilor
Statulul, facea sa se ridice oare-cum pretul acestui co-
mestibil la Roma ; ins& nu se poate conchide de aci la
existenta unel taxe indirecte. In toate ora§ele, in orl-ce
timpuri, s'ail determinat oare-cari locuri speciale pentru
depositarea §i vin4area oare-caror marfurl.
Frontin. De aq. duct. V.: iIncipt distribui Appia
sub Publicii olivo ad portam Trigeminam, qui locus
appellatur Salince., Liv, XXIV, 47: 'Solo cequata
omnia inter salinas ac portam Carmentalem.)

Cu toate acestea este straniii, dupa cum observa §i

Naquet ca aceasta constitutiune poarta in suscriptiunea
sa numele Imperatulul de Orient, §i mai cu seama sa fi
fost conservata in codul lui Justinian, afar& numai daca
acest reglement nu ar fi existat §i la Constantinopole.
Vom discuta aceasta cestiune mal departe and vom ex-
pune traditiunea romana in vechiul nostru drept. De
1) Naquet, op. cit., pag. 144.

www.dacoromanica.ro
 31

asemenea argumentul ce trage D-nu Cohn din tacerea

complecta a textelor si inscriptiunilor asupra acestul
imposit de la epoca lul Livius Salinator pan& la acea a
luí Justinian, si acela ce se reaçlima pe edictul lul Dio-
cletian, nu sunt lipsite de autoritate.
In resumat, pare ca monopolul asupra sarel, ce Statul
isl reservase In anul 246, sa fi adus In anul 250 crearea
unul imposit indirect. Nu se vede Insa rca acest imposit
sa fi persistat mult timp, de oare-ce nu se gaseste nicl
o urma mal tar4ill.
Este deer probabil a in urma cucerirel, noilor pro-
vincil, aplicarea acestel mesurl a Intalnit marl dificultan,
daca chiar a fost vre-o data incercata afar& din Italia,
decI suntem autorisan a crede, ca de timpuriti sarea a
remas libera de ori-ce taxa.

Sa linele particulare
Pe langa minele si salinele ce apartineaii Statulul si
din care el tragea veniturl importante, mal erail mine
si saline ce se posedall si se exploatail de particularl.
Asupra acestul punct nu poate sa ramaje cea mar mica
Indoiala fata de fragmentele de legl si constitutiunl im-
periale ce posedam. Multe din aceste dispositiunl s'ail
pastrat si le vom Intalni and ne vom ocupa de vechiul
nostru drept.
Dupa dreptul natural, minele call exista Inte un teren
fac parte din el; si proprietarul fondului este liber sa
exploateze substantele minerale, dupa cum este liber sa
taie iarba, dupa cum e liber de a'l cultiva, dupa cum
e liber de a culege fructele. Aceasta maxima de drept
natural a fost sanctionata din toate timpurile de dreptul
positiv.
www.dacoromanica.ro
 32

La Roma in prima fazd, sub republic& mal ales,

atat timp cat destinele legislaliunel sociale erat conduse
de o oligarhie puternica, principiul dreptulul de pro-
prietate asupra minelor erea acela al accesiunet, adeca
proprietarul suprafetel era slapan deplin §i pe sub t'ata,
minele ere" cu totul de drept privat; propietarul fonciar
avea domeniil liber, independent, absolut; intr'un cuvint
el le poseda optimo jure, ca §i fondul ce le ascundea
in sinul sal. Legea 7 17 D. soluto matrimonio, legile
2 §i 6 D. de acquerendo 71011121 dominio §i 19, la In-
stitute, de re11,1M divisime, sunt foarte formale asupra
acestuf punct1). Tot ast-fel a fost §i sub primi impératI.
Basat pe acela§ principia, Statul care avea proprietdp,
in aceasta calitate ca propietar al suprafetel, tot in vir-
tutea dreptulul de accesiune, exploata mine. Un alt ca-
racter al avutiel subterane la Romanl era ca productele
miniare se considerat ca fructe, aceasta provenea din
credinta gre§ita, ca depozitele miniere, de orl-ce natnrit,
sunt nesecabile §i ca ele se refac in sinul pamêntulul,
pe m6sura ce mdna omulul le estrage.
In a doua fan a legislatiel romane la Inceputul, do-
minatiel byzantine, apare, dreptul regalian. Impèratul
considera ca are un drept mal superior asupra subfetei,
de cat al proprietarulul suprafetel ; de aceea el reguleaza
prin constitutil speciale darea catre Stat, cat §i Oarea
catre proprietarul suprafetel, atuncl cand un al tr7ilea
exploateaza fondul minier 2). Ast-fel minele fura eansi-
derate ca obiecte de drept public; in realitate imparatil
nu '1-at atribuit niel °data proprietatea : niel un text
al codului Theodosian saii al codulul Justinian,, carl aa
capitole intregi asupra acestel materil nu hotardsc aceasta,
toate atirtna contraria. Aceasta parte a bogaliel Sta,fulul
pare destul de interesantd, pentru ca Statul 1nsu§1 sall
Merlin, op. cit., pag. 134.
M. N. Uniesen, op. cit., pag. 25.

www.dacoromanica.ro
 33

reserve politia, si destul de fructuoasa, pentru ca el sa

Imparta profitul cu particularif. Dreptul Statulul este
un drept de fiscalitate nu de proprietate. Toate legile
Impëratilor sunt inspirate de aceste doné puncte de
vedere.
Unele ca legile 1., 2, 8, 1.3, 1.4, C. Theod. si 1., 3,
6. C. de metallariis, sunt relative la regimul minelor ;
ele dati, refusa, modifica dreptul de a le exploata :

C. .1. Cartea 1.1 tit 6. legea 1. Impp. Valentinianus

et Valen A. A. ad Cresconium, Comitem metalorum.
Perpensa deliberatione duximus sanciendum, ut, qui-
cumque metallorum exercitium vellet affluere, is la-
bore proprio et sibi et reipublicie commoda compararet.
Itaque si qui sponte confluxerint eps laudabilitas tua
octonos scripulos in balluca, qua grcece voaccp.p.oc appel-
latur, cogat exsolvere. Quidquid autem amplius col-
ligere potuerint, fisco potissionum distrahant, a quo
competentia en largitionibus nostris pretia suscipiant.
Leg. 3. Impp, G. V. 27/. AA.4. Floro. P. P.Cuncti
qui per privatorum loca saxorum venam laboriosis
effossionibus persequuntur, decimas fisco, decimas
etiam domino reprwsentent, cetero modo suis deside-
riis vindicando.
Leg, 6. Imppp. 2111. A. H. AAA. Paterno.Quosdam
operta humo esse saxa dicentes id agere cognovimus,
ut, defossis in altum cuniculis, alienarum aedium fun-
damenta labefactent. Qua de re, si guando huismodi
marmora sub aedificiis latero dicantur, perquirendi
eadem copia denegetur.

Altele ca legile 3, 4, 10 si 11. C. Th. si legile I,

2, 5 C. din acelas titlu, determina dreptul fiscului asupra
produsului minelor, si reguleaza perceptiunea lur:
Leg. 2. Iidem A. A. ad. germanianum, comitem. S. L.
Ob metallicum canonem, in quo propria consuetudo
retinenda est, quatordecim uncias ballucEe pro singulis
libris constat inferri.
4
www.dacoromanica.ro
 Leg. 5. Imppp. V. Th.. AA. AA.A. Romulo, comili.
S. L.Per anuos singulos septem per hominem scrapuli
largitionibus inferantur ab aurilegulis, non solum in
Pontica divecesi, verum etiam in Asiana.
L. 10 Th.. C. de metallis 10, 19 decimas fisco,
decimas etiam domino reprmsentent....

Acest drept erea de a (jecea parte. 0 administratie,

sub numele de procuratores metallorum, sati intendentl
al Minelor, erea Insarcinata de a'l strInge In provinciI,
§i de a'l varsa In casa unul magistrat superior, numit
commes metallorum, supra-intendent al minelor. Principele
nu'§I reserva, afar& de aceasta prestatiune, de cat dreptul
de a obliga pe exploatatorul, care vindea produsul minelor
sale, le vlqa de preferinta Statului. Quid quid amplius
colligere potuerint, fisco potissimùm distrahant, et quo com.
petentia ex largitionibus nostris pretia suscipiant. Acestea
sunt expresiunile legeI, I. C. al titlulul deja citat.
Mara de aceasta, .nicl una din aceste legI nu supara
dreptul proprietaruluf, ca sa ajunga sa dea unul stréin
facultatea sa vie, fara voia luf sa scormoneasca minele,
earl exista In fondul
Se gasesc in codul Theodosian patru leg sub titlu
de metallariis, carl dad voe la orl §i cine fara deosebire
sa caute mine de mamma chiar In terenul particularilor
§i nu obliga pe extractor' de cat la plata unel dij me de
a zecea parte catre proprietarl, dupa cum plateat §i
fisculul. Aceasta erea o exceptiune la regula generala,
indrodusa exceptiunea de catre Constantin §i Theodosiu
Iu cea te prive§te numal marmura pentru a facilita In-
frumusetarea Constantinopolulul, devenit capitala Orien-
tulul, ea fu reinoita de catre Julian pentru a Infruinuseta
Antiochul din care voia sa faca un ora § de marmura :

Theodosiu care crea exceptiunea prin legile 10 11

o desfiinta prin legea 13.

www.dacoromanica.ro
 35

Trebué de altmintrelea observat ca cele patru legl

de care este vorba, nu spun a proprietatea minelor este
la mana Impèratilor, resulta numaI ca Impèratil ail nu-
mal dreptul de a dirige exploatarea pentru cel mal mare
avantagiii al Statulul ; ca ele nu desbraca nicl chiar pe
proprietar de dreptul de a exploata minele ascunse in
fondul sCti ; acordandu-se dreptul . orl-cul sa caute pre-
tutindinea, se conserva cu atat mal mult proprietarulul
dreptul de a cauta minele sale la el; ele presupun decl ,
ca fulmar la. refusul WI, un str6in va putea sa le la in
stapanire, despagubindu'l.
Pe Muga aceste texte, earl se raporteaza la mine In
general, avem altele carl sunt speciale la saline, afara de
acelea deja mentionate mal sus vorbind despre monopo-
lul are' :
Dig. Cartea 27, lit. 9, legea 3 § 6.Si lapidicivas
vel gum alia metalla pupillus habuit stypterim, vel
cuj us alterius materice, vel si cretifodinas, argentifo-
dinas, vel aluid hule simile.
Leg. 4. Paulus lib. singulari ad orationem divi Severi.
Quod tamen privatis licet possidere
Leg. 5. Ulpianus lib. 35 ad. Edictum. Magis puto
ex sententia orationis impediri alienationem. § I. Sed
et si salinas habeat pupillus idem erit dicendum.

Acest text bste foarte important de oare-ce stabile§te

In mod categoric ca min ele in general §i salinele In spe-
cial, pot fi in posesiunea particularilor «quad lamen privatis
lieet posidere D.

Dig cart. 32, tit. 2, leg. 32 § 2. Uxori usufructum

domuum, et cranium rerum, quo in his omnibus
erant, excepto argento legaverat, item usumfructum
fundorum et salinarum qucesitum est, an lance at-
jusque coloris, mercis causa paratte : item purpurce
gum in domibus erant, ususfructus ei deberentur ? Res-
pondit, excepto argento, et his qua3 mercis causa
www.dacoromanica.ro
 36

comparata sunt, cceterorum omnium usumfructum le-

gatariam habere.
§ 3. Idem clima, ciim in salinis, quarum usus-
fructus legatus esset, salis inventas sit non minimus
modus, an ad uxorem ex causa fideicomissi ususfructus
pertineat ? Respondit, de his legandis, cium venalia ibi
essent non sensisse testatorem.

Reamintim de asemenea constitutiunea trecutlt In

codul lul Justinian, cart. IV, tit 61 legea 11 Impp. Arc.
in Hon. A. A. Lampadio P. P. de care ne-am ocupat
relativ la existenta unul monopol asupra sarel la Roma.
Este indiferent daca se adopta opinia lul M. Cohn ca
aceasta constitutiune nu probeaza, ca, In acel moment
vinqarea saril ar fi fost un monopol reservat Statulul,
6 numaI ca se luase ni§te masurl de politie urbana,
sail se da preferinta pareref celor-l'altI comentatorI, carI
sustin ca erea un monopol ,si a proprietaril salinelor
particulare ail trebuit sa vlinla sarea lor Statului, ambele
ipotese nu esclud faptul, ca mi fost saline In posesiunea
particularilor, carl puteail sa exploateze sarea. Cestiunea
existentel monopolulul are influenta numai asupra mo-
dulul cum particularif puteatt vinde sarea extrasa, daca
aveati sail nu deplina libertate set trebuia sa o treaca
Statulul.
Salinele faand parte din patrimoniù fie-caruf ceta-
lean, ele trebuiati sa fie declarate censorilor, ca §i toatà
cea-l'alta avere mobila §i imobila, sclavl §i banI
Deg. Col, 50, tu. 15 leg. 4 § 7. Salinw si (luce
sunt in prcedis, et ipsw in censum diferendm sunt.

Ast-fel, In ultimul studiti al legilor romane, pro-

prietatea particularilor asupra Minelor erea constanta,
ceca ce se recunonte chiar de catre aceia carl sustin
ca pe un timp oare-care a existat la Roma un monopol
In adevaratul sens al cuvIntulul asupra sarel. Singurele
www.dacoromanica.ro
 37

restrictiunl aduse acestel proprietatl de catre Imp6ratl,

este dijma de a zecea parte asupra produsulul §i dreptul
de polite, asupra exploatarilor ; trebue sa convenim ca
nimic nu concilia mal bine interesul Statulul, care voia
ca minele sa nu rèmaie inutile, cu interesul proprietatel
private, care voia ca fie-care sa poata trage din lucrul
s611 tot profitul de care ar putea fi susceptibil.

Modul de esploatare al salinelor

Statul esploata minele §i salinele sale fie direct fie

arendandu-le. Arenda,0! minelor §i salinelor se numeati
publican!. Publicanil in general se numeati aceia, carl
aveail in arend . vre-un venit al fisculul. In Digeste
gasim un titlu special tit. 4 din cartea 39, consacrat la
Pub licanis et vectigalibus et commissis. (Arenda§il sail
intreprinytoril impositelor publice). Titlul nu poate sa
ne surprinza de oare-ce am NAlut ca Romanil nu Mond
inca distinctiunile ce se fac açll intre veniturile dome-
niale, impositele directe §,1 indirecte :

Dig. cart. 39, tit. 4, leg. 1 § 1. Hic titulus ad

publicanos pertinet. Publicani autem sunt, qui publico
fruuntur : nam inde nomen habent, sive fisco vectigal
pendant, vel tributum consequantur ; et omnes, qui
quid a fisco conducunt, recte appellantur publicani,
Leg. 12 § 3.-- Publicani autem dicuntur, qui publica
vectigalia habent conducta.
Leg. 13 pr. Sed ed hi qui salinas, et cretifodinas
et metalla habent, publicanorum loco stmt.

Pe lamp dispositiunl penale in contra publicanilor

sail prepu§ilor lor la cas de all fi insu§it pe nedrept lu-
crurl de la alle persoane particulare §i car! lucrurl nu le
www.dacoromanica.ro
 38

fusese arendate lor, gasim dispositiunl earl formeaza ni§te

adevèrate conditiunl generale de licitatie §i arendare.
Ast-fel avem legea 9 (Paul la cart. 5 a Sentintelor):
Locatio vectigalium, quEe calor licitantis ultra mo-
dum solitEe conductionis inflavit, ita demum admit-
tenda est, si fideiussores idoneos et cautionem is, qui
licitatione vicerit, offere paratus sit.
Ad conducendum vectigal invitus nemo com-
pellitur, et ideo mpleto tempore conductionis elo-
canda sunt.
Reliquatores vectigalium ad iterandum con-
ductionem, antequam superiori conductioni satisfaciant,
admittendi non sunt.
Cu toate ca prin 1. din legea 9 se stabile§te prin-
cipiul O. nimenl nu poate fi silit sa ja sati sa rèmaie a-
renda§ al impositelor publice, gasim
Legea 11 § 5. Qui maximos fructus ex redemtione
vectigalium consequuntur, si postea tanto locari non
possunt, ipsi ea prioribus pensionibus suscipere com-
pelluntur.

Aceasta dispositiune cu toate ca lasa mare loc la

arbitariul guvernatorilor diferitelor provincil earl puteati
adesea sa sustie a fo§til arenda§1 avusese mare profit,
erea cu bate acestea dictata de Imprejurarl In interesul
fisculuI pentru a fi pus la adapostul eventualitatel de a
nu gasi arenda§1, avea Inca o ratiune foarte utila de a
Impedica concurentile neserioase, carl aduc mal mult r6i1
de cat bine mersulul general al afacerilor.
Gasim Inca In acest titlu o dispositiune prohibitiva
In cea ce prive§te vènçlarea sarel Intre alte obiecte la
inamicl :
Dig. cart. 39, tit. 4, legea 11. Cotem ferro subi-
gendo necessariam hostibus quoque venundari, ut fer-
rum, et frumentum, et sales, non sine periculo capitis
licet.

www.dacoromanica.ro
 SO

In ceea ce privesce drepturile lor ne referim la cele

qise mal sus vorbind despre monopolul sarel la Roma.
Minele si salinele Statulul se exploatan dupa cum
am vétjut deja prin sclavl si prin condamnatil la munca
silnica. Condamnarea pe viata la mine avea ca conse-
cinta perderea drepturilor de cetate. Se Intrebuintati si
oamenl liberl, carl dupa cum am vOut, atat el, cat si
descendentil lor eran astrAnsl la aceasta industrie si nu
mat aveati voe a o parasi. Femeile culpabile de oare-carl
crime erati condamnate la mum& in salinele publice,
fie pe timp marginit, fie pe toata viata :
Dig. cart. 48, tit. 19 leg. 8, § 8. In ministerium
metallicorum fmminffl in perpetuum vel ad tempus
damnari solent : simili modo et in salinas. Et si
quidem in perpetuum fuerint damnatm, quasi servw
pcence constituuntur. Si verò ad timpus damnatur,
retinent civitatem.
Dig. cart. 49, tit. 15, leg. 6. Pomponiuslib I ex
variis lectionibus. Muller in opus salinarum ob male-
ficium data, et deinde a latrunculis exterea gentis
capta, et jure comerciu vendita, ace redempta, in causam
suam recidit : Cocci° autem Firmo centurioni pretium
ex fisco reddendum est.

Lucrarile in mine erail considerate ca foarte peni-

bile. Sunt multe texte carl mentioneaza aceasta pedeapsa,
de ad i se poate trage conclusiunea ca o mare parte din
aceste lucrarl erail facute de condamnall. Cdnd nu eratl
mine Inteo provincie, se Indreptaü condamnatil catre o
all& provincie In care ele existaii.
Particularil exploatan minele si salinele ion, prin sclavl
si oamenif libel% ce se ocupati Cu acest fel de industril.

www.dacoromanica.ro
 EXPLOATAREA SALINELOR
§I

MONOP OLUL SAREI IN TARILE ROMANE

MINER IN DACIA PAR LA INTEMEIEREI PRINCIPATELOR RORIE

-.....6....

Timpurile Ante-Romane
(513 "in. de Hr., 106 d. Hr.)

«In vremurile cele mal vechl despre care istoria ne-

ail lasat vre-o pomenire, Wile care alcatuesc patria li-
beat sat' subjugata a Rornanilor, erail adapostul mal
multor popoare, pe radacina carora acum adanc ingro-
pata, s'ati hultuit pe rand toate acele elemente din a
carora introlocare se urzi poporul romanesc.
Stirile noastre asupra acestor vremurl de mult apuse,
le culegem aproape din un singur izvor, parintele isto-
riel, nemuritorul Herodot1),» cu aceste cuvinte tncepe
savantul Profesor de la Universitatea din Ia§I D-1 A. D. Xe-
nopol, remarcabila sa opera : Istoria Romanilor din Dacia
Trajana. In expunerea cronologica a faptelor vom urma
4) A. D. Xenopol, op. oit., pag. 25, vol. I.
www.dacoromanica.ro
 42

planui adoptat de D-sa, i de oare-ce in studiul acesta

partea pur istorica §i cea referitoare la finantele Wei
In general o vom lua din aceasta opera, am linut de a
arata aceasta de la inceput, pe langa trimiterile ce vom
face in aceasta lucrare.
Dintre popoarele ce ail ocupat in vechime Dacia
Herodot ne vorbesce de Sciti, ce locuiali pe Mug& Du-
nare t,i de Agatirg ce ocupail Transilvania. Mara de
aceste popoare mal mentioneaza pe Neurl, pe Androfagi
§i pe Melanchlenl (cel cu haina neagra). Pe Mg gura
Boristenulul locuiad Calipizil, carl erail Greco-Scitl.
Scitil erati popoare cu totul barbare, nomade §i
decl in sladiul cel d'intal al culturel. Agatir§il se ocupail
cu agricultura cultivand §i viI, se ocupaii §i de cultura
albinelor. ScitiT, ca popor nomad, poate ca sa fi putut
sa se retraga inaintea navalirel Geto-Dace ce a venit de
la sud asupra Daciel, Agatir§il ail trebuit, ca popor deja
mal a§ezat, sa ramaie in aceasta tara §i se contopira in
sinul navalitorilor.
Pe child Scitil ocupati regiunile de la Dunare in
sus, in jos se intindea tara Tracilor din care faceat
parte §i Getil. Getil cucerind Dobrogea din care respin-
sera pe Scitl, stapanind coloniile grece§t1 de la gurile
Dunarel, trecura §,i pe malul nordic al Dunarel, §i '§f
Intinsera domnia asupra campiel muntene, unde '§l stra-
muta §i centrul de greutate al Statulul lor. Getil pusese
temelia unul Stat track la nordul Dunarel, poporul ins&
care 11 dele caracterul séli definitiv §i '1 duse la o des-
voltare de putere nea§teptata fu acel al Dacilor. Dacil
apar mal tirqiii in istorie de cat Getil, patria lor pri-
mitiva enea tot la sudul Dunarel in tara Tracilor, din
care el nu ereat de cat un trib alaturea cu Getil.
Getil §i Dacil, call traiaii pe junAtate nomazI cat
timp sta tun. la sudul Dunarel, tree la viata a§ezata, cand
se stramutä la nordul fluviulul. Devenind agricultorl el
www.dacoromanica.ro
 43

se organiseaza In un Stat, care ja forma neaparata tu-

tulor Statelor incepétoare, absolutismul monarhic. Aceste
popoare se contopesc in curènd in unul singur, care ja
numele tribului domnitor acela al Dacilor. Schimbarea
traiului lor din nomad in ase4t, nu se facu de °data, ci
incetul. In afara de agricultura 1st trageaii Dacil hrana
lor din cresterea animalelor. Dacii ca si cele l'alte Po-
(
poare ce afi locuit aceste tinuturl lnaintea lor cunosteaft
exploatarea minelor. De asemenea el se foloseail de bo-
gatele ocne de sare ale Valahief, Moldovel si Transilvaniel 1)
a caror exploatare trebue sa fi Inceput cu primul popor ce
cunostea Intrebuintarea sarel in alimentatiune, de oare-ce
sarea se gaseste In Valahia si Moldavia la supiafata.
Vedem ast-fel ca starea material& a poporului Dac,
ne arat& deci numai Inceputuri de desvoltare care all mers
stot crescènd pan& la ocupatiunea Daciel de Romani.
In aceast& prima epoca trebue sa ne multumim cu
aceste date care ne arata In mod neindoielnic existenta ex-
ploatarel salinelor. Sarea erea deja cunoscuth si intrebuin-
tata In alimentatiune, formand chiar un articol de comert.

VI
Dacia sub Romani
(106-270 d. Hr.)

In urma celor douè rèsboaie castigate de Romani in

contra Dacilor, Dacia cade sdrobita de picioarele lui Traian
in 106. d. Hr. Statul Dac perise si pe ruinile lui era sa
se Inalte unul roman. Dacia deveni provincie romana.
1) Toeilesou Gr. G. Daoia inainte de RomanT, 1880, pag. 50, Herodot :
Produotiunile minerale ale Soythie1 : Sare se gitseste in diferite punote.
Comeroiul : Granele forman neapitrat articolul principal, dupit oare ve-
neatt slaviT, carne, piel de animale, pesce sttrat, miere, °ea* sare, oftnepli, etc.
Pag. 410... pentru extractiunea sitre1 din Ocnele de la Salina) (langit
Muros la Felvetin) si la Turda, Clusul, etc., exista invederate urme ante-romano.

www.dacoromanica.ro
 44

S, tim ct ort de cate orl un popor fusese invins, §i

tara sa cuceritä, Romanif catite' sa colonieze provincia
din non anexan. cu cetMent Romant. PAmantul teritoriulut
cucerit erea atribuit poporulul roman, Statulut, devenea
public : Publicus ayer, qui ex kostibus captus sit, dice
Pomponius (L. 20, § 1., D. 49, 15). Mal In urmA pa-
mintul fu dat poporulul san Impèratulut, dupti cum pro-
vincia devenea provincia poporulut san a Impäratulut.
Adesea, Romanil nu confiscan Intreg teritoriul, ci lasan
o parte locuitorilor tare! Invinse, parte din pamant o
lmparteaü l'Are locuitoril coloniilor ce fondan, cea l'alta
parte forma domeniul public ayer publicus sail domeniul
Impèratulul. Teritoriul compunnd ayer publicus era
arendat, pretul arendel numit vectigal erea vérsat in casa
Statulut san a Impëratulut.
PamIntul Innartit la categoriele de locuitorl al pro-
vinciel erea succeptibil de proprietate deplin& putea s&
fie dobandit prin mancipatio cessio in jure, etc. Ayer pu-
blicus din contra remalle proprietatea poporulut folosinta
sa, se da numal locuitorilor coloniilor In schimbul une!
platt. Pe lang& locuitorit provincielor, municipiele putean
ti proprietare de Intinse teritoril dinprejurul lor, locuitoril
acestor municipil cart participan la organisarea politic&
social& §i administrativa. comunal& a municipielor se folo-
sean adesea In comun de teritoriele atribuite acestor
municipil. Se Intampla ast-fel ca acela§I locuitor A se g&-
seascA proprietar deplin §i absolut a unel bucalf de pa-
mènt, folosindu-se tot de o data ImpreunA cu altil de
teritoriul municipiulul din care facea parte.
,Stim, ca proprietatea la Romanl erea deplinä ab-
soluta, proprietarul suprafelet erea §1 proprietar al
subsolulut ast-fel minele ce se descopereali §i se ex-
ploatan pe o mo§ie urman soarta §i caracterul dreptulul
asupra suprafetel mo§iel. Aceste mine eran ale poporulul

www.dacoromanica.ro
 45

roman, ale Impèratului sat' ale particularilor, dupa cum

apartinea si dreptul de proprietate asupra
Vom mal reveni asupra principielor dreptului de
proprietate, asa dupa cum l'a creat i organisat RomaniI
In Dacia.
Traian Imparti provincia In doué part1 pentru usu-
rinla ocarmuirel, mal ales financiara : Dacia superioara
inferioara. Autoritatea suprema a provinciel crea con-
centrata In o singura persoana, aceea a procuratorulul
luf August (legatus Ccesaris) i crea pusa. In lucrare de
el Impreuna cu consiliul provinciel. Autoritatea fiscal.
crea Impartita Intre trei procuratorI pentru cele treI sub-
,provincil In care erea Impartita Dacia din punct de
vedere fiscal. Asupra darilor de a caror stringere Ingri-
jeail acestl procuratorl, nu posedam informatiunI spe-
ciale ; fara lndoiala ca darile acestel provincil nu pu-
teat fi altele de cat acele obicInuite In restul imperiulul
roman.
Contributiunie indirecte se stringeati dupa cum am
vNut de niste dregatorI fiscall iar altele eread date In
Intreprindere. Dintre darile arendate amintim pe Intre-
prinYtoril pasiunelor i salinelor conductores pascui et
salinarum. Inscriptiunile amintesc douè statiunl unde se
percepea vama Pons Augusti Intre Sarmizagetuza i Ti-
hiscum si Tierna lAnga Dunare In fata orasului Mcesic
Saliatis.1) Dacia avea bogate mine de aur ; In comitatul
Huyada s'a extras fer ; de asemenea salinele fost
de mare importanta. Salinele de la Thorda si de la Maros
Ujvar .(Salinae) aU pastrat urme de galeril i exploatarl
din acele vremurl, far& Insa sá. putem avea vre-o cuno-
stinta de modul de extractiune si exploatare a salinelor 3).
Minele de aur i salinele aü luat o mare desvoltare
A. D. Xenopol, op. cit., pag. 213.
Dr. Julius Jung, op. cit., pag. 380.
Dr. Julius Jung Fasten, op. cit., pag. 160.

www.dacoromanica.ro
 46

imediat dupti cucerire (Ackner §i Miiller n. 658). Sall-

nele all fost organisate de Trajan.
Monumentele epigrafice ail conservat suvenirul unuT
collegium aurariorum la Zalathna, §i a until collegium
Salariorum la Thorda1).
Sam a aceste collegil ereall asociatiunI de aren-
da§I al Statulul.
Urmfttoarele inscriptiunl ne -probean existen la lor
In acea epoca.):

DITI TERRAE MATRI DRUS ('24 VERPIDIUS

POLLIANUS QUCESTOR ET COLLEG 02/20 SALI-
NA R I (01104 V (0 t2IV2) S (olverunt).

Aceast1 inscriptie s'a g6sit la 1796 la ruinile ve-

chiulta castra Roman la Thorda vechiul Salinw. A
fost publicatA in Neigebauer, Dacien, p. 205 n. 34 ki i
Ackner 0 Mailer, Die r. Inschriften in Da.cien n. 658.
La fata loculul se at% saline din timpul Romanilor,
Basching Erdbeschreibung, II., S. 591.
SILVANO DOMESTICO PATRIoE EUPHORUS
PRO SALUTE P. ,EMARI CONDUCTORIS PASC(U)
ET SALINARI(0) v(otum) v(overunt I.
Iuscriptie g6sit5. In Veczel. Publicat6 In Neigebauer
D. p. 25, n. 25, 0 A. 0 M., n. 235.
P (ublio) A E L (20) P (alit) FI L (2.0) PAP fina)
STRENUA EQ (WU) (ublico) SACERD (ON AR,E
P
AUG 121.911) AUGURI ET II VIRALN CO L/Onie) SARMii-
zegethicsae) AUGURN coLionice) APULN oEcturionq
co L(onimi DROB (WS) PATRON(0) COLLEGIOR1204
FA BIR/OrUM) ET NAUTAR/2174 CONDUCitOrq PASCUI
SALINAR(UM) ET COMMERCIOR/2/M) RUFENUS
EJUS.
Inscriptie de la Karlsburg. Neigebaur, S. 161, 269,
A. 0 M., n. 523 Orelli-Henzen, IH, 6654.
C. de la Berge, op. cit , pag. 60.
Max Cohn, op. cit., pag. 182.

www.dacoromanica.ro
 47

IV. TERRoE MATRI m tarcusl ANT 0 NIUS DEcturio)

COLL (egii) Au kariorium) y (otum) s folvit) L pens)
M (erito).
Inseriptie de la Abrudbanya. Neigebauer, S. 181, 2.
A. i V1., n. 607, Orelli 1504.

Din inscriptia cea d'Intal reese existenta unuI colic-

gium salinariorum din a doua ca salinarii nu sunt taie-
torI de sare, ci proprietari de saline, cad este inadmisibil
ca arendasul locurilor de pasunat, sa se dedea la o muca
care de obiceill erea facuta de osanditl. Am vNut deja
aceasta and am tratat despre modul de exploatare a
salinelor la Roman'. (fr. 6 D. de captiv., fr. 8 8 de
pcenis). Tertullian apolog. C. 39. Un argument In contra
interpretare!, ca collegium salinariorum ar fi fost o cor-
poratie de taetori de sare este si Imprejurarea, a tocmaI In
salinele Daciel munciail de obiceill crestinii osanditi drept
pedeapsa pentru crearea unor collegia illicita. (Francke :
Traj an und seineZeitgenossen, pag. '175).A treia inscriptiune
dovedeste ca ereat saline In Dacia cari ail facut parte
din domeniele Statulul si ail fost arendate de obiceiti 1).
Proprietaril minelor, arendasil vamilor ail fost la
Sarmizegetuza consilierf de comune, presidentI de cor-
poratiunI, preoll si primarI, din cand In cand aa si
cumulat demnitatile °multi!, sail mal multe In dife-
rite orase ast-fel am vèçlut din inscriptia a treia a Pu-
blius Aelius erea arendasul salinelor In Sarmizegetuza
Apulum Drobete, etc. In timpul Imp. Marcu si L. Veru
procuratorul de Elyria si Coastel thraciane Iuliu Capito
erea si pentru Sirmium, Oescus, Paetrovio si Sarmize-
getusa. De asemenea arendasul vamilor si proprietarul
de mine Iuliu Saturniu este mentionat In inscriptiunile
din Raetia Noricum Dacia, datate din al seaselea an al
arendel lul 2).
Max. Cohn, op. cit., pag. 183.
Dr. J. Jung, op. cit., pag. 385

www.dacoromanica.ro
 48

Din toate acestea resulta ca In prima inscriptiune

prin collegium salinarum se Intelege o corporatiune de
arenda§1 al Statului :
Este o cestiune daoä apartine aci i corpus salariorum (Orelli 1092) din
timpul ulterior al Imp6raglor ? Nol intillnim arendas1 de saline ale StatuluT
si in inscriptia trilinguatii g.sit. do curAnd in Sardinia dupi Ritschl cam de
la anul 570, uncle se ponte ceti inceputul Olson salari(orum) so(ciorum)s(ervus)
veg (Ritschl Rh. Musclun, B. XX § I) cu toate cä denumirea salarius se in-
tdlneste ca uume propriti, (Mommsen, I n. 2224 Grnt. 580. 9), proem si in
Intelesul unul comerciant de sare (Mart. 4.87). Comerciang ou sare sant pro-
babil si salinatores la Arnobius, adversus nationes II, 38, poate si la Orelli 749
saliniensis sati salineses din Pompei, (C I L IV 128, 1611) daci nu se in-
telege din ces din urmi locuitoriI din Salina3 Hereulte fost situatA liingh Her-
culanum1).

Inlocuirea stapAnirei dace cu acea romana in tara

lul Decebal aduse dupa sine o schimbare totala, nu nu-
mai In alcatuirea etnica a poporatiei tare! dar §i In con-
ditiunile traiulul sèfi, care lua In totul fisionomia romana.
Indeletnicirea de capetenie a poporatiel Daciei ro-
mane, nu fu de cat o continuare a acelei la care se
dadea mal cu deosebire §i poporatia daca, pe timpul
vietel sale neatirnate, care ea Insa§1 deprinsese exploa-
[area minelor de la cei mal vechl locuitorl al cetateI
carpatine, luxo§il Agatirsi. De Indata ce Romanii pusera
piciorul In Dacia, el Intreprinsera lucrarea minelor dupa
cum am vtlçlut mal sus, printre acestea a celor de aur,
carl erati nada cea atragRoare, care aducea atat de nu-
mero§1 Romani din toate partile imperiulul, §i mai cu
deosebire din Italia §i Roma pentru a impopora Dacia,
pe Mg minele de aur se exploatail §,i salinele.
Inteuh Stat despotic ca al Dacilor, nu ramftne In-
ca minele de aur In cea mal mare parte, daca nu
in totalitate trebuiail sa fi fost proprietatea regelui, §i
acela principiü fu conservat de Romani dupa cucerirea
Daciel.

1) Max Cohn, op. cit., pag. 183, nota 2.

www.dacoromanica.ro
 49

Cucerirea Daciel a trebuit deal sa dea cele mal

multe mine ale Wei In stapanirea Statului, adica a Im-
Watului roman. Cu toate ca se constata ca minele cele
marl §1 mal productive eraii In stapanirea Imp6ratului
roman, mal aflam altele In stapAnirea privata. Ni s'a
pastrat anume In tabulele cerate vr'o trel contracte de
Inchiriere a unor gropi de aur, pe car! acei ce le dail
le numesc ale lor 1). Am v'édut In prima parte a stu-
diului acesta, ca erait mine .*i saline la Romani In po-
sesiunea particularilor, alaturea de cele ce apartineail
Statului.
Asupra acestel epoce nu avem de 61 patine notite
pe care afundarea societatel din Dacia In noianul na-
valirel barbare le-ati mal lasat neperite din acea cum-
plita crisa. De §i ele ne spun foarte pulin asupra stA.rel
economice a Daciel romane, totu§I putem Intrevedea cti
aceasta stare era Infloritoare §i ca toga viata economica
a Daco-Romanilor se grupa In jurul Indeletnicirel de
capetenie a tare!, exploatarea minelor, a salinelor, crq-
terea vitelor §1 agricultura. Romanii cucerind Dacia ail
adus cu el legislatiunea §i a§ezamintele conservate de
traditiune In decursul secolelor.

1) Xonopol, op. oit. 1, pag-. 242.

www.dacoromanica.ro 5
 50

VII
Dacia In prima perioadà a n5v5IireI barbare
(270-700 d. Hr.)

Asupra acestei epoce referindu-ne la lucrarea D-luI

Xenopol gasim :
Inca de pe iimpul lul Hadrian, incepuse popoarele
barbare, ce locuiall in apropierea Daciel, a nelini§ti pe
locuitorit provinciel romane, venind cand sub forma de
bande de hot!, cand in trupe mal mail, spre a ataca
poporatiunea Daco-Romana. Cel ce eraii mal avutl para-
seafi Incetul cu Incetul provincia, cel-l'alt1 aproape tot
poporul Daco-Roman, care nu putuse parasi provincia se
retrase In muntl in primele timpuri ale navalireI, atuncl
and vèçlèndu-se parasitl de Impèratia de care se tinuse,
el fu lasat la voia Intamplarel. Aceasta retragere In
mull, Inceputa de cAnd navalirele Golilor luase un ca-
racter de tot amenintator, deveni §i mal pronuntata pe
timpul Hunilor, ast-fel In cAt putem admite, ca. pe la
451., cAnd Atila plea catre apusul Europe', muntil Tran-
silvaniel devenise in Intregimea lor, adapostul poporati-
unel Daco-Romane.
Navalirea barbarilor asupra Daciel avu decl de efect
de a stinge cu totul viata de Stat romana, de a nimici
aproape ori-ce sohü de arzaminte organizatoare §i de a
arunca pe Daco-Romanl iarh.§I in starea aproape primi-
tiva, In care se fac injghebarile societatilor. Ail trait In
muntl un lung réstimp din viforoasa perioada a nava-
lire'', ast-fel trecura peste aceste locurI §i le pusiiira,
Golif, Ilunit, §i Gepizii, Avarii ginte hunica, care s'ar
putea numi o noua editiune a acelul cumplit popor.
$lavii numill In vechime Venetl, Slavinl §i Anti, ace§li
barbarl aft jucat In istoria -RomAnilor §i in formarea
nationali Nei lor, un rol mult mal Insemnat de at eel-rail'.
Am vOut, ca navalirea barbarilor §i retragerea Daco-
www.dacoromanica.ro
 51

Romanilor, In partea muntoasa a Orel schimbase con-

ditiunile tralulul lor. El trebuira sa paraseasca In mare
parte lucrarea pamintUlust vi sa se dedea la viata pas-
toreasca. Crevterea vitelor vi hrana animala deveni isvorul
de capetenie al traiulul Daco-Romanilor ; iar Indeletni-
cirele agricole rémase numal ca o exceptiune In viata lor
economic& de oare-ce putine erail locurile din muntl,
unde sa se poata pune In lucrare asemenea Indeletnicirl.
Cu venirea Slavilor pare a se fi dat un sbor mal mare
lucraref pamIntulul. Coborarea Romanilor de la munte
la campie se facu foarte Inget vi Vim un timp foarte
Indelungat. Evirea In num'ér mal mare a poporuluI ro-
manesc catre ves se facu pe timpul descalecarel.
Venind de la munte, evind din Intinsele padurl ce
acopereat colinele SilvanieT, dupa cum numeati Romani'
Valachia, catre vesurile tarel aft adus cu (111101 aveza-
mintele conservate prin traditiune. Or cat de grele eraii
vremurile vi orl-cat de bantuite de horde barbare ere'
locurile de la poalele muntilor, nu se poate In mod se-
rios sustine, ca locuitoril retravl In muntl sa nu se fi
ocupat cat de putin vi cu agricultura pe poenile Intinse
vi- In fundul \Tailor, ce se gasesc in muntI vi la poalele
lor. Munca campulul depindea fara Indoiala de linivtea
timpurilor vi orl de cate orl venea vre-o noua invasiune,
locuitoril scoboratl In vesurl ere' din not fugaritI In
muntl. Cu timpul Insa, nilvalirile barbare devenind mal
rarl, locuitoril Incetul cu Incetul ail reocupat locurile de
la coline IntinOnd munca campulul. Paminturile ce
ocupati, le stapaneati In conformitate cu principiele con-
servate de dinvil prin traditiune.
Nu avem probe serse din acele epoce ale navalirel
barbarilor, dar comparand principiile dreptulul de pro-
prietate cum existail la Romani ca principiele dreptulul
de proprietate vi aplicaliunile luI, ava (WO cum ele s'ail
aflat In prima epoca, dup& lncetarea navalirel hordelor
www.dacoromanica.ro
 52

barbare, nu putem sa nu recunoa§tem o asemanare per-

fecta. In cea ce prive§te caracterul §i aplicatiunile prin-
cipiulul dreptuluI de proprietate. Dreptul de proprietate
clupa secole '1 aflam tot ast-fel, dupa cum Romanil '1
lasase In dar locuitorilor acestor lar!, basat pe acelea§1
principil §i In acela§1 domen de aplicatiune.
Regasim mal lntâiü proprietatea individualä , tot
ast-fel dupa cum se exercita §i pe timpul Romanilor, cu
caracterele el esentiale, de absoluta, neconditionata §i
nesubordonata unel alte proprietatl. Simpla In principil
§i mal simpla In aplicatiunile el, nimio de comun, nicI
o asemanare cu diferitele drepturl care Imprumutail mal
mult numele de cat realitatea principinlur proprietatel
cele-l'alte tan ale EuropeI In aceste epoce. Aceasta pro-
prietate individuala a continuat sa se exercite de locui-
toril acestor tarI asupra terenurilor ocupate de dln§il In
decursul vremel. Vedem ast-fel mal lu urma : proprietatea
boereasca a boerilor tare! asupra mo§ielor lor, proprietatea
domneascii a Domnilor asupra mo§ielor Domne§tr §i do-
meniulul StatuluT, proprietatea bisericelor i manastirilor
care de timpuria se !Mande asupra mo§ielor date §i In-
chinate lor de Donau! &la' de boeril tare!.
Mal gasim Insa pro prietatea colectiva a mo§nenilor
§i raza§ilor a care' urma directa nu o putem afla la Ro-
manl. *Um ca cea ce caracterisa tocmaI dreptul de pro-
prietate roman, crea individualitatea §i exercitiul sü abso-
lut. Trebue oare sa atribuim acestel proprietail vre-o ori-
gina barbara ? Nol nu credem aceasta. Parerea noastra este
ca proprietatea colectiva a mo§nenilor are acea§I origina
romana, ca §i proprietatea individuala. Am vqut In e-
poca precedenta, câ afar& de pamòntul stapanit In mod
individual §i absolut de locuitoril une! provincil, pentru
a nu vorbi de cat de provincil, mal crea ager pu-
blicus, care erea arendat §i numal folosinta crea conce-
da tit In schimbul unel plat!, dar am mal vOut ca muni-
www.dacoromanica.ro
 53

cipiele mal ereatl stapane pe Intinse teritoril, de care se

folostail locuitorit acelor Aceste municipil, a-
ceste organisatiunl sociale §i politice, ail disparut pe
timpul navalirel barbarilor, locuitoril acelor municipil
Impedicall de a mal usa de organisaliune lor comunala,
aU remas niste cele, car! ne mal avend cul sa respunda,
lie plata arençIel locurilor stapanite de dIn§il, fie sa pia-
teasca sub alta forma folosinta locurilor, aU continuat
sa stapaneasca de aci Inainte din stramo§1, In mol, din
tata In fill, In decursul secolilor, diferitele terenurI ocu-
pate de el. Fiind sa se retraga In muntI, In urma
ne mat' putend sa resiste barbarilor, ail luat cu (161.101
principiul acelora§I drepturI §i a§ezaminte, ca apol rein-
torcendu-se din muntl, sa Intinqa asupra locurilor ocu-
pate de din§iI, stapanirea lor cu acelea§I caractere.
Dupa exemplul vechilor municipil romane, dupil
exemplul cetelor, carl pierOnd atributiunile vietel publice,
aU continuat sa exercite drepturile de proprietate patri-
moniale, s'ati Format Incetul cu Incelul toate cetele de
mo§nenl, sporindu-se populatinnea In decursul veacurilor,
descedentil desprins, ca un-lastar de tulpina mama,
devenind la rindul lor tulpina, mo§il a unel noul cete, de
unde le vine §i numele lor de mo§nenI, Intingend dreptul
lor de proprietate cu cbnceplia lui traditionala, asupra
teritorielor ocupate la rindul lor, de din§il: Origiaa drep-
tuliti lor de proprielate de la moví, impeirtirea dreptidia
mire ef dupd moKi.
Fie ca observiim dreptul de proprietate individual
exercitat de boerI, Domn sail bisericl §i manastirl, fie
ea ne referim la proprietatea colectiva a mo§nenilor, pu-
tem lesne sa ne dam seama, ca principiul dreptulul,
exercitiul acestul (kept este duo cum am vequt §1 In
epoca romana, absolut, neconditionat, dar cea ce for-
men& unja de demarcatiune §i de diferentiare a acestor
drepturI de proprietate §i a§a qisele drepturl de pro-
www.dacoromanica.ro
 54

prietate feodale, din occidentul Europe!, proprietAtile

nu sunt unele fat& de altele pe o scar& ierarhica, nu
sunt supuse unele altora, nu sunt subordonate unele
al tora.
Dupà. cum Domnul este stApin pe mo§ia luT, a§a
este stapIn §i Boerul pe mo§ia sa §i ceata pe pAmintul
mo§ief sale. In decursul secolelor formele de proprietate
individual& §i colectiva, s'aii substituit ades'ea una alteia
asupra acelea§! mo§iI, aceasta ins& s'a fAcut in mod ab-
solut, Mr& ca un fel de proprietate sA ramaie supus celul
l'alt. Domnul nu are niel un drept asupra proprietAtilor
celor-l'alte de orl-ce categorie, de asemenea Domnul nu
'§I reserva niel un drept asupra vre-uneT mo§il daruite
de el unlit particular, origina dreptulul de proprietate
este traditionalk nu a fost niel creat& niel organisat&
de Domn. Principiul proprietfttel romane, cu caracterele
el ireductibile, crea de vecl intrat in conceptia de traid
a locuitorilor acestor WI. Principiul dreptulul de pro-
prietate a format un cult respectat cu sfintenie de din§if
in decursul veacurilor. Principiele dreptulul ca §i locui-
toril acestor WI ail resistat navalirilor barbare. Dreptul,
ca §i poporul avea acea§1 origina romana.
Suntem in drept sä credem, ca principiele §i con-
ceptia dreptulul a§a dupa cum a resistat nèprasnicelor
vremurl ale hordelor barbare, de ori-ce fel §i in ori-ce
tiinpurl, vor e§i invingRoare §i In urma invasiuneI mo-
derne a legilor exotice, cad prin multimea §1 neintre-
rupta lor schimbare ne doVedese, ea nu pot sti prinda
§i mai putin sA dea roade in tara, traind o vial& tac-
tica a plantelor de searA, ne av6nd radacinl, niel in
traditia, niel in sentimentul adinc al poporulul, nicI in
nevoile acestel tArT.
In aceastA privint& proprietatea colectiva a mope-
nilor ne da §i ast541 un exemplu care ne intare§te cre-
dinta.

www.dacoromanica.ro
 55

Aceasta proprietate exista, de secole, a dat dovada,

de o vitalitate ce nu se poate contesta, formeaza unul
din inelele sigure ale lantulul nesfir§it al traditiunel
noastre.
S'ati decretat legl nouI, natura fireasca a lucrurilor
s'a opus la aplicatiunea lor, in cea ce prive§te cetele de
mo§nenl ; iar aluno! cand principiele moderne ail venit
sa reglementeze aceste star' de mal multe oil seculare,
sa reverse asupra lor bine-facerile factice ale legilor
noul, aceste leg! at avut trista soarta de a distruge a-
ceste loca§url sfinte ale vechel noastre traditif, de a lasa
pe drumurl fir& pamint pe locuitorli, ce de veacurl,
din mol, din strèmo§1, tale.' in credinta §i la ada-
postul lor.
Exemple memorabile ne arata cum ail §tiut mo§-
nenit still apere dreptul lor de proprietate, ca §i cre-
din la lor, dreplul de proprietate asupra mo§ielor, explicand
§1 asigurand existenta lor in aceasta tara.
Ne interesam cu totil de soarta locuitorilor acestel
tarl, trebue sa avem cea mal mare solicitudine pentru
locuitoril de la tara. S, tim in ce imprejurad s'a creat,
sail s'a recunoscut proprietatea la o parte din el in 1864.
S'a creat o proprietate sui-generis. Fie, a organisarea
ce 'I s'a dat, sa dea roadele cele ma! bune, urmeaza
ins& sa recunontem, ca. vointa legiuitorulul a trebuit sa
fie mentinuta prin mijloace artificiale §i prohibitive.
Menita sa asigure existenta unel intregl clase sociale,
va fi aproape insuficienta la a doua generatiune. Daca
legiuitorul acestel WI a credut de cuviinta sa creeze
dreptul de proprietate in favoarea unel clase de satenl,
oare proprietatea colectiva a movenilor de mal multe
orl seculara, a carel origina incepe cu existenta In lume
a poporulul nostru, nu are ea drept la toata solicitu-
dinea, la toata ingrijirea, la tot respectul nostru. Nu
trebue sa ne atingem de ansa, dap cum nu trebue sii
www.dacoromanica.ro
 56

nesocotim traditiunea noastra. Trebue cut o or& mal de

vreme sa alcatuim legi basate pe traditiune, care in loe
sa distruga aceasta veche institutiune, s.-T permita sa
se desvolte, sa infloreasca spre binele tare!. Sa nu uitam,
ca un popor, care nu respecta traditiunea, nu merit& s'a
traiasca in viitor.
Avem cu totil indatorirea s& veghiam, ca nu prin
legi nepotrivite, sa se creeze in mod factice clase so-
ciale fá.ra sa li se asigure mijloace de existenta de apu-
rurea, sa se impedece altele sa progreseze, s& se dis-
trug& clase ce ar putea sa traiasca, ca §i pan. aci §i sa
infloreasca de aci inainte. De la *existenta tutulor cla-
selor sociale depinde existen ta poporului Insu§I, care
ca §i o finta vietuitoare, are organele sale constitutive
de la a caror coexistent& §1 Mina functionare, depinde
viata §i propa§irea sa In viitor.
Revenind la istoricul nostru din aceasta epoca D-nul
Xenopol ne spune ca un alt popor barbar, care a
avut o Indurire asupra Daciel, aft fost Bulgarii, cal'! ail
avut dese lupte cu Imparatia bizantina. Bulgaril
iutins stapanirea §i la nordul Dunarel. Pe langa alte do-
cumente din care pare sa reiasa stapanirea Bulgarilor
§1 asupra Transilvaniei, D-nu Xenopol invoca §i analele
Fuldense, unde la anul 892 se spune ca : Arnulf, regele
Germanilor, ar fi trimis o solie catre Vladimir, regele
Bulgarilor, rugandu'l a nu mal vinde sare Moravilor cu
care aveati rasboiti :
Pertz. «Monumenta germanice hietoricap I, pag.
408, (Arnulfue) Mi6606 etiam euoe inde ad Bul-
garioe et rege eorum Laodamur ad renoitandam
prietinam pacem cum muneribue menee Septembri
tranemieit et ne ccemptio dallé inde Maraitanie
daretur expocit.
1) Xenopol, op. cit., I, pag. 407.

www.dacoromanica.ro
 57

Pentru a justifica aceasta parere, D-mi Xenopol se

intreaba. De unde putea sii exporte Bulgaria sare catre
lnaperatia Moravilor? De peste Dunare, din peninsula
balcanica, fara lndoiala cit nu, pentru cuvèntul cel foarte
firesc, a in aceasta parte de loe nu se Aft ocne de sare,
afar& de acele cu totul nelnsemnate ale Bosnia si care
sunt nu de mult descoperite. $i asteklt Bulgaria fi cele-
l'alte grt transdundrene importeazti sare din Valahia.
Cum era dar cu putinta ca Bulgaril sa exporteze Bare si
anume tocmal pentru Moravia, daca nu ar fi posedat in a-
proprierea el chiar, bogatele mine de sare ale Transit-
vanief ?
La sare de mare, fabricata pe lermul marel Negre,
nicl ca se poate gandi, intra cat un material asa de
greti ca sarea, n'ar fi suportat un transpo.rt atat de in-
departat; apol daca era vorba de sare de mare, MoraviI,
earl pe atuncl, sub domnia lul Sviatopluc, posedaft si
Panonia, pan& la termurile mare! Adriatice, n'aveati de
cat sa o extraga din aceasta mare, mult mal bogata in
sare (4 1)/0 de cat marea Neagra (10/01/2).
Este sigur apol ca salinele Transilvaniet ail fost tot-
(Fauna exploatate, din epoca romana pana In zilele
noastre si ca tot:d'auna ail alimentat Panonia, cea sa-
raca, In acest mineral. Pe timpul Romanilor am Intalnit
in Dacia mitie de save a carora producte erail coborlte
de companiile plutasilor pe Mures catre Panonia. Acelas
lucru este dovedit ca se petrecea pe la anul 1007 pe
vremile lul Ahtum, seful unul stat Bulgaresc din Tran-
silvania, care pastrase domnia sub suzeranitatea Ungu-
rilor. Anume, In viata Sf. Gherhart se spune despre acest
principe, ca el Is! Insusea pe nedrept stapanirea asupra
sarurilor regestI, ce coborati Muresul, asezand yam' si
pazitorl in schelele acelul fluviti pan& la Tisa si supu-
nandu-le pe toate la -dar!:

www.dacoromanica.ro
 58

«Ratona. Iliétoria critica» I, p. 134: Et u6ur-

pabat (Achtum) 6ibi pote6tatem 6uper tidal regio6
de6cendente6 in Morobio, con6tituen6 in partibu6
eiu6dem f1umini6 u6que ad Ti6iam tributario6 et
cu6tode6, conclu6itque omnia eub tributo.

Este Invederat ca aceasta coborare a sarel pe Mure§

se urma Insa cu malt timp Inaintea lul Ahtum, de
vreme ce dOnsul usurpa un drept regesc, care finta din
vecht Tata deci, ca se apropie data, and aflam lucrate
salinele TransilvanieI, de anul 892, In care se pune de
analele Fuldense solia Cu cererea, ca Bulgarif sa nu rnal
vInda sare Moravilor, §i decl este Invederat, ca aceasta
rugaciune nu putea avea In vedere alte saline de cat
acele din Transilvania, care fiind In stapanirea Bulga-
rilor, din§ii puteaft opri exportul sarei din ele.
Fail a discuta cele-l'alte dove4I despre stapanirea
Bulgarilor asupra TransilvanieI, ceea-ce ar e§i din cadrul
restrans al acestul studifi, ne permitem a fi de alta pa-
rere de cat acea a savantului nostru Profesor D-nu Xenopol,
asupra argumentelor trase din analele Fuldense §i din
viata Sf. Gerhardt pentru a proba aceasta stapanire.
Credem ca acestor texte se poare da o alta inter-
pretare §i a se ajunge ast-fel la o alta conclusiune. In-
tradevtir teoria D-luI Xenopol, basata pe analele Fuldense
se poate resuma ast-fel : Bulgarii ail trebuit sa staph-
neasca Transilvania, In care existati saline, pentru a ex-
porta sare In Moravia, de oare-ce In peninsula balcanica
nu ereaii saline §i sarea de la Marea Neagra era im-
posibil de transportat. Nu credem, ca din textul ana-
lelor Fuldense, se poate trage vre-un argument in favoarea
acestel parerl. Inteadev6r se (2lice : ca regele Germanilor
a Willis o solie regeluI Bulgarilor, rugandu'l sa nu maI
vindil sare Moravilor. La Intrebarea pusa de D-nu Xe-
nopol de uncle putea sa exporte Bulgaria sare In Moravia?

www.dacoromanica.ro
 59

Credem a putem r6spunde, daca nu cu certitudine, dar

cu multe aparente de temeill : din Mile RomAne, in care
exista saline la suprafata In multe localitall §I dovezl §i
urme netagaduite, ca ele aft fost exploatate din vechime.
Inteadevèr este cert, a Bulgaril aft ocupat nordul Du-
nèreI, adica Valahia, §i o parte din Moldova de sud, de
asemenea am vqat, ca deja cu Incepere de la venirea
Slavilor In aceste locurl, RomAni1 aft Inceput a se coborl
din Muntl catre §esurile ValahieT §i Moldovel, mi§care,
ce s'a accentuat i mal mult, pe timpul descalicara Nu
rèmAne cea mal mica Indoiala, ca acel locuitorl aft adus
cu sine, sail mal bine qis, aft conservat modul lor de
traift §i principalele lor IndeletnicirI, mire care figureaza
exploatarea minelor §i salinelor precum §i cre§terea vi-
telor. Ace§tI locuitorl cuno§teaft de sigur locurile cu sane
din muntl, aft continuat exploatarea salinelor.
Se poate decl fixa cel putin de pe atuncl Inceperea
pe o scara mal Intinsa a exploatarel minelor §i salinelor
In Wile romane, credem ca li se poate acorda o ori-
gina mal veche, Chiar de at cea Romana. D-nu Xenopol
recunoa§te ca Bulgaria, ca §i cele-ralte terl dunarene, im-
porteaza sare din Valahia, §i 41, nu se Intreaba insa, de
cttnd poate sa dateze acest comercia.
Argumentul tras din textul coprins In viata lui Sf.
Gerhardt nu poate fi favorabil teoriel D-lul Xenopol.
Daca se poate utilisa In aceasta privinta acel text, el nu
poate de at sa intareasca parerea, ce ne permite a sustine.
Credem a adevaratul Inteles al acestuI text este :
ca Ahtum a usurpat un drept ce nu avea de a taxa la
trecere §i vama, sarea regeasca ce nu-I apartinea.
Ca argument de text, putem invoca In favoarea
'magi% chiar espresiunea Intrebuintata a usurpabat D,
cine Illice usurpa, nu poate Intelege nicI conserva, nicl
nu recucere§te un drept avut din vechime, In care
cas s'ar fi Intrebuintat poate verbul «recuperare», care
www.dacoromanica.ro
 60

esprima ideia unel reintrarl in stapanire. Dar mal mult

sarea este declarata In texte ca regeasca, adica estrasa
din in inele apartinènd regilor Ungariel. Principele bulgar
Ahlum uu o declara ca proprietate a sa, niel pretinde
vre-o proprietate asupra salinelor, ci love§te numai
sarea ce cobora Mure§ul de un drept de trecere .,,i
vaina In coprinsul linutulul ski. Daca sarea ar fi fost
a sa, el nu avea cum sa usurpe un drept impunand la
t9.xe un produs ce-I apartinea. Este §tiut ca principil,
ducil, enejit §i voevo4i1 din Valahia ail stapanit ti.
untan, ducate, In Ungaria gasindu-se sub suveranitatea
mal mult saii mal putin directa a regilor Ungariel ; cu
cat ace§t1 principl ere' mal tarI, ca atat nesocoteail
drepturile regelui lor suseran, emancipandu-se chiar cu
total de sub domnia maghiara. Ast-fel se esplica In mod
foarte natural cum principele Ahtum a putut impune
sarurile rege§t1 la vaina §i drept de trecere. Aceste re-
latiunl le constata §i D-nu Xenopol, vorbind despre voe-
voql sub Ungurl, nade mentioneaza tocmal emanciparea
aceluI Ahtum de sub domnia regelul ungur 1). Nu se poate
decl trage vre un argument din acest text In favoarea
une vechl stapanirl a bulgarilor asupra Transilvaniel.
Pe langa aceste consideratiunl vom vedea, ca ex-
ploatarea salineler in secolele urmatoare, luase a§a de
mare desvoltare In Valahia, In cat regiI Ungariel aii fost
nevoitl sa ja mésurl prohibitive In contra aducerel sarel
din Valahia, pentru a impedeca concurenta ce se facea
salinelor din Ungaria. Ast-fel In anul 1373 Ludovic, re-
gele Ungariel, ordona comiteluf din Temi§oara sa opreasca
la Or§ova importarea sarel transcarpatine.2)
Credem dar ca se poate apropia cu mal mare suc-
cestextul din analele Fuldense de rescriptul regeluí
Ungariel, pentru a sustine, ca Bulgaril exportail In Mo-
Xenopol, op. cit. I, p. 463.
Hurmuzaki, op. cit. I, part. II, pag. 213, § 159.

www.dacoromanica.ro
 61

ravia sare din salinele din Valahia sati Moldova de jos

§i ca ast-fel cel putin de la acea epoca dateazá reInce-
perea exploatariI salinelor In Taxile romane pe o scara
mal Intinsa.

VIII
Dacia in perioada a doua a nhiliref
Ineeputuri de state (700-1290)

De la stingerea puterel avarilor prin Carol ce! mare

(797) pana la venirea Ungurilor In Panonia §i aicea In
Transilvania, (898-1000), nu se vede nicl un popor
barbar sa .fi navalit In Dacia Traiana. Mal mult Inca,
Avaril Incepura a perde din putere, Inck de mult timp
lnainte de surparea Statulul lor, anume de la emanci-
parea de sub el a Bulgarilor (678). Din acel timp decl
§i pana la venirea Ungurilor, mat bine de 200 de ant',
dusese Romanif §1 Slavonil din Dacia Traiana un trahl
mal lini§tit, daca 11 asemanam cu furtunoasa stare de
mal Inainte.
Am véçlut, ca aceste popoare adapostite pana atuncl
In vagaunile muntilor Incepura a scoate capul la lumina,
poborindu-se cu Incetul pe coastele §i prin vaile lor, unde
puteatt duce o viala mal upara. Incepura a se Inte-
meia sate §i ora§e romane §i slavone In valle Carpatilor.
Romanil §i Slavonit lasindu-se in spre §es se dadura
mal ea starninta vietel agricole, redevenira cel putin a-
cel ce se coborise, cu totul a§ezall, §i decl trebuirá nu-
inal de cat sa injghebe din noti Inceputurile uneI vietl
de Stat. Aceasta organisare a vietel politice a Romano-
Slavonilor, se facu Insá sub Inrlurirea Bulgarilor, care
se substituise Avarilor In stapinirea asupra tarilor de la
www.dacoromanica.ro
 62

nordul Dunaref. Cu mult Inca lnainte de organisarea prin-

cipatelor Valahiel §i MoldoveI, Inca pe and Romanil nu
parasira Transilvania sag se cohort-al numal cu teama
pe coastele exterioare ale muntilor, Intalnim la el unele
apzaminte, organisarea 'primelor State romane Intocmita
sub ni§te §eff numill voevodi, duel, principl, knejl.
Peste aceste tarI transcarpatine In care Incepuse a
se lnjgheba ni§te rudimente de viata organisata, vine
putin timp dupa ivirea el cucerirea maghiara : Unguril
la Inceput aii respectat drepturile Romanilor, sa mentio-
neaza ea Romanil erail judecall dupa un drept al lor
jus Valachum (corum) ast-fel den§il ail remas pe loe §i
numal cu Incetul fura redu§1 In sclavie. Daca Unguril
ar fi navalit Virile Carpatine, ca §i cele l'alte popoare
barbare, RomAnil §i Slavonil, ar fi nemerit Indarat calea
muntilor, pe care nu de mult o coborlse 1) De ad i putem
conchide, ca daca politice§te situatiunea poporului a fost
schimbata, In ceea ce prive§te drepturile lor, ocupatiu-
nile lor nu s'a adus niel o schimbare simtitoare.
Printre acestea am veçlut In precedentele noastre
capitole, ca ereati exploatarea minelor §i salinelor.
Alte popoare ce ail mal trecut prin aceste WI sunt
Peceneghil, Cumanil §i Tataril.

MUNTENIA I MOLDOVA iNAINTE DE DESCALECATOARE

Mal multl cronicarI §1 istoricl ail' fost de Were ca

Muntenia §i Moldova ar fi fost cu totul de§arte de lo-
cpitorl, atuncl cand ele full colonisate prin Rotnanii de
peste munll, (Cantemir, Nicolae Costin, Thurocz).
De alta Were sunt boeril Moldove, care Intocmira
1) Xenopol, op. oit., pag. 462 ei um. 469, 488.
www.dacoromanica.ro
 63

vestita anafora din 1817, ca.reia i s'a dat numirea de

ganafora pentru felul proprietatel In tara din vechime.»
Daca Ins& in timpurile mal vechl putea fi desbatere
asupra intrebareI, daca pile romane era(' sail nu im-
poporate la descalecatoare, astaçll dupa starea izvoarelor
cunoscute ale istoriel Romanilor nu mal poate fi niel o
indoiala asupra acestel imprejurarI, nenumèrate sunt do-
veqile, carI adeveresc aflarea de locuitorl de ba§tina al
Munteniel §i Moldovel, urma§iI Daco-Romanilor, peste
cad vine §1 se suprapune patura descalecarel. Poporalia
care locuia din vremurf mal vechl, Muntenia §i Moldova,
era de douè neamurI; Slavonil in spre §es §i Romanii
catre munte. Slavonil ocupandu-se mal mult cu agricul-
tura propriti cliSa cu munca campuluI, Romanii cu cre§-
terea vitelor §i esploatarea salinelor.

IX

De la intemeierea prilor Române p5n5 la epoca luT stefan col Mare

(1290 finele sea. XV)

Tradi[ia uniforma §I statornica pastrata.in cronicarif

muntene§t1 §1 earl trae§te pana 41 in gura locuitorilor
din parlile muntoase ale Campulungulul, atribue
[area statulul Muntenia lul Radu Negru, voevodul Fa-
gara§ulul, care ar fi descillecat la Campulung la 1290.
Intemeierea statulul Moldovel a pornit §1 dinsa din
cel-l'alt capat al adapostulul Romanilor, Rartea nordica
a Carpatilor Transilvaniel , din Marainure§. Tradilia
este, ca Moldova a fost intemeiata de catre ni§te RomanY,
coborall din Maramure§ sub conducerea lul Drago, pe
care unele versiunl IL dad drept fill al lul Bogdan.
www.dacoromanica.ro
 64

Data In de comun admisa este anul 1.3'59, dupa un

document al lul Ludovic ce! Mare din acest an, care
aminte§te despre o emigrare a Romanilor din Maramure§
In Moldova. Aceste obar§if nu ad fost lipsite de toate
Intrebarile referitoare la cercetarI asupra Inceputurilor.
De peste muntl venirä nu numal Intemeetoril di-
nastiilor muntene §i moldovene, ci §i o multime de no-
roade.
Acest popor care venea de peste muntl era de vita
romana §i e§ea din ni§te miel state organisate in chip
feodal, care reproduceat In mal mic, aproape toate ele-
mentele §i conditiile de viata ce se Olaf' In Intregul mal
mare din care faceati parte. El aduse cu sine principiul
nionarhic al ocarinuirel sub voevoql, nobleta cu drep-
turile §i Indatoririle sale, §1 alte consecinte isvorite din
(Ireptul feodal.,)
Vom spune numal cate-va cuvinte referitoare la in-
temeierea tarilor Romane §i Infiintarea Domnielor la nol
In tara., §i la urma§it Domnilor In scaunele domniel, ne
vom ocupa putin de organisarea economica §i financiara
a tarilor romane, diva datele ce ara putut culege. In
aceasta privinta, nu vom mentiona §i discuta de cat
datele §i documentele referitoare la existenta, organi-
satia §i legislatiunea salinelor In Muntenia §i Moldova.
D-nn Xenopol In vol. al II-lea, op. cit., vorbind
despre organisarea primitiva a tarilor romane la capitolul
despre Domnul tare!, ne aratii, ca elementele organisarel
slatelor Romane sunt unele mal vechl de cat Infiintarea
lor, parte ail luat nastere prili insa§1 rèspandirea popo-
rulul roman din munte spre campie.
Intr'adevèr capul statulul, care este cheea organisareI
politice a unor societatl Incepatoare, la Romanl poarta
numele de voevod pana In timpurile mal non!. Acest

1) Xonopol, op. cit., vol. H.

www.dacoromanica.ro
 65

a§e4dmènt, dupd cum am vqut este la Romanl mult

mal vechiti de cat descalecarea, de oare-ce el se aflã la
acele mid State, urzite pe pdmintul Munteniel, Mainte
de Intemeierea el. A§e4dmantul voevodulul era cunoscut
Romanilor, Ina din timpul stdpanirel bulgare peste re-
giunile locuite de eI. Venirea Ungurilor In Transilvania
nu pare a fi §tirbit mult autonornia de care se bucurail voi-
vodatele din Transilvania. Niel mal Inainte ace§t1 voe-
vo41 nu fusese neatarnatl; el era supu§1 sail vasall Im-
pératilor bulgarI, de §i poate Indepdrtarea mal mare a
lor de Bulgarl de cat de Ungurl, le lasa o mal Intinsd,
libertate de lucrare. Strdmutandu-se voevoçlil din Tran-
silvania dincoace peste muntl, se fdcu mal Intaiii ur-
mktoarea Insemnatd schimbare in finta lor. Din supu§1
el devenird neatarnati.
El luard pe MAIO. titlul de voevod §i acel de gos-
podar, gospodin, care se vede In toate hrisoavele Ince-
-pènd cu cele mal vechI §1 Insemna stdpanul easel,' de
unde apol domn suveran. Dupd ce dan§il scuturtt cu
totul suzeranitatea maghiard, 41 mal adaog Inca §1 acel
de samoderjavnei, adica autocrat, de sine. statiitor.
Mal Insemnatd Insa de cat addogirea titlulul, trebuia,
sti fie schimbarea caracterulul puterel lor, Indatd ce el I§I
lntinserd domnia In ladle cele nog Intemeiate ale Mun-
teniel §i Moldovel.
Cat timp fusese vasall rege§t1, ei nu putuse sa creeze
nobill, nici sd le detraiascei nuyit, de oare-ce din§il sin-
gurl era(' consideratI, ca tinénd nobleta §i teritoriele lor
din buna vointa regeluI. De indatd ,Insa ce devenird ne-
atarnatl §i stdpanil unor In tinse domenil, el Incepurti,
imitand pe regil de sub care e§ise, a face diirnicii ctitre
supzqii lor, rdspldtind pe nobilil lor prin damn' de pti-
minturi, sail chiar creand de ace§tia, din noti, prin a-
sem en ea darn i rl .
Mal toate hrisoavele, ce ni s'ail pdstrat din vremile
www.dacoromanica.ro 6
 66

cele mal vechi ale istorieI noastre, nu coprind de cat

danil domne§ti §1 cu cat ne urcam mal mult in timp cu
atata acest caracter se roste§te Intr'un chip mai exclusiv.
Acest sistem, ca Domnul sa se considere de stapanul
intregel tar' ocupate, §i sa daruiasca apol partile de te-
ritoriii Incunjurimel sale, fusese imprumutat de Unguri
de la feodalismul apusan, §i trecuse apol la Romani,
cand ace§tia se desfacuse de monarchia maghiara. Da-
ruirea de paminturi, care forma in apusul Europel le-
gatura cea mal puternica a statului, prin drepturile §i
lndatoririle ce era, deveni §i in pile romane mijlocul
cel ma' temeinic de a§eçlare a domniel.
Ca la toate popoarele in vremuri \Techi autoritatea
capuluf statulul se confunda cu dreptul de proprietate,
asupra tare! stapanite, Domnul se privea ca proprietarul
tare! sale.
Totusi In aceasta luare in stapänire a proprietatel
tare!, observam chiar de la Inceput douè chipurl de a
'§i-o Insusi. Pe unil din proprietarii gasiti In tarile ro-
mane, ii lasa in proprietatile lor, le recunoa§te dreptul
lor ce! vechiii. Ace§tia sunt mo§nenii In Muntenia, ra-
za§i1 In Moldova, cu proprietatea lor alodiala, a care!
stapanire, Domnul numal o consflinte§te, fail a o crea.
De alta parte, Domnul prin ocuparea tarilor romane
pune stapanire pe o multime imensa de sate saii mo§i1
locuite, pe care le declara de domne§t1 §i pe acestea,
apol, le darue§te el boerilor saü monastirilor, trecênd
ele din stapanirea domneasca In aceea a fetelor parti-
culare.
Daca Ins& Domnul respecta proprietatea alodiala a
satelor raza.§e§ti, aceasta nu '1 impedeca de a se atinge
de ea, cand obiceiul pamintulul IT Invoia o asemenea
atingere, §i ast-fel multe sate de oamen1 liberl, la ince-
put, devin cu timpul supuse Domnului, §i prin daruirea
lor, boierilor. Era tot-d'auna o pedeapsa, o degradare ca
www.dacoromanica.ro
 67

un sat raza§esc sa fie luat ca doninesc. Aceasta pe-

(leaps& sa aplica une-orl, pentru omorurl intamplate pe
teritoriile lor ; alte orl cand satul nu putea réspunde bi-
rul cu care era impus.
Domnul avea decl proprietatea efectiva asupra par-
tel celel mat intinsa a tarilor descalecate, mal ales asupra
campulul, §i de aci dreptul de a &nil satele a§e4ate In
aceasta regiun.e, la persoanele pe care voia sa le deose-
beasca. Mal avea, un fel de proprietate superioara, chiar
asupra satelor raza§e§tI, pe care une-orl vedem ca o
intare§te prin documente, dei ace§t1 proprietarl ereaii
mal vechl in tara, de cat domnia ce vense asupra lor.
Ast-fel se gases° documenle in care Domnul intarea ca
mila domneasca, chiar cumpèraturile facute de un indi-
vid de la altul, drept ce nu'§I avea radacina in darni-
cia Domnulul.
Tot din aceasta causa se vede, ca eel maf multi
proprietarl, sail posesoril unor drepturI, revin la fie-care
schimbare de Domn, pentru a '§I capata reintarirea pri-
vilegiilor. Aceasta din causa ca fie-care Domn putea
sa revoace proprietatea concedata de antecesorul WI.
A§eçl'émintul cel mal temeinic al societatilor omene§tI,
acela pe care se reazima intreaga propa§ire, proprieta-
tea crea considerata, ca un solli de concesie a Dommilul,
decl lasata la bunul plac al WI, numal teama de a .'§I
inmulti du§manil putea sa impedece pe Domn, de a '§I
face din acest drept un izvor de nesecate abuzurl.
Am reprodus aceasta teorie asupra dreptulul de pro-
prietate a Domnulul in aceasta epoca, dupa D-1 Xenopol,
dupa cum am reprodus din opera D-sale, partea relativa
la Istoria Tarilor Romane. Parerea D-sale este aproape
unanim admisa, pana in çliva de af,I,I, nol nu putem sa
intram in discutiunea acestel importante cestiunl, asupra
caracterulul dreptulul, ce ar fi avut Domnul asupra pa-
mintului intregef WI, fat& de cadrul restrins al studiulul
www.dacoromanica.ro
 68

nostru. In ceca ce ne prive§te ne permitem de a fi de

alta parere, §i de a nu Imparta§i de loe aceasta parere,
ca : Domnul erea §i se considera, ca .stapanul intregei
tarl. Cu ocasiunea studiului, ce am trebuit sa facem §i
asupra docum. entelor cunoscute din trecut §i earl aü ser-
vit tocmal de basa parerel imparta§ite §i de D-1 Xe-
nopol, nu am gasit acele dove4I indiscutabile asupra
dTeptulul de proprietate, ce l'ar fi avut Domnul asupra
pamIntului tare!. Putem adaoga mai mult ca cele mal
multe documente ce se invoaca nu dovedesc de cAt ca
Domnul recunoa§te, independent caror persoane, ni§te
drepturf preexistente de proprietate asupra mo§ielor. Hri-
soavele Domnilor nu creaza drepturf noui, care '§l-ar avea
Inceputul In actul de dispositiune al Domnuluf In toate
Imprejurarile.
Sunt casurl, in car! Domnul darueste o mo§ie pe
care o nume§te Domneasca, until obraz particular.
Dar tocmal acest calificativ, nu trebue trecut cu ve-
derea ,§i atuncl cAnd nu'l vom gasi In toate documen-
tele timpulul, saU unel acelea§1 epoce, nu mal suntem
indrituill de a considera toate mo§iele, ca domne§ll. Daca
nu trebue stt trecem cu vederea cuvintele ce le gAsim In
documente, trebue sa ne dam seama, nu mal pu in, de
adevèratul lor Inteles, nu ne este iertat sa dam aceea§1
valoare tutulor cuvintelor dupa Intelesul pe care l'ar
putea avea acuma, sag Inteo epoca posterfoargi.
Sa ajungem ast-fel, sà construim teorif Intregi de
drept pe ni§te cuvinte rèti intelese, cred ca aceasta ces-
tiune, cu toate ca avem lucrar! istorice de mare va-
loare In tara, nu a gasit Inca réspunsul sèti definitiv.
Parerea ce 'ml permit sa enunt, este, ca pentru a psi
firul conductor, care sa ne Indrepte pa§il spre resolvarea
acestel cestiuni, ca este fail Indoiala istorica, dar este In
primul rAnd juridick ar trebui ca studierea acestor ces-
tiuni sa se faca asupra caracterulul juridic al Interne-
www.dacoromanica.ro
 89

ierel Domniei in tara la nol. Aceasta sti fie cestiunea ce

urmeazA a se resolva mal Intaid §i de la caracterul In-
temeieref Domniei sä, se procead& la efectele juridice ale
dreptulul. In cas contrariü. sa ajunge la ni§te teoril me§-
te§ugite.
Pentru a da adevèratul luteles hrisoavelor §i dreptu-
rilor ce putead sA confere, trebue sti §tim cu precisiune,
care eread drepturile Domniel, §i pentru a ajunge la a-
cest resultat trebue bine precisat In ce mod s'a stabilit.
De la modul stabilirel Domniel putem presuma, cu multe
temeiur! de adevèr, cari ad putut fi drepturile cu care s'a
lnfiintat Domnia la no! In tara. Care eread drepturile-
absolut indispensabile existentel sale, ce drepturi ail fost
pAstrate, recunoscute celor-l'alti locuitor! §i ce drepturi
din contr& le-ati fost retrase, gftsindu-le de pe vremurI, ca
incompatabile existentel acestel nol demnitftt! a Domnit
la no! In tara. Trebue s& ne reamintim principiele pe
care le cunontem sati suntem limiti de a cunonte din
studiul vechilor legislatiunf comparate In diferite vre-
murl §i la diferite popoare. S. ne dam bine seama de
un fapt incontestabil, ca In conformitate cu modalitAtile
infiintArel Domniel trite° tara, sad asupra une! tArf s'aii
schimbat §i fata raporturilor de drepturl hare Stapänitor
§1 stapäniti §i lntre stapänitl §i drepturile ce la rindul
lor putead sä aiba asupra lucrurilor din tara lor, dintre
care in primul rand erea 'pamIntul locuit de el. SA nu
uitärn, a Intre cucerirea distrug6toare a drepturilor pre-
existente In tara cuceritA §i Intre stabilirea une! Domnil
prin bun& Intelegere, consinatitä, respecttitoare de drep-
tur!, este o scar& cu nesfär§ite trepte, care fie-care re-
presinta o modalitate de a fi a drepturilor preexistente,
fat& de Domnia din nod InflintatA. Si daca lucrurile sunt
a§a, ne Intrebam : la no! In tara and lnfintarea de Domnif
pamIntene de abia este pe punctul de a e§i din ceata
presupunerilor §i a miturilor, iertat ne este de a Im-
www.dacoromanica.ro
 '70

braca aceast& flint& putin cunoscut& cu drepturf ce nu

le putem proba, precum nu putem proba a tot puternicia
sa, pan& la desfiintarea drepturilor preexistente?
Un fapt trebue sa, atraga, de la Inceput atentiunea
§i nu trebue trecut cu vederea, este ca. Domnul lArel
conserva, §i dap& a§e(Jarea sa, In scaunul Domniel, titlu
de avoevocl, pentru a denumi noua sa demnitate, titlu
ce pastreaztí pan& tarziti, titlu pe care scim ca, '1 purtail
toll principil numitl §i cnejl, ducl, etc., §efiI primelor
state romane lnainte de descaleatoare.
Se afirma, totu§1 cu atata u§urintA ca, Infiintandu-se
Domnia, s'a schimbat In mod brusc starea lucrurilor
d'inainte. Curios mod de procedare se presupune, care
se gasesce Ins& sa. fie In contra naturel firescl a lucru-
rilor. Inteadevèr, iat& o noud demnitate ce se creiaçlà,
printr'o lmprejurare oare-care Inteo tara., far& seaman. In
trecut, cu drepturI covar§itoare §i distrugtoare de orl-
care altul, de la care sa, purceada orl-ce drept, care ar
fi avut de scop §i resultat schimbarea radical& a lucru-
rilor §i nu se gasesce nimic mal bine de facut, de cat
sa, se conserve acestel noul demnitall numele vechel demni-
tall, distruse o data ca toate cele-l'alte raporturl sociale.
Aceste presupunerl ni se par a fi mal mult fructul unel
viI imaginatiunl de cat resultatul une! cercetarl §tiintifice.
E mult mal natural sa, presupunem, ca. noul Domn
a Imbr&cat haina dup& cum s'a suit §i In scaunul ve-
chilor principl, a luat Impreuna cu numele demnitatel
lor, drepturile ce aveatt Intrupandu-le In el, nu a schimbat
nimic din starea anterioar& i lucrurilor, precum nu s'a
atins de vechile a§ezaminte. Domnul ne distrugênd niel
un drept, nu a creiat vreunul, a respectat drepturile ca
§i a§ezamintele pe care le-a recunoscut §i Intarit la suirea
sa la scaunul Domnief. Un alt fapt care trebue de ase-
menea sa atrag& atentia celor ce ar voi sa. se pronunte
asupra cestiunef, este §i urmatorul : Nu se §tie sail aproape
www.dacoromanica.ro
 71

nu se §tie mal nimic exact de modul cum s'a Infiintat

prima Domnie, ce drepturl a exercitat primul Domn ?
Se vorbesce de descalecatoare, ca de o luare In posesiune
a tare. Dar tocmal aci este vorba de a se §ti ce fel
de luare in posesiune a fost. Luat-a el In posesiune tara
cu voia sail far& voia poporulul §i a representantilor lul
mal cu vaçla, dupa treptele lor sociale? Dupa felul luarel
In posesie vor fi §i drepturile. Nu se scie In ce mod s'a
Infiintat prima Domnie. Cum a intrat In scaunul Domniel
primul Domn ? Cum s'afi Intemeiat 'raffle Romane?
Mara numaI de a nesocoti §i rèsturna principiile
fundamentale ale na§terel desvoltareI §i apunerel acestul
organism complex, ce se nume§te un popor, nu putem
atribui Intemeierea Tarilor Romane §i laintarea Domniel
unul fapt instantaneU, momentan In lungul §ir de vreme
a vietel sale, ci resultatulul unor imprejurari multiple
§i complexe, care Imbratipaza mal multe secole a des-
voltarei sale. Tot ast-fel nu putem atribui initiativa
acestor Intemeierl until singur om, sail mal multora din-
tr'o epoca oare-care, ci tendintel aspiratiunilor until popor
Intreg, din momentul cand vita de origina romana, s'a
hultuit In tulpina sdravana daca, de mult prinsa In
solul acestel tar'.
ImprejurarI multiple dintre earl naprasnicile vremurl
ale invasiunilor barbare s'ati opus desvoltarel sale natu-
rale. Injghebarea Imperiulul Romano-Bulgar poate fi con-
siderata ca prima manifestatiune a intemeierel de Stat.
Cause multiple ail descompus In curand acest organism.
Nu trebue a neglijam printre acestea tendinta §efilor
micelor state, Imprejurul carora, eraii grupati locuitoril
acestor WI, de a e§i de sub nepotrivita formatie de
Stat, ce nu corespundea poate sentimentulul adanc al
poporuluI. Vedem In, urma pe diferitil §efl traind In ra-
porturl de prietenie, In legaturl upare de vasalitate, pe
care am véçlut ca le scuturat dup. vointa, cu regiI
www.dacoromanica.ro
 72

ungurl. Continua acéstti viat& de pregAtire de expansiune

a sentimentulul comun al aceluia§1 popor, basat& pe des-
voltarea economic& uniform& a tutulor locuitorilor de
aceia§f origina, dincolo §i dincoace de mnntl, pana in
ajunul unul eveniment extern formatiunel lor, dar care
precipita mersul catre ultima fas& a desvolt4ref lor. Un-
guril tree la cre§tinism.
Daca ne dam seama c& horda barbara a Ungurilor
*use in aceste 10=1 aproape usata de goana lor pus-
tiitoare, gAsim explicatiunea u§oar& a schimbarei lor de
apuaturl §i traiii la inceput. Cu timpul sentimentele lor,
caracterul inerent rasel se redetepta din toropealA.
Gasesc in cristianismul occidental un mijloc de in-
Wire, de indemn la cucerire in persoana celor ce '1
propagat. Imbrati§eazA aceastA credinta, care le arat& ca
tinta, supunerea de noul popoare la credinta din noti
imbrati§ata de el. Timpul de pace trecuse pentru popo-
rul de origina romand. Din paclnicl devin rèsboinicl, din
prietenl devin asupritorl. ApunturI cart nu aii putut s&
lase indiferent poporul de origina. Acesta ne mal putènd
psi reazim dincolo de Dunftre, cauta scaparea sa in
propria fort& a elementelor sale constitutive. Imprejurarl
externe ast-fel, carl mult timp ail impiedicat, acum (Tail
finta aspiratiunilor, daii corp organismulul acestuI po-
por. Sefil, diferitelor miel State, imprejurul carora stab*
grupall locuitoril pun basele, formeaz& un Slat, inte-
meiaz& Valahia, aleg un singtir §ef,, care s& 'l conduch
in timp de pace §i rèsbot, dintre el, inflinteaza ast-fel
prima Domnie la nol. In ace§tia gaseste Domnia, pavOa
piepturilor lor in timp de résbol, povete pentru mersul
regulat al trebilor in timp de pace. In mod firesc a ur-
mat acea§1 cale §i Moldavia, (land ast-fel na§tere Tarilor
Roman e.
Ni se va réspunde poate de ce nu toat& Transilva-
nia nu s'a lipit de Valahia §i Moldova, de ce nu toll
www.dacoromanica.ro
 73

nu afi. trecut Muntil pentru a usa de noua organisatie

de Stat? Cestiunea aceasta '§I gase§te explicatiunea in
complexitatea sentimentelor unul popor.
Poporul Ungur a fost obstacolul Intruparel sale, iar
credinta in dreptul de proprietate, dragostea pentru lo-
cul stapanit de veacuri de ace! locuitorT, ail Impedecat
emigrarea lor In masa. Exemple marete din decursul
vremel ne invedereaza Insa, ca locuitoril de aceeni ori-
gina Cu nof pastreaza cald sentimentul lor de origina,
poarta adanc in sufletul lor credinta in desvoltarea, §i
menirea neamulul nostru comun.
S'ar putea Inca obiecta, ca aceasta ipotesa nu ar
gasi reazim in çlisele cronicarilor no§tri. Obiectiunea
insa nu ne inspaimanta. Cronicele sunt legendele scrise
ale poporuluT roman. Sentimentul istoric a indemnat pe
cronicarl sa a§tearna datele ce ail putut culege asupra
trecutului nostru, ail aplecat urechia la glasul legendel
in lipsa de alte mijloace dq investigatiune, legenda le-a
§optit faptele, traditia le-a arkat calea. SA nu 'Liam rasa
legenda simplista §i simbolista drept realitate. Sa luara
calea indicata de traditiune, sa despicam cu mijloacele
noul §tiintifice de investigatiune, faptele pastrate veacuri
pentru nol de legenda, care a Intrupat Inteun simbol
un complex de fapte §i imprejurari. Sa sacrificam datele
legendel pe altarul §tiintel, O. pastrami in inimile noastre
un loc scump legendeT, ca §i basmele, earl alintail anii
no§tri de copilarie, sa deschidem mintilor noastre, con-
§llintel noastre nationale, drumul spre faptele §i Impre-
jurarile reale ale trecutulul nostru. Numal din cunoa§-
terea tutulor faselor desvoltarel noastre putem trage con-
clusiunf pentru viitor, vom putea degaja §i intelege
poruncile istorice ce ne vom sili sa urmam pentru a nu
fi r6sturnatI In calea chtre ideaful .maret, ce ni-1 indica
origina noastra.
Ail trebuit veacurl de la origina noastra, pana la.
www.dacoromanica.ro
 74

intemeierea Talilor §i Domniei noastke, alte veacurl pana

la unirea ambelor WI surori Valahia §1 Moldavia in-
tr'un singur Stat. De atuncl insa fasele desvoltarei noastre
se precipita. Situatiunea politica, sociala §i economica a
luat o desvoltare fara exemplu In trecut §i fara proportie
cu timpul intrebuintat. Sub glorioasa §i inteleapta Dom-
nie a prea iubitului nostru Rege, Maiestatea Sa Regele
Carol, poporul nostru, tara noastra., a intrat trite° nona
fasa a desvoltarel sale. Trebue sa ne unim inimile, mintile
§i munca noastra pentru a ajuta Tara noastra sa mearga
cu pasl sigurl inainte, de-apururI, pe calea indicata
de menirea el In lume.
Daca nu se §fie cum sail Intemeiat Tarile Romane,
cum s'a lnfiintat prima domnie, s'ail gasit dovedl destul
de hotaratoare, care sa ne arate cum s'ail facut intro-
narile in urma. Vorbim de cele pacinice.
Sistemul de urmare la tron in Virile romane erea
electiv-ereditar, intrebuintam §i nol acest cuvint, dupa
exempla istoricilor no§tri, cu toate ca trebue imediat sa
'I dam explicarea ca urmarea la tron nu se facea nece-
sarmente din tata in fitt, ci orl-care alte rude ale Dom-
nulul mort, aveaft toate un drept egal de a fi alese la
domnie pana §1 pe copiil sél naturall, §1 daca. consi-
deram ca rude cu Domnul, eraii mal toll boeril, vedem
ca toy hoed' puteail fi a1e§1 Domnl.
Trebue sa observam ca de la inceput nu se con-
testa, ca alegerea se facea de boeril Wei. Cine erati acel
boegl ? Eraü fara indoiala cnejil, ducil, voevodii, earl ce-
dase primul pas unuia dintre dan§it, ca sa-I conduca In
vremurf grele fata mal Cu seaina de vecinil din afara.
Dar acestea ne invedereaza, ca Domnul mal intaiii de
toate erea alesul boerilor, cart tog puteail veni la scaunul
domniel, avènd totl acelea§1 drepturl. Prin urmare cine
dice alegere, nu mal dice impunere , cine nu mai dice
impunere, dice consimtire §1 cine dice consimtire, trebue
www.dacoromanica.ro
 75

sa prevada, ea prin consimtirea data la un act oare-care,

nu se creaza §i nu se pun in discutiune de cat dreptu-
rile absolut indispensabile noulul fapt. caruia i s'a dat
na§tere prin concursul i consimtimèntul tutulora.
Ce voiaïl seniori1, boierif de pe vremurl? Un §ef
care sa-I conduca. Dar de acolo pana sa renunte
toate, dar absolut la toate drepturile lor, cari nu aveau
absolut nicl o ratiune, ca sa dispara prin infiintarea
none! demnitatf, este un abis atat de mare, in cat ne
miram cum s'a sarit peste el cu atata uprinta. Dar
unde nu ajunge cine-va dus pe aripile imaginatiunel ?
Istoricil admit modul de mal sus de urmare la tron pentru
timpul dupa descalecatoare, dar atuncl pana la dove4I
contraril, hotarator nu putem sa.. admitem ca. fata de
numirea primulul Domn, s'a procedat in alt-fel. Nu s'a
mers a§a de departe in cat sa se sustie ca primal Domn
a intrat in scaunul domniel cu sabia in mana; cu toate
acestea pentru a putea sustine teoria contrara a omni-
potentel Domnului, nici o dovada, se presupune ca
primil Domni aU fost numaT ereditari cu drepturi luate,
de unde nu se preciseaza, dar se afirma, ea exercitail
ace1ea§1, daca nu maI multe de cat regii de drept divin
din Occident.
Si in loe sa se acorde Domnilor no§tri cu timpul
mal marl drepturi, cu cat se afirma mal mult puterea
lor fa-VI de boerl, se ajunge din ce in ce a le slabi drep-
turile in adevérat inerente une! Domnii. Se poate invoca
ca o non& dovada ca Domniele eratl numal elective iar
nu ereditare, faptul ca Domnul in viata §i in scaun
asocia adesea pe fiul sal la Domnie, aceasta nu era
numal ca o initiare in trebile Statulul, ci Domnul se
silea sa ajunga sa stabileasca de fapt o Domnie eredi-
tan, se silea sa pue pe fiul séti la incercare sub ochil
boerilor, sa 'I obi§nuiasca cu ideia, ca el va fi Doran,
sa le atraga pentru fiul WI din raporturile cilnice mere-
www.dacoromanica.ro
 76

derea, daca nu dragostea lor, ca la timp sa '1 aleaga

Domn. Daca liul avea prin nastere drept la tron, chiar
§i in contra vointei boerilor, nu ar ma! fi gasit de cu-
viinta Domnul sa faca toate aceste demersurl. Exemple
de acestea §i unele memorabile sunt destule In Istoria
Tarilor romane. Ne oprim aci, ne-am Intins deja prea
mult asupra acestel cestiunt, dar voiam si indicam cate-
va diii exemplele ce ni se par a fi de natura sa dea
sprijin parerel, ce ne permitem sa sustinem.
De aceea, ar fi mat bine sa rémanem pana. la do-
vezt mat hotaratoare, la conjecturf, asupra drepturilor
Domniel. Aceasta situatiune conjecturala are folosul sOft
de oare-ce permite mat In graba e§irea la iveala a non'
teorit, cart poate sa se apropie ma! mult de adevér fiind
mat bine sprijinite. In toate cestiunile de asemenea na-
tura, nu trebue sa se ja ca dovedit un fapt numai ba-
sh.ndu-ne pe simple aparente, care sa nu alb& nicr un
sprijin real in ajutorul WI. In cea ce ne privesce, not
credem ca Domnia nu s'a bucurat de cat de drepturile
de suveranitate, fata de vecinit din afara §i fata de su-
pu§it de orl-ce categorie. Trebue de asemenea sa ne fe-
rim sa luam ca norma legala, fapte de arbitrar de res-
bunare ale Domnulul, care nu '§I aveati isvorul Intr'un
drept preexistent al et, ci din contra In a tot puternicia
sa de fapt Intr'o epoca oare-care, distrugkoare de prin-
cipil §i raporturi de drept.
Se poate ca Domnil sa fi confiscat averea unut
proprietar saü unor proprietari particular! §i sa dea
mo§ia unlit altuia, dar tocmai acest fapt isolat trebue
sa ne atraga atentiunea, ca nu este bine sa confundam
situatiunile §i sa ajungem, ca In loo sa cautam adevé-
ratul motiv al confiscarel in vre-o rèsbunare, sat In vre-
un act de arbitrar sa-1 atribuim cu atata uprinta unlit
principiti de (kept, ce nu putem dovedi in persoana
Domn ulu 1.

www.dacoromanica.ro
 77

Cu mull inainte de intemeierea Domniel la noi in

tara, cu secole Inainte trebue sa cautam origina dreptu-
lul de proprietate, urmeaza dupa cum am vOut si pa-
rerea ce sustinem, sa ne ridictim pana la colonistil Ro-
manl pentru a psi origina conceptiunel dreptulul de
proprietate asa cum a existat si exista la no!. Dreptul
de proprietate, s'a exercitat la nol in toata vigoarea lul,
In modul cel mal deplin si absolut. Niel o asemanare
Intre acest drept si dreptul de proprietate ce exista In
thnpul feodal in occidentul Europel. Nu exista analogie,
acolo el erea Impartit, trunchiat, exercitiul lul supus la
o multime de conditiunl, la nol de la inceput pana In
timpurile din urma proprietatea apare limpede si absoluta.
Vedem ast-fel, ca proprietatea erea : individuala i colectiva'.
Aceste proprietatl distincte unele de altele traiail
alaturea indep'endente pe acelas picior de egalitate, fara
a fi subordonate una alteia, far& a avea intre ele vre-un
raport juridic. Ast-fel, principil, ducil la inceput, boeril
la urmä, nu aft' niel un drept, niel un amestec asupra
proprietatei colective a mosnenilor, tot ast-fel Domnul
nn are niel un drept, niel un privilegiii asupra proprie-
Nei sub orl-ce alta forma s'ar fi presentat. Dornnul nu
are drept de proprietate de cat asupra mosielor dom-
nestl. S'at adus In sprijinul parerel contrarie, dupa cum
am vOut gresitele exemple de confiscare a averilor boe-
rilor, pedepsitl de Domn pentru vre-o vina oare-care, dar
confiscarea pleca de la un alt piincipiii, nu atingea
dreptul de proprietate In esenta luí, aceste confiscanl
dupa cum stim ereati niste pedepse sail in unele casurl
niste abusurl ale Domnuluh nu atingeaii principiul si
origina proprietatel in sine. Mal mult inca, daca aceste
mosiI confiscate ereati transmise altora prin acte de
danie sati vin4p4.e, ele ereafi trecute In patrimoniii celul
ce le dobandea at vecl fara ca Domnul sa-1 mal re-
serve vre-un drept pentru el sail pentru urmasil lul.
www.dacoromanica.ro
 78

Aceste principil ale dreptulul de proprietate ale ea-

ror origina le gasim In dreptul roman, le vom regasi
ne atinse de naprasnicele vremurl si vicisitudinl prin
care aii trecut Wile romane. Ne va fi dat sa constatam
cu cat& sfintenie ail fost pastrate si respectate de Domnil
tarif, cum, principil tot de origina romana, dintr'o epoca
posterioara ail venit sa le reintareasca In decursul se-
colelor si cum pe aceste principil care ail format bolta,
s'a dada veac dupa veac Intregul nostru edificid social
si politic.
Am mentionat mat sus ca locuitoril autohtonl de
origina Romana, carl locuiati Transilvania, chiar dupa
navalirea si asecjarea Ungurilor ail continuat sa se bu-
cure de legislatiunea lor proprie cunoscuta sub numele
de jus valahum sail valahorum. Sa nu fi fost oare le-
gislatiunea romana conservata ca sfintenie de traditiunea
de mal multe ori seculara? Nu se stie mal nimio asupra
acesteI cestiunl. Si cu toate acestea nu credem sa existe
o cestiune istorici de mat mare importanta pentru IDA
pentru nationalitatea noastra chiar. Ce lumina vie, cu-
noasterea el ar arunca asupra trecutulul, si ce usor s'ar
putea explica multe principil de drept conservate de
traditiune dar restalmacite de multe orl de ce! ce In loo
sa se ridice la origina unul principiii pentru a-I Inte-
lege, cauta sa-1 explice, nesocotind principiii InsasI precum
si domeniul sè'il de aplicatiune.
Reluand firul istoric dupa D-nu Xenopol, vedem ca
pentru timpurile cele d'Intai nu pare sa fi existat deo-
sebirea ce se vede mar talliii Intre veniturile tare! si
ale Domnulul. Aceasta deosebire se ivi atuncl, and Wile
romane incepura si ele a avea oare-carI nevoi, care se
deosebeatí pana la un punct de nevoile Domnulul, epoca
care coincide cu caderea tarilor sub Turcl, and greutatl
noul apasara asupra lor, precum haraciul si darurile
la Turcl, proviziile In natura si contributiile extraordi-
www.dacoromanica.ro
 79

nare. In timpul d'intal, ce urma dupa descalicare, toate

veniturile tarel eratt veniturl domnescf, din care Domnul
se desbraca de-o parte, pentru a le da boerilor sad ma-
nastirilor. 11.6splatirea slujbelor avea dect caracterul feodal,
care este de a Imparti venitul statulut cu functionarul.
Cantemir ne spune, cä venitul ora§elor i oraplelor Im-
preuna en 12 sate de prin prejur, salinele, vamile §i
zecimile din oi, porci §i stupi erati rezervate Domnulut.
In aceasta perioada, ca §i In cele precedente, popo-
ratia tarilor romane se Indeletnicia cu agricultura §i
cre§terea vitelor. Cea d'intat era foarte restransa, culti-
vandu-se grane numal atatea cate erat de névoie pentru
traiul poporulut. Exportul tarilor consta In animale. Era
interzis exportul cailor trebuitorl pentru cavalerie, a cerel
pentru facerea lumlnarilor trebuitoare slujbel religioase
§i argintul din care se batea moneda.
Exportul se facea din Muntenia catre Venetia prin
Bosnia, apol catre Ungaria §i ¡Mile tatare§ti ; din Mol-
dova catre Litvania, Polonia, Silezia, Brandenburg §i
de ob§te toga Germania 1).
Pe langa aceste dou6 ocupatiunl cart formaii fara
Indoiala Indeletnicirile de capetenie ale locuitorilor tarilor
romane, el esploatail §i In aceasta epoca minele §i sali-
nele din aceste fart. In ceea ce prive§te esploatarea mi-
nelor credem ca se marginea la cautarea aurulut, argin-
tulut §i armlet.
Exploatarea. salinelor Inceputb. din cele mal vecht
timpurl de cand locuitorit Orel aü cunoscut Intrebuin-
tarea saret, exploatare ce se desvoltase pe timpul roma-
manilor, restransa In prima perioada a navaliret barba-
rilor, reInceputa pe o scar& mat Intins6. In urma, luase
In aceasta perioada de timp o desvoltare destul de In-
setnnata.

1) Xenopol, op. cit., II, pag. 179-259.

www.dacoromanica.ro
 so

Salinele se esploatati nu numaI pentru trebuintele

locuitorilor dar sarea servea §i ca obiect de export. A-
vem dovada despre aceasta intr'un document de pe timpul
lui Ludovic regele Ungariel din anal 1373, prin care
ordona comitetulul din Temi§oara sa opreasca la Or§ova
importarea sarel din Tara Romaneasca :
1373. Ludovicus Dei gracia Rex Bung arie, Polonie,
Dalmatie, etc. Cum nos omnino velimus, ut sales tran-
salpini nequaquam in regnum nostrum adducantur
fidelitati igitur vestre domus in mandatis quatenus
ob specialem et euidenciorem ipsorum saluim tran-
salpinorum permittatis hominem magistri Saracheni
per eum deputandum stare in Orsua, prohibicionem,
et si potestis concordare cum ipso magistro Saracheno,
tune ipsum Tributum de Orsua eidem magistro Sa-
racheno locare non obmittatis et alind pro nostra
gracia facere non audeatis. (Datum in Vissegrad feria
quarta proxima ante dominicam oculi, anno domini
MCCCIAX tercio 1).

Acest document vorbe§te in realitate de sarea tran-

salpina insa se §tie, a mal in toate documentele aceler
epoce §i celor urmatoare, Muntenia erea numita tara
transalpina, muntil Carpall fiind consideran ca o conti-
nuare a Alpilor.
Dar mal mult se §tie, ca Or§ova este alaturea a-
proape de drumul ce ducea §i duce In Ungaria pe la
Severin §i nu se poate sustine a ar fi vorba de .sarea
din Italia care ar fi luat cu totul alt drum ca sa intre
In Ungaria.
0 data stabilit ast-Id, ca nu este §i nu poate fi vorba
de cat de sarea din Muntenia, vedem ast-fel confirmat
prin acest rescript, ca nu numal In acea epoca se es-
ploatad deja salinile in Muntenia dar ceva mal mult, di
se esporta sane. Esportul sarel se facea de mult §i pe
1) Harmuzaki, op. cit. I, part. 2, p. 213, No.159.
www.dacoromanica.ro
 81

o scar& Intinsa. Am véçlut Ca pe timpul navalirel Bul-

garilor, Arnulf, regele Germaniel, a trimes o solie catre
Vladimir regele Bulgarilor, rugandu'l sa nu mal viuda
sare Moravilor cu care aveati r6sboia.
tiut fiind ca exportul sa Mom din vechl timpurl
pe o scara Intinsa, §i ca locuitoril tare! ce Intrebuintaii
sarea, ati gasieo in mare abundenta la suprafata, se
copfirma ca atat, mal mult parere'a, ce am emis, cand
am suslinut ca exploatarea salinelor cunoscuta din cele
mal vechl timpurl In Muntenia; pentru export, trebue
sa dateze cel putin din epoca prime! navalirI a bar-
barilor.
Rescriptul regelul Ungariel se esplica decl In mod
natural, regele interOicea importarea saril din Romania
In Ungaria pentru a Impedica , concurenta ce se facea
sarel, estrasa din minele rege§t1 ale Transilvaniel. a
sarea romana. sa fi putut concura sarea din Ungaria cu
toata cheltuiala de transport pana acolo, aceasta se
poate esplica u§or, daca se admite parerea ca la Inceput
In 'larile romane sarea saU mal bine çlis esploatarea sa-
linelor §i vIn4area &Ire! nu constituia un monopol, care
sa fi apartinut de la Inceput cnejilor in ducatele lor, saa
principilor romanl imediat dupa Inteineierea Principatelor
romane, ca aceasta esploatare se face de proprietaril
mot,ielor cu sare, de el, pe socoteala lor.
Credem §i aceasta In concordanta ca stabilirea dupa
vremurl a celor-l'alte isvoare de veniturI ale Domnulul,
ca monopolul sarel a fost stabilit mult mal In urma de
Intemeierea Principatelor.
Am v6çlut pana aci dove4ile ce am putut culege
asupra inceputurilor esploatarel salinelor In Mun tenia.
In ceea ce prive§te data Inceperel minelor de sare In
In Moldova, gasim indicatiunl asupra ocnelor In vechime
trite° monografie intitulata oNotiunl statistice asupra
www.dacoromanica.ro
 82

Moldovel de Printul N. .*utit 1), (A. Obreja, ocnele Mol-

dove.
kilt ce aflam In aceasta privinta relativ la ocnele
In vechime : Cu grefi s'ar putea neza data sigura a In-
ceperet minelor de sare In Moldavia, and la nol pana
acuma niel chiar de lista Domnilor ce - ail fost din In-
vechime nu putem fi ineredintatt de este adevèrata sail
ha, §i cand mal virtos pentru aceasta documentele ne
lipsesc ea totul, sail dei sunt dupa cum am avut prilej
sa m6 conving, Insa ail stat §i star' Inca pana In oara
aceasta legate cu sfoara §i aninate In podurile §angailor
a vatnilor §i birailor lor. .
Daca situatiunea In care ne gasim nu mal este a-
ceent, ca aceea in care se afla autorul monografiel citate,
nu este mal putin adevarat, ca suntem Inca departe de
a cunonte tot ce se refera asupra trecutuful nostru cu
toate lucrarile de o valoare incontestabila a istoricilor
no§tri.
Vom face dect o larga parte traditiet, in lipsa de
documente precise, pentru a stabili inceputul esploataret
salinelor in Moldova.
eAst-fel dara hand cel mal vechiil hrisov, ocnele ail
trebuit sa intre In stapanirea ocarmuirel toemat de pe
la 1.5801). Dar pentru ea spusele celor mal batranl se
unesc a 4ice ca targul Trotuplut, vechea presidentie a
camarnilor, a fost mutata acolo despre Groza§t1 de
catre logofatul Trotu§anu, carele fusese vel camaras, in
pele luí stefan cel gala, §i pentru cà el tin minte din
bunil lor, ea podul de langa Caiut la Garbovanu, ail cos-
tisit pe stralucitul MI 4iditor un kertic Domnesc de
2000 oca sare ce ail dat'o papiteniilor, §i daca vedem
In letopisete, ca pe la 1650 Post. Alexandru Kostin ail
respins oastea lilt Racoti, Prin till Ardealulul §i aliatul
1) Pr. N. §utu, op. cit., pag. 148 ai urm.
1) N. utu, op. cit., p. 149 gi JO.
www.dacoromanica.ro
 83

Domnulul stefan Georgie ea gloatele angailor, ce ne-

gresit le-afi trebuit vreme pana sa se constitueze, si. ce!
putin 100 anl pana cand ocarmuirea ati tras In Visterie
venitul ocnei care era pe sama Ocolafilor de Trotuf, Mt-
mire ce fi acum se aude s'a" fi avue o cei Mid ig minen,
ce aii intreprins lucrarea ocnelor pe socoteala ion; Asa
In cat s'ar putea fixa data Inceputulul lucrareI la 1380.
Cu toate acestea nutnaI sub cea mal mare Indoiala
pot sa daft si eft asta data, ca Inceputul lucrarel si a
cautarel de societatl particulare a minelor de sare. Ce
se atinge despre lucrarea lor, cum ati fost, si ce deose-
hire are de aceea de asta», ori si cat am rascolit har-
loagele rufetulul, nicaerI nu am putut da de cea mal
mica urma. Mal toll spun, Ca acuma or II. 100 de anl de
and talharil din ocna maniindu-se asupra camarasulul
si prinpnd Inauntru pe Delar, l'ar fi tinut acolo cate-va
çlile, ca In fine spre a face si pagube ar fi incarcat 6
drobl stralitl (de la 110-200 oca) Inteo tasca si ea pe
urma de al doilea odgon aninand vre-o 12 drobl, ar fi
Ineurcat odgoanele, le-ar fi adus la aceea de s'ati rupt,
si ca capnd drobil Indarat, Dumneçlea dup. rugamintea
Delariulul ar fi naruit ocna ce vuea de o sèptèmana si
ca ar fi Ingropat Mat pe Delar si pe Wharf, dar si
chiar herghelegiul de la Crivac s'ar fi Mont nev'eçlut cu
cal cu tot.
Adevèrul este, ca si acum se va arata orl i cul
groapa de ocne ce s'aft naruit dup. fugirea Domnulul
Cantemir, ca In adevèr atuncea aii perit peste 160 insl
cu totul ; un 'um& ce ne da o buna idee despre ca-
racterul roman de atuncea, si ne dovedeste Indestul de
frumos sfintenia scriselor aceluI Print. Din acestea am
putut Incheia, ca lucrarea ocnelor pe atuncea ail fost tot
acea de astap, afara poate de economiile ce negresit
creso cu timpul.
Tudor Bou-negru, un rufetas din Trott's, carele de
www.dacoromanica.ro
 84

curand muri In vIrsta de 98 anf dupa socoteala luT, Iml

spunea: ca el apucase (cand tan Inca doT drobf pe cji
pentru tata-s6a) pe buna-s9, ce era un roman verde, traind
peste 118 auf, carele 'f-aft aratat o groapa Inteun mal,
pe unde se varaft pe scarf S,angaif de tala sare, §i ca
tatal bunulul-sfft ar fi dat de chioarca (tunel pe sub pa-
mint) carand sarea pe cel-l'alt mal. Dupa spusele luf
ne lnapoiem tocmal pe la sfar§itul veaculuf al 16-lea §i
vedem ca., de Mina seama aft trebuit sa fie o alta sistema
In scosul are!, de Mina oara ce dupa naiva sa espresie
ail dat de chioarca, ha Inca poate ca atuncea el aft fost
cu mult mal aproape de cat acuma de ideea unuf gang
sub-pamintean 1).»
Din aceasta naratiune a traditiunel asupra Incepu-
tuluf exploatarei minelor, vedem ca §i In Moldova exploa-
tarea salinelor a fost mult timp cunoscuta, Inainte ca
Domnif sa ja pe seama lor ocnele. Primif exploatatorl
al ocnelor aft fost locuitoril Trotupluf §i al satelor din
valea Oituzuluf, care ca §i vrancenif de azi scoteait sarea
ce este la suprafata pamIntulu12). Avem o proba In faptul
ca, primil exploatatorT grupall Intr'un fel de corporatiune
purtail nume roman de ocolagi de Trotup, acestor oco-
la§1 li se datore§te negre§it sporirea exploataril salinelor,
ceea ce vèçlênd Domnif '§f aft Insu§it dan§if exploatarea,
aducènd pentru acest scop UngurT, de la care s'a pastrat
§i terminologia ocnel §i a organisarel ef. Domnif '§f-ail
Insu§it dreptul de a exploata §i a vinde sarea cu pretul
fixat de d'On§if prin oamenif lor, respectand dreptul de
proprietate a celor ce stapanead terenurile In care se
deschideafi sail se exploatail saline, cand ocnele nu eraft
deschise pe loc gospod Domnesc.
Se platea proprietaruluf o dijma din çlece una, cu
dreptul de a lua atat el cat §i locuitorif din prejurul
N. 8t4a, op. cit., p. 150.
G. Ghibinescu, op. cit., p. 610.
www.dacoromanica.ro
 85

ocnel sare pentru trebuintele lor §i a case! lor, fara a

avea !Elsa dreptul locuitoril de a vinde altora sarea la
care avearl drept ace§tia din urma. Proprietarul insa,
avea dreptul de a vinde sarea pe la targuri en acela§1
pret, ca §i cel tixat de carnara§1.
In cursul studiului nostru vom Intalni ma! multe
exemple earl ne vor Invedera ca Domnil DU in-
su§it de'cat monopolul exploataril sarei, nici o data musa
el' nu s'ati considerat ca proprietarl al salinelor, ce se
descopereati, §i car! Se puneati in exploatare. Daca se
gasesce in decursul vremel In documente acordarea drep-
tulul de dijma proprietarilor terenurilor salifere, ca un
fel de concesiune a DomnuluI, nu trebue a se da prea
mare Insemnatate cuvintelor. Concesiunea Domnulul pe
acele vremurl era mal mult o recunoa§tere de drepturl
de cat acordare de atar! drepturi. De cate or! Domnif
nu ati acordat, ca o concesiune §i mild, recunomterea
dreptului de proprietaCe unor persoane, ce still:Anewu fara
ilia o contestare aceste mo§il din timpuri indelungate.
De cate orl dupa cum am Opt deja mal 'nainte, Domnii
nu Intareail ca mila Domneasca, chiar cumpOraturile
cute de un individ de la altul, drept ce nu '§1 avea de
loe origina In vre-un act de liberalitate domneasca. Dupa
cum decl nicl acea proprietate superioara, ce se atribue
Domnulul, nu escludea proprietatea efectiva asupra unei
mo§ii, a§a §i dreptul de monopol, ce reservat Domnif
pentru exploatarea sarel, nu -numal, ca nu excludea
dreptul de proprietate a proprietarulul supra fete! mo§iel
asupra salinelor, dar prin dijrna, ce se platea, se con-
sfinlea §i mal mult proprietarului dreptul sèii asupra
salinelor.
Dupa cum am vOut venitul ocnelor ca §i produsul
vamilor, dijmaritul oilor, porcilor, stupilor §i vinului
intrat in veniturile camarel (lista civila), care nu avea
nicl un amestec cu acela ale tesaurulul public.
www.dacoromanica.ro
 86

Dintre veniturile camaril produsul vamel erea destul

de important in acele vremurl. Vedem ast-fel, a vaina
era de douè specil : vama mare §i vama mica. Vama
mare se percepea pe car, conform unel tarife de export,
cut aratare de valoarea marfurilor. Varna mica, se. lua pe
car, conform declaratiuneI posesorulul 'Darrel. Se platea
12 gro§I de car, Mt a se cauta In car, trebuia insa ca
marfa sa nu fie din cele oprite a se exporta sad im-
porta §i cu destinaliune hotarata la un targ oare-care.
Din chrisobulif lul Moisi Vladislav W., domnitor al
Tare! rornane§tI §i a lul Alexandru cel bun al Moldovel,
relativ cel d'intil la vama Calafatului, cel d'al doilea re-
guland in genere vamile, vedem ca pe la finele secolului
al XV se platea ca vama de export pentru sare la una
surd bolovanI sare, trek' bolovani vama. Administratorul
vamilor in ambele romane se numea vame$; dar
acesta nurnai atuncl I§I exercita sarcina sa, prin mat
multi subalternl, and vamile in genere sail parte din
ele ramaneati nearendate 1).

IX
De la finale secolului XV pia la MateT Basarab i Vasile lupu
(1633)

Am vOut pana aci, cä veniturile acestor WI prove-

nite din darl sail slujbe, se cuveneati in intregimea lor
Domnulul, care se desbraca de o parte din ele In lute-
resul putinilor boierl, ce-I ajutati la ocarmuire. Se intampla
insa cä Valahia intal, Moldova dupa dinsa, cauta apa-
rare §i protegiuire in inchinare catre puternica imparatie
a Otomanilor. 0 data caljute sub Turd incepu a plati
1) Hagclet, op. cit., T. I, P. I, p. 131. P. II, p. 172.
www.dacoromanica.ro
 87

pesche§ul, prefacut curand dupa acea in haraciu, darile

scoase trehuia sti se adaoge, spre a intimpina noua ne-
vole, fara a ingusta veniturile domniel. Pe langa plata
haraciulul, care sporea incontinul, cheltuelile laturalnice
mal ales darurile acute pentru cuMpèrarea domniel, a-
jungeail la sume fabuloase. Pentru a se putea plati
aceste sume, care de multe orl ereall luate cu imprumul,
de la Turd, se puneati birurl non! Ingreunandu-se necon-
tenit cele existente. Cum se puteari izvori atatia ban' din
raffle romane?
Pentru a intelege aceasta, nu este nevoie a ne in-
chipui, cum spune un document, ca dinsele se pareat a
fi iscodit piatra filosofala, ci trebue sa luam in privire
numai imprejurarea, cli tot venitul larilor intra in punga
Domnilor, §i ca acest venit se putea urca dupa vointa
lor, stringènd pe cat le placea coarda contributillor.
Pe Mug& birurI, Domnil mal puneati mana pentru a
reintregi paminturile domne§t1, carl incepuse a se Impu-
tina hind daruite de Domn, boerilor in functiunT, pe a-
verile rèmase filra mo§tenitorl, de asemenea mal confisca
pe seama domnieT, mo§il perdute de proprietarl ca o
pedeapsa pentru crima tradarel.
In aceasta epoca, contributiunile se adaogira necon-
tenit, potrivit cu sporirea nevoilor tarilor romane §i a-
nume dupa cum am v6çlut in douè indreptarT, intensiv
prin marirea nartulul dajdiel, apol extensiv, inmultin-
du-se numërul lor §i iscodindu-se fara incetare darl noul
peste cele vechl. Intalnim §i in aceasta epoca birul,
oeritul, albinaritul numit §i desetina, porcaritul sail go§-
tina, galetaritul, dare pe numérul galetilor de grine strinse
dupa camp. Veneati apol dijmele, veniturl foarte insem-
nate trase de Domn In natura de la productele pamin-
tuluT, precum de la miere, ceara (alta dare de cat albi-
ntiritul) sari vin. Aceste dijme ere' acele din dar!, a
caror stringere se conceda adese-orl catre monastirl. Se
www.dacoromanica.ro
 86

mal intalne§te vinariciul, darea pe crt§me, ili§ul §1 po-

sadul. In afara de aceste veniturl regulate mai eraft §i
altele provenite din amençll, care se numeatt gloabe : tre-
tina, amend& de o trelme din valoarea obiectulul defrau-
dat, oplca pedeapsa pentru ordinele neexecutate ale
ocarmuirel, pripapritul, §ugubinele sail de§ugubinele, a-
men4I pentru deosebite abaterI.
Poporul de jos Mal era su pus Inca in afara de plata
darilor §i la ni§te lucrarl in natura in folosul domniel.
A§a in locurile de fina' era indatorit a cara flnul
domnesc; in podgorie a cara butile cu vin ; Mg& ocnele
de sare a transporta droburile scoase din mine ; in
preajma riurilor a drege morile; pretutindenea a procura
domnului boil pentru podvoade (caraturl) §i caiI de olac
pentru transmiterea ordinelor domne§tI.
Pe langa aceste dal% se mal infinteaza fumaritul,
impusa pe fie-care film ce e§ia din casa, apol o alta de
8 aspri de fie-care familie, o taxa pentru taerea vacelor
§i oilor, o dare de unt in natura pentru aprovisionarea
Turcilor, o dare Dona pe laptele vacilor numita §ulgiii.
Strangerea mal ales a dijmelor, darilor pe ol, porcl,
stupI, apoI gloabele a caror Inaltime era lasata la apre-
tuirea agentuluI implinitor, punend el cea mal Lonna parte
In buzunarul sea, pricinuiati nemultumirile §i. tanguirile
cele mal dese. De aceea mal multl donanl preved prin
hrisoavele lor scutirl a unor sate de asemenea darl, con-
cedate monastirilor 1). Vedem ast-fel:
1529. Afoise-Vodd, intgresce monastirel Tismeana
v5mile de la Calafat : dä domnia mea vama Calafa-
tuluT, ca sI le fie lor drept mqie ohavnic5., i :31 ja
voila de la Calafat. . . . de o sutä bolovani de sare,
3 bolovanT 2).
1595, (Ihevarie, 4. Suceava. Brenda Vodd, scutete

Xonopol, op. oit. III, pag. 520-587.

"raveled, op. cit., I 1, p. 30.
www.dacoromanica.ro
 89

satele monastiril Tazlgu, din distr. Neamtulul, de darea

cailor eurierestf i a carelor pentru trebuinta dom-
,

neasel.
Io leremie Vocki, etc. . . . scrim e5.tre slugele noastre
din ocolul Petrel in tinutul NeamtuluY, carY aa mi-
siunea de a rgdica satele sAntel monastie TazlguluY,
gonindu-le la ocne dui:4 sarea domneaseg, salí la fin,
salí la dusul butilor, saU la alte destule e6rtiturY, po-
runcindu-v6 prin aceasta scrisoare a domniel mele de
a 16sa pe vecinil santeT monastiri ed din ocolul Pe-
trel in prea mare odihnl, niel la sare O. nu-T gonitY,
niel la fin, niel la butY, niel la alte egr6.turl nielerl,
niel cal de olac A nu dea ').
Pe langa aceste veniturl isvorite din dart sub toate
formele mal avea Domnul venitul important al vamilor
mart §i mid. Adeseaurf Domnul daruia fie la boerl fie
la Manastirl, dup.i cum am vNut dreptul de a percepe
vama de la o localitate. Esploatarea salinelor, care la
acea epoca luase deja o mare importanta, producea un
venit destul de insemnat 2). Domnul conserva monopolul
esploatarel salinelor §i pentru a facilita transportul sarel
fie la ora§e, dar mal Cu seama la punctele de esport
obliga pe locuitoril satelor Invecinate, sa transporte bo-
lovanil de sare. Aceste prestatiunl le datorati indiferent
de modul in care se esploatati salinele, fie ele arendate
fie ele esploatate direct de catre Domn prin camara-
§ul WI.
Pe Wig (Wilk' de insemnate mo§it Manastirilor,
pe Mug scuttirl dd dart, Domnil prevedeati fie in actele
de danie, fie in actele de inchinare drepturile pentru Ma-
nastirl de a primi de la ocne sare, vedem ast-fel ca se
acorda :
AlgnAstirel Samellum S(ejnesti, anual 1000 buatY
miel de sare, din donatiunea luT Vlad, anul 7040 . i
Heded, op. oit. I 2, p. 7.
Do Giorgiu de Reioherstorf, op. oit , vol. III, pag. 142.

www.dacoromanica.ro
 90

4 caro Cu sare din donatiunea luY Mihnea W. ano

7098 i Mihaelis W. din anal 7102.
MAngstirel Kalui anual '75 bolovara marl de sare
din privil. Michaelis W.
M6ndstire/ Hotarene anual 50 bolovanY marl de sare
a cgror hrisoave a4 fost arse de TAtarl').

Mentionam aci aceste documente fiind ale epocel,

ne vom ocupa mal amAnuntit de milele de sare acordate
Manastirilor, cand vom studia documentele secolulul al
XVIII.

X
De la Meet Basarab ;i Vasile Lupu pia la epoca Fanariotilor
(1633-1711)

Aceasta scurta perioada a istoriel tarilor romane,

infati§eaza o particularitate care de mult nu se mal In-
tamplase In domniile lor. Numal trel domnl ocupa scan-
nele lor. Cu toate ca jafurile nu Incetark nicl macar se
mic§orara in acest timp, totu§1 Wile romane ca§tigara
mult In economia lor prin lini§tea comparativ mult mat
statornick in care ele train. In timpul unor domnil maI
indelungate. Din acel timp ni s'a pastrat condica vistie-
riel de pe timpul Brancoveanulul. Condica conline nu-
mat rafuiala a§a immitelor veniturI ale We!, adica acea
a darilor directe, luate de la locuitorI, nu a celor im-
puse pe avere, precum zecimele de la stupl, ol, mascurl,
venitul salinelor, vamilor §i darea cea Insemnata a va-
caritulul sail darea pe vitele cornute introdusa de Bran-
coveanu, §i care deveni cu timpul un biciii ant de in-
1) Hurmuzaki, op. oit., VI, p. 445-447.
www.dacoromanica.ro
 91

grozitor toate aceste din urm& darl alcatuind veniturile

speciale ale domniel 1).
Ca imposite gasim catre finele acestui seco! urma-
toarele :
I) Birul de tara, darea personala numit seama mare
§i seama a doua ; 2) Galeata de grad ; 3) Impositul pe
cal, bol (vacaritul); 4) Impositul pentru aprovisionarea
o§tiril §i cetatilor ; 5) Carul de podvoada ; 6) Carul de
fin ; 7) Impositul pentru tribut (haraciu) ; 8) Impositul
pentru ploconul impératulul ; 9) Impositul bairam pesche§
ce se da la impèratia §i la turcil ce se aflaii in inalte.
dregatoril. Cele mal multe din acestea se da in han!.
Peste Milcov, mai gasim unele numirl ce nu figu-
reaz& in tabelul de mal sus, care prive§te numai pe
Tara romaneasca, precum impositul numit mierea im-
pèrateasca §i afar& de ili§ul (darea personala) cel vechiù
se gases° efectuandu-se §i sulgiul, unsul, lupul §i cele-
l'alte ce am intalnit §i in secolul precedent.
Aceste imposite se plateati de toate starile societatel
romane. Boieril ereall scutiti de darea personal& catre
tesaurul public, asemenea Ina' ereatil scutin §i de deci-
maritul (decima de stupl §i mascurl) §1 de vinaritul catre
camara, loll oeritul 11 rèspundea catre acesta numal la
fie-care trel anl.
Impositele catre tesaurul public se regula dupa in-
cuviintarea consiliulul administrativ, cu analogia pe fie-
care judet ; iar cisla (repartitia) spre a§eç,larea biruluf
cat sa dea fie-care sat dintr'un judet spre acoperirea
sumeI impusa acestuia de consiliti, o facea purcalabil de
sate cu administratorit judetulul 2).
Veniturile tare ereat acele obicinuite ce se da de
tara atat in slujbele interne pentru mersul ocarmuirei
cat §i mal ales In slujba externa, ceruta de supunerea
Xenopol, op. cit., IV, p. 547, 558.
Ravioli op. cit., T. I, p. 95, 120.
www.dacoromanica.ro
 92

tare! catre impèratia otomana. Si aceasta din urma co-

vIr§ia pana inteatita pe cea d'Intal, In cat o absoarbe
mai cu totul, §i veniturile Wei nu par a avea alta des-
tinatie de cat a sluji Indeplinirel nevoilor turce0I.
Pe Muga veniturile carl intrail in camara Domneasett
§i In vistierea tarel ereati veniturl cart formail lista ci-
vila a Domniel. Lista civila a Domniet de peste Milcov
se constituia din decima veniturilor produse din dajdiile
tirgulul Boto§ani, avènd orinduit pentru stringerea el un
osebit camara§ al WI. Mara de aceasta, mal primea i
de la tiganil statulul pe tot anul, cate patru oca aur,
adunat de ace§tia de prin riurile Moldaviel. Doamna
TareI romane§t1 osebit de una mie dramurl de aur a-
dunat de liganil aurarl de prin riurile Dambovitel, Ar-
ge§ul, Oltul §i Topologul, §i adus Domniel de catre
ace§tia pe tot anul, ca dajdie a lor ; §i osebit de aurul
cumparat de dansa de la ace§tia, neavènd el voie sa
vincja aiurea aurul, ce culegea mal mult peste acea una
mia dramurI 1§1 cotnplecta lista sa civila din dajdia
sararitulul muntilor Buzèulul §i SacuieniI : locuitorit din
satele vecine cu ace.,,t1 munn de sare, ca sa aiba voie a
lua sare din ace§tI munll pentru trebuinta case! lor,
platia Doamnel pe fie-care an ale 60 banl de familie
sat' de fum, cum se 4icea atunci 1).
Dintre documentele epocel gasim :
Codrescu Uricanzl, vol. XXIII, pag. 115
Document din 7143, Mai 15, (1635)
1635, MaT 15.
Suden: Gligore qi Damitru §andra vind lul Ionaeco CApAtinit,
biritului di Genii, parten lor de mink din sA14tea Miinefltilor pe
prat de 22 ughT bunT.

Adect et Gligorii i Dumitru i$andru scriimo i mar-

turisimo cu acestu adevtrat §i drept zapis al nostru
precom am vandut driapt moie §i ocin a noastrt a
1) Cantemir, op. cit., p. 17, Haqdeti, op. cit., p. 105 T. I.
www.dacoromanica.ro
 93

trei parte din salist din hlanist 0 din gruapa marl

parte noastra i am vandut Dumsale lui Ionaro
Captin biraule di Ocna drept 22 ug banT bonI §i am
vandut di a noastra bon voe nisilit Bid as prit Dum-
sale 0 coconilur dumsale saY ramae mo0e in via
tucmala noastra sail tamplat omi ni bon i priotY car
ni am pos 0 degite le maY gios ca sa sa criaz i vazdu
plat deplin am iscalit.

let 1635 Mai 15.

Ed Gligore Sandru am vIndut. Eii Dumitru, fratso ,»;ctidrit

nol am vandut. Ed Popa Arsenie, mart. -Ett Nieolai am
saris. Elt Popd Nicola, mart. Eti Dragan Cupacian, mart.
Eti Ghiorghie Surka, biritu di Omit, mart.

If o t
Ionaro Capating, birati de Ocna.
Pe cat cunoso aceasta este cea mal veal° data do-
cumentala despre existenta birailor de ocna in secolul
al XVII-lea.
Din documentele corporatiuneY §angailor publicate
In Uricar, Vol. 1, cum 0 din cele studiate de noT
monografia Tirgu Ocna (arhiva Societate tiintifice
§i literale din IaV anul II), se vede, ca cel maf vechiA
act ce probeaza drepturile corporatiunel augailor e
din 7242 (1734). Exista insa de mult aceasta corpo-
ratiune, credem ca chiar din suta al XVI-lea, luandu-ne
dupa vechimea biserica SfinteT Paraschiva din Tirgu-
Ocna ; biserica specialä a corporatiunel pngailor, cum
dupa datele documentale externe.
Cine era biraul de Ocna ?
Biraul era §eful corporatiune/ angailor, adica a
celor InsarcinatI ca taerea she/. El era autoritatea
judecatoreasca, care judeca pricinele iscate intre §augtiT.
Ca administrator general al Ocnelor gasim pe Cámara,
care adesea era un boer, ce lua In vtnzare saA In ore-
dinta Ocnele. Organisarea rufetuluT OcneY s'a %cut
dupa modelul unguresc, 'Inca din suta a XVI-a.
Domnif de pe atund in dorinta de a exploata in
folosul camareI gospod Ocnele, aü organizat corpora-
www.dacoromanica.ro
 94

tiunea dupa modelul celor din Transilvania, poate

aducènd la Inceput chiar element unguresc, dar care
repede a dat loe elementuluf romanesc, cacY un lucru
trebue netat : de si modul organizarif rufetulul e un-
guresc, Insa nu se pastreaza amintirea de existenta
Ungurilor In corporatia rufetuld, ci tot elementul
saugailor e curat romanesc, Inca din neaosl romanY,
plAesY de pe la Doftana, vechY Plesestf, Trotuseni si
locuitorl de neam de neam, si stim din documentele
corporatiunl ca rufetul OcneY era asigurat ou o sumä
de privilegiY fata cu domnia, asa ca atragea pe multY
oamenT a-s/ lasa satul si a intra In corporatie.
Pe la 1635 Ocna nu ni se aminteste ca targ, ci cu
mult mal tarziti ajunge a fi tIrgusor, care sa, rivali-
zeze cu tIrgul Trotusulul. Sigur d. In suta a XVI-a
si a XVII-a Ocna nu era de cat o mica adunatura a
celor vre-o 100 de sangal, plus a altor oamenf me-
seriasY si comerciantI, ce locuiati mal mult valea
Valcical. La poalele dealuluY n. v. unde se afla ocnele
vechl, parasite de mal bine 6 100 anY, si pe unde
se afla biserica Sfinta Paraschiva, ce exista pe la 1580,
cum atesta mal pana ell o peala mormIntala slavona,
azY stricata. In bucfitY.

1650-1660. allätoria archidiaconulni Paul de

Aleppo prin Holdova fi rara RomtIneaseci, intovei-
riyind pe Haearie, patriarehul de Antiochia').

Tara Romdneased Venitul guvernulur

a Catá sa se stie, ca In Moldova si Tara Romaneasca

sunt ocne, din carY se scoate marl pietre de sare, din
munte si din suterane. Sarea e neagra ca piatra cea
dura de la Aleppo, dar In urma pisareY devine alba,
ca zapada si ast-fel o vand precupetele pe strade. Lu-
crarea ocnelor e foarte grea si precum e prea cunoscut,
serveste In aceste t6rT drept pedeapsa, pentru ceY o-
sanditl de catre beia.

1) Hasdeti, op. oit., T. I, P. II, p. 59.

www.dacoromanica.ro
 95

Din acest document pe lamp existenta salinelor

yedern a pe Una corporatiunile de oameril liberY, earl
se ocupatl cu esploatarea salinelor, lucrati la ocne §i o-
sanditil de catre Domn, ceea ce am vNut deja cand ne-
am ocupat de originile exploatarel ocnelor §i Tarilor
Romane.
Am vOut Inca din epoca trecuta ca Domnii Tare!
acordati Manastirilor dreptul de a primi de la ocne
mile de sare, §i In aceasta perioada, nenumarate sunt
manastirile, cari s'aii folosit de darnicia donmeasca, aflam
ast-fel:

Man6stirea, Sadova, anual 75 bolovanY marY de sare,

din donatiunea luY MatheY W. diu 7159.
MAnAstirea Arnota, anual 75 bolovanf mal maride
sare, documentele de danie perdute,
MAngstirea Govora, anual 75 bolovanY sare despre
a caeY donatiune documentele se 06. In Mitropolia
din Bucure§tY. Asemenea 12 familiY de tigauY, cad ad
fost tAietorY de sare 0 despre care donatiune, docu-
meutele se alflä tot la Mitropolia din Bucure$1.
Sacellum Jeserul, 150 bolovanY micY de sare din do-
natiunea luY Gregor° 0 P6.tra§cu W. 7160-7170.
Capela Arhangeli, 50 bolovani mar/ de sare.
MO.n6stirea Zithian, anual 150 bolovankle sare din
donatiunea luY Const. .$erban din 7163 0 in locul
stireY i s'a plait anual mAnatireY 150 talen Y conform
privilegiuluY din aniY 7206 0 7207.
MAngstirea Holm, 75 bolovanl sare.
M5.0.stirea Bucovtit, anual 200 bolovanY mal mar/
de sare conform donatiunilor 0 confirmailor din
partea mal multor DomnY.
M6ndstirea Hotareni, anual 50 bolovanY mail de
sare a caor hrisoave ati fost arse din partea Taa-
rilor.
MAngstirea Tinterenii, anual 300 bolovanY marY de
sare conform privilegiuluY MatheY W. din 7142, acest
mertic a fost liberat montistireY Ong In timpurile luY
Constantin, de cand nu i s'a mal libera de ca 200
www.dacoromanica.ro
 96

bolovanT, Insl a §ti cine a dispus aceastá. dimi-

nuatiune.
Mánástirea Strkmba, anual 50 bolovanT marT de s are
a cáror hrisov s'a perdut.
Mtinástirea Titireciu, anual 150 bolovanT sare a 5
cent §i mal mult dupg douatiunca luT Antony W.
7180 §i altT 150 bolovanT conform priv. luT Duca
W. 7172.
Mángstirea Surplifile, anual 70 bolovanT de sare
conform privilegiilor de patru DomnT a cáror hrisoave
an fost distruse prin foc.
Mánástirea Sacellum Menelegi, anual 70 bolovanY
sare conform privileg. Constantin Bráncoveanu, 7198.
Mánástirea Bala de Ammer', 50 bolovanY sare privil.
Const. Brancovan, 7203.
Mánástirea Mamut, anual 50 bolovanT marT de sare
§i 100 de thalerT din venitul ocnelor, conform privi-
legiuluT luT C. Bráncoveanu, 7203.
Mangstirea Ostro o, anual 500 bolovanY mar/ de sare.
Sacellum Sleitioara, anual 25 bolovanT sare.
Sacellum Cetibuia, anual 75 bolovanT de sare.
Sacellum Irma, anual 50 bolovanT de sare.
Sacellum .Kornet, anual 75 bolovanT de sare, con-
form hrisoavelor mal multor domnY.
Mánástirea Orez, fiala Polovract, 150 bolovanT sare,
fie-care 5 center, conform donat. Constantin Branco-
veanu, 7201.
Mánástirea Brdncovent, anual 150 bolovanY sare din
donatiunea luY C. BrAncoveanu.
Mánástirea Strehaia, anual 75 bolovanT de sare din
privilegiul luT Print' BrAncoveanu din anul 7214.
Mánastirea Rcîmnic, 500 bolovanT mar/ de sare do-
natè de Serban Cantacuzino 7190.
Oapela bisericei Saracinegi, fostä mal inainte pro-
prietate a boeruluT Athanasie Saracinescul, 40 bolo-
venT marl de sare, din donatiunea Constantin Mil-
coveanu 7197.
Mángstirea Tismana, 150 bolovanT marT de sare
prin priv. luT stefan Cantacuzino W. din 7223.
Capela Oioclovina, 20 liolovani marT de sare prin
privilegiu Stefan Cantacuzino din 7222.
www.dacoromanica.ro
 97

MAndstirea Cozia, niste tiganf fostY tletorY de sare

din ocnd, call pldteat o taxd, din donatiunea erban
Cantacuzino din 7188 la care s'a adaus si 150 bolo-
van Y de sare.
MAndstirea Bistrita, 75 bolovanY de sare ale cdror
documente s'ad perdut.
Mandstirea Segarcea, 75 bolovanY de sare.

Aceste date sun!, estrase dintr'un raport oficial despre

privilegiele, averile §i veniturile manastirelor din Olte-
nia 9 pe timpul ocupatiunel Austriace la 1731.
Mal toate manastirele aveat drept la bolovanl de
sare, variand Intre 50 §i 500 bolvanl de sare.
Vedem In douè documente, ea s'a dat manastirelor
§i tigant fo§t1 Maori de sare. Vom vedea §i In urma,
ca daca in Moldova se ocupail mal mult cu esploatarea
sarel, colonil de ungurl la inceput, in Valahia se inde-
letniceaii cu lucrarea ocnelor locuitoril din prejurul oc-
nelor, tiganil §i osinditil la munca silnica. In perioada
viitoare, cand vom analisa documentele referitoare vom
vedea, ea cele de mal multe ori sarea ce se acorda Ma-
nastirilor trecea peste trebuintele lor §i c5, egumenil
ante.' a primeascA merticul lor parte in banl, fie ca
el vindeati sarea Turcilor peste Dunare.
Pe Mug& Manastirile ce se aflaii in Oltenia mal
toate Manastirele cladite de Domnl in Valahia se bu-
curaii de ace1ea§1 privilegil, nu le mentionam de oare-ce
nu s'a facut asupra lor vre-un tabloit in care sa se
gaseasca trecute, vom vedea Ina, ea unele din ele se
bucurati de mult mal intinse privilegiurlL.
Am aratat ea daca DomniI §I-ait reservat monopolul
esploa Wei sarel, nicl o data insa el nu §l-aii insu§it
stapanirea asupra salinelor particulare, niel o data nu
s'ail considerat ca proprietarl esclusivl al ocnelor sat' a.
sarel din ocne. Ocnele de sare §i locurile ea sare apar-
i) Harrauzaki, op. cit., vol. VI, p. 430-454.
www.dacoromanica.ro 8
 D8

tinead proprietaruluf mo§iel care le putea vinde Impreuna

cu mo§ia, fara nicl o restrictiune. 1Vial mult proprietarul
until loe, In care era sare sail In care credea el ca se
poate gasi sare, putea sa vinda acel loe unel alte per-
soane, ca sa deschida ocna de sare, dup. cum el singur
putea sa deschida 0C115.. Trebuia !ma sa ceara voe de
la Domn, daca vrea sa traga. profit banesc din ocna,
Domnul Incredinta atunci esploatarea ocnel noul deschisa
de proprietar, fie arenda§ilor ocnelor domne§tI, fie ca.-
mara§uluI cand ele ramAneati nearendate §i se cautaii
In regie. Proprietarul avea drept la zeciuiala din sare,
din toata sarea ce esea din ocna pe fie-care an. Lua
aceasta zeciuiala din toy bolovaniI din zece unu §i .din
marl §i din mid §i din sarea marunta, dupa cum se
esprima documentele. Daca cuantumul dijmel nu varia
vom vedea ca adesea unil luati dijma de sare pe fie-
care an altil pe fie-care luna. Proprietaril erafi Insa ti-
nutl sa vinçla sarea lor cu acela§I pret cu acela hotark
pentru sarea Domneasca, peste acest pret eraii slobozi
de a o vinde iar mal jos nu. Sarea puteali sa o vincla
fie pe loe, fie sa. o transporte pe la vadurl.
Pe langa cele-l'alte documente, ce vom reproduce
§i analisa, ne vom ocupa Inteun capitol special la finele
fie-carel epoce §i vom trece In estenso documentele re-
feritoare la drepturile Eforiel Spitalelor Civile asupra
mo§ieI §i ocnelor de sare Slanicul din judetul Prahova.

www.dacoromanica.ro
 99

lstoricul drepturilor EforieT Spitalelor asupra mo0eT i ocnelor

de sare SlAnicul ot sud Saak

In anul 7193/1685 Spatarul Mihail Cantacuzino fon-

datorul Manastirel §i Spitalului Coltea pe care le doteaza
cu intinse mo§ii, cumpara de la satenif din Slanic ocna
In satul Slanic o sud Saak prin zapisul cu leatul :

719311685 Aprilie 20. AdicA no Y satul Slanicul

scrisam acesta al nostru zapis ca sa fie de bung ore-
dintA la mana DumnealuY jupan Mihaid Cantacuzino
biv vel spItar, cum cà se stie cI i-am vAndut Dum-
nealuI Ocina In sat In SlAnic ot sud Saak, inset' jumei-
tate dupreste tot hotarul cu tot locul eu sareal unde
este a se face ocnci §i o am vendut Dumnealui drept
bald gata Were 6)=700 din care bad ne ait dat .Dum-
nealui acum de o datil talere ni n = 380, iar talere m K
= 320 airemas pdnd ce se vor incepe Ocnele a se face
fi a lucra din ele de va eqi sare b21214 fi nu s'ar
=rand ca cea de la Teifani, sei aid a ve pläti Dum-
nealui fi cel alfi bald ce a4 remas cum scrie mai sus
iar de va efi save rea avem a intoarce bani Dumnealui
inapoi cum iam fi luat.
Drept acea am vindut i noY aceastd mosie Dum-
nealuY ca sA fie Dumnealui i coconilor DumnealuY,
nepotilor, strgnepotilor DumnealuI mosie, stRItoare In
vecY, si o am vindut DumnealuY de a noastr5, bung
voe fdrä nicY o silg, cu stirea tuturor rudenielor noastre
cu a mosnenilor din sus si din jos, si cand am
fdcut aceastl tocmealA cu DumnealuY intamplatu-s'a
de aU fost multY megiasY bdtranT, mArturie care vor
iscäli mal jos, si pentru maY adev6ratä credint/ ne
am pus mal jos si degetele ca 0, se creat;16..

7108/1685, Aprilie 20.

Eti Dragul Calugdrul Cu nepotiT mel anume : Stoica, Stan, Radu,

Radu, Vlad Ceaufu au feeioriT meT çi ou nepotil mel anume :
Vlad i Dragofiu, i Dumitru, i Stan Mocanu ot
www.dacoromanica.ro
 100

si prin zapisul Cu leatul :

719311685 bode 9. Adica el Stan Mocanul feciorul
lul Vlad din Slanic zapisul mel ca sa fie de
bung credinta la mana DumnealuT jupan Mihail Can-
tacuzino biv vol spatar, cum s6 se scie ca din toc-
meala ce am fAcut nof cu tot satul de am vAndut
Dumnealul jumatate de mo§ie din Slanic, precum ne
serie zapisul ce este la mana DumnealuY, mi all dat
acum Dumnealul mie talere H = 40; Drept aceea am
dat acésta scrisoare de credinta la mana Dumnealu/
pentru ace§tl banf ce mi all dat i pentru credinta
mi am pus mal jos degetul i numele ca sa se crea4á
martorl care vor iscäli mal jos, aceasta am scris.
798/1685 Infle 9.

Eti Stan Mocanul.

Ea Radu Vuz ot CireasY miirturie.
Ea lapas sin Danciu ot Ulnita martor.

Primul document cu data de 20 Aprilie 7'193/1685

este foarte important. Se vede in mod lamurit ca. satenii
din Slanic, proprietarI al satuluf Slanic §i a locurilor cu
sarea, vind Spataruluf Cantacuzino, jumatate din mo§ia
lor nu numai fara a escepta locul cu sarea, cea ce ar fi
trebuit sa. faca dad. salinele ereati ale Domnului, dar
mai mult, vind mo§ia tocmal in scopul ca Spatarul Can-
tacuzino sa caute sa deschia. ocna de sare. Cu condi-
tiune espresa, daca nu va e§i sare buna saû s'ar sfir§i
curand, ca o alta. ocna deschisii mai dinainte, vinqarea
sa lie nula §i sa intoarca banii inapol. Vom vedea ea
aceasta vinçlare a fost consfintitA de Domn, urnAnd Spa-
tarul Cantacuzino sa se conforme obiceiului in cea ce
prive§te modul §i drepturile relative la deschiderea oc-
nelor. Vom vedea in ce consista ele, ne multumim de o
cam data sa constatam ca locurile cu sare ereati In pro-
prietate particulara, ereati coprinse In mo§ie.
Proprietarul suprafetei erea §i proprietarul sarel co-
www.dacoromanica.ro
 101

prinse In pamint. Ca nu erea In ceea ce priveste vInçlarea

acestor locun nicl o restrictiune. Fara Indoiala ca daca
salinele sail sarea ar fi apartinut Domnului, acele lour'
nu puteati fi vindute de loe sail cel putin nu puteati fi
vindute tocinal pentru scopul de a deschide ocne. Cre-
dem ca nu este de prisos sa constatam din non aceste
drepturi, de oare-ce vom vedea, ca In timpul din urma
s'a Incercat a se sustine In contra adevèratelor principil
si traditiuni ale dreptulul vechiti, a Domnul era pro-
prietar exclusiv al salinelor si saref orl unde se g5sea.
Prin acest mod de a vedea se confunda dreptul de pro-
prietate cu privilegiul de a exploata si viudo ceea ce
constitue un monopol lar nu un drept de proprietate.
Domnul nu avea de cat monopolul lucrarei ocnelor, a
extractiunel sarel, nu avea pe deplin pe acela al vInçlarel.
Proprietaril avnd dreptul de a vinde sarea la care a-
wail drept ca dijma, ce lima de la salinele deschise pe
pamintul lor.
and ne-am ocupat la Inceputul studiulul de ces-
tiunea monopolulul sarel la Roman', am aratat In ce
consista monopolul, si daca la Roman' a existat un
monopol asupra sarel.
Am vqut ca la Roma ca si In Imperiti Bizantin
eraii saline cart apartineati fisculul, altele car' aparti-
neaii particularilor. Dupa atatea secole, dupa atatea
restristl si vremurl grele ce ati trecut peste ladle romtne,
regasim totusl aceeas" traditie a dreptulul, cu unele micl
modificarT pe care le vom semnala la limp.
Acestea dise, revenind la istoricul drepturilor Efo-
rief, asupra mosiei Slanicul, vedem ca dupa ce Spatarul
Mihail Cantacuzino cumpara de la satenii din $lanic,
jum6tate mosia, cere de la Domn sa-I orindulasca ho-
tarnic pentru alegerea mosiel sale.
Domnul Constantin Voevod orindueste pe al doilea
portar, anume Radu portaru, ca Impreuna cu 6 boen
www.dacoromanica.ro
 102

sa aleaga mo§ia. Aceasta alegere sa §i face, dupa cum

resulta din a ctul cu leatul
7197/1689 bade 12. Adicd no/ megiasiT ot Sldnic
scriem si marturisim cu acesta al nostru zapis ca sd
fie de bunä credintd la mana DumnealuT Jupdn Mihait.
Cantacuzino, biv Tel spdtar, cum sd se stie cdnd at
fost acum In 4i1ele MdrieY Sale Domnulu1 nostru Io
Constantin voevod fosta luat DumnealuÌ 6 Boer/ din
preund cu sluga Ingrid sale 10 vodä si cu al doilea
portar anume liadu portaru. Dec/ no l v6(;16nd cartea
mtrie/ sale luY vodä si cu al doilea portar si cu 6
BoerY, ne am strIns tot/ megiasi/ din sat din Sldnic
dinpreund cu sluga Mdrie/ sale al doilea portar si cu
acestI 6 Boer/ care scrie mal sus si am mers din
preund cu toti de am ales si am semnat jumdtate de
mosie a satuluY, care mosie ail fost cu sare, precum
no-at fost tocmeala si ne serie si zapisul nostru de
vènc,iare. Dec/ no/ ne am Invoit si am dat aceastä
scrisoare cu bung voea noastrd la mftna DumnealuT
JupAn Iciihait biv Tel spdtar ca sd tie cu pace si sd
'I fie mosie statAtoare si o havnicd si pentru mal
adevèratä credintd pusuneam isettliturile si degetele
mal jos ca sa se ore*.
Lillie 12, 7107/1689.

Dragul Calug6rul ot Minio, Ceauful Vlad ot SlAnic, Stan ot

UlueetT, Dragomir, Vlad i brat Ego Dragostin, unohelq .Radu,
Neagoe, Et Stan cu fratiT luT, ELI Stanciu Cu fecioril meT, Neaefu
Fireinghie, Et Dumitru, Eti Frdfild, i brat Ego Stoica, Ett Stan
Albulescu, i brat Ego Manea, i .Radu, i Radu vAri4u.

Dupa ce Spatarul Mihail Cantacuzino cump6ra mo-

§ia §i o alege despre partea rè'masa satenilor din Slanic,
conform actuluI Oa de cumpèratoare, cearca locul sa
vaçla daca contine sare §i In cantitate suficienta, pentru
a deschide ocna. Resultatul fiind favorabil, el cere dupa
obiceiti voe la Domn, sa deschida ocna, lucratoare, adica
a poata trage folos banes° din ea, cea ce 'I se acorda
de Domn. Conform conditiunilor din actul de cumpèra.-
www.dacoromanica.ro
 103

toare din 71.93/1685 Aprilie 20, plate§te sA.tenilor §i restul

de ban' ce mai aveail sà. primeasca.

719711689, lunie 14. Adica nof tot1 megia§i/ din

Slanic ot sud Saak anume: Dragul Calugarul ot Slgnic,
i Ceau§u Vlad ot Slänic, i Vladul, i brat ego Dra-
gomir, i Stan, i Oprea cu fratii luY, i Neac§u Furgulie,
i Patra§cu, i brat ego Stoica, i Stan ot Uluit/, i unchea§
Radul, i Dragomir, i Neagu, i Stoicea cu fecioriI me!,
i Dumitru, i Fratila, i Stan Albunescu, i brat ego
Manea, i Radu Radu varaso, datam acest zapis al
nostril la mana Jupan Mihain Cantacuzino biv
vel spatar, ca sa fie de buna credinta cum sg. se §tie
ca mergtnd la Dumnealu1 de a noastra bung, voe §i
fac6nd, cu Dumnealu! tocmeala de i-am vOndut no1
tot locul cu sarea, jumatate de hotarul acestuI sat
Slanicul du preste tot hotarul drept ban! gata talere
. 700, din care ban1 ne aq dat DumnealuI autdia
talere m u . 380; iar talere m K =---- 320 all remas pdnet
se va cerca sarea, de se va afta sare multä fi bunel
Dumnealui sci ne plineascci i acefti bani ce afiremas
dupre tocmeala ce am avut cu Dumnealui : Zar ne
afidnduse sare cd avem, a intoarce Dumnealui bani ce
ne ail dat. Dar c4nd aü fost acum in lilele mdrii Séle
Domnului nostru lo Costioulin Voevod cerand Dumné-
luilocul s'aü afiat sare bunti ssi din destul, unde domnia
ocne a deschis, dec'í Dumnealui védend giísit
sare buntl, câ,tl bani aü mal lost rémafi talere niK

= 320 ni iati dal i iam luat top deplin In mâinile

noastre ; Ina 0, se §tie semnele ale acestu1 loe tot
cu sarea, cu jumatate de hotar, dupreste tot hotarul
pro uncle i-am dat DumnealuY O. tie de matca Prazi/
pang. In virful sari1 §i in jos pro calea sari1 pang, in
sili§te pa din susul mori in capul sili§ti din jos in
sus despre apus pana in curmatura Firicelelor ; §i din
curmatura Firicelelor pre calea Stefe§tilor cea din jos,
pang. In hotarul Stefe§tilor. Drept aceea am dat acest
zapis al nostru la mana DumnealuI ca sa fie mo§ie
statatoare DumnealuY, coconilor Dumnealu/, nepotilor
stranepotilor ohavnic, vednic ca de a noastra bung. voe

www.dacoromanica.ro
 104

de nimenT silitl o am v6ndut ; i pentru mal ade-

vgrata credinta ne am pus degetele i numele mal
jos ca sl se creazg. fiind §i alt1 boerY de fatI caro vor
iscäli mArturie jus.
7197/1e89, Rink+ 14.

Eli Dragul Calugelirul ot S/Anio, Slam:dui sin Vlad, oil Vlad

sin Stoical Ceauvu Miroslav ot Gheorghip, i Brat Dragomir, Eti
Stan, i brat ego Manea Urlueli.
Eli Vlad Ceauvu, Eti uncheaq Radul Ispas i brat ego cu fratil
luT. Eti Stoica, fecioru luT Stan Craciun, Eli Dumitru Ferciusta,
Eti *Pad sin Vlad, sin Stoica, EA Stoica Albuic, fecior, Eti Neacpu,
feoioru Lighi, EA Jupan, tata lul Stoian, Eli Yam, fata diaco-
nuluT Stancifi, EA Maria, fi-mi, Stuicai fratele Radului Parcalabu,
Eli Craciun, fecioru luT Vlad, EA Dobre, fecioru luT Dumitru, Eti
Neagoe cu mumA-sa, femeea lui Vivan azT popa Vlad ot Sank,
Eti Badea sin Draghiciii, Capitanu ot Horez martor, EA Mihu Ca-
pitanu martor.

Mal cumpèra Mihail Cantacuzino In sili§tea satuluI

Slanic douè locurl de casa, prin actul cu data
7198/1690, Aprilie 22. Adieg eA Ieromonah Daniil
CAlug6ru, fecioru popi Dumitru ot SlAnic, scriem
mgrturisim cu acest al nostru zapis ca s6 fie de bung
credintg la mana DumnealuY MihuluY Negutgtorul ca
sä se scie (And a fost acum In Pele MgrieT Sale
DomnuluT nostru Io Constantin Voevod iar noY avénd
un loo de casei aicea in SlcInic care loe este in potriva
bisericei in siliftea satului, inset' pogonu de Zoo Itnu,
decY nol avgnd acest loo tocmitu neam cu DumnealuY
jupan Mihul de i lam véndut Dumnealui dirept bani
gata talere 4 0 care loo fosta al nostru de mqie !neä
de mal nainte vreme de la pgrintif no§tri de le am
tinut tot pre seama noasträ cu bunä pace, flr de niel
o galceavg.; iar acum trebuindu-ne banY l'am vandut
Dumnealul In pretu ce scrie mal sus §i am v6ndut
noY de a noasträ bung, voe,* fg.r de niel o sill §i. am
vgndut cu §tirea tuturor rudeniilor mele i cu a sl-
tenilor §i am luat aceV,I banY totl deplinY gata la
mana mea din mana Dumnealul. Dirept aceea am dat
acest zapis al men la mana Dumnealul ca
www.dacoromanica.ro
 105

poatg fi Dumnealul i coconilor Dumnealul mosie

ohavnicg stgtgtoare In yea ; i la aceastg a noastrg
tocinealg fostati multl oamenY buril Wen/ mgrturie,
care Isf vor pune isegliturile i degetele mal jos si
altf boerf care vor iscgli maf jos ; si et' pentru maY
adevèratg credintg pusumiam degetul mal jos si isel-
litura cg sg se creazg.
7188,4690, Aprilie 22.

MArturie Popa Vlad ot SlAnio.

Eli Monahu Dania, fecioru popi Duntitru ot Rini° si am seria
eti Stan, copilul on invdtlitura luT Nicula, logofitu ot SlAnio mtir-
turie. Monahul Daniel ot SlAnio mArturie, Eli Vlad ot Sliinic, mtir-
turio, Eti Sandu Constantin Sperlea, mArturie, Eli Dragan vdtafu
ot VAlenT, Eu Radu din Stoichi ot SlAnic, martor, Vlad Pclrea-
labu ot Sliinic mArturie, Eti. Stan Capra. ot SlAnio mtirturie, Ma-
nea ot Slänio mArturie, Stan Arbunescu ot SItinic, mArturie. Dra-
gul mArturie, ot

cu actul din
719811690 Ante 17. Adicg. Ett Radul sin StoiegY
ot Slgnie din preung cu mumg mea Paraschiva scriem
mgrturisim cu acest al nostru zapis, ca sä fie de
bung credintg la mftna Dumnealul jupIn Mihal vel
Spgtar Cantacuzino, ca sg se stie cand a fost anima
In çlilele Mgriel Sale DomnuluT nostru Io Constantin
Voevod iar nof avend o casd cu locul ei, aict in Ski-
nk, care loc este din josul bisericei, insei n siliftea
satului ins/ de a lungul din bisericg pa din josul
case pang in regrul cel crates° si de lat din vglcea
pang In vglcca din naintea easel iar din napol pro.
cum vor argta semnele. Deef nol avdnd aceastg casä
cu local, tocmituneam cu .Dnmnealu Mihaiü S:peitarul
de iam véndut Dumnealui drept bani gala talere 22
care loe afc fost al nostru de mofie Ineg mal din
nainte vreme de la pgrin_tif nostri de 1-am tina tot
pe seama noastrg cu. bung pace, IIr de niel o ggl-
ceavg; iar acum trebuindu-ml baul, lam vOndut Dum-
nealul in pretul ce seriern mal sus, si 1-am v8ndut
nol de a noastrg, bunä voe fgr de niel o sill si 1-am
v6ndut cu tirea tuturor rudeniilor mele i cu ale sg.-

www.dacoromanica.ro
 108

tenilor si am luat acest1 ban/ tot1 deplin gata la mana

mea din mana Dumnealut Dirept aceea am dat i ed
acest zapis al meA la mana Dumnealu/ ca sa poata
fi DumnealuY i coeonilor Dumnealul mosie ohavnica,
s6.tatoare In ved si la aceasta a noastra tocmeala
fostaq multY °amen/ bunY Wen/ marturie i alI boerf
care vor iscfili mal jos si pentru mal adev6ratil ore-
din pusune am si no/ degetele mal
jos ca O. se ere*, si am scris di Toma Fagarasanu
cu ipsa lor.
7198/1690 Ittnie
Eli Radu sin Stoica ot SlAnio i EA Parafehiva Pandele Motu
martor.
Mihul Capitanu, martor, Eli Wad ceawi ot Blänic, martor, EA
Lazar sin Trifului ot Prazani, Eli Vlad Sperlea ot SlAnio, martor,
Nicolae Logolatu ot Sank, martor, Eli Gavril, martor, Eli Vladu
Pdrcalabu ot Manic, mArturie, Manea ot CiobAnerT sin Albultd
unohiap, Soare ot VerbilAA, martor.

Pe langa cumpërarea jumatatel din satul Slanic nu

mult dupa aceea Mihail Cantacuzino mat cumpèra de
la satenit din Slanic partea unlit Oprea §i a 1111 Stanciu
cu Anghel In mo§ia cu sarea, cart ereati fugitt din sat.
Se §tie ca pe acele vremurl din causa darilor grele
mullí °amen' ca sa scape de nevol §i greutall fugeall
lasand casa §i mo§ia In plata domnulut.
Impositele am vqut ca se repartisail pe judete §i
In fie-care judet repartitia (cisla) se facea pe sate. PIA-
teati eel ce aveafi pentru eel ce nu aveati, cel ce re-
manead pentru cel fugitt. R'émaneall cel ce plateall cre-
ditort al celor pentru cart plateat, creanta lor adesea
Insa rèmanea ilusorie, de oare-ce nu de bine §i de bel-
§ug fugeati oamenil de prin sate, de oare-ce partea lor
de mo§ie erea atat de Ingreunata de dart in cat valoarea
mo§iel nu ajungea sa acopere birurile §i darile. Se In-
tampla cate o data ca cet fugitt sa poata In departare
sa agoniseasca ceva banl, ca In urma sa réscumpere
partile lor de mo§ie de la consatenil lor, cart platisera
pentru el.
www.dacoromanica.ro
 107

De aceea vedem ca acest drept de rescumparare se

prevede §i in actul intervenit Intre Spatarul Mihail Can-
tacuzino §i Weal din SlAnic cu data de :
720111693 Maiii 25. Adica nol sateni/ ot
care ne vom iscali din jos, scriern i marturisim cu
acest al nostru zapis ca O. fie de bung credinta la
mana Dumnealui Jupan Cantacuzino vel Spdtar
precum set se ftie cd fiindu-ne pas mare de bani de
haraciti, fi fiindu-ne oameni anume Oprea i
Stanciul sin Anghel, ci ne avénd no i partite lor de
bani ca ; Nof am vindut Dumnealui par-
tite lor de mogie cn sarea, ce li se cuvine drept bani
gata talere 30 i am luat ace§tI banT tot/ deplin
In mainile noastre, i °and am vindut DumnealuT
mo0e aa ne-ad fost tocmeala, 0 am pus zi pana la
Santa Maria raare, de vor veni ace01 °amen/ s1-0
poata scoate mo0a, panä atund sä dea banT i sa
tie mo0a; lar ne viind pana atuud i ar trece çliva,
sä aiba DumnealuY a tine aceasta mo0e in pace ; ca
sal fie Dumnealui mo0e statatoare si ohavnica In.
ved; Iar de s'ar scula ace§t/ oamenT ce serie maY sus,
cu vre-o galceava asupra Dumnealul vel Spatar
l'ar ramane pa' Dumnealu/ de judecata, ca s6.'0 ja
mo0a Inapo/ sa 0-o tie, iar Dumnealul sä aiba a ti-
nerea din partile noastre pre cO.t ar tinea aceasta,
mo0e, 0 ce galceava iar face despre el sä avem nol
a o trage, i de s'ar face vre-o cheltuiala, sad zeciu-
iala sa fie tot de la noi, pentru ca aa ne-a fost toc-
meala de a noastra Mina voe. i and s'ad facut
acest zapis fostad multf boar/ 0 negutatoil marturie
care se vor iscali maf jos, 0 pentru credinta ne am
pus ma/ jos numele i degetele ca sä creaçla. Si am
scris et. Dumitrescu cu çlisa lor.
7201/1693, Maid 25.

Eli Vlad Pdralabu, Ed Radu Orat Oprea, i Stanciu Stan Al-

buleseu, Eti Dragostin Parcalabu, Eti Dumitru Pdrodlabu, Eti
Dumitru Sperlea, Eti Anghel, Eti Crdciun, Eti Stoica Tamp, Eti
Manea, Ett Dragostin sin Viad Ceaufu, Eli Dobrifan, Et Popa
Vlad martor, Iane ot Stancefti Cdpitan ot Mac, miirturie.

www.dacoromanica.ro
 108

Se mal prevede in acest act modul de garantie a

satenilor din Slanic fata de Spatarul Mihail Cantacuzino,
de oare-ce Insa nof nu urmarim studiul dreptulul In
general nu vom discuta de cat principiele esentiale si
call cadreaz5 mal mult cu studiul nostru.
Am reprodus insa In estenso documentele putènd
servi altora, fie spre control a çliselor noastre fie ca ma-
terial pentru facerea altor studil asupra verliulul nostru
drept, sail chiar si asupra acesteI cestiunI.
In anul 7202/1.694 prin, zapisul din 1.5 Iunie, Spa-
tarul Mihail Cantacuzino mal cumpèra de la Weill ot
Slanic de langa jumatatea ce o cumparase dinainte, toate
partile ce le maI rémasese de mosie din sat din Slanic
dupa cum arata documentul : din camp, din apa, din si-
listea satulul, din locuri, cu sare ca sa faca ocnä, etc.,
mentioneaza acest document cà aceasta vinçlare ad fa-
cut'o satenil, numal In cea ce priveste pamintul, adica ail
vindut mosie stearpa WA, Rumanl :
720211694. runie 15. Adia nol atenif ot S15.nic
anume Vlad Oeausu sin Freitilei cu fecioriI meY, DM-
gostin 0 Radul sin Freitild Cu fecioriY me, Dumitru
i Dragostin sin Stoiculet cu feciorif me, Stan i Stan
al Bunesculul sin Arbune cu fratimio Manca 0 cu fe-
cioril noOri, Dumitru i Stoica Delnescul sin Stan al-
ciunescu 0 cu fratimio Voicea, i Stan Oaprd 0 frate-
met. Mihail sin Stoica, i Oraciun, sin Vlad, i Vlad
Musteitea, i brat ego Dragostin, i Stoica sin Stoical
Fratilescu, i Dumitru cu frate seb. Stan, i Pecrvul sin
ego Stancea, sin ego Stroe, i Oprea brat, ego Stanciu,
i Radu, i Barbu, sin ego Anghel, i Neagoe sin Visan
i Voicilei Recga, sin Radu Rageai llina fata Dragului,
Oälugarului, i Arbune, sin Ejo Dumitru, i Sora fata
luY Neagoe, i Rado sin ego Stoical, i Lazeir, i brat ego
Balea sin Serban, i Frcitild, i brat ego Manea sin
Dumitru, i Steful sin Frdtilei ,i Parascu sin Mihaii,
din preung cu altY vdndAtorY care nu iam maY putut
serie aicY anume, scriem 0 mArturisim cu acest al
www.dacoromanica.ro
 109

nostru zapis ca sà fie de bunä credinta la mana

DumnealuT Jupan MihaT Cantacuzino vel Spatar, cum
sa se scie cand a fost acum In dilele MarieY sele Dom-
nuluT nostru Io Constantin Voevod mersam la Dum-
nealuT, Spataru. MihaT de a noasträ bunä voe de ni-
menT siliV de ne am tocmit de ne am véndut tate
partile noastre de mofie din sat din Slanic ot sud Saak,
din camp, din apa, din sili§tea satuluT, din locuri
sare ca sa faca Ocna, i din padure de peste tot ho-
tarul i ca tot venitul din cm n pana In cin; care mo-
§ie este amestecata ea a DumnealuT, insei iam vindut
jumatate de hotar cd jumatate iam fost vendut
din nainte ; fi o am vendut drept bani gata talere 600,
insei aceastd mofie o am vendut Dumnealui mofie stearpa
far de Romani fi ne aü dat acefti bani tori gata de-
plin n mainile nastre. Dirept aceasta am dat i noT
acest zapis al nostru la mana DumnealuT ca sa Ve cu
Mina pace §i sa'T fie mo0e statatoare obavnic ne
DumnealuT i coconilor DumnealuT, i nepotilor Dum-
nealuT catT Dumnezett IT va darui ; i cand facut
acest zapis fostaU multf boerT i megiaV care se vor
iscali maT jos, §i noT pentru maT adevarata credinta
pusuneau maY jos iscaliturile i numele maT jos ea
sa se creagla i degetele.
$i am scris en Dumitrapu ca Invatatura lor.
Leat 7202/1694, bulle 15.

Eti Vlad sin Frafild, Eu Radu sin Frafild, Eli Dragostin, Stan,
Albunescu, Eti Manea, Eti Stoica Ddnescu, Eti «niega, Eti Stan
Caprd, Eti Craciun, Eti Vlad Mustafea, Eti Dragostin, Eti Du-
mitru sin Stancea, Eti Oprea, Eti Neagoe sin Vifan, Ett
Raga, Eti Albune,scu sin Dumitru, Eti Frdfild sin Dumitru, Pa-
trafeu sin Mihaia, Eti Stan, i Radu sin Voicai.
L. S.
Mihul Capitanu, martor,
Vasile Capitana, miirrtnrie,
Iane ot Sancefiti, miirturie,
Popa Filip, Ion, martor.

zapis la mkna Spatarulul

primit banil pe deplin, cA, el '§I aU ImpArtit banil
www.dacoromanica.ro
 110

Intre el. De asemenea arata ca ail Impartit si partile

mortilor si fugitilor de ail platit la bir si la nevoile lor.
Declara call iati réspunderea fat& de cump6rator, daca
s'ar scula vre-unul dintre cel vil sa fie el rèspuncytorl
si copil lor birnicl pentru orl-ce fel de galceava ar pu-
tea avea cumpèratorul. Acest zapis are data de

720211694, lunie 21. Adica nol iatenil ot Slgnic,

datam zapisul nostru la mAna DumnealuY Jupgn Mihal
Cantacuzino Vel Spgtar, ca sg fie de bung credintg,
precum sic' se Vie ed dacd ne am imptIrfit top' banil
de pe mofie ot Skink, cui ce se envine, afard dintr'a-
cefti, rdmas'ali pärtile morfilor fi ale fugitilor ne-
impart:it ; Dect noi ne am sculat de am luat dgile
acelor morfi, kmpreund en toti seitenii noqtri, de iam
dat la hir fi la nevoile noastre, unde ne ati ldsat a-
nume partea luY Dumitru Beachis 0 a luY Frgtilg., cu
a frgtine-seA Mani! 0 a Stoi amid 0 aceY i Iva i
Neacpl, lar partea RgggY aA fost tot fratiY 0 parta0Y
0 pb.rta0Y viT 0 ne puténdu ne invoi ci iam luat 0
iam dat la nevoile noastre, i ne vom Imp/ea noY
dintre noY cum vom putea, 0 am mal scos mort pe
Voicill sin Dumitru ; Zar de se vor afta vre tend din-
tracefti vii fi s'ar scula eu vre-o gdleeavd ca sel o
tragem Nei ; iar Dumnealui sd tie mwie en burnt' pace,
fi de s'ar face printr'acefti oameni vre-o che ltuiald,
saii vre-o zeciuiald de aceste parri ce serie maï sus ca
sei fte lot de la nof fi de la jeciora noftrii birnici ar
prinde din siltenii no§tri ca sd aibd a lua tot de la
aceia sd 'i plineascd ; i pentra adev6ratg credintg
pusuneam tos! degetele 0 isegliturile ca sd se creazg,
insg talere 1601/2 sunt la ace$Y ()alma
Junio 21, leat 7202/1694.

Vlad Mustafea, i brat ego Dragostin, Stan Albuneseu, Stan Ca-

pra, Craciun Anghel, Radu Sperlea, Biaiu Vlad, Stan al Voiehi,
Stoica Daneseu, Radu Angheleseu, Manea Arbuneseu, Negoita
Patrafcu, Voicila Rdga, Dumitru Parealabu, i brat Stan, Un-
cheaful Dragufin, Stoiea Terrafeanu, Toma Tevraleanu, Stoica
brat Ego Mustatea, Boncea, Cdrstea martor, Nieula Logofatu, ot
Manic martor, Popa Stan martor, Stefeseu.
www.dacoromanica.ro
 111

tot ast-fel §1 prin zapisul de la :

720211694, Attie 8. Adicä noY sateni ot Slanic, da-
tam zapisul nostru ca sa fie de buna credinta la
mana DumuealuY Jupan MihaiA Cantacuzino vel spatar
precum 0, se scie cä luand tot/ banii de pe mo0o din
numaY ce all ramas partile fugitilor ne luate
de la DumnealuY, noi n'am putut ingei dui sei-i pidtim
pe aceia de deijdiile lor, fizzd ei jugifi peste alte sale
sd-i pleitim noi, ci anz Iners noi inaintea Maria
Sale lid Vodd de ne am jeluit pentru acei oan2eni fu-
gifi. Maria sa Vodei ne au rètspuns ca set le (him veste
sei vie la sat, lar ne viind sel le vindem tot fi mogie
fi ce OM geisi pre urma lor ; Drept aceea ndu-le veste
mersam la Dumnealui de ne-aft dat fi banii celor fu-
girt, cat le all fdcut 011ie tor de le am pleitit delj-
diile i haraciul Impdratulut insd talere me 1751;
Drept aceea datam i noY acest zapis la mana Dum-
nealuY ca sa tie cu pace 0 partile acestor fugitY ; Iar
de s'ar scula cineva dinteaceOf oamenT fugitY cu
galceav5 asupra DumnealuY sä aibä a se para 0 a se
Intreba ca noY. lar DumnealuY sä tie mo0a c,u pace,
pentru cä noY le am facut §tire i eY la sat n'aft vrut
O. vie ; i pentru maY adev6rata credinta pusuneam
maY jos numele i degetele ca sa se creada. Si am
scris EA Dumitrafeu ca disa ion, i ate cheltuelY saA
decinelY saA facut sä fie tot de la noY.
7202/1694, Inns 8.

Eti Vlad Ceaum, Eti Drdgostin Ptirealabu ; Eli Radu Sperlea;

Eti Stan .Albunescu, Eti Manea Albuneseu, Eti Dumitru Pared-
labu, Eli Vlad Mustefea, Eti Ordeiun, Eti Stan Drdgostin,
Stan Capre, Eti Arbune, Eti Stoica Ddneseu.

De la alp parta§1 mal cumpërà Spatarul Mihail Can-

tacuzino pArtile lor In satul Slanic prin zapisul de la
7209/1701 lanuarie 9. Adica EA V7,ad, impreuna
cu frate `meA Creiciun sin Stoical .Anghelescu ot SIA-
nic ot sud Saak scriem i marturisim cu acest al nos-
tru zapis ca sa fie de buna credintA la mama Dum-
www.dacoromanica.ro
 412

nealuY JupAn Mihaiti Cantacuzino vel sp5.tar precum

O. se scie cd avend cl no i mope in Sldnic, mersam
la Dumnealui de a noastrd bund voe, far de nici o
sild de ne ail dat Dumnealui banii pre partea noas-
tril de mofie Mkt avem in Sldnic, insd ne aii dat
talere 15. Drept aceea datuiam 0 no! DumnealuT
acest al nostru adev6rat zapis, ca WY fie Dumneald
mo0e stAtAtoare In vecY DumnealuY 0 coconilor Dum-
nealuY c,A0 DumneVen If va dArui ; 0 cand s'an flcut
acest zapis fostan multf megiaV de al no§tri trartu-
riT, care vor isc6.1i mal jos, 0 noI pentru mal adev6-
ratl credintA, pusuneam isaliturile maY jos, 0 degetele
In Ice de pecetY ca sä se creal6..
*i am scris en Costandin Oopilu cu Visa lor.
Ghenarie 9, lest 7209/1701,

Eti Vlad, Eii Craciun

Et. Vlad Mustafea ot Slanic, martor
Ea Dragan sin Dia martor,
Eti Mancila sin Stan martor.:

Pentru ni§te sume de haul ce mal r6mane neplAtite

la facerea actelor de cumpérAtoare prime§te Spatarul
Mihai zapise In regula
7210/1702 Zulle 2. Adecg noY sgteni1 ot S16.nic
mopenil care am vendut mofia noastrd de la Ocna
Milk DumnealuY Jupan Mihain Cantacuzino vel sp6.-
tar, avAnd noY pricin6 pentru un zapis de talere 75
DumnealuT vel sp6tar dand banY la Nicula Logof6tu1
sa nil dea, nof acel zapis de ace§tY bug l'am fost
uitat, fijad de opt anY vandut, datuneat baniT, all nu
ne at dat, dad no! b6nuind a nu ni s'an dat aceY
banY am mers la Dumnealul vel spaar dinpreung cu
Nicula Log6fAtu de l'am supgrat ; dad Dumnealuf
tiind cä at dat baniT la Necula Logofau ; iar Necula
Logofau s'an prins Inaintea DumnealuY cä ni iatt
dat cu zapise direpte fticute de la mainile noastre ;
iar Dumnealuf vel spAtar ne creVand nicY pre no!,
nicY pre Necula, ad spus MarieY Sale luY Vodti. Mgria
sa at fleut o luminatl carte a m6rieY sale de an
www.dacoromanica.ro
 113

trimes pro Radu al douilea Portar ca s. ne stranga

pre totT sa no duel la DumnealuT Lefter Capitanu
din Ploestl sa ne Indrepteqle cu Necula LogofOtu ;
cum aa fost porunca no aa strans pre totT la Ploest/
la DumnealuT Lefter Capitanu i DumnealuT Capitanu
an strans negutatorT din Ploest/ i PreotT care se vor
iscali ma/ jos si aa statut la judecata si la socoteala
att ajuns judecata sä mearga Necula Logofau
jure cum ea ne aa dat ace/ banY pentru zapise acelor
talere 75 care serie zapisul de baniT fugitilor
mers Necula Logorau la biserica ca sä jure, iar noT
v6gldnd ca va sa jure, noT megia0 am statut la so-
coteala noT singarl asa no am socotit, v64Ind
ati treeut atata vreme dar de vom fi uitat i vom
intra la pacat ci nu l'am lasat sä jure ci ne am I'm-
pacat cu Necula Logofdtu de ne ait dat talere 12
pentru cheltuiala noastra. DecT de acum inainte
tie DumnealuT vel spatar mosia ell bung pace, precum
ait cump6rat de la noT, iar noT da ne vom maT scula
de acum Inainte sa fim de prada mare. 1i pentra
maT adev6rata credinta ne am pus mal jos numele
degetele In loo de pecete ca sa ce crea.
Legit 720/1702, Nile 2.
Eti Stan Arbunescu, Stan Dragostin, Vlad Mustafea, Dumitne
Pd rcalabu, Anghel Patrafcu, Dunedin& Sperlea, Dumitru sin
Vlad, Stoica Danescu, Craciun Badea, Eti Popa Badea, martor, Eti
Popa Ursu, Ett Popa Blanche, Lefler Capitanie, martor, Eti Stan
luzbaspre, martor, Mileahi luz, martor.

721911710 Noembre 28. Adicl Eli nad ilustayea si Ed

Stan Arbunescu i Ea Dumitru airciumaru ot Slanie,
datam acest al nostru zapis ca sa fie de buna credinta
Ja mana DumnealuT Ion Parealabu ot PodenT, pre-
cum A. se scie cä Amanandune talere 35 la Dum-
nealuT Japan MihaT Cantacuzino biv ve! Spatar dupa
mosia de la Mule, pare o am v6ndut DumnealuT
cerandune noT bauT la DumnealuT, Dumnealu/ ne
rInduit la lane Parealabu sä ne dea aceT banY ce
scriem ma/ sus, si ni iaa dat totT deplin In mainele
noastre, si de acum Inainte sä nu mal avem a mal
cere alt! bauT,. pentru ea s'aa plait toga mosia
www.dacoromanica.ro 9
 114

care o am fost v6ndut Dumnealul; 0 cAnd am Nat

ace0Y bani 0 am Mont acest zapis fostail multi boerY
0 megia0 b6trAn1 martori, care se vor iscgli mg
jos ; si pentru mal adev6rat6. credintg. ne am isalit
0 noi 0 neam pus mal jos i degetele ca sä se creadg.
*i am scris EA Neagu cu Lisa lor.
7218/1710 Noembre 28.

Eti Radu Mustatea,

Et Stan Arbuneecu,
Ed Dumitru Ctirciumaru,
Ed Ohiorma de la D-luT Pa'rvan Vistieru, martor, Radu ot
Dobrent, martor, Duea lefegiul, martor, Lupu 111dzarul, mar-
tor, Vanghele Pdrcdlabu ot Mdneciti, martor, En Lepadat,
martor, Ed Popa Dumitralco ot Poden, martor, Eti Stoica
Zdnoaga, martor.

Acestea sunt actele earl stabilesc in mod neindoel-

nic, drepturile de exclusiv proprietar al WI Mihail Can-
tacuzino, asupra mo§iel §i ocnel din Slanic ot sud Saak.
Am aratat ca indata ce Spatarul Mihail Cantacuzino a
cumpérat jumètate din satul Slanic, a cercat locurile sa
vacja daca va psi sare §,i gasind a cerut voe la Domn
de a Infiintat ocna. Nu am reprodus documentul prin
care Constantin Basarab Brancoveanu intare§te Spataru-
lilt Mihail Cantacuzino, dreptul de a avea ocna §i a lua
.
dijma de sare, pana nu am stabilit mal intaiii, dreptu-
rile de deplin proprietar asupra intregel mo§if Slanic.
Am intervertit ordinea cronologica in cea ce prive§te re-
producerea §i discutiunea acestui document pentru a nu
fi snip sa mal revenim cu discutiunea in urma dupa ce
am fi reprodus zapisele de nouT cumpèrari de drepturi in
satul Slanic.
Spatarul Mihail Cantacuzino luand voe de la Domnie,
deschide ocna de sare nona pe mo§ia Slanic, cere con-
form obiceiului la Domn sal Intareasca drepturile sale.
Constantin Basarab Brancoveanu W., intare§te aceste
drepturi prin hrisovul cu leatul :
www.dacoromanica.ro
 115

719911691, lulie 5. Milostiu Bojieu lo Costandin Ba-

sarab Voevod I gospodar vasos zemle Ungro-Vlasniscoe
davad gospodvomi sie povelenie gospodvomi 1).

CinstituluY si credinciosulu/ boeariuluT Domnie1 male

Mihaiìl Cantacuzino vel sp6tar i feciorilor dumisale,
Dumnezet II va dgrui, ca sl '1 fie DumnealuY
mosie in SlAnic ot sud Saak, ver/ cat5. se va alego
partea Dumi§ale, pe cAt ar fi cumparat de la mosneanil
satuluI de acolo cu tot venitul de preste tot hotarul,
din hotar pana In hotar ; pentru cä aceasta mosie ce
scrie mal sus a fost cump6rat credinciosul boeriul
Domnia mele Mihaiti Sp6taru de la mopeniY de acolo
pgrtile lor ce le al avut intr'acest sat SlAnicul tot ca
banY gata si cu zapise bune si adev6rate, Incä din zi-
lele r6posatultg Io *erban Voevod iar dupd CB ad
cumpdrat acea mo,ie atuncea fostu-s'ad ivit acolo in
nifte stelnimi fl dealuri ochiuri de sare fi mergAnd
Dumnealui acolo fI vdilénd cd va 11 sare din destul de
a puterea fi; luat-ad voe de la Domnia mea ca sA fad
ocnd de sare; pus-ail Dumnealui dare nevointA i afa
cu indemAnarea Dumisale sad daschis de ad Scut ocne
nod, cara mai nainte vreme acolo n'ad mai fost altA
datd, de care luAnd insufi i alfi Mari car! ad Ocne
de sare pre mofille lor zeciulald din sare, dupd obi-
ceiul tdrei, fAcutueam Domniea mea fi dumisale acest
hrisov al Domniel male ca sA albd a fi luarea Dum-
nealui dijmd de la acea ocnd SlAnicul din toatA sarea
DomneascA veri cati bolovani ar efi preste an, din
toff bolovanii sA ia zecluiald din OeCe bolovani, un bo-
lovan fi din marl fi din mici fi din sarea mdruntA
cum e obiceiul ; insi el aibd vole sl-fi ia dijmA din
sare tot pro luni, din lund in lund, plinindu-se luna sA
fi la fi dijmA din cAti bolovani ar epi, mdcar cd
boeri de pro alte ocne ifi ja dijmi de sare pro an, lar
Dumnealui sA-fi ja tot pre luni fi sA fie vornic a fi-o
vinde de acolea la negutAtorI impreund cu sarea Dom-
neascA tot pro cum se va vinde cea DomneascA intracest

1) Text abwon in act : Cu mila lui Dumnezeti Io Costandin Basarab Voe-

vod i Doran al TArer Romilnesd dit Domnia mea awns% poruncti a Domuid mole.
www.dacoromanica.ro
 116

prat si o vindi i Dumnealui, lar mai jos nu, ail si

lar fi voia a pi-o ridica Ill a o duce la niscare valuri
tot si fie volnic a o duce fi a o vinda la fiell care
vad fir de gimbruc §i fir de vami, insi tot intr'acel
prof ce se va vinde cea Domneasci fi earä si aibi veo
Dumnealui vinde acum pre mo0a Dumnealui din
bucatele Dumisale, ver ce fel da bucate ar duce acolo,
Ind pre jumitate si aibi a vinde Dumnealui
miraO carel va fi in ocni lar pre jumitate ; lar alt
nimenI si n'aibi voe si vénp. Pentru ca acest ase-
c,16mant am facut Domnia mea s5, fie ne schimbat
ne mutat in veac, cid ci MUD una ad Mot Bum-
nealia aceasti ocni pre mo0a Dumisale cu nevointa
Dumnealia a dona 06 s'an aflat gata in toat6. vremea
cu slujba c,urat,/ i cu credint/ si cu dreptate de an
slujit unde an fost puísul i trebile Orel si ale Dom-
niel. Pentru aceia i am flout Domnia mea aceast/
Intdrire cu cartea DomnieY Mele dupg cum scrie si
maI sus. Drept aceasta am si intArit Domnia mea ase-
slAmAntul acesta cu blestem intr'acest hrisov al Dom-
niel mele, cum si In urma Domnie/ noastre pre care
va alego Domnul Dumuezen a fi Domn i biruitor
tad acestia, an din neamul Domniel noastre, an din-
tr'alt neam Inc/ rugtim cu numele lul Dumnezen ce
esto Impgrat sl/vit su. cinsteascà i sd inoiasc5, acest
aseq/m6nt i cu hrisovul Domnie NY, pre tocmeala
cum scrie mal sus ca i Domnul Dumnezen sA '1 cin-
steascA i s5. '1 intAreascg Intra Domnia lu/ cu bun/
pace, ca si ale Domniel lul de vecl Inc/ su, fie cinstite
si In seamA tinute; lar care nu va cinsti niel va in&
ci va cAlca si va strica ase0m6ntu1 acesta, acela s1
fie de la Domuul Dumnezeul nostru Isus Hristos sub
blestemul c,elor 318 sfintl p/rintI ce an fost la soborul
de la Nichea si parte s/ ail)/ ca Jada si ea afurisitul
Aria la un Ice in vecl amin. Ina cogojdo nepocoleavim
porizim gvomi. Del ubo sfedeateli postavleaim gospod-
sgvomi 1).
Pan Vintild vel ban, i Pan Ghinca Rustic vornic,

1) Text slavon., §i de °Afro nimen't neclintit dupA porunoa DomnieT mele,

la% i martoril, aseadA domnia mea.

www.dacoromanica.ro
 117

i Pan Alexandru vel Logoat, i Pan Mateiu Ciogdr-

leanu vel Vistier, i Pan Diicu vel Clucer it Pan Du-
mitrache Carmanläu vel Postelnic, i Pan Cornea vel
paharnic, i Pan Pärcul Cantacuzino vel stolnic, i Pan
Constantin vel Comis, i Constantin Ciogdrleanul vel
Slugar, i Rabe Iscoranu vel Pitar, i Lyerban ftori Lo-
gof6t.
Scrisam et MihaY sin Stan Logofg.tu ot TArgovi§te
in scauuul orapluT Bucure§tY.
Luna 10 Iulie 5 dile §i de la Adam cursul anilor.
Lela 7199/1691, Infle 5.

IO Costandin Veered.
Io Costandin Voevod, semnAturA olografit.

Importanta acestul document este de netagaduit de

oare-ce In mod ciar si larnurit pune In evidenta niste
principil, care cu grefi se pot tagadui, mal cu seama cand
vedem ca sunt aceleasi safi aproape aceleasl ca si ale
vechil legislatil din care 'si trag origina. Sunt multe teoril
asupra dreptulul vechifi care nu se reazima pe niel o
proba scrisa care sa poata sa fie raportata epocel la
care se atribue acele principii, argumente singure de ana-
logie cu traditiunea fie din acea tara fie din alte tari,
avènd aceiasl origina etnica, afi dat totusi taria cuvenita
acelor teorif and ele ad fost basate pe o dreapta ju-
decata.
De multe ori Insa In loe de argumente, simple a-
firmatiuni ad servit de baza unor teorii mestesugite, daca
se poate acorda numele de teorii unor istorioare, cari
Imbracate Intr'o forma mal mult sail mal putin frumoasa
placead, ca si un cantec, care nu desteapta niel o amin-
tire din trecut si nu este de cat icoana inspiratiunel
unlit moment. Ne vom feri si nu avem niel pretentiunea
de a expune teoril noul asupra acestei materii, rolul nos-
tru este mult mal modest. Vom cauta sa com entail.' do-
cumentele ce posedam si sa punem In evidentft adeve-
www.dacoromanica.ro
 118

ratele principil ale dreptuluf cautand sa degajem in mod

scrupulos conclusiunea lor fireasca §i daca vom reu§i sa
restabilim adeve'rul, suntem pe deplini multumiti.
Oprindu-ne asupra acestul document §i analisandu'l
mal cu bagare de seama vedem ca din el putem sa tra-
gem urmatoarele date asupra conditiunilor ocnelor in
trecut, drepturile asupra lor, modul lor de exploatare §i
oare-carl privilegil ce se acordaii camara§ilor de ocna
cel ce exploatat ocnele.
0 prima ideie care se degajeaza din citirea acestul
document §i a zapisulul de cumparatoare mentionat deja,
purtand leatul 71.93/1685 Aprilie 20, éste recunoa§terea
ca pe acea vreme exploatarea ocnelor de mult cunoscuta
cea ce nu se mal poate pune la Indoiala dupa cele ce
am v6çlut pana aci, crea destul de productiva de oare-ce
vedem ca pe Spatarul Mihail Cantacuzino, motivul care
l'a impins sa cumpere acea mo§ie, erea sit deschida
ocne. Resulta de asemenea ca crea permis la 011 §i cine
de a cauta locurl de sare pentru a deschide ocne. Am
aratat mal sus, ca reese in mod evident libertatea de h
vinde terenurile salifere in scopul de a deschide ocne,
far& nicl o restrictiune, fara niel o oprire din parte
Domnuluf.
Daca vedem in hrisovul lul Constan tin Basarab ca
dInsul 1ntare§te Sptitarulul Mihail Cantacuzino cumpèrarea
mo§iel Slanic, aceasta o §tim ca se obi§nuia pentru toate
cumpérarile de mo§il, cat §i pentru daniele de imobile
facute de locuitoril tare! Intre el, §i in casul de fat& nu
este un ce exceptional care ar putea sa ne autorize sa.
4icem, ca pentru cumpararea unor locurl de sare, pentru
ca vinçlarea sa fie perfecta trebuia §i Intaritura Dom-
nulul. Si prin argument a contraria, sa ajungem la con-
clusiunea ca daca In tárirea Domnulul se cerca §i crea
indispensabila, crea la puterea luI de o a acorda, decI
putea sa o refuze. Nu, o ast-fel de conclusiune este In
www.dacoromanica.ro
 119

contra principielor ce result& din nenumaretele documente

ce se cunosc pana In present. Acea intarire la Inceput
erea ca o consecratie a unul drept de suveranitate
reserva Domnul care insa nu impedica pe cuinparator
sa fie adevèrat §i absolut proprietar al imobilului
Prin urmare primul principia este : ca Domnul nu crea
proprietar al salinelor fi Ord coprinse in mosiele parti-
culare, salinele fi sarea apartinea proprietarului supra-
fetei, care putea sL Wilda ftira niel o opreliste din prim
Domniei ori cui voia locurile cu sare. Cea ce este mal
mult vom vedea ca tu urma parte din mo§nenl at sus-
tinut fara temeiti ca Mandstirea Coltel, caruia II daruise
Spatarul Mihail Cantacuzino mo§ia, nu erea proprietar&
de cat pe gura ocnei, iar nu pe mo§ia din prejur, ca nu-
mal gura ocnel o cumparase Spdtarul Mihail Cantacuzino.
Numai dupa judecat& lnaintea Inaltulul Divan domnesc,
Manastirea §l-a recapatat drepturile sale §i asupra mo§iel.
Domnul Nicolae W. Mavrogheni rezamandu-se pe alt.-
tarea cator-va mincinoase marturisirl, hotarise ca stra-
mo§iI Sldnicenilor nu vinduse autorulul Manastirel Coltea
de cat gura ocnel.
Daca dar nu numal mo§ia Impreuna cu locurile de
sare se puteail vinde fara oprire, dar ce este mal mult
se putea vinde unul particular §i numal gura ocnel faril
indoiald ca el devenea proprietar, §1 ramanea proprietar
§i dupa ce se deschidea ocna, pe gura ocnel adica in
realitate pe ocnd, gura de ocna In limbagiti de atunci
insemna ocna salina, mina de sare de oare-ce nu se
poate concepe sil fie cine-va proprietar numal pe gura
ocnel daca nu erea proprietar pe ocna de sare. Cea ce
de altmintrelea resulta §i din reclamatiunea mo§nenilor.
El sustineati cu un secol In urmei, ca nu vinduse de cit
gura ocnei, dar in acest interval exploatandu-se sare,
groapa ocnel se Intinsese mult sub pamint, §1 el nu con-
testati dreptul Mantistirel la dijma sarel, cereal:I numal
www.dacoromanica.ro
 120

sa fie recunosculf proprietarl al suprafetel din prejurul

ocnel. El sustineail decl ca nu vInduse din suprafata
cat locul necesar facereI gurel ocnel §i ocna adica sarea
din fundul pamintulul, de oare-ce niel o data nu ail ri-
dicat vre-o pretentie asupra dijmel de save ce lua Ma-
nastirea de la ocna. O conclusiune fireasca care se im-
pune este : cä ocna de sare putea sa formeze o proprietate
distinctd de suprafald, fi care de asemenea aparlinea pro-
prietarului suprafelet, putea insa sa fie instrainata catre
alta persoand, care rametnea proprietara tot timpul cat
umbla ocna, i ca de ase2nenea uceste instr& inari se fd-
ceaa [ara nici o autoriza lie a Domnului care nu avea
nicf un drept de proprietate asztpra ocnelor de saré co-
prinse in proprietti tile private in afara de monopolul
de a exploata ocnele.
Vom mal reveni asupra conditiuneI juridice a oenei
In momentul exploatarel ocneI, cAnd vom discuta drep-
turile In presenta ale proprietarulul de o parte §i
DomnuluI de alta parle.
Urmarind mal departe cele coprinse In aceste do-
cumente vedem ca Spatarul Mihail Cantacuzino, conform
conditiunilor din actul de cumpèratoare, cearca locul sa
vaçla daca contine sare §i Indestula pentru a deschide
ocna, neavènd sa plateasca restul de banl de cAt In
acel cas, lar de nu va e§i, satenil se obliga a restitui
banil ce el primise. Se vede din zapisul de cumpèrare
ea acest act se facuse numaI In vederea deschiderel oc-
nel. Mal mult chiar, se mentioneaza, ca daca sarea s'ar
sfir§i curAnd, ca acea de la Tei§anl, de asemenea
satenil ia Intoarea banil. Dupa cum se exprima ambele
documente, se face cercare de catre Spatarul Mihail Can-
tacuzino, cu cheltuiala sa, fan, niel o autorisatie, prin
urmare era liber orf-ce proprietar sa caute minele de
sare pe proprietatea sa. A trebuit sa faca negre§it sa-
paturl, sa scoata save In destul de multa, pentru a se
www.dacoromanica.ro
 {21

convinge ca era sare indestula. §i 'mina. Daca. el se mul-

tum ea sa scoata sarea pentru trebuinta sa, credem ca.
ar fi putut sa ja Mai niel o oprire, dupa cum vom ve.-
dea §i am v64ut, ca. puteail sa la toll locuitoril din
prejurul ocnelor deschise. Mihail Cantacuzino voe§te Insa,
sa deschida ocna lucratoare, cea ce trebue a se intelege,
ast-fel, ca dinsul voia a trage profit din vin4area sarel.
Pentru acest sfir§it, pentru a trage folos din vin4area
Ore!, vedem ca. hrisovul zice : litatant voe de la Dom-
nia mea ca sti faca °end' de sare. La finele hrisovulul
gasim vorbindu-se de dreptul ce se recunoa§te Spataru-
lul Mihal de a desface la mo§ie bucatele ce le va avea
PC mo§ie sail le va duce acolo, §i cuvintele : Insa pre
jumatate sa OA a vinde Dumnealul §i camarqii care
1 va fi la ocna, iar pe jumatate. Se mentioneaza in hri-
sov de camara§il de la ocna. Ce erail acel camara§l,
care erail rolul lor In lucrarea §i exploatarea ocnelor,
acestea le vom vedea in secolul urmator, cand ne vom
ocupa de organisarea lucrarel ocnelor In Valahia §i Mol-
dova §i deosebirile esentiale ce credein ca ail existat In
aceasta privinta, dupa. vremurT, in aceste douè tall. De
o cam data, ne multumim sa constatam un luau foarte
important, ca Domnul nu pomenete de camara§il de
ocne, de cat in mod cu totul incidental pentru a le a-
corda de o potriva cu proprietarul ocnelor, dreptul de
a vinde bucate la 'Dona.
Am v6qut mal sus, ca. adesea, cuvintelor Intrebuin-
late de- Domn In hrisoave, nu trebue a li se da intelesul
strict al lor, a§a am constatat ca. sub cuOntul de acor-
dare §i. intarire nu trebue sa intelegem de cat recunoap
terea unor drepturl preexistente. Tot ast-fel dupa cum
Dornnul 4ice : ca sa-i fie Dunznealui mqie, o mo§ie ce
'I apartinea deja, prin cumpérare tot ast-fel Domnul re-
cunoate drepturile de dijma proprietarulul motiieT asu-
pra ocnelor deschise pe mo§ia sa prin cuvintele : ?nisei
www.dacoromanica.ro
 122

Dumnealut dare nevoing fi ap cu indemnarea Dumi-

sale s'aa deschis de et' facut °end noua, care mat nainte
vreme acolo n'afi mai fost alta data, de care lua'nd 'in-
sug i alp; boert cart art ocne de sare pre mqiik 101"
zeciuialä din sare, dupa obiceiul tetra, facutueam Domnia
mea i dumisak acest hrisov al Domniei mele ca scl aiba
a 'i luarea Dumnealut dyma de la acea omit Slanicul
din Matti sarea Domneasca, vert cciri bolovant ar efi peste
an, din tog bolovanit sa ja zeciuiala din zece bolovant,
un bolovan fi din mart fi din mict fi din sarea marunta
cum este obiceiul.
Se vede din acest document ca in acel loe nu mal
fusese ocna de sare mal nainle. Mal result& asemenea
c& aceast& lucrare a deschideref ocnelor a facnt'o nu
numal cu cheltuiala sa dupa cum am vOut dar §1 cu
oamenil s6!, nu a trebuit sa se adreseze la Domn care
s.-I delege anume persoane insiircinate cu lucrarea oc-
nelor.
and ne vom oCupa de lucrarea ocnelor vom vedea
ca. in Valahia lucrarea ocnelor se facea de locuitoril de
pe 'Ana& oenft, de claca§l, §i la ocnele marl in judetul
Vilcea lucrarea ocnel se fticea mal cu seam& de liganil
Manastirel.
Lucrarea ocnelor cunoscuta, din vechl timpuri in
Valahia, a continuat sa fie cunoscuta §i practicat& de
locuitoril acestel WI §i nu a intrat niel o dat& in ma,i-
nile unel populatiunl streine aduse din alta parte, dup&
cum se vede ea s'a intamplat in Moldova, unde s'ail
adus UngurI sa esploateze ocnele. Domnil tare! de din-
coace de Milcov, gas.ind ocnele deschise in mare parte
§i o populatiune din prejur care se indeletnicea ca lu-
erarea ocnelor, nu aii mal gasit trebuint& sa aduca lu-
cratorI streinl pentru lucrarea ocnelor. Poate s& mal fie
§i imprejurarea ea primele ocne ce se gftseati in Valahia
se aflail pe proprietall particulare, a§a In cat Domnif
www.dacoromanica.ro
 123

nu ail avut a se ocupa atAt de esploatarea ocnel, el nu

aii cautat de cAt sail ja partea lor din esploatare a ocnel
care a devenit Cu timpul pentru Domnl un drept de
monopol.
Aceste principil sunt conforme cu vechiul drept
roman §i mal cu seama cu principiele cart erail con-
sacrate In legislatiunea imperiulul Bizantin, infiintarea
monopolulul saref fiind concomitenta cu influenta §i in-
troducerea legislatiunel bizantine la no!. Vedem ca pro-
prietarul suprafetel avea drept la o dij ma din zece partl
una, din produsul minel ce se deschidea de altul pe pa-
méntul WI. Cuantumul acestul drept s'a pastrat prin
traditiune neschimbata. Fiind o just& compensatie pentru
proprietar §i respunOnd unel nevol reale a intrat adânc
In traditiunile §i obiceiurile popoarelor, cari s'ail gasit
sub influenta directa sat' indirecta a legislatiunel romane.
Cea mal frumoasa dovada o gasim In acest hrisov care
resumand In cAte-va cuvinte aceste principil, isvorite din
vechiul drept roman s'ail hultuit adAnc §i s'ail pastrat
neschimbate in obiceiul pamAntuluI : de care ludnd In-
sug fi alri boeri care ad ocne de sare pre mqiile lor ze-
ciuiald din sare, dupd obiceiul Ord.
Cu cAt cautam mal adanc In trecutul istoriel al
acestor WI, cu atAt mal mult ne convingem ca bolta
edificiulul nostru social se compune din material de
origina romana. Ca §i blocurile de granit §i de silice
stall neclintite de veacurl. Se poate sa se gaseasca
acoperite de maten! streine §i de pamIntul ce s'a gra-
madit peste ele In decursul vremilor. LuAnd Ins& os-
teneala de a curati aceste blocurI de pamb.nt §i ten-
cuiala, apar din not' neatinse §i neschimbate de timp
§i influente straine. A§a §i cu principiele dreptulul
nostru adese orl principil §i dispositiunl din dreptul ro-
man se regasesc In vechiul nostru drept alaturea pa-
Mild chiar sa faca un singur tot cu alte principil §i
www.dacoromanica.ro
 124

dispositiunT, ce nu pot salt gaseasca urma in dreptul

roman. Sa nu uitam tusk ca aceste dispositiunf straine
dreptuluI roman sunt ca tencuiala ce gasim pe blocurile
de granit. Cautand sa le alaturam vom gäsi In tot de
una cristalul ne atacat de vremurl ale dreptulul roman ;
Nu vom da plasmuelf de tencuiala barbara, finta
bloc de piatra. Nu .ne vom expune ca pietrari mal di-
bact sa despice coaja straina pentru a gasi piatra ne-
stimata, martor vecInic al trecutului nostru glorios.
and ne am ocupat la inceputul studiulul nostru
de salinele particulare la romani am vèçlut, ca Vi.oprie-
tarul suprafeteT avea un drept de dijma din zece part1
una. Acela§I cuantum de dijma vedem ca. s'a pastrat §i
in obiceiul pamantulul in Valahia. Se recunoa§te acela§i
drept de dijma proprietarulut suprafeteI.
Pe langa acest drept de dijma ce se acorda pro-
prietarulul suprafeteI, am vqut ca de la inceputul do-
minatiunel bizantine apare dreptul regalia n.
Impëratul considerand cà ar avea un drept superior
asupra proprietatel, I1 atribue o parte din produsul
minel, recunoscènd §i proprietarulul suprafetel un drept
egal cu al séti cand mina se esploata de un al treilea.
Acest drept crea de a 4ecea parte.
Am vOut ca este controversa asupra cestiunel de
se §ti, daca la Roma exista un monopol asupra sarel.
M. Cohn, intr'o prima Were, sustine, ca nu posedam
texte precise din care sa reiese existenta unuT monopol
asupra vinçlareT sarel la RomanT, tot ceea ce resulta nu
ar fi de cat ca se luase la Roma ni§te mèsur1 de politie
urbana ; parerea a doua imparta§e§te ideea ca Statul i§I
reservase monopolul asupra vin(jéret sareI §i ca pro-
prietarit salinelor particulare aü trebuit sa vinqa sarea
lor StatuluT.
Am mentionat mal sus ca in Wile Romano, Domnul
nu §1-a reservat de cat monopolul lucrarel ocnelor §i
www.dacoromanica.ro
 125

numal In parte pe acela al v1n4arel, fixand el pretil' cu

care trebuia proprietarul ocneI sa vin4a sarea, ce-I re-
venea ca dijma.
Vom vedea a la finele secolulul XVIII, Domnul a
renuntat la restrictiunea adusa vInprel sarei de catre
proprietarif ocnelor, ei aü sfar§it prin a avea un clrept
nelimitat de a vinde cu orf ce pret ar voi sarea ce lua
drept dijma din ocne.
Cu toate ca vom mal reveni asupra acestel ideI
cand vom comenta documentele privitoare secolulul al
XVIII, nol credem ca renuntarea Domnulul la dreptul
de a fixa el pretul vinçlarel sarel, adica In realitate la
dreptul exclusiv de monopol asupra vinçlarel sarel, se
datorege Imprejurarel, ca mal adeseorl proprietaril oc-
nelor vindeail dijma lor de sare tot catre camara§il din
ocne ce luail cu arenda lucrarea ocnelor de la Domn.
Ace§t! camara§1 de ocna aveat tot interesul de a cum-
para sarea ca un pret mal inferior de cat pretul cu
care el vindeati sarea ce cumpèrati de la Domnie.
Poate negre§it camära§il o fi intervenit la Domnie sa
alba voe a lua sarea de la proprietarl ca un pret mal mic.
De alta parte el fiind singuril cumpèratorl directl al sarel
de la Domnie, voia ce le da Donmul, le era de mare
folos, fara a-I prejudeca. Aceasta s'ar putea Intampla In
cas ca proprietaril ocnelor sa fi avut voe sa vincjä sarea
lor altora cu un pret mal scaçlut, carl la rindul lor ar
fi putut sa-I concureze la vin4are. Se Intampla cate o
data ca salinele sa ramae nearendate, se vede ca Dom-
nil omiteail In atar! casuri sa hotarasca din noii pretul
cu care proprietaril ocnelor puteati vinde dijma sareI
lor, §1 ast-fel a cklut In desuetudine, aceasta prohibi-
tiune §i cu (ilusa monopolul vinyrel sarel. Aceasta con-
clusiune a noastra este conforma ca conditiunile nece-
sare §1 fundamentale ale existente! monopolulul. Am ve-
4ut cà dupa parerea cea mal acreditata este destul ca
www.dacoromanica.ro
 126

sa existe o concurenta cat de limitata pentru a exclude

monopolul. Monopolul §i concurenta sunt inconciliabile,
nu pot coexista Impreuna.
Am stabilit care era dreptul proprietarulut ocnel §i
am véçlut ca acest (kept era a zecea parte din venitul
brut. De oare-ce documentul 4ice In mot ritos : aluarea
Dumnealul dijma de la acea ocna Slanicul din Wan.
sarea Domneasca verf catt-va bolovanl ar e§i peste an,
din tott bolovanif sil ja zeciuiala din zece bolovant, un
bolovan §i din mart §i din miel §i din sarea marunta
cum este obiceiul., Se §tie foarte bine, ca este o Insem-
nata deosebire Intre venitul net §i venitul brut al ex-
ploatarel une! mine. Se poate considera cu aproximatie
daca nu chiar 2 din 3 partt, dupa cum vom vedea ca
a stabilit Regulamentul organic dar cheltuelile cu scoa-
terea sarel se pot ridica la 1/2 din valoarea saret extrase.
Vedem decl, ca avend proprietarul 100/0 remane net 400/0
pentru Domnie numal In cas ca sil admitem ca numal
500/0 sil se socoteasca drept cheltuelf. Aceasta proportie In-
seamna In realitate, ca proprietarul lua a cincea parte
din venitul net al productiunel ocnel.
Partea ce lua proprietarul se ridica Inca la cas ca
sil 'admitem ca 2 din 3 partf trebue sil se socoteasca
cheltuelile de scoatere a sarel. Prin firmare fiind 65 0/0
cheltuelile remase net 350/0 din care I00/ pentru pro-
prietar §i numal 250/0 pentru Domnie. Cea ce represinta
exact de 2 §i 1/2 or' dreptul proprietarulut. and 5tim
ca din vechime conform dreptulul Bizantin Imperatif '.,,f-
ail reservat pentru et o parte din produsul minelor In
general, care erea din zece partf una, indiferent daca
exploatarea minef se facea chiar de proprietar sail ex-
ploatarea minef erea concedata unlit tertiii ; putem .u§or
sil apreciem, ca monopolul sarel relnfiintat de Domnit
Romanl, §i introdu§1 de el dupli exemplul gasit In legis-
latia bizantina asupra minelor In general nu a apasat
www.dacoromanica.ro
 127

prea mutt pe proprietaril.ocnelor particulare. Pentru mo-

tivul foarte simplu ca Domnul putènd hotari pretul In
raport cu productiunea si viajarea atat interna cat si
externa pentru sarea ce se exporta, proprietaril vindeati
in realitate sarea in mai bune conditiunl de cat Domnia,
care trebuia sa lase camarasilor de ocne un castig, pe
and proprietaril de ocne nu vindeati sarea la straini
de cat cu pretul hotarat de camaras! pentru vin4area
sarel in detaliu.
Am vOut, cand ne-am ocupat de veniturile In ge-
neral ale tare! in aceasta epoca, câ Domnul lua dij ma
si din exploatarea minelor de aur. In lista civila a Doamnel
intra i darea de 4 oca aur ce creel obligati sa dea li-
ganii, cari adunati aurul din riurile Moldovel ; aceasta
dare erea de 1000 dramurl in Muntenia.
Nu stim care crea proportiunea exacta ce 's! atri-
buia Domnul din aurul gasit, dupa probabilitat! tuft,
credem, câ trebue sa fi fost ma! mult de eh 100/0 din
tot aurul gasit. Vedem dara ca in fapt mal toate minele
putine la num6r, ce se exploataa pe acele vremurl ereati
inteo situatiune identica.
De asemenea constatam, ca monopolul ce re-
servat Domnil de a exploata ocnele de sare nu stirbea
prea mult drepturile proprietarilor °me!.
In acest document se spune in realitate ca sarea
era Domneasca si din toata sarea Domneasca se recu-
noaste Spatarului Mihail Cantacuzino dijma din (jece
parti una, si ca ast-fel s'ar putea sustine ca In vechime
Domnul era stapan pe sarea din pamant si pe ocnele
deschise. Acest mod de a vedea, nu cadreaza de loo cu
tot ceca ce am aratat pana aci. Expresiunea de sare
donineascd nu are all inieles de cd t acela, c Domnul re-
zervtIndali monopolul asupra esploaldref minelor de sare,
considera sarea estrasd de domnie ca domneascd. Aces t
drept insâ de a exploata ocnele de sare este mum! un
www.dacoromanica.ro
 128

lar nu un drept de proprietate asupra sarel,

de oare-ce din acea sare extras& recunoa§te dreptul pro-
prietarului ocnel o dij ma din zece WIT una. Daca Domnul
era proprietar al Wei §i al ocnelor nu avea sa plateascil
nimic proprietaruluT. Domnul nu devenea proprietor al
girel de cat prin estractiune,- sarea ca §i ocna, era a pro-
prietarulul. Domnul Insa '§1 reserva dreptul de a exploata
salinele recunosc'end !ma dreptul proprietaruluI, consfiin-
tind acest drept prin plata unel dijme de a zecea parte
din toata sarea extrasa.
Nu pulea nici proprieland ä exploateze sarea ca
o ?AO dar nici Domnul nu putea extrage sarea
sa pill Musa dzjmli din Matti sarea ce se extreigea. Obiec-
liunile cari ni s'ar putea aduce asupra §tirbirel dreptulul
proprietarului de a 'I exploata ocna cu sare, nu sunt
obiectiunl cari sunt speciale numal cestiunel ce ne lute-
reseaza, nu sunt de cat obiectiunl ce se pot aduce in
contra existentef ori-carul monopol saü restrictiunt a li-
berului exercitiii a dreptulul de proprietate In general,
Infiintat fie asupra productiuner fie asupra vImprel. De
aceea nu vom discuta in detaliii aceste obiectiunt i ar-
gumentele ce se pot lor opune. Aceasta ar e§i din ca-
drul reslrans al studiulul nostru §i se gasesc pe larg
tratate in toate manualele de econoMie politica.
Acestea cjise asupra carora vom mal reveni in
§,i
cursul studiulut nostru, vedem ca acest hrisov mentio-
neaza §i modul in care Spatarul Mihail Cantacuzino va
avea drept ja dijma : atnsa sa aiha voe ja
dijma din sare tot pe lun! din luna In luna, Implinin-
du-se luna sail la §i dijma din call bolovani am e§i.»
Vedem dara lin acest fragment nu numaI cä se acorda
dreptul Spatarulul Mihai de a lua el dijma WI de sare
pe fie-ce luna, dar putem sa deducem de ad i ca num6-
ratoarea bolovanilor de sare se facea pe luni, de oare-ce
alt-fel cu greti s'ar fi putut acorda Sptitarului acest drept.
www.dacoromanica.ro
 129

Trebue de asemenea sä presupunem ca productiunea

ocneI era importanta, i cd In acest drept ce se acorda
Spdtarulul Mihait, este §i o Inlesnire pentru camara§it
de °end sa nu fie nevoitI sa tie sarea de dijrnd grama-
dad. maI multa vreme pana la mèsuratoare. Vedem ast-
fel ca hrisovul continuand «macar cd boerl de
pre alte ocne '§I ja dijrna de sare pre an, iar Dumnealul
sa '§I ja tot pre MILD Far& Indoiala, ca cele l'alte ocne
fiind de mar mica importantil, era mal avantagios atat
pentru camara§1 cat pentru proprietarl a socoti §i preda
dijma sdrel pre an. Rezervam pentru mal tarziti a arilta
In ce mod se facea, administratiunea ocnel.
Din analisa ce am Mont pan& aci hrisovulul, am vè"-
(jut care erail drepturile proprietarulul ocnel, se recu-
noa§te proprietarulul o dijma din sarea extrasa de domnie,
cand ocnele se 114crati pe seama Domniel sad de camd-
ra§il de ocne, çand ele se arendati, sat cum Oic docu-
rnentele cand ele se vindeail pe un pret hotdrat dinainte.
In ceca ce prive§te acuma drepturile proprietarulul ocnel
de a vinde dijma sa de sare, iatd ce gasim In acest
hrisov: (10 sa fie volnic a §io vinde de acolea la ne-
gutatorl Impreund cu sarea Domneasca tot precum se
va vinde §i cea Domneascd Inteacest pret sd. o vlaja
§i a DumnealuI, iar mal jos nu, ail sä iar fi voia a §I-o
ridica §i a o duce la nescare vadurt tot sd fie volnic a
o duce 0 a §1 o vinde la &if care vad fdr' de ghnbruc
§i far' de vamd, Insd tot Intr'acel pret ce se va vinde
cea Domneascd., Vedem dar cd, In aceasta epoca Domnil
reservat §i monopolul vinOdrel relativ la fixarea
pretulul pentru a nu fi concur* cel putin In ceca ce
prive§te pretul, cel ce vindeatil sarea domneascd.
Intre monopolul sareI a§a dupd cum el finta la
Roman!, dupd pdrerea celor ce admit existenta lul, §i
Intre monopolul sdrel, a§a dupd cum el a existat In ve-
chime In Muntenia, vedem aceastb._ deosebire, ca pe cand
10
www.dacoromanica.ro
 130

la Romani Statul §I-a reservat monopolul vinçlarel sarel,

proprietarii salinelor particulare fiind obligati de a vinde
produsul ocnelor lor Statulur cu pretul ce el hotara,
vedem din contra ca Domnil tare! romane§tI §1-aii sta-
bilit monopolul asupra estractiunei sarel, lar In ce se re-
fer& la monopolul vIrKlarei constatam ca la Inceput acest
monopol se restringea numal in cea ce prive§te fixarea
pretului, av'ènd voe proprietaril ocnelor a vinde sarea lor
orl cui voiaii fie din loe, fie la vadurl In alte par!. Cu
conditiune lima ca pretul vIrKlarel sa fie acela§1 ca §i
acela fixat §i cu care se va vinde_sarea Domneasca. Ve-
dem chiar ca pentru. a mentine acest pret §i a nu se
Ingreuna nici proprietaril ocnelor cand vor avea sa duca
sarea lor In alte partl, ei sunt scutitl de gimbruc §i vama.
Am v6çlut ca in aceste timpuri ereati dona felurl de
vaml care difereail dupa modul taxiire1 marfel. Credem
cu destul teme!, cà proprietaril ocnelor particulare ca
toate ca monopolul extractiunel sarel era reservat Dom-
nulul, dar avêndu-se in vedere proportia real& a dreptu-
rilor lor In raport cu ale Domniel se gaseati In Wile
romane mal cu seam& in Muntenia inteo situaliune mult
ma! favorabila de cat proprietaril salinelor particulare la
Romani. Statul lasand toate greutatile §i cheltuelile ex-
tractiunel In sarcina proprietarilor salinelor particulare,
avènd monopolul v14arel, le platea sarea cu pretul ce-I
convenea. Nu se §tie daca le ramanea ca§tig atat cat
am védut ca aveati proprietaril salinelor particulare In
Muntenia. Orl-care ar fi fost Ins& ca§tigul pecuniar al
proprietarilor salinelor particulare, nimen1 Insa nu le
contesta dreptul lor de proprietate. Tot ast-fel privilegiul
de monopol al exploataref ocnelor de catre Domnie nu
face sa inceteze dreptul de proprietate a proprietarulul
suprafetel asupra sarel coprinse in subsol.
Sa nu uitara ca In vremea acea existail privilegil
care-0 aveati origina in a§qamintele luate dup& vechiul
www.dacoromanica.ro
 131

drept feodal. Dreptul de proprietate, cu toate ca se bu-

cura de un liber exercitifl, de multe orl Insa era Ingreu-
nat de o multime de privilegil nascute din nevol mo-
mentane disparute o data cu acele nevol. All disparut
aceste privilegil carI se gramadise asupra dreptulul de
proprietate, dupti cum se topete noianul de ghiata §i
zapada, adunate de cumplite vremurl la calda lucire a
soarelul libertatel individuale. Am véçlut ca Domuul fara
nicI un drept, considera, ca intrand In atributiunile sale
de a consfinti drepturl de proprietate ce nu emanati de
la el. Consfinte§te cumpèrarl §i danil, asupra unor imo-
bile ce nicl o data nu 1-aii apartinut. Tot ast-fel eraii
necunoscute pe acele vremurl libertatea comertulul, a
industrielor §i allele. Domnul le reglementa §i exercitiul
lor ja forma unul privilegia acordat de Domnie.
Acest hrisov maI departe çlice : (§i jara sa OA voe
Dumnealul all vinde acum pe mo§ia DumnealuI din bu-
catele Dumisale, verl-ce fel de bucate ar duce acolo, !ma
pe jumëtate a aiba a vinde Dumnealui §i camara§il, care
'I va fi la ocna, iar pe jumètate ; iar alt nimenl a nu
alba voe sa vInçla.» Fat& de absoluta libertate ce exista,
41, cu grea putem Intelege aceste dispositiunl. Pentru
a le pricepe trebue sa facem abstractiune de epoca §i
ideile In care traim, sa ne raportam la acea epoca §i
atuncl vom putea a Intelegem jocul acelor institutiunl
§i legatura dintre ele, carl de multe orl aveati o mal
rnare coesiune Intre ele, pentru a putea mal bine resista
grelelor nevol ce bantuiati acele timpurl. Dreptul Spa-
tarulul Mihail de a V desface produsele mo§iel sale pe
ino§ia sa, ocna de sare fiind pe proprietatea sa, era o
consecinta a dreptulul de proprietate asupra mo§iel, care
ni.' ergea pana a Impedeca, pe altul de a face negot pe
mo§ie, vedem ca hrisovul hotare§te cii, jumétate '1 vor
avea camara§il de la ocna, carl vor cumpèra dreptul de
a exploata ocnele.
www.dacoromanica.ro
 432

Privilegiul acordat camara§ilor limiteaza liberul exer-

citiii al dreptulul proprietarulu! acordandu-se privilegiul
in favoarea exploatarei ocnelor de catre camara§1, se
spune insa ca altul sa nu aiba voe sa vinçla bucate la
ocna. S'a cre4ut necesar sa se acorde §i camara§ilor
dreptul de a. vinde bucate pentru a nu lasa la discretia
bunulul plac al proprietarului intreaga populatiune ocupatil
cu exploatarea une! ocne. In urma s'aii mal acordat mal
multe privilegil, atat camara§ilor de ocna cAt §i celor
ce se ocupaii cu exploatarea ocnelor.
Acestea sunt principalele dispositiuni coprinse in
acest hrisov care nu face de cat consfiinte§te rind pe
rind principiile ce exist* §i ail continuat sa existe,
In timp de veacurl.

XI

De la Fanarioll pia la ocupatiunea rusä 0 Regulamentul organic

(1711-1828)

Aceasta epoca din punctul de vedere social politic §i

economic presinta un mare interes istoric, din punct de
vedere financiar oglinde§te intreaga tinta, a politicei tur-
ce§tT, urmata fata cu Wile romane, adica stoarcerea lor
baneasca. Domnil fanarioti, uneltele Turcilor, le slujiati
pentru indeplinirea acestor tinte de minune, mal cu-
seama ca el in§ii, 1mpin§1 de nevoile lor bane§ti, adao-
gail jafurile lor, la acele ale stapAnilor ce '1 trimeteafi.
Exista de pe acele vremuri condici ale visteriel, din care
resulta miseriele ce a suferit tara in acel timp.
Ca §i in epocele precedente, veniturile larilor ro-
mane eraii de 4 categoriT : 4) veniturile pre! ; 2) veni-
www.dacoromanica.ro
 133

turile Domnulul ; 3) veniturile Doamnel §i 4) casa it-

surilor, pentru plata lefilor dregatoriilor §i a pensiilor.
Sistemul darilor pe atuncl era lasat ca §i maI inainte
la bunul plac al Domnitorulul, care oranduia dajdiile
dupa nevoile, adese orl, dupa bunul plac. De i cati-va
DomnitorI fanariotl, Intelegênd cat de pierYtor de a-
ver! §i gospodaril, trebuia sa fie un asemenea sistem, se
Incercase a '1 lnlocui cu o determinare de mal Inainte
hotarata a darilor de platit, Insu§I autoril acestor 'Moir!
trebuira sa se lapede de ele, fata cu nevoile neaparate
de han!, In care il punea lacomia turceasca. Cu Incetul
tot Inmultindu-se sferttlrile In Muntenia §i Moldova, fara
ins& a se scadea nartul sumelor lmplinite, ha une orl
chiar adaogandu-se In chip simtitor, se ajunge In Mun-
tenia la 1.2 sferturl pe an, iar In Moldova la 7, plus
ni§te alte dan l care sub alte denumirl Imbracati Inteo
singura data de 5 §i chiar de 1.0 ori cifra until sfert. 1)
Pe Wig sferturI In lunile In care nu se percepeail
sferturile, se impuneati locuitoril la plata ajutorintelor
§i ajutoarelor.
Aceste darl ale sferturilor, ajutorintel, ajutorulul, §i
cum le mal numesc, se impunòaft de vistierie In sume
pe de-a Intregul asupra safelor, lasand apol pe locuitorI
sail sub-Imparta el sumele de platit, dupa puterile fie-
caruia, adica sa se cisluiasca !rare el.
Asemenea dare directa era luata numal de la la-
ranl, boeril erail scutitl de respunderea el. A doua dare
directa era acea a mazililor §i ruptcOlor. Mazilil erail
coborltoril acelor boerl care rèmasese fara slnjbe; el
erati supu§I la O dare directa, care Insa nu era cisluita
ci impusa fie-caruia pe cap In chip personal.
Rupta§il sail ruptele visteriel erail oamenil strainl,
care a§e0ndu-se la tara faceail tocmeala (ruptoare de

i) Xenopol, op. -cit. V, p. 569-571.

www.dacoromanica.ro
 134

unde §i numele de rupta§1) pentru catimea darilor ce

trebuiaa sa rèspunda visteriel. Darea ambelor acestor
clase de birnicl se respundea In 6 sferturl, In loo de
7, fiind supu§l pe langa ele §i la ajutorinta de vara §i
de lama.
A treia clasa de contribuabill supu§1 darel directe,
de asemenea dupa sum! fixate individual; erati neguta-
toril, carl rèspundeail suinele en care erail Incarcatl In
doué termine, la Sf. Gheorghe §1 la Sf. Dumitru.
Din veniturile Orel se scad banil scutelnicilor, adeca
a acelor Wen! birnici, care nu plateall darea catre stat,
de §i eraii trecu [I In catasti§ele vistieriel, ci rèspundeafi
darea catre boierI, fiind scutitl (de nude numele lor)
de darea la ocarmuire, Invoke facuta de Constantin Ma-
vrocordat, cand cu Incercarea lul de a desrobi pe taranl.
Veniturile Domnulul e§eati din darile indirecte In-
semnate cu cuvèntul turcesc de rusumaturi §i pe carl le
plateall bine !nicks §i boeril.
Venitul special al Doamnel In Moldova, era acela
pe care '1 trAgea din judetul Boto§anilor §i carl se vor
fi urcat la 30.000 de lel.
In afar& de aceste trel clase de veniturl, mal era
§1 acel al casef rtisurilor, care se alcatuia din un adaos
de 1.4 parale la let' la Intregul venit al tare! §i care
slujia a se randui din el lefile boerilor pe langa alte
veniturl de care se bucurafi, cat §i a se da o despagu-
bire celor ce nu puteati Incapea la vre-o dregatorie §i
se aflati In lipsa.
Mentionam aci fara a intra In alte detaliurf ca din
Intreg venit al tare!, 2/3 partl eraii absorbitl prin chel-
tuelile cu TurciI dupa cum resulta aceasta din cifrele
continute In condicile visteriel.
In ceea ce prive§te modul de repartitie §i regularea
perceperel veniturilor tare! ne referim la cele cjise In
epoca precedenta.
www.dacoromanica.ro
 135

Am v'qut deja in epocele precedente ca un venit

important era acela al ocnelor de sare. Din lipsa de do-
cumente hotaratoare relative la epocele anterioare nu am
putut da prea multe detaliuri asupra modulul §i organi-
Wei esploatarei ocnelor, de asemenea in lipsa de date
certe, nu am putut 4ice de cAt foarte putin, relativ la
cuantumul sarel estrasa in fie-care an din ocne. Docu-
mentele ce am putut culege referitoare la epoca de care
ne ocupam fiind mal numeroase, vom Imparti espunerea
studiulul venitului ocnelor in aceasta epoca, in mal mulle
capitole. Vom incheia studiul acestel epoce ca §i a celel
precedente cu analisa documentelor referitoare la outdo
Skinicul, apartinènd Eforiel Spitalelor Civile.

5I
Existenta i organisarea lucrkel ocnelor in Muntenia
a). DovezT de existen fa ocnelor

Dupa cum la inceputul acestul studia cAnd ne-am

ocupat de cestiunea de a §ti care a fost origina exploa-
tarel ocnelor de sare In Tarile romane fost de
mare folos documentele straine, tot ast2fel vom vedea §i
In aceasta epoca, cà putinele date ce le posedam asupra
existente! salinelor In Tara le datoram iara§l calatorilor
strain!, carl in mal multe rinduri aU visitat Tara. In
&Ale lor de seama vedem pAstrate multe date pretioase
carl ar fi alt-fel perdute pentru tot-d'a-una, de oare-ce in
documentele ptImintene, nu gasim Did o urma despre
ele. Daca in documentele pamintene vom gas' §tiinte
exacte asupra unor casurl isolate judecate i resolvate
prin vre-o anafoara saii hrisov domnesc, In documentele
strane vom atla o dare de seama mal generala Imbraci-
§and aceastil cestiune din mal multe puncte de vedere.
www.dacoromanica.ro
 136

Exactita tea acestor §tiri este de netagaduit de oare-ce

vedem ca ele concorda cu datele isolate ce le gasitn in
documentele tare sail* in alte dad de seama Monte la
epoce cu totul deosebite de alp dilator! din alte tar!,
care fall indoiala pentru alcatuirea studielor lor, nu ad
luat de norma cele serse inainte §i poate chiar necu-
noscute de unii dintre din§il.
Dupa relatia lui Paul de Allep din secolul trecut
gasim:

M. Carra. Histoire pe la Mbliavie et de la Vala-

chie, dédiée d Monseigneur Louis de Rohan, dveque de
Strasbourg, etc. Neuchatel, 1777.

Minele de Sare. Se at% mine de sare la Telega In

jud. Prahova, 0 la Sldnic In jud. Sequjeny. Marea
mina din Banat se afla in jud. Vdlcea.
In Techime, veniturile acestor mine erail foarte
miel: sarea se vindea cu un pret attt de mic, In Olt
pentru tres ocale nu se plateail de cat o para. Intr'un
timp §i me vechit, nu se platea de cat doua-zed
pantie sula de oca.
Arenda minelor de sare a fost inaintea reforme! de
4000 let. Dupa anexarea banatului Craiovei la priu-
cipatul ValachieY, un firman ridica pretul sard, In vir-
tutea ctiruia se percepu in porturile principatuluY pe
Dunare, 44 pantie pentru 100 de oca, cu o suprataxii,
de zece la sag, 0 50. parale In porturile Banatului;
cu o suprafata de 15. De atuncY acest _pret fu Inca
urcat la 50 pantie pentru minele principatuluT, §i la
60 pantie pentru marea mina din Banat ; 0 cand
sarea e In bucatY marY, se plate0e 67 parale pentru
100 de oca.
Prima arendä a tuturor minelor a fost de 90.000
lei, de atuncY s'a urcat In fie-care an pana la 1766 §i
1767, °and s'a urcat la 150.000 ld.
Epoca reinoireY acesteY a reticle este In luna Ianuaried
La reInoirea fie caruY contract, sarca care se gase0e
Dug mine apartine principeluY, §i acea care se OA
www.dacoromanica.ro
 437

In portan Y sati pe drum apartine vechilor arendW

Ind mal mult, este interzis acestora ea sg. vind6 sare
inaintea lunel luÌ Aprilie, i aceastg. interOicere are de
scop de a favorisa pe zioiY arendaY. Cea maY mare can-
titate de sare fu extrag din mine in 1755; ea ajunse
pana. la 25.000.000 oca. Cu toate acestea minele ar
furnisa i maY mult, dad. ar fi mijloc de a se g5.si
debitul.

Vedem ca. gait. de salinele de la Slanic de care ne

am ocupat deja in parte, acest document mentioneaza
existenta salinelor de la Telega, din jud. Prahova §i
marea mina de sare din Banatul Craiovel din judetul
Vilcea. Nol credem ca. ocnele din Vilcea, cunoscute sub
numele de ocnele mari sunt unele din cele mat vecht din
tara, dupa parerea noastra, origina exploatarei lor se ridica
pana la Romani. Pe WO datele ce le am putu t culege
din documente, gasim §i 41 urme vklite a existentei lor
stravechi.
Baltile sarate ce se gasesc la ocnele cele marl nu
sunt alt ceva de cat ocne vechi parasite, inundate de
apa. Aceasta dare de seama de mal sus mentioneaza
asemenea modul de percepere a venitului salinelor, ve-
nitul salinelor se arenda dupa cum am NTNut, salinele
nu se cautail in regie de cat in lipsa de arendni. Ga-
sim §,i importante date statistice asupra pretului sarei §i
asupra cuantumului exploatatel. Se arata ca. s'a ajuns
a se scoate 25.000.000 oca in 1.755, §i ca exploatarea
putea sa ja o desvoltare ;,i mai mare daca s'ar fi putul
afla debitul.
Mal aflam din aceea§i epoca.

Bawr.Memoires historiques et géographiques sur

la Walachie. (1778).

Nu se af1ä numal indieil de aun In muntiY Vala-

chieY, se gAsesc i indiciY de argint §i de tot felul de
www.dacoromanica.ro
 138

metale 0 minerale, cu toate acestea nu este nicY o

mina In toata tara, afard de minele de sare, earl sunt
foarte abundente i foarte considerabile ; m'am 'More-
dintat cä sunt nesecabile.
Sarea este foarte bung, ca cel mal curat cristal ce
se poate gasi ; este de aceia0 calitate ca aceea din
Polonia de la Wieliczka la Bochnia, etc. M'am lucre-
dintat de asemenea, ca at existat alta data, mino de
aramb. 0 de fier In Banatul SeverinuluY sat al Cra-
jowl, dar acum nu se mal afla.
Dacti relatiunile de On& aci presinta un incontes,
tabil interes, cu Oat mal important& este lucrarea lul
Sultzer din 1.781
Franz loseph Sultzer. Geschichte des transalpini-
scher Daciens das ist : der Walachei, ilfoldau und Bas-
sarabien. 1781-1782.
§ 48. Huntele de sare Grozefti. In apropierea ora-
§eluluf (Sena, la satul Groze§tY, se poate vedea un
munte, care consta tot din sare cristalina.
Cu toate ea amicul met din Transilvania, D. consi-
lier de la tesauriat, Fichtl, aratase lu.me/ culte printr'o
dare de seama a sa, de curand aparuta, cum se In-
tinde masivul de sare carpatic pe de o parte spre Po-
lonia 0 Ungaria, pe de alta spre Transilvania, Mol-
dova, 0 Muntenia pana la Dunare 0 prin urmare s'ar
putea presupune, ca ar trebui sa fie Inca 0 deasupra
de Groza5tY In Moldova ast-fel de muntY de sare ; to-
tuV, pe cat titi et, Groze§til este prima localitate
undo se vede roca:de sare 0 din acest loe avem apol
urme, cu earl se poate constata acest masiv pe partea
transalpina pia. In apropierea Dullard..
Despre muntele de sare de la GrozeOl trebue sa mal
amintesc, ca acesta este format din sare curat crista-
ling, ea 0 cel-l'altl din Muntenia, Moldova 0 Transil-
vania 0 ca acela de la Vieliczka In Polonia 0 ca se
presinta intr'o parte cu un perete repede, caro din
. causa iopeziciuneY este descoperit de parnant 0 pre-
sinta privitoruluY un adev6rat zid de cristal. Inca nu
www.dacoromanica.ro
 139

s'a fecut pane acuma Intrebuintare de el, cee/ colinelo

cele numeroase din jurul or4e1uluT Ocna, earl contin
aceea§l sare, sunt inepuisabile ; dacä pe de alta parte
se adeveresc cele Vise de istoria naturale i confirmate
aicea de experiente, ea un munte de tot exploatat §i
golit, in timp de 20 de anl se umple iarä cu piatre
de aceiaO nature, ca i cand niel n'ar fi fost exploatat ;
In care scop lase minieril in saline icl d colea pilastril
de saie pentru a sustinea p6.m6ntul i boltile, In earl
ape vinele de sare cu atata me u§or se letesc §i cu
atata mal iute umple din nod ocna epuisate.
Actualmente se exploateaze In oreplul Ocna, care
insemneazä saline, numaT o coline, cu §ase mine eu
puturl. Se ved in jurul acesteia ineä mal multl muntl
mai mult sad me putin InaltT, earl ail fost exploatatl
inainte de aceasta i acum sunt peresitl.
Ceea ce prive0e inse modul de exploatare .0 de es-
tractie al acestel seal, aceasta .se face in Muntenia ca
aicea nu cu galeril C cu puturf; adica se incepe
puturl vertical la Vi pe vèrful muntele, ape se con-
tinue. in directiune perpendiculare, &lice orizontale,
sati cu Inclinatiune, dupa cum cere positiunea celor-
l'alte puturl i regulele arteT miniere ; materialul teiat
se extrage in piel de bivol cu macaraua sad troliul,
cu earl se face 0 intrarea personalulul, intrebuintan-
du-se ca forte cal.
De oare-ce pe lana cate-va pover/ de material am
veVut scotandu-se din ocnd si catl-va hotT i criminall
osanditY pe caVf-va anT, lucru care dura aproape o jd-
metate de ore, am Mitt (Iota observatiunT, dintre earl
una era : ea aceaste ma0ne de estractie, la caro erat.
Inhematl patru cal, este foarte costisitoare 0 de mic
efect ; a doua era : ea salina, cu toate ea lucrarea mer-
gea Incet, trebue sa fi fost ajuns deja adancimea de
50 stenjenl.
Pe o distant/ do 20-30 de pag se aflati 3 gull de
cene, .foarte apropiate una de alta, intrebuintandu-se
la fie-care din ele cate 4 cal, §i-totu§l ace speciali§tT
minierl nu gesead mijlocul, ca la toate tre sä poate
economisi cel putin un cal.
Un ma0nistfrancez se oferi de a puille capet acestor
www.dacoromanica.ro
 140

spese prin o ma0nd de estractie. De oare-ce aceste

saline erad date in arenda de principe, nu voia niel
acesta i nid arendwl st suporte cheltuelile de in-
stalare i sarea se extrage i pand acuma cu cal.
Incet cu multd osteneald.
§ 49. Saline fi urme in Muntenia. PArtisesc acuma
Moldova 0 urmdresc masivul med de sare In Muntenia.
La vre-o po$ä i jumdtate de Focpni dam preste
Ramuic, numit Sdrat din causa sdrd de acolo ; apol
1- en im la Picineza, un sat mic in Buzdft, uncle odi-
nioard era o salind.
Mal la Munte este un sat Sdrata, numit ap tot din
causd cd acolo se gdsWe sare, langd aceasta curge
Cricovul-Sdrat, In care se varsd. multe isvoare grate
pentru deosebire de alt Cricov se numete sdrat.
Muntenia Ind, nu trage niel un folos din toate aceste
isvoare i munti de sare. A poY ajungem Insd la cea
mal importanta salinä, Sldnicul, situat dincolo de Va-
lenii de Munte, care este de 30 stdnjenY galled §i
foarte productiva. Modul cum se exploateazd i extrage
aicea sarea '1-am ardtat la salinele do la ocnele din
Moldova. Ast-fel tree mal departe.
La Bdicoi, un sat situat intre Sldnic i 0e,na, de
care va fi vorba, am dat In treacdt peste o vAlcea, a
carel apd depune sare alba pe ambele sale maluri.
Am gustat-o 0 am vNut cd e sare intreband am
aflat, ca colina cea mica din care isvordsce a fost
adinioard o salind. Aceastä colind este situatd pe ves,
isolatd, de capdtul extrem al poalelor muntilor. Se
vede chiar dupd isvor i dupd positiunea muntelui,
eä ea nu contine alt ceva de cdt sare ; ou toate cä nu
voesc sä discut aceasta.
La vre-o ord cloud de aicea mal spre munte, nu de-
parte de Cdmpina, de drumul Brapvului, se gdsesce
a doua salind romdneascd, de unde se scoate cea mal
curatä i me multa sare cristalisatti. Ea se numesce
Telega i are i (loud fabrid de petrol (gudron) despre
car/ vol mai vorbi cdte-va vorbe.
La Targovi§te ni se indica iard un loo, care se nu-
mesce Salina cea veche, 0 se v6d urme evidente, ca
de aicea s'a scos odatd sare ; i trecdnd cu vederea
www.dacoromanica.ro
 141

mal multe ast-fel de localitatY, voesc 0, maY observ ca

cea ma/ mare §i mal productiva salina se afla dincolo
de Olt, aproape de Minnie, reedinta episcopuld, care
din causa aceasta se nume§te Ocna-Mare.
Din toate acestea reese evident, ea Muntenia cea
mare este acoperita de sus pana jos cu muntY de sare
§i ca chiar dad. muntiY Moldova nu contin mal patina
sare, principele Muntenia totml trebue sa alb/ un
venit maY mare din tre/ saline de cat al Moldova din-
tr'una singura. Aceasta salina mare de la Ramnic,
produse principeluY inainte de ocupatiunea Muntenia
vestid de Austriad un venit numd de 40.000 de flo-
rinl. In timpul cat Austria avea aceasta targ, aceasta
salina producea i maY putin. Na se va mira cine-va
cand voiti spune, ca printul de astOY are un venit de
la toate trel ocnele de 100 de pungY saA 500.000 florid ?
Ce venit nu ar putea el avea big, &lid ar exploata
toate comorile subterane din principatul s6A ? !
Vol. III, yag. 390. § 258. Sarea. La veniturile
despre carY am vorbit apartin O. acelea, pe car/ le
gasim In registre numite plocoane, la car/ se me a-
daoga salinele §i vama, pe earl In ambele provincA
principiI le arendaA odinioara. Totug principele de
asta0 din Muntenia a ajuns la convinctia, ca e mal
bine sa exploateze salinele In regie §i produsul sal
vin45. parte In tara, parte in Turcia. Ghica a arendat
usinele din Moldova §i nu c4tiga de la ele mal mult
de 100.000 leY ; Ipsilanti ca§tiga cel putin 1000 de
pung adica 500.000 leY, adica cu 400.000 la mal mult
din cele 3 saline ale sale, dintre carY ap numita Ocna
de la Ramuic In regiunea BanatuluY CraioveY, cele-
l'alte doug Insa, Telega §i Slanicul, sunt In Muntenia
estica.
Este interesant sa intercalez aicea un mic istoric al
veniturilor acestor saline. La Inceput, sa dice In cele
serse despre Muntenia, veniturile salinelor romane01
erat foarte miel. Sarea sa vindea a$a de eftin ca maja,
adieg 225 de puntY, nu costa la inceput mal mult de
20 parole sati 30 creitart ApoY se vindeat. 3 oca la
o para. Pana la reformatiunea luY Mavrocordat, adica
pana la reanexarea banatuluY Craiova la Muntenia,
www.dacoromanica.ro
 142

arenda salinelor din Muntenia tuná erea do 40,000

leY. Dupa ce se reunir, se stabili printr'un ferman
turcesc pretul sarel In porturile Munteniel la 44, iara
In acelea ale banatuluf Craiove/ la 56 de parale
afara de aceasta un supliment (Ueberschuss) de 10
pana la 16 lel la mtg. Mal tarziA s'a ridicat din no4
acest pre i adica la 50 de parale maja pentru, sa-
linele dintait 0 la 60 parale pentru Ocnele marl cu
conditiune ca., dacti se furniseaza sarea In bloeurY marl,
turd/ O. o plateasea cu 67 parale sol 33 3/2 grosite
sute de oca.
Cea d'intèid arenda a tuturor salinelor producea deja
principelul 90,000 le/ 0 de oare-ce era continuA ur-
cata, ajunsese in anul 1766 i 67 la suma de 150,000
le/: iar acuma incaseaza Ipsilanti, de °and exploateaza
salinele In regio deja 500,000 lel. Cate majY trebue
se fi taiat dar Inteun an in aceasta tara? daca so-
cotim maja cu 60 de parale ma 30 de gro0te, con-
form taxelor din urma ? De oare-ce In capitalul acesta
ap, am de lucru cu calcule, voesc sá calculez
aceasta. 25,000,000 de oca, dice generalul de Bauer,
ca a fost c,antitatea cea mal mare, care s'a extras In
1755. Aceasta face 250,000 majl de sare sati 375.900
de leY, ast-fel ca. lipsesc Inca 125,000 de leY, In ban/
sal cam 33,333 majI de sare, pe call actualul prin.
cipe le extrage mal mult de cat a extras In 1755
principelie Constantin Racovita ; adicit : pentru a swat°
suma de 500,000 la din taxele mal sus aratate, tre-
bue sa fi exploatat actualul print peste tot 333,333
de maji satt dupa greutatile noastre 83,3331/2 majl
maY mult, ceea ce ar Insemna ca s'al mentinut taxele
foarte ridicate de RuV In ultimul r6sbol, ceca-ce rasa
nu 'I'M pot Inchipui ; cad nu 'ml vine a erode, ca
Turci/ sa fi tolerat, aceasta acuma cand el sunt iar4l
domnY netarmuitl in aceasta tara, fatá de un mineral
atat de necesar lor, de lipsa earuia att suferit atuncea
cbiar astadY sufer Inca. Dacá acest venit de 500,000
lei trebue0e socotit ca venit net, dui:4 ce s'al scadut
toate cheltuelile, lucru pe care nu'l pot spune acuma
atuncea se vede evident, ca afl trebuit sá se tac vre-o
cate-va mi/ do majf mal mult de cat am aratat et;
www.dacoromanica.ro
 143

prin urmare este sigur, ca D. general v. Bauer O.

cred6nd ca. In Muntenia nu s'a produs nicY
odata maY multa sare ca In 1755 prin faptul, cä nu
se putea vinde din ea ; cu toate ca este incontestabil,
cä sarea din CarpatiT de aicea, nicT °data. nu se va
epuisa, chiar cAnd nu s'ar afla ea 0 In invecinatele
tarT Ungaria, Polonia 0 Transilvania 0 chiar cAnd
Muntenia 0 Moldova ar fi tot atAt de popolato ca
Franta 0 Germania. Pentru a arata i mal mult can-
titatea i eftinatatea sareY de aicea, este destul sa
spun, ca orT 0 cine poate lua pentru o taxa anuala,
bagatela. de 22 parale sad 33 creitarT, numita Sararit,
cAt voe§te din sdroburile de sare i O. o Intrebuinteze
sad pentru sine, sati sa o dea In schimb pentru peste,
pescarilor de la Dunare, carT tot pentru o ast-f el de
taxa, numita Masarit, putead sä pescuiasca fara a mal
plati o alta taxa.
Despre arendarea ambelor acestor taxe vol vorbi
mal la vale. Mal mentionez Inca numaT de arendarea
sareT In blocurT intregT (cu cAt sunt ele mg marl 0
mal grele, cu atata maT scumpe sunt ele dupä vin-
darea de mal sus) urmatoarele : cä aceasta se Inoe0o
In fie-care an In Ianuarie; bine inteles daca principele
voe0e s'o arendeze. In casul acesta sarea aflata in
magazie, cade In beneficiul nouluT arendn aceea insa
care este deja pe drum sad In porturile DunareT, ra-
manea proprietatea vechiuluT arenda, totug acesta nu
poate sa. o And/ mal iute ca In Aprilie, pentru
arenda0X ceT nouT sa nu fie intru nimica impiedicatT la
vindarea Axe/ primite In deposit sad c4tigu1 lor sa
sufere i prin aceasta sä c4tige i principele mal putin
la ridicarea arende In fie-care an. Nu insemneaza
aceasta tiintifice0e a impinge la extrem financele ?!
Ceca ce am istorisit aicea din memoriile generalulul
v. Bauer despre salinele din Muntenia, este valabil §i
pentru acelea din Moldova, numaT cu deosebirea, ca
acolo, dupa cum de sine se Intelege i dupa cum
reese 0 din lista luT Carra, nu se scotea dinteun loo
atAta sare ca in Muntenia din tre/ locurT, i prin ur-
mare nicT nu se ca,,tiga data. Cine voe0e sa.V ea
osteneala, poate qor ghici sad determina din sumele
www.dacoromanica.ro
 144

argate ale venituluY, 0 cantitatea de sare extrag

anual din Moldova, sail cel putin productiunea de
sare In timpul domnieY luY Ghica.
Mentionam aci ca vom reproduce in capitolul re-
lativ la Muntenia lucrarile referitoare la Muntenia §i
Moldova, pentru a evita indoite citatiunl, vom face tri-
miter' in capitolul relativ la Moldova la cele 4:lise mal
inainte.
Sultzer pe langa salinele ce le-am gasit functionand
In Muntenia, vorbe§te de o salina ce ar fi existat In ve-
chime in judetul Buzè'fi In satul Pisineza (Picineaza).
Daca ne dam seama ca. Sultzer vorbe§te de o salina,
ce ar fi existat in vechime, de asemenea de timpul cat
a trebuit sa treaca pana and acea salina a fost epui-
sata, putem cu oare-care probabilitate, sa conchidem cà
esploatarea acelel saline trebue sa fi Inceput cu cate-va
secole inainte de epoca in care serie Sultzer. La epoca
In care visitase Sultzer Muntenia vedem ca salina de la
Slanic luase deja marea importanta ce §l-a pastrat'o pana
In 4ilele noastre pentru abundenta §i calitatea sarel ce
se estrage. La Mimi in Prahova mal gase§te urmele
une! vechl 4a1ine, de asemenea langa Tirgovi§te. Citeaza
asemenea salina de la Telega, §i salinele de la ocnele
mar!, ca cele mal productive.
Vedein dara ca Sultzer gase§te functionand in Mun-
tenia la finele secolulul al 18-lea acelea§1 saline cart'
functioneaza Inca la finele secolulul al 19-lea §i carl
dupa toate probabilitatile, vor putea Inca functiona mat
multe secole pana a fi epuisate. Mentioneaza cate-va din
vechile saline ce aft existat odinioara, trece cu vederea
dupa cum arata «mal multe ast-fel de localitatl» a caror
suvenir aproape se gase§te astap §ters §i care aft trebuit
sa fi fost esploatate cu mal multe secole mal inainte, §i
carl far& Indoiala ca. ati trebuit sa dureze cu mult mal
inult de oare-ce estractiunea sarel la inceput nu luase
www.dacoromanica.ro
 145

desvoltarea ce a luat In zilele noastre si care totusl nu

este de natura a slei salinele deschise.
Mal giisim in acest fragment date pretioase relative
la venitul sareI In acea epoca, vom reveni and ne vom
ocupa de venitul i cuantumul sareI estrase In aceasta
perioada.
Se mal ocupa de sare

De Peyesonel. Traild sour le commerce de la mer

noire. 1787, T, II. Pag. 190-192.

Pag. 188. Sare. Sunt In Valahia mine de sare

foarte abondente In regiunea numita Ocna. Aceasta
sare se vinde pe loc cu 40 aspre gramada de 100-110
oca. In schelele DunareT, unde sa transporta sare,
pretul este 40-45 parale suta de oca. Se scoate o
mare cantitate, care se duce la Constantinopol 0 In
diferite cantoane ale Imperiulul otoman.

Am vèçlut deja Inceputul studialul nostru ca sarea

era un pretios obiect de esport. Daca Peyssonel nu
mentioneaza de cat Imperiul otoman ca debusetl, aceasta
sa nu ne mire de loc, cand stim c6, In epoca de care
ne ocuparn, Turcil jefuiati cumplit tara storcand numal
pentru el toga avutia tarel.
Tot din acea epoca dateaza i interesantele studil
facute de Raicewich, asupra starel economice a Tarilor
Romane :
De Raieewich. Bemerkungen itber die Ilfoldau u. Wa-
lachei 1789.
Singura substanta minerala, care se extrage In am-
bebe tail este sarea, care probabil se exploata deja de
cate-va secole 0 alimenta atilt .tara cat 0 tarile streine
Invecinate. Muntenia aprovisiona Bulgaria 0 Serbia
0 o parte din Bosnia ; Moldova exporta In Polonia
sudica.
11

www.dacoromanica.ro
 146

gOonele se sapatt foarte adanc i minieriT faceatt

douä galeriT, una verticala 0 alta Inclinata. Pe gura
celeY d'IntaiA scoboratt pang la o anumita adancime
un grAtar de fier, pe earl se aprindeaA multe lemne,
cari curataA aerul din ocna. A doua deschizatura ser-
vea pentru comunicatia lucratorilor. LucratoriT sunt
de doug felurT : adica liberT, car/ profeseaza aceasta
meserie din tata In fiU, altif suut räü facatorT, con-
damnatT la aceasta munca. Sarea se taie In cuburT
de cate o maja metrica (100 kgr), car/ scot din ocna
cu frInghil intr'o piele de hot..
MinieriT, pentru a merge singurT In mug, fac cu
multa maestrie boltY marl sustinute de pilastri, la
ceca-ce timpul 'T-a Inv6tat. De multe oil se Intampla
ca dall peste cate un izvor i prin aceasta lucrarea
le devine deficila saA chiar imposibill. Cate o data
inundatia vine ap de repede, ca lucratoriT nu aa
timp sä fuga, dara de regula ea e anuntata cu cate-
va dile Inainte prin bubuiturT i murmure. ApoT se
umple toata ocna cu apti, 0 se dice, ea aceasta se
preface cu timpul In sare : acest lucru este probabil,
cad nu arare orT se gAsesc oase de om, bucatT de
fier §i alte unelte de ale lucratorilor.
Acelaf autor la pag. 88-89 arata cä veniturile
printuluT In Muntenia pe anul 1782 incasate din a-
rendarea ocnelor sunt de 300.000 piastri. In Moldova
salinele dedeat In anul 1785 un venit de 300.000
pia stri.

De Raicewich. Voyage en Valachie et en Afoldavie.

1789. (Traduit de ritalien par AL I. AL Lejeune).

Singurele mine, care se exploateaza actualmente In

ambele provinciT, sunt cele de sare. Ele furniseaza cu
belvg aceasta substanta, nu numaT provincieT, dar 0
tarilor vecine. Se crede, ca ele sunt facute de maT
mult1 secoh. Cele din Valachia furniseazg BulgarieT,
SerbieT 0 o parte BosnieT. Moldova aprovisioneaza
Polonia meridionald, mal ales do Gaud aceste mine
a0. trecut In mainele Imp6ratuluT AustrieT.

www.dacoromanica.ro
 147

Se sapa aceste mine foarte adAncT ; minerif fac

doul deschi4aturT, una perpendiculara 0 alta oblica.
Se pune la oare-care adancime, In gura celd d'intliq,
un grater de fier pe care se arde o mare cantitato
de lemne, pentru a schimba 0 purifica aerul din
mina.; cea l'alta serve0e pentru e0rea lucratorilor.
LucratoriT sunt de doua. felurT : unul se compune din
oameniT liberi, carT exercita aceasta meserie prin ere-
ditate, cel l'alt coprinde criminaliT, carT sunt condam-
natT la munca pentru grave delicte. Existenta acestor
felurT de oamenT este de mica durata 0 culoarea fe-
te! lor este un indicid al sanatateY lor rolo. ET taie
bucatI patrate de sane minerala de greutatea until
quintal, se scoate prin deschiptura perpendiculara
prin ajutorul unor sforf legate de o piele de boil
foarte tare.
Minen!, ca A lucreze In excavatiunT, fac drumurT
foarte vaste sustinute de stall:4, pe care timpul 0
experiente, i-aq inv6tat constructiunea. Se intampla
adesea, ca. eT Intenesc un izvor de apa, care face
mina sat incomoda, saq nepracticabila, 0 inundatiu-
nee este &Ate odata ap de repede, ca mineriT n'aq
timpul de a fugi ; dar ea este de obiceia precedata
de un sgomot subteran, care IT previne cu o (;li saa
doui4 inainte ; toata groapa se umple de al:4, care cu
timpul se transforma in sare dupä cu m pretind e!
Aceasta este cii atat ma/ adev6rat, cu cat se int6.1
nesc adesea In sere oase, unelte de fier 0 alte scule
ordinare ale lucratorilor.

Raicewich in secolul trecut constata ca Tarile Ro-

mane exploatati deja salinele cu cate-va secole inainte,
printre tarile Invecinate ce erati alimentate cu sare, el
citeaza Bulgaria, Serbia §i Bosnia. Se confirma decl pa-
Terea emisa la Inceputul studiuluT nostru, and ne-am
ocupat de perioda prima navaliri barbare, and am
sustinut In contra parerel emise de D-1 Xenopol, ca
fragmentul din analele Fuldense, nu prive§te Transilva-
nia, ci Tb,rile Romane. Am sustinut, ca deja In acea
www.dacoromanica.ro
 448

epoca exploatarea salinelor era cunoscuta In aceste tarl,

§i ca sarea forma deja din acea epoca, un important o-
biect de export.
A crede contrariù, ar fi §i lucru nefiresc, de oare-ce
locuitoril acestel lar!, cunoscènd intrebuintarea sarel §i
gasind sarea In mar! cantitatl In Munlif no§tri §i dup.
cum §tim la suprafala, sil fi mers In alte tarl, saii s'a
fi trecut chiar In Transilvania sa se aprovisioneze Cu a-
ceasta substanta indispensabila lor, atat pentru nu tri-
mentul lor, cat §i pentru vitele ce cre§teali §i forme'
avutia §i ocupatiunea lor principal.
Vom mal reveni asupra acestor fragmente, cand ne
vom ocupa de organisarea lucrare! ocnelor la finele a-
cestul capitol.
Tot din acea epoca mal gasim

Tunusli. Istoria Romanefti, ttradusil

de George Sion I. (1806).

Sarea se scoate din treT ocne; de la Ocna-m are din

districtul Vilcea ; de la Telega din districtul Prahova
de la Slanic din districtul SAcuient Era i la Dim-
bovita, nona micg, dar s'a Inchis. MaY sunt i altY
muntY Cu sare, dar nu se deschid, fiind-cä nu are
trecere.

Vom Incheia §irul documentelor care ne vorbe§te

despre existenta exploatarel salinelor din aceasta epoca
cu cate-va documente romane ce ne-am putut procura.

Adeverinfa , 1784, Novembre 11. Adecg et. Dumitru

judetul, Impreunä i cu preotiY i orApniY de aice de
la Vel-Ocng, sud Valcea, datam aceastä adeverint6 a
noastrl de incredintare la mana DumnealuT Dumitraki
paharnicul sin Constantin, logoatul de visterie, §i ne-
pot Mihalci vtori logofIt, cä iintiintandu-ne pe no!,
Dumneale cu scrisoarea, a DumnealuT pentru ocnele

www.dacoromanica.ro
 149

de sare, ce sunt facute de un an si opt lun/ si um-

bla de scot sare dintr'insele, sunt cu adev6rat pe
mosia DumnealuT numitulul mal sus paharnic, pen-
tru aceasta am dat si noT aceasta adeverinta la mana
DumnealuY, din incredintare si nof pentru mal ade-
varata credinta, ne am iscalit mal jos ca sa se cread.

Eti Popa Radu Hubeeu, adeverez, Eti Popa Constantin, Eti

Popa Kera, Mi Dumitru sin Dumitru, Eti Dumitru judetul de
la Vol Ocna, Di Constantin al preoteseI de anT 75, Eti Dumitru
illinota, Eti Ene VAtaful de Maglal al CroitoruluI de anY 60, Eti
Constantin Minota, pilralab de anl 40, Ett Constantin Lupu de
anY 65, Ett Gheorghe Unchimul de anY 76, Ett Rad4 sin ?tocan,
§i am soris Eti Dumitru diaconul ou Oisa tutulor §i martor.

Aceasta adeverinta fara Indoiala nu poate sa. se re-

fere de cat la vre-o nota ocnit deschisa pe mo§ia nu-
rnitului Dumitraki paharnicul, aci nu este vorba de
ocnele cunoscute sub numele de ocnele mar!, ce se
gases° tot In judetul Vilcel §i care se exploataii pe a-
cele vretnurl pe mo§ia ocnele, proprietate a spitalurilor
ot sf. Pantelimon, depenand de Eforia Spitalurilor Ci-
vile, 41. stirn ca °cuele-m:1M erati de mult cunoscute
§i exploatate.
Aceasta adeverinta trebue sa fi fost data lul Du-
mitraki paharnicul, pentru ca acesta sa poata sall ceara
dreptul sèli de dijma, din sarea extrasa, dupä obiceiul
pret. Sarea in judetul VIlcea in localitatile cunoscute
sub numele de ocnele marl, se Intinde sub pamint pe o
mare Intindere, ca §i In cele l'alte judete de munte ale
tare!.
La Inceput exploatarea Ocnelor-marf se facea pe
mo§ia spitalurilor ot sí. Pantelimon; acolo erati deschise
gurile de °mil, se vede ea din causa infiltratiunel apel,
exploatarea ocnel devenind anevoioasa, s'a deschis ocna,
pe mo§ia invecinata. mi vedija ocna se gase§te cu to-
tul inundata formand un lac sarat care de multa vreme
www.dacoromanica.ro
 150

in fie-care an este visitat de numero§1 bolnavf, pentru

marea eficacitate a apef sale.
Tot din aceastã epoca. gasim o pretioasa. relatiune
asupra ocnelor in primil an! af secolului al XIX in mo-
numentala lucrare a D-lul V. A. Urechia, Istoria Roma.-
nilor. In vol. . ., Pag. 503, vorbind despre ocne in
capitolul referitor la veniturile cele marl al Domnief, çlice :

Ocnele

Cu adresa sa din Noembre 1807 Serghie Lascarof

Intreaba Divanul :
Cate locurf sunt In Domnia aceasta, de unde se
scot sare ?
De sunt date In arenda saü se in In credinta,
0 catf banf ies de la dInsele.
Cata suma de sare ese Inteun an, 0 mal multa
0 mal puting?
De cat pret este pudul de sare.
Sarea aceasta, cat se vinde, GAY banf face 0 ce
dobanda ese dintr'insa ?
Cine scoate 0 o lucreaza, adica oamenf ca plata,
orf orinduitl pentru aceasta treaba ? 0 In cele de pe
urma, ca 0 ImparateOile o§tirf ati trebuinta de sare
care o cumpara.
La aceste Intrebarf Divanul r6spunde : ca tref sunt
ocnele din toata tara din care se scoate sare, fnsa
una ce se nume§te Ocnele marl din sud Vilcea, pe
mo0a spitalurilor ot St Pantelimon, caruia se da pe
tot anul de la cel ce tine huzmetul ocnelor cate talenf
2.508 nu ca un har, ci ca un drept al spitalurilor,
adica pentru dijma pamintuluf mo0e/ sale 0 aceasta
ocnä are tref schelY, uncle coboara sarea 0 o viudo In
tara turceasca, adica Calafatul din sud Mehedintf, pang
unde sunt ca 35 ceasuri, i Ru§ava tot In sud. Mehe-
dintf pana unde sunt ca la 40 ceasurf, 0 Islazul din
sud. RomanatT, pAna unde sunt ca la 30 ceasuri ;
ocna Telega din jud. Prahova pe pam:ntul miinastirof
MarginenT, caruia se da pe tot anul de la cel ce tine
www.dacoromanica.ro
 1M

huzmetul ocnelor cate tal. 1.100 0 1200 oca sare pe

an, iarag cu asemenea cuvInt, pentru dreptul mo0eY
manastird, 0 ocna Slanic ce este In sud. Saak, pe
pamtntul manastirif ColtiY, i se da pe tot anul de la
cel ce tine huzmetul ocnelor cate talen f 3.000, oca
sare 3.000 §i amindou4 aceste ocne, a'd aceste schelY :
Braila in sud. Slam-Rimnic, Silistra In sud. Ialomita,
Oltenita In sud. Ilfov, Giurgiu In sud. Vlara 0 Zim-
In sud. Teleorman, de la acestea dou6 ocne 0 pana
la acestea cinc f schelT, sunt : pana la Silistra ca ceasurf
43, pana la Oltenita ca ceasurf 32, pang la Giurgiu
ca ceasurf 30, 0 pana la Zimnicea, ca ceasurl 60 0
pana la Braila ca 60 ceasurf. La cel de al doilea : de
sunt date aceste ocne in arenda sail se tin in credinta
0 catf haul iese de la dinsele, r6spunde Divanul ca In
anif trecutf se da de catre stapanire In arenda de la 700
pang la 800 pungl de hanf, iar est-timp ne gasindu-se
mu0eri.fl a-i-'1 cumpara fiind inchise schelele din r6s-
vratirea vremilor, s'ati. tinut In credinta pe seama
Domnia, 0 nu s'a putut face al4veri§ la schele de
cat In luna luT Octombrie In cat ail fost deschise, care
0 acest a1i§ver4 s'a facut foarte putin, din doul pri-
cinf : una a lipseT carelor celor trebuincioase pentru
caratul s5reT, 0 alta a nestatornicief vreme, fiind sche-
lele cand deschise 0 °and inchise. La cel de al treilea
ca suma ocalelor de sare ce pot e0 pe an de la cate
trele mal sus numitele ocne, este de la 16 pang. la 18
milionurY, care 0 acea nu se poate cara toata pe la
schele, IntImplandu-se une-orf a veni vremY ploioase
§i slotoase. La cel de al patrulea, ca pudul de sane
dupa pret cu care se viudo taie parale 26, cad cu
toate ca prin firman al otomanicescef Port/ era orInduit
0 hotarit fiatul sareT, a se viudo la schele suta oca
Po tal. 5, dar dupd scadam6ntul ce face la suma oca-
lelor Turcif Serhatulut celor ce cumpara sarea, 0 dui%
Intarzierea cu care platea banif pentru marfa ce lua,
nu prindea mal mult cumparatorf ocalelor de cat tal,
3,60 ' pe una suta de oca, din care acef banf se scade
0 curia caratuluf sarif pana la sale% Po parale 70.
380 la suta de oca, afara din cheltuelele ce se maf fac
la taiatul sarif, i la simbriele color ce .sunt orinduitY
www.dacoromanica.ro
 152

pnrtatorl de grije, pe la ocno 0 la numitele schele ;

acest pret este de tot peste putinta, eacY schelele sunt
foarte departate de ocne, precum s'ad gis mal sus, i
locuitoriI tare nu sunt In stare de a-Y insa.rcina pe
langa altele 0 cu caratul sarel pe la schele. La cel de
al cincilea : caa sare se poate vinde Inteun an ? Nu
este sciuta DivanuluY, Intal cad toate aceste ocne, mal
In totl mill se vInd la arenda0, 0 nicf °data era §tiut
WA sare ad putut vinde, a dona, precum s'a lis,
caratul saril la schela, urmeaza precum se poate face
dupa indemnarea timpuluY, 0 mal virtos cä se face
prin caratul cu bol, iar nu cu cal de acea 0 nu poate
sa fie tiut, niel cata suma de banY iese pe an din
vinlarea sarel niel ce dobanda, cad une-orl se intampla
pagubä celor ce cumpara ocnele, socotindu-se pretul
cumparatoril 0 al cheltuelelor, iar alte orY ca§tiga 0
In scurt, niel ca.§tig, niel paguba, nu sunt In totl aniY
deopotriva, ci cu mare deosebire, dupa. Intamplarile
timpuluY 0 a vremel precum s'ati lis mal sus. La cel
de al §easelea, toatä sarea cata se scoate de la aceste
trel ocne, se taie de oamenl orInduitl Inteadins, earl
se numesc ciocana§Y, nu lug fara de plata, ci peste
birul lor ce-1 r6spunde la visterie cel ce tine huzmetul
oenelor, le plate§te Inca 0 lor cite apte parale de
bolovan, adioa de bucata de sare, care bolovan este
de 100 de oca, pana la una sutä dona-zed; iar la acea
ce se arata Divanulul tot printeaceasta nota ca Im-
parateqtile °Ohl ad trebuinta de sare, ea sa o cum-
pere, la aceasta rèspundem, ca Divanul este urmator
a da ImparateOilor (OM 0 sarea cea trebuincioasa,
precum ingrije§te 0 pe toate cele-l'alte ate privesc
spre hrana 0 odihna o§tirilor, fiind-ca. 0 ocnele in
toatä tara sunt Imparate§tf.

1807, Noembre 11.

Manolaohe Orefulesou, fief= narescu, Isaac Raid, Constantin

Crefulesou, Barbu Vac(vresatt, Anton Postelnicit, Constantin Ba-
laceanu, vol vist.

www.dacoromanica.ro
 153

Informatiunile acestea despre ocnele muntenest/

vor determina pe Muscal1 de a le lua pe seama « haz-
naleY, Imparate0Y, nu tardit. apof.
Pe la 1808, o parte din an, ocnele Minan nearen-
date i venitul lor e cautat In °redil* (regie).

De la Divan. Ceitre Ispravnid

Scrisoarea Dumneavoasta s'a primit i am v6dut

r6spunsul ce facetY pentru ocna dintr'acest judet, cg
s'a facut zapt prin oamenY rInduitY O Dumneavoastra,
O fiind-ca pana a se pune In carar treaba ocnelor,
poate sa maY fie ceva zabava, pentru aceea porun-
ce§te Divanul, ca orInduitiY IspravnicatuluY, Impreuna
O cu orinduitif de me Inainte, l'adata sa Inceapa a
cauta curgatoarele trebY ale Ocnelor, dupa obiceiul eY,
de a nu se Intampla sminteala §i paguba venituluY
pana se va da carar asupra acestuY huzmet al oc-
nelor, §i pana atuncY atat orinduitiY Dumnevoastra
cat §i cel de mal inaite O, tie catastih curat de so-
coteala venituluY §i cheltuelilor, de a nu se face vre-un
sfeterismos, ci dar a§a sa urmatt Dumneavoastra.
1808, Aprilie 7.
La 30 Octombrie 1807, Divanul da din ocne 6000
ocale de sare boerilor din aprotipendada alte 4000
oca boerilor de al 2-lea, 2000 ocale boerilor de al
treilea. Vaduvelor acestor tref trepte de boerI li se
acorda pe jumatate din suma ce ar fi primit barbatir
lor. Feciorilor de boer/ sarmanY Ǥi carY nu vor fi
imbracat caftane, i la boeranag §i. la Oduvele lor li
se va da ca mal Inainte.

De la Divan. Catre Ispravnid

Dumneavoastra epistatilor aY Ocnelor, cu toate ea

suma ocalelor de sare a ravaOlor ce se da har In totY
ara de catre cump6ratori/ liusmetuluY ocnelor la dum-
nealor boeri/ O la alte obraze v6duve O scapatate
www.dacoromanica.ro
 154

dui% catastihul ce-1 vet;lum, este precum cumparatoril

ocnelor se proeriseati a da ca un stapan al husme-
tulul, dar flind-ca estimp a r6mas acest husmet In
credintra, set din Intamplarile curgatoare InchiOn-
du-se schelele s'a flout prea putina vim;lare de sare
harazirea baia0lor de sare catre dumnealor boieri/
fiind un privilegia al dumnealor urmat §i pazit din
vechime, care 0 de acum inainte se olivine a se urma.
porunce§te Divanul, ea pe acest urmator, an O. se
dea intr'acest chip, adiea la dumnealor boeril din pro-
tipendada Po oca sare 6.000, la ce de al doilea pen-
dade Po oca 4.000, la eel de al treilea Po oca 2.000
jupaneselor celor vaduve din cea d'intaiti, al doilea
0 al treilea pendade ca sa le dea suma pe jumatate
la fie-caruia treapta din suma ce s'a 4is mal sus, iar
la feciorif de boerl earl vor fi sarmanI 0 nu vor fi
Imbracat eaftanele, i la boerenaV 0 la vaduve de ale
boerana01or sa le dea precum le da 0 mal Inainte.
Mal gasim alte dispositiuni relative la ocne :
Cumparateril °one/ cer voie sa faca doua magaziY
pentru deposite de sare, una la Urzicenl 0 alta la
CiolanqtY. In judetul Teleorman, unde O. se poata a-
provisiona judetele Olt, Teleorman, Vlara, Ialomita,
Buz6a i Rimnicul-Sarat, fiind departate de ocne, de
rui pot locuitoril lor sä mearga sa cumpere sare de
acolo, atat pentru departare cat i pentru greutatea
drumulul de langa ocne, fiind prin väl i ripT.
Maiorul Ialovasky In§tiinteaza pre Engelhard ca la
satul Magurenif se afia un deposit de care, sare umbla
treaca. peste Dunare.
Engelhard da ordin Divanulul, sa trimita: care sa
ridice acel deposit de sare, sa-1 dud. la Slobozia. Di-
vanul respunde In 16 Junio 1809, ca sarea este cum-
parata de negutatorI; sä li se dea voe sa o ridice,
cad nu e drept sä rOmO,nti pägubal negutatoril de
dreptul lor.
Slavitulul Dragoman Mann i se da voie a vinde orY
unde In 1809 Octombrie 27, sarea ce are la Ciolane§tl
1.300.000 oca sare din 1810, de and altul a luat
www.dacoromanica.ro
 155

huzmetul sb.reY, iar sarea ce are taiatl la ocne se va

pecetlui pang la viitorul Sf. Dumitra 1810.
Ocnele pe 1810 se vand la Kokiiveki in 300.500
talen, iar vämile cu 385.000 talen.
Vechilor cump6r6torY aY ocnelor, ce voiati sä vinqa
1.300.000 ocale sare, ce ail transportat la Ciolg.nescY,
judetul Teleorman, li se aprobb., iar sarea lor rOmasä
tAiatä la ocne, se va pecetlui dupä obiceiil pang la
viitorul Octombrie 1810 (Sf. Dumitru).
La 14 Ianuarie 1810 generalul Engelhard Baia c5.
Manuc Bei care, A rAmftnä ocnele asupra sa pentru
paguba ce am cercat in trecutul an §i porunce0e, ca
A se strige (male de isnoavg, însä intro Manuc Bei
§i Intro Vornicul Manolache Lahovari. La 27 Ianuarie
r6rnan confirmate ocnele asupra lui Manolache Torn.
Lahovari.
La cererea luI Engelhard, Divanul la 2 Ianuarie,
1811 if supune foaie de toU oarneni/ intrebuintatY la
ocne, afar% de cinovnicl i cu oamenT destuY, cu cal
de scos sarea. Aceste spese le fac cump6r6torif Arel
iar nu Divanul.

Foaia ce a dat serdarul Cernavodeanu cumpërcitorul

ocnelor pe 1811.
Ludele eioelinafi i maglaØ de la ocne
LUDO

64 la ocna Sltiniculuf (Saak) ciocdna0, mag1a0

meOerf.
5 la malurY din jud. Buz6A, pgzitorY la aceste malue.
18 la ocna Telega (Prahova) cioc6na§Y, magla0
me§terT.
3 la ocna mare (Valcea) ca mag1a0, old cioc6.na§if
eI sunt tiganT aï mAnO.stireI Coziet
90
20 se scade ridicAtura Visterid.
70 r6man de li se plgtesc dkjdiile la Visterie, de epis-
tatul ocnelor, dup. .cum plAtesc i locuitoriT OriT iar
de alte podvezY sunt apgratI.
Plata ciocitnapluY este, de un bolovan, par. 6 §i 10
www.dacoromanica.ro
 156

oca sare mertic pe fie-care c;li 0 la sfg.r0tul anuluT sd

se dea de fie-care ciocänas 500 oca sare mertic.
Magla01or li se plates° pe 4i talerl par. 8 0 ase-
menea li se da 0 lor mertice ca la ciocdna0.
Slujba lor nu este naivristan, ci mime cand este
trebuintd atuncl slujesc.
Vinovatif ce sunt la osanda ocne/ se afid. In fiare
0 nu fac niel o slujbd la mid. Hrana lor 0 inelltd-
mintea este de la cdmArd0a ocnet 1811, Ianuarie 2.
La cererea mAndstireY Sf. loan din FocpnY, Intaiul
Divan la 9 Novembre 1811, recunoa*e acestel mAnds-
tirl drept la un mertic de sare de 300 bolovanY, de
la ocna Telega, conform hrisoavelor domne0T, dintre
care cel din urmd era de la C. Ipsilante.
Pe anul 1811 ocnele at fost eump6rate la Kaki-
veaki cu 350 mil de leT. La prima strigare r6mdse-
serd asupra unul serdar Constantin. Supralicita Ion
Scufa 0 r6mAnand asupra lul, acesta In Aprilie 1811,
le sub-arendd Serdarulul Dinu Cernavodeanu, dupd
contractul flout.
Un proces s'a mal ndscut In 1811, intre cump6rd-
torul ocnelor 0 Intre Stat, din cauzd ed pe motiv de
r6sboit, s'a prohibit exportul sdrel In Bulgaria 0
Serbia.
Pentru anul f812, ocnele ad fost arendate Vistie-
ruluY loan Moscu. i acesta are neInteleger/ cu Sta-
tul, din cauzd cd, comandantul rus, amiralul 0 ca-
valer Ciciacov, a ordonat perceperea une vdmY la
exportul sdre/ peste Dundre, de b°10 0 In urnid, dupa
alt ordin se decide a se percepe numa/ 300.

*Um ca pe acele vremuri vistierul lard administra

impreuna cu muscalul pus langa el §i apol §i cu al 2-lea
vistier pamintean, tot venitul Wei. Socotele &idea vis-
tierul, ce se revizuiaii de cel l'allf membril din Comitet.
Socotelile de gestinne revNute apol de vice-pre§edintele
muscal, erati supuse Intarirel pre§edinteluï. 'raffle ro-
mane se gaseaii sub ocupatiunea Rusa.
Pentru all pu tea face o idee exacta despre venitul
www.dacoromanica.ro
 157

ocnelor, delegatul Rus Lascarof face adresa din. 1807

catre Divanul tare!. Gasim In rOspunsurile date de Divan
pe scurt relatate, toate datele mal importante, care fac
obiectul studiului nostru. Am credut necesar de a re-
produce In extenso aceasta parte din lucrarea D-lul V.
A. Urechia, de oare-ce ne vom referi de mal multe or!
§i vom cauta un sprijin puternic la disele noastre. A-
desea orl, pentru elucidarea until punct din trecut, se
poate face apel cu succes la marturia unul martor ocu-
lar de pe acele vremurl, care neautorisat 'l-a a§ternut
impresiunile sale pe hirtie, cu cat insa mal mare va-
loare are pentru no! rèspunsul Divanulul, act public ce
nu se poate pune la Indoiala §i care se impune ca o
oglinda fidela a celor relatate.
Pentru a nu mentiona de cat unul din puncte asu-
pra caruia de altmintrelea vom mal reveni ; asupra ces-
tiunel de care ne-am ocupat deja, daca ocnele aparti-
neail Domniel sat daca Domnia nu avea de cat mono-
polul exploatarel sub indatorirea de a plati proprietarulul
mo§iel o dijma. Gasim confirmata nu parerea noastra,
ci constatarea ce am facut ca Domnia nu avea dreptul
de proprietate asupra ocnelor, ci monopolul exploatarel
ocnelor ; Iata cum se roste§te Divanul dupa cum am ye-
c.lut asupra acestul punct : «ca trel sunt ocnele din toata
tara din care se scoate sare, Ins& una ce se nume§te oc-
nele marl din sud Vilcea pe mo§ia spitalurilor ot. sf.
Panteleimon, caruia se da pe tot anul de la cel ce
tine huzmetul ocnelor cate talerl 2508, nu ca un har,
ci ca un drept al spitalurilor, pentru dijma
mofiei sale. i tot astfel pentru cele-ralte dou6
ocne lucratoare.
and vedem ca asupra unul punct istoric, ce se
poate atat de u§or controla cu acte publice, ce nu se
pot pune la Indoiala, s'a gasit totql loc pentru mal
fnulte Wert din care unele absolut fan temehl. Ce in-
www.dacoromanica.ro
 158

credere mal putem pune pe teoril Intregl sprijinite nu-

mal pe afirmatiuni ne basate pe niel un document de
pe vremurl §1 contraçlise In totul de starea fireasca a
lucrurilor, de traditiune §i de toate documentele co le
avem aq,I la dispositinnea noastra. Acele Incercarl, tre-
bue Inlaturate din cadrul istoriel, lucrarile de imagina-
tiune nu ail ce cauta In domeniul rece al istoriel, ele
pot cel mult sail gaseasca loe in literatura, unde licen-
tele sunt mal mar!.
Ne marginim a cita aceasta singura constatare pen-
tru moment, revenind asupra fie-carul punct In parte,
fie-care punct, formand obiectul, unul capitol separat al
studiulul nostru In aceasta epoca, dupa cum am aratat
mal sus.

b). Organisarea lucreirei ocnelor

Daca In cea ce prive§te existenta ocnelor, docu-

mentele referitoare la Muntenia, sunt mal numeroase de
cat acelea ce privesc Moldova, In schimb Insa nu po-
seam de cat putine date relative la lucrarea ocnelor In
Muntenia, pe cand asupra acestel organisarl In Moldova
exista deja o dare de seam& destul de amanuntita des-
pre care vom vorbi la timp.
Ocnele In Muntenia dupa urmele ce ne-ail ramas,
se exploatail In vechime, sapandu-se ni§te gropl adancl
In forma de clopot résturnat care se latea cu cat exploa-
tarea ocnel mergea mal la fund. La acea groapa, care
forma ocna propriii çlisa, conduceall douè gropl, una la-
terala, care servea de cale lucratorilor de la ocna §i pe
care se scotea §i sarea, o alta perpendiculara care servea
pentru aerarea interioruluf ocnel. Pentru aceasta dupä
cum am v6çlut In fragmentele reproduse se scobora pana
la o adancime anumita un gratar de fier, pe care se
aprindeall multe lemne. Aerul Incalzindu-se producea un
www.dacoromanica.ro
 150

curent cu ajutorul caruia se ventila ocna. Pentru sus-

linerea boltilor ocnel, lucratoril lasati coloane de sare.
Aceasta exploatare continua ast-fel pana ce dad Inca-
toril de vre un isvor de apa ce nu putead tamadui, §i
care inundand ocna facea orl-ce exploatare imposibila
transformand Intreaga °cat intro adanca groapa sarata ;
exista §i a41 ast-fel de gropl ca numele de ocnele para-
site, In multe localitall. Ast-fel la ocnele mar' In Valcea
§i la Slanicul In Prahova. Sarea taiata se scotea din
ocne in burdufurT de piele de bivol, legate de otgoane
groase ce se trageail pe scripete cu cail. In Muntenia nu
exista nicl urme, nicl traditiunea nu ne spune sa se fi
exploatat ocnele cu ajutorul unor galeril subterane, dupa
cum pare sa fi existat ceva urme in Moldova.
Lucratoril ocnelor eraii de done felurl : unit eraii
oamenT liberl ce exercitail aceasta meserie din tata In
fiti, §i carl Wail sare indeletnicindu-se tot de o data §i
cu lucrarea pamintulul, cel l'altl eraii criminalil osan-
dill la munca silnica pentru crime grave.
Dupa ocupatiunile lor In °ma eratí mal multe ca-
tegoril.
Erail ciocanagi carl erati ocupatl cu Mena are!.
Pe langa daca ce trebuiati sA o faca, li se platea §i
lucrul lor. Lucrul se platea dupa numérul bolovanilor
de cate 1.00 sail 1.20 oca unul. In timpul din urma li
se platea dupa cum am vë(jut cate 7 parale de bolovan.
Trebue sa observant' ca. In Muntenia lucratoril ocnelor
nu poarta nume strein dupa cum se Intampla In Mol-
dova unde lucratoril ocnelor sunt cunoscull sub numele
de sangal. In Muntenia el se numesc ciocana§1 .§i daca
in unele localitati ciocana§il se gasesc a fi liganT, In alte
localitatl el sunt romanl ce nu se deosibesc de restul
populatiunel tarel de cat prin ocupatiunea lor. In Mol-
dova, din contra el sunt streinl, de origina ungara pas
trand limba §i obiceiurile lor, neasimilatl Inc& dupa tre-
www.dacoromanica.ro
 160

cere de 2 secole de chnd pare a fi fost organisath §i in

Moldova exploatarea salinelor in mod mal sistematic. Nol
credem duph phrerea ce am emis deja mal inainte In
acest studifi ch. in Muntenia exploatarea salinelor luase
de timpuriù o desvoltare mai insemnath, exportul Axel
fiind mal lesnicios chtre ?rile Invecinate, gratie carel
desvolthrI atuncl child dornnil t.irel ad luat asupra lor
monopolul exploathrel salinelor, el nu afr avut de at a
continua o exploatare deja organisath in Muntenia. In
Moldova din contra, Domnil cart vedeat ce folos poate
trage Domnia din saline, nu ail putut psi In popula-
tiunea ba§tina§e, lucrAtorl de sare In numèr suficient ;
primi exploatatorl poate ch chiar sh fi refusat sh conti-
nue exploatarea ocnelor pe mo§ia domneasch, ocirele,
In apropiere de vechile ocne, ast-fel s'ati v6çlut Dornnil
nevoitl sh aduch lucrAtorl streinl car' ad adus organi-
sarea §i numele lor o (lath cu venirea lor In Moldova.
Un document din 1.735 ne arath ch pe acel timp
In Vilcea erail 24 de farnilil de lucratorl la ocne.
Surmuzaki, .Doc. Vol. VI, _pay. 518, No. 290.1735
Aug. 8. Repartitio summaria super sacrEe caes. re-
gia.eque Majestatis in hac Austriaca Cis-Alutana Va-
lacha existentes quinque districtus, quidnam his se-
cundam exhibidas fassiones atque desuper susceptam
revisiouem, inventis Familias a 1 Novembre 1734
nsque ultiman Octombre 1735 de Contributionali quinto
ad solvendum repartium sit ut pote :
Districtus Vulesa
Numernm Ntunerum Summit Surma tota-
earnm sirum cnigne lis contrib.
Classes Familiarum (pie
contrib.
non classi cujwi unique
contrib. impositi clasis
fi. II.
Allessi 38 40 1.520
Mediaschi 1 625 12 19.500
Bernici inclusive Vini-
colis 2 353 8 18.824
De Reportat . . . 4.016 60 39 844

www.dacoromanica.ro
 461

Report 4 016 60 36.844

Mercatores provincia3 . 42 8 347
Marginaschi 1 593 6 9.558
Scaunaschones et Plajas
chones 94 4 376
Lovistenees 215 3 645
Quantum Boernascho-
rum 2.008
(Illorum qui in catha-
logo sunt inserti. 1110-
rum qui non suut in-
serti) 192
Summa omnium contrib. 5.960 52.970
Vattaschelli Vornicorum
et Ispravnicorum, cus-
todes Lazarethi . . . 26
Commisari stationales . 2
Salicide a okna . . . 24
Invalidi et yid= . . . 1.111
Summa contribuentium
et non Contr 5 960 1.163
Summa omnium familiarum 7.123

Vedem decI, ca pe timpul ocupatiuneI Austriace a

Olteniel de oare-ce acest tabloil statistic al populatiunel
din jud. Vilcea este Intocmit atuncl, erail In acel judet
24 de familil, carl se ocupail de ttiierea stirel. Este re-
gretabil a In féspunsul Divanulul din 1.811 la cererea
lui Engelhard nu se aratà care era numërul familielor
ce se ocupafi cu taierea sdrel §i la ocnele marl din
Vilcea. Am v6Out a nu mentioneazti de al pe cele 3
familil de m5g1a§1, de oare-ce pe cioana§1 nu'l mentio-
neaza, fiind tigan1 al manastirel Cozia, credem ca pe
bInga tiganI mal ere' §i locuitorI din satul dinprejur.
Tot din rèspunsul Divanulul reprodus mal sus am
vé(jut care era numèrul ludelor de ciocana§1, mag1a§1 §i
me§terl de la ocne. De asemenea vedem a plata lor
12
www.dacoromanica.ro
 162

ajunsese de bolovan par. 6 si 1.0 oca mertic pe fie-care

(Ji si la sfirsitul anulul sa se dea de fie-care ciocanas
500 oca sare mertic.
Mara de ciocanasl mal ereati ocupall cu exploatarea
salinelor meiglaFif care ereaft niste supraveghetorl ce luati
In primire bolovanil de la ciocanast, cantareatt bolovanil
si fixad pretul muncel pentru fie-care. Unul maglas se
platea pe 4i talen l par. 8 si asemenea li se da si lor
mertice ca la ciocanast. Slujba lor nu erea napristan
dupa cum se exprima Divanul, ci numat cand este tre-
buinta atuncl slujesc. Numele lor se vede ca vine de la
maja, un bolovan de sare fiind de o maja metric& de 1.00
oca s'a zis maglas In loe de majlas.
Cate o data Domnia constata cri. maglasif si cioca
nasil nu muncea cum trebuia, cea ce facea o paguba
camaril Domnestl si trimetea carte deschisa prin vre-un
slujbas al Domniel. Ast-fel Domnul Sulu trimite pe biv
vel caminariti Mosca la ocnele Slanic i Telega:
Urechid, 1st. Rom4nilor, Dol. IV, p. 269.Dou6 cArtY
deschise ce.tre cioce.na0T i Meg1a0/ de la ocna Slànic
i Telega a'§Y face datoria slujbeT lor. 1791 Octombre 10.

ne am InOiintat Domnia mea cum ce. Cio-

cena0T i Meg1a0T ocnelor neurmand slujba lor precum
sunt datorT, i lenevindu-se la lucru ocnelor, cum 0
altiT dosind din lucru i slujba lor, pricinuesc zeticnire
pagube. la venitul ce.mariT Domne0T, pentru care
fiind-cI din porunca DomnieT mele vine la amindoue
ocnele DumnealuT cinstitu i credinciosu Boerul DomniT
mole Ioan Hagi Xfoscu, biv vel ceminariu epistatu
nelor, ca sä facä ceutare de aceasta, ve poruncim
strapic voile tutulor cioana0lor i megla0lor, fere
de a ve risipi i fe.rä de a dosi vre unul, i sä lucraV
slujba voastre. cu siIinä dupti datorie ferä o v lenevi,
pentru cä celuT nesupus are voe §i porunce, de la
Domnia mea sA-1 bage in fiare, 0 se.-1 trimitä aicT la
Domnia mea ca se. se pedepseasce..
www.dacoromanica.ro
 168

Vedem din acest document, ca lucrul celor ce se

ocupati cu lucrarea ocnelor nu erea liber. Cel ce lucrati
la ocne ereafi obligati de a lucra dup. cum §tim ca
ereaii indatorall de a lucra la munca campului cel-l'altl
locuitoril de prin sate. Daca lucrul in ocne erea mal
antvoios pe de o parte, pe de alta ace§t1 lucratori al oc-
nelor ereall scutitl de pe vremurl de toate angaralele §i
alte nevol ce apasaii pe locuitoril de prin sate. Cea ce
este mal mult, dajdiile lor se plateaii de epistatil ocnelor,
a§a in cat nu eread Incontinuil personal constran§1 la
plata dajdiilor catre vistierie. Fie-care ciocana§ erea da-
tor a taia pe çli cate trel bolovanl sare pe mésura dap&
vechiul obiceid. Pe langa aceste avantagil el se bucurail
de privilegiul de a fi judecatl de camara§u ocnelor, pentru
toate pricinile ce puteail avea intre din§il. Format o
corporatiune de fapt din care nu puteall sa jasa fara
invoirea Domniel precum numèrul lor nu putea a spo-
reasca de cat iara§1 cu autorisatiunea Domnulul.
Din and in cand se hotara numèrul lor dupa tre-
buintele exploataril ocnelor. Acesta resulta in mod ciar
dintr'un document a lui \ma. A. Moruzi din 12 Martie
1.794:

Urechid, Ist. Romdaor V, p. 180. Carte de scu-

tea16. a Mgg1a01or i Ciocana0lor de la vel ocna sud
Valcea. 12 Martie 1794.

Fiind-cä vgtafiY de cioanag fi totl cioc5.na0Y de la

vel ocna sud Vilcea pentru slujba 0 silinta ce fac la
treaba mid, aA avut mil6. 0 oranduiala prin °Arta°
fratilor DomnY de me naintea noastra, care le v6çlum
Domnia mea, spre a fi scutitY 0 %%1.41 de toate an-
gariile, cum i toate pricinile ce vor avea ciocAna01
Intro din0f O. le caute cgmarapl ocnelor, prin judecatA
0 dupa dreptate, hotgrándu-le in scris O. facA 0 im-
plinirea dreptittd, le-am dat 0 Domnia mea, aceast6.
Domneasca noastra carte de Intarire ca sii li s6. pit-
www.dacoromanica.ro
 164

zeasa mila §i orinduiala ce se argta mal sus, porun-

cim dal% §i voud vAtaOlor i ciocauaOlor sl datl as-
cultare i supunere la oranduitul Domnie/ mele epistatul
ocnelor intra toate ate v6 va porunci la slujba §i
trebuinta ocnelor, ca sa nu so pricinueasca pagulA
dimard, ct cel nesupus se va pedepsi iarä pentru cAtl
oamenl va cunoage orAnduitul epistatul ocnelor, cl
este trebuinta de slujbä la ocng, va face foaie anume
cu chipul 0 porecla care trimitAndu-o la Domnia mea
O. va da §i pecetlui gospod, pe numele lor, §i vet!
avea fie0e-carele a tAia pe 4i °ate trel bolovanT sare
pe m6surg. ce este dupa vechiul obiceid.

Cand vom analisa la finele acestuI capitol docu-

mentele referitoare acestel epoce, relative Eforier Spita-
lelor civile, vom vedea ca lucratoril ocnelor carl erall
stabilill pe Mg vre-o ocna deschisa pe rnoie particu-
Ian, datorati clac. ca §1 orI care alt locuitor proprie-
tarulul mojel. Claca lor se facea Insa In Were de sare
la care avea dreptul proprietarul, iar nu la munca cam-
pulul.
0 alta categorie de lucratorI la ocne erati pcirgarif
cari scoteati sarea din ocna. El se serveati de un vIrtej
cu cal, de care flind legat un capat al otgonulul, el In-
vartindu-se tragea la gura ocnel burduful de piele de
bivol legat de cel'alt capat, §i In care se punea de o-
biceiti cate patru bolovanl; lucrul pargarilor era destul
de anevoios §i periculos, se Intampla cate-o data ca
dan§il voind sii swat& la gura ocnel taca cu sare sa
alunece §1 sa scapete In °ma In care '§I gaseati moartea.
Numërul lor la fe-care oèna era mic. El aveati de ase-
menea lndatorirea sa aiba grije de otgon sa yap, daca'
este In buna regula, sa unga virtejul.
Pargaril nu erati Indatorill dupa obiceiul lor sa
aiba call lor, niel de a le purta grije §i a le suporta
cheltuelile. S'a Intamplat ca toate acestea ea el ail fost
obligaLl cata-va vreme sa scoata sarea cu calf lor. Vedem
www.dacoromanica.ro
 165

ast-fel la 1794 ca pArgarir din valea Ocnel sud Vlicea

face jalbA la Domnie s5:1: scuteasca de Indatorirea de a
scoate sarea cu cail lor, acesta fiind contra obiceiuluf
§i peste pu terile lor :

Uredict, 1st. Românilor, vol. V, p. 181. Jaiba

PArgarilor de la Valea Ocnef sud VIlcea pentru a fi
scutitY de a sluji cu caif lor de cusur la scoaterea
sgref din ocne.

Prea Indliate Doainne,

Cu lacrgmY jgluim Mgrief tale, nof pgrgariT de la
Valea OcneY, cä nof ticgloif Impreung cu cal! noOri
scoatem sare din Ocug c.« esto de trebuintg cu toatä
cheltuiala noastrg, care acesta ue-at fgcut-o In lilele
Mgrief sale Domnuluf Mavroghene, fiind oranduit
Dumnealuf Jupgn Dumitrache Turnavitu, Mitan d.-
ingrau impreung O cu Oseim Agg Besleagg, fiind-cg
s'at intAmplat de at venit hotif O cgland grajdu.
Domnesc at furat 72 de cal, apoY rtmaind ocna fgrg
cal, s'ati pus numitif In spinarea noastrg sg facem
cal a scoate sare de la Oonä i nevrand nof, niel
cum nu am putut scgpa, fiind vreme ca acea, §i. cu
at/ cal am mal avut nof, maf cumpgrand i Dum- .

nealor, ne-at dat, cu care a tinut ocna Onä acuma,

fiind-cg. niel Ocna nu era gata, adecg bucatele erat
eftine, finul asemenca, cum §i slugile maf cu up-
rintg ; acum luminate Doamne, la aceastä vreme ne
sunt toate Impotrivg, cg qi cal! ne-ad alut, O. vg-
lInd neputinta noastrg ca sä nu rgingio slujba Mgrief
tale jos, am ngzuit cu lacrgmf sg, te milostive$f Mgria
ta, ca dupg cum so urmeazä la alta ocno, sä se ur-
mezo i aicea fiind-eg nu este eu putintg a scoate
sare de la cene cu caif noOri, cä nof robif Mgrief
tale, suntem, tim treaba ocnel §.1 pedeapsa Mgrief
tale mime cu totul ne-am sfirOt ; de am mal avea
sg cuixipgrgm ate un cal nu avem cu ce-1 hrgni, a
orz nu se pomene0e pe la no!, porumbul este patru
www.dacoromanica.ro
 166

parale ocaua .0 nu se gase§te, finul 14 leY cam' 0

nu se gase0e, despre toate mo0ile Mantistirc§tY i boe-
re0Y suntem strImtoratY, di noY mo0Y nu avem, ci
dupa cum despre toate partile suntem lipsitY 10 liudo
ce suntem la aceasta slujba avand unul cate 6 cal
altiY ate 5 0 altiY numal cate 4, all murit 0 aceea
de foame, ramaind a peri 0 noY, obiceiA avem de ni
se platWe de la camara MHO tale cate talen Y 25 0
oca sare 2500, randurY, randurY pana la St Vasile,
care numaY cu acesta la aceasta vreme, ne miram ce
sa facem : cal sa cumparam, porumb, fin, aA slugile
sa platim ? Ca noY singurY nu suntem vrednicl la
aceasta slujba, fiind-ca este slujba foarte grea, mun-
cind (;liva 0 noaptea 0 ce va fi mila Maria tale.
Robif MarieY tale nol liude 10 de la Valea OcneY
sud Vilcea.

Gasim tot In aceasta jalba, ca pargaril eraii platitl

cate 25 talerl §i un mertic de sare anual.
Hergelegif sail vizitif. El Ingrijaii de call ce trag la
virtej. De asemenea tot el mama §i call la virtej stand
In picioare pe barna virtejulul de care trag call. El e-
rat §i surugil caruielor care se trimeteati cu cate cine-
va, ce venea orl se ducea, pentru trebile ocnelor. De
obiceiii el se imparteaïl In 4 cete, 2 de 1-ili §i 2 de
noapte, el primeaii leafa 20 talerl.
Mara de ace§t1 lucratorl ocupati direct cu lucrarea
ocnelor, mal erati §i alte slug! ce Indeplineati rolul de
scriitorl al camara§iel.
Pe Wig& lucratoril liberl al ocnelor, am vèrjut, ca
mal eraii trimi§i la lucru ocnelor pentru a '§I face pe-
deapsa condamnalii la muncd silnicti. Pentru a nu se
Intampla ca sa se uite pe vecl in ocne Gel condamnatl,
din cand in candi Domnia cerceta numele celor osan-
ditl, care se Oat in ocne §i vina, pentru car! fusese
trimi§I la ocne. Ast-fel Voda utu, a facut douè cavil
legate catre Camara§il de la ocna Slanic i Telega, ca
www.dacoromanica.ro
 167

s& trimit& Mariel Sale, catestehul de totl vinovatil ce se

af1a 1nchi§1 la ocna, pentru fie§-carele cu numele i
semni lul de cAnd se aflA lnchi§l §i cu ce porunc& §i
pentru ce pricinft. i fAra de porunca MAriel Sale In
scris, niel sa pue In ocnti, nicl sA sloboaa.. Oct. 14.
1791., (Urechik IV, p. 145).
Ace§t1 luerAtorl cu totil se gaseall la ordine directe
ale Domniel, chiar atuncl and ocnele eraii arendate la
arendmil ocnelor. Administratia generala era Incredin-
tata camarapluI ocnelor, pus §i acesta la randul sòii
sub ordinele vistierulul.

c). Administrarea §i perceperea venitulut ocnelor

Am vèqut deja in epoca precedent& ea Domnul a-

vea monopolul exploatarel ocnelor. In primil timpl §1
Ona aproape de finele epocel de care ne ocup&m, ve-
nitul ocnelor era un venit al Coroanel, lasat la absoluta
discretiune a Domnilor. Fiind un venit al Coroanel, nu
contribuia la plata dArilor catre Turcl, ce se plAteatl
din cele l'alte veniturl ale 'j'arel.
Vedem ast-fel ca dup& interventiunea Rusiel, care
§i ea la randul sètl, o facea tot In propriul sèti interes,
se prevede ca afar& de haraciii gospodar nu vor mal pl&ti
nimio pentrn confirmarea In posturile lor In fie-care an.
Zaireele §i avaidurile ce se cer la confirmarea principi-
lor, vor fi plAtite din veniturile ion speciale, ale ocnelor
§i vamilor §i nu din darile supu§ilor 1):

1783. Senedul Imperatului turcesc privitor la pri-

vilegiul Noldovel fi a Valadiet din 1783,§ 4.L'on
ne pourra demender en revenus et présents d'usage,
aux princes nouvellement en place, un seul para de

1) Xenopol, op. cit. V, p. 346.

www.dacoromanica.ro
 468

plus que par le passé, on ne pourra non plus pren-

dro ces revenus ou présents sur les ralas.
lls seront fournis sur ce qui revient d'ordinaire aux
princes en droits sur les salines, les fermes a bail
annuel, la douane et sur les profits d'autres droits
semblabes.
1802. Fermanul pentru Ilfoldova. Care, aceste obicl-
nuite giazele i avaeturl sa nu se ja de la raele, ci
sa se plateasca din veniturile chiar ale Domnilor :
Ocne, vamiT i din rusumaturf 1).

Domnul administra ocnele prin camara§iI §i ipista-

lil de ocna. Cate o data cele trel ocne ce se exploatati
In vremurile cele din urma adica : Ocnele-marl din jud.
VIlcea, Slanicul §i Telega din Prahova, se administraa
de un singur camara§, se Intampla cate o data ca eraii
cate 2 epistall din care unul la ocnele de peste Olt §i
cel l'alt avea sub a sa lngrijire Slanicul §1 Telega. Ca-
mara§ul la randul sèfi, punea o alta persoana, care sa
privigheze la ocne. Aceasta resulta din mal multe do-
cumente de pe vremurl adresate de Domn la diferitele
ocne

Urechicl, Ist. Rom. I, p. 520. Carte de camara0e.

la cate trele ocnele : Slanic, Telega i cea de peste
Olt, a luI Voda
Zem. Vlas ... Cu aceasta carte a DomnieY mele, ln-
§tiintam vout3 ocna§ilor i tutulor poslu§nicilor de la
ocna Slanicul sud Saak, ca pe anul acesta am orin-
duit asupra a cate trole ocnele, pe credinciosul boerul
Domnief mele, Gheorghe biv ve! Armap, Dumitrache
ve! Ispravnic za curte, §i pe vel camara§u za ocne,
Gheorghe biv ve! Arma, purtator de grije §i chi-
vernisitoria, dandu-le toata treaba ocnelor In seama;
ci dara sa-1 cunoWetl de cdmäraf i la ce! ce se vor
orandui acolo la aceasta °cita, din partea numitilor
boerT, sa datl toatà supunerea i ascultarea, silindu-vd

1) Act. Doc. Renasc. Rom., op. cit., vol. I, p. 40 si 53.

www.dacoromanica.ro
 169

cu cea desavar0ta osirdie spre lucrarea 0 slujba tre-

bilor °end, farä de a nu v6 arata cu lenevire saa
impotrivire, a0jdera sa, cautatT sa v6 multumitY pe
dreptul vostru, care va este oranduit a vt5 lua dupä
obiceia, cum atY luat 0 pang acum, 0 O. fitf gata
dupa datoria voastra la lucrul ocneY a nu se face cat
do putin cusur 0 zatignire, din pricina lenevirif 0
nesupunerif voastre, pentru cä celd nesupus i Im-
potrivitor 'T se va face grea pedeapsa. 1784. Ianuarie.

Asemenea carte s'a facut §i la Ocnele-marl din sud

Vilcea, i la ocna Telega, sud Prahova, carte ce s'a dat
luf Constantin Caftangiul, ce s'a randuit asupra ocnelor
de catre vel camara§u. (Urechia, Ist. Rom. I, p. 520).

gZem. Vlas . , . Slugif Domnief mele Constantina

a Caftangit, ce s'a randuita din partea credincio0lora
iboerilora Domnief mele biv vel armW. Gheorghe,
i Dumitrache Vol Ispravnicg za curte i Vol Cama-
ar.W. za Ocne Gheorghe, co li s'a data Ocnele asupra
ape anult acesta leat. 1784, care O. mearga la Gate
atrele Ocnele, Slanicult, Telega 0 cele de peste Olttt
isa cerceteze de fata, 0 pe subt cumpatu, atatb. Impre-
jurula Ocnelort, cat 0 prin satele 0 oraple ce voil
fi In partea loculuf pe aproape de Ocna., i orf cata
40 la verf cine va gasi sare, do anuld trecuta, cu 1.6-
s vapid camamuluf ce all fosta, s6ü farä rava0t, toata
isa o fact( zapta 0 puindu-o In magasif A le pecet-
cluiasca, do care facanda catastihn anume la cine §i
«cata suma a gasita, saga trimeata la numitif boerf
«Domnief melo ce sunt rinduitY asupra ocnelora, ca
asa ni se arte sa vedema 0 voma porunci cum sa
aurmeze pentru acea sare; iar pana vomit da alO
.doilea porunca sa stea acea sare poprita subt peceta.
'Tobo. psh. gvmd. 1784 Ianuarie..

In acest document vedem a Domnul se adreseaza

ocna§ilor, poslujnicilor. Nol nu credem ca ad cuvèntul
ocna§ este luat in sensul de osanditl la munca silnica,
www.dacoromanica.ro
 470

aci ocna§ este numele celor ce se ocupail Cu lucrarea

ocnelor. Aceasta carte se raporta la o epoca in care se
vede, a nu erati ocnele arendate, ci cautate direct pe
seama Domniel de camara§. Sarea ce se scotea din ocna
pe seama DomnieI era vinduta de-a dreptul de cámara
pe la negutatorl, parte transportata peste granite, iar
parte lasata in credinta pe la negulatorl cu rayar sal-1
fara rayar. Negutatoril dupa ce vindefull aceasta sare o
plateail la camara§. Documentul se ocupa in partea fi-
nala de sarea lasata in credinta, spunènd ca trebue sa
fie pusa sub pecete pana la alte dispositiunl. O mare
parte din sarea extrasa ce nu se trecea peste granita se
facea deposite prin judetele de la camp.
Tot In aceasta ordine de idel mal gasim documente
de pe timpul Domnitorulul M. ,Sulu. Din graba ce avu
Domnul de a randui epistat peste ocnele Slanic §i Te-
lega inca de la 24 Aug. 1791, adica inca lnainte de
intrarea Domnitorulul in Bucure§tf, se vede importanta
acestul venit, orl-cate abusurl se faceail pe la ele, orl
cate darurl de Insemnate cantitall de sare se acordase
la catare boer, orl manastirI, orl slujba§l, chipa cum vom
vedea aceasta Intr'un paragraf separat in acest capitol:

Urechiei, 1st. Romeinilor IV, p. 266. Dona cartf

catre aminariul Moscu, cum a iaü dat ocna Slanic
Telega asupra-T.

Cinstitd si credinciosti boerulti Domnief mele Ión

Hagi Moscu biv. vel aminarti; bata te orInduimn
Domnia mea epistata la ocna Domnief mele Sigui° a
de la 24 ale lune/ acesteia sa fui zaptti totti venituld
ocnef 2 cesteia pe seama amare/ Domnief mele. Decf
priimindA porunca sa alba orandui d-ta la t6ta tréba
ocneY oamenf credincioV i vrednicf la care insutf te
va Incredinta i sa cauty orénduiala §i trebile °ene
cu desavèr§ita volnicie ca buntt orénduitO. de Domnia

www.dacoromanica.ro
 171

mea ; pentru care poruncimti Domnia mea si voull

epistatilorti si slujbasilorti cena care 41 fostA 0126
acum O. ave/ a paradosi si a face teslim5. la mal
sust numitulA boert. al DomnieY mele de toate asis-
derea si vol ciocgnasilor i mtiglasilort si tuturor slu-
jitorilor de ocn6, s5. avetT a cunoaste pe mal sus nu-
mitult. boerulti Domnie/ mele de epistatA alti cene,
cgruia sà-Y datl toatä ascultarea la slujbele si trebile
ocnet dup6 datoria noastr5.. 1791, Aug. 31.

Nol §titn ca ace§t1 ~Tal §i epistatI al ocnelor,

cautail ocnele in socoteala Danniel. Eraii datorl a da
socoteala Domnulul din venitul ocnelor. Daca ne darla
seama de cantitatea enorma de sare ce se impartea in
natura, de modul cum se faceati vinçlarile, de risipa pe
scara intinsa ce era de obiceiti a se face, §i cum mal
de multe orl niel condice de socotell nu se obi§nuiail,
putem u§or sa ne dam o idee de jaful ce se facea §i
cat de departe de adevèr era venitul ce se tragea din
ocne cu acela ce se putea incasa de Domnie. Cand se
constata. §i acestea din auçlite ca se Mouse vre-un furti§ag
prea din cale dará., tot pe auçlite §i pe spuse se faceaft
cereetarile.
Domnia cauta sa se despagubeasca punènd mana
pe sarea ce o mal putea afla de furat. Ast-fel gasim de
pe timpul Domniel lul titti mal multe cercetarl ordo-
nate de Domn. Manolache cuparul este trimis sa la so-
coteala lul Const. Haralambie de venitul ocnel din Vilcea.
Tot ast-fel se da porunca In 30 August 1791. sa se ur-
marease& furti§agurile de sare de la ocnele de peste Olt,
atribuite lul Constantin credinceru de la Craiova. Numele
de credincer se vede ea-1 va fi venit de la acea ca i se
da sarea Domneasca in credinta pentru a o vinde. Abu-
surile se faceail ast-fel de dènsul impreuna cu epistatul
ocnel ce nu mal linea socoteala de sarea ce i se dase
pentru a o vinde in contul Domniel :

www.dacoromanica.ro
 172

Ureckiel , Isl. Romdnilor IV, p. 267. PoruncY pentru

sarea furatd ca mumbasiru, oamenil Maria salo.
Zemle Vlascoe . .. Fiind-cd no-am pliroforisitti Dom-
nia mea peutru multd furtipgti 0 pagubd a sdriY
ocnelor Domnie/ mek de peste Olt, ce s'ad fdcut de
cdtre Costandin credincierul de la Craiova 0 de cdtre
altir, car/ ad multd suma de ocd Incoace qi incoloa
0 osebitd ati vindutt multd sumd fdrd de pretd la
mill altir, ca o sare de furatd, car.e sd cuvine a fi
dreptuld cdmarel Domniel mele, ddmil Domuia mea
volnicd ... sa meargd la .. . cum 0 Imprejurti, 0 cd,tä
sare va gdsi swag de est-timp prin marafetuld cai-
macanuluY Craiovel sl aibd a o face zapt pe seama
cdmard cum 0 cad sare va gdsi ver la cine datd la
uniY altil fdr de pre0, ca lucru de furatd toatd sd o
facd 0 pe aceia zaptd, de care sd trimitY Domniel
mole catastihd cat.5. sumd ? la cine anume ? 0 cu ce
pret s'ail v6ndutt ? de caro va avea orAnduitti mum-
ba0rd porunca Domniel mele In ce chipt sd urmeze.
Tobo pisah gospod. 1791 Aug. 30. La Calafatil, la
Ramniculd sud Valcea, la Zimnicea, la mo0a luY Const.
Credincerul, prin marafetuld ispravnicilord judetuluY
0 o carte la caimacamY dandu-I scire de trimiterea
acestor mumba0rY i sd urmezo 0 d-lul asemenea
pentru WA de acestd felt de saro se va gdsi la
Craiova.

Urecliki, Ist. Romemilor, vol. IV, p. 267.-1791

Aug. 30. Volnicie cu Mumba0r Manolache Cuparu ca
sl meargd la vel ocna sud Valcea ca sä ja socoteala
luY Const. Haralambie de venitul ocneY.

Zemle Vlascoe .... Drand Domnia mea volnicu boie-

ruluf Domniel mele Manolache Cupard s6, meargd la
vel ocna sud Valcea, sad ver undo va gdsi pe Cos-
tandin H,aralambie, co a avutd epistasia ocnelor marl,
pe care swig apuce cu strInsoare, ca prin §tirea d-luY
CaimacanuluY sdll dea socoteala de Mg, vin4are de
sare a Pacut i de cAtd, sare a tdiata 0 a scoboritd cum
0 de totti venituld ocnelor pana la orY-ce dela sfir0-

www.dacoromanica.ro
 173

tuld laY Iulie Incoace, adea de cg.nd s'ad renduitd eld

la ocne, care socotea1ll va urma orinduituld. a o aduce
spre vederea Domnie mele.
Isaam receh gospodd. 1791 Aug. 30.

Se vede ca in urma cercelarel ordonate de Domn

la ocnele de la Vilcea a gasit Domnul multe neregula-
laritair, pe Muga sarea furata a mal aflat ca §i pretul
sarel nu numal ca era prea ridicat in raport cu chel-
tuelile de estractiune, dar ca niel acel pret nu se pazea
cu uniformitate. Variand dupa cei ce cumparail §,i dupa
nevoile celor ce cumparati sarea. Pentru a pune capat
acestel starI de lucruri, Domnul la 20 Ianuarie 1.792
fixeaza prelurile de vin4are a sarel la alta tura ocnef (In
curtea ocnel, adica la e§irea shrel din gura ocnel). Ho-
tare§te de a se vinde suta 'je oca de sare cu 2 lel 30
parale :
Urechid, Ist. Romanilor IV, p. 268. Cartea des-
chisA atre epistatii amAraqilor a ate trole ocnele
pentru hotArIrea ce aA facut MAria sa cum s5. urmeze
a viudo sarea de la ocn5., iar nu a cere pret mult.
Zemle Vlascoe... Credincio0 boerilor4 Domnif mele
epistatilor am6raqi1 do la ate trele ocnele sAngtate ;
fiind-a pretulA sgriY all ajunsA In curgerea acestor
anY trecutY a se vinde cate patru le! pe locA In bfitg.-
tura ocnelor, din 11 obiceid i din rea urmare la slujba
a ofinduitilor de la ocne ctimAra§Y, care aceasta nesu-
ferind'o Domnia noasträ de a se urma acest pretti
fdr-ìl de cuventd §i peste m6sur-A, am gdsitil. Domnia
mea cu calo d'a se viudo sarea pe locil acolo la b6t6.-
tura ocnelor cu un pret de m6surg cuviincioasä care-lll
arAtatf maY jost, i dupg pliroforia ce am luatA Domnia
mea pentru deosebirea co este acum lntre acéstl vreme
la curg6t6rele cheltuelf ale ocnelor, cum la tàiatul sgril
si la altele trebuinci6se, vrIndil sa. päimü mijloculd
celd dreptA dup5. analoghia cea cuviinci6s6, hot6riaind
sl se vinqlà sarea suta de oca ate douY leY §i 30 pa-
ralo ca i cump6r6tori1 sA so multumésa i nicY a--

www.dacoromanica.ro
 174

mara Domnia mele O. nu se pagubésca cu pricina

numitelor cheltuell ; ded vö poruncima Domnia mea
sa ayetT a trimite àcésta, Domnéasca, a nbstra. hotarIre
la orinduitiT cärnäraI de la fie-care mug, ca sa ur-
meze dupa Domnésca nbsträ porunca i hotarlre, fat%
de a se 1ndrajni sä faca yre-o alta, rea urmare .de
catahrisis cu a addoga pretulti peste hotarlrea DoinniY
mele, cacf de ne voma Insciinta cum ca nu urméza
DomnesceY nbstre poruneT, sä scie 064 y ma osAndi
btigandu-T pe AnsiT In °cud ea sä taie sare. 1792, Ia-
nuarie 20.

Pentru a se aduce i la cunos.tinta locuitorilor §1

cumparatorilor s'a facut asemenea patru carp ca aceasta
la Caimacamu, i la sud Vilcea, Saak, Prahova §i Darn-
bovita, ca sa faca §tiuta §i cunoscuta aceasta hotartre
la toll de ob§te.
Am constatat jafurile ce se facead in acest impor-
tant venit.
Pe lAnga aceste perderl daca vom socoti cantitatile
de producte de orl-ce fel ce se luati de o§tirile Impèra-
tiilor vecine Rusia §i Austria, care sub cuvènt de pro-
tectiune tineaa armatele lor in tara, putem sa. ne dam
seama mal bine care erail causele acelel rele stlirl de
lucrurl pe acele triste vremurI pentru tarile romAne.
0§tiri1e straine nu numal calf trageati toata Intretinerea
lor din Wile romAne ca i and ele ar fi fost ni§te a-
dev5rate provincil ale Impératiilor, ce sub cuvènt de
protectiune storceatä tara, dar modal cum Intelegèail
sa perceapa veniturile nu se deosibqte de acela ce l'ar
fi putut intrebuinta daca tarile romAne le-ar fi apartinut.
romhne se &eat' intre Turcia care jefuia
Intre doua ImpèratiI care pentru a-§I asigura interegele
lor protegiulati tara, impunAnd'o la aproape indentice
spolierf. Crasim dupa acele vremuri ale administratiunel
tare! RomAne§tr de catre AustriacT, o adresa a Divanului
catre baronul Entenberg :
www.dacoromanica.ro
 175

«De la 19 ale luneT acesteia, dupt calendarul not,

«porunce§tY Ecs. ta, ca Divanulti s. ded In Oil*
aminaruluT Hagi Mosc, ca de acum inainte st nu
OA a ara sarea de la ocnele Telega i Sltnic, dupt
«al 3-lea pontil ah contractuluT, ce at %cat Cu prea
«InaltuluT Printipt Coburg, acT carde nu ajungt1
«pentru aducerea naturalelor, a finuluT i a lemnelor,
«0nä and nu va avea lips1 ost*T de zacherea fin,
lemne nu lipsim a r6spunfie Ecs. tale, a Di-
vanuluT nicT IT este §tiutä tocmeala i ap(;16m6ntul
«cif care tine aminarul Mosc ocnele, nicI 'i-at vindut
Divanuld ocnele, nicT acelt contract nu i s'at ardtat ;
dar Ecs. ta, precum §tiT treaba aceasta i precum
gtse§tY cu cale ye/ porunci aminaruluT Mom«
1791, Muth, 10.

Cosma, al ITngro. Vlach, episooph Rthnnio, episcop

Duntitrache Banfz, Scarlat vist., Ion log., O. 55tirbey, Maisie;
Falcoianu Marchelim, (ITrechiA, Ist. Romanilor IV, p. 497.)

Voda Sulu tine din scurt productiunea acestul im-

portant venit al monopoluluT esploatatiunel WO. La
10 Octombre 1791, vedem din noti câ Moscu, epistatul
ocnelor, este trimis sil inspecteze ocnele cu pitac de la
Domnitor.
Asupra finantelor sub A. ipsilante 1.797 §i Hanger!
1798, gasim urrnatoarele date pretioase In Urechia, Ist.
Romanilor, vol. VII, pag. 80 §i 206:

1797. Finantele sub A. Ipsilante.

Cu toate acusatiunile de jaf, aduse luT Al. Ipsilant
In Domnia a II-a, noT n'am aflat In nicI una din con-
dicile sale Domne§tI niscal a§e(iltrY de birurT nouT, sat
addogirT la birurile existente.
Singurul act, atingand finantele, este acel prin care
Hagi Moscu, care a cumptrat pe un an str6.ria, adia
ocnele, este obligat sä primeasa do la vechiul Intre-
prinOtor 80-100 de miT oca de sare, ceea ce el re-
f usg., qicand cä obiceiul era pang acum, ca noul in-

www.dacoromanica.ro
 176

treprin4tor al ocnelor sä nu fie dator a primi de la

cel anterior, de cat de la 20-33 de miT oca de sare.
Al. Ipsilant, constatAnd cd in cele din urind, ve-
chiul intreprinOdtor a fost obligat sä primeascb un
deposit de 70 mil oca, obligd pe Hagi Mosca a iirimi
depositul de sare adupd fiatul ocnel, si'n plus china.
Aceasta devine regula si pe viitor.

allagi Moscu a cump6rat pe un an &aria si re-

s fuzd de a primi 80.000 oca sare, ce ad r6mas fos-
a tuluT antreprenor.
a Obiceiul era pand off, cd noul cumpArgtor sd
aprimeasca pand la 20-50.000 oca san do la ve-
a chiul intreprinPor. Dar acel vechid ad probat, cd
ala 1795, cand a cump6rat sArdria, vechiul cumpl-
a rdtor i-a dat In seamd 70.000 oca si fier ce s'ad aflat
'In sdrdrie, a dupti fiat si china ce gmbla.. S'ad cer-
scetat si la vechiT sdrarT si dupd mdrturia lor se vede
acd are dreptate vechiul intreprin46.tor, a da In sar-
acina luT Hagi Moscu 70.000 oca de sare, ce i-ad r6-
amas ne strecuratd si aceasta sd i-o plAteascd adupd
afiatul ocneT, In plus chiria.*
Aceasta va fi regula si pentru viitor. 1797, Martie 16.

5798. Domnia ha HangerkDetrile.

Incasarea venituluT vdmilor si al ocnelor nu preo-

cupa maY putin pe Hangeri, de ca perceperea ddrilor.
Schimbarea neasteptatti de Domnie, supravenitd la
finca anuluT 1897, ami sä nu poata fi arendate oc-
nele la timp. De aceea ele sunt Intdid cdutate in
credintá, iar la 7 Ianuarie 1798, Voda ordond a se da
ca licitatiune (cochiI-vechT).
aCti pitacul din 7 Ian. 1797, Hanger, ordond bol-
a tare ocnelor, Impreund cu cele-l'alte sluj be. Cochil
evechT se Oxead vestindu-se In oras la boerY si la
alume prin starostea de negutdtorT. a
a Cump6rAtorul depunea garantia unuT negutAtor,
'sigui., cd va pdzi ponturile si va da sferturile la
a timp. a

www.dacoromanica.ro
 177

Am vèçlut pana ad in ce mod se exploatad ocnele

In regie, gasim In aceste fragmente §i al doilea mod de
exploatare prin arendarea ocnelor. Arendarea ocnelor se
facea prin licitatie numita cochil vecht
Ne fiind alt mod de publicitate, starostea de negus-
torl vestea lucrul la lume §i la hoer!.
Se facea UD, contract care coprindea mal multe ar-
ticole numite ponturl ce trebuiail paçlite de arenda§I.
Pentru garantarea obligatiunilor din contract., arenda§ul
da cautiune un negutator sigur. Pe langa clausele co-
prinse In contract, s'a stabilit de timpurid obiceiul, ca
noul antreprenor sa plateasca vechiulul antreprenor can-
titatea de sare ge amasese nevInduta scoasa din ocna.
Aceasta cantitate, CQ trebuia noul antreprenor sa o pia,-
teasca dupa fiatul ocnel, a variat dup. timpurI. Obi-
ceiul acesta se stabilise In interesul ambilor cumpèra-
torl, pen tru a se evita concurenta cat timp vechiul an-
treprenor ar ma! fi avut sare nevinduta. Arendarea se
facea de obiceiti la 1. Ianuarie. Ocnele. sunt arendate In
1803 din nod lul Hagi Moscu :
Urechiti, Ist. Rom., vol. VIII, i. 645. Cdrtf pentru
vindarea ocnelor pe 1803 pe numele 10 Tani Hagi
Moseu biv vel Clucer.
Poruneeste vAtafilor, cioanasilor, m6glasilor, tutu-
lor slujilor de la Ocnele-marY sud Vileea, ea O. se
supue In totul antreprenorilor, ca sä nu se admit
z6tienire. 1803. Ian. 1.
S'a Inoit cartea pentru Telega si pentru Slanie si
spre anif 1804-1805 si vom ggsi si pe aniY 1809
1811, pe acelas antreprenor.

Am aratat deja la Inceputul acestul capitol ca ex-

ploatarea sad maI bine çlis lucrarea ocnelor proprid çlisa
nu se schimba dupa felul perceperel venitulul.
Fie ocnele exploatate In regie, fie ele arendate, lu-
cratoril §i supraveghetoril lor, rèmaneati acea§I.
13
www.dacoromanica.ro
 478.

Se schimbati numal persoanele carI percepean ve-

nitul ocnelor. Domnul conserva autoritatea sa asupra
tutulor lucratorilor de la ocne, carl continuail sa fie
obligati A lucreze ca pana ad, in acelea§1 conditiunl ca
§i In trecut. EI trebuind sa dea ascultare arenda§ulul de
°ma, dupa cum erati datorl a da ascultare camaraplul
sat epistatilor de ocna. In fapt nu era deosebire intre
arenda§ §i camara§, In ceea ce privean raporturile lor
cu lucrarea ocnelor propriii çlisa.
Pe Mgä suma de banl e§ita la cokivechl §1 ce eraii
datorl arenda§ii, antreprenqril ocnelor sa plateasca, el
raspundeali la vistierie §i darile tntulor lucratorilor de
la ocne dupa cum am vOut mal sus. De asemenea tre-
buian sa dea in natura cantitatea de sare acordata drept
mila sail dar la boerl slujba§1 sail manastirl. Erail datorl
sa plateasca in banl sati in natura dijma de sare ce se
cuvenea proprietarulul ocnel, ce se afla inteo mo§ie par-
ticulara. Am vé4ut deja aceasta in perioada precedenta
§i vom mal reveni la finele acestui capitol.
and vechiul antreprenor mal avea sare nevanduta
§i ne transportata la ocne in momentul cand altul lua
de la Domnie exploatarea ocnelor, el era invoit sa '§i
transporte sarea §i in urma.
Atuncl insa daca el nu se intelegea cu noul an-
treprenor §i cantitatea era peste cea prevOutii de obi-
cein a fi obligatorie de luat pen tru noul cumpèrator,
sarea ce rémasese netransportata de la ocne se pecetluia
§1 nu putea sa o transporte de cat la viitorul Sf. Du-
mitru. Aceasta dispositiune era negre§it in avantagiul
noilor cumpèratorl al ocnelor sa poata desface §i intra
banil ce v6rsasera la Domnie la inceput, mal cu In-
lesnire.
In paragraful precedent am gasit documente refe-
ritoare la acest obiceiti

www.dacoromanica.ro
 179

Tot In acest sens :

Urechiel. Ist. Romlinilor VIII, p. 141. Petitiunea
lul Const. Ghica din 6 Octombrie 1799.
Cere voe sA-sl treacä sarea depusa. pe la schell,
fiind-e6. s'a apropiat sorocul a se slobozi toate sarurile
cate sunt pecetluite dup6 vechiul obiceiA, sä o treacä
de a cindea Dun/ri/ pan/ nu se strica. vremea.
Alexandru Moruzi la 7 Octombre 1799 serie luT Radu
Golescu, biv vel Vornic, sä sloboadä transportarea do
a cindea Dunári/ a s/n/ vechilor cump6r/torY aT oc-
nelor nefdcandu-se niel o calcare porturilor cu aceasta.

Printre drepturile ce aveaii proprietayil de mo§il de

a nu permite comerciul pe proprietatea lor, de cAt cu a
lor Invoire, era §1 acela de a deschide cftrciume.
Acest drept al proprietarilor era Instt §tirbit In fa-
voarea amAra§ilor §1 cumpèrtitorilor de ocne. El aveatl
dreptul de a avea o carcium5. pentru treaba lor, iar altil
nimenea cAnd ocna era deschisa pe o mo§ie particulara:

Urecha, 1st. Romlinilor IV, p. 130. Cartea AldnI-

stird MarginenY pentru carciumile de la Ocna Telega.

Zemle Vlascoe (Fiind-cá, danta m/n/stire M/r-

ginenil din sud Prahova, are mosie ce se numesce
aTelega pe care este si Ocna Telega, si prin ca.rtl
(IDomnescl ati avutti obicei6 e/ numa/ o careium/ sa
atie Cam/rasil de Ocne pentru tréba lor, lar alt6 ni-
((menea, ci toatä vinc;larea vinulul si a rachiului afar/
din earciuma CAm/rasilor sa fie a inanástiril, acum
sa. jalui Domniel mele Varnava, c/lug/ruluY acestel
sfinte m/nIstirT, cä nu i se pazesee acestt obiceia,
Impotrivä locuitori/ de acolo at. deschisft 12 caz-
aciume ; decT fiind-ca pentru acesta obieeia a l'all
favutd din vechime ne adeverimn Domnia mea din
c/rtile mAn/stireT, latá v6 poruncim Domnia mea
Edumneavbstrá ispravnicilor anudetulul : t6te cele-l'alte
«careiume s/ le opritY M'ara de carciuma CUmUrasilor,
www.dacoromanica.ro
 180

tlra de voia mangstirif, nimenea A. nu fie volnicil

ga face vIndare de vinq, i rachilt, dandb. dumneavbstrd
itotA ajutorulil adlit cuviinciosti la acést6. ; ca s6 nu
«se pAgubesca sfAuta manastire de drepturile séle.
g1791 Nov. 16.,

Vom mal regasi acelea§I drepturl consacrate and

vom analisa documentele Eforiei relative la ocna Slanic,
la flnele acestul capitol ; de altmintrelea dupa cum am
vNut §i Manastirea Marginenl primea dijma pentru oc-
nele sale Telega aflate pe mo§ia sa §i Manastirea Sf. Pan-
teleimon pentru ocnele de pe mo§ia sa de la Ocnele-Marl.
Acestea sunt datele ce am putut culege asupra ad-
ministrarel i perceperel venitulul ocnelor.

d). Exportul seiret

Deja In cursul acestul studid din primele perioade

am gasit documente §i date referitoare asupra exportulul
sarel din Muntenia. Trimitem la cele 4ise deja de nol
pentru perioadele precedente. In aceasta epoca dupa
cum am vNut covar§itoarea apasare a Turciel asupra
Tarilor Romane a Impedicat In mare parte ca exportul
sarel sa poata sail ja avêntul ce putea lua. Din fragmentele
reproduse In primul paragraf al acestul capitol am vOut
ca In cea mal mare parte se exporta sarea In Turcia, §i
ca Muntenia aprovisiona §i Bulgaria, Serbia §i Bosnia.
Paralel cu desvoltarea productiunel ocnelor, a crescut
§i exportul In aceasta epoca.
Ne vom ocupa de modul cum se facea acel export
§i de greutatile ce apasail pe locuitoril obligatl sa trans-
porte sarea pe la schell.
Sarea pentru export In Turcia se vindea mal eftina
de cat pentru consumatiunea WO. Din aceasta causa
se faceaü abusurl, cad carau§iI ce transportan sarea la
Giurgiu, o vindean tara. Domnul a fost silit sé. pue
111

www.dacoromanica.ro
 181

strap privighetoare de-alungul drumulul Giurgiulul, ca

stt impedece acest abus. Dupd cum Oice prea bine D-1
Urechid, (Ist. Rom. IV, p. 268), crede cd porunci s'ati
dat, dar nu crede cd abusul a putut fi impedecat:

Cartea ce s'aq dat la mana vel camara de a paqi

In drumul GiurgiuluT 0 al Zimnicelor carele ce merg
cu sare la scbele.
Zemle Vlascoe. . . . Fiind-ca din porunca Domni1
mele. . . . s'at finduit de catre nazari't ocnelor In
drumul GiurgiuluT 0 a Zimnice spre paza carelor cu
sare ce trecti la aceste douti schele anumite, i-am datti
acésta a nbstra Domneasca carte la manT, ca O. fie
cunoscutt. 0 sciuttl de acésta tréba, pentru care po-
runcimtt i domnie-v6stre ispravnicilor, i voua capi-
tanilor sa datT ajutorula cela cuviincios la celea ce
vi se va arta ca. are trebuinta de slujba ocnelor
DomnescY, ca acéstit este porunca DomnieT mele. 1792
Ianuarie 19.

Se stie cd pe acele vremurl si inca. bine de curind,

tot transportul la nol In !Ara se ;Men cu carele cu bol.
Poate cine-va sail inchipulascd. ce trebuiati sa fie pe
acele timpurl, drumurile pe vremurl grele, daca. din do-
cumentele referitoare acelel epoce, chiar stralile din
orase, erati cu totul impracticabile. Transporturile instt
trebniatt facute. Emit silitf locuitoril stt incarce sarea in
care si s'o clued la schele, vrand nevrand, mal mergea
child timpul era bun, dar de multe orI 11 apuca vremea
rea si se intAmpla adesea cd mureati si vitele si oame-
nil. Nu numal ca. aveail oamenil sd, lupte In contra vre-
mei, dar aveat sa. sufere si abusurile de tot felul, co-
mise de zapcil impinsl de epistatil si cumpëratoril ocnelor.
Adesea-orl, pe langd multe suferinte ce trebuian sa in-
dure chirigil, dacd nu puteaft duce sarea la schele din
causa drumurilor. si a vremel rele, eraii apucatl sd pia-
teased el sarea de la (Wish.
www.dacoromanica.ro
 182

Putem vedea oglindite aceste greutalf ce se intam-

pinail pe acele vremurf, in urmatorul document, in care
vedem ca a trebnit sa intervie chiar Domnul, pentru a
mat infrana aceste abusuri% I§1 poate cine-va usor face
o idee ce trebuiaii sa fie acele suferinte ca glasul lor
sa poata ajunge pana la Domn, .i Domnul sa se vada
.

nevoit a interveni, Cu toate ca aceste caraturf se faceati

in interesul MI *i pierderea era suferita direct de el,
and nu se puteat face transporturile de sare pe la schele :

Urechitl, 1st. Roranilor, vol. VII, p. 519.

1798. Dec. 6. Pitacti, sei fie peisuiri locuitorii cu

transportarea seírit la schele fiind drumurile grele.

Zem IVIahiscoie. Dumné-vbstrd ispravnicilor ot sud

. .. sangtate.

Fiind-cd dui% greutatea vremef §i a drumuluY, amti

chibzuitti Domnia mea cu milostivire, cum eä pentru
carele de orInduiala sdrif, ce din poruncile Domnief
mele s'all fdeutd la acelea judge, pentru mergerea la
°end, ea sg incarce sare, sd o dud, la oranduitele
schele, pote vord fi r6ma0 pe drumd niscaf-va care
cu sare, neputbadd tica.lonif locuitorf g o clued pe a-
cea vreme grea, §i pentru ea sä nu fie silitf de zap-
cif Demnief-vbstra, iatä vd poruncimd cd. Impreund
cu acestd . . . . ce se orandui Inteadinsd, sä datf e-
muluf Dumné-vbstrd, cä g amble intr'acestea jude-te
amOndof, §i orf-unde va ggsi care cu sare incarcate,
mergAndti pe drumd orf la schele, séd la altg parte,
g nu care cum-va §i zapcif Indemnatf fiindt de E-
pistatif Ocnelort, sd Indraznéseä a-Y sili pe locuitorf
ca sd mérga la drumti cu sare pro acea vreme grea,
sg-§1 prIpAdésca dobitkele lord, niel iard4 O. fie si-
litf de Epistatif Ocnelord, séti apucatf cdrluOf aceia
a o plAti sarea de la dOnif, ca O. le rdmaie lord, cl
aceastd nedreptate §i sill nu o voimd Domnia mea,
fiindti Impotriva a tot cuvOntuluf dreptil, §i sd lngri-
www.dacoromanica.ro
 483

ji tY Dumné-v6stra a nu se face urmárT impotriva voin-

tiT Domnid mele cu sicleturi precum ar6tAmtA, cá vt3
vetT Invinovtiti saam receh, g. d.
Indatorirea de a cara sare la schele era o presta-
tiune In natura obligatorie pentru locuitorI. Ea a dat
loe §i la un imposit In banl. Se lua locuitorilor cate
ti. 20 de car. Acest imposit care se platea In luna lul
Noembre de la '1804 fiind Domn Alexandru Ipsilante
nu s'a mal plata. Aceasta resulta din Anaforaua de
obsce ce s'ad facut pentru Intocmirea dajdilor din
1804.
Se vede Irisa ca s'a relnfiintat In urma, de oare-ce
gasim un hrisov al lul loan Georgiu Caragea din 1817
pentru ridicarea carelor de sare, ca dansul le-a ridicat
cu totul §i pentru t'ot-d'auna hotarind In paguba cama-
ril, scaderea venitulul din vinçlarea ocnelor.

Tesaurul de Monumento latorlee pentru Rominla de A. Paplu Ilarlan,

vol. II, p. 165 91 pag. 358

1804. Anaforaoa de obsce ce s'are facut pentru intocmirea difj-

diilor 1849, Octornbre 20. (Alexandru Ipsilante).

Care ac,eastá folositoare hotárIre i randueall so-

a cotim cä mangaiatY i upratf de atátea alte dárl
§i podvoade ce necontenit peste tot felul de vreme
'se urna páná acumq asupra lor, care numd sin-
egurg din fireasa máriI tale milostive s'aü ridicatli
i aa lipsit a nu mal fi, adicl : Al cincelea, Van-
duiala carelortt de ocna, care In totT anil se urmá
«la luna 10 Noembrie, §i era o Indestulatá sumg,
In locti de carl se 1u6 locuitorilortt banY de card po
itl. 20, acum am lipsit cu total a nu me fi.»

1817 Genarie. Chrisovul lui Ion Ioan Georgiu Caragea pentru

ridicarea carelor de sare.

a Amit ridicatti cu tau% i pentru totdauna i alto

dová orAnduelY ce se urmti In térá, adecl oran.
www.dacoromanica.ro
 184

a dueala cardlortt de sare ce din vechime era obici-

anuitd aid, . . . .ear spre a lor implinire amtl hotd-
a rdtd domnia mea paguba cdmdriT prin scdderea ve-
anitulut din v6n4iarea ocnelorta.

e). Seirdritul Munfilor

Aceasta dare, care exista §i in epocele precedente,

continua O. fie platita §i in aceasta perioada. Am vèqut
ca sararitul se platea de locuitoril ce se gasead Impre-
jurul ocnelor sad malurilor de sare. In schimbul unel
plat!, care a variat dupa timpl, el avead voe sa iea sare
cu traista pentru trebuinta caselor fara a o putea vinde.
Sub domnitorul Sulu se rinduesc ()amen! de Incredere
care sa paçleasca malurile de sare. Aceasta tax& a sa-
raritulul sub M. Sutu este de 5 talen t pe an putèndu-se
plati printr'un miel har§ie, un ca § §i 6 oca lama.
OrI-cine altul era prins luand sare din malurl care
nu era Invoit la plata sararituluI sad chiar dintre aceia
ce platead sararitul, Insa Wad sare cu calul sail cu Gann
erad pedepsitl la munca ocnelor. Pentru paza locurilor
de sare eraii oamenl al camara§iel :

Urechicl, Ist. komdnilor, vol. I, pag. 521. In 1784

Aprilie s'a fd.cut carte cdtre Ispravnicif Sdcuienilor
ca sd fie doT °amen/ randuitl de pall la malul Ghi-
dioara :

Carte pentru malurile de sare din sud Slam-R4mnicii, i Buzgii

fi Saaku care aunt a se pi.

aZem Vlas. Dupd obiceit. fiindti-cd, malurile de sare

«ce sunt In sud Slam-Rdmnicti-Buzdd 0 in sud Saaku
ase pdzescil de oamenil climdra01ord de Ocne, ca sd
anu se faca risipd Cu carultl, sati ea calulti, afard
anumaT de oameniT eel ce pldtesc sardritulti call sunt
a §tiatY, Insd 0 aceia alt voie sd ja numaT cu traista,

www.dacoromanica.ro
 165

pentru trebuinta caselorti ioni. Drept aceia damtt

Domnia mea aceastl carte la maul . . . pe care l'a
uoranduitt dumnealora cgmgraF,4iI, ca O. fie de pazl.
gIa malurile dintr'aceste judete, sO. poartg grij6
ufie cu priveghiare a nu Inggdui pe niment sa facg
urisipg, i sg iea sare ca caruM sali cu caluM, Oat%
numaY din ce ce plgtesett sgedrittt, carY stint §tiutY,
icing i ace/ sä aibtt voie a lua numa/ ca traista,
spentru trebuinta caselorti lortt, i pentru cfitY se
hrgnesc cu sare din acele malurY, Ma de banY, sa
idea de la d6n0I mieluM hgt*e, capItt O. 6 oca lftng,
sati cate talere ciad de la cine nu va avea de acelea,
@Aar orI pe cine va prinde furftna, satt ca carultt,
cu caluM, vitelo toate sa le iea de gloabg, iar
upe oamenY, dupg obiceit, prin tirea dumnealbr Is-
pravnicilor trimitg la pedeapsa ocneY, pentru
care so porune,e§te i dumneavoastr5, Ispravnicilor
«de judetq, i Vatafilord de plait, sà fitY mftn5. de
«ajutortt oranduituluI de dumnealu/ Vol CArngra01
ispre a putea pgzi dupg cum se cade i sä nu curga
«pagubl cgmgriY. Tolico. p. gvmd. 1784. Martio 10«.

Sa vede Ins& cà. toate mèsurile ce se luaii nu pu-

teail sa imputineze abusurile ce se facead de locuitorT,
cari luad sare, fie din malurile de sare ce se gaseati in
muntil BuzèuluT §1 Ramniculul-Sarat, fie din malurile de
sare ce se gramadeall In batatura ocnelor din sarea ce
ramanea nedusa pe la schele. Ast-fel tot Voda 1.1111
dete In 6 Februarie 1.792 pitacul urmator :
Urechici, 1c1. Romanilor, vol. IV, p. 269. Cartea
pentru malurile de sane din Sud Slaam Ramie, i Bu-
zat i Saak care sunt a se pgzi.
Zemle Vlascoe . . . Dupg obiceiulti fiind-ca malurile
de sare ce sunt In sud Slaam-Ramnic, Buz6t. i Saak,
sti pgzeascit de vame0Y cgmgra01or de ()me ca sä nu
se- facl nisipä ca carultt sati cu oaiultl, afarl flume
de oamenY ce ce pl6teset sargrittt care stint sciutY,
Insa i aceia ce ail voia numaI ca traisM pentru tre-

www.dacoromanica.ro
 186

buinta caselor, dreptt acea dam Domnia mea aceasta

carte la mana . . : pe care Pat randuitt dumnélor
camarag ca sa fie de paza la malurile de sare dintre
acestea judete sa porte grija i sa fie cu priveghere
a im ingadui pe nimenea sä faca risipa i sä ja sare
cu carul i cu calul, dal% numa/ din ceY ce platescti
stiraritt, sunt sciutY, Insà i aceia sä aibä vo/o a
lua numaY cu traista pentru trebuinta caselor lor
pentru cat/ se hranescti cu sare dintr'acelea malurT
fard de banY, sä ia danO mielult, har0/, caplt 0 6
oca lana sat ate talerY cincY, de la cine nu va avea
de acelea, dar orY pe cine va prinde furanda sail ou
carulil sad cu caluhl, vitele toate sä le ja de gl6ba,
iar pe 6menY sa-f globésca, dupa obiceit, prin scirea
dumnealor ispravnicilor de judett, i vatafilor de plait;
säfitY mana de ajutorit orinduituluY de dumnealuT
vel camara01l spre a putea pazi dupa cum se cade
O. nu curga, pagaba camariT. 1792, Fevruar 6.
Acelea§1 dispositiuni le gasim luate §i de Ipsilante
la 4 Februarie 1803. Ca niment sa nu poata lua sare
din maluri afar& de locuitoril, carl platesc sararitul, dar
§i ace§tia nu aii dreptul de a lua sare de cat cu traista
§i numal pentru trebuinta caselor lor. Sararitul se pia-
te§te prin un miel har§ie, un ca, 6 oca lana sail taleri 51/2.
Dupa cum am arètat deja in época precedenta, nol
credem ca aceasta dajdie a sararitulul a fost Infiintata
de Doma, pentru a supune la oare-care plata pentru
sare §i pe locuitoril car! s'aii pomenit luand sare din
malurile de sare In epoca in care Domnul '§I-a Insu§it
monopolul exploataril ocnelor. Se poate, §i aceasta este
foarte probabil, ca, inainte de a-§I Insu§i Domnul mono-
polul exploatarei ocnelor, locuitoril invecinati cu ocnele
§1 malurile de sare, se Invoiati cu proprietaril ocnelor
sa poata sa id sare pentru trebuintele caselor lor in
schimbul unel plat1 fie in bani, fie In natura, dupa cum
el erail Invoitt sa ja lemne din padure, etc. Domnul In-
fiinland monopol §i gasind acest obiceiil stabilit l'a la-
www.dacoromanica.ro
 187

sat sa fiinteze luand numai venitul sararitului pentru

lista civila a Doamnel in primil timpl.
Sararitul muntilor vedem ast-fel ca nu era o dare
general& de oare-ce nu o platea de cat locuitoril din
unele judete de munte. Aceasta dare se platea numal
pana la Sf. Apostoll in titupul din urma cate ban! §ase
de fie-care casa. Venitul sararitului se percepea fie in
regie, de un om de incredere al camara§ultil, fie se scotea
in licitatie aceast& slujba a sararitulul. In care cas cel
ce cumpèra dreptul de a strange sararitul era volnic sa
perceap& darea de la locuitorl in conditiunile obiceiului
stabilit :
Urechid, vol. IX, p. 496. Carte de slujba gr6ri-
tulu/ muntilor :

... Moldova si Valabie/ . .. dupä obiceiii s'a dat

acéstd, carte a Domniei Mele . . carele pe anul acesta
.

cu létul 1807 a cump6rat slujba sararituluI muntilor,

sa aibg, a 6,mbla prin telte satele celo sciute din ju-
detul Saak, Buz6ii si Siam-Rámnic, sä caute aceastä
slujbä si de la totY 6meni/ ce se indestulézA cu sare
din munt/ farä de banY, A aibl a lua de la omul
casnic Po ban/ §ase dupg obiceid, iar mat mult nu,
a se va pedepsi, big acéstä slujbä sä fie volnic a o
ctiuta pana la sf. ApostolT, si numaY o luare de banY
sti fie, iar de la sfintil Apostol/ inainto O. nu se cu-
teze a ma/ Ambla ; pentru care poruncim Domnia
Mea, dumné-v6strA Ispravnicilor de la aceste judete
pe care va arta mal sus numitul, cä nu se supun
all plgi grgritul, pe uni/ ca aceia 0.4 facet/ si Mrä
voia lor al/ plAti arlritul dupa obiceiti, ii saam
receh gpd.
f). Seireiria din Bucureftr

Din documentele reproduse 'Ana aci am v6Out Ca

Domnul avea numai monopolul lucrare! ocnelor. Vin4a-
rea sarel insa era libera, putea orl-cine cumpèra §i vinde
www.dacoromanica.ro
 188

sarea fie mata de la camara§il §i cumpCiratoril ocnelor

domne§ti, fie de la proprietaril ocnelor pentru sarea ce
le revenea clrept dij ma. Aceasta libertate de a vinde
sarea nu era de cat pentru restul tare! §i cele-l'alte o-
ra§e afara de Bucure§tr. In Bucure§ti vimjarea sarel erea
un monopol reservata de Domn. Sarea nu se vindea de
cat la sararia Domneasca cu un pret anume stabilit va-
viand dap cum sarea crea bolovant sail marunta.
Nimen! alt nu avea voe sa vin4a sare in alt loc.
Acest monopol al vinyrel sare! nu poate fi invocat
cu succes de cei ce s'ail incercat sti. sustie parerea, ca
sarea or! unde ar fi fost, apartinea Domnulal §1 ca con-
secinta Domnul vindea la sararie, sarea Domneasca.
Acest monopol al viOarel crea un monopol cu total
distinct de acela al exploatarei ocnelor.
Mal Intal vedem ca el nu exista de cat in Bucure§tT,
iar pe de alta parte gasim in acea epoca ast-fel de mo-
nopolurf existand §i pentru vlmjarea altor lucrar!. Pentru
a nu cita de cat feral, care ca §i sarea se vindea numal
la sararia Domneasca.
Acelea§1 documente se ocupa aproape §i de sararia
§i de fieraria sati mal bine Ijis de hieraria Domneasca,
dupa cum se qicea pe acele timpuri. Vom psi in acea
ce prive§te fierul o anomalie, care insa nu trebue sa ne
§urprin4a, avénd in vedere epoca in care exista. Pe' cand
negutatoril roman! din Bucure§ti eraii °prig de a vinde
fier, §i fierul nu se vindea de cat de oameni ce luaii
sararia de la Domn, suditif austriacT §i ru§! sunt slobozi
de monopol. Romania se gasea sub ocupatinnea Rasa §i
Austriaca, care immeail ocrotirea intereselor supu§ilor §i
suditilor lor. Suditil fiind aceia ce se puneaa sub pro-
tectiunea consulilor strain!. Ast-fel se Intampla ca mull!
negutatori romani eraii suditil puterilor invecinate, de-
veneati sudill strain! pentru all apara interesele In
tara lor :
www.dacoromanica.ro
 I89

Urechid,rol. I, p. 02. Pitac catre dumnealul ve!

Aga a nn se vinde sare si henil aid In Bucure0Y pe
la alte locurY ci numaY la sararie.

ELI Mihaild Cost. Sultan' W. i gpd, zem. Vla.

*Dumné-ta Vel Aga, 11 facem.a In scire, ca la Domnia
*mea aa data jaiba sgrariuluY ce tine sararia i hergria
*domnésca pe anul acesta, cum ea In potriva obice-
aiuluY si a poruncilorti domnesd ce face vInlarea de
sue i de henil In BucureseY pe la alto locurY, de fata
orsi printr'aseunsa, pricinuindu-se ea acésta paguba la
venitul sararieY si herariel domnescY ; cum 0 pe una
crane Maneiulescu rail dovedita acum Intr'aceste Oile,
R esum ea ou 'mina séma ati cumpérata aid In Bum-
resd, nu dela sararid domnésel 40 bolovanY sare, si
Incarcandu-1 In treY care aa dus-o la zalhanaua lu'l ;
upentru care fiind-ca pentru acesta obiceia végluma
*la mana luY 0 domneseY cartf, care serie ea din in-
Reeputti s'ad urmat 0 vIn4area heruluT i a sareY In
«BucurescY este a fi numaY din Domnésca herariY i
sararie, si fiind-ca aceld Iane Manciuleseu de va fi
*dupä cum jaluesee salariula, se yede ea a urmatil in
ipotriva vechitiluY obiceia si a poruncilord domneseY,
*jata ca porunnima sa cercetezY dumné-ta Intaia pentru
iacesta Mancluleseu, si de veY dovedi ea at. facuta
*urmare In potriva poruncilora 0 ad cumpérata sare
de la alta parte si nu de la sararia domneasea, sa
Ko fad zapta sarea, aceea, sa-la ridier si pe aceld Iane
*si sa dal de scire DomnieY mole; asijderea O. daT In
iscire la WI obstea, ca sunt opritY, si cela ce se va
'Iasi cu sare, séa cu hera, cump6rata de la and locrt
Fig scie ca se va lua pe sérna DomnieY, 0 sa ail)/
volnicie cump6ratoriula sarariel sa eerceteze ea se
kafle pro unulil ea acela si sa dea In scire, fiind-ca
*acest alisverisd este numaY al sararid domnescY, si
oil-cine va avé trebuinta. sa OA a cumpèra din sa-
a rarie, tol. pisah. gvmdi. 1783, Octombrie 10.

Tot de la Voda Sulu ga.sim In 1792 o carte de O.-

arie si hierarie pentru Bucure0,1 :
www.dacoromanica.ro
 190

Urechid, Ist. Rom, vol. IV, y. 264. Carte de O.-

rarie i hergrie din BucurescY :
Zemle Vlascoe . . . Dupä obiceit s'at dali aceasta
carte a DomnieY mele . . . carele pe anul acesta 1792
at cump6ratd s6rAria si herhia din BucurescY cu aceste
ponturT, aded. sarea dupg obiceid sä o vin4a numaY
el, iar alt nimenea O. nu o vIn(^,16, InsA sarea pisata
ocaua Po banY 6, iar cea nepisat6 po banT ocaua cincT
iar pentru henil suditiY si RusiY si NemtiY sunt sloboglY,
iar penttu cel-l'altY de obste O. se urme4e dupa obi-
ceit a fi opritT, si numal la herAria Domneascl sa se
v6n4A ocaua po parole . . . iar nu mal multt, cAd de
se va dovedi or/ aieve FAA printeascunst ca all vindut
maY scump, sa va pedepsi. 1792, Ianuarie 1.
Asemenea doué ciirtY ca acésta s'at racut si pe cincT
judete ot. peste Olt, i pe 12 judete.
Mal gasim o carte de sararie §i fierarie din 1807
identica ea cea precedenta, afara numal ca pretul sax el
se gase§te ma! ridicat sub Ipsilanti :
Urechid, vol. II, p. 530.Carte de slujba fierArieY
i sgrarid :
. . . . Moldavia si ValahieT ; Dupg obiceit s'ad dat
aceasta carte a DomnieY Mele . .. carele pe anul acesta
lét. 1807, all cump6rat sAraria din BucurestT cu aceste
ponturY adia : sarea dup6 obiceit sl o vin4a numaY
el, iar alt nimenY O. nu o vin46, lug sarea pisatä
ocaua Po banT 10 si jumtitate, iar cea nepisatl ocaua
po banY nota, iar pentru fier, suditiT Rusiel si a!
Nemtid stint slobolY, iar pentru cd l'altY de obste sa
se urmeze dupa obiceit a fi popritY si numaY la fie-
r6ria Domneasct, A se vinq16. ocaua . . . iar nu maY
mult, cad de se va dovedi, orT aieve sad inteascuns,
a al vindut maY scump se va pedepsi, i saam recech
gd.-1807. Ghenarie 1.

In aceasta epoca s'a ridicat monopolul sarariel, iar

nu darea sararitulul dupa cum din scapare din vedae
www.dacoromanica.ro
 191

negresit, çlice D-I Urechia In vol IX, pentru cat-va timp

dar s'a relnfiintat In urma iarasl. Nol credem ca erall
si motive fiscale pe langa cele aratate In actul de mal
jos reprodus In extenso dupa D-nu Urechia, vol. IX,
p. 530:
iFiind-eä pentru obOescul folos i ieftingtate se gg-
.

sise cu cale de se ridicase apaltul de sàrgriY §i se de-

dese slobozenie a vinde oil-cine va vrea sare in politia
Bucure0i1or, dar In urna. s'a v6dut urmarea Impo-
trivg, cgcr dupg ce s'ad lgsat de o cam data In slo-
bozenie pretil sg.ra a vinde cum vor putea, apoY s'ad
pricinuit §i lipsg de sare In politia Bucureqtilor, pgti-
mind norodul, neggsind sg cumpere, din care pricing,
ca sg nu cerce norodul lipsg, silit a fost Divauul de
a lgsat sgrgria iarg§/ In orAnduiala eY a fi legatg tot
la vtimY, cum at fost qi pana acum, ea boerul eumpil-
rAtor al vgmiY sg aibg i Ingrijirea apaltuluY Ose ca
sg se rinduiascg dupg obiceid a avea sare cu indestu-
lare i numal el sg vind.ä sare aicY In politia Bucu-
reOilor, iar alt nimenY sg nu fie slobod a viudo O sg
pgzeascg nartul acesta, adicg sarea pisatg sg vindä
ocaua Po banY dece i jumgtate, iar cea nepisatg Po
t

banY nou6 ; asemenea §i pentru fier suditiY nemll §i

al Rusie/ sunt slobodY a vinde, iar ce l'altf de oble
sa urmeze dupg obiceid a fi popritY, §i. numaY la fie-
l'Ario sä se viuda ocaua . . . iar nu mal mult, cgd de
so va dovedi, orY aieve sad Inteascuns cä ait vIndut
ma/ scump, se va pedepsi.i 1807, Ghenarie 8.
D. Metropolit, Iosif Arge,s, Manolache Ban, Constantin Vist.,
Rada Goleseu, ftefan Vadireseu, Isaac &del, Barba Vdearesou,
Vel Logof6t.

g). Mikle de sare

Intre scutirile si folosintele ce se acorda si In a-
ceasta epoca, ca si In trecut unora si altora si mal ales
manastirilor si boerilor, era si acordarea de bolovanl de
sare anualmente luatl de la ocna. Printre cel ce primeatl
bolovanl de sare erail :
www.dacoromanica.ro
 192

1) MAnAstirile
La inceput DomniT acordati un numèr de bolovanT
de sare Manastirilor pentru trebuintele lor, In urma tina
aceste acordar' de bolovani de sare nu mal erail In pro-
portiune cu nevoile, de aceea Domnit pentru a veni In
ajutorul acestor a§e4aminte dintr'un sentiment de pie-
tate religioasa foarte desvoltat pe acele vremurl, atl dat
voe Manastirilor de a vinde prisosul lor de sare pe la
diferite vaduri ; §i dupa cum se exprima documentele,
vinllarea era libera fara plata de vama sall gimbruc.
Aceasta resulta in mixl foarte Imurit din raportul co-
mitelul Wallis catre Impèratia Austriaca la 1.720 Cu
ocasiunea ocupatiunel de catre Austria a celor 5 dis-
tricte ale Olteniel
Hurmuzaki, Dokumente, vol. VI, p. 347. ReflectinuT
financiare asupra organisard §i instalarel celor ciad
Districte Valache dobandite de eurand.
17646nd ca Clerul pretinde fel de fel immunitat/,
beneficiurf de sare, etc., de sigur ea o revizie acestor
privilegiurl s'ar presenta ca necesar, O aceasta revi-
zuire n'are se fie incredintat numal la viitbre repre-
sentatie al tard, ci s'ar recomanda, deja din punctul
de vedere fiscald, de a i anexa O pe Domnu functio_
nar superior al contributiunilor, de 6re-ce D-sa este
mal bine versat In acésta materie, §i cu Insareinarea
de a asista la revizuire sus mentionata, spre a ra-
porta i aviza.
Dupä informatiunile luate de o camdatti, monasti-
rile, denumit Domne§tY, ad capatat, de la unu sati altq
Domn, care, or de proteetiune, or din causa ca 1)-sa
s'a convins de neeesitate, nisee donatiunl, dar In tot
deauna numaY pe un anti, O ast-Idl s'a creat acest
obitleit, care avea diferite nume ; privilegil, sentir°, etc.
De aicl provine i beneficial de sare, pe care un
Domna l'a acordat, lar suceesorul s6U, or l'a res-
trans, or l'a §i desfaeut.
S'a O dispus cit sa elibereze in viitor numaY o
www.dacoromanica.ro
 193

parte In natura, iar restul beneficiului O. fie predat

In suma de banY, dupa pretul cuvenit, §i asta din
cauza, ca pe beneficiul acordat a intrecut mal in tot
de una cantitatea trebuinciosa pentru consumatia mo-
nastirilor, O In consecinta, sarea netrebuincios a fost
vOndut din partea monastirilor peste Dunare catre TurcY,
(pagb) pagubindd astfel tresorul Camera Domneasea.
Este de preva4ut ca sub asemenea circumstante,
Comerciul cu Sare, care va fi deschis de la Majestate
Vbstre, ar suferi de aici multe pagube, propunem
dar, ca Clerului s'ar putea da deputatul luY de sare,
de care are nevoie pentru consumatiunea casnica,
dupa sistemul In vigore In Transilvania, adeca : a
acuda CleruluY una bonificatie egal ca valbrea bo-
lovanului, sad dup. greutatea. . . llemane dar intreba-
rea : Sarea trebuiuci6s6 CleruluY pentra us domestic,
li se va elibera in fructis et minutis dupa systemul
transylvanian, or In bolovani lutregY, cum a fost us
In timpul Voyvo4ilor.

La fmele acestul raport se gftse§te lista ManAstirilor

ce primise donaliuni de sare de la diferitit Domul In
epocele anterioare, parte din ele deja menlionate de nol
la epoca preceden la. Mara de acelea mal gftsirn tot din
acel timp aratate In raport :
Mándstirea dintr'un lemn, anual 500 bolovani marY
de sare acordati de Nic. Mavrocordat.
In Istoria Romanilor de Urechia, vol. I, pag. 729 §i
urmatoarele vol: VII li VIII, gasim lista aproape com-
plecta a Manastirilor azora s'a acordat sad sa. recu-
noscut din nod de DomnY prin noY Hrisoave de intd-
rire donatiunile facute de predecesoriT lor In Domnie :
1775 Sf. Manastire Vciedreqti sä ja pentru 500 bolo-
vanY sare talen f 500 i 90 bolovanY de sare a
manastireY Tanganu, metohul manastirei Vaca-
retilor i merticul de sare ce lua manastirea
Horezu.
1775 Manastirea 1Vucetu sa ia mertic de sare.
1775 Manastirea Cdlddrusani 200 bolovanY.
www.dacoromanica.ro 14
 '194

1775 Biserica Hayiul din BucureA ce sunt zidite de

Mihail monachul ce a fost Logotét de talud 2000
oca sare de la Telega.
1775 Cartea de mild a mAndstir0 Dobresti 10 bolovanl
sare
1775 Schit Valea mare Huscel 1000 oca sare Telega.
1775 Dildndstirea Cobia 50 bolovan/ sare Telega.
1775 a orafulni Rdmnie ot sud Slaam 'Uranio
150 Telega.
1775 MIndstirea Comand 150 bolovanT sare Telega.
1775 n'irgo». 200 bolovanY sare Talega.
1775 Slobozia 150 bolovanT sare Sldnic.
1775 Verosul 50 bolovanY sare ocnele marY.
1775 Orafu Focfani 200 bol. sare Telega.
1775 Mihata Vodel 150 bol. sare.
1777 Achimandritu in Bucurei 50 bol.
sare Telega.
1775 Mdndstirea Oserolotamul de la SE Agora 500 ta-
ler/ de la cdind.ra01 de ocne la luna Martie 9 in
ziva de patru.-zecl muceniel i a se trimete cu
°amen/ vrednicl la Mdndstire.
1789 MAndstirea Brelneoveanu 80 bol. sare.
1799 Curuciusmea din Tenitul ocnelor ta-
lei1 100, din venitul vdmilor 50 s'a mal addogat
350 din venitul ocnelor i 150 de la carvasaraua
Domneascd (de la vana).
1803 Schitu Poiana Ilférului din R.-Sdrat 100 bol.
sare Sigui°.
1803 MAndstirea Focsani 300 bol. sare Telega.
1803 crlu Vodez 200 bol. sare SlInic.
1803 Episcopia Argef 500 bol. sare.
1803 Mandstirea Velairesti 500 talen/ 50 bol. sare
5i mera° Horezu.
1703 Mdndstirea Adtim. In.chinatd la MAndstirea Stavro
Nichita din SE Manto 180 bol. sare Talega.
1803 Mdadstirea Slobozia Inchinatd Mdndstirel Dohiarul
Munte 150 bol. sare
1803 Md.ndstirea allddrufani 100 bol. sare Telega.
1803 Mandstirea Vodet 150 bol. sare.
1803 Episcopia Buzec 500 bol. sare Telega.
1803 MAndstirea Comana 100 bol. sare Telega.
www.dacoromanica.ro
 195

1803 Episcopia almnic 500 bol. sare.

1803 Mgastirea Arnota 100 bol. sare (kale mart
1808 Cotroceni 150 bolovanf sare Telega.
1803 Mitropolia Bucurefti 200 bol. sare Telega.
1803 Mgastirea Sfintu Gheorghe not. 200 bol. sare
Telega.
1803 Mgastirea Marc* 2000 oca sare Telega.

2) Bisericele
1.779 Biserica Vergulici 1.00 bol. Osare.
Nol credem eft afar& de aceastA bisericti se mal gft-
seafi §i alte bisericI, carI sA. fi primit mile de sare, fap tul
ca. nu am aflat documentele nu poate fi o probA cate-
goric& ca. alte bisericI nu aU primit mile de sare. Mal
cu seam& cand vedem la Inceputul acestui secol pe Con-
stantin Ipsilante ca. recunoa§te Catolicilor din Targovi§te
mila de sare adica. :
Urechici, Ist. Rovainilor, vol. VIII, p. 393. Carte
din 1803 Ianuarie 2. Ca sl ail)/ a lua de la omitä
ce este din josul TArguluf TArgov4te 50 bulgarf sare
pe tot anul, pentru care sI aibg a merge parinti/ bl-
rAtiY la camArwl la °ca., s1-0 ja acea mil/ de sare
toat/ deplin nesmintit/ in totl aniT, fiind-cä acea
mill a avut-o mal Mainte de care poruncim am/ra-
§ilor ce vetT fi la aceasta omita intocmaY sa fitl ur-
matorY.

Tot in acel an 1.803 Aprilie 4, Domnitorul acordà,

Luteranilor din Bucure§tI bolovan1 de sare c&te 30 pe
fie-care an. Aceste acordarl de mile sunt o prob& neta-
&lull& de tolerania religioasa, ce a existat In vechime
la no1 In tan..
3) §cori.
La finele secolului trecut gasim ca. Domnil ail a-
cordat ajutor §i §colilor. Nu poate fi vorba de §col1 ro-
www.dacoromanica.ro
 196

mane ci de §coll grece, unele din tara allele din Grecia.

Se mal acorda mila de save §i §coalel slavone§tr din
Buc ure§ti :

Undid, vol. I, p. 848-1779, Iunie 3. Hrisovul

scoalelor de la Arvanitokori :

«lar pentra plata aceluT dascald orAnduindil Domnia

mea In fie-care an doug sute cind-ded bolovanI sare
de la °end, Insg acestY 250 bolovani de sare sg-I
«plgteascg cgmgrasuluY de la Ocne fgrg nicY o Impo-
itrivire si ftirg nic/ o pricing, fieste-care bolovanti, de
asare Po tal. unulti, la luna luY Augustti, care bail/ sg
ese dea dascalulu/ pentru Invggturile elinestt ,

Urechid, Ist.Romdnilor, vol. VII, p. 452-1798,

Iulie 11. Cartea scold slavonestI ot. Sf. Gheorghe cel
vechia :
Incg sä aibg pe tot anul eke 1000 oca sare de la
ocna Telega sud Prahova.

1798, Afaifi 31. Cartea bisericeI si a scoaleT de la

satul GreciY :

Ca O. ja de la ()ma Telega, pe an, cate una sutg

bolovanY sare.

4) BoeriT §i slujbasiI

Boeril am vécolut ca. erail scutill de darea personala

§i de alte dart ce nu le platead de cat poporul §i ma-
zilii. Pe langa aceste scutirT boerii mat aveail §i folosinte
§i privilegiurl.
Dintre folosinte nu vom cita de cat dreptul de a
primi de la ocne o cantitate de sare, cunoscuta acest
drept tot sub numele de mila de sare. Primead mile
atat boeril de neam ce nu erad In slujbe, cat §i sluj-
ba§il tare! ce se gaseati In oare-care dregatorie. Lefurile
www.dacoromanica.ro
 197

dregatorilor nu erati fixe, ci variaft dupa cum erail §i

veniturile Orel, vedem ast-fel ca la 1.776 venitul lo-
gofeliel celel mad era de 3 leI din 500 lel, adica trei
lel de punga de la cumpèratoril slujbelor visterieI i a
camarel, adica din desetina, din vadrarit, din gostina,
din vama §i din ocna, cand se vor vinde. Vedem de a7
semenea ca venitul visternicil celel marl era de 500 lel
de la cumpèratoril ocnei dupii cum era venitul §i al
Postelniciei celel mad.
Dup. cum la 1.720 delegatil Imparatiel Austrid In
Oltenia s'a ocupat de all da seama exacta de venitu-
rile tinutului Olteniel de asemenea el aft cautat sa in-
gradeasca pierderile suferite de tesaur din causa sumelor
ce se acordati ca dar §i mile de Domti pe la Manastirf,
Boer! §i alte persoane. Am vOut din raportul comitelul
-Wallis, ea s'a cautat a se restringe acordarea de sare
la limita necesara pentru consumatiunea Manastirilor.
Se vede ca niel boeril nu aU fost aparatl de modificarile
ce s'ati gasit de cuviinta a se introduce in gestiunea fi-
nanciara a Olteniel, de oare-ce gasim documentat ca
boeril aü presintat un memoriti pentru apararea privi-
legiurilor lor.

Hurmuzaki,.Doc. vol. VI, p. 471.-1731, Aug. 20.

Estras din raportul comiteltd Wallis 0 al BaronuluI
Rebentisch despre visitatiunea facuta In Oltenia.
La un Memoriu presintat de Boeri/ cel mal ca pre-
ferinta cerand o acordare anuala de sare, daca nu in
aceia0 cantitate ca pang aci col putin intr'o cantitate
corespun4toare la trebuintele caselor lor, se pune re-
solutiunea ca : D-ni/ Conte Wallis 0 Baron Rebentisch
vor cerceta i aceasta cerere spre a avisa.

Nu am putut sa ne procuram resultatul cercetarilor,

dar oil-care ar fi fost dup. cum §i orl-ce dispositiunl
1) Urochiit, op. cit., vol. I, pag. 196.
www.dacoromanica.ro
 198

ce se vor fi luat ail incetat odala cu reIncorporarea

Olteniel la Romania. Boeril '§f-aii recapatat privilegiile
lor pe care le-ati exercitat pana In timpir din urma. A-
cordarea unor bolovanT de sare nu se considera ca un
drept pentru cel ce se folosea de dinsul, era consi-
derat ca o daruire, ca un har, ce trebuia recunoscut de
fie-ce domn sad cel putin sa nu fi fost cu Impotrivirea
Domnuld ce se gasea In Domnie.
Epistalif ocnelor nu eraii datorl a da sare de cat
celor ce aveati carte de la Domnie. Aceasta resulta
dintr'un Pitac din 1.803 catre epistatul ocnelor, provocat
sa vede dupa intervenirea epistatulul ocnelor la Domnie,
la o cerere cam prea starnitoare a unel boerese de pe
timpuri

Urecliitt, Ist. Rom. vol VIII, p. 654.-1803. Pitac

la epistatul ocnelor :

«Nu ddm la nimenea sare de la ocne ca o datorid

ci ddruire qi har, qi fiind-cä darul nu se core cu zor
§i cu poruncl, nepermisd este cererea care o face Ca-
tinca Fdlcoianca SAtrareasa; iar dacd are cartea Dom-
niel mele prin care sd aibd mild de sare randuitä a
i se da pre tot anul, sd o arete, ca sd ddin portmcd
a i se da acea sare dupd carte. 1803, Dec. 7.

5) Gazdele boerilor ce mergeaa ca trebT la Tarigrad

§1 vin de acolo incoace

Pe acele vremuri nu se cuno§tean Inca toate Inles-

nirile din timpul de fata, cand pleca cine-va la drum.
Un calator care pleca, trebuia sail cunoasca din'nainte
gazda daca nu vrea sa ramae pe drumurl In localitatea
In care ajungea. Plata echivalenta cu serviciul facut
pentru gazduire iara§I nu se Intrebuinta, se cauta a se
rèsplati serviciile facule prin alte avantage §i profile. Ve-
www.dacoromanica.ro
 499

dem ast-fel pe Domnif, carl aveati pe acele vremurl dese

raparturl de afacerI cu Constantinopole, '§I aranjasera
din'nainte gazde pentru trime§il lor din tara. Cele mal
multe afacerl se tratad prin trimil speciall, carl trebuiail
gazduitl atat la Constantinopole, cat §i In diferitele lo-
calitatl unde trebuiat sti se opreasca ace§t1 trimi§l pe
drum. Domnil acordail gazdelor boerilor pe langa alte
foloase §i un numér oare-care de bolovanl. Aceste acor-
dar se faceail prin cartl emanate de la Domn :

Urechiä, Ist. Rom. vol. I, p. 1170. Cartea ce s'a

dat luT Dumitru de la Veli-Slatina a lua pe tot anul
de la ocna Telega 20 bolovanT de sare :

aDabad. gvmd. LuT Dumitru de la Veli-Slafina, ca-

arele fijad gazda boerilort si altort °amen! DomnescY
«ce mergil la Tarigradt, si vin de acolo incoace, at
a avutt orinduialA de la trecutil Doran/ de at luatt
ape fiesce-care ant de la ocna Telega bolovanT 20,
aprecum pentru aceasta ne adev6rim1l Domnia mea
aatat din artile altort DomnY, cat si din cartea Dom-
a niel séle Grigorie Ghica VocIA ea lét 1769, Mait 20.
Dreptt aceea int6.rimt si Domnia mea printeaceastti
carte a DomnieT mele, ca sl alba a lua aceastO sare si a-
anult acesta si d'acum Inainte, si poruncimt Domnia
«mea DomnieT sebe Vel Camarast Za Ocne sa daY sarea
a aceasta nesmintita, ii saam receh. gvmd. 1775,
a Iunie 7.»

1745, Iunie 7. Asemenea carte s'a dat si NécoliT

de la Dragort. Chioté ce este iargsT gazdA sO aib6 a
lua pe tott anult de la Ocna Telega bolovanT 20.

1775 Iunie 7. Asemenea carte s'a datt si luT

Saigaz de la Solime, ce este iarAsT sl iée 20 bolovanT
sare de la Ocna Telega pe tott anulti.
1775 Iunie 11. Asemenea s'a dat si ha Alibasa
de la Despodagt gaida iargsT pentru 20 bolovanT sare
de la Ocna Telega sa iée pe tott anult.
www.dacoromanica.ro
 200

1775 Iunie 12. Schele Chebaiasi do la Turtacaia

sd iée pe totil anuld de la Ocna Telega bolovanT
sare 12.

1778, Nov. 21. Cartea popi kanii penint 20 bolovani de vare

de la Ocna Telega.

Zem. Vlascoi. . . De vreme ce popa Izant. Echim-

istambold flindli gazdd boerilorti i altortt 6menT dom-
nescT ce mergd cu trebY la Tarigradti at avut
de la altT trecut/ DomnY sä iée pe totü anuld cate
.20 bolovanT sare de la Ocna Telega precum ne-aind
eadeveritt Domnia mea din cartea rtiposatuluT Domnt
Racovitd Vod. ot. lét. 7250, Ianuarie 17, i
«din cartea Domnid séle rtposatuluT Scarlatt Gregorio
uGhica Vod. ot. let. 1776. Septembre 29, i din cartea
uDomnid séle réposatuluT Gregorio Alexandra Ghica
aVodd ot. let. 1796, Maid 30, care cdrtY arkandu-le
numituld preotil de s'at védutt de Domnia mea,
une-amtl milostivitt asuprd-T de i-amd intdritti acéstd
ulna i cu Cartea Domniei mele, prin care poruncim
sdif iée nesmintitti pe tat anuld de la numita Ocnd
(cod aa este porunca Domnid mele, ii saam receh,
gvmd. 1778, Nov. 21.,
Urechiei, Ist. Rom. vol. IV, p. 270. Cartea ce s'a
dat de mila de sare luf Dimir Baba Techesi de a lua
150 bolovanT de sare :

S'at bloat de Mdria Sa Vodd cartea luY Dimir-

«Baba Teche, ca sti iée de la Ocna Telega, pe ant,
ubolovanT sare 150 bolovanT Po una sutd, i in vreme
scandtl se va da §i altora sd §i-o ridice O. o duct.
mundo va vrea, care acéstd mild at avut-o, atatti de
cd-l'altY DomnY de maT nainte, att. §i de la Mdria
Sa din ceal'altd Domnie. 1792, Aprilie 1.)

1792, Noembre 18. Cdrfile ce s'aft datit de mila de vare

filor ce sunt pe drumulti 7arigradului.

Zemle Vlascoe . . LuT Sah-palt de la Saliher, ca-

.

«role fiind gazda boerilor §i altor émenY Domnesd,

www.dacoromanica.ro
 201

«care mergd cu trebf la TarigradA i vind de acolo

Ine6ce, ad avut orOnduiall, atatd de la trecutiT DomnY
«de mal nainte, eatti si de la Domnia mea din cea-
«l'alta Domnie, de a lua de la ocna Telega pe and
asare bolovanl 20, precum ne-amd pliroforisitd Domnia
mea, print'acéstd carte a Domni/ mele, ca sd (liba a
alua acéstä sare nesmintitti pe totd anuld, si porun-
Domnia mea dumitale Ye] edmdrasd de oene,
asa dal ; Intr'altd chipti sd nu fie, c5. asa este portmea
aDomnieY mele. 1792, Noembre 18.,

Pe timpul lul Hangeri s'a mal acordatii daruri a-

anuale de bolovani de sare la diferifil gazda§1 al Dom-
nulul, in§irafl pe calea de la Constantinopol la Dunare :

Ist. Rom., vol. VII,p. 231i urmdtoarele :

Darul pentru Ali-basa de la Despoto dag 20 bolo-
vanY sare de la Talega.
Darul MI Hussein sin Mahmet-Pasa de la Joyita : 20
bolovanT sare acordat/ In 9 Maiil 1798.
50 de bol. sare anual tu/ Ali-baba-Tekesi.
150 bol. sare Jul Demir-baba-Tekesi In 20 Maid 1798.
150 lu/ Hussein Baba Salchler de la Tekeana, do la
Razgrad, sare de la Telega a 100 oca bolovanul,
24 Maid, 1798.
20 bol. sare luI Mehmet lazagiul de la Imbrucul Tur-
tucaid, etc., etc.

AvCmd cine-va acest tabloti inaintea ochilor despre

enorma cantitate de sare, ce se daruia pe fie-care an de
Domnl la ManastirI, Boerl §i alfil, '§I poate lesne face so-
coteala de ce arenda §i venitul ocnelor in trecut erati
atat de miel, de oare-ce atat camara§il nu fineati soco-
teala la venit de sarea ce se da In natura §i nicl aceasta
sare data ca mil& nu se socotea in arenda. Cumpèratoril
ocnelor erat obligall a da sarea in natura peste. arenda
e§ita la licitafiune. Negre§it el '§I faceail socoteala pe
sarea ce putead el vinde in afara de sarea, ce se im-
www.dacoromanica.ro
 202

parea in tara, fara sa treaca ca§tigul prin mana lor.

Trebue dar sa tinem seama de aceasta pierdere din ve-
nitul ocnelor, cand ne vom ocupa de productiunea oc-
nelor §i de venitul lor In aceasta epoca.
Cifrele ce vom da nu vor represinta de cat sarea
scoasa din ocne §i care era vinduta fie de camara§if de
ocne, cand ocnele se exploataii In regie, fie de cumpè-
ratoril ocnelor and ocnele erati arendate, Wa a se line
seama de sarea data In natura §i de sarea ce se da
drept dijma proprietarilor ocnelor, cand ocnele In ex-
ploatare se gaseaii pe mo§ia vre-unui proprietar parti-
cular. Chiar aceste date nu pot sa ne dea o idee exacta
de productiunea reala a sarel dupa timpurf, de oare-ce
am vqiu t, a se facea mare risipa de sare, la exploatare
§i la virare, de asemenea am constatat ca se comi teat'.
dese abusurl, care toate Impreuna, se resfrangeati asu-
pra acestul important venit.

N. Dijma de sare datoritd proprietarilor °end

Exploatarea salinelor (land un important venit Dom-

niel, continua §i In aceasta epoca sa fie un monopol
reservat Domnulul, pe care '1 exercita, fie direct prin
carnara§ul sèii, cand ocnele erafi cautate In credinta, pe
seama Domniel, fie arendandu-se ocnele la licitatiune.
Dup. documentele ce ne-am putut procura §i care a-
proape nu aii variat In cea ce prive§te continutul lor,
acest monopol s'a exercitat In acelea§1 conditiunl a-
proape, cu ace1ea§1 drepturi §i Indatorirl ale Domniel,
fat& de proprietaril ocnelor.
In Muntenia mal toate ocnele ce s'aii exploatat ail
fost deschise pe mo§i1 particulare, Domnul le exploata
in modul aratat mai sus platind lima dijma din sarea
exploatata. Aceasta dijma In cea ce prive§te bolovaniI
www.dacoromanica.ro
 203

eel marl, adica sarea de mal mare valoare era din 4ece
bolovanl unul. Pentru bolovanil cel miel, dijma a variat
de la çlece una, pana la din tref unul, de a-semenea a
variat cuantumul dijmel In cea ce prive§te sarea ma-
runta, din care adesea proprietarul ocnei avea dreptul sa
ja din trel WIT una ca §i din bolovanil cel miel.
Nu trebue a se confunda aunt& dijma cu mila de
sare; deosebirea este fondatnentala. Pe and mila nu se
putea cere, ne fiind un drept, ci un har, un dar al
Domniel, dijtna din contra, nu se da ca un har ci ca
un drept pentru dijma pamintulul mo§iei sale.
Mara de documentele Eforiel Spitalelor Civile asupra
ocnel Slaniculul §i de care ne vom ocupa la finele acestul
capitol inteun paragraf special, mal gasim din aceasta
epoca:

Hrisoavele mitnitstiret Sf. Panteleimon pentru stApilnirea mallet

si ocnelor de la Oonele mart din sud non 1)

Io Maid Ghica W 1753. CAY sunt milostivl 0-

aq rivng. Dumnezeasc5. 0 cel ce s5. nevoesc sl pli-
neasa bunkgtile, carY cu duhul luY Dumnezett In-
drepandu-se, se Invrednicesc a fi mostenitoril imp&
rb.tiel veciue, ceea ce este gal de la inceputul cap-
turel pg.rintele luminelor, precum apostol Pavel strigA :
GAY cu duhul luI DumnezeA se povgtuesc, aceea fil
luY DumnezeA se numesc. Decl dar, totY ceY ce vor
vrea s5.V mantuiasca sufletul, datorY sunt a face mi-
losteniY 0 ap se vor Invrednici a se deslega de sar-
cina Ocatelor 0 a lua plata nesazutä de la Imp6-
ratul cerurilor. Dupg cum zice: fericitY eel milostivl
c6 aceia miluiV vor fi 0 inaintea acelora, poarta In-
tgririlor cere0Y, nu se va inchide, ci mal vartos ba-
curdndu-Y, li se va deschide 0 vor intra ca ni0e fif
apçlatl cu mgrire i cu cinste Inaintea lu/ Dumnezeti,
In locaprl cere0Y In vecY nesfAr0te qi se vor Incu-

1) 11. G. Gttli§escu, opb cit., p. 237.

www.dacoromanica.ro
 204

nuna cu cununf nestricate. Drept aceia si et robul

stapanulta met Isus Hristos, bunul crestin si de
Dumnezett iubitor, Io MateY Ghica W., fiul rtposa-
tuluT si de pururea pomenituluY Io Grigore Ghica W.
dupa ce Domnul Dumnezet, ne at miluit cu Domnia
acesteY pravoslavnice tarY romanestY si am venit in
parintescul si stramosescul Domnief mele scaun. tiind
cä mu4Y pamintenY, cele wrest/ at castigat, pururea
eram cu ravna Dumnezeeased si. dragoste catre sfin-
tele lu/ Dumnezet locasurY a le intari si a le lute-
meia cu cele trebuincioase, maY virtos dare ctitori-
ceasca noastra manastire, care din tenielie este ziditä
si inaltata cu toate imprejmuirile desavirsit, de Dom-
nia sa mal sus pomenitul si intru fericire Aposat
parintele DomnieT mele, intru slava si lauda luT Bum-
nezeti si intru cinstea sfintuluì mare mucenic si min-
tuitor Panteleimon, unde si spitalurY cu 12 paturT,
pentru odihna si tamaduirea a multY saracY bolnavY
a facut, pazindu'l pururea cu spitaril si cu doctoriT,
spre cautarea si tamaduirea saracilor bolnavT. Caro
lucru de suflet folositor, v6;16ndu'l Domnia mea si
cunoscand cä sunt multe spre trebuinta ticalosilor
bolnavY a se cauta si a li se purta grija, precum se
cate si pentru ca sä nu fie lipsa niel unul de cele
trebuincioase, atat pentru hrand si chiverniseala vie-
-0Y, cat si la patima bolnavilor.
Pururea eram Domnia mea cu gaud, ca O. mal a-
daug venitul acesteY sfinte si DumnezeescY case.
Deci dar cumpArand Domnia mea o mo0e la 'MO
Ocnelor mar! sud Vficea de la Nicola sin lane Baro, de
la Sanda ce ail fost sotia Pope! Radului sin Pope! Lo-
°cat f i de la Petru sin Radu judet, pe care mofie Bab
deschis ¡;i ocna ce se lucreazA acum, am dat'o Domnia
mea danie sfintei mai sus pomenitei ctitoricesci monas-
tiri. Si impreunA Cu cinstitii i credinciop boor! diva-
nului Domniei mele, am hotArit prin acest cinstitul al
nostru Domnesc hrisov, ca sA aibA st monastire sf.
Panteleimon a '0 lua venitul pe deplin, &pi numita
mo0e, atat din altele ce ar fi, cat §i dijma pamintului,
adicA din sarea ce va e0, IA la Monastirea din 20 bo-
lovani de sare un bolovan, mAcar ca dupA dreptate cu
www.dacoromanica.ro
 205

cale era si ia monastire dijma pimintulia din me

bolovani unul. Dar pentru ca i cimArapor de ocne,
si le fie mai indemini §i Cu c4tig am hotirit Domnia
mea, sä ia din 20 bolovani unul, care sare luAnd'o
aibi vos oamenil monastirei, ce se vor orAndui de epi-
trop, si o dud pe la vadurf si o vin¡li, ca si fie de
intirirea sfintei monastiri i de prisosul §i indestularea
spre a se chivernisi ticAlo§ii bolnavi.
Iar Domniel mele i pdrintilor Domnief mele veci-
nica pomenire. Asijderea i In urma Domnie/ mele, pe
care Domnul Dumnezeti va alego a fi Domn i sta-
pdnitorul Ord aceasta, Inca poftim 0 '1 rugdm cu
numele Domnulig i mantuitoruluY nostru Isus Hristos,
cd in vremea stdpanira sale, sd pdzeascd i sd intd-
reascd acest bun 0 de suflet folositor a§ezdm6nt, pre-
cum serie mal sus. Ca .0 ale Domniilor sale tocmie
apzdménturl ce vor face In urmii, sa fie cinstite
nemiFate In veacul viitor, 0.'1 fie sufletul la odihna
cea vecinicd. i am Intdrit hrisovul acesta, cu tot
sfatul cinstitilor i credincio0lor boerilor celor marY
al divanulul DomnieY mole: pan Barba VActirescu vel
ban, pan Constantin Bancoveanu vel dvornic, pan
tefan Vdcdrescu vel logofdt, pan Constantin Cretu-
lescu vel spdtar, pan Matef Roset vel vistier, pan Toma
Cretulescu vel clucer, pan Dumitrwo uu vel pos-
telnic, pan Constantin Condescu vel paharnic, pan
Iordache vel stolnic, pan Dumitrache Ghica vel comis,
pan Enache vel sluger, pan Teodorache ve! pitar 0
ispravnic, pan stefan Vdcdrescu vel logofdt i s'ad
scris hrisovul acesta, intru Intdiul an din Domnia
Domnie/ mele de Radu logofätul la leatul de la Adam
7261, iar de la Hristos 1753.
lo Mata Ghica W.

Datele ce gasim in acest hrisov sunt foarte pretio.ase

de oare-ce pune inteo lumina vie mal multe puncte ce
am cautat sa precisam in studiul nostru. Se stabilqte ca
la 1753 era un targ la ocne §i ca acele ocne prin bo-
gatia lor purtaii numele de ocnele marl. Nol am aratat
ca dupa parerea noastra aceste ocne erati cunoscute §i
www.dacoromanica.ro
 206

exploatate din cele mal vechl timpurl, exploatare ce spo-

resc din epoca navalirel barbarilor daca nu chiar din
timpul Romanilor. No! §tim ca or! de cate oil se Intampla
ca sa nu se ma! poata scoate sare din vre-o groapa de
ocna din vre-o causa oare-care se facea alta groapa In
apropiere a§a s'a Intamplat §i in vremea In care cum-
para Domnul Mate! Ghica mosia. Se deschisese chiar pe
acea mo§ie ocna din care se scotea sarea. Facènd danie
Domnul Mate! Ghica mo§ia cumparata manastirel, hota-
re§te, ca Sf. rnanastire sa ja de la mofie venitul pe. de-
plin §i ast-fel printre veniturilB unel mo§il fiind §i dijma
ce se platea de camara§1 din sarea, ce se seo tea din ocna
ce s'ar fi deschis pe mo§ie, proprietarulul mo§iel Domnul
hotarii§te ca sf. manastire Panteleimonul va lua fi dzjma
pamentului din °ma, adica din sarea ce va efi. Hrisovul
mal adaoga : sei ja Nana stirea din 20 bolovani de sare
un bolovan, macar ca dupa dreptate Cu cale, era sa, la
Sf. manastire dijma ptimintului din zece bolovani unul.
Domnul (land mo§ia manastirel putea foarte bine sa dea
mo§ia reservandu-§I venitul ocnelor de sare, §i ast-fel
putea sail reserve o parte din venitul ocnelor cea ce In
realitate a §i Mont de oare-ce hotara§te ca rnanastirea
sa primeasca din 20 bolovanl un bolovan In loe de dijma
din 10 bolovanl un bolovan. No! §tim ca .ocnele se
exploatati fie In credinta pe seama Domniel de camara§il
Domnil In care cas fara Indoiala ca Domnia profita In
mod direct de cea-l'alta parte din dijma ce ar fi trebuit
sa plateasca proprietarulul mo§ief §i care rèmanea In fo-
losul sèii, dar chiar §i In cas de arendare a ocnelor, tot
Domnia se folosea In rnod indirect de aceasta scadere
In cuantumul dijmel de platit manastireI, de oare-ce cum-
paratoril ocnelor, avènd sa dea dij ma mal patina pro-
prietarulul mo§iel, acordaii mal mare pret Domniel. Mal
su seama cand vedern §i §tim ca. dijma se da din venitul
brut al ocnel cea ce In realitate era o dijma din 5 par!
www.dacoromanica.ro
 207

una sati chiar din 3 partl una, dupa imprejurarI, din

venitul net, dupa cum se puteail ridica cheltuelile de
exploatare la jumatate sail la mal mult pe jumatate din
venitul brut care re'maneaïl in sarcina camara§ilor. Cu
toate ca Domnul adaoga in hrisovul sal motivul : Dar
pentrzt ca i ctimamilor de ocne, sti le fie maf indemânti
Cu ca' gig, am hottira' t Domnia mea, sti ja din 20 bo-
lovani unul. In aparenta ca§tigul ar fi al camara§ilor de
ocna, In realitate al Domniel, care profita, fie direct, fie
indirect In casul de arendare dupa cum am aratat, cum-
pératorli oferind un pret mal avantagios. Motivul invocat
de Domn avea ins& o alta insemnare chfar daca ascun-
dea dorinta de a nu priva pe Domnie de intreg venitul
ocnelor mo§iel.
Motivul servea Domnulul sa justifice schimbarea
cuantumulul dijmel, care dupa cum se exprima hrisovul
dupti dreptate cu cale, era din 10 bolovanl un bolovan.
NoI §tim ca dijma din ocnele de sare conform princi-
piilor care '§I aveaii origina In dreptul byzantin, '§I aveat
forta de lege in larile 'Tinkle, era din zece una..
Domnul pentru a schimba cuantmnul a creçlut ne-
cesar sa-§I justifice procedarea, atat eratl cu religiositate
observate principiele de drept roman adanc inradacinate
In popor. Domnul nu a recurs la imprejurarea de fapt
ca dinsul dand mo§ia putea a reserve venitul ocnelor,
cea-ce ar fi pu tut face, daca nu ar fi considerat ca dijma
ce trebuia sa fie platita, era un atribut inerent §i de ne-
despartit de dreptul de proprietate asupra mo§ief.
Pentru nof arata rea motivelor egte de mare pret, de
oare-ce ne arata care era principiul dreptului care regle-
menta drepturile proprietarulul mo§iel asupra ocnelor
coprinse In mo§ia sa, ne area scrupulul cel mare ce '1
aveail Domnil, care eraii ni§te adev6rall legiuitorl de pe
vremurl, hrisoavele lor fiind ni§te legl ce daft In vir-
tutea puterel suverane, fata de principiele ce carmuiati
www.dacoromanica.ro
 208

tara §i pe care nof le-am constatat dese-orl di '§I tra-

geatt origina din dreptul roman. Dar aratarea cuantu-
mulul dijmel care era lege comuna fala de cuantumul
acordat de Domn In calitate de proprietar al mo§iel, care
1§I reserva In momentul daniel o parte din venit, este
de o mare Insemnatate pentru no!, Mind posibilitatea
crearel unel teoril de fantesie care ar putea sustine ca
Domnil erati StapAnt al siirel din sinul pamIntulul §i ca
proba, sa invoace faptul ea dupa Imprejurari acordail
dijma aci din 10 una, aci din 20 una §i a§a mal de-
parte. Bunul lor plac fiind singura norma, nu s'ar putea
sustine niel un drept de proprietate al proprietarului
mo§iel asupra sarei coprinse In sanul mo§iel sale. Hri-
sovul rëspunde, restabile§te principiul, '1 consacra, deroga,
Insa arata motivul pe care '1-am examinat In detalid :
Sti la McIneistirea din 20 bolovani de sare un bolovan,
meicar, cti, dupti dreptate cu cale era set la sf. mdnelstire
dijma ptimintuhti din zece bolovani unul. Vom vedea
dupa cum am constatat deja §i din cele-l'alte documente
referitoare la alte ocne, ca aceia§1 dijma din 1.0 una se
recuno§tea proprietarilor de mo§iI:

Hrisovul ha lo Alexandru loan Ipallante W. 1797, Mar 10

$i lar sä fie sfintuluY Panteleimon i spitalurilor cu

'grad bolovanY milk ca sä aibe a lua de la oenele
marl pe tot anul pot : dou6 mil eind sute, care banY
sA-I r6spum,16 camgra0f ocnelor la Dumnealuf epitropul
sfinteY mAngstirl, fiir de niel un euvint de pricinuire.
Pentru e,ä aceste ocne, fiind deschise pe mo0a stinte/
mtin6stirY, dui:4 cum hrisovul Domniel sale Mate
Ghika W., care ad cumpgrat-o 0 aA afierosit-o danie
la acest sfilmt ldea, i hrisovul Domniel sale Alexandra
Ghika W. ot lét 1767, caro este IntArit de Domnia mea
dintru Intftia Domnie, adevereazd, ca si se ia de la
aceste ocne, din dougileci de bolovani un bolovan, dar
de la o vreme Incoace, nepAzindu-se aceastà hotkare,
www.dacoromanica.ro
 209

rAmAsese de lua numal talere cinci sute, care aceasta

00nd-o Domnia mea, cA nu este cu dreptate flind Cu
paguba monastirif, am mal adAogat ind dou6 mil, care
si fac talere dad mil cinci sute.
Pentru care poruncim cdmdrailor de la aceste ocne,
ea pe tot anul sd avetT a da aceOT banY la Dumnealul
epitropul sfinteT monastirl, fdr de niel un cuvOnt.
am adeverit, hrisovul acesta, ca insu§! credinta Dom-
nie/ mele Io Alexandru Ioan Ipsilante W. i ca ere-
dinta proa iubitilor DomnieY mele fil Constantin W.,
martorT puind §i pe Dumnealor cinstitY i credincio§l
boerT veli1 ai divanulul Domniel mele.

Prin acest Hrisov se intare§te din noti mánastirel

Sf. Panteleimon dreptul sèti de dijma asupra ocnelor
deschise §i care se esploataii pe mo§ia sa ocnele marl.
Vom vedea In detalifi mal in urma ca cu timpul se sta-
bilesc obiceiul, ca proprietaril mo§iilor nu mal luati sarea
In natura, ci se invoiali cu camara§if, ca in locul sarel
ce aveail drept de luat de dijma sa le plateascA o suma
de han! In raport cu pretul sarel ce trebuiail sa. pri-
measca.
Vedem ast-fel ca pretul la inceput se convenise la
500 talere, dar cu timpul acest pret ce trebuia sa repre-
sinte valoarea sarel de lima, nu mal corespundea
realitatea de aceea intervine Domnul §i mal adaoga
2000, pentru ca suma ce trebuiail si plateasca cima-
rail sa corespun4 aproximativ cu valoarea sarel ce ar
fi trebuit sri. dea de dijma :

Hrlsovul le lo Gheorge Karagea W. 1813 Martle 12.

iar sd. fie sfintulul Panteleimon i spitalurilor cu

sdracY bolnavY mild, ca sá aibd a lua de la °ende
marl pe tot anul pe talere douti mil cinc/ sute, care
banY s5.4 r6spun1d cdmdrail ocnelor la D-10 Epitropul
sfintel mandstirT, fdr de niel un cuvént de pri einuire :
15
www.dacoromanica.ro
 210

pentru a aceste ocne fiind deschise pe mo0a sAntel

manastirl, dupa cum hrisovul Domniel sale Mateit
Ghika Voevod, care at cumpa.rat'o i at fierosit'o
danie la acest sfant loca, i hrisovul Domniel sale
Alexandru Ghika Voevod ot leat 1767 adevereaza, ca
sä ja de la aceste ocne, din doua-zed de bolovanT,
un bolovan ; dar de la o vreme incoace, nepazindu-se
aceastä hotarare, remasese de a lua numal cate talere
cincl sute; care aceasta vNandu-o Domnia sa A-
lexandru Voda Ipsilante, cä nu este cu dreptate, fiind
cu pagaba manastirel, prin hrisovul DomnieY sale de
la leat 1797, i-ati maT adlogat inca talere douà mil,
care se fac talere doua mil cinci sute ; pe care de
atund incoace apururea qi i-at luat sfinta manastire
pe tot anul.
Pentru care §i. Domnia mea poruncim camaraOlor
de la aceste ocne, ea i de acum inainte peste tot, sä
aveti a da aceOl banY la DumnealuT Epitropul sfinteT
manastirT fara de niel un cuvant

Acest hrisov reproduc'end hrisoavele Domnilor an-

terior', intaresc din noil drepturile Manastirel sfintul
Panteleimon asupra dijmei ce se platea In bani de la
ocnele ce erati deschise pe mo§ia sa. Acest hrisov con-
stata ca aceasta dijma s'a plata nelntrerupt pana aci
§i hotara§te sa se urmeze ast-fel §i pentru viitor :

Hrlsovul lo Grlgore Dimitrie Ghika W. 1824 Octombrie 10. . .

iar sa fie sfintulul Panteleimon §i spitalurilor cu

saracil bolnav/ mila, ca sA ailA a lua de la Ocnele mari
pe tot anul talere : patru mi!, ing talere douè mii cinci
sute ce ail avut, lar talere o mie cinc' sute, ce s'ad
adAogat de &mía mea, care banT sa-1 r6spun1;1ä a-
maravil ocnelor la Dumnealul, epitropul spitaluluY ot
sfinta mlnastire Panteleimon, Mr de niel un cuvint
de pricinuire. Pentru ca aceste ocne, fiind deschise, pe
mosia sfintel mAnAstiri dupà cum hrisovul DomnieT sale
Mate Ghika W. care at cumparat'o F,A at afierosit'o
www.dacoromanica.ro
 211

danie la acest sfint loca, i hrisovul rAposatuluY

DomnieY sale Alexandru Ghika W. ot leat 1767, prin
care orAnducqte ca sA la de la aceste ocne, din clod
zed bolovani un bolovan, si aceasti dijmi s'ab plAtit
cu bani de afro do**
Ca §i hrisoavele date manastirel de predecesoril
Domnl §i acest hrisov a lul Grigore D. Ghika W. reproduce
dania facuta manastira Pe langa aceasta vedem ca
se spore§te din noti suma ce trebuia sa se plateksca
drept dijma de sare in natura inca ca 1500 talere dupa
cum mal sporise §i ca 25 de anl inainte, Domnul A-
lexandru Ipsilante. Aceasta sporire a sumel ce plateafi
camara§il drept dijma de sare in natura, se explica a-
tat prin faptul mic§orarel valorel banilor cu timpul in
raport cu valoarea obiectelor de prima necesitate, cat
i prin sporirea exploatarel ocnelor, carl produceati din
an in an mal mult.
Si ast-fel se face, ca in urma intervenirel Epitropi-
lor manastirel la Donn, pentru a consfinti prin hrisov
Domnesc drepturile manastirel §i. a restabili in ban' a-
dev6rata valoare a pretulul sarel, ce trebuia manastirea
sa primeasca drept dijnia, vedem pe Doinnl ca din cand
In and, adaogand suma ce trebuiati a plateasca ca-
mara§il, restabileat raportul intro valoarea sarel la care
avea manastirea drept dijma §i suma de ban', ce if se
platea de camara§l. Cea ce exprima hrisovul prin cu-
vintele : prin care (hrisoave) ortinduefle ca sti la de la
aceste ocne, din dou6-çleci bolovani un bolovan i aceastei,
dijmti s'arz phi tit Cu bani de ca-tre ciimitrag, cea ce serVA
i de motiv a sporirei sumel de la 2500 la 4000 talere.
Sa se observe ca Domn.ul nu justifica sporirea prin vr'o
pornire de marinimie de gratificatiune, ce ar voi la rin-
dul s'éti sa faca manastirel, din contra, ca §i Domnii
anterior', pentru ca sa se plateasca adevèrata valoare a
dijinel in bull.
www.dacoromanica.ro
 212

Pria toate aceste hrisoave se stabile§te pana la e-

videnta, ea proprietarul unel mo§il in care Domnia des-
chisese ocna, avea drept la dijma, care era din qece
bolovanl un bolovan din sarea care se seo tea din ocna.
Ca aceasta dijma hotarita a se plati la natura cu tim-
pul, se platea in banl dupa intelegerea ce se stabilea
Intre proprietarul mo§iel §i eämära§il de ocna.
Ca dreptul la aceasta dijma nu a fost niel °data
contestat proprietarulul suprafetel §i orl de cate orl a
trebuit sa intervie Domnul in cas de neintelegere Intre
proprietarul mo§iel. §1 camara§il de on& pentru stabili-
rea pretuluI Are' de dijma, Domnil facènd abstractiune
de interesul lor direct, restabileati adevèrata valoare a
WO, sporind in raport suma ce trebuia sa represinte
dijma Wei :
Urechicl, Ist. Rom., vol. IH, p. 322, 1803 Iunie 9:
Hrisovul ministirei MirginenT ot sud Prahova.

A lua in top' anii cbte tale 1000 de la CAmiraful ocnel

pentru dijma minAttirei pre care este cena Telega, garb
din cumpèrAtoarea ocnilor, dupà cum. a avut a,e¡IllmAnt
mai 'nainte Cu cAmArafii ocnelor de la mAnAstire pentru
dijma ce avea si ja din 10 bolovani unul fi din sarea
naruntà a treia parte.»

Tot din aceasta epoca am intalnit deja la inceputul

acestul capitol rèspunsul Divanulul Tare! din 1.807 la
adresa lul Serghie Lascarof pe timpul ocupatiunel ru-
se§tl.
In acel rèspuns se vorbe§te de cele trel ocne ce
se exploataft §i se esploateaza Inca §i azI, cu deosebire
numal ca la ocnele marl, ocna lucrato are se gase§te
pe mo§ia unuI particular, ocna veche ce se esploata de
secole pe mo§ia Spitalurilor ot Sf. Panteleimon s'a inun-
dat i in locul et este un adane lac sarat. Tot ast-fel
§i la Telega din jud. Prahova sunt gurl de ocne des-
www.dacoromanica.ro
 213

chise pe mo§ia Manastirel Margineni, 41 a .Statulul, es-

ploatandu-se §i ocne ce se gasesc pe mo§il particulare
invecinate. Ocna ,Slanic a continuat sa fie esploatata
numal pe mo§ia manastirel Coltel, a4I. Eforia, de oare-ce
intreaga rno0e pe o mare Intintlere aparline Eforiel. S'ail
mal deschis gull noul de ocna tot pe acea mo§ie, de
oare-ce vechia ocna inundandu-se de apa s'a transfor-
mat de asemenea Inteun lac sarat, ce serva la MI sa-
rate ce vin sa faca acolo In fie-care an o multime de
suferin41 :

Undid, vol. II, Tag, 503. 11,6spunsu1 divanulun

Trel sunt ocnele din toata tara din care se scoate
sare, Insä una ce se numete ocnele mar.' din sud VII-
cea pe mosia spitalurilor ot. Sf. Panteleimon, caruia
se di pe tot anul de la cel ce tino huzmetul ocnelor
cite taleri 2508 nu ca un bar, ci ca un drept al Spi-
talurilor, adici pentru dijma pamintului mo0ei sale ;
ocna Telega din jud. Prahova pe pgmfintul Muds-
tire! 3/15.rginenY, caulk se da pe tot anul de la col ce
tine huzmetul ocnelor cite talerf 1100 0 1200 oca sare
pe an, larA0 Cu asemenea cuvint, pentru dreptul mo0e1
manastirel, 0 ocna Slanic ce este In sud Saak pe pa-
mintul manastirei Coltil, 1 se da pe tot anul -de la eel
co tine huzmetul ocnelor cite talerf 3000, oca sare 3000.

Proprietaril aveati dreptul sa la dijma de sare In

natura §i sa o vinqa. Mra niel o opreliste pe la vadurI.
Acesta era dreptul ion incontestabil recunoscut fail nicl
o discutiune i consfintit de toll Domnil In decursul
timpulul, dupa cum vom vedea, cand vom analisa nu-
meroasele documente referitoare la ocna Slanic a Efo-
riel. Diferite imprejurarl insa printre carI greutatile
transportului §i incertitudinea gasirel de cumpèratorl ail
facut de timpuriii pe proprietarif ocnelor sa vinçla sarea
ce aveail drept dijma tot la cumparatort sail mal bine
dis la arendnil esploatilrel ocnelor.
www.dacoromanica.ro
 214

Acest (NMI) o data stabilit in ceea ce prive§te pe

arenda§1 s'a continuat adesea §i fata de camara§il
Domniel, cand ocnele erail cautate in regie.
Proprietarul ocnel primea in natura numal sarea
ce 'l era necesara pentru consumatiune, iar pentru rest
primea o suma de banl fixata Inainte.
Mara de sarea ce proprietaril de ocne primeat de
la cel ce exploatat ocnele el, mal aveatt §i dreptul la
sarea ce eraii obligatl locuitoril, ce §edeat pe mo§ie sa
taie drept clan. In ceea ce prive§te pe manastirea Collet
ea avea drept la 400 bolovanl de sare, ce erati obligati
locuitoril ce se aflail pe mo§ia Slanicu sa taie pe fie
care an. Locuitoril de pe mo§ia Slanicul din vechl
timpurI se lndeletniceati cu taierea sarel, el faceafi ast-
fel §i claca datorita catre proprietar tot ca ciocana§1 la
Were de sare.
Vedern dara ca pana la finele acestel perioade care
merge pana la regulamentul organic monopolul exploa-
tarel salinelor a continuat sa subsiste in acela§ mod.
Domnul avea singur voe sa exploateze ocnele orl
unde ele s'ar fi gasit. and ocnele se allati inteo mo§ie
particulara, ce nu apartinea Domniel, principiul era dap&
cum §tim ca. se platea proprietarulul o dijma din ejece
una din produsul sareI. Este de observat ca aceasta dijma
se da din produsul brut al ocnel de oare-ce documentele
asupra acestui punct nu lasa cea mai mica Indoiala, ele
arata aproape in mod identic ca se da dijmet, din Matti,
sarea bolovani man 0 mid 0 din sarea märuntei. Dar
cea ce este mal mult din sarea marunta se da pana. §i
din trel par! una. Cea ce Invedereaza ca s'a cautat ast-
fel sa se compenseze perderea, ce suferea proprietarul
asupra valorel sareI de oare-ce sarea märunta era ma!
ieftina, proprietarul avOnd dreptul la dijma de sare din
(Jece una §i nu se putea face el rèspundétor saii nu putea

www.dacoromanica.ro
 215

fi obligat el sa. sufere perderea, ce se facea din farà tnarea

bolovanilor carl el aveati un pret mal mare.
Monopolul exploatarel salinelor a respectat dreptul
proprietarulul ocnel. Proprietarul .ocnel avea drept la
dijma de sare pe care era volnic s& o vIn4 orl unde
§i cu ce pret ar fi vrut dinsul. Domnul nu '§l-a reservat
monopolul vInyrel sarel In. detalift In tan..
Vinçlarea sarel era absolut libera In tara §i In afar&
pe la diferitele schele. Am véçlut ca numal in Bucure§t!
exista un monopol al vinçlèrel sarel, care nu se putea
face de cAt la sararia Domneasa.
Vom reveni Inc& In detaliti asupra dijmel de sare
cand vom analisa documentele ocnel Slanic la finele
acestuI capitol.

S II

Existenta i organisarea lucr5reT ocnelor In Moldova

a). Dovedj de existenta ocnelor

Am mentionat deja In epocele precedente documen-

tele §i doveçlile pe care ne Intemeiem pentru a putea
sustine ca §i In Moldova, exploatarea salinelor exista din
vechl timpurl. Am artitat la timp, ca. In Moldova aceast&
exploatare nu luase totu§1 o prea mare desvoltare, ceea
ce explica. de ce Domnil tart!, carI aft voit mal MM.! In
veacul al XVI sa organiseze lucrarea ocnelor pe o scat%
mal Intinsa, s'aft gasit silitl sa aduca lucratorl ungurl In
lips& de un nume'r suficient de lucratori Moldovenl.
In aceasta Imprejurare nol credem sa gasim adevé-
ratul molly, de ce in Moldova ocnele aU fost exploatate
pe seama Domniel, de lucratorl streinl pe mo§ia Dom-
neasca. Domnul nu a Mont de cat a substitui exploa-
tarea pe mo§ia domneasca, vechilor exploatarl facute
de locuitorl originarl din tara, romanl, drip& cum §i nu-
www.dacoromanica.ro
 216

mele lor '1 indica pe mosiele lor. El fiind cunoscutl sub

numele de ocolas1 de Trotusl. Ast-fel Domnul voind sa
organiseze o exploatare mal sistematica a ocnelor In loe
de a continua sa exploateze ocnele din linutul Trotu-
sului, ce erail pe mosia Trotusenilor, carl el refusat
poate sa lucreze pentru Domnie, a deschis ocnIt nouè
pe mosia .domneasca, ocna, aducènd pentru aceasta lu-
cratorl minierl Ungurl, carI lucratorl, de indata ce ad
venit s'ail si constituit in corporatie. Am reprodus in
epoca precedenta un zapis de vincalare intervenit intre un
oare-care Gligore si Dumitru Sandru si Ionasco Capa-
lana, biraul de ocna prin care se vinde a treia parte
din saliste din Manist si din gritapa mari parte noastra
dupa cum se exprima actul.
Cu toate ca se vorbeste ca s'a vindut si din groapa,
nu putem afirma cu temeiil ca este vorba de groapa de
sare, care era cunoscuta de la inceput sub numele de
ocna. Pe de alta parte biroul de mal era seful corpo-
ratiunel saugailor, lucratoril carl Wat"' si se ocupad cu
exploatarea salinelor. Ar trebui decl sa admitem cä vin-
ytoril erail el proprietarl al ocnel si ail vindut ocna
biroulul de ocna, care a cumpèrat'o pe seama sa sail a
corporatiunel.
In lipsa de documente care sa ne confirme faptul
ca inteun timp oare-care aceasta corporatiune ar fi fost
proprietara a ocnelor, nu pu tem sli dam acestor cuvinte
acel In-teles. Mara numal de a rasturna teoria sustinuta
pana açll de cel ce s'ail ocupat de aceasta cestiune, din-
tre carl mal cu seama de D-nu Oh. Ghibanescu in ar-
hiva societateI stiintifice si literare din Iasl, in studiul
istoric asupra Targulul Ocna. Ar trebui decl sa çlicem
ca corporatiunea saugailor al carul sef era biraul s'a
substituit vechel corporatiunl a ocolasilor de Trotus. Ca
aceasta corporatiune a continuat ast-fel sa subsiste pe
socoteala sa desvoltandu-se de la sine pana ce Domnul
www.dacoromanica.ro
 217

tare! a luat asupra sa venitul ocnelor, din care moment

el ail incetat de a mal fi proprietarI .5i ail fost transfor-
man in lucratprl al ocnel Domne§t1. Fat& de procedarile
din vechime, aceasta nu este de admis de oare-ce ori-
cat de inare era a tot puternicia Domnulul, respectul
traditiunilor era un frail puternic care II Impiedica de
a nesocoti principiele de drept i ordine stabilita. Pe
..

langti aceste consideralinnI primele documente cunoscute

cart dateaza de la Inceputul secolului al XVIII nu contin
vre-o urma de vre-un drept de proprietate, ce ar fi fost
avènd vre-o data pupil asupra ocneI sail cel putin vre-un
drept la vre-o Indemnisare a lor. Credem ca daca Dom-
nul 'l-ar fi Insu§it ocna, ar fi stipulat o despagubire §i
daca nu '§I-ar fi reservat de cat monopolul exploataref
ar fi convenit plata unel dijme, vedem din contra cä. in
Moldova de la Inceput ocnele din tinutul ocnel apar ca
apartinènd Domniel fiind deschise pe mo§ia domneasca.
,Saugail primesc o plata §i privilegil in schimbul muncel
lor, vom vedea asemenea ca el nu erail proprietarl aI
terenurilor de care se foloseat, fie pentru locuinta, fie
pentru Intretinerea lor sail a vitelor lor. Nu rèrnane cea
mat mica indoiala ca daca el ar fi vèndut ocna de sare,
el 'l-ar fi rezervat cel putin locurile pe care erail cla-
dite casele lor §.1 izlazurile de vite. Vedem ca atat terenul
in care s'a deschis ocna, cat §i mo§ia din prejur apar-
tinea Domniel.
Asupra existente! ocnelor In aceasta epoca gasim
urmatoarele date :
D. Cantemir. Descrierea Moldova, 1716. pag. 25.
(Extrasa din traducerea aparuta la 1875):
iMuntilor noOri nu lipsesc nicI acele darurI, caro aduc
muntif, adica minerale metalice. MO. In timpurile
vechI, atat Indestularea Domnilor, cat §i lipsa de ba-
ia0, oprea saparea lor. Iar lu timpurile noastre ati
Impedicat pe MoldovenI tiuta lacomie a Turcilor, §i
www.dacoromanica.ro
 218

frica ca. de vor umbla sapand, vor perde Impreuna cu

tara, 0 osteneala 0 fructele el. In tinutul BacauluT,
nu departe de targul TrotqiuluY, sunt saline foarte
avute, pe call locuitoriT le numese ocne. Acolo nu e
niel o maestrie pentru cura.tit, cacT sapand pamintul
de un cot sat doT de adanc, se gase0e sare prea cu-
rata, care se stravede ca cristalul sat porfirul neffind
amestecata ea pamint cat de putin. .5i aceste saline
niel °data nu iat finit, macar de i luoreaA Intr'In-
sele multe sute de oamenT. Pentru ca. In tot locul,
unde se taie tablele sat drobiT eel de sare, lasa Inteun
loo §i Intealtul columue de acest cristal de sare, carT
sa sprijineaseä paraIntul i boltitura 0 sa aibä loo de
a se lati vinele cele noT, §i ap apoT boltele acestea
atat se umplu de sare, pana In 20 de anY, In cat niel
se cunosc cä at fost deFrtate vre-odata. i se gases°
intrInsele une-orT peOT IntregY impreuna crescutT, earl
nu se deosibesc de loo de peOh ce/ fire04, car/ se
prind prin rIurile de prin prejur.
In-Waite locurT se mal gases° multe saline de a-
cestea Insa Domnif at oprit sa uu se destape, pentru
cä nu fiind prea multa sare sal scada pretul, fiind-cä
acele ce se lucreaza, ajung indestul pentru trebuinta.
Inca §i dealurT IntregT sunt In Moldova, care se vad
a fi pline cu sare, luandu-se fata pamintulul de asupra
lor. De la aceasta sare nu numaT Domnia, dar 0 toata
tara are mare tolos, cad osebit de locuitorY vin 0 de
la Bujdacu, 0 de la Crimea, Insa 0 din alto tail mal
departate 0 o cara In totT aniT cu corabille.
Din acest fragment resulta ca lucrarea ocnelor era
deja organisata de oare-ce arata ca sute de oamenI lu-
crad in ocne §i ca de asemenea sarea se exporta in .la-
rile Invecinate, se arata ca Domnil ail Infiintat mono-
polul pen tru a impedica scaderea pretulul sarel :
Franz loseph Sultzer. Gesdichte des transalpinisden
Daciens das ist : der Walachei, Moldau und Bassarabien
1781-1782.
Acest fragment reprodus in partea privitoare la
Muntenia vorbqte de Muntele de sare de la Groze0I
www.dacoromanica.ro
 219

In aproprierea ord§elulul ocna, la -satul Groze0. Arata

ea pe acel timp se exploata numal o colina Cu sare
In care s'at. flout putue. Ca se vad In jurul ace§tia
Inca mal multr muntl cae a fost exploatatT inainte
de aceasta, dar parasitT in acea epoca.

De Raicewich : Bemerkungen iiber die ilfoldau u. Wa-

lackei, 1789. Fragment de asemeuea reprodus In
prima parte, arata ca sarea se exploata deja de cate-va
secole 0 alimenta tara tarile str6ine invecinate.
Moldova exporta in Polonia sudica.

A. I. Odobescu 1885. Documente privitoare la is-

toria Romdnilor, culese din arltivele ministerului afa-
cerilor stréine din Paris :
La pag. 186. (Relatia Parrott, 1798). La Kilia se
face o bung cantitate de sare alba. Alta data 0 In
timpul Catherinel a doua incg, trecea o parte la Mos-
covitY; dar Imp6ratul actual, pun6nd nu imposit exor-
bitant de 3 sequine de fie-care car* de sare, care
sosea In statele sale, consumatiunea acesteia s'a mic-
vrat cu mult. Sunt de asemenea in Moldova, la Ocna,
abondente saline. Printul avea obiceiul de a le arenda
cu vamile tare pentru 8 sute pungl pe an ; dar de
c,dt-va timp, unele se exploateaza, iar cele-l'alte sa ad-
ministreaza in numele i pe socoteala Curte!.
La pag. 244 (Relatia Rufin 1802), se spune ca yin-
qatorul de grane era obligat a lua In loe de banl,
sare de ocne. Acest abus exista de la MihaI Voda
Calimaclii i acum o M., inceteze 0 nu o sa mal sub-
siste In viitor fiind in contra ordinelor sublimel Portl,
care indatore0e ca plata sa se facä in banY.

Andreas Wolff. Beitrùge zu einer statistisch

torischen Beschreibung des Fitrstentkums Holdau. Par.
I, 1805:
Pag. 29. Sare i salitra Inca e In mare abondenta ;
cea d'intait produce principeluT un venit anual de 400
pungl de piastri, pc cind cea de a doua se exploateaza
flume la Soroca, linga Dnistru, Intetin mod negli-
www.dacoromanica.ro
 220

jent, ego/ boerul insgrcinat cu aceasta, pe lAngg. ch.

nu se pricepe, apol mal trebue sg faca. 0 un drum de
30 ore de la rag Onä la mina., ast-fel ca. mal mult
(mat polonezl trag profit din saliträ amestecindu-o
cu rachig.
In general un mineralog ar face bune afacerY aicea,
unde se bgnueqte a fi 0 aur 0 argint, dacg ar incepe
o exploatare 0 probabil cg ar fi ajutat in aceastg in-
treprindere de cal-va boerl bogatt
La pag. 120 autorul arata, cg venitul priucipelul
de la sare era de 100.000 piastri dupg. Carra, iarg in
anul 1794 sub domnia luT MihaT *utu era de 200.000
piastri.

F. graf. v. Karaczay. Beitr(ige zur europaischen

Leinderkunde 11817), vorbete de salinele cele marl ale
MoldaveY 0 in special de °mg.

Mara de fragmentul extras din Cantemir, (Descrierea

Moldovel) cel mal vechiii document cunoscut este din
1.741 un hrisov al luí Grigore Ghica Voevod prin care
spore§te plata ce se da §augailor ((care din inceput de
la stramo§ii lor §i pana acum leafa lor a fost oranduita
§i a§e4ata, a li se da cate un ban de o sare, pe sarile
ce sunt obijnuitl sa dea la cautare, lar de aci Inainte
sa li se dea cate 3 banl de sare.» Vom reveni asupra
acestul act In paragraful urmator and ne vom ocupa
de organisarea lucrarel ocnélor In Moldova :

M. Carra. INstoire de la ilfoldavie et de la Va-

ladle, dédie'e a .3fonsezyrneur Louis de Rohan, évéque
de Strasbourg, etc. Neuchktel, 1777.

Arat5. cg in munth tgrel se aflg urme de tot felul

de metalarI i minerale, dar nu se aflg nicl o ming
In toatg tara, afarg de minele de sare, care sunt prea
imbekugate i insemnate §i dupg cum s'a incredintat,
nesfir0te. Sarea d'aid e prea bung. §i de cristalul cel
mal limpede ce se poate ggsi ; e de a9eea0 calitate
www.dacoromanica.ro
 221

ca cea de la Wieliczka In Polonia. Sarea figureaza

printre principalele obiecte de export. (Vez! frag-
mente In extenso In prima parte referitoare la Mun-
tenia).

b) Organisarea lucrara ocnelor

Vom lila aceasta parte din studiul facut de A. O-

bregia asupra ocnelor In Moldova (Notitil statistice asupra
Moldaviel de Printul Neculae utu, pag. 153 si urma-
toarele), si din studiul facut de Domnu Ghibánescu asu-
pra istoriculul Targulul Ocna in revista eArhiva din Iasl.»
1) Rufetul §i drepturile luT
Inca din timpurile cele mal inapoiate, totl aceia ce
lucrati fAceali parte, saii ajutorail la lucrarea ocnelor,
alcatuiaii o clash. privilegialit, o clasá, scutitA de orl si
ce dare, angaril si havalele, o clasft care atAt in juris-
dictia politia at si in cea dicaniceascá. erafi substrasl
de la Ispravnicatul tinutulul Bacail, si stail sub nemij-
locita ascultare a vel Cámárasulul de ocna. si Ispravnic
de Trotus.
Aceasta din urmá, dup. vremI se desfiint6., 'spray-
nicia rèmasa numal la Bacati, teritoriul mosiel se im-
presura, se rAslui, si se prefAcu impreuná. cu locuitoril
In sate boeresci, iar Visteria. sigura numal pe banil ce'l
primea de la ocne, fara ca sa mal -le nurnërul acelor
muncitorl salí sa se ingrijeasca. cá, vor fugi, acl pe
acele vreml numal el singuri erafi scutiti, si dritul si'l
tracia din parinte in fil, avea in izvoadele gospod, numal
un singur rost cu denumirea acelora de e rufetul ocnel.,
Num6rul lor a trebuit negresit darä sii fie foarte insem-
nálor, judecand dup6, acele privilegil, si dupá. intinderea
teritoriulul de care se folosea mima' cAt el esclusiv ; si
pe care insa in ce atinge de arAturl, si de Muele '11m-
www.dacoromanica.ro
 222

parteati lntre cete, iar padurea Inca pana la anul 1845

aú fost deavalma §i ori-care avea trebuinta de lemne
taia de orI §i unde IT placea.
Din judecata ce Inca urmeaza, Intre rufetasT §i in-
tre megie§1 se vede ca pamintul ocnel, pamIntul de-
numit Domnesc, prin urmare averea fisculul, s'aii rasluit
mal mult de jumatate, §i de unde locuitoril Doftanel,
Brate§tilor, Bratilel, KaraclauluI, Slaniculul pana In Tran-
silvania cu o parte din Groza§t1 §1 din Tis4tI faceati
parte din rufetul ocnel, astaçll acest rufet a caruia pri-
vilegil. aü cazut cu totul pe langa drepturile de care se
bucura taran!, nu are niel pamintul trebuincios
macar pentru acel ce In fapta muncesc. Adese-orI Ca-
mara ocnelor a fost silita sa cumpere popu§of sa-I care
cu carele Inchiriete pentru caratul sarel, §i Impartindu-I
pe datorie mal fait de niel un profit, sa a§tepte cu anil
pana cand rauncitorul '§I platea din lucru datoria sa,
iar cel-l'altI sa figureze Inca §i astadI pe isvoadele de
datorie ce din vreme in vreme le-aii tradat In Visterie.
El ar fi ajuns tuteo stare foarte ticaloasa, daca °car-
muirea nu ar fi facut legea prin care se opre§te
nilor a mal cumpèra de la auga.l.
In comparatie de ceea ce este Indatorat sa plateasca
laranul, rufetasul plate§te mal mult.
A§a taranul da fisculul pana la 130 leI anual, rufeta§ul
cel mat de coada vede datoria sa ridicandu-se §i pana
la 200 lei, Cu toate acestea rufeta§ul credincios jura-
mIntuluI stramo§ilor s6!, lucrea4a din parinte In fhl, §i
numal de dansul Inca nu s'ail lipit fusiea castelor.

2) Numgrul §1 impArtirea rufetuluT la lucru ocnel

Rufetul se Imparte in H clase principale cale de
un numèr hotarat de oamenl fie-care Cu capetenia ion,
§i Impartindu-se fie-care din ele In cete, are de cape-
www.dacoromanica.ro
 223

tenie zapciuitoare, impartitoare la munca si ca apara-

toare drepturilor lor pe birati. lar in privirea muncei
deadreptul in puterea bratelor, si a muncel indirecte cu
mestesugurile si radicarea greutatilor, rufetul se imparte
in douè WO :
Partea intaia alcatuita in totul mal de Romanl si
Ungurt, si in partea a doua in care fac parte mat sin-
gurl tiganil.
Partea intaia ce cuprinde in sine cel mal mare
numér, se alcatueste din urmatoarele clase:
1.) Clasa saugailor ;
2) n laturasilor ;
3) n curtenilor ;
4) n gurarilor ;
5) n tarbuntasilor ;
6) , herghelegiilor.
Partea a doua, menita spre a intrebuinta si oare-
care stiinta practicata, iar ma! virtos in ridicarea greu-
tatilor ; si care are de capetenie, de care dupa obiceiti
asculta mat mult de cat de biraii, de camarasul si de
orl si cine, pe guidele ; se cuprinde din :
Clasa 1.-a glodasil;
2-a feraril ;
3-a festilaril;
4-a a mesterilor lemnarI si pietrarl, care sin-
gura este alcatuita numal dintre Ron:Mil.
Iar ca clasa cea mat onorata dintre dénsir, si cu
acestea cea mal nefolositoare, Tocmirif. Irish fiind-ca si
osebitele specialitatl a lucrarel minelor cere inteo parte
intrunirea de mal multe brate, iar intealta numal oare-
care sprijin, apof cauta ca si impartirea lor sa nu fie
tot de acelas numér in flete-care clasa, ha Inca acele
a carora indatorire de si nu mal grea, dar cel putin de
la care se cere in parte si intrebuintarea animala, aft
cautat sa se sub impart& in cete pentru ca faand fie-
www.dacoromanica.ro
 224

care ceata cate o sèptèmana, sa i se lase §i lul trel

s6pt6manl dintr'o luna, drept schimb a neluarel de niel o
plata pentru serviciul lor.
Adevératil minen, aceia care dupa profesia
lor sunt menitl sa despice sinul pamintulul, §i sa tae
straturile de sare.
Dupa vechea lor lndatorire fie-care §augaii este o-
bligat sa tae ate 61/2 drobl de insu pe 0i, primind plata
cate 10 parale de drob. Acest pret la inceput era mult
mal mic dupa cum vom vedea din documentele ce vom
reproduce mal la vale.
Plata lor se face la cautare, care vine la cea d'in-
tâiù Sambata, cand li se da un avans, de la
2 pana la 21/2 leí de om dupa cum este cunoscut de
silitor, i la raluialti ce se face In a doua sèptamana
iara§1 Sambata, and II se plate§te §i totul. Numérul Ion
a variat dupa timpI, §i fiind-ca el lucrea4a in deosebi-
tele ocne, apol sunt Impartitl in paint cete, cu cate un
vataf de fie§te care ceata, a caruia datorie este sa nu-
mere drobil ce fie§te care ail facut pe çli cunoscandu-I
dupa semnul ce §augaul i§l face pe drobul ce'l tae, sa
faca rabujiü de fie§te-care, §i sa dea socoteala la lo-
gofétul Delariulul. Iar pentru osteneala sa prime§te de
la fie-care §augail zticiuiala din drobl.
Portal acestora In pe de lucru este sucmanu, o
traista de ciocanele de-a umere, un fes ro§u albit de sa-
lamura, sail mal obijnuit fundul palariel In cap, iar In
picioare opincl. Lor nu le este slobod a trece In alta
clasä,§i niel a se tocmi in banl.
Venitul ocnelor fiind un insemnat venit pentru
Doma de la inceput, Domnil organisand pe lueratorii
ocnelor in casta, In breasla deosebita, le-a dat §i pri-
vilegil deosebite, scutindu-i de o suma de dal% ce pri-
veaft visteriea Domneasca 1); Aceasta resulta din mal multe
1) Gh. Ghibanescu, op. cit., pag. 611.

www.dacoromanica.ro
 225

documente cunoscute non §i carl s'ají pastrat, care la

rindul lor se raerá, la privilegil acordate mal d'inainte.
Docurnentele cele mal veda InsA se vede cá. perdut
de §augai din causa vremurilor de tnrburare

Th. Codrescu Uricariul, rol. II, p. 150. Hrisovul

luY.Grigorie Ghica Voevod. 7249 (1741) lunie i:

Cu mila luí Dumneslert Nof Grigorie Ghica

DOMN AL TARE! MOLDOVEI

Facem stire cu acest testament al Domnie/ malo

ca stand Domnia mea a socoti pentru saugal ce tae
sare la Ocna, care din ceput de la stramosi/ lor, si
pana amu leafa lor ait fost oranduita i asezata, a li
se da cate un ban de sare, pe sarile ce sunt obicinuitl
sa dea la cautare, care dupa stradania lor vNat'am
ca leafa lor, este patina, cate un ban de o sare,
am cunoscut Domnia mea, cä se cade a se puna la
cale dupa slujba lor, sa aiba folos, de vreme ce e/ cu
atata se chivernisesc, i jata deosebit do alte mile
ce am ma/ facut, cu dinsi/ dupa cum prin larg
arata testamentul Domnie/ mele, ce este la mande
lor. Leafa lor de cum all avut maY inainte, cu doua
041 am adaos ma/ mult, si am aseqat de aman lila-
inte leafa lor, sa fie cate treT banY de o sare, si din-
tr'acest an din veleat 7249 (1741), din (ji intaY, sä li
sä dea cate 3 ball/ de o sare, pe stirile ce suut aselat/
sa dea la cautare, de aceea dar dupa mila ce am fa-
cut, cu leafa saugailor asa sti se urmeze, jarä alta o-
biceiurY ce sunt acolo la Ocna, sa nu se stramute, ce
precum ait fost din vremile trecute, asa O. fie, si de
amu tnainte, i dupa mila ce aratdm maY sus, am dat
acest testament la mana saugailor, ca sa fie Intemeiat
nestramutat in vec/. Asijderea i dupa a noasträ
viat5, si Dornajo, pro cine va milui Dumnezel, ea
Domnia aceste tarY, oil din fi/ nostri, orY din neamul
nostru, satt dintealt neam str6in, poftim pro iubiti,
Do muy, ca O. nu strice mila ce am facut cu saugail
precum nic/ no/ n'am stricat, muelo altor Doma ce
www.dacoromanica.ro 16
 226

mal virtos le-am Intarit, asa si Domnia lor gdsind

acest testament a Domniel mele, de aceastd putina
mill, sa aiba a da, si a Intari, pentru a lor vecTnicd
pomenire. 7249 (1741) luna Iunie 1.
(Iscilit) No t Grigorie Ghiea Voevod.
(L. P.)

Cu mila luI Dumnegleil Nol Grigore Ghiea W.

DOMN AL 'AIM MOLDOVEI
Facem stire Cu acest testament al nostru tuturor,
cul se cade a §ti, pentru saugaiT OcniI si alte rufeturY
a ocniT, earl venind Inaintea DomnieT mele, Ile-at jd-
luit precum slujba lor, este nelipsita si mal grea de
cat alte sluj be, si rrial nainte vreme at avut eT testa-
ment de mill de la Domnia mea, cu avezare de odihna
lor, si In vremele turburariY ce at fost li s'aü prapadit
testamentul, si lipsind testamentul de la mana lor,
se Intind unil din slujbasl ce es la tinut a'T supgra, si
cerAnd el mila si dreptate de la Domnia mea, soco-
tit'am ca dupd slujba lor care nu se asemdna cu altele,
se cade ai folosi cu mila noastra, si fiind stint si de
Domnia mea, testamentul ce at avut.
Asemenea am facut mild., cu dinsil si Tam ertat de
toate darile si angariile, oil cate vor fi pe alta tara,
nicY hartiY nicl alta nimica sa nu dea, numaT sfertul
lor pe avezare cum s'ar tocmi cu cdmarasiT, asijderea
si la vacarit sat cunitd, °and s'ar Intampla, O. aiba
a scuti pang la ease sute vite, si o sutti cal, niel un
ban O. nu dea, si la desating de stupT, sd scuteascä
pang la clouä sute stupY, si cu mascurT, si gostina de
oT, sä dea pe obiceiul lor cate 6 banY. Asijderea sa aiba
pace de °Amara, de bezmat si de braniste, nicl ca a-
ceste sa nu fie suparatl de vreme ca Ocna este osa-
bita, si sa aibd, pace de cal de olac si de podvozY, si
toate angariile cu nimio altele sa nu fie suparatY numaY
si el, cu mila ce am flout cu dinsiY, sa fie silitorY,
puind me mult nevointe la slujba lor, ca sa arate
fieste-care slujba, sa faca niel o pagubire venituld OcniT,
aceasta facem stire. Veleat 7249 (1741 Decemvrie 1).
(IscAlit) No l Gregore Ghica Voevod.
(L. P.)
www.dacoromanica.ro
 227

Din aceste documente vedem ca Domnul spore§te

plata ce se da unul §augail pe drobul de sare, cacl In
loc de a le da numal cate un ban, cum aft luat de la
inceput stramo§ii lor, le ridica la 3 banT pe sare, ori
call drobT va arata la edutare. Am vèçlut deja care era In-
telesul acestul cuvInt. De douè orl pe luna se facea Om-
tarea sarel §i se platea dap& cantitatea sarel taiate. Din
acest hrisov resulta ca beneficiti de a li se plati cate 1.
ban pe sare, a tinut mal bine de un veac, cad ne spune
«ca din Inceput de la stramo§if lor» li se da aceasta
plata. Donmul putènd face totul In trecut. El putea scuti
pe §augal §i de darile catre vestieria tare! §i catre cea
gospod. Breslele ca corporatiunl lesne puteati fi scutite
de darile catre Domn, §i numar arare-orl craft scutite de
bir, privilegiii, care aveati numal boeril.
Gr. Ghica scute§te pe saugal sà nu mal dea Male
ci numal sferlul lor, cum '1 va hotara camarapl lor.
Prin sferturl trebue sa Intelegem birul, cacT numal aceasta
dare se platea In sferturT care ajunsese §i 21 pe an.
Se mal scutesc §augal de vacarit §i cunita, dare pe
vacT §i cal. Aceasta dare ajunsese pana. la 7 lei pe cap
de vita pe an. Era o mare lnlesnire ce se facea de a
scuti 600 capete de vita §i 1.00 caT, cad luand darea
cum o pusese Gr. Ghica In '1736 un lea dare de cal §i
un zlot de vita, ar veni o scutire de 600 de zlot1 §i 100
le!, suma destul de Insemnata.
*augail aveail nevoe de vite §i cal multI, pentru ca
scoaterea MAI cerea Intrebuintarea multor vite. Apol ca-
ratul sari! iar cerea bol multi §i care multe.
Domnul mal scute§te pe §augal de deselind §i gopind,
dar nu de tot, ci le pune conditiunl mai upare. Ail
drept de a scuti 1.00 de stup1 §i cu mascurT, iar de fie-
care oaie sa dea cate 6 banT. Desetenia era din cjece until
adica se platea la 10 stupl §i mascurf 1 let" Domnul
scutesce 100 ship!. lar pentru gostina se platea de 20
www.dacoromanica.ro
 228

ol 2 le!, cea ce venea la 12 banl de oaie. ,Saugail platead

pe jumatate.
Se mal scutesc de camana, darea pe ceara, care se
platea in natura din 10 una §i era stransa de camanar
de la cel ce avead stupl.
El mal erad scutitl : de branifte, plata pentru locul
de fanete, in sens special brani§te insemneaza fanetul
domnesc ; de bezman, care era o dare ce se lua de pe
case §i darea o strangea bezmattaril. Targurile fiind mal
toate Domne§t1 sad boere§tl, locuitoril §i negustoril pia-
tead dare catre proprietar, cat era" hotarat : un galben
sad doI pe an. Locuitoril din Targul ocnel platind bez-
man Domnulul rezulta in mod evident ca acest targ era
Domnesc, de aceia §i Domnul scute§te pe pup.' de bezman.
Saugaif mal sunt scutiti de cal de olac. Acest drept
ce'l avead oamenil stapaniril de a lua call de unde ga-
mail pentru pote, call nu awl intretinute de slat era
o adevèrata belea pe locuitori. El de asemenea nu fa-
mil 4ile de beilic in care muncead locuitoril de dimi-
neata pana seara sub biciul executoruluI, fait nicl o plata.
Tot ast-fel el ati Ina! fost scutitt de caraturife Domne§ti de
fan, lemne §i altele cunoscute sub numele de podvoade.
Aceste toate beneficil se acorda §augailor pentru ca
munca °end e Inca grea de cd t alle soiuri de mimed §i
pentru ca Domnul cere ca §augaul sa pite mal multa
nevointa la slujba lul «ca sa arate fe-care slujba sa fara
nicl o pagubire venitulul ocnel.» Aceste beneficii, unele
reinoite de Gr. Ghica in 1740, altele acordate din nod,
ad fost mentinute §i sub Domnil urmatorl, cad rufetul
cauta a '§I scoate acte de scutire de la fie-care Dom-
nie Ilona%
Ast-fel un an dupa aceia venind in domnie C. Mavro-
cordat, el scot act noti de intarire dat in 7250, Noembrie

1) Ghibinesou, op. oit., pag. 611 li urm.

www.dacoromanica.ro
 220

15 (1741). C. Mavrocordat facuse mal multe inoväri in

tara, a§a scutise tara de vticArit §i cunitk cum spune
actul de miluire ctitre rufet, ajar vacArit §1 cunitti sä nu
dea, de oare-ce s'a ridicat de pe toatä tara.» Domnul
scute§te asemenea de pecelf. Aceastii dare era impusä
celor ce yoiati s. scoatä act de scutire de la o dare.
Aceste acte mat inainte vreme erati scrise, C. Mavro-
cordat introduce formulare tipärite. Scoaterea acestor
hartil domne§ti era destul de costisitoare. Domnul face
deci o insemnata scutire §augällor cänd (*ea: »peceti
sä '§i ja, iar de bani O. nu fie supärati :»
Codrescu Uricarul II, p. 160. Hrisovul luY Ioan
N. Voevod, 7252 (1744) Ncembrie 20:
Cu mila luT Dumnesleri Noi loan Nicole W.
DOMN AL TXREI MOLDOVEI

Dat'am §i am intt.rit domnia mea tuturor §augglor

de Ocn1 §i altor rufetur/ a OcniY, dupg testament ce
ail avut de la pro iubit fratele nostru, domnia sa Con-
standin Voevod, de a§ezarea de odihna lor, i pentru
ca sa fie eY nealeatT, i nesupgratI de slujba§iY tinu-
tulut CerInd milä i dreptate de la domnia mea, so-
cotit'am i domnia mea, a dupà slujba lor, care nu se
aseamang cu altele, se cade a avea milä,§i dupl tes-
tamentul ce at. avut, asemenea mram fdeut mila ca
dftl*Y, fi am ertat de toate ddrile 021 cate vor fi, pe
altd teard, Rid nia altd nimica sd nu dea.
MIMat §tertul lor, pe a§ezarea cum s'or tocmi Cu cd-
mdrafiti, fi de vreme cd vdcdritul, fi cunita s'aft ri-
dicat, dupd toatd Mara, lor ina li s'aii ridicat,
n'aibei ace supdrare ; agjderea fi deseitina de stupl sd
scuteascd pand la doud sute de stupi, cu ma§curI, fi
gogina de oi sd dea dupd obiceiul lor ate 2 bald de
oaie, a§Uderea sd aibd pace de cameind, de bezman fi
de brani§te, niel cu aceasta sil nu lie supdrati, de vreme
ce ocna este osebitd §i sd aibd pace, de cal de olac, fi
de podre ç11, fi de toate angdriile, cu nimic alta sd nu
fie mkt- rati, Tamal fi el au mike ce-am find cu danfii
www.dacoromanica.ro
 230

sei fe silitori, puind fi multa necoinfil la slujba lor,

ca sil arate jie.yte-carele sujba sa fdrei nid-o Maim
venitului °cuff. Aceasta facem f tire. Insei pece( i sei za,
iard de boa sez nu fe supdrati.
Prin acest hrisov I. N. Mavrocordat Intaresce §i dinsul
miluirea Malt& de fratele WI.
Mal avem un document tot de la C. Mavrocordat
din anul 7250 care reproduce textual cele dise de Gr.
Ghica, In 7249 Iunie 1, MIA sa aminteasca lima de el.
Actele de danie ce le c5pata rufetul de la DomnT,
ere' de douè naturi, In unele se prevedea beneficiul cu
suirea pretuluT saril de la un ban la 3, apol la 5, 8, 1.2,
18, 21, etc., prin altul se prevedea scutirile de anumite
&al. Saugail dar cereati un indoit lucru, care tindea la
ImbunatAtirea soartel lor. Pe de o parte el cereati a li
se ridica pretul muncil, iar pe de alta a li se mentinea
in statuquo sad chiar Inmulti privilegiile fatA cu Domnul.
Domnif avènd interes, le acordati cererile lor, cari tot in
folosul lor era, de oare-ce §tiail a prin aceasta vor fi
mal silitorl, dupa cum mentionat la finele documentelor
de danie.
Venind Gr. Ghica In a doua domnie, reintare§te In
7255 Iulie 28 §i 29 (1747) actele sale de danie §i mi-
luire, dar Acuma II scute§te §i de bir, §i s'ail ertat de
bir §i alte angaril ... numal sfertul lor sa dea cum s'or
tocmi cu camiira§il ... lar vAcarit cAnd s'ar IntAmpla sa
fie, sa scuteasca 600 bol, 100 cal §i 200 stupl §i cu
m6surl la desetina.
Uricarul Codrescu, II, p. 161. Hrisovul IuY Gri-
gore Ghica Voevod, 7255 (1747 Iunie 29) :
Cu mil luÌ Dumnezeri Noi Grigore Ghica W.
DOMN AL TXRII MOLDOVEI
Facem §tire cu acest testament al nostru cuY se
cade a §ti, pentru §augAiT ocniT §i alte rufeturT a ocniT,
caro venind lnaintea domnieT mele, no-ati argtat tes-
www.dacoromanica.ro
 231

tame.ntul nostru de wzarea lor, din domuia intaia,

scriind precum slujba lor este nelipsita, §i mar grea
de cat alte slujbe, V de vremo cà slujba lor, nu 'V
asamana ca altele, am fost socotit ca se cade a fo-
losi cu ita noastra, fi s'azi ertat de bir, fi de alte
angdrii, fi se scuteascd, fi bueatele lor, pentru aveasta
iota' darä, fi dupd cum in domniea intaiii ail aiut
mild, asenzine fi amu, iard asemine m'ant naostivit
asupra tor fi i'am ertat de toate ddrile lor fi angdriile,
ori ate vor fi pe altd teard ninutrut nimicd a 121/ dee.
NUMal Vertul lor, cdnd pe arzarea, cum s'or toad
cu cdmdrafit, afijderea fi la vremea vdeäritului, (*a
s'ar intdmpla sei fle, sit aibd a scuti fdsä sute vite, fi
o sutei cal de vdcdrit, fi dozed sute stupt, cu mascurt,
de desätinä, pe aceste bucate niei un ban sä nu dea,
fi goftina de A sii pldteased pe obiceiul lor eäte fad
boll de oae. Afifderea sei aibd pace de caradnd, de bez-
man, fi de branifte, niel cu aceasta sei nu fle supdrati
de vreme cd Ocna este oseibitä, fi sd aibd pace de cal,
de olac, fi de podvozt, fi de toate angäriile Cu nici un
!el sä nu fie supärari, numat fi el dupä mila ce am
facut cu dänfit, sä fle silitort,puind fi mat mull ne-
vointele slujbafilor ea sd ardte free-care slubja sa
fdril niel o pdgubire ; §i drept aceea, poruncim i Du-
milor voastre, her! care vetY fi cu slujbe, v6dInd car-
tea domnier mele, sa avetl a urma la toate aceste
mal sus argots; aceasta poroncim, 0 am scris ea
Tanasi Petrache racovicY, camaraV de izvoade.

In condica Metaxa mal gasim un §ir de documente

de la doMuil ulteriorl, care recunosc §i el privilegiul
§augailor, §i anume : C. M. Racovita, da. 2 acte in 7258
Dec. 20 (1.749); Mate! Ghica da 2 acte In 7262 Sept.
1.7, In care spune lamurit: c§i sa fie aparall de catre ca-
minar! bezmanarl §i de cel ce strang branistea ;), C. M.
Racovila a doua oara da iar 2 acte In 7264 Apr. 7;
Scarlat Ghica Voda recunoa§te mila facuta de fatal sèii,
Grigore Ghica §1 de fratele se'fi Matel, §i da §1 dènsul

www.dacoromanica.ro
 232

2 acte In 7267 Apr. 38, iar5V 2 acte recunoscènd ace-

1a§1 lucru.
Dintr'un document al lul Gr. Ioan Voda din 7270
Oct. 18, vedem ca In 1761 data documentuluI rufetul
ocnel cuprinde 225 liuzl, adica §augaI, latura§l, curtenl,
tarabanta§1 §i vatajel. La fie-care din el, Domnul °ran-
due§te ca sa li se dea pecetluilurI ro§i1, pe fetele Jor
serse ca sa fie cunoscull dintrialta tara.
Pentru ace§t1 225 °amen' se Mend .toate actele de
danie §i In numele ion s'ad scos zeciml de acte de la
Domn, de am face proportia scutirilor, am vedea ca la
225 oamenI nu era mult a se scuti 600 vite, 1.00 cal,
200 still)! §i cu mascurl, cad din ace§11 225 oameni
nu toll aveati aceia§1 ocupatiune, ci era dupa cum am
vOut o diviqiune a muncel :1)
Codrescu Uricariul, II, p. 168. Hrisovul lul Gri-
gore Voevod, 7270 Oct. 18:
Cu mila luI Dumnerilea NoI Grigorie loan 'W.
DOMN AL TXREI MOLDOVEI
Facem §tire Cu acest testament a domniel mele,
tuturor cul se cade a ti pentru §augaY, 0 alto rufe-
turT a Ocnel, °aril viind Inaintea DomnieY mele, ne-
aa aratat testamenturl de aOzarea lor, de ' la lumi-
natil DomnT, ce aa fost mal Inainte de noT, cum 0
de la prea Inaltatul parintele domnieI mele, aratand
ca slujba lor este mal grea de cat alte slujbe, §i de
apurure sunt nelipsitT, de la munca lor, 0 dupa drep-
tatea ce Wall ca4ut, ca sa-I cuprinda mila domneasca,
I-aa iertat de bir, 0 de alte dal./ 0 angaril de toate,
numa sfertul lor sal dea pe a§azarea, cum se vor
tocmi cu camara0Y, 0 la vreme de desating, pe aceste
bucate nicY un ban sa nu dea, 0 goOina de eY sa
platiasca, pe obiceiul lor cate §ase banY de oaie, a0j-
derea O. fie aparaV, §i de catra aceste anggrit de ca-
manti, de bezman, de brani§te, de cal de olac, de

1) Ghibtinescu, op oit., pag. 612 ai ann.

www.dacoromanica.ro
 233

podvezY, §i altele, pentru care iatd. §i domuia mea

vNlInd testamenturile, altor donna ce all fost mal
Inainte de noT, asemenea am Intdrit, §i domuia mea
augdilor de °end, §i alte rufeturT a ocniY, pro toate
(Ito coprinde me sus mile, intAid ca sd fie el ertatT,
de toate darile 0 angariile orT cdte vor fi pro altd
tard, nimdnuT nimica sä nu se dea, %rä nume sfertul
lor, sd dea pe wçlare cum se vor tocmi ca cd.mdraiT,
apoT sd. scuteascd, §i clouä sute stupT, cu mascurT de
desatind sä nu dea niel un ban, 0 goVind de oT sä
pltiteascd, pe obiceiul lor, cdte §ase banT do oaie, 0
sä fie apdratY, §i de cdtre chmdrarT, bezmAnarl, 0 de
col ce strAng brani0e 0 de cal de olac, 0 de podvezY,
0 de alte angariT, de toate, Insd rufetul acesta a °cub`,
copriud 225 liudY, adicd qaugdY, laturaV, cuytenT, td-
rdbantag §i vdtdjeT cdrora li se dd, 0 pecetluitorY pe
fetele lor serse; ca sd fi cunoscutT dintealtä tail,
numaT 0 el dupd mila ce am fdcut cu dan0Y, sd fie
silitorT, puind i me multd nevointd la slujba lor,
ca sd arate fie0e-care slujbä fdrd. pdgubire. Drept
aceea poruncim domnia mea 0 Domniilor voastre boe-
riT zlotaV, care vetT fi rdnduitY cu slujbe, v6qlênd
testamentul DomnieT mole sd, avetT, a urma la toate
aceste ardtate ; intr'alt chip sd, nu fie, cd ap este po-
runca Domniei mele.
Nol §tim ce erail pecetile, de ad i resulta ca dam-
du-se fle-carul pupil pecetluiturf ro§il pe fetele Ion, se
da fie-caruia o pecete tiparita In ro§u, In care se scria
numele 10, meseria lul speciala la saline, ca sa se §tie
§i in alta tara cine este dansul §i ce meserie are.
Tot In aceasta ordine de ideT, vedem pe Gr. Alexan-
dru Ghica ca dènsul mal spore§te numërul prerogati-
velor acordate. Saugail se scutesc in parte de ajulorinta.
care era o dare care o plateat toll birnicil. S'a Inflintat dupa
vacarit pentru a'l Inlocui, de catre Ioan Th. Calimach 1759.
Eraii dou 6 soiurl de ajutorinte : ajutorinta de vat&
§i de iarna. Cea de vara se strangea In Iulie §i August,
cea de lama In Decembre.
www.dacoromanica.ro
 234

Din acestea cea de iarna era mal grea i mal ane-

voioasa, aproape indoita ca cea de vara. De ajutorinta
nu eran seutil niel preotil, niel breslele, niel chiar ru-
fetasii. Domnul scuteste numal cinel crasme de ale sau-
gailor, i acestea numal de ajutorinta de iarna.
Se mal scutesc saugail i de mucarer, care era darea
ce se platea pentru lnoirea domnief. Era mucarerul
mare si mic ; cel mare se strangea din trel In treI an!,
cand domnia se reinoia cu totul; cel mie In fie-care an.
Domnul platea bacsis gros la Turd ; si pentru a-si scoate
cheltuelile punea dare pe tara, dar care nu era ficsa.
,Saugail si de aceasta dare sunt scutitl.
Se vede ca tot crasmele plateall aceasta dare, caci
documentele spune ciar: ajar la mucarer vara orl cate
crasme vor fi ale saugailor niel sa se serie niel sa se
supere. »
Tot acest document prevede In scutire si pe batrInI
si pe vèduve, pe care seuteste de bir, de ajutorinte
si de mucarer. Aceste mOsurl filantropice veneati
In favoarea saugailor de oare-ce se ocupail de soarta
membrilor familiel lor. Vedem ca pe vkluve le scuteste
cu cate douè capete de vita ; iar pentru cat vor avea
maI mult vor da la cislea haimanalelor. Vom vedea mal
In urma cine forma aeeasta ceata :
Codrescu Uricariul, II, p. 169 fi urm. Hrisovul
luY Grigorie Alexandru Ghica W. Domnul Tare Mob
dovit 1775 Iulie 14:
Facem vtire cui se cade a vti, pentru vauga/ i alte
rufeturT a oeneY, car/ viind inaintea Domnid mele, ne-
oll aratat testamentur/ de avezare, de luminatY DomnI,
ce an fost ma/ inainte de no!, aratand cä slujba lor
fijad mal grea de cat alte slujbe, vi a pururea nelip-
sag de la slujba lor, dupa dreptatea ce s'an cazut s'an
ertat de tot birul VistierieT, vi de bate alte dal./ vi
angariY, afara lima/ sfertul dea la camaraviY de
www.dacoromanica.ro
 285

Ocnd, asijderea si la vremea desetiniT, sd, scutiascd,

200 stupT, cu mascuff si la gostina de oT sti, pldteascd
pe obiceiul lor, cate 6 banY veal de oaie, cum si de
camdnd, de bezmdn, de braniste, de cal de podvezT sd,
fie nesupdratT, pentru care socotind Domnia mea, cd
dupd dreptate se cade, pentru slujba lor, cea cu stra-
danie, sd fie cuprinsl cu mila Domneascd, iatd. si
Domnia mea m'am milostivit, si am intdrit sangdilor,
si altor rufeturl a Octal, care se cuprind de totT la
numdr, 225 liud cu acest hrisov, a DomnieT mole,
toate milele cate se cuprind maT sus, intaT sd fie er-
tatl de tot birul VistierieY, si de toate ddrile si angd-
rille, orT ate vor fi pe altd twit, eY nimica sd, nu dea,
WA numaT sfertul lor cate 500 lel pe an strl dea la
cdmdrasiT de Ocnd, in doud rindurT, asijderea sd. sea-
teased, 200 stupY, cu mascurT de desdtind, sä nu dea
nicT un ban. si gostina de oT sä pldteascd, pe obiceiul
lor, Gate 6 haul vechT de oaie, cum si de camd.nd, de
bezmdn, si de braniste, si cal de olac, de podvezT si
de alte angdrif, de toate sd, fie aparatT; deosebit si la
vremea ajutorintaT de iarnd, sil aibd a scuti, cincY
crIsme, ce ar avea sangdil, niel un ban pe acest,e
erdsme, sil nu dea. Iard la mucarer vara orT cate crdsme
or/ fi a saugdilor, nicT sil se serie niel sil se supere,
asijderea si altiT oamenT, carY ad fost mal Inainte vreme
la slujba OcniT, si intamplandu-li-se un ora primejdie
de betesug, si altT trecènd peste varsta lor, si ne mal
putand sluji, T-ad ertat cdmdrasiT de Ocnd, de la slujba
lor, care si aceea ad pecete rosie, pe fetele lor, ne-am
milostivit, Domnia mea si pentru aceea totT catT vor
fi sil nu se supere de bir, si de ajutorintd sad mucarer,
cum si femeile sarace -Octave ce vor fi a saugdilor,
si altor rufeturY a OcniT, niel intru nimica de bir, do
ajutorintd sad mucarer, sil nu le supere, si sil aibh a
scuti, si cate 2 vite a lor, clupä hotdrarea ponturilor
ce stint en pecetea gospod, iard pe cate-va vite vor
avea maT mult vor da, si ele la cisla haimanahlor
OcniT, asijderea si copiT sauggilor ce vor fi dreptiT fe-
ciorT al lor, neinsuratT si In casa pdrintensed, iardsT
hotdram Domnia mea nimine sil nu'T supere de bir,
niel de ajutorinta s.ati de mucarer, si din ceT 225 liudi
www.dacoromanica.ro
 236

angiii'f O alte rufeturY, ce se pomenese mal sus, de

se va intampla sa, moara vre unil sa fie volnicY cama-
rmiT de Ocna a lua din fecioriT lor, ce vor fi InsuratY,
i din haimanalele OcniT, altY camera in locul lor, O
sal pue la slujba Ocnil, Irisa prin tirea DomnieT ,,. i
prin marafetul IspravniculuT de tinut, ca sa nu fie
niel odata lipsa de suma a 225 liudi, ce sunt aratatY
mal sus, lusa tot rufetul acesta a OcniT, ce se cuprinde
225 liudi, &licä augtiT, laturaiY, tarabanW, vatajeT,
sa li se dea i pecete roOe pe fetele lor serse, ca sa
fie cunoscutT. dintealta tara, mune O eY dula mila
ce am facut Domnia mea cu dinOT, sa fie silitorT
puind O mal multa nevointa la slujba lor, ea sa, arate
fie0e-care slujba l'ara pagubire dand cantarirele lor
depliu fara niel o pricina. Drept aceea poruncim Domnia
mea O Dnmoiilor voastre boieril zlotaA i altf care
vetl fi randuip cu slujbe, vaqénd testamentul Dom-
niel mele, sa avetT a urma la toate acestea mal sus
aratate, Intealt chip O. nu fie, cä w este porunca
Domniel mele.

Acest document pe langa ca scute§te pe bètrani §i

pe v6duve Ingrije§te §i de copil §augailor prevede O.
pentru a nu se scadea numèrul de 225 liulf, la moarte.a
unul §augail se va lua din copil lul nelnsurail sati din
haimanale, dar cu marafetul Ispravniculul detinut. Prin
cuv6ntul marafet trebue a se Intelege §tiinta, cunostinta
despre un lucru (arabul marfet = cu §tiinta t.ineanu).
Ast-fel Ingradite §i marite privilegiurile rufetula!
Domnil ce urmeaza cauta a le Intari, birail nu omiteati
de a se duce cu cerere de Intarire la fle-care Domnie
noua. De aceia In condica Metaxa avem o suma de acte
de relnoirea acestor mile. A§a. Gr. Ion Calimah da 2
acte In 1.767 Iunie 23 §i 24, prin care Telnoeste sculirea ;
Gr. Alex. Ghica In a 2-a Domnie da 3 acte In '1775
Iulie 14 §i 15; D. Moruz iara§! 2 In 1779.
Domnul Alex. Ioan Mavrocordat consfinte§te de ase-
menea §augailor privilegit din vechime de a avea numal
www.dacoromanica.ro
 237

el dreptul de a vinde vin, pine §i carne in ocuA, dup&

cum el aveati dreptul §1 de a avea crA§me. Am vOut
deja In cursul acestui studia multiple exemple de ase-
menea privilegiurl in favoarea proprietarilor de mo§il a
bisericilor §1 manAstirilor, avem un alt exempla aci, pri-
vilegiurile acordate la corporatiunl. SaugAil aveatt acest
drept de a avea cril§me impreuna cu. camdra§ul. Domnul
opresce pe hoer!, egumenl sail altl birnicl, °amen! streinl
§i de curand venitI de a vinde, vin, pine §i carne:

Codrescu Uricarul a, p. 175. Hrisovul luY Ale-

xandra Ioan Mavrocordat W. Domn preY MoldoveY,
1785 Septembrie 2:

Facem §tire cu aceastä carte a DomnieY mele. ca

prin jaloba ce ad dat domnid mele, §augdiI ocniT, ati
ar6tat cum a e/ all avut vechY obiceie, de numaY
cincY, vAnd In targul ocni/ vin, paine, carne pentru
oare-care chiverniseal6 a lor, care a lor vechY obiceid
s'a rugat ca sà li se Intgreascg. 0 do domnia mea,
I-am randuit la al nostru cinstit §i credincios boier
d-luY Nicolal Roset, vel Logof6t, ca artite dovelile
ce vor fi av6nd, precum all avut acest obiceid, undo
mergAnd ad argtat o carte de la Domnia sa Grigorie
Calimah Voevod, ca Ins4 iscglitura §i pecetea dom-
niel sale, din anul 1767 Iunie 23, prin careto aratä
a ad jaluit augäiÌ OcniY, precum ad avut vechid
obiceit, de numaY el vindeatt In tarp]. Ocnil, vin,
?line, carne, dupä cum ar fi aratAnd i hate° carte
a domnieY sale Constafitin Racovit6. Voda, ce ar fi fost
la mAna lor, dar de la o vreme Incoace, streiniY ce se
at% §ezgorY la Ong, Incep6nd a vinde yin, Oho §i
carne, el ad rb.mas lipsitY de acea patina chivernisea16.
aiatA a de vreme ce §auggn se aft, tot deauna
la Ocng, i pentru cä me§tevgal lor este gred, sA
aibä numaY el qi camgrasiI de Ocn5., aceasta volnicio
a viudo vin, pAine, i carne, iara altul nimene arm%
de ,sauggif i amara01 de Ocnk sd, nu OA voe sä
vIn41 acest fel de lucrurY, ata boot% igumenf cfit
www.dacoromanica.ro
 238

birnid, iarg pentru ceT care ar indrgzni a vinde de

cele sus pomenite, aratg cg ad dat voe cgmgrasilor
de Ocng, pe uniT ca aceea sg se popreascá. Ded d-luT
vel logofdt incredintandu-ne, intaid el ad citit cartea
de sus pomenitg; al doilea ea slujba sauggilor este
grea, si ca li se cade a li se intgri aceastá milg, si
de la domnia mea. rata dar ca si domnia mea, ne-am
milostivit asupra sauggilor, si prin cartea aceasta le
inoim si le intarim cu hot arare, ca numaY sauggiT si
camgrasiY de ocng O. aibg volnicie a vinde In targul
ocniT, vin, paine si carne, iarg altiT afarg din sauggiT
si cgmgrasT de cona, niminea sg nu indrazneascä a
viudo in targul ocniT de aceste ce maT sus se aratg,
ni'd boerT, nicT igumenT, nicT birnid, cleT orT-carele
va indrázni, In potriva domuid mele, O. vinlä din
cele de sus aratate, dgm domnia mea voe cgmgrasilor
de ocnd, pentru uniT ca aceia sg-I popreascg. Drept
aceia poruncim domnia mea, vou6 saugal ca sg can-
tatY, si de la locul nostru, niminea din vol sä nu in-
drasneasca a se stramuta, ca sg nu pricinuiascg za-
ticnire din lucru spre pagaba ca.mariT domnestY, cä
apoT voT vetT avea a rdspunde la aceasta.

Domnul recunoa§te ca acest drit al §augailor era

dat pentru chiverniseala lor, munca ocnel fiind grea. Dar
i domnul le cere In schimb sarguinta la munca, f i O
22U se maï straniute de ja oca, aducènd prin aceasta
zaticnire lucruluf §i paguba camarif, al vol ver?: avea a
T'apande. Iar in alt document citim ea la caz de mutare
a §augailor se vor aduce GU zapcil §1 se vor pedepsi.
Aceasta sa nu se mire de oare ce §tim ca niel locui-
toril cari munceaft painintul nu avea dreptul de a se
stra.muta de pe o mo§ie pe alta.
Camarii i sa crea prin lege drepturi fati de §augal.
Ad ese ori amara era boerul, care lua in arenda oc-
nele, chef cautarea lor se facea sail In regle, saii in an-
trepriza, vorbind in termeni no!; adica se cautaii in
credinta sal:1 se vindeati, se arendaii.
www.dacoromanica.ro
 239

and Domnul nu era mullumit cu prelul, care i

sa da la Cokil-Vechl pentru ocna, prefera a le cauta
el singur, §1 atuncl insarcina pe anumitI hoer!, carera
le incredinta conducerea ocnelor.
Nol am espus deja aceasta pe larg cand ne-am o-
cupa t de lucrarea ocnelor in Muntenia.
Prin documentele referitoare la §augal se preved
ambele casurT, vom vedea ca §augail se bucuraa de ace-
leaV privilegian l sub ambele forme de esploatare a oc-
nelor.
El nu plateall de cat darile de care nu eraa scu-
till. A§a in 1.792 Fehr. 2, M. C. Sulu spune lamurit, ca
pupil de la ocna nu vor avea a plati pecetluituri gos-
pod, ce vor fi pe fetele lor, ci at se va hotari sa se
dea, de vor fi ocnele in credinta sa se plateasca din
camara gospod, iar de vor fi in vinçlare a se pia-
teasca de camara§ul ocnel de la sine. Darile ce trebuia
sa plateasca §augau le réspundeati catre camara§ie. A§a
in 1767 Iunie 23 Gr. I. Calimah scutind pe §augal de
birul ce va fi pe alta tara, hotara§ce ca sfertul ti vor
plati §augai catre camara§ie, in suma de 500 leT, pe
care vor avea a'l plati in doua rindurT, la Sf. Cheorghe
§i la Sf. Durnitru.
Soarta §augailor merge tot imbunatatindu-se. A§a
In 1.792 Mal 10, Alex. C. Moruz Yodâ le ridica la 4
banT pretul pe sane, iar in 1793, Maia 28, Mih. C. Sutu
Voevod sue pretul unel sad de la 4 banl vechl la 12
banl noT. (Sutu batuse moneda noua, aci cuvèntal nol
se rapoarta la moneda, nu la valoare noua, ce s'ar fi dat
banilor).
In 1796, Februarie 5, Alexandra I. Calimah spo-
re§te numèrul liuzilor la 300, din 225 ce eran mal in-
nainte ; iar cele-Falle dnl, ca camara, beztnanul, bra-
ni§tea, cal de olac, podvezT, ajatorinta, de oare-ce
ridicat de pe tara, niel el n'ati a da, de cat sfertul lor
www.dacoromanica.ro
 240

catre camara§ie 500 lei pe an, §i cate 6 haul de oaie,

dupa vechiul obiceiti, in schimb le recunonte suirea -la
12 banT de sare. Darile mal sus aratate eraii ridicate
de pe tara §i in 1800 cum ne arata documentele din
acel an Fevr. 5 dat de C. Alex. Ipsilante, care scute§te,
10 cra§me de a §augailor in loo de 5, cum era pana
acum, iar venind la pecetluiturf, documentul spune: iar
pecetluiturile gospod and vor ocnele In vincjare,
fi
se vor plati de .camara§ul ocnel de la sine afar& de
suma cumpèratoril, iar rufeturile ocnel sa nu dea nicI
un ban pentru pecetluiturl.
Imbunatatirile merg crescènd. Vedem ca In 1814
Scarlat Alex. Calimah prevede in mod foarte ingenios gra-
datiunea de plat& a lucrului dupa cantitatea lucrului e-
fectuat. El sue prelul unel sari de la 12 bull la 15 haul
§i qice: cei mal slabi din §augaT sa aiba a lua cate 15
bard nol de un drob, pe ori-cati drobl vor arata la cau-
tare, iar pupil eel mal in putere, care I§1 vor face suma
rinduita de 78 drobi lute° cautare sa ja cate 18 ban'
de drob, §,i apoi pe ceia ce vor face mal mult peste
suma de 78 drobi sa se plateasca cate 21 ban' de drob.
Trebue sa linem in seama ca aceste dese sporiri de pre-
turf pentrn sarea taiata corespundea la urcarea preturilor
§i celor-l'alte obiecte §i lucrurl din tara. Banii pierpnd
din valoarea lor relativa cu timpul, trebuiail Domniet sa
sporeasca numérul lor pentru a putea §augail sa prein-
limpine cheltuelile lor. De acea nu trebue sa ne inchi-
puim ca soarta §augailor s'a schimbat prea mult in a-
vantagiul lor, and vedein ca in decurs de mai putin de
un secol s'a ridicat plata lor in proportie de la 1 la 15,
am véqut ca prin hrisovul lut Gregore Ghica din 1741
se spore§te plata de la un ban la 3 bani de sare de cum
se platea pana aci §augdilor, §i aceasta sporire a mers
tot ridicandu-se pana a ajuns de se platea la finele epocei
de care ne ocuparn §i 21 haul de save.
www.dacoromanica.ro
 241

Acest hrisov reguleaza shnbria §i celor-l'allI rufeta0

a§a tárabanta§il In loe de 6 lel pe luna cat luaü palia
acum, vol lua 1.0 leI; vatajeil In loe de 7 lel vor lua
1.0 lel; herghelegil, iar41 In loe de 7 vor lua 10 lel ;
glodasiI In loe de 8 lel vor lua tot 1.0 lel:
Codrescu Uricariul, II, pag. 180. Hrisovul
Scarlat Alexandru Calimah W. 1814 Iunie 20:

Se face qtire cu acest hrisov al Domnie/ mele, °A

prin jaloba ce at dat °are Domniea mea, auggiT
alte rufetuff a/ OcneT, s'aa rugat ca sil li se intAreasa
rAnduiala i arzarea de muele ce aA de la ce/ mal
Inainte Doma/ luminatY, prin hrisoave gospod, facAn-
li-sg,i oarweare adgogire ce se va ggsi cu cale spre
inlesnirea slujbelor, care o sgvaresc eu multil stra-
danie i cu primejdie ; ded dupil jaloba lor, cercetAnd
Domniea mea, pentru starea lor, i vazèndu-se i hri-
sovul gospod de miluirea ce ail arAtat, am socotit
dupg, slujba lor, oca eu strgdanie i ou primejduire tru-
peascg., dupä tot cuvAntul am gAsit ea cale nu numaT
de a li se IntAri miluirile lor ce avut, ci de a
.se face §i oare§-care deosebire, de ajutor spre
nirea stAriT lor, i buu6 sporirea slujbelor, pentru aceea
netrecéndu-le ca vederea, ruggmintea ce ne-ati fAcut,
iatä prin acestil al nostru. Domnesc hrisov futgrim
cu adAogire hotgram privilegiile lor, Intru acest chip,
augAT i alte rufeturT a Ocnel, sil fin la numgr tre/
sute liudi, care sil fie scutitT i ertatT, de tot birul
Visteriel, i de toate alte dArl i angAriT, ate orl fi
pe alt/ locuitorl a/ tAriY, e/ nimAruT nimba sil nu dea
fArä numa/ oblelnuitul lor sfert cate cine/ sute le/ pe
an, sil aibA a 11 da la cAmAr*/ do Oeng in dota rin-
durT ; la slujba desAtini/ sil aibg. a scuti dota sute
stupT, i sfinT, de desalnil fijad adevAratT al lor, cum
la slujba goOinif sil aibg. a plgti, dupil vechiul obi-
eei4 cite §ase ball/ vech/ de oaie, iarä de camAng, de
beznign, de branite, de cal de olac, de podvozT, fijad
cil acestea s'at ridicat, n'ati a da, niel a se apAra intru
nimica cu acest fel de dArY, deosAbit d la vremea de
www.dacoromanica.ro 17
 242

ajutorinta de iamb. sa ail)/ a scuti zece er4me a lor,

cu yin Intransele 0 niel un ban pe acele crame sa
nu dea, iarä la ajutorinta de vara, orT caste cra§me
vor avea a lor cu Yin Intransele, fiind-ca la aceastä
slujba, laid alte came nu dat, nu este A se supere
nicl eT lutru nimica. Leafa lor pang acum ad fost cate
doisprelece banT noul pe un drob de sare, hotaram
Domnia mea, ea de aci Inainte sa fie Intr'acest chip,
adica eel mal slabY din §augaT sa aiba a lua cate einel-
spre(;lece banT nouT de un drob, pe orY catT drobT vor
arata la fie§tecare cautare, iara. §augail ceT mg In pu-
tere care I§T vor face suma rInduita de 78 drobT, intru
o cautare sa ia cate optspre4ece banT de drob, §i apoT
pe ceea ce vor face mal mult peste suma de 78 drobT,
la o cautare sä se plateascä eke douNecY i unu banT
de drob. Sambriea ce lua pana acuma tarabanta0T,
vatkjaiT, herghelegit 0 glota01, sa BAJA a li se plati,
0 de aice inainte cu adaogire ca sa vie de fi*e-caro
cate i;lece leT pe luna adicä tarabanta0lor, peste 9 leT
ce avea maT lnainte sa se mal sporeasca un led, va-
tajailor peste §eapte leT, iara0 treT le, 0 gloda01or
peste 8 sä se sporeascä doT bel pe fie§te-care lung. Oa-
menil ce ati fost mal inainte In slujba ocneT, §i pentru
primejdie de betepg, sat pentru slabiciunea batrane-
telor, s'ad ertat de slujbä de cake camarag 0 ad 0
pecetluiturT pe fetal° lor, nu at sa se supere de bir
cu sferturY sat cu ajutorinta ; femeile sarace vkluve
a augailor, 0 altor rufeturT a OcneT, iaraO O. nu fie
suparate de birl la sferturT i la ajutorinta, 0 niel de
Mr° camara0, sa nu fie suparate intru nimica, av6nd
a scuti fie0e-care 0 cate dou6 vite a lor, dui)/ pon-
turile ce sunt cu pecetea gospod, iard pe vitelo ce vor
avea maT mult vor da 0 ele la cislea haimanalelor
OcneY. Copil §augailor ce vor fi dreptT a lor neInsu-
ratT, 0 In casele parintilor lor, sa nu fie suparatT de
bir, 0 de ajutorinta, din numarul a 300 liudi auga.T
0 alte rufeturT a 00110; de se va Intampla a muri
vre-unul, camara0T prin §tirea Domnief 0 marafetul
Ispravnicilor tinutuluT sa aibä a pune altul In loe,
din fecioriT lor, ce vor fi InsuratT, 0 din haimanalele
OcneT, pentru ca sa nu fie lipsa nicT-o-data din nu-
www.dacoromanica.ro
 243

m6rul ardtat. La tot sufletul ocneY §auggl, ldtura§Y,

curtenY, tdrgbanta§Y i vdtAjd, sä se dea pecetluirY
gospod, pe fetele lor, §i plata ce se va hotgrI O. dea
pentru pecetluirY, cald vor fi Ocnele In vInslare, se va
da de cdmdra§iY Ocnelor de la sine, afarà din suma
cumpArdturiY, dar cand vor fi In crediut5., se va da
de la cgmard. gospod. Din oile co vor avea rufeta01
OcneY, drepte ale lor, O. nu fie supdratY a da oY de
mumbae, obidnuind fiind, §i mal inainte a avea pri-
vilegiul acesta care spre moY nestrdmutatd urmare,
s'ad. hotdrat §i prin hrisovul Domnid mele acesta,
numaY §i rufeta0T OcneY, sä fie silitorY In urmarea da-
toriilor, §i A. arate fiqte-care, slujba fdrä de pdgubire,
dand cdutdrile lor, deplin §i MI% niel o pricinI. Po-
roncim dar Domnia mea, Dumilor voastre Ispravnid
al tinutuluY, c6.mgra0 de Ocnd, §i tuturor altora ce se
olivine, sd se urmeze de catre totl Intocma dui% ho-
t6rArea hrisovulul DomnieY mele %th strdmutare, jai%
pe ceY din urma noastra lurriinatY DomnY fratiT noOriY,
poftim nu numaY O. nu strdmute aceastd avezare, de
privilegid, ci maY vértos s5. intdreascd §i sd adaoge,
pentru a Domnielor sale vecinia pomenire. S'ad scris
la scaunul Domnid mele In orapl I*T, intru a doua
Domniea noastr5, In Moldavia In anul al doilea.
Am v6Out deja mal inainte ca cautarea sarei se facea
de 2 oil pe luna, a§a ne spun Samile Ocnelor Moldovel
din 1818 §i 1819. Putea da un §augail pe lima 156 de
drobl, suma ceruta dup. °Meer. Pretul 156 drobl era
2808 banl, sail 23 lei vechl §i 4 parale. Un §augail taia
In termen media pe qi 5 drobl. Dar hrisovul prevede
ca pentru drobil ce vor trece peste suma de 78 vor lua
cate 21 banl. Presupun6nd ca. fie-care §augaii sa silea
ca cal putin un drob sa taie pe. qi mal mult, daca. nu
§i doul, i sa. mal venea dune! peste 50 drobi adau§1
1050 banl sail 8 lel 75 ban! ; In total ca§tigul lunar era
de 31 le! §i 29 parale.
Rufeta§il cu toate drepturile lor acordate de Domn
abuzati de ele. A§a de exemplu : li A scutea 600 ol la
www.dacoromanica.ro
 244

singe pentru mumbae. Rufeta§il ne avênd atatea of pu-

nee' ol strèlne ca drepte ale lor. Acestea ail ajuns la
urechile Domnulul, care ameninta ca le va strica mila.
A§a in 1806 Mal 24 Alex. G. Moruzi, hotara§te ea §au-
gall vor fi scutiti de 600 olla mumbae, dar pen tru Cele
ce vor trece peste acest num6r vor plati ca toll eel-Valli ;
iar ne ajung6nd la 600 sa nu pue de a altora drept ale
lor, a atuncl va strica mila. Aceasta se repeta §i In
1824 Iulie 26, (C. Metaxa N. 83 §l 93).
In 1820 iar se prevede dreptul §augailor de a nu
plati pentru oile lor de cat cate 6 banf vechl, §i vis-
ten ia scrie in Aprilie 28 catre gelepef (negustorl de ol)
sa nu ja de la rufeta§1 of pentru mumbae. (C. Metaxa
No. 88 891).
In 1830 Departamental finantelor da de §tire celor
ce ail cumpérat venitul ocarituluf §i a cotarituluf, ca
§augaif de la ocna. sunt scutill, decl sa nu-1 apuce, (C.
Metaxa No. 96). Acestea sunt datele ce le-am reprodus
dupa cele done" studif aratate mal sus, asupra clasel prin-
cipale a rufeta§ilor cunoscutf sub numele de §augail.
Latura#0). Clasa rufetulul ce duprt cat am desco-
perit dintr'un hrisov al lor de la 1693, ail fost anexata
la num6rul muncitorilor ocnel dintre rupta§1 §i pentru
care este o indestula dovada ceata trotu§anilor, care mal
intreaga se alcatue§te dintre Ungurf, precutn §i ceata
haimanalelor care chiar dupa nume ne vadeste origina
lor. In timpurile cele mal vechY, datoria lor nu a fost
alta de cat ca, de cate ori camara avea trebuinta de lemn
pentru facutul crivalelor, pentru lambriitul ocnilor, §i
pentru lemnele de foc, ce se ard iarna In ocna spre cal-
dura, iar vara spre a risipi §i a evapora aerul carbonic
ce iese dintre straturT, §i spre aducerea lemnelor nece-
sane In curtea camaref. Osebit de aceste spre toamna el
GhibAnescu, op. cit., pag. 622 si urm.
N. Butu, op. cit., pag. 160.
www.dacoromanica.ro
 245

erati indatoritt sa care Mimi camarel, ce §i'l fdcea pentru

grajdiul ocnelor §i la intamplarl sa dreaga podurile ulitel.
Cel-l'alll se oranduiati sa care lemne pentru deal, sa a-
due& lemne de tambre, de crivac, de cara, sa faca Mr-
bunla§il trebuincio§1 dintre el, sa dreaga drumurile de
ori §i cate orl s'ar strica.
De indata ce unul dintre eI scaptita §i vrea sa intre
in alta clasa nu este oprit ; iar num'érui in cele nu este
de o potriva, in cat adese orI o ceata se imprumuta Cu
reserva de la alta ceata and este nevoe, iar ne fiind
atunci rëma§ita o platesc in ban!. Cetele lor at fie-care
cate un vataf §i dupa vechime sunt urmatoarele
Ceata ocnenilor, vechii mirterl, carI s'ail stamutat tot
pe Wig ocne §i a caror numér este de 58.
Ceata trotqenilor in cea mai mare parte Ungurl §i
carl ail coprins locurile ocupate de ceata ocnenilor. A-
ceast& ceata este cea mal in putere §i mal tot-d'auna
imprumuta pe altele. Nunki,rul lor este de 66 dintre carl
la vre-o 20 romani.
Ceata viiprenilor a§a numill de la multimea viilor
ce sunt inprejurul lor. Dup& trotu§enl el sunt cel mal
in putere, §i intre dan§il sunt mal multe amestecaturi.
Ceata haimanalelor o impra§tietura ce daii mal mult
de lucru ciimarel in adunarea lor la servitie de cat In
adevér o fac ; el sunt in cea mal rea stare, §i numèrul
abia se sue la 42, cdnd ceata vii§orenilor are 54 de oamenl.
Haimanalele sunt stransura cea mal de pe urma din
rupta§l, bejanarl §i brisobolitI, el nu ad satul lor de o
parte, sunt impartiti printe cei-l'alti, §i vataful ion este
vataf §i peste ocnenl.
Curtenii. Slujitorl, dorobantl (jandarmI) sail cum ar
vrea sa Qica cine-va, caci sunt aceia car! alearga §i aduc
intru indeplinire trebuintele camarel, el sunt curenl §i
fac tot °data §i pe straja pazind ograda ocnilor, §i dan-
dn-I mal pe jmnètate de randuri ca sa serveascil pe la
www.dacoromanica.ro
 246

amploiatil ei. Ca §i liltura§il eI fac serviciul cu s6ptè-

mana. Sunt ImparlitI in patru cete de la 45 pana la 60
in§I; cea mal mare parte oamenl tinerl §i nelnsuratl.
Dintein§il mal mult §1 mal adesea se fac recrutatia, lar
numèrul lor In total 189. Numele lor le arata In destul
vechimea, In timpurile vechI costumul lor era In adev6r
ceva pitoresc, §i de ar fi v6qut cine-va cele patru cete
ale curtenilor cu ceapcanile lor In patru culorl, ro§il,
albastre, negre, §i albe n'ar fi ertat nicl odinioara pe
acel ce pentru pupa cheltuiala ail stricat uniforma lor
ce amintea costmnile vechilor Abenserajl, §i carl astazI
l-ati adus la aceea, In cat numal de pe varga ce o poarta
In mana fle§te-care curtean, '1 mal poll recunonte. In
privirea servitiel el sunt pede§tri §i Wait Leafa nu ail
de fel §i cand nu pot face randul lor, '1 platesc cate 6
lel pe s'éptèmana. Mid sunt trime§1 pe departe acel ca-
lare prime§te ceva ajutor pentru hrana calulul WI, iar
acel pe jos, ce negre§it merge mal pe aproape, nu pri-
mesce nimica.
Gurarii. Cu cat num6rul acestora este mic, cu atata
§i primejdiele lor se aproprie de ale §augailor, numal
cu singura deosebire ca el at' privilegiul de a da numele
lor ocnel, la care o servesc. Ast-fel la una din ocne aft
rèmas numele de Kandet, dup. gurariul ce la anu11850
plecandu-se sa traga. otgonul, §i sa apuce tasca cu drobil
ce e§ise In gura spre a o de§erta, all alunecat, §i (land
de gura ocnel, 1-ati rèmas numal numele. In timpul din
uvula erati 6 gurarl. Nu sunt sloboçll de cat atuncl and
nu le lucreaza ocnele, §i pe langa Ingrijirea ce are de a
a§eza adgoanele, a unge crevacul §i a cauta daca sunt
In stare bunk apol pe Mug& orele de c,li In care se vara
§i es pupil din ocna, sunt datort a servi noaptea pe
°and se scoate sarea. In tinipul din urmà leafa lor era
de 25 lel vechl pe luna.
TarbuntarT. Ace§tia nu sunt o clasa chiar deose-
www.dacoromanica.ro
 247

ci fac parle din latura§T, §i sun t deosebill de ceI-

l'allf prin acea cil, lucrarea lor este cu mainile In fundul
ocnel. El cur* ocna de moloz §i scot apa ca burdufu-
rile, el sunt carl se alin la uspa de prind cu carlige
odgonul §i '1 trag In fund de '1 prind ca calu§ul de
tasca In care ail Incarcat tot el cate 3 §i 4 drobl dupa
marime. Numele lor ge pare a veni de la ni§te cotigute
ca o roata In care puind drobul '1 aduce ca dansa pana
la gura ocneT, §i de la gura pan& afar& de casa ocnel,
aproape de magia. Ca §i latura§il nu primesc niel o
leek §1 numèrul lor nu este mal mare de cat opt de
lie§te-care ceata, In totul 32.
Herghelegii sail vezati. Datoria lor este ca sa Ingri-
jeasca de call gepc1 ce trag la crivac §i In vremea ser-
vicief stand In picioare pe barna crivaculul de care trag
call sa-I male; se trimit §i ca surugil cu trasurl pe unde
are cámara de a trimite cate un amploiat §i servilia lul
este pe Intregul an. El se Impart In 4 cete din care 2
de çli §i 2 de noapte, numérul ion este de 24 §i primeati
leafa. cate 20 leT vechl pe luna.
Glodap7. Toll liganl. Vèynd cine-va greutatea ce
prin deprindere §i dibacie, cel mal pipirnicit gloda§ este
In stare sa duca in spate la o Indepartare de necreçlut
§i la o Inaltime de Ingrozit, este ceva cam curios. Adese-
orT se vkl baetandri de cate '16 anl cu drobul de la
100-180 oca in spate, alergand catre magia, §i suindu-se
pe poteca el pana In vêrf ca i (And ar merge; sa-i
faca semn numal din umere §i sa ti-1 a§eze unde i vel
Sunt ast-fel de depring ca munca, In cat, luand
termenul de mijloc a drobilor sco§1 din ocna §1 a acelora
ce tot el IT ridica la cantaritul sarel §i la Incarcatul
prin care, un gloda.§ ridica In spate In cursul unul an,
1.31.1.476 oca, Insa cánd sunt ca totil de fata. El din
vechime aU fost tiganl domne§t1 §i dandu-1 la ocne prin
mal multe hrisoave a Domnilor vechl, precum sift de
www.dacoromanica.ro
 248

dovada §i biserica lor numila Domneasca, uncle se 1ngro-

pail §i arestantil mortl. Soarta lor era mizerabila, li se
platea mal nimio pentru Intrelinerea lor. Imbrikcamintea
gloda§ulul in vremea muncel, costum ce el poarta §i
chiar pe Wile e destul de desmatat, compuindu-se dinteun
sucman, pe deasupra caruia Intre spete are cusuta o bu-
cata de cerga sail %Judd dupa cum se Indemaneaza, pe
aceasta In vremea, caratului 11 tine deasupra bratelor ce
le incrucipaza la spete §i pe care i se pune drobul.
Numèrul lor este de 36.
Fierarif. Sunt me§terl tiganI, carl sunt Indatoritl a
lucra toate fierariile trebuincioase pentru ocne, §i sa
ascuta, sá oteleasca mal pe toata dina ciocanele §augai-
lor; singurul lor folos este de la lucrurile ce dreg pe
la carau§1. lar numérul lor este de 12.
Fegilarii. Sunt pe seama chelarulul camarel. Toll
tiganl carl lucreaza necontenit la turnarea fe§tilelor ce
nu sunt mal groase de cat degetul mic, §i de care se
dati cate 6 de fie§te-care §augaii taetor, osebit de acele
ce se dad tarbunta§ilor. In munca lor sunt ajutall de
ligance care toro din calif fe§tile. Plata lor este de 20
lel pe luna, iar nume'rul de 20.
Megerif. Oil de cate ori este trebuinta a se pregati
tambre (ghizdele) pentru gurl de ocna, a se construi cri-
vace, a se face cosmoage deasupra ocnelor, a se mere-
metisi sail a se .face de isnoava carute orl taraboante §i
a se face vre-un acaret pentru camara, me§teril sunt
chematl a le face, iar In cea-l'alta vreme pot sa lucreze
pe la orl §i cine vor psi. Intru toate afi drepturile ce
le ail §i latura§il, iar numèrul nu este statornic.
Toata cea-l'alta rèma§ita de rufeta§1 intl.& in cate-
goria tocmitilor, a carora dare am aratat'o §1 carl tre-
bue sit fie vre-e 242 ing bine Intelegéndu-se, ca eel mal
In stare.

www.dacoromanica.ro
 249

3) Exploatatia §1 cum se face.

Lucrarea ocnelor se face de caitre §augal cu plata

§i de care arestantil ce Ocarmuirea 11 trimete acolo spre
osanda, §i carl In timpul din urma pe Wiga done ran-
dull de Imbracaminte §i Incaltaminte, pe langa deman-
carea ce li se da, mal prilneati §i cate done parale de
drob ; aceasta lucrare In privirea timpulul se poate Im-
parli in qilnica §i de noapte, cad, de §1 mal Anainte ea
se facea numal Oiva, In timpul din urrna taierea sarel
a remas numal pentru §augal In vremea qilel §i noaptea
pentru arestantl. Munca lor o fac dupa priceperea fie§te-
caruia §i dupa cum ail vequt'o la parintil lor. A§a ve-
dem pe arestantul trimis acolo, ca nevoea de a nu se
vedea iii curand sgarcit §i facut ghem, '1 sile§le sä mun-
ceasca, sa apuce ciocanul In mana §i cu speranta de a
ca§tiga cu ce sa '§I procureze acele ce de la cámara nu
le poate capata, In curanda vreme ajunge a fi cel mal
bun taetor de sare. Ocna care pentru dansul li scoate
afara orI §i ce meteahna ar fi avut In trup §i subtiindu-I
pelita, da fetel cel mal frumos incarnat §i o albeata ade-
menitoare, numal prin singura munca 11 poate scapa de
moartea sigura, ce ar urma din acele boale, §i adese-orl
boala facendu-§I §i crisa, s'ati vequt arestantl de cate 1.2
anI cu trupul cel mal sanatos, cu o grosime ce dupa
expresia romaneasca nu 'I Incape In piele, §i de o fru-
musete pe care dupa ce aii e§it dal% negre§it ca o va
fi regretat.
Nicl odinioara. §augaul n'a avut pe MO dansul
vre-un mecanic, carele sa '1 Inv* cum sa '§I Intocmeasca
uneltele pentru lucrare, cum sa le Intrebuinteze mal cu
dibacie, §i. cu toate acestea de secoll el se servea Cu
unelte ce pana §i In mana copiluluI WI de 8-10 anI
poate sa despice slnul pam1ntulul. Montanistica pentru
dansul e in acea proportie crescetoare a cuno§tintel
www.dacoromanica.ro
 250

practice, ca finta acestel Inv6taturI la no! e In sens in-

vers. A§a In cat ca.nd camara are sa Inceapa o gurä
noua de ocne, Mt sa mat faca cheltuelI trimiténd dupa
un montanistic, ea chiama pe-biraul rufetulul, §1 dandu-I
in mana oranduiala latura§ilor, carl trebue sa tae ji sa
care lemnul necesar la ocne, II ordoneaza ca sail ia
impreuna un numèr de §augal §i sa sape o gura de ocna
nona In locul ce va §ti a-I sarea maI In fata, §i mal fara
vine de apa.
Cu toate acestea nu este o singura pilda In care o
groapa de sare Inceputa de catre vre-un §augat, sa II
rèmas nelucratoare din negasirea straturilor de sare, ba
din potriva s'ad facut lnadins cercare sapand mal alaturea
de locul Insemnat de bind ca. se gase§te sare, §i unde
l'ad asigurat a nu va psi, §i care s'ail IntAmplat. Din
asta pricina, toata directia exploatatiel o are biraul, care
se alege dintre rufeta§I §i care este zapciuitorul lor.
and biraul ad Insemnat locul de ocne, el pune 12 in§1
In teo parte §i 12 Intealta, la o Indepartare de 3 stIn-
jenI, earl de o data sapand, fac unil gura one!, a ca.-
reia largime este de 1.1/2 stanjen patrat, iar altil rasufla-
toarea ()me!, a careia largime este numal de un stlnjen
§i este menita pentru evaporatia umezelilor §i a aerulul
carbonat.
Lucratoril °data cu sapatura In pamint, merg In
jos §i cu tambruitura ce nu e alta de cat ni§te gizdele,
cu deosebire cii ele sunt mal bine Incle§tate, §i facute
din Wine groase, sanatoase §i In patru muchil. De In-
data ce ad dat de sare care mail obicInuit se gase§te de
la 10-11 stInjenl, din and In cand fac cate un loe
de prind tambrile In paretele de sare, care Insa merge
tot tambruit Inca o adancime de 8 §i 9 stInjenl, and
apol a tat acel de la gura, cat §i ace! de la rasuflatoare,
lasand de cate-§I patru colturile bortel patru stIlpl de
grosime a 6 palme, spre razamarea tambrelor §i spriji-
www.dacoromanica.ro
 251

nirea boltel ocnel, pornesc lucrarea lor unil spre altil

pan& se Intalnesc, i lasand un spatiii desert Intre aman-
don& gurile, formeaza aceea ce se numeste cerul sad
bolla ocneI.
Dupa aceasta, taetura lor se lasa drept In' jos in-
formand fundul ocnel In chipul unul con, de unde apof
se lasa tot treptat straturile, care prefac parelit in col-
nice, si tot mergand In jos si mind Weill saris adese
orl ocna capta o adancime si pana la 62 stinjenl, pre-
cum era ocna talhareasca, iar de acolo inainte ocna nu
se mal adanceaza de fe!, din pricina greutaleI scosuluI,
ci numal se largeste i adesea capata o circonferenta
de 320 stInjenl, aceasta Insa variaza dupa tariea stance!
de sare.
Ast-fel este metodul simplu lntrebuintat In facerea
lucrarea ocnel, insil. nimica nu e mal curios la vèçlut
de cat privirea unel ocne, din uspft sag din cerul ocnel.
A vedea acea multime reflectatä de festile aprinse, in-
Orate una mal sus de alta dup. randurile straturilor
de sare, a privi acel cer Intunecos si presarat de stele
artificiale, a auzi sgomotul acel din tartar ce'l face cio-
canitura si care aminteste vuetul ce'l va fi fault
Schila i Caribda,* e o sensatie i o uimire ce se poate
numaI vedea, dar nu si descri. Nimica iarast nu este
mal ssimplu de cat chipul cu care pupal se serveste
In taerea sarel.
Cele mal de multe orl el obicfnuesc a se intovarasi
cate 8-10 pe un strat de sare, si sapand In linie dreapta
cu ciocanele un an la un spatill de o palma i juma-
tate de la marginea straturilor si la o adancime de o
palma. i ceva ; dup. ce cu totil ai ispravit aceasta se
scobor de pe straturl, trel dintre dâniI ieail niste pene
de fier, lung!, late, ascutite la un capat, cu muchie In
cel'alt, potrivindu-le In vana sarel, cel-l'altl bat intein-
sele cu maiurile pana ce Intreaga brasda se despica.. Is-
www.dacoromanica.ro
 262

pravindu-se aceasta operatie bine, cacl de multe oil

vana e sucita §i brasda rasare, apol fie§te-care IV . 1m-
parte§te partea sa In drobl de cate 75-180 oca unul,
pe care insemnandu'l, 11 rostogole§te In vale; curatind
praful de sare, care apol se scoate afara §i se vinde sub
numirea de maruntä, asemenea bucatelile de cate 1 sail
2 §i mal miel ce se numesc gogele, acele pana 10 §i 15
oca numite gelleti, §i drobil micl pana la 35 §i 45 oca
care se çlic coteri, §i pe care toate acestea afar% de drobii
cel marl, nu primesc nicl o plata, ci rilman In folosul
Camarel.
Alt-fel Insa este scoaterea afar& a sarel ce se face
cu cal numill genchf. A§a la fie-care ocna ma§inele
esploative sunt: crivacul cu trei roll aninate de asupra
ocnel §i cu odgonul care singur de abia sa sue cu patru
bol In deal, §i care pe langa lungimea de 55, 58, 62 stan-
jenl a adancimel ocnel, mal are o lungime de 20 stall-
jenl din punctul ridicarel deasupra ocnei, a spatiulul ce
este de la ocna la crivac, §i a parte' ce mal ramane
invaluita pe el, iar a caruia grosime e ast-fel ca, o
palma trage 11/2 oca. In fine roabele saa taraboantele,
luminarea ocnel In vremea taerel cu fe§tile, ce sunt
numal de trel oil muete In set], §i de care am lis, ca
se del' cate ease de orn, ta§tele de piel de bivol, pre-
cum §i vre-o cate-va alte micI unelte dup. vreml §i In/-
prejurarl.
Dintre toate Insa, constructia crivaculul e atat de
departata de gura ocnel §i centrul greutateI, pe cat e
departata ideea lui Arhimed cu cererea punctulul fics
prin care sa Invarteasca pamintul.
El se compune dinteo grind& foarte groasa, Irian
§i ridicata. drept In sus, care se Invarte§te pe postament
In Mina; In partea de jos e petrecuta o alta barna care
vine incheiata (kept la mijloc, In cat de o jumatate e
legal un butuc ca greutate balantuitoare, iar de cel-l'alt
www.dacoromanica.ro
 253

trag trel cal ce se invartesc imprejur de la 10-15 mi-

nute spre a scoate afara tasca cu patru drobl inteinsa.
Din aceste date pe care le-am reprodus in cea mal
mare parte dup. cele doua monografil citate mal sus,
putem sa ne facem o idee aproape esacta despre or-
ganisarea lucrarel ocnelor in Moldova mal inainte.

Administrarea §i perceperea venitulutocneï

Dupa cum am v64ut i dupa parerea ce ne-a parut
cea mal fondata, Domnul era proprietar al ocnel din
tinutul ocnel fiind proprietar si al mosiel in care se
deschisese ocna.
Cu toate ca Domnul era proprietar al ocneT, ce se
esploata si ce se esploateaza inca, singura in Moldova,
Domnul ca si in Muntenia avea monopolul esploatarel
ocnel. Nimenl nu putea esploata vre-o salina. ce ar 11
putut afia In mosia sa. Dreptul ce s'a recunoscut Vran-
cenilor de a lua sare numal pentru trebuintele caselor
lor, fara drept de a face negot cu sarea ce luati, nu este
de cat confirmarea privilegiului ce'! avea Domnia. Acest
privilegia s'a recunoscut Vrancenilor prin mal multe
hrisoave domnestl. Nol credem ca aceste privilegiurl s'ati
nascut tot ca si In Muntenia in momentul and Domnia
a infiintat monopolul esploatarel.
Domnia a permis locuitorilor carl din vechl timpurl
luaa sare pentru trebuintele lor, sa continue sa ja si de
aci inainte, restranend insa acest drept pentru indestu-
larea caselor lor. Acest drept sad privilegia se vede ca
s'a acordat Vrancenilor fara ca el sa fi fost supusl la vre-o
dare in banl, dupa cum am vèçlut ca s'a petrecut aceasta
in Muntenia, unde locuitoril dimprejurul ocnelor plateail
darea cunoscuth sub numele de sararitul Muntilor.
Domnul administra ocna prin camarasul sèti, care era
cunoscut sub numele de vel camaras de ocna i Ispravnic
www.dacoromanica.ro
 254

de Trotu§. Sub ordinile sale se gasea toe& corporatia

§augailor cu biraul
Domnul cauta ocna fie In regie prin camara§ul sèfi,
fie arenda venitul ocnel la antreprenori.
Sarea se vindea parte pentru consumatia din lava,
iar parte se exporta In Turcia pe la Galati, §i In Rusia
pe la Lipcani sati Radautl, Sculeni §i Leoba. In cea ce
prive§te consumatia din tara In vechime se ocupaii cu
acest negot taranii. Sarea se da pe credit taranilor care
o vindeat prin satele din Intreaga tara. Visteria numea
aceasta dare pe veres iar laranil numeati sarea Watä ast-
fel sare pe drtealti. Consumatia in tara varia pe fie-care
an, depinOnd de vremi §i de posibilitatea mal mare se]
mal mica a locuitorilor de a putea sa se transporte la
ocne spre a Incarca sare §i a o duce prin sate. Daca ne
aducem aminte prin cate greutati din afara a trecut
tara In aceasta epoca putem sa ne dam seama §i de ce,
venitul a§a de important al ocnelor de multe oil nu se
Mica prea mull. Se Intampla adesea ca laranii carora
se dedese sare In credinta din causa nenorocirilor nenu-
mérate ce dedese peste (111101 sa nu mal poata sa mal
plateasca sarea mata. Toate aceste pierderi scadead de
asemenea In mod simtitor venitul Domniel.
Pentru sarea ce se transporta peste granita se in-
cheiaù cu negutatoril strainl. Pretul varia dupa
ma! mare sail mal mica concurenta, ce putea sa faca
sarea din alte parti, precum sarea din Galitia §i Valahia,
de asemenea prelul varia In diferitele scheli dupa depar-
tarea mar mare sail mal mica de ocna. Scaçlindu-se chi-
riele ca§tigul era aproapé acela§i.
Transporturile la scheli pentru ambele modurl de
exploatatie, fie In regle, fie prin arendare, se faceat cu
ajutorul ocarmuirei §i se cuno§teati sub numele de chirii
imperategi. Inchirierea pentru schell de §1 In adevér se
face de cOmara prin oamenil sèl, carora le plate§te cate
www.dacoromanica.ro
 255

60 parale de mie, dar pentru dansa Visteria sloboade

poruncile cuviincioase catre dregatoril tinuturilor, ca sA.
Indemne pe locuitorT a lila banl pe chirie de la camarft.
Locuitoril erat a§a de bine Indemnall de slujba§l
In cAt de voe de nevoe trebuiail sa plece la chirie.
AceastO lnchiriere se deosibe§te de cele-l'alte §i prin
acea eft tocmeala se face pe 0/0 halca, adica cu un a-
daos de 1.5 oca OA §i a carau§ilor pentru Schelea Ga-
latuluI li se rnal dati Inca §i 8 ima§urI spre desjugatul
§i paseutul boilor, ce tine pe cOmara In termen de mijloc
400 # pe an, cAnd dinpotriva toata cea-l'alta inchiriere
afar& de o mica esceptie, se face pe suta de oca sirma
§i fail de ima§urI. Preturile chiriilor Insa sunt deosebite
pentru fie§te-care localitate, §i atArna a-Mt de la depar-
tare cAt §i de la bunatatea drumulul.
and Domnul arenda ocnele, antreprenorul se sub-
Mania oare-cum camara§ulul Domniel, cea ce face ca
mal la urmA antreprenoril se cunosc tot Cu acest nume.
Drepturile camdra§ulul fata de rufeta§1 trec la an-
treprenor, dupO cum §i toate indatorirele §augOilor con-
linuA stt existe §i fall de dOnsul. S. augail cu totI cel-
l'altl, carl format rufetul ocnel continuail §i sub antre-
prenorl de a se bucura de toate drepturile §i privilegiele
lor cu acelea§I obligatiunl, en singura exceptinne ca an-
ireprenorilor la Inceput atAt timp cat camará§ul de ocne
era §i Ispravnic, el nu avead §i nu obtineat niel o dele-
gatiune de vre-o putere administrativa sat judectItoreascO.
Printre drepturile ce se acordat antreprenorilor cele
mai importante erat :
Dreptul exclusiv de a vinde sane de la ocne atAt
In tara cAt §i pentru export peste hotar, el la rAndul lor
putAnd ceda acest drept in totul sat In parte catre altil.
Fiind-ca In Moldova afara de sarea de la coma,
ca §i In Muntenia dupa cum am vOut, se mal atlâ ma-
lurl de sare chiar In fata pamantulul, precum sunt acele
www.dacoromanica.ro
 256

de la Vrancea, §i o multime de slatine din care locui-

toril se deprinsesera a cara cu putinele §i boloboacele
nu numal acel de prin prejurul lor, dar §i altil de pe
la locurl departate, lucru ce neaparat sminte§te intere-
sele antreprenorulul la consumatia sarel inauntrul t6ril ;
In ceea ce prive§te pe cele d'intal, antreprenorul are
dreptul de a orandui un revizuitor, care dovedind ca
VranceniI calcand peste drepturile ce ail, §i lndatorirea
de a pazi acele malurf §i a taia sare numaf pentru ca-
sele lor, Ocarmuirea se Indatora de a lua din mama acele
privilegil, iar pentru slatine a le inchide far& deosebire
pentru tot-d'auna, pe orl §i unde se vor afla. Aceste dis-
positiunl devenise maI In toate contractele de arendare
ocnelor ni§te clause de stil, cu toate cä se comiteail
marl abusurI de catre laranl, car! abusurI nu sunt Inca
starpite cu totul din causa greutatel supravegherei. Vitn-
cenif aU continuat a se bucura de aceste privilegiI a-
proape In mod gratuit, de oare-ce el nu '§I indeplineail
obligatiunea lor de a pAzi malurile §i de a nu face
negot cu sarea ce Wail.
e) Pentru sarea ce se transporta peste granita, o-
carmuirea se Indatora a lua cele mal nemerite mèsurl
pentru facerea Inchirierei ce ar trebui Camarel In tran-
sportul sarel pe la schell, §i In esactitatea transpor-
tuluI.
Stim cum se executa aceasta obligatiune luata de
ocarmuire, taranil erail luatI ca deasila, pe ori-ce vreme,
a devenit cu timpul aceste Inchirierl §i transporturI ni§to
obligatiunl legale, ni§te obligatiunl datorite In natura
sub numele de podvezl §i chiril Impèrate§t1. Se Intampla
mal adese ori ca In fapt nu era nicl o deosebire intre
legale §i Inchirierl ce treceail peste transpor-
turile legalminte datorite, de oare-ce baniI dap de camara
pentru a se impar¡i la carau§I nu ajungead pana la dan§il.
Slujba§iI putin scrupulo§I Insu§eati haul!. Aceasta
www.dacoromanica.ro
 257

este si unul din motive pe langa greutatea drumulul si

vremurile rele, care facea ca aceste chiril sa fie atat de
rèü ve4ute de locuitorl, si se faceail cu asa mare greu-
tate si btitae de cap.
Pentru inlesnirea cariiusilor, ce ar face trans-
portul sgrel, pe drumurile mar!, vor fi datorl toll pro-
prietaril a lasa cate 1.2 stanjenl, pentru desjugarea
gatorilor de la carele ce face transportul.
e) Spre a lipsi orI-ce conflict intre viitorul antre-
prenor, antrepienorul folosindu-se de vincjarea sareI In
tot cursul antreprizei atat de la ocne cat si de prin ma-
gaziile ce ar face in tara, in anul din urma va fi dator
a lasa o reserva de sane hotarata In dealul ocnel, iar
In tara dupa sfarsitul anilor, ori si cata sane va trece
peste suma de 1.0 milioane, va ramanea a visteriel, fara
de niel o desp5gubire, precum si toata sarea ce s'ar gasi
prin magazil in targul ocnel.
Pe langa aceste drepturi si clause, ce se intalneail
In mai toate contractele, precum si cele relative la modul
de plata a costulul si la garantiele ce se luail de Vis-
terie faja de antreprenor, mal erafi alte dispositiunl
secundare variand adesea dupa imprejurarI vremelnice.

c) S6'1.111.1111111111141101.

Ca si in Muntenia am constatat ca de la inceput

a existat si in Moldova dreptul pentru locuitorii din
prejurul ocnelor de a lua sare pentru trebuinta caselor
ion, cara drept ins& de a vinde sarea in alta parte. Am
aratat mal sus care ail fost, dupa cum credem, in moti-
vele lain/arel acestor drepturi, si am v6(Jat ca ele s'ail
nascut din imprejurarl i trebuinte localnice. Era greil
daca nu imposibil pentru camara de a prKli In mod
eficace malurile de sane i pentru a nu fi camara cu
18
www.dacoromanica.ro
 258

totul in paguba a permis Iocuitorilor din prejurul ocnel

§i proprietarl al malurilor de sare, de a lua sare pentru
trebuintele lor, in schimbul platel unel sume de banl. Am
constatat ca in loe de suma de banl, Vrancenil eral-1 inda-
torall de a ptiçli malurile, ca nu cum-va s5. mal ja sare
§i altil, carl nu aveaft acest drept. Acest privilegia a dat
loc la multe abusurl.
Luati sare nu numal aceia ce aveaft de la Domnie
recunoscute aceste drepturl, dar §i altl locuitorl mal de-
partall, carl °arad sare nu numal pentru trebuintele
caselor lor, dar pentru a revinde sare prin tara, le venea
mal Inor de a lua in intelegere cu taranil de prin pre-
jurul malurilor de sare, sare Uva plata, de cat a lua
sare de la ocna. Dar daca unil se foloseaft, altil sufe-
reaft, de oare-ce locuitoril avènd drept de a lua sare in
schimbul unel sume de banl, implinirele sumelor dato-
rite se faceaft adesea in mod neomenos de cel ce cum-
parad de la camara acest drept.
Tot ast-fel dupa cum am véljut in Muntenia gasim
ca §i In Moldova, Domnil aft intervenit in favorul parte1
din populatiune ce fusese cel mal mult incercata prin
aceasta dare, gasim ast-fel :

Codrescu Uricarul, vol. V, y. 253. Hrisovul luY

Mihaiü Racovità W., 1718 Aprilie 24.
Vosi milosti gospodare zemli Moldavskoe.

Facem stire ca aceasta cgtre a Domnia mele, tu-

turor cui i se cade a sti, pentru rindul solarituluT ce
avea obiceiA c6.mdrasil de ocnä paa acum, de lua
solarit de pe o parte de loe de la tinutul SuceviY, si
o vindea acea slujbä i cgmgrasiI de oca, la ciocoil
de . inut, drept 40 cal 50 de le!, i apoI aceY ciocoi
ama multe supgrArl sgracilor, cä lua de la tot omul
si de la t'eme grace si de la babe b5.trIne i nepu-
tincioase, tot ate un ort de cap, si borflea pe totl
www.dacoromanica.ro
 251

saraciI cu acel obiceit1, de le lua si straele de pe dinsit

DecY 'lute'egad Domnla mea de acea supurare a st3-
racilor si a v6duvelor, si de suspinele lor m'am umilit
dintru toga osardia noastra, si am socotit sa nu se
mal supere bietiT oamenY cu acel obiceia prost, si asa
bine am vrut, Impreuna cu a patru sfintY archiereT
al Ord noastre a Moldove, kir Gedeon, archiepiscop
si mitropolit SuceviY, si kir Georgie, episcop de Roman,
si kir Kalistru, episcop ot RadautT, si kir Orest, epis-
copul Husilor, si cu tot al nostru sfat boerif ceY marT
si micY, am taiat acel obiceiA sti nu mal fie, sa n'aiba
de acum Inainte camarasiY de Ocna, niel altil nicf o
treaba cu acel solarit, sa n'aiba a se lua In ved de
la tinutul SuceveY, ce sa fie In vec/ talat si lipsit acel
solarit de la tinutul Sucevel, O. nu se mg supere O.-
racil In veacT de veacY. Drept aceia si In urma noastra
pre care va milui Domnul Dumnezeul ca Domnia
taref noastre a MoldoveT, ce am flout acelor pamèn-
tenT, pentru a noastra pomenire, ce maT vartos A
aiba a da, si a Intari asemenea. Iar cine s'ar ispiti
orY cat de putin sa supere aceasta avezare sa fie supt
mare blestem.

Aceasta stare rea reese In mod destul de 16murit

din acest document fArb, a mal trebui s5, mal insist5m.
Nu §tim daa. aceasta scutire de plata s'a generalisat §i
In alte partl dup5, cum nu putem afirma, a nu a mal
fost relnfiintata de alt Domn dup4 cum se Intampla
adese-orl. In timpul din urma aflam pe VrAncenl folo-
sindu-se de acest privilegiti, vom vedea cti el nu ati In-
cetat niel pana In 4ilele noastre de a se bucura de
dAnsul.

dI Mikk de sare

Nefiind ilia o particularitate In aceastA privinta re-

feritoa re la Moldova, trimitem In ceea ce prive§te la
cele Oise de noI pentru Muntenia In prima parte a acestul
www.dacoromanica.ro
 260

capitol sub litera g. Suut o multime de documente In

aceasta privinta, ne marginim a reproduce aci un do-
cument datAnd de la Inceputul acesteI epoce:

Codreseu Uricarul, vol. V, p. 258.-1732 lunie 8:

Ell Conbtantin Neculai W.

CU MILA LUI DUMNEZEU DOMN STWNITOR AL MOLDOVEI

Facem tire tuturor Gig se cade a §ti, c zice Dum-

nezeescul apostol : cat/ cu duhul laY Dumnezeti se
poarta; ace§tia sunt fiiY luY Dumneçleri
Asemenea i efl servul Domnulul meti Is. Hr. din mila
luY dar sfintie/ sale, dandumi-se stapanirea Domnie
acesta VII a MoldoveY, care este patria noastra, soco-
tit-am pentru si. mormInt al DomnuluY, i din cartile
din mill ce am avut 0 de la alti DomnY, ce ati fost
maY Inainte de noT, dat-am 0 am Iniarit 0 am In-
noit si. mormint pe obiceiA de mil& ce am avut ca
sa aiba obrok de sare din ocna noastra pe anA cate
150 de . . de sare.
.

aceasta sare sä OA a o lua egumenul de Galata

saa or/ care va fi epitrop.

e) Dijnia din sare

Dupa cele ce am spus mat sus §i din care resulta

ca In Moldova Domnia era proprietara a ocnelor, ar
rea a de fapt aceasta cestiune nu poate fi discutata
dacii In Moldova, Domnia avea Ilona! monopolul exploa-
tare! sail se considera ca proprietar& a sarel or! unde
se gasea, a§a In cat era indiferent faptul, ca ocnele ce
se exploatail eraii pe mo§ie Domneasca. Cu bate acestea
chiar in lipsa de documente basandu-ne numal pe tra-
diliunea dreptuluI vechiti, am putea sustine cu mult
ca acelea§I principil existail In cele dou6 tart de
oare-ce In ambele tari principiile de drept II aveall ori-
www.dacoromanica.ro
 261

gina In dreptul roman. Am vOut ca §i In Moldova pro-

prietaril malurilor de sare aveail drept de a lua sare
pentru trebuintele caselor lor, dar fiind-ca Domnia avea
monopolul exploatarel, el trebuiaii sa compenseze paguba
ce suferia Domnia fie prin prestatiunl In natura: paza
malurilor dupa cum erati Indatorati Vrancenil, sail pia-
teat"' o mica dare care nu era de cat compensarea ca§-
tigulul de care era privat Domnia. Acest drept al sara-
rituluI Muntilor nu s'ar fi putut concepe daca de la
Inceput Domnia nu '§i-ar fi reservat numal monopolul ex-
ploatarel, dar s'ar fi declarat ca proprietara a gismentelor
de sare orl unde s'ar fi gasit, In care ca. s toll locuitoril
tare! gasindu-se In fata proprietatel StatuluT a Domniel
nu mal era nicl o deosebire de facut Intre cef ce se ga-
seail proprietarl al mo§iel In care se gasea sarea §i
cei-l'altl.
Recunontem cu toate acestea ca proba noastra ar fi
fost mal gred de facut de oare-ce aparentele par a fi In
contra teoriel ce sustinem, de oare-ce lucrurile de la In-
ceput nu s'ail petrecut tot ast-fel In Moldova ca §i In
Muntenia. Am vèqut ca In Muntenia, de la Inceput pro-
prietaril ocnelor ad lucrat ocnele cu Nranil de pe mo-
§iele lor carl Mena claca ce erafi datorl sa presteze
proprietarului mo§iel, ca ciocana§l In ocna.
Mal tirzifi, Domnia, Insu§indull monopolul exploa-
tare!, am constatat iara§1 cá proprietarul mo§iel, el, avea
drept sa deschiza ocna, sa caute sare §i dupa parerea
ce am emis ar fi pu tut sa ia Mt nicl o autorisatie sarea
trebuitoare lul, autorisatia de la Domnie nu era necesara
de cat atund cand proprietarul convingèndu-se de pro-
ductivitatea ocnel, ar fi voit sa traga profit. In acest cas
din urma el nu putea sa exploateze ocna singur pen tru
a vinde sarea, exploatarea trecea asupra Domniel, care II
recuno§tea dreptul la dijma din 4ece WIT una, conform
traditiunilor legislatiunel imperiulul Bizantin.
www.dacoromanica.ro
 262

Am constatat ca toate aceste principil ati rèmas ne-

schimbate In Muntenia pana la finele acestel epoce de
care ne ocupam.
In Moldova ar parea ca lucrurile s'ar fi petrecut
alt-fe!. Ast-fel am vëcjut a primele exploatarl se facean de
Ocola§il de Trotu§, care fara Indoiala eraii proprietarl al
mo§iel. Constatam In urma ca. ocnele sa exploateaza de
Domnie, sunt declarate domne§tl, ca. Domnul aduce din
Ungaria lucratorl minierl, care de la Inceput se organi-
seaza In corporatie §i continua, ast-fel 'Ana finele epocel
de care ne ocuparn. Toate aceste Imprejurarl ar putea
sa ne faca sa credem, ca Domnul 'l-a Insu§it proprietatea
sarel §i pentru a o exploata, a adus lucratorl streini.
Recunontem ca. aparentele sunt in contra noastra, dar
aceste aparente sunt In contra traditiunel dreptulul, care
traditiune §tim cat a fost de respectate In timpurile cele
vechl. Un principiii pentru a strabate Inteo legislatiune,
II trebuia mult timp, dar o data. intrat, era considerat
ca dint §i nu Incerca nimenl de a-1 inlatura de odata.
Am constatat deja In urma ca. lmprejurarea ca ocnele
erail declarate Domnescl §i ca nu se mentioneaza sa fi
platit domnia vre-o dijma Trotu§enilor se explica u§or,
daca admitem ca Domnul nu 'l-a insu§it ocnele Trotu-
§enilor, care am vèdut ca. se gaseafi mal departe de ocnele
actuale pe malul Trotusulul la Groze§tl, ci Domnul a
deschis ocne nol pe seama sa pe mo§ia gospoda dom-
neasca. Domnul fiind proprietar al mo§iel §1 ca atare
proprietar al sarel, nu avea sa plateasca dijma. Aceste
constatar! cu toate ca pretioase de oare-ce pot sa ne pro-
bezo ca Domnul nu a confiscat dreptul Trotu§enilor, carl
aii continuat sa ramaie proprietarl al ocnel cu dreptul
pentru el de a lua sare pentru trebuinta caselor lor, nu
resolva Ins& in mod direct cestiunea de a §ti daca In
Moldova, Domnul nu '§I reservase de cat monopolul
exploa tare'.
www.dacoromanica.ro
 263

Nu am gasit vre-o §tiinti §i nu credem ca in ve-

chime, Domnia sa mal fi deschis ocna noua pe mo§ia
vre ori-carui particular, ca sa putem vedea daca Domnia
platea sail nu dijma proprietarului mosiel §i a ocnei,
de oare-ce nu se mentioneaza de cat de ocnele din ti-
nutul ocnele care era mo§ia Domneasca. Un singur lucru
Ina ar fi putut sti se intample pentru a ne invedera
a Domnul nu'§I reservase de cat monopolul esploatarel,
era ca mo§ia Ocnelor impreuna cu ocnele sa fi incetat
sa mal fie proprietate Domneasca, in care cas, daca
Domnia ar fi platit dijma, negre§it ca aceasta dijma
platita pentru sare era consfintirea proprietatei asupra
ocnel §i proba cea mal des6var§ita ca Domnia nu'§f re-
servase de cat monopolul esploataref.
Aceasta ipotesa, cu toate ca ar parea greil sa se fi
realisat; s'a intamplat totu§i, §i o invocam ca o proba
irefutabila in sprijinul teoriel ce am sustinut in acest
studiti.
In 1757 (7565) Ghenar 1, Domnul C. .41. Gehan
Racovilet, fundänd Spitalul S f. Spiridon in Iag, 11 dei
ca venit mofia Domneascei a °met, cum fi dealul de
unde se scoate sare, hotareind a lua dijmei de la bate
celea din 10 bani unul, ceind ocnele vor fi vindute. Iar
fiind ocnele in, creding, spitalul salt aibei omul sai a-
colo sd ia din 10 drobi unul fi din farina, final pi
bezman dupei obiceia [ (C. Metaxa). T. Ocna st. critic
de Gh. Ghimbanescu, Arhiva Soc. §. tiintifice §i literare,
Ia§1 p. 630].
Mai continua D. Ghibanescu qicènd : Nu §tim cat
timp sa va fi bucurat Sf. Spiridon de asta mild dom-
neasca, caci dispositiunile de mal apoi, cele dupa 1757,
nu amintesc de fel. Nol credem ca dania '§i-a avut fi-
inta, dar ea privind pe camara§ie nu intra de loc in
perogativele rufetului.
In ceea ce prive§te parerea D-luf GhibAnescu, ca a-
www.dacoromanica.ro
 284

casta danie sa fi subsistat i In urma sub domnil ur-

matori, credem ea Spitalul Sf. Spiridon a redat mo§ia
Ocnele, Domniel.
In nicl un document posterior nu se mal pome-
ne§te de aceasta danie fie in mod direct fie In mod in-
direct, cu ocasiunea vre-unel instrainarl a vre-unul loe
din aceasta mo§ie. Vedem din contra, ca In toate docu-
men tele se vorbesc ca Domnia era proprietara, ea con-
ceda drepturl pe aceasta moie a ocnel. In aceasta ipo-
tesa discuta chiar i D-nu Ghibaneseu, cestiunea tratata
de D-sa, daca proprietatea domeniulul Intreg este a Sta-
tulul sat daca oamenil aft dreptul de proprietate asupra
tirgulul. D-sa nu eiteaza documentul de mal sus de cat
In mod incidental, ocupandu-se de rufet.
Mal mult, In nicl un document ulterior nu se mal
consfintqte dreptul de proprietate a Spitalulut Sf. Spi-
ridon, asupra mosiel sat cel putin asupra dijmeI de
sare. Vorbim despre documentele ce ail vèçlut lumina,
ne§tiind daca vor exista documente In Archiva Spita-
lulul Sf. Spiridon, pe care acel Spital nu le-a invocat
niel odata pentru all reclama drepturile sale, niel asupra
mo§iel, niel asupra dijmel de sare de la ocna. Nu ga-
sim trecuta aceasta dijma de sare, ce ar fi avut drept
sa ja Spitalul Sf. Spiridon In nicl un act public, dupa
cum am veçlut ca era trecuta §i cosfintita prin acte pu-
blice In Muntenia pentru Spitalul Coltea i Pante-
leimon.
Parerea noastra, basata numal pe actele ce posedam
§i pana la proba contrarie, este ca.: Domnul C. Raco-
vita, venind pentru a doua oara In scaunul Moldovel de
la 1756 1757, dupa ce In timpul de la 1753 1756
schimbase cu Domnul Mateiti Ghica §i trecuse In sea-
unul domniel Munteniel, a voit sa Infiinteze §i In Mol-
dova un spital dupa cum a gasit ca exista. In Muntenia
Spitalul Colea, §1 de oare-ce Spitalul Coltea fondat de
www.dacoromanica.ro
 1.435

Spatarul Michail Cantacuzino, avea ca venit pentru in-

trelinerea bolnavilor moia Slanicul i dijma de la oc-
nele deschise pe acca mo§ie, pe langa alte mo§il. Tot
ast-fel i \rod& Racoviti relators In scaunul Moldovel ., i
adanc convins de binele ce-1 aducea Spitalul Coltea In
Muntenia, fundeaza la rindul se"ti Spitalul Sf. Spiridon
§i 11 da ca venit mofia domneascd a °end, CUM ?i dealut
de uncle se scoate sare.
Motivul, care a impins pe Voda Racovila de a da
Spitalulul fondat de dênsul mot,ia Ocnele, pentru a avea
dreptate de a lua dijma de sare, nu credem sa fi fost
numal din spirit de imitatie, dar §i pentru a asigura spita-
lulul un venit sigur, cu care sa poata preintampina chel-
tuelile ocasionate cu citutarea bolnavilor. Venitul ocnelor
fiind aproape sigur, de acea l'a ales Domnul voind sa
asigure bunul mers al spitalulul. Se para insa, ca aceste
sentimente filantropice nu s'aft gasit §i la inimile celor-
l'alll Domnl ce all urmat in scaunul Moldovel. Nu mal
gasim documente care sa intareasca din not"' dania fa-
ult& de predecesorul lor, mo§ia Ocnele fiind redata
Domniel.
Orl-care insa sti. fi fost motivul, fie al daniel, fie al
inapderel el Domniel, un fapt Ind rémane cert ca Domnul
dand mo§ia a recunoscut §i dreptul de dijma care era
un atribut .al dreptulul de proprietate.
Domnul '§I reserva numal dreptul de a exploata
pentru Domnie ocnele platind o dijma din 10 una. Daca
principiele sustinute de nol nu ar fi fost constante, daca
Domnul vre-o data s'ar fi considerat ca proprietar al sarel,
independent de locul in care se* gasea, dreptul de dij ma
nu ar aparea ca o consecinta a dreptulul de proprietate,
Domnul ar fi putut da spitalulul numal dreptul de a
percepe o parte alicola din venitul ocnelor, fara alta. le-
gatura cu mo§ia. Vedem din contra ca. se da ca venit :
mofia domneascd a ocnei, CUM # dealul de uncle se scoate
www.dacoromanica.ro
 266

sarea, hotarand a lua dijma de la toate celea din 1.0

bani unul, and ocnele vor fi vindute. Iar fiind In cre-
dinta, spitalul sa ja dijma In natura din 10 drobt unul.
Mal spune cä documentul va lua din tarina, final §i bez-
man dupa obiceill. Nu credem cri. poate sa resulte in
mod mal limpede ca aceasta dijma este datorita ca §i
bezmanu ca o consecinta a dreptulul de propribtate asu-
pra mo§iel.
Deosebirea ce se face Intre casul and ocnele suut
vindute §i and ele sunt autate In regie, nu aduce nici
o atingere dreptulul In sine. Am vèçlut and ne-am o-
cupat de Muntenia ca dreptul de dijma recunoscut In
nenumèrate andurl de Domni proprietarilor, se exercita
de dèn§i asupra sarel extrase In natura, independent de
imprejurarea, daca ocnele eraü arenda te sail se ante.'
in regie. Cu timpul Insa, prin buna Intelegere intre pro-
prietarif ocnelor §i arenda§if ocnelor, s'a stabilit un obiceiti
ca proprietaril sa vmnçia sarea la care aveaii drept tot
arenda§ilor.
A§a. se IntAmpla ca acest obiceiti stabilit prin Lonna
intelegere este luat ca norma de D-nu Racovita §i pentru
a facilita In relatiunile dintre antreprenorif ocnelor §i.
Intre spital proprietarul ocnelor, el hotara§te ca se va da
drept dijma a çlecea parte din pretul arendarel. Cea ce
remane a çlice ca dreptul era fixat In cas de arendare
asupra venituluf net, iar in cas de exploatare asupra ve-
nitulul brut. Aceasta deosebire sa nu ne surprinda de
loe de oare-ce am vè'çlut cu ata greutate se Incasa pretul
Wei §i de alta parte toate risicurile insolvabilitatel sail
relel credinte a celor ce se insArcinaii cu vincjarea sarel
prin tara era pe seama antreprenorilor In cas de a fi oc-
nele arendate, din contra, era pe seama spitalului chnd
primea dijma In natura. Am examinat deja pe larg aceasta,
and ne-am ocupat de aceasta cestiune In epoca pre-
cedenta.
www.dacoromanica.ro
 267

Putem dará, afirma far . teama de a putea fi contra-

çli§1 in mod serios, a atat in Moldova ca §i in Muntenia,
Domnia nu a avut §i nu 'l-a reservat nicl odata de al
monopolul exploatarel salinelor, pana la finele epocei de
care ne ocuparn. Domnia exploata ocnele fie direct prin
camara§il sé!, fie arendand ocnele, in ambele casurl insa,
aceasta exploatare se facea nu cu titlu de drept de pro-
prietate, Cl cu drept de monopol, recunoscèndu-se in ambele
casuri un drept de dijm5. din 1.0 partl una proprietarulul
ocner, conform vechiulul obiceifi, care nu era alt ceva de
cat traditia legilor romane intarita din noti prin legile
Impèratilor Bizantinl.

fi Exportul scIrei"

Exportul sarel s'a urmat ca §i in perioadele prece-

dente catre tarile invecinate. Domnia, cautand sa ia, mij-
loacele cele mal priicioase desvoltarel exportulul §i cele
mai utile pentru a inlesni transportul la diferitele schele.
Ast-fel avem urmatorul document a lul Sandu Sturza
W. in favoarea caran§ilor :

1823, Zulle 10. Codrescu Uricaru XIV, p. 288:

Noi Ioan Sandu Sturza W.
CU MILA. LUI DUNINEZEti DOMN AL TgREI MOLDOVEI

N
qi din arátarea d-lor sale boierilora cumpárátorT aT
°enflora, §i. din jalobele lacuitorilor ce se dati pe toatá
ziva cátrg. Domnia mea, vg4indu-se necurmarea cata-
hrisuluT ce se urmeazä de cátra belegil -Puturilorti,
Cu luarea necontenitelor havaeturT, atit de pe la lo-
cuitorT cárgu0 ce mergA la 000., li Incarca sare cum-
párátorilorb., li. a altor negutitorT, cit li de pe la toV
cei laltf ce urmeazä al4veriquluf lor, Cu sare li altele,
$i de cara orándatoriT li vátajiT moOilor, de prin dru-
mur! ca luare de bruding pentra treatoarele, peste
www.dacoromanica.ro
 268

cuviinta, i pentru pasunarea vitelord, fara cat de pu-

in g mustrare de cugetd. i mal ales eä niel im4u-
rile cuviincioase pe drumurY pentru pastmea vitelorti
carausilorti, nu se aft lasate deajuns, precum era in
alti anY, iar uniI ì ingradindti toate locurile de popas,
aduc de obstie patimire tuturor drumetilor.
Inadins randuim Domnia mea, pe D-lur paharnicul
Coustantin Simion ot Visterie, care sä mearga pe
drumul col mare, de la Ocna, pang la Sculeni, si la
fie0e-care 2 ceasuri sä alcatueascä imasa indestul
pentru popasti locuitorilorti carausi, facandt. izvod a-
nume de fieste-care popas la acel loo, pe a ma mosie,
si de cata marime. Pentru care sa-si faca cunoscutd
stapanilord, i orInduitorilor mosielor acelora, cä mal
mult sa, nu indrasneasca a face cat de putina sup6-
rare locuitorilor pentru pasunatul vitelor, precum ase-
menea si pe la trec6toarele de ape sa nu cugete cineva
a lua un ban macar mar multd, peste hotarirea data
de catre Domnia mea, si de la tot/ ace/ ce va dovedi
ca ad luatü macar un ban de la carausi, se volniceste
randuitul ;A a cerceta toate jacurile facute atat do ne-
fericit si de orandatorii i vechilii mosielort, carau-
silor, si a le implini de la nefee prin D-lor beslegiY
tinuturilor, si de la orandatorli si vechilif mosielor, prin
D-lor dregatorir. Si cu izvod anume de cine s'ad luatd,
de la care 061%10 anume, sa aduca totY banif aciea
la Domneasca noastra Visterie, spre a se intoarce lo-
cuitorilor, i randuitul, pentru ori-care va vede nesu-
punere in potriva poronceY Domniei mele acestia, sa
repada indata cu menzild instiintare aice, spre punere
la cale si in contenirea acestor crude urmarY.
Se porunceste i D-v. dregatorT de pe la tinuturY, ca
sa v6 luati, cele mal treza mOsurY, intru ne patimirea
aceasta a locuitorilor, callus/ si de obstie drumetY,
nu numai tad ajutorul cuviincios sa se dea oradui-
tului, intru implinirea tuturor celor poruncite. Dar si
pentru ca in urma O. nu so mal urmeze cat de putina
Mare de havaet pentru beslegr, alte jecuirl pentru
imasuri i trecdtori de ape, cu totul sä lipsiasca de
asupra drumetilord, cad sä stiti cu hotarire ca cea
mal mica ne dreapta luare, de se va dovedi, (In urma
www.dacoromanica.ro
 269

de vreme ce vi s'al scris ca sä rAnduitT inadins zapciT,

pro drumurT, numal spre aceasta, care s6 umble cu
necortenire In tot tinutul D-v.) Se va implini din a-
verile D-v. spre desptigubirea obOieT, dar 0 ca pe ni0e
nevrednitY §i neIntelegtoriT, ve tY fi datT afarä din
slujbg i InsemnatT ca nicT o dat6. O. nu maT fitY rIn-
duitT In slujbele patrieT. 1823, Iulie 10.
Tlel Ilistier.

Continuarea Istoriculut drepturilor Eforiel Spitalelor Civile asupra

mosier i ocnelor de sare SIgnicul ot sud Saak

Din documentele ce am reprodus §1 analisat In epoca

precedent& referitoare la ocna Slitnic din Prahova, am
constatat ca. Spatarul Mihal Cantacuzino prin mal multe
zapise de cumpérare devenise proprietar al Intregel mosil
Sldnicu Impreuna ca ocna de sare deschist de dAnsul
pe acea mo§ie. Tot-d'odatA am putut vedea, care erati
drepturile reciproce dintre proprietarul de mole cu ocne
de sare, fat& de Domnia, care avea monopolul exploa-
Orel ocnelor. Din documentele ce vom reproduce mal
jos referitoare acestel epoce vom vedea dact aceste drep-
turI ail suferit vre-o schimbare saU daca. din contra ele
nu all fost consfintite de cdtre totI Domnil, carl s'ati sac-
cedat in scaunul Domniel.
Ocupandu-ne de actele referitoare stabilirel dreptu-
rilor de proprietate asupra mo§iel §i ocnelor din Sldnic,
vedem cä mo§ia Slänicul Impreuna. cu ocnele este data
Impreun& ca altd avere de cdtre Spdtarul Mihail Canta-
cuzino Mandstirel Coltef prin diata sa din 1.715, care
printre alte dispositiunI qice: Sand Slnic ot sud Saak,
uncle sunt ocnele de sare, cu toatd 2nclia de peste tot ho-
tarul, i cu çleciuiala de sare ce ese din ocn i venitul
mqielor, set se intrebuinieze la trebuinja bisericilor, a pa-
racliselor i a ospitalului de la Colfea.
De la moartea Spdtarulul Mihail Cantacuzino aceast&

www.dacoromanica.ro
 270

Manastire a Coltel a continuat multa vreme sa stapa-

neasca mo0a Slanicul ne suparata de nimeni, dreptul
WI asupra mo§iel recunoscut §i de satenil din Slanic.
Cu timpul Ina, dintre vecini aii Inceput sa contropeasca
mo§ia, gasim ast-fel pe Panait biv ceau§ za apro4I, Epi-
tropul sfintei Manastirl Coltea, ca face jaiba la Domnie
In anul 1776, aratand ca acele mo§il ail Incept-a a se
Impresura de catre veciniI din prejur, cerand tot-d' odata
ca Domnia sii oranduiasca alegerea hotarelor. Domnul
Alexandru Ipsilant da carte catre Ispravnicl de judet a
se cerceteze aceasta pricina :
1776 Martie 1. Milostiu bojeu lo Alexandru lpsilant
Voevod I gospodar dovat gvoml i). DumneaveastrA !spray-
nicilor ot sud Saak, anAtate :
Dupe jaiba ce at dat la Domnia mea Panait biv ceausY
za aprozY, Epitropul sfinteY Menastir/ Coltd, cum el
aci Inteacel judet are Menestirea doue mosiY anume
Slenicul i Grosanif ; si fiind-cä acele mosiT s'at Inceput
a se Impresura de cetre veciniI mosnenY ce sunt im-
prejur si pentru ca sä se descopere semnele si hota-
rele acestor mosiY, cer ca prin stirea Dumneavoasträ
sä se aleage acele hotare ale maY sus 4iselor mosil.
Ded dar dupä jaiba luY, iate, ce ve poruncim : Intgt
se. Infetisati inaintea Dumneavoastre pe aceY parett
cu vechilu EpitropuluT si sä judecatY, dend hotere.re
in scris si de va fi trebuinte a orendui si in fata lo-
culuY D-v. pe c,are vetY socoti din BoerenasY mazelY aY
judetuluY, i Wafu de plait ce va fi In partea loculuY,
D-v. renduindu-Y sä meargä la numitele mosiT, se cer-
ceteze prin scrisorY, i doveglY ce va fi avènd si o parte
si alta, si dupe cercetare In ce chip vor alego se dea in-
scris ; iar and vre-o parte nu se vor odihni dupe alegerea
D-v. se.-Y trimetetY de la Divan, to lipou pisah gomi.
Alexanctru Ion Ipsilant Voerod 2)
1776 Martie 1. Pecetea
Prooit vel logofit. Domneasca 9.

Titulatia slavonit.
Monograma Domneasca si sigiliul ou chinovar.

www.dacoromanica.ro
 271

Domnul catre Ispravniel da porunca : ca cel Watt

sa fie Infati§atI lnaintea Ispravnicilor cu vechilul Epitro-
pului Manastirel. Mentioneaza anume cä hotararea trebue
sa fie data In scris pentru mal mult temeiü i dupa cum
vom vedea pentru a se putea opune la nevoe altor ho-
tarari date dupa vremuri §i mal cu seama pentru a se
putea cerceta la divan daca vre-una din partI nu ar
mane multumita pe hotarare. Tot prin aceasta carte se
prevede §i o cercetare locala la nevoe, mentionandu-se
de cine urma sa fie efectuata §i In ce mod.
La cercetare se Infati§eaza §1 declaratia Caminarulul
Nicolae, Ioseph Camzan §i Joita Ion, care arata :

Kople dupi declaratia Kiminaruluf t4loolae, losef Kamzan I Joltza

Ion, prin care arati off Mitnitstirea Koltzef a stipinit
Ocna Slinlo ji lua

Noi ceY mal joV sub-scri0T, intrebatl fiind de WIT

Proesta0l Sfintef Mangstirl Koltea dad, titn cä mo0a
Ocna Slgnicul sa se fi stApanit acum de mal multl In
urrna de cgtre alt cine-va, sail dad s'a intAmplat
vre-o cercetare, sat hotArnicie ? ca unul care am
stb.tut Cgmgrast la numita Ocna de la anul 1750 0
panä ast641; mgrturisesc despre aceasta c5, nu s'a ivit
niel un fel de asemenea Tmprejurare, ci c6, sä stgpanea
precum se st6pAnesc i astge de numita Sfinta 114-
nastire a Koltel. Si c6 mal obi§nuit venitul kmei, al
veniturilor fi al rachiului a vinde insufl cilmärafilor
celor dupd vrenzi oranduiti, acesta cunoscfind nagrtu-
risim In frica luT Dumnezet.
1776 Martie 15.

Din aceasta declaratiune resulta drepturile Mana-

stirel Coltel de a percepe veniturile mo§ief, printre care
se mentioneaza dijma de sare, vinul §i rachiul. Am a-
Mat deja ca proprietaril ocnelor luase din vreme obiceiul
de a vinde sarea ce primeall drept dijma tot camara§ilor
www.dacoromanica.ro
 272

de ocnA, aceasta, declaratiune nu face alt-ceva de cat

constatA un vechiti ohiceid.
Merg'ènd aceasta afacere la Divan, se cerceteazA din
noti foarte cu anaruntul, atAt la d-lor veliti Boer% cat
§1 la Divanul Mariel sale Domnului Mihal VodA
dupá jaiba piirintelur Vltidica Zihnon chir Daniil Epi-
tropul Sfintel MAnAstirl Coilea. Divanul dupA inscrise do-
vezi; aratate de Manastire, dupa cercetarea urmata, pentru
vechia stApanire ce a avut Manastirea, in conformitate
Cu cartea Imparatilor, hotarasce ca Manastirea Coltel sa
stapaneascA toatti mo§ia Slaniculul :

De la Divanal principatalul TéreE Roindne§tY

Sfintia-sa Pdrintele Vladice Zihnon Chir Daniil Epi-

pitropul SfinteT MAndstirT Koltzi, cu jalbd all ardtat la
Divan cg Mdria-sa Nicolae Voevod Mavrogheni, reze-
mAndu-se in argtarea a vre-o cate-va mincinoase mar-
turiT, locuitoriT din SlInic, care azi jurat cd ftie cum di
Mafia Sltinicul nu este vtndutei de strtimofii Sldnice-
nilor la Ititoru Aidnilstiret ritposatul sptitar Mika
Cantacuzino, ci numai gura Ocnif aú Jost vtnduttl, all
dat cartea MdrieT-Sale la mana Sldnicenilor cu hotd-
rarea sd stdpaneased el mosia, lar tiftindstirea sd std-
p4neascii nunial gura Ocnel, radicftnd stdpanirea MI-
ndstird ce all avut necontenitg In 97 de anY pg.ng la
hotdrdrea MgrieT-Sale; si fijad cd acele mdr-
turiT mal In urnitt seat mdrturisit pgcatul lor inaintea
ArhereuluT Sfintil-sale pgrintelul Sardeon, cum cá r6d
ad mdrturisit pentru mosia Skink, am cerut Orin-
teluT Zihnon, Epitropul, sfilnta MAndstire droupta
mosia sa intru stdpanire. DecT prin mumbasirldcul
VgtafuluT de aprozT aducéndu-se la Divan pe Apostol
Ciocdnasd vechil i celor-l'altr SIdnicenT fatg cu
rintele Zihnon, ne aratd sfintia sa mal Intaf o adeve-
rintg In scris a SfintiI-Sale pdrintele Vladichi Sardeou
chir Thimotei scrisä de la trecuta lund a luT noem-
vrie 21, prin care aratg cg la leatul 1786 ctitre luna
www.dacoromanica.ro
 273

lu/ Septemvrie, fijad oränduit spre cercetarea preotilor

si a Bisericilor din Eparhia parinteluT Episcop Buzad. Si
intru una din zile fiind chemat de Iorgache Filipo-
polil de ad leturghisit la Biserica din satul Slanicul
sud Saak, Inca in Bisericà fiind, ad venit inaintea
SfintiT-sale sase oamenT de la acest sat Slanic si s'ati
ispovedit cum ca ratl si fdra dreptate all marturisit
strämb pentru mosia Sldnicul, care fiind a MdudstiriT
Koltzi ad dat-o lul Apostol Ciocdnasu, dänd Sfintil-
sale si Were 4 ca sa le citeasca molifta de ertaciune
pentru mare pacat ce all flout. Iar Sfintia-sa nicf bani
nu le-ad primit, niel molifta de ertaciune nu le-ail
citit, ci le-ad raspuns sa alerge cake prea Sfiintia-Sa pa-
rintele Mitropolitu Taril si catre Epitropul Mandstiril
sd marturiseasca si atuncl O. vor invrednici eel desa-
värsit ertaciune: Mal val;lum . i altd adeverinta a Ar-
masulul Manolache ce era atuncY carnaras la Ocna
Slaniculul, prin care marturiseste ca att fost si insusT
fata In Biserica, °And at marturisit abole marturil Ina-
intea parinteluT Sardeon cele maT sus ardtate, adica
ca marturia ce ail dat el pentru Slanic este cu tot
mincinoasa. Drept aceia fiind-ca tot temeiul hotdra.rel
Maril-sale Nicolae Voevod Mavrogheni ad fost acole
mincinoase marturif tarT, mal In urma singarl sl-att
marturisit pacatu lor : Si fiind-ca pentru aceastd pri-
chid vedem ca. In domnia MarieT-sale Mihal Voda Su-
01, sad facut cercetarea foarte ca amaruntul atät la
d-lor Velitl BoerY, cflt si la Divan inaintea Marie/-sale
si s'ad hotarat dupa inseris dove4ile ce are sfänta. M6.-
ndstire, (a carora coprindere se arata pe larg intia-
ceasta anaford a d-lor Velitilor BoerY) ca pe semnele
si hotarele ce ad stapanit sfänta Mdna.stire neconte-
nit in aniT 97 pan/ atuncT, sa-sT stapäneasca mosia
Slanicu, si de guild inainte cu buna pace de catre
SlanicenY, pentru care aceastä veche stapänire ce ad
avut Manastirea necogtenit in ani/ 97. Cercetand 4.1
pravilile ca sei vedem in ce chip hoteird scii ; am llasit
la cartea Inpeiratilor 5, titlu 17, i 15 uncle chiar afa
zice : ori-ce pricinei de steipddre pentru care in curs
de ani trei-zeci nici de cum plinii 922G sag leicut, nici
intr'un chip voe sei nu mal aibe a cere, nici jaiba sit
www.dacoromanica.ro 19
 274

i se primeascd nicä réspuns scl i se dea dupa obiceila

nict ascultare de vre-o judecatd sel i se dea,afard
numai de va fi lucru ce se cere Mandstiresca, flind-ca
pentru cele Wind stirefti este voe data a se cauta
pawl la an 40. Dupà care in destul temeit i vred-
nic6. dreptate a Inngstire/ este mime o veche sttp5.-
nire ca aceasta ce at avut necontenit In noug.-zed de anl
tree* Care stdpanire niel pravilile niel obiceit Oman-
tulul nu o strtmutg niel odatg, cu cAt mal vArtos cI,
chiar mArturiile la earl at rezemat Mgria-sa Nicolae Voe-
vod Mavroghene mal In urint, Inainte de Arhieret 0 is-
poveduit pAcatul, cum el at intxturisit stramb. De
acoja dar 0 acum de la Divan asemenea s'at hotgriit
cä sf. AlanAstire Colea sä stdpaneascg, toatg. mo0a Sla-
nicul IntocmaY prin semnele i hotarele ce all stdpAnit
pAnä la hotArarea Nicolae Voda Mavroghene,
fiind-c5. SlAnicenil cat de prost sinet pentru S15.nic
nu at s6. arate ; lar de zice Apostol i cd-l'altY
nicerif cum cl el at mo0e in Te4anl algturea cu SI5.-
nicu, i c6. Miingstirea cu nume de c&nd calca Teip-
nilor, pentru aceasta st se urmeze iarg§l asemenea
precum de d-lor Veliil Boerl 0 de MAria-sa Mihal Veda.
sat hotgrat, adicit Apostol i col-Fait/ Sl6nicenY, Intal
sA se judece cu tot/ eel ce sltipanescü mo0a in Teipnl
0 °And dup6 cercetarea judecAtif va rtmanea a avea
0 el vre-o parte In Teiqaul, atuncl cu a lor cheltuiall
vor rg.dica Boeri hotarnid, earl deosebind mal Intal
mo0a MAngstiri SlInicul pe semneIe i hotarele ce ati
stlpanit pang la hotgrArea M6.ril-Sale Nicolae Vodg
Mavroghene, apol din hotarul Te4anilor le vor alego
lor parte de vor avea ; Insk cand se va face hotgr-
nicie i alegere SIdniculuf mo0a Man5.stiri, sit se cer-
ceteze de dire eel orAnduitl hotarnicl semnele i ho-
tarele prin care all st6panit Màngstirea, i cand In
cursul acestor nou5.-zecl de anI va fi fost st6pfinirea
M6nastiri de rand ne clintitA i ne contenita tot prin-
tr'acele semne, atuncl iarg§l printr'acele semne i ho-
tArA, sa deosibeasca mo0a Sltnicul a MAntstiri. Iar cand
In cursul acestor noua-zecl de anl nu va fi fost stgpa-
nirea MAngstire/ ne clintitA, ci una or va fi fost mal
Inpinsa In Ituntru acelor semne, alte or va fi fost ma/
www.dacoromanica.ro
 05

Intins5. dal% peste acele semne ; atuncY aid-a toat6.

mo0a Sldnicul din hotar pana in hotar se vede cum-
p6rata de rdposatul SpOlar Mihai de la strdm i'l Sla-
nicenilor prin dou6 zapise, mdcar cd nu se coprinde
Inteaceste zapise suma de stanjenl, dar intfun zapis
ce se vinde mo0a jum6tate, la inblia cump6rdtoare a
numitulul Boer sd coprinde semne care sunt vNlute de
fatd 0 astazY ; Iar In cel-l'alt zapis coprinde numal
cd s'ail vindut 0 cea-raltd jum6tate de mo0e. De aceia
dar Boeri hotarnicY sa tragd int6l jum6tate mo0a cea
Cu semne 0 orY cat/ stanjenf va e0- aceia, atatia ur-
meazd sd fie 0 ceY-l'altb. jumnate ; 0 ori-ce va prisosi
alt este adev6rat5. a The4anilor 0 a altor vecinY ; 0
fiind-cd acum In vremea ernel nu este ea putintd a
se face hot5rnicie la aceastd mo0e, fiind in partea
munteluY, 1.611-lane ca in prim6.-vara viitoare judecan-
du-se cum zisem Sldniceni ou StApanitori Tei§anilor §i
dovedindu-se cd all 0 eY vre-o parte In Tei§anY, vor
lua Boeri hotarnicY 0 se va urma cum se coprinde
maY sus ; Iar In mo0a Sldniculu/ cAtql de putind
stdpanire nu r6mane s5. aibe Sldniceni, ci toata din
hotar pand in botar are sd o stapaneasa Mangstirea
liotziY spre semnele 0 hotarele ce ad stdpg.nit In 97
de anY aceasta.
1790 Ghenarie s.

Am reprodus In extenso acest document de oare-ce

gasim date pretioase ce pot servi la istoricul vechel
noastre procedurl. Mal gasim Inca o proba, a se facea
apel pentru judecarea afacerilor la principiele legisla-
tiunel Romane coprinse In cartea Impèratilor.
Domnul Constantin *utu Voevod da porunca catre
boeril ale§I de ambele partí sa mearga In localitate sa
cerceteze din noii aceasta afacere :
1792, Hartle 6. Milostiu bojiu lo Mihail Constantin
$utu Voevod, i gospolar zemli Vlascoe.1)
Fiind-cd dupd judecata .ce ad avut Apostol vechilu
§i altor Ceta§Y al luY de la Slanic cu Sfintia sa Orin-
1) Titulatie slavonA.
www.dacoromanica.ro
 276

tele Zihnou Epitropul Mon5.stireY Coltea, pentru mo0a

Sl5nicul ot sud Saak, s'al hothtt de domnia mea a
merge boeri cerutY despre amandouti. Ortile la fata
loculuY; Dupg care hotgrire fiind cä ab. cerut Apostol
despre partea luY pe Slugeru Nicolae, i pe Tordache
Polcovnicu Baileanu O pe Anghelache vkafu ; lar
Sfintia sa PArintele Zihnon despre partea Montistiri afl
cerut pe serdaru Ionitg Caramanl6u Ispravnic, i pe
Setraru Antonie Fotino, i pe Setraru Ionitá. Btildceanu
§i pe Chiril V6leanu. Tat6. poruncim Domniea mea
sus numitilor boerY ca, mergAnd la fata loculuY sä
avetY a face urmare O cercetare IntocmaY §i intru toate
dupg. Domneasca wastr5. porunc5. O hotgeire ; La caro
cercetare s6, fitY impreunä boeriT cerutY despre aman-
dou6 Ortile, urmAnd drept in frica luT DumneOett, de
care sä ne inFiintatY cu anafora priu orinduitul Mum-
baOr sluga DomnieY mele Ion Portarel. Poleo yisah
gomi. Urmandu-se §i dupa osebit6. porunca DomniY
mele spre a trage Slilnicu despre toate pg.rtile.
4792, Martie 6. lo Mihail Constantin ?ufu Voerod
Procit ve! logofAt. Loen! SigilinInn

Cosma Arhi-Episcop §i Mitropolitul Ungro-Vlachiel

libereaza carte de blestem catre Episcopul BuguluT pentru
cercetarea locuitorilor Imprej aren! §i a oamenilor bAtranl
cu vre-o §tiinta pentru vechea stapftnire §i vechile semne
de hotare dupa coprinderea zapiselor §i a cartilor de
hotarnicie :
1792, Maja 18. Cosma Milostieu bojieu Archi
Episcop i Mitropolit zemli Ungro Vlascoie :

Tubitorule de Dumnezet. frate Episcope al SfiuteY

EpitropiY BuzeuluY Kir Dositie de la milostivul Dum-
nezeti poftim ca sA ti se d6ruiascA milA, pace, s6n6
tate, spAsenie sufleteasc5. §i tot fericitul bine ; iar de
la smerenia noastrd molitfiä i parinteasca blagoslo-
venie trimitene. Dup6 aceasta h*iintgm fatii tale,
1) Monograma si pecetia Domneascri cu chinovar.

www.dacoromanica.ro
 277

fiind a la smerenia noastrg aratá fratele Zihnon chir

Daniil c6, mosia Sltinicul In sud Saak a mkkgstireT
Colti de aid din BucurestY, vrAnd fria sa sti-T aleagA
hotarele, ca sa se stie pe unde din vechime s'ail urmat
veche stb.panire ; ceru de la smerenia noastrd aceasid
carie cu kfricosatul blestem iyroasnica afurisanie
asupra locuitorilor imprejureni oameni bdtrdni care
vor ji stand. DecT dupg cererea ce fácu, iatil scriem
cg off-care din locuitoriY imprejurenT de acolo vor fi
avAnd stiint6 pentru vezhea stápfinire i vechile semne
si botare dup6 coprinderea zapiselor i cgrtilor de ho-
tirnicie ce va fi avAnd din vechime si vor ardta a-
dev6ru1 in frica Id Dumnezeb cu sufletul ne vAtAmat
fAr de hatdr i voe vechiatá sti fi ertati i blagosloviti ;
iar do care cumvasT, or pentru reutatea, orl pentru
pisma si zavistia, sal pentru hatar i voe veghiat6.,
stiind vechea st5pftnire si vechile semne i hotarA si
anind cartea mota 92U va m'ata adeverul, 02' carde
va fi acela, ca un ne terncltor de Dumnet,la si de al
styletului (de va fi asa) Proclet sd fle fi ajurisit de
Domnul nostru Isus 'frisios si de 318 sft2zri pdrinfi
de la Niehea si de toate sfin tele soboare, asisderea fi
de smerenia noasird parte si locaf cd a/be& la un loe
cu Zuda i cu Afurisitul Aria, sei'l loyeascd cutremu-
rile lui Cain fi sd'l mosteneascd bubele lut Ciezi, sd
92U se aleayd de agonisita casa lui ca praful ce'l
spulberd vtntul de pe jata pdmintului ; ferul, petrele
sd se topeascd fi sd se risipeascd ; lar trupul aceluia
dupil moarte'l intrey sd remile fi nedeslegat ; fi pdnd
92U va märturisi tot adevdrul precu2n va sti, acela
ertdciune nu va avea. Aceasta seriem.
1792, Maui 18. Cosma al Ungro-Vlahief
Mateitl

Aceastá nouá judecatá s'a urmat lntre párintele

Zihnon Epitropul Mánástirel Coltea §1 Apostol Mustetea
Ciocana§ul, pentru sine §1 ca vechil din partea mal
multor sAtenI din Slánic, de oare-ce Nicolae Vodd Ma-
vrogheni rezemandu-se In arátarea a cAte-va mincinoase
márturil, locuitorl tot din Slánic, carI aU jurat ca tifi
www.dacoromanica.ro
 278

cum cd mo§ia Sldnicul nu era vindutd de strAmo§il

Slanicenilor la ctitoril Mandstirel reposatuluI Spdtar Mi-
haiii Cantacuzino, ci numal gura ocnii, ail dat cartea sa
la mana Sldnicenilor cu hotArire s.i. stapaneascd el mo§ia
iar nuIntistirea sä steipd ?teased' numai gura ocnei, ridi-
and stdpanirea mftnastirel ce ail avut necontenitd de 97
de anl, dupd cum se esprima hotdrarea Divanulul de
mal sus.
Am putea sä ne intrebam cum este posibil, ca faja
de aceste documente ce le-am vqut mal sus §i pe care
indoiald ca le-a invocat Mandstirea Coltea §i inaintea
Domnulul Mavrogheni, dupti cum le invoacd in urmd, a
putut Domnul sa creadd mal mult marturiele de cat za-
pisele §i sa. rapeasca Mandstirel mo§ia stapanitä far&
intrerupere aproape 1.00 anl. Dar daca ne aducem a-
minte de caracterul Domnulul Mavrogheni dupä cum este
descris de istoricl, atuncl vedem cd farä niel un drept
fan judecatd, ci numal din vointa Dornnulul a fost pri-
vatd pentru cat-va timp Mandstirea de dreptu el. Intea-
devèr D-nu Xenopol, Ist. Romanilor, vol. V, pag. 273,
vorbind despre Nicolae Mavrogheni W., çlice : pima di-
vanuri parle dese i lungi in care desbd tea judecci tile;
dar hoteírirele le &idea el sin gur färd niCt a intreba
boot judecdnd eturcefte, cum spune Eclesiarcul.)
Nu rdmane cea mal mica, indoiala cä dacd MAnds-
tirea nu ar fi fost judecatä turce§te, nu ar fi putut sd
piarçld o mo§ie ce avea in basa de zapise clare §i ne-
tagaduite §i nu s'ar fi putut admite o judecatd In contra
principielor celor mal elementare de drept §i echitate.
Din actele reproduse mal sus am vèçlut, cd mfixturiile
gasit mincinoase, dupd chiar mdrturisirea lor. S'a
judecat din noti pricina. Scim cd. In vechia legislatie nu
se observa prineipiü autoritdtel definitive a lucruluI judecat.
Acest principiù nu avea tarie de cat Mat cat sta
un Domn in scaunul Domniel, putènd ori-ce judecatd
www.dacoromanica.ro
 279

sa relnceapa cu venirea until nog Domn. Acest mod de

a proceda avea negre§it partea sa rea de oare-ce per-
petua la infinit judecatile, avea lima pe acele vremurl
ratiunea sa de a fi, fiind-ca permitea until Domn sa
repare nedreptatile, ce ar fi comis predecesorul séfi. Se
intamplati negre§it §i casurl ca un impricinat ce perduse
pe drept Itidecata sa sa o reinceapa sub un nod Domn
cu speranta de ca§tig, dar cele de mal multe orl pro-
cesele ce se perpetuaii aveail origina lor intr'o -nedrep-
tate prea strigatoare tomisa de Domn, care substituia
sentimentelor de dreptate §i echitate vointa sa §i care
nu se Inconjura de divanuri de cat pentru a Imbraca
cu o forma de legalitate actele sale abusive.
Prin anaforaua velitilor hoed din 1.796 Februarie
9, confirmata §i de Alexandru Constantin Moruzi W.,
- ca§tiga. definitiv Manastirea procesul, recunoscèndu-se con-
form documentelor sale, dreptul de proprietate asupra
Intregil mo§if a SlaniculuI §i ca cuno§tinta dreptul la
dijma de sare a ocnelor.
Am vèqut ca acest drept de a percepe dijma de
sare de la ocne nu a fost nicl odata contestat Manas-
tirel Coltef, SlaniceniI nu ridicase pretentiunl de cat
asupra mo§iel dinprejurul ocnel, pretinpnd ca. nu cum-
pérase Spatarul Mihail Cantachzino de cat numal gura
ocnel cu cata-va mo§ie numal Imprejur. In urma acesteI
judecatl, drepturile Manastiref Coltel asupra Mo§iel §i
ocnelor din Slanic nu ail mal fost contestate.
Manastirea Coltel a continuat sa se bucure de ve-
nitul mo§if Slanic. Gasim ast-fel un contract de arendare
din 1815 Septembrie 1, interveuit Intre D-1 Serdaru Ni-
colae Trasnea, epitropul Manastirel Coltea §i Iorgu Pos-
telnicu pentru mo§ia Slanic §i Varbilat pe termen de 3
an!, cu pret de 3000 lel fi cu obligagune de a citra cu
a sa cheltuialei de la ocna Sleinic 10.000 oca sare fi a o
duce la. Varbilcill cu dreptul de a. se folosi de cd mime :
www.dacoromanica.ro
 280

Copie dupi oontractul Id lorgu PosteInlet', prin care la In arena.

molla Slinic 91 VirbIlid a MinistireT Colt' pe Ire( ant',
In Id 3000 pe an.

Adica eli cel mai jos iscalit, lucredintez cu acest

zapis al mieü ca sa se ,tie ca. Mo0ile Manastiri Colti
Slanicu 0 Varbileu din sud Saak, loam luat de la
d-luT Serdaru Niculae Trasnea, Epitropu manastiri CoIti
pe treY anY in arena., adica de la leat 1816 Ghenarie
1 0 pang la leat 1819 Ghenarie 1. In talere 3000 adica
treT mit iyi pe tot anul sd am a am de la Ocna Slit-
nicze cu anzee cheltuealti cdte oca zece mie spre a o
aduce la Värbileg, iar pentru saro cand nu vor putea
scoate, lava al lua de la Slanic i va fi sä se ja de
,

la alta ocna mertic, sa am a da die talere o suta

iarä baniT sa am a raspunde pe tot anul Gate talere
1000 &lie/ una mie, care banY sa am aT Aspunde
cu doua lunT de Indeplinirea soroculuT de anu, dupli
cum 0 acum 'i-am Aspuns D-10 pe anu cu leatu
1816, talere 1000, insa sa am a lua dijma din toate
semanaturile ce se vor pane de locuitorT pe dansele,
fametile 0 or-ce alte dupa obiceiu pamèntulut cum i
daca i veuitul mori ce este en douli roate ca pietrele
eT, i carciume ce este pe numita mosie Varbil6a, i
toate carciumele ce sunt pe mo0a SlaniculuT, sa vanza
vinu 0 rachiu IntrInsele dupli obiceili, i de la Moara
sil. 'I iaa venitul ce va agonisi, care moara este cu
toate ale eY deplin, sa am ale stapani pang la sorocu
de tre/ anT, 0 or castig salí pagube fereasca Dumnezeil
sti fie tot al med, de cat ea ma leg printr'acest zapis
ca la implinirea soroculaY de trel anY sä am a da
moara zdravana cu pietrele 0 cu roatele 0 cu heare
ce este acum stricata, sä o dreg ca sa nu se strice
batatura mori, cum 0 moara sil nu se strice apa 0
toate sil le dab. la Implinirea soroculul bune 0 zdra-
vene, cum or i ce voT face pa numita mo0e pentru
trebuinta mea sil rlimae pe seama manastiri, i de la
manastire O. n'am a pretinderisT nimio, cAnd atund
de 'm va da mana sil maT tin aceste m*Y, sil mil
protimiseasca, raspunOnd ;;i et aceia ce va da altul;
purtator de grije sil fiti de a nu se calca hotarele mo-

www.dacoromanica.ro
 281

siilor de alttura0 rAza0 spre credinta adevtruluY am

isctlit acest zapis cu =Ina mea si '1-am dat D-luY;
asemenY zapis mi sat. dat F,;i mie despre partea MA-
ntistiri.
Sem. Eti lorgu Postelnieelze adeverez.
815, Septembrie 1.

Mosia Slanicul fiind din cele de podgoril, un venit

lnsemnat se tragea de la vil si prunl. Dreptul de a des-
chide carciume pe acele vremurl era considerat ca un
atribut al dreptulul de proprielate. Numal proprietarul
putea deschide carciume pe mosia sa pentru a putea
ast-fel desface produsele mosil si a nu fi silit sa vinda
vinul si rachiul pe nimic. Am v4lut ca dreptul de a
avea carciume se yecunoscuse o data cu darea ocnelor
in exploatare si camarasilor de ocna, pentru a vinde vin
si rachift lucratorilor de la ocna. La inceput acest venit
era in folosul camäril sail al cumpèratorilor ocnelor de
la Domnie. Cu timpul camara domneasca nu mal se fo-
losea de acest mi e profit si cump6ratoril ocnelor nu se
ma! interesaft el direct. Se foloseaft Insa prepusil lor
earl Cu timpul, el luara si numele de camarasil de °ma.
Nu trebue !ma sa 'I confundam Cu acel ce purtaft titlu
de dregatorie de camaras de ocna care pe vremurl ad-
ministraft ocnele pentru Domnie percepand venitul fie
direct prin prepusil sèl, fie arendand ocnele.
Epistall saft director! al ocnelor numill in timpul
din urma carnarasl, ail cautat sa 's1 mal sporeasca ve-
nitul lor personal, adicti simbria ce primeail de la cum-
përatoril ocnelor. Pentru acest sfarsit aft cautat sa des-
chid& carciume si sa traga tot folosul pentru (Rush. Fara
Indoiala ca se aducea o paguba destul de insemnata Ma-
nastiril, de oare-ce pierdea nu numal folosul ce putea
ha ea de la carciume, dar nu putea nicI desface vinu
si rachiu ce strangea de la mosie.
Vedem ast-fel pe epitropul Manastirel Col/ea ca face
www.dacoromanica.ro
 282

jaiba la Domnie, prin care se plange ca, camara§il ocnil

Slanic pun vin §1 rachiii de vind acolo, In vreme ce
aceste ocne sunt pe mo§ia Manastirel. Din raportul facut
de ve! logofatul Iordache Golescu In urma resoluliunel
Domnulul de a se cerceta jaiba, vedem ca se mentio-
neaza de vechiul obiceiii, care *use In desuetudine de
de oare-ce cumpòratorif ocnelor nu trageaa el personal
vre-un profit, ci se Intampla apururea pricint §1 galcevurl
cu omul cel oranduit al Manastiril, din care mal multá
paguba de cht ca§tig se pricinue§te la cumpòratoarea oc-
nelor. In conformitate §i cu parerea Ve! Logofatulul,
Voda Gheorghie Caragea, sloboade porunca catre isprav-
nicil judeluluI, In conformitate cu legiuitul obiceitl al pa-
mantului, ca nimenl altul sa nu fie volnic sa faca yin-
Ore de vin §i rachiii pe mo§ie streina afara numal
de slapanul mo§il, fiind acel venit bun §1 drept al sëll :

Copie duo/ Jaiba Serdarulur Nicoiae Trines, Epltropul Ministirei

Colt' citre Domn, prin care se p&p cif Cimira9IT Ocni
Slitnicu pun yin 91 rachiu de vinde acolo, in vreme
ce mate acne aunt pe mo9la Maitland.

Prea inallate Doamne,

Cu pree plecata jalba arat Marii tole ca., Spitala sa-
racilor bolnavY de la Manastirea Colea are o mo§ioard
ce sa nume0e Slanicu din sud Saak, pe care mo0e
este §i ocna de Bare, undo la acest sat Slanicu D-lor
Boeri CamaraV, ce se oranduesc de catre D-luT boeru
cumparator ocnelor. Impotriva obiceiulu/ pamIntuluf
IV pun Vin §i Rachiu D-lor de sa vinde i sa folosesc
insu0 Cu dreptul saracilor bolnavY; ci fiind-ca D-lta
boeru cumparatoru ocnelor nicÌ un folos nu are de
la aceasta, niel cinstita carnal% maril tale vreo pa-
guba nu i sa pricinue0e, fara do cat numaY D-lor
oranduitiY cämäral sa folosesc, care ace0 camara0
0-aü plata simbri/ cu indestulare de la cumparatorif
ocnelor ; de aceia ma rog MariI Tale sä te milostive0T

www.dacoromanica.ro
 283

ca sa se dea la si:4W o luminatti carte a IngItimeY

Tale la spitalu Mdndstiri Colti, ce de acum inainte sa
nu me pue D-lor boeri cAmAral Vin i Rachiu, pro-
cum este obiceiu ptimIntule i al tutulor mo§iilor, ce
Cu aceastl maro adhichie sa pricinue§te paguba spi-
taluluf. 0. ce va fi mila mgrif tale prea plecat5.
Sem. Nicolas Trlisnea, Serdar.
Epitropu MinAstiriT Colti.

Dumneata Vol Logoftit de tara de jos sA cercetee

jaiba aceasta i sä ue ar6tY la scris.
Bis vol sluger.
516, Aprilie 17.

Mi loan Gheorghiu Caragea Vootod

GOSPODAR ZEIA VLASCOE

Ata dupA alAturatul r6spuns ce ati dat Inscris

asupra pricini D-10 biv ve! Vist Ioan Mese Epis-
tatul huzmetuluY ocnelor. Iar mal vartos dupa le-
giuitul obiceY al p6mIntu1uY ca sa urmeaza de a fi
nimenea volnic a viudo Vin i Rachiu pe mqie strtting,
urmarea amgra§ilor de la acea ocnd. S15.nicul, fiind
cu total inpotriva i rea, hotaram i poruncim D-v.
Ispravnicilor ai JudetuluI ce de acum Inainte sa po-
pritY cu totul pä c6m6.ra0 do la acea ocnä i pe oil
caro altul de a me face cate0 de puting v6nzare de
Vin i Rachiu afarä nume de stApAnul mo0i, fiind
acel venit bun i drept al sil.
1816, bine 5.
Local Vol Logofdt.
sigilinluT.

Prea inalfale Doamne,

Dupg luminata poruncd MdriT tale dela aceasta
jaiba a D-le biv serdar Nicolae Trgsnea Epitropul
Mangstiri Colti, urnator fiind am luat seama artitari
pari ce face asupra boerilor amdraV de la ocna
SlAnicultd, cg mclia de acolo pe care esto ocna do
www.dacoromanica.ro
 284

sare fiind a Manastiri, inpotriva obiceiulul pamintuld

pun D-lor Vin i Rachia do viuda pe danse, fax de a
se folosi la aceasta cat de putin, niel boeru cumparti-
tora ocnelor niel Manastirea, de care acesta intrand
sluga Maril tale in cercetare, spre a vedea cum i ce
fel sad urmat dintra in vechime, ad facut logofatia
Intrebare D-lul ve! vistier Ioan Aros; cumparatorul
ocnelor de estimp, i ad venit do la D-10 aceasta a-
laturata pleroforie inscris, ca mal nainte vreme era
obice/ Intr'acestal chip : Camtir* co so oranduia la
acea ()cal de cb.tre cumparator puuea cato putia Via
Rachiu de vinzare numal pentru trebuinta lucrato-
rilor cioctinaA apol din an In aa facandu-se cata-
hrisis cu Intinderea numitilor, apururea sa Intampla
pricid §i galcevue ca omul cel oranduit al ManastirI,
din care mal multa pagubä de cat cafz-tig sa pricinu-
We la cumparatord ocnelor ; ci de vreme ce Insug
D-10 cumparatoru arata ca de la aceasta n'are niel
un folos, ci paguba mal vartos i camaraFit de acolo
kI ad simbriile lor cu Indestulare : pentru ca sa lip-
seasca pricinilo de galcevurY i ca sä inceteze acest
catahrisis ce O. urmeaza. Inpotriva adatald
bine este liarla Ta milostivindu-te asupra saracilor bol-
nav/ de la spitalu lanastirl sa li sa dea o luminata
carto, cä de acum tnainte camara0 ce se oranduesc
sa nu se maY cuteze apune Vin i Rachiu lor do a
vinde, niel altul sa nu fie slobod, t'ara de cat numal
Epistatu cel oranduit al Manastiri, acela sä aiba a puna
Rachiu de vinzare acolo In toata vremea.
hotararea raman.e la Diaria Ta.
Sem. lordache Goles=
Vol LogofAt.
1816, Mal 80.

Din actele ce am analisat §i in aceasta epoca re-

sulta drepturile netaguduite ale Manastirel Coltea mal in
urma Eforia Spitalelor civile asupra mo§iel §i ocnelor
Slanic din Prahova cu toate veniturile mosil ce se per-
cepeat pe acele vremuri. Vedem ast-fel ca. pe langa dreptul
de a avea singar& carciume pe mo§ie reclama Manastirea
www.dacoromanica.ro
 285

Coltel §1 pe acela de a fi singura volnica de a deschide

sail de a Incuviinta Infiintarea de bacanil. Aceasta resulta
din urmaioarea jalba a epitropulul Manastirei catre Donm
§i din resolutia de indreptare data de Doma catre Is-
pravnici
Prea indllate Doanine,
Jtiluim mdri/-tale cd. sfanta Mdudstire are mosie
sud Saak ce chiamd Sldnicu, unde este ocna, pe
care mosie sat pus unil altiT de at t'Ama BdcdniI si
sä hrdnesct inteansele, fdr de a lua voe de la MAnd-
stire i fdr de tire; pentru care ne rugdm mdril talo
sä fie luminatd poruned (Aire Dumnealor Boeri Is-
pramnicI ca or sd se aseze cu Mdndstirea aceia ce at
fd.cut aceste bdcdniT, sat sä le rádice Bdcdniile dupe
Mosia MAndstiri sd nu pricinueased pagubd. i cum
va fi mila Mdrif tale.
Robul laril tale,
Bpitropil Sfintel Mandstiri Kollect.

Io Mihai1 lionétantin §qa Von'od

Dumnee-voastre Ispremuicilor al JudetuluY sd cer.
cetatT i dupd praviluiceasca Condicd urmand, sd facetT
cuviincioasd. lndreptare.
Yel Logofdt
Biv al doilea Logofat
1785, Mal 26. Peaatia
Domneason

Dupa ce am véçlut ast-fel care eraii drepturile

nastirel Coltel asupra moieT Slanic §i asupra °cuelo'.
§i am gasa temeinice doveçll din care resulta dreptul ne-
contestat de absoluta proprietate a Manastirel, rèmane sa
ne mal ocuparla de dreptul Manastirel asupra ocnelor In
raport cu monopolul Domnid de a exploata °cuele de
sare in aceasta epoca.
Prin hrisovul cu leatul 7199/1691 Iulie 5, Constantin
www.dacoromanica.ro
 286

Basarab Voevod consfinte§te SpataruluI Mihail Canta-

cuzino dreptul de proprietate asupra mo§iel §i ocnelor
din Slanic dupa cum am vOut, Impreuna cu dreptul
cel aveat proprietaril de mo§il de a lua dijma din sare
de la ocnele deschise pe mo§iele lor. Am analisat pe
larg acest document mai sus §1 trimitem la qisele noastre
asupra principielor ce am constatat ca se degajeaza §i aü
fost consfintite prin hrisov. Am putut sa vedem ca dijma
era din 10 una pentru sarea In bolovanl marl, variand
aceasta proportiune OM la din trel partl una pentru
bolovaniI ce! miel §i sarea marunta, cu dreptul de a
vinde sarea orl-cul §i ort-unde, fie la ocna, fie de a o
putea transporta pe la alte vadurl fara nicl o opreli§te,
de asemenea am gasit ea proprietaril luad dijma pe ant
iar unit pe lunl, putand sa o vIna¡la .in timpul din umna
cu orl-ce pret ar fi gasit. Acestea sunt principiele gene-
rale ce le gasim la fin ele secolulut trecut.
Vom vedea ca acelea§1 principit aft fost pastrate cu
sfintenie §i ca. Domnia 't-a exercitat monopolul esploa-
tarel Wet In limitele stranse ale dreptulut sea recunos-
and Incontinuti §i fara nicl o §tirbire drepturile pro-
prietarulul mo§iel §i a ocnelor de sare. Domnia exercita
monopolul esploatareI ocnelor numaI asupra ocnelor, In
sine nu avea §i nu a pretins niel un drept asupra
mo§iel. Mola din prejurul ocnet se esploata de pro-
prietar dup. cum II pov5.tuia interesele. Or! de cate ort
s'a Intamplat ca sa existe nelntelegerl nu de principil,
ci de fapt Intre proprietaril mo§il §i cel ce de fapt
se gaseall In localitate ocupart ca esploatarea ocnelor,
de atatea or! am vOut §i vom vedea ca proprietaril s'ail
plans la Domnie §i Domnia le-a dat dreptate restabi-
lind lucrurile.
Care era situatiunea In care se g5.seaii proprietaril de
mo§il fata de esploatatoril ocnelor ? Aceasta resulta In
mod ciar din urmatoarea Intampinare ce face Spatarul
www.dacoromanica.ro
 287

Mihait Cantacuzino, catre vame§il de la ocna. Se vede

ca pe acel timp ocnele se cautati In regie §1 nu se
gaseail arendate, In care cas nu s'ar fi adresat vame-
§ilor §i cumpèratorilor de ocne

Copie mud dupi Scrisoarea cea veche

Dumnea voastre Vame0lor care suntetY aicY la ocne,

senetate vä poftim de la Dumnedee ; cu Intemplarea
scrisori alt nu este fare de cat pentru mo0a noastre
care o avem aid, vä poftim pe Dumneavoastre sa o
lesatY In pace, se are oameniT no§tri, se lucreze ce
le va fi luerul lor, cä numaY cu ocna, esto porunca
Merii-Sale lo Vodä s. avetY treabe, iar uu i cu
mo0a care este Imprejurul ocni, ci aa ve poftesc
fiti Dumneavoastre. seneto.
7225/1717, Martie 17. De bine-voitor
Mika Cantacsuzino.

Spatarul Mihal Cantacuzino, spune dar vame§ilor cti

numai cu ocna este poruncx 3.1drii sale ha Voddsti aveli
treaba dar nzt ì Cu mqia care este imprejurul ocni.»
am védut ca §i asupra ocneI proprietarul avea drept de
control, sa aiba pe omul sèti In localitate care sa asiste
la numAratoare §1 sà. ja dijma cuvenita proprietarulul.
Pe langa dijma din 10 bolovanl unul, din bolovanl marl
de sare §i dijma din sarea marunta mal avea proprietarit
ocnelor dreptul la sarea ce trebuiati sa o taie de claca
ciocana§il, locuitorif ce §edeaft pe mo§ie §i care '§I fa-
ceail munca Mind o cantitate de bolovanl de save In
loo sa munceasca la munca campulul.
Ast-fel :
725011741, Decembre 20. Am intArit i Domnia
mea. 1762, Noembre 27.
Pecetea Val logofitt.
Donuteascl

1) Monograma Domnulul i pecetia cu ohinovu in aot.

www.dacoromanica.ro
 288

Milostiv bojieu lo MihaT Racoviti Voevod I gospodar

zemle Vlascoe davat gospod vomi povelnie gomi 9:

SfinteYi Dumne0e0c1 ragngstir/ de aid din oraul

Doranid rnele din Bucure0T, ce se nurne0e Colea,
unde sunt spitalurile cu bolnavf sgracf, ca sä aibi a
lace in toff stimpil Ciocinasil clad de sare, bolovani
400 dupi cum ail ?hut si ail i alti dati pentru
sed pe mosia ministiri acolo la ocna Slinicului ot sud
Saak cu casele lar si sA tiu pe dim si se hrinesc.
Pentru aceasta sunt datorT de ail obiceii sA fad aceasti
clad de sare tot d'auna. Drept aceasta poruncesc Dom-
nia mea si Dumneavoastri Cimirasilor de ocni, ce cum-
perati ocnele de la Domnie si NI porunci tare cioci-
nasilor ca sA fad claca aceasta la vremea ei, co bo-
lovani intregI fl cu bititurile lar, ca nu cum-va a nu
purta grije ciocinisie si o fad la vreme f i dupi cum
se cads si se pigubeasci Ministirea fi Spitalul Cu bol-
navil *ad, çi sarea aceasta a clicil si fie Ministirea
volnici firi de opreali de nimenT, si o viNIA la negu-
titorT ce va Os' dupi cum ail vindut-o f i mal inainte
vreme si acestia ce o vor cumpira-o si o scoboare la
fiesta-care vad cu buni pace de citre toti. CAd fiind
stinta ?Misfire stipAni pe mosie pe care este ocna a-
ceasta a Slinicumi, are voa osebiti in toata vremea
o OW sarea aceasta or la ce musteril va gisi, cA asa
este porunca DomnieT male I. looam red i gomi.
Mihail Racovita Voevod.
Docembre 20 7250/1471. Mihail Raeovifd V.
Procit vel logorAt Pecetea
Domneascl

Mihail Voda RacovitA W. intfte§te Milnastirea Coltea

uncle sunt spitalurile Cu bolnavI saracl dupil vechiti o-
dreptul de a obliga pe cioana§i sA taie In top
anit 400 bolovanl de sare de clan, explicAnd cA aceasta
ciao& se datorqte: caci ed pe mo$ia minastiret acolo la
2) Text slay in ad 'Cu mils luI Dumnedet Io Mihaf Racovitt Voovod
Domn al TANI romAneqt1 dA Domnia mea acoasti poruncA a Domniel mele.

www.dacoromanica.ro
 289

Ocna Ski nicului ot sud Saak cu casele lor si O fin pe

densa i sd, hrdnesc. Mentioneaza hrisovul ca de aceia el
trebuia sa faca tot-d'a-una aceasta claca. Domnul da
ordin decl camara§ilor de infla aci camtirag iail nu-
mele cel ce cumpéra ocnele de la Domnie sa aiba d1n.5i1
grije sub a lor rèspundere ca ciocana§il sí faca claca
la vreme §i dupft cum se cacle ca sa nu pagubeasca MI-
nastirea §i Spitalul cu bolnavil saracl. Vedem dará. ca
se pune aceasta obligatiune cumpératorilor de °ala, cu
atat mal mult exista pentru oamenil Domniei calle' oc-
nele se cantad in regie. Continua. hrisovul sa confirme
dreptul pentru ManAstire de a vinde sarea fara opreala de
nimenl, la negutatorl orl unde ar voi, put'end ace§tia sa
o scoboare orl unde ar gasi la vaduri. Si mentioneaza
terminand hrisovul cu aceste cuvinte: Cact fiind s [cinta
ifäntistire steipa'nei pe 712(yie pe care este ocna aceasta a
Slanicului, are voe osebitti in toata vrenzea sti o vino
sarea aceasta or la ce musteriu va gtisi. Motivul ce '1 in-
voaca Domnul pe acele timpurl cand vointa sa imita sa
faca §i sa desfaca totul este ¡lisa ciar aratat acest drept,
nu este o favoare domneasca ci este o consecinta a drep-
tului de proprietate asupra mo§iel §i ocnel. S'A se observe
ca Domnul nu declara nicl chiar ocna ca domneasca.
Domnul putea vinde sarea unde vrea, el avea monopol,
el insul inclina dreptul s'ea inaintea dreptulul de pro-
prietate al proprietarulul mole' §i ocnelor. Ce proba mal
vAdita ne trebue pentru a arata ca monopolul DomnuluI
nu s'a exercitat in contra, ci cu recunoa§terea dreptulul
de proprietate a stapanulul mo§iei care era §i proprietar
al sareI ce se gasea in fundul pamintultg.
CA aceste principil ail ramas neatinse §i toate aceste
drepturl al fost constintite de toil DomniI, cari s'all suc-
cedat la tronul Munteniel pana la finele perioadel de care
ne ocupara, aceasta resulta din urmatoarele hrisoave
date Manastirel pentru consfintirea drepturilor sale :
20
www.dacoromanica.ro
 290

Milostiv biuz lo Mihal Racovili Voevod .

(Slavone§te)
Ltd Kostandin Epitropu Sfinter Md ndstirt
de la Kollea,
Ca O. fie volnic cu aceastä carte a Domniel-mele,
pentru oameniI de la Slanic i dela Varbildu, i PrajanT,
afar& de Ciocdnafit care 41 fac claca bolovanilor lor
de sure dupd Oka lar ceI-laltl ()amen/ fie0e carele
O. aiba. a face ekeä ce s'ad hotardt inteun an de om
zile . . . . Insa clac/ iar nu lucru ; 0 aceasta claca
sa nu o faca tot de o data ci pe rdnd, la coasa, la
secera 0 la aratura 0 sall dea 0 dijma din zece una
dupa obiceit, iar mal mult suparare O. nu aiba, §i
nimen't sa nu fie volnic a vinde vin pe mo0a Mangs-
tirel, fat% cdt vinurile Mandstiri O. se vanza In Cdr-
ciuma, iar O. nu'l lepede pe la grad cu sila. .A0-
derea sa nu aiba voe nicl vame0 de la ocna sa pue
vin sa vAnza in cdrciuma, fara cdt dupä obiceiu ce
l'al avut mal nainte, sa aiba a§l da vinul lor pe
raboz pe la vata§eT de Ciocana0 merticile
veil care din oamenT ar vrea sä
vAnza vin, intal O. se apze cu ispravnicul Manastiri,
ce va fi avdnd acolo ca sal/ dee adetul butiT, dupa
cum se vor putea Invoi, 0 apol sa aiba. volnicie a
vinde. Drept aceia poruncim Domnia-mea votS oa-
menilor cdtl suntet1 §ezatorl pe aceste mo0Y, afara
de ciocana§1, vazdnd porunca Domnii rack sa cautatl
O. clacuitl 0 sa dal/ ascultare la vremea cea ordn-
duita a claciY, sa saritl sa clacuit/ daca ce s'au hotardt
de la Domnia mea, ca or care din vol nu se v.or supune
porunci Domnii mele, uniT ca aceia bine sa §tie ca rea
scdrba 0 certare vor petrece de catre Domnia mea, in
tr'alt chip nu va fi, ca a§a este porunca Domnii-mele.
21 Decemvrie, 7250/1741 Mika Racoviti Voevod.
Procit Flori Logofitt. Pecetea
Gospod.

De asemenea pentru daca de taiat sare :

Intarim 0 Domnia mea, 1762, Noemb. 27.
Pecetea Vel Logoft.
Gospod.

www.dacoromanica.ro
 291

Milostiv biuz lo Mihai RacovitA Voevod

(Slavone0e).

Slugit Domnif mete anume ce este trimis la

Slänic copilul din casd,
SI fie volnic cu aceastg carte a Domnii mele, ce
afl mers la ocne de la Slanic, pentru claca de sare a
Sfintei mAnAstiri Colti /ii de iznoavA sA dea tare po-
rund vAt4ei1or f i CiocAna§ilor tutulor sA isprAveascA
claca cu'n ceas mal nainte §i Ed fad deplin bolovanii
§l cu bAtAturile lor bid pad 7 zile, din ziva de CrA-
ciun pAnA in ziva de Sfintu Vasile ; Si fAcAndu-se mAgIA
cum s'aO fAcut tot-d'auna sA aducA rAvalti de seamA la
mAnAstire dela cAmAra§ii ce va it acolo dela ocnA, §i
dela ClocAnati cum s'ail fAcut clad iii cu suma bolo-
vanilor deplin 400, adicA patru sute, intealt chip sA
nu fie, pentru cA ap este porunca Domnii mole.
7252/1743, Deem. 29. Milzal Raeovitd Voevod.
Procit vel Logofitt. Pecan
Gospod.

Din acest hrisov resulta, ca claca de sare de 400

bolovanI, trebuia sa Ile facuta lnainte de Sf. Vasile a
fie-carul an In cele 7 zile din ziva de Craciun.
Int6rim Domnia mea §i acum.-1762, Noemvrie 27.
Sigilinl
Domnesc.

Milostiv biuz lo Constantin Nicolae Voevod, I gospodar

zem Vlascoe

Luf Konstantin Epitropul Sfinteï Windstirt

dela Koltea,
Ca sb, fie volnic cu aceastä carte a Domnii mele,
pentru oameniT de la Slànic, i de la Vtirbilau, PrkjanT
claret din cioceina# care ifi face claca bolovanilor lor
de sare, dupd obiceig , iar ceT-l'altY oamenT fie§te carele
www.dacoromanica.ro
 292

sd aibit a face clac/ ce s'ad hotdrat dela Domnia

mea inteun an de zile ; bisit clacit iar nu lucru,
aceastd clacd sa nu o fad tot de odatg. §i pe rg.nd
la coasd, la secerd §i la ardturil, §i sg.'§/ dea dijma
din zece una dupd obiceT. Iar maT mult supgrare sd
Fi nimeni sd nu fie volnic a vinde yin pe
nu aibg.,
m4a Mludstiri, frird cat vinurile mAndstiri sd se
vanza in areiumg, iar srt nu'l lepede pe la sdracT cu.
sila ; Iar de care cum-va nu va avea Mdndstirea vi-
nurT ca sit vanzg., verY care din oamenT ar vrea sit
vanzti yin, intftid sit se wze en ispravnicul mdnds-
tiri cel va fi avand acolo, ea sg.-V dea adietul buti,
dupd cum se vor putea invoi, apoT sa aibd volnicie
a vinde. Drept aceia porunoim Domnia mea vog oa-
menilor cat/ sgatetf §ezdtorT pe aceastd mo§ie, afard
din eiocdnaV, vazgind porunca Domnii mele sd cdu-
tatT sg. clg.cuitY §i sit datT ascultare la vremea cea o-
randuitd a clAciT, sit grit! sit oldcuitt claca ce s'ad
hotgrat dela Domnia-mea, eit orT care din voT nu se
vor supune porunci Domnii-mele. UniT ea aceia bine
sit tie el rea seArbg. §i certarea vor pdtea de dire
Domnia mea. Intr'alt chip nu va fi, cri aa este po-
runca Domnii mele.
Konstandin N. Voevod.
7249/1741, Aprilie 20.
Procit vol Vist.

72453/1744, Decetebre 10.

1762, Noenzbre 27. Intdrini. Domnia mea i acum.

Locul Vel Logofit.
sigilialnl.

Milostiu bojiez lo Constandin Nicolas Voevod, I gos-

podar zemle Vlascoe davat gomi se povelenie gomi 1)

Epilroputui de la nuindstirea Coltea,

Ca si aibi a face in toti limp Ciocinap claci de
sare bolovani 400 dupi cum ai not fi alti dati,
pentru chi ¡led pe mo0a ministiri la ocna Slinicului
1) Titu/stis slavoneascit.
www.dacoromanica.ro
 293

ot sud Saak Cu easel° lor iti sA tin pe dfinsa t;1 sA

hrAnesc ; Pentru aceasta sunt Wail de ad obicelO sA
facA aceastA clacA de sare tot-d'auna. Drept aceasta po-
runcim Domnia mea ,i DumneavoastrA CAmAraOlor de
ocnA ce cumpArafi Ocnele. SA dap poruncA tare cio-
cAnaOlor ca sA fad claca aceasta de vremea el Cu bo-
lovani intregi i cu bAtAturile lor, ca nu cum-va clod-
ngii sA nu o fad la vreme i precum sA cade sA pA-
gubeascA MAnAstirea. Si sA fie mAnAstirea volnicA sarea
aceea sA o vAnzA fAr de oprealA la negutAtori be va
gAsi, igi oil ce o vor cumpAra sA o scoboare or la ce
vad cu bunA pace, cA ap este porunca Domniel mete.
Legit 7253 1744 Decembre lo. Constantin Nieolae Voevod.
Prooit velLogofat. Pecetea
Domneasc5 11

7254/1745, Deeembre 13.

1762. Noembrie 26. InOrim Domnia mea O. acum.

Pecetea
DomneascA1)

Milostiu bojial lo Constantin Nicolae Voevod, i Gospo-

dar davat geml sie povelnie gomi 2).

Epitropulur de la Mdadstirea Golf ir,

Ca sei alba a face in to(l timpil Cioceinagi claca pe
sare Bolovani Patric sute, dupti cum ail Aleut altd datd
pentru etc/ ed pe mcOa MantstirT la Oena Sltnie din
sud Saak, cu casele lor §i st hrtnese pe dAnsa pentru
aceasta sunt dator/ de at obiceit st fact aceast6. Claa
de sare totdauna. Drept aceia poruncim Domnia mea si
Dumneavoastt Cgmamilor de Ocne ce cumptrat/ Oenele
s5. dat/ porunet cioctn4lor ca sl fact daca aceasta la
vremea el, cu bolovan/ intregf §i cm bAttturile lor, ca
nu cum-va Cioctua§i/ sl nu o fact la vreme i precum
s5. cade, st nu se pggubeaset Montstirea, §i st fie
Montstirea volnict sarea acoja O. o v1'114 flirt o-
Monograma 0 p000tia domnoascri ou chinovio.
Titulatia slavonit.
www.dacoromanica.ro
 294

preald, la negutdtoriI ce 'I va gdsi i ceI ce o vor

cump6ra sd o scoboare or la ce vad cu pace cd asa
este porunca Domniel mole, i Imam rece gomi.
Constandin Nioolae Voevod.
Leat 725t/1755, Decembrie 13. Pecetea
Procit Vel Logork. Domnescitt)

Copie dupli cartea luT Constantin Nicelae Voevod, prin care porun-
ceste ea CleoAnasiT de la Dena SIInicu eA faci claci
de sare. Din anul 7254, Decembrie 13.

1762, Noembre 26.Int6rim Domnia mea si acum.

Pecetia
DomneaseL

Milostiv boj ilu o Constantin Nicolae Voevod, i gospo-

dar davat gomi sie povelnie gomi.

Epitropulut de la Meimisiirea Coln

Ca sd aibei aface in tog timpfi Ciocdnaffi claca de
sare bolovani patru sute, dupd cum ad fdcut altd datd,
pentru cd sed pe mosia Mondstiri la Ocna Sldnic din
sud Saak, cu casele lor si so hrdnese pe dansa, pentru
aceasta sunt datorI de ad obiceid sd. facä aceastd. clacd
de sare tot-d'a-una. Drept aceia poruncim Domnia mea
Dumneavoastrd kdmdrasilor de Ocne, ce cumpdratI
Ocnele, s. datI poruncd. ciocdnasilor ca sd. facd daca
aceasta la vremea el, cu boloyan/ intregI i cu
turile lor, ca nu cum-va Ciocdnasi sd nu o fwd. la
Arreme i precum se cade, sd nu se pdgubeascd Minds-
tirea, i sd fie MAndstirea volnicd, sarea aceia sl o
vdnzd far/ opreald, la negutdtoriI eel va gdsi i ceI
ce o vor cumpdra sd o scoboare or la ce vad cu pace;
cd. asa este porunca DomniI mele. i Isamm rece gomi.
Constantin Nicolae Voevod.
Lest 7251/1745, Deaembrie 13. Pecetia
Procit Vel Logofdt. Domneasa.

2) Monograma gi pecotia Domnoasoli.

www.dacoromanica.ro
 295

Manastirea Coltea pe langa dijma de sare care dup.

cum am vèqut se transformase lute() dare baneasca, §i
se regulase sa se ja pe fie-care luna, drept qeciuialti
pentru ocnele de la Slanie cate lel 208 §i 40 han!, gal%
de ce! 400 bolovanI de sare ce primea In natura drept
claca de la ciocana§l, mal primea chirie de la vame§I
§i pentru casele sale ce le avea la Slanic §i In care se
gasea carvasaraua.
and se cau tail tn regie ocnele, aceste sume se pia-
teat de camara domneasca, ocnele fiind arendate, aceasta
obligatiune cadea In sarcina antreprenoruluT ocnelor.
Vedem ast-fel pe Epitropul Manastirel Coltel, Sihnon
Daniil, facénd jalba la Divan cum-ca Caminarul Hagi
Moscu, fostul arenda§ al ocnelor, nu platesce aceasta
dijma pe mal multe lunl §1 niel china, aratand de ase-
menea ca §i pe trecut nu se luase aceste sume pe
dol anl. Divanul luand In cercetare jalba epitropuluI
Manastirel, arata Caminarulul Moscu, epistatul Vamilor
§i al ocnelor ca manastirea avea dreptate atat pentru
china earvasaralel fiind §i casele §i locul Manastirel,
cat §i pentru dijma ocnelor pe motiv ca : fiind-ca nu
este milk ci este haraciii al pamintulul, care le-a luat
tot-d'auna mal nainte.
Vedem din not"' ca se face deosebire fondamentala
intre mila domneasca ce se acorda ca un dar domnesc
§i Intre dijma de sare, care era datorita proprietarulul
ocneI :

Jalbei cdtre cinstitul Divan

Fiind-cA MAnAstirea Koltii avénd Ocnele de la SlAnik sub

stApanire i Wand obisnuitul, asemenea maf lua §i de
la Karvasara chirle cu luna, acum dar sunt anf dof
de cAnd n'all maY luat aceast6. Mgngstire obi§nuitele
atat pentru o parte cat i pentru alta; pentru
care aceasta am adus aminte d-luT KAminaru!uT nagi-
www.dacoromanica.ro
 296

Moscu sa'mY dee china pe done, lunI pentru Carvasara.

pe luna ha Noemvrie i Decemvrie i pentru Ocne,
dar d-luT a respuns s dea jalba la Divan F,;i ce va
hotarA Divanu. Pentru care me rog sä se plateasca a-
ceste chiriT ale sSfinte/ Mangstirf, fiind-ce. $iut este tu-
tulor ea Mantistirea aa tras atfttea nevoT cu Cktirile
maY sus numita chirie a Ocnelor nu s'ali luat doi ani
pânä acum dijmA. Pentru care ce va fi hote.rdrea Di-
vanuluT.
Al Dv. catre Dumnozeti rugator
Som. Sihnon Dania Epitropul Mtinastiri Colfii.

Din Divan,
Dumneata bi vel laminar Epistatu Vemilor i al Oc-
nelor, Manestirea Kolti are dreptate, atAt pentru chi-
ria KarvasaraleY, fiind ;4i casele i locul Manestiresca,
cat fi pentru dijma Ocnelor fiind-cA nu este mili, ci este
haracill al pAmintului, care leall luat tot-d'auna mal na-
into; ci dar dumneata trebue sa eT porunca prea Inalt
Printip pentru dreptul acesta al ManastirT.
Biv vel Serdar.
1789 Decemvrie 8.

Manastirea reclamAnd §i Comandirulul general comi-

tele Mitrovski, acesta a aratat Manastiref sà. ceara banif
de la caminarul Hagi Moscu de oare-ce s'a isbranit so-
coteala ocnelor pan. la August 1.791. Nof scim ca ve-
nitul ocnelor ca §i al vAmilor an incetat de a fi veniturf
ale Coroanef intrAnd in veniturile generale numite ale
casei imptfret" tegi sub con trolul delegatilor ocupatiunel ru-
se§tf. Ocnele de aci Inainte nu se maf administran in nu-
mele Domnuluf §i pentru dansul, ci de Divan sub con-
trolul delegatuluf rus :
1791 Septembre 8.De la Comandiru General (Feltzeig-
Maister Graf von Mitrowski).

Pentru dij2na ce are set ia spitalul de la AfelmYstirea

Coltea din Ocnele dintr'acest mare prinfipat al Ord
Romiinegt, ati remas sa '0 la baniT aceOia de la dum-

www.dacoromanica.ro
 297

nealu/ CAminarul Hagi-Moscu, precum zapisul Dumi-

sale ce este In mainele noastre aratg. C6 intr'acesta
chip s'ati izbrnit socoteala ocnélor panä la sfd,ritul
lunel lul August 1791. Ded Epitropul acestuT Spital
sä'T caute baniT la maT sus numitul.
Mitrowski.
1791 Septembre 8.
Btteuregt.T.

VO6nd Manastirea ca atat jaiba ce adresase Diva-

nuluT, cat §i aceea catre comandirul general rèrnasese fam
resultat, caminarul Hagi Moscu refuzand sa plateasca
sumele datorate, sub pretext ca ordinul n'ar fi coprin-
Ond de a prinde banil In socoteala camarii impò'rei Mgt,
face jaiba la Domnul Alexandru Moruzi. Invoaca moti-
vele aratate mal sus dar ceea-ce este mal caracteristic
este faptul ca epitropul Manastirel arata Domnulul ca
din aceasta pricina fata de refusul de a i se plati su-
mele datorate a Nat ocnele din ma'inele lui §i duc6ndu-se
pentru reclamarea acestor banl la comandiru general, a-
cesta i-a r6spuns ca sa mal adaste manastirea §i ca va
hotara la un fel, fara ca sa cerce manastirea vre-o paguba.
Din aceasta jaiba adresata Domnulul resulta un ce in-
contestabil câ faptul de a Impedica exploatarea ocnelor,
daca nu se platea dreptul cuvenit de dijma, nu era un
fapt abusiv ce '§f-ar fi permis proprietarul ocnelor, ci era
o consecinta fireasca a dreptulul sèd de proprietate ne-
contestat.
Domnia avènd monopol, avea singura dreptul a ex-
ploata sarea din ocna, dar ca sa poata sa exploateze
trebuia sa plateasca dijma din sare, nu platea dijma din
sare, proprietarul pu tea sa opreascâ exploatarea ocnel,
dupa cum putea Impedeca exploatarea moiel cu singura
restrictiune, §i deosebire, ca nu putea sa conceada ex-
ploatarea unef alte persoane afar& de Domnie. Putea sa
lmpedece numal exploatarea i ast-fel In mod indirect sa
www.dacoromanica.ro
 298

sileasca pe antreprenorl sa plateasca sumele de banI drept

qua. Ca proprietarul avea acest drept de a opri lucra-
rea ocnelor §i nu era numal un act de samavolnicie reese
§i din Imprejurarea aratata ca réspunsul comandirulul
general a fost sa mal a§tepte Manastirea §i ca dansul va
hotara. sa fie platita.
Dar mal mult, cum ar fi Indrasnit un biet epitrop
al une! Manastirl s'a faca un act de nesupunere atat de
jignitor intereselor easel Impèrate§tl, §i cu atat mal mult
sa vie singur sa marturiseasca faptul tocmal Inteo jaiba
prin care cerea de la Domnie interventiunea de a sili
pe fostul antreprenor al ocnelor de a plati sumele rémase
In sarcina sa, dupa socoteala cu camara Impèrateasca.
Mal mult, nicl din resolutiunea pusa de Domn asupra
jalbel §i niel din raportul facut de gramaticu Domnulul
asupra pricinel nu resulta ca epitropul ar fi depa§it
drepturile sale, din contra, din raportul gramaticulul se
vede lamurit ca toate cele aratate de manastire erati ade-
vérate §i Indatorirea la plata resulta In mod invederat.
Aceste consideratiunl pun mal bine In evidenta, care
erati raporturile Intre proprietarul ocnelor §i hare ca-
mara Impèrateasca care se substituise camareI Domnescl
dupa cum am v64ut mal sus. 0 proba mal mult asupra
dreptulul de absoluta proprietate recunoscuta stapanulul
ocnelor fata de simplu monopol al exploatarel acordat
statulul representat in ceea-ce privesce strangerea veni-
turilor prin camara Impèrateasca. lata jaiba la Domn :

Prea Doamne,

Plecatü adue,t la ounoscinta InAltimeY vbstre qui3

monast. Coltea, avanda mo0a Slanicului cu Ocnele,
pe fie-quare luna (pate lei doua sute opta §i patruOeci bani
in drepta de decluiala ; afara de patru-sute bolovani de
sare que ill pe and pentru claca ciocanaOlor. Aquestea
www.dacoromanica.ro
 299

anca de la Maiti, amti queruttt sa mi le plateasca

D-lui Caminaruld. Hadji Moschu (care a tinut ocnele),
§i n'a voitd, s'a ordonat de Exel. Sa comandirula
generalti Mitrofski, anca de la Iuniu 24, ca sa 'ml
respunqa aquestY banl, i iarasl n'a voitO, (AA:1M que
ordinul n'ard fi coprinqêndtt d'a 'i prinde In socoteala
camaril Imparatesd. Am luat ocnele din mainel Id,
m'am dusO pentru reclamarea aquestorA banY la co-
mandiruhl generalt, guara mi respons4 ca sa mal
adaste monastirea, i que va hotari la unn felg fara
ca sä cerco monast. vre ne. paguba. Acum terminandt,
In sfiritd, socoteala Intre H. Moschu i camara Im-
parateasca, remaindA ca H. Moschul sa dé banil pe
opt loa adica, de la Ianuarie MAMO, §i pana la sfir-
§ituhd 'uf Augusttt, amd primitO ue. dovada de la co-
mandirulti generalt, ca se. 'ml plateasca dupe. lnvoiala
que s'a facutt. Intre den§if ; i 4icendu-1 sa plateasca,
respuns qua nu este dator niel unti bann. In-
vocO dar a mgria voastre iubire de dreptate, rugan-
du-me d'a 'i se da luminata porunca pentru plata lorA,
cad destule pagube i greutetT a cercatd monastirea
In aquestY din urme. anl ; i facase cum ve vetl mi-
lostivi.
Al înàliini Voastre
citre D-zeti rugAtor s't plecat,
DaniiW Sihnénuta,
Epitropul Celta.

Grimatice alil nostru ne vel arAta cu Idmurire despre

aquéstà pricini.
Biv vel Bardar.
1795, Septembrie 21.

Prea tnáltate Doamne,

La Invoiala que s'a facut, In pricina lul H. Moschu,

intre comandantele generald Conto Mitrofski i prea
plecatult, din porunca Mariel Voastre, s'a vorbit de
plata tutuloril cheltuelilorti anuale privitoare la slujba
Ocnelorti precum leforT, simbriT, chiril, i ver que alto
cheltuell. i fiindui qua dupa terminarea totalel Invoell
www.dacoromanica.ro
 300

lnapoierea sgreY, s'a v61;lutd qug H. Moschu a intrat4

In toate drepturile sale de Intgia stlpgnire, s'a hotgrItA
ca lefile, simbriile, ehiriile i verT que alte cheltuell
privitoare la servitial oenelor, sg le r6spunqg toate
H. Moschul. Aquésta se coprinde In principiq i In
contractultt de Invoiall facutg Intre Excellentia sa
numitulti H. Moschu, subserisq, prin yola Mgrif v6stre,
de cure prea plecatultt. Deel data Intru aquésta
dove4T, tutulorA aquellorti quarT ag sg '11 priméseg
lefile de la Ocne spre a quere dreptultt lord de la
H. Mosehu, quare, In puterea conditiilorA InvoeliT este
datorti sg multumeaseg. fiindti regulate
quelle privitbre la aquéstä pricing, hotgrgrea i po-
ni= rkagne la Domnésea voie a MgrieT Vbstre.
Panaiotake Gramalla.
1795, Septembrie 22.

Domnul cercetand plangerea adusa la cuno§tinta sa.

a dat porunca sa se plateasca sumele datorate Manas-
tirel, §i vedem ast-fel ca ansa continua sa se foloseasca
de veniturile mo§ief §i a ocnelor sale tara niel' o impe-
decare de aci inainte.
Venind in scaunul Domniel In Muntenia loan Gheor-
ghe Caragea dupa incheierea pacel din 1812 §i reintra-
rea tarilor romane sub stapanirea Portel, vedem pe Epi-
tropul Manastiret Coltea, Nicolae Trasnea ca cere ctt
jaiba din 1813 Aprilie 18 de la Domn, sa sue chirla
carvasaralei ce o platead vame§it, de la 500 la 1000 de
leí, de asemenea sa sporeasca suma ce se platea drept
dijma pentru ocne de la 3000 la 5000 1" motivand ce-
rerea sa pe scumpirea pretului tututor luc.rurilor In ra-
port cu snmele, ce continuaft dupa vremurf a se plati,
cat §i pe Imprejurarea ca venitul ocnelor crescuse mult
In timpul din urma. Aceasta jaiba se face de epitropul
manastirei cut ocasiunea Inoirel hrisovulul de catre noul
Do m n.
Ast-fel:
www.dacoromanica.ro
 301

1813, Aprilie 18.

Prea tnàlf ate Doanine,

Spitalul din MAndstirea Coltea, pe langd doua trel

msnioare ce are, i n4te chiriY ce ja de la un han, i
case ce ad sadit uni/ aflatl pe local MandstireY, are §i
o pereche case la sardria veehe, carele prin hrisoave
DomneOl s'ad dat a se canta Intr'ansele slujba vamel
DomneOl i sä pldteased cate talere 500 pe an; §i de
atuncY §i panä acum tot aceastä chirle se plAte§te.
Luminate Doamne §tiut este Mdrie tale i Invederatä
scumpdtate de acum ce este la toate i cu putintelu
celor ce se ja dupIn acele mal sus dise namestil abia,
cu mare cheltuiald ce face, Implinqte Mandstirea chel-
tuelile spitalnlul. De aceea spre a se ajutora la eum-
plitele cheltuell ce pe toate zilele se fac, sä roaga.
riel tale ca dupd cum atund pe acea plind de be4ug
vreme sad %cut a lua spitalul de la acea casä ce este
In targ i se nume§te carvasara ; bine voind i mdria
ta acum cu Inoirea hrisovuluY, A. se mal adaoge, ca
sä dea Dumnealor vame§il carvasarali talere 1000
macar pe an; Ase menea i pentru ocna S'ami° ce este
mo0a spitalulul ca cumparatoru Ocnelor pe lana trel
mil le ce ja MAndstirea, cu Inoirea de catre Indltimea
ta a hrisovulta sa se maY adaoge a da alte doua miY,
O. se faca eind mil, ele dintr'acestea nu se prici-
nue0e socotesc amare Domne§t/ niel o pagubd, ci
ata cumpAratoril ocnelor sti se Indatoreze prin inoirea
luminatuluY Marie tale hrisov de a da talere 5 miY,
cat §i cumpardtorul Carvasarali talere una mie pe an
cä a tuturor acareturilor chiril Inteaceasta, vreme sad
indltat, iar ocnele i carvasaraua tot ace banf da, ce
dintru Inceput s'ad hotdrat ea sä se poatd ajutora
spitalu la cumplitele cheltuell ce are Intru aceastä
plina de scumpatate vreme i ve§nicit pomenire va fi
Mdrie tale §i cum iara.§1 va lamina duhul sfint pe
Mdria ta.
Al AfArieT tale plecatii slugl,
Nicolae TM:mea
Epitropul MAnAstirel Colea.

www.dacoromanica.ro
 302

Domniea Voastra Velitilor boerY Theorisind jalba

s5. chibzuitY cererea ce face jeluiterul epitrop 0 O. avg.-
tat! DomnieY mele prin anafora.
Biv vel Medelnicer.
1818, Aprilie 18.

La 1: Iulie '1813 Domnul I. Gheorghe Caragea W.,

da hrisov Manastirei Coltel prin care li Intare§te din
not"' toate drepturile sale :
1813, Julio 1.

Io loan Gheorghe Caragea Voeyod

I GOSPODAR ZEM VLASCOB

SfinteY 0 Dumnezee§tiY MAngstirY de aicY din ora01

ScaunuluY DomnieY Mele Bucure0Y unde se cinste0e
0 0, paznue§te hramul Tresfetitele ce se nume0e
Colea, uncle sunt 0 spitalurY pentru odihna bolnavilor
streinY care este fAcutd. 0 In5.1tata din temelie de re-
posatul Boeru MihaY Cantacuzino biv vel %%tar, ca si
aibi a lea stinta Ministire in top anii de la Ocna Slinic
ot sud Saak toati dijma de sare din zece bolovani, un
bolovan, dupi cum am luat, si fie pentrn cheltuiala i
care se vor odihni In spi-
cAutarea bolnavilor streini,
talurile ce ail %cut la aceastg MAndstire, pentru el
dupd ce ad flout 0 all Indltat numitu. boer MihaT
Cantacuzino biv vol spdtar, aceastd sfintd Mantistire
0 ad infrumusetat'o 0 all caruit'o cu sfinte odoare
ate trebuesc, all fdcut imprejuru MAndstirY zidurI 0
coald de chiliY de ajuns pentru odihna altor streinf ;
0 pe Mug acestea toate ad maY %cut 0 OspitalurY
ca sd se odihneascd bolnavY streinY precum toate too-
mite 0 iscusite se vgd. Dec/ pentru cheltuiala §i cdu_
tarea bolnavilor ce se vor odihni in spital ca sä aibh
sä nu lipseascg la cele ce vor trebui s6 se caute la
boala lor cu doctorif 0 cu altele, !nod, din Dumneze-
easca indemnare 0 din bun gaud ce ad fost pus in-
mima sa, aa at socotit 0 ad inchinat sfintel MIAs-
tirT si ia toati dijma de sare de la ocna Slinic dupi
cum s'ab Ois mal 'sus fiind acea ocni Domneasci pe mo0a

www.dacoromanica.ro
 303

D-lui, ca sa fie flume pentru cautarea bolnavilor lar

nu i pentru alte cheltuell, urmand sfintd scripturÌ
ce graeOe la sfinta Evanghelie, a bolnav 0 strein
am fost 0 m'atY cautat ca sa se invredniceasca
a auzi glasul ce! Dumnezeesc, cand va dice venitY
blagoslovitiY parinteld meA de moOenitT imparatia ce-
rulul care este gatita voila de la intemeerea lumi, de
care 0 Domnia mea dupà dania 0 inchinaciunea Du-
misale fiiud toate ocnele tare! Romiine0I, sub stapa-
nirea Domnid; am bine voit inteacesta4 chip §i am
a§e0at adid, ca sA ja sfinta MAnAstire acea dijmA de
sare i de acum inainte de la ocna SlAnic in toll ani
dupA cum ail orinduit boeru ce scrie mai sus ; insA de
vor vrea cAmAra0 sA se involascA cu ispravnici MAnAs-
tiri ca sA la dijma de sare §i sA dea talere dui mif
cind sute pe an, bani vechi, iar de nu vor vrea cAmA-
rkii sA dea acea sumA de bani co scrie mai sus sA fie
volnici ispravnici MAnAstiri si ridice acea sare de la
OcnA, in toate lunile, sA o ducA la ori-ce vad, sA o vin0A
cu ori-ce pret va putea, sai dad vor gAsi mu§terif sA
vindA §i acei muperii insA sA o dud pe la vaduri sA
And cum sail Os mai sus §I sA nu albA Mc o po-
prealA de nimenT ; insA de vor da cAmAra0 pretul ce vor
da altii pe sare sA albA a o lua ei, iar and se va in-
timpla a nu se vinde ocnele ce ar rimAnea p3 seama
Domniei, de s'ar pune cAmAra0i in credintA, mAndstirea
tot sA aibA a '§i lua acea milA de la ocd precum scrie
mai sus, jar nici cum sA fie lipsitA de acea milk lar
cfind se vor invechi §i nu se va putea a se mai scoate
sare pe acea gurA de ocnA si aibA a se face alte guri
de ocne nod tot acolo pe acea mo0e la SlAnic, ;11 tot
sA la sfinta MAnAstire dijmA, sA fie sfintei MAnAstiri
dijma aceasta stAtAtoare i neschimbatA in veci ; iar
pentru purtarea de grije a cheltuelY ce va sa se chel-
tuiasca la cautarea bolnavilor str6inT, att fost pus ma!
sus numitul ctitor patru ispravnid ca d sa aiba a
lua banY de la sfinta Manastire dupa dijma de sare
de la ocna Slguic, sa cheltuiasca la doctoriI 0 la al-
tele ce vor trebui la cautarea bolnavilor 0 pentru catT
vor fi ostenitor/ de vor purta grija la acele cheltuelT,
Domnia mea Inca i-am ertat sa aiba pace de toate
www.dacoromanica.ro
 304

dajdiile ori ego ar e0 peste an, de nicl unele, niel

un val i niel o bg,ntuiala s nu aiba.
Mivierea aü fost pus §i patru negutatorl jurall Im-
preung cu starostea ca sa aibit a lua In totl ani sea-
ma acestor ce s'afl zis mal sus ispravuicl, de tot ve-
nitul 0 de toata cheltuiala efita se va face pe an la tre-
buinta acelor bolnavY, iar de so va Intftmpla moarte color
ce sati zis mal sus, ispravnici/ sa DIM a pune isprav-
nici dintre acel patru negutatorl juratY, iar nu dintre
altY streinl; qiqderea i cand va muri vre-unul dintre
aceI patru negutatorl juratl pue altul In
loo, pe care vor socoti asemenea lor O. fie tot deplin
patru, 0 pe dania dijmd de sare ce aü Inchirit acel
Aposat boer ce s'afl zis mal sus 0 pe toate a§etildmin-
tele ce aa %cut la aceasta Mandstire. A0§derew s. aiba
a tine sfinta Manastire lude doug-zed scutelnid str6ul
0 lude doua-zecl Darvarl care sa fie scutitY de toate
angareile ce e peste an In tara, i patru lemnar/
ace0ia sà fie scutitl de toate pod voadele, ca O. fie
pentru poslu§ania sfintel Manastift nu mal si dea in-
tr'un an ughl dol; Incäsä aiba sfinta Manastire doug
pimnite a le scuti de fumarit, i de alte angarale ;
iar sä aiba a lua *de la Targd ce se face la Lichirescl
din 4iva de Duminica Mare pana In cea-l'alta Dumi-
nick vama ce se va face de la fiel-care negutator dupa
vechiul obicel, din toate s. la oameniI Mandstir/ Col-
teY iar vama0 amestec sä n'aiba iar sä aibb. stinta
Mantistire ca sä ja vinaricl de la tott ce aü vil pe
mo0a Bucovul i platesc vinfirid ce se coprinde din
hotar pang In hotar, dupa cum 0 alte cart/ asemenea
aceasta arata, lug partea jum6tate cu gardurarit i
parparul, dal% din popoarele d-lul ve] Arma, iar cea-
Talta parte sa o dea la camara DomnieY mele i sa
scuteasca pe tot anul de ocrit oY cincl-sute cu pecet-
luit Domnesc, i dijrnarit i vinaricY pe drepte bucatele
ale ManastirY; §i In totY ani sa alba a lua acestI ta-
lere dou6 mi/ duel sute In locul dijmel de sare ce
s'aA numit me sus de la ocna Slanic
.4§derea i preoti de la aceasta sfinta manastire
sà fie seutitY de or ce vor da altY preotY i sa sou-
teasel 0 vinaricia i dijmarit pa drepte bucatele lor,
www.dacoromanica.ro
 305

i cate o pimuita, aic/ in Bucurest/, aparate de fumarit

de caminarit, de varna, de vinnl Domnesc si de alte
angarale, numaT i preoti nepristan/ i necurmat
pazeasca slujbele sfintelor biserid, atat la biseriea cea
mare cat si la paradise; iar de nu vor pi, ci din
lenevire se vor zatieni la or/ ce, si la aceasta sa nu
se tie seama. Osebit de aeestea sä saä a lua sfinta
Manastire de la vol vames pe tot aun (Ate talere cinc/
sute pentru casele ce sunt carvasara, urmindu.se in-
tome dup6 cum s'at asezat si s'a urmat pana acum.
Care toate acestea mil/ si privilegian cate sunt nu-
mite ma/ sus, le all avut sfinta Manastire de la tot/
fratif Domni/ de ma/ inainte ; Dar .pentru ma' bunA
cAutare, hrana i folosirea saracilor bolnav/ ce se afia
la spitalurile aceste/ ManastiC, Domnia sa fratele
Alexandru VodA Moruz aü mal adaos din venitul ocnelor
lângä acei talere clod mil cind sute ce lua ma! Inainte,
ca pe tot anul sA ja talere trel mil tocma, la fig-care
triminie cate talere 9apte sute cincl zecl tocmal i afi
inlesnit D-sa §i darea acestor MIA prin deosebitA porund
D-sale, ca la vremea oranduitA far' de pricinA sà. i se
dea oranduiti bani, spre a nu avea epitropia lipsA de
trebuincioasa cheltuealA a spitalurilor, la care spitalurY
vapnd D-sa stinahoria bolnavilor ea ne avénd o deo-
sebitä odae pentru car/ bleep a se scula din boala,
ma/ virtos ce/ cu patima lingori, car/ nedeosibindu-se
dintre ce/ lalt/ la un loo ma/ curat sa poata in-
toarce boala, precum i alt/ din alte patim/, asemenea
ne avénd resuflarea i mutarea lor la un loo maT cu-
rat, pentru aceia at. socotit D-sa de trebuinta
poruncit epitropuluT, ea IWgä acole dou6 oda./ marl spi-
talur/ de jos sa aibti a tinca si al treilea odae curata
cu cate-va paturl si cu cele trebuincioase, ca din ce/
ce O. ma/ ridica spre sanatate din spitalurile marY sa
'Y mute inteacea deosebita, unde sa aiba iaras/ eau-
tarea lor i curatenia, precum i in spitalurile vech/
asemenea O. fie curatenie. Asisderea sä mal ail)/ sfinta
Manastire lude cincl-spre-zece, dup. catastihu vistie-
rid pentru caratu lemnelor de Inc.:614Ru spitaluluY sa-
racilor bolnavT (afara din scutelnid ce-Y are Manastirea
deosebitY, care sunt numit/ mal sus) talere sapte sute
21
www.dacoromanica.ro
 3Ó6

cinc! 4.ed pe an de la compania negutdtorilor, caro

banY sa se dea cu treY sferturY intr'un an la fite0 care
patru lunY cate talere dou6 sute cinc! 4ecY, care milY
saa adaos iar4Y de D sa fratele Alexandra Moruz
voevod, pentru alt spital cu treY odAY ce s'ad mal qlidit
din no.d de lumindtia sa Doamna DomnieY-Sale, Incd
dintru întâia Domnie, de muerl bolnave sdrace de a
fi deosebite de partea bArbdteascd 0 de afg avea cdu-
tarea §i odihna lor fdr de stinohorie intdrindu-so acest
adaos i cu deosebitu hrisovu Domnie Sele.
Ded invrednicindu-ne pi pe noi Domnul Dumne0eil cu
Domnia acestel pravoslavnicI Iri Romanepti, am bine voit
de am Molt pi am Mara toate muele câte se coprinde mai
sus, atit cele mai dinainte cat pi cele ce in urmIsaü mai
Mot ca si se pyeasci nestrAmutat. Adeverind hrisovul
acesta cu insu§Y Domneasca noastrd iscdliturd i pecete,
i cu credintd prea iubitilor Domnil mele fil, Gheorghe
Caragea Voevod, Constantin Caragea Voevod, martori/
fiind i D-lor cinstitY i credincio0 boerY velitY ai diva-
nuluY DomnieY mele. Pan Constantin Filipescu, vel vis-
tier, Pan Radu Golescu vel Ban, Pan Isac Ralet, vel vor-
nic de tara de sus, Pan Grigore Ghica, vel logofdt de tara
de sus, Pan Barbu Vdcdrescu, vel vornic de tara de jos,
Pan Dumitra§cu Racovitd, vel vornic al treilea, Pan I-
strate Cretulescu, vel vornic al patrulea, Pan Iordache
Sldtineanu, vel Logofdt de tara de jos, Pan Constantin
iftu, vel batman, Pan Mihalache Menu, vel vornic do
Politie, Pan Mihalache utu, vel spdtar, Pan Constantin
Vldhut, vel Postelnio, Pan Anastasie Hristopol, vel Lo-
gofdt al streinilor pricinY, Pan Nestor cluceru, Pan Alecu
Mavrocordat, vol Cdminar, Pan Iordache Scanavi, vel
comis i ispravnic, Pan Grigore Ghica, vel Logo fdt de
tara de sus. i s'aü scris hrisovul acesta In anul Wan-
tdid dintru intaia Domnie a DomnieY Mole aid in orwl
Scaunuluf DomnieY Mele BucuretY la al:di de la nWe-
rea DomnuluY Dumnezed i mantuitoruluY nostru Isus
Christos 1813, Iulie 1 de Nicolae Logofdtu de Divan.
Som. loan Gheorghe Caragea Voevod.
Ion Gheorghe Caragea voevod. SemnAturA olografA.
Grigore Ghica.
Vol Logofat Procit. Pecetea
DomneascA

www.dacoromanica.ro
 807

Oprindu-ne putin asupra acestui important docu-

ment vom analisa principalele dispositiuni ce el co-
prinde.
Hrisovul incepe prin a reface istoricul infiintarea
Manastirei Coilea, unde sunt si spitalurile pentru odihna
bolnavilor, aducnd cuvenitele laude si improspatand
memoria tutulor asupra faptelor umanitare si evlavioase
a bine-fackoruluf populatiunel suferinde : Spatarul Mi-
lian Cantacuzino. Nu pentru prima oara am constatat
acest respect al traditiunef si aseçamintelor in timpurile
trecute.
0 teama religioasa impedeca pe ori-cine sa se a-
tinga de aseqamintele in finta., de traditiune si de prin-
cipiele adAnc inradacinate. In acele vremuri de intunerec
si de nesiguranta, acest senthnent a condus pe °amen!
In calea lor dupa cum In vechime steaua polar& arata
celor ce pluteati pe intinsele si turbatele valurI ale ma-
rilor in noptile intunecoase drumul deja strabatut de
altii. Cu ochil atintiti catre calauza lor, pluteail cum
puteatí inainte printre obstacole de tot felul si vremuri
grele.
Ast-fel a fost dusa si biata tar& printre restriste de
tot felul pAna. cAnd si pentru dAnsa a rasarit din nod
soarele ce a Imprastiat intunerecul si a putut vasul sèfi
mult incercat de vremuri sa pluteasca din not' pe va-
luri mat linistite. Dupa cum insA si In mare Ha. plu-
tasul nu uita cArma sa pentru a nu fi dat de stand
tot ast-fel si oamenil nu trebue sA uite, ca. traditiunea
le indica. calea sigura. SA nu se lase sa fie orbitl de
frumoasele privelisti ce le infatiseaza tarmuri departate,
ca sa nu duo& vasul lor la peire.
SA nu uitam O. pentru a fixa drumul until vas
inainte, trebue douè puncte de reper si tot ast-fel pentru
a asigura niersul regulat al popoarelor nu putem pasi
sanatos spre viitor, de cat rezimatl pe traditiune. Nicl o
www.dacoromanica.ro
 308

data nu plutesc vasele mal bine de cat mergénd in

sensul curentelor naturale ale valurilor, tot asf-fel §i
popoarele nu se desvolta mal bine de cat pa§ind pe
drumul deschis lor de destine §i fireasca lor desvoltare.
Sa nu uitarn ca nebunatecele incercari de a marl iu-
teala vasului sail de a'l duce pe drumurl nebatute §:i
nepotrivite lul l'ail istovit adesea fara vreme §i rail dat
de stand.
Vedem ast-fel ca adanc respectuos pentru tradi-
tiune, Voda Caragea 'nand in cercetare Oat hrisoavele
predecesorilor sél date Manastirel Coltel, cat §i dispo-
sitiunile legislative in vigoare consfinte§te Manastirel
drepturile sale printre care : set aibli a lua *butt Meindstire
in toff anii de la Oczza Slitnic ot sud Saak toatti dzjma
de sare din zece bolovani, un bolovan, dupet cum aii
luat, sa fie pentru cheltuiala Fi cautarea bolnavilor streini,
motivul dreptulul ManastireI este deasemenea mentionat
fiind-ca acea °end Domneasca este pe 72200.a sa.
*tim ca prin cuvintele de ocna Domneasca nu tre-
bue sa intelegem ca ocna apartinea Domniel, ci se es-
ploata de Domnie, platind dijma din sare proprietarulul
mo§iel §i a ocneI. Din documentele deja reproduse, am
véçlut ca. Manastirea avea drept sa ja dijma de sare in
toate lunile, dar cu timpul se Introdusese obiceiul ca
In schimbul dijmel sa plateasca camara§ii de ocna o
dare baneasca. Acest obiceiti se consfinte§te §i prin acest
hrisov prin aceste cuvinte : ing de vor vrea ctimtimii
sit se invoiascet cu ispravnicif Meineistirei ca sri ja di j ma
de sare fi set dea talere cloud mit cincf sute pe an
bani vechi. Camara§ii ins& nu erail obligati a plati a-
ceasta suma de cat voind sa ja dijma de sare, el erail
liberl de a da sarea in natura daca credinta lor era ca
nu vor putea esploata atata sare in cat dijina, de sare
la gura ocnel sa valoreze suma fixata.
Camara§il de ocna aveail chiar In casul in ca rp nu
www.dacoromanica.ro
 309

se invoiatl la plata dijmeT in bani un drept de preemp-

tiune asupra sarei ce lua Manastirea drept dijma de la
0, de oare-ce hrisovul, dice had de vor da cd mdrafit
preful ce vor da fi alfil pe sare sd cad a o lua el. Aceste
drepturi se acordail camara§ilor pentru a'l garanta in
limitele posibilulul de concurenta, ce le puteafi face
cumparatorii dijmel de sare de la Manastire. Camara§il
de ocna nevoind sa ja sarea pe seama lor, Manastirea
avea dreptul sa i sarea de dijma in toate lunile §i
o \II* ori uncle cu ori-ce pre!, faiä niel o opreli§te.
Aceasta resulta din urmatorul pasagifi al documentului :
lar, de nu vor vrea camarafif, s dea acea sterna de bawl,
ce scrie maf sus, sd fie volnici ispravnicif ilkindstiref set,
ridice acea sare de la ocnd in bale lunile, sti o dua la
ori-ce vad, sti o Vd114ei cu orf-ce ref va putea, sad daa
vor gdsi muflerif sd o vinqd , i acei muf terii incit sit o
clued pe la vadurf, sei o vinçld, cum s'a çlis ?fiat sus fi
sd nu aibd nici o popreald de nimenf ; aceasta parte din
document nu face de cat sa reproduca aproape Intocmal
dispositiunile coprinse in hrisoavele anterioare. Acelea§1
drepturl se recunosc Manastirel §i in cas ca ocnele sa
fie cautate in regie pe seama Domniei.
Ast-Id: lar când se va intdnyla a nu se vinde oc-
nele, ci ar rtimdnea pe seama Domniet, de s'ar pune cd-
mdrafif in credinid , meindstirea tot sei aibd lua acea
mild, de la ocnd precum serie maf sus, iar niel CUM Sti
fie lipsitd de acea mild. Cuvintul de mild intrebuintat
aci in document este impropriii pentru a esprima dijma
de sare la care avea drept manastirea. Am védut dis-
tinctiunea ce faceait documentele In aceasta privinta
intre sarea ce se da drept mith. i sarea ce se da drept
dijma, mila era un dar facut de domnie, dijma din contra
se da In schimbul dreptului de a esploata o ocna ce
apartinea unui particular. Aceasta este atat de adevarat
in cat vedem ca chiar acest document continuand
www.dacoromanica.ro
 310

4ice : lar cdnd se vor invechi i nu se va putea a se

mai scoate sare pe acea gurd de ocnd s aibd a se face
alte gun de ocne nout tot acolo pe acea mo#e la Skink,
fi tot sti la sfänta Aldndstire dzymd, sd fie s fintei 11111-
ntistin dzjnza aceasta std toare i neschimbatd in veci.
Nu poate decl sa ramaie cea mai mica Indoiala asupra
dreptulul ce avea manastirea, ja a continuat sa ja dijma
ocnelor sale conform drepturilor ce 1-ati fost recunos-
cute in tot-d'auna.
Pe MO dispositiunile comune cu cele ce an-i aflat
In hrisoavele precedente, vedem c1 acest document pre-
vede casul in care ocna lucratoare s'ar invechi §i nu
s'ar mal scoate sare. Slim ca era douò casurl mal prin-
cipale care Impedecail mergerea Inainte a esploatarel
in vechime, prima era ea estractiunea fiind rudimentara
§i anevoioasa de Indata ce adancimea §i largimea ocnel
deveneatt prea marI se parasea ocna, sapandu-se ocna
noua, cea de a doua causa era infiltratiunea apelor ce
prefaceati ocnele in groapa adanca sarata.
Acestea ereaii adevèratele cazurl de parasire a ()me,
de oare-ce straturile de sare fiind atat de groase, cu grefi
se putea strnate orl cat se extragea sarea §i Inainte de
a se sfar§i sarea intervenea una din causele de mal sus.
In dispozitiunea aceasta pentru viitor trebue sa vedem
maI mult o grije mal mare, pentru a asigura venitul
Manastirel cu care sa poata preintampina cheltuelile la
cautarea bolnavilor, de cat reglementarea dreptului de
dijma in sine, de oare-ce am vèsjut ca de secole el a
fost acela§I; se acorda proprietarulul solulul o dijma din
4ece partl una din sarea ce se extragea. Credem decl, ca
proprietatea dijmel nu era hotarata de cat pentru a asi-
gura perpetuitatea a§qamintulul de care se interesa
Domnul, era un mod de a manifesta tot interesul, ce punea
Domnul la randul sèü, pentru a asigura mijloacele ne-
cesare pentru cautarea bolnavilor.
www.dacoromanica.ro
 Sil

La finele hrisovulul vedem ca Domnul consfinte§te

sporirea sumel de banl ce se platea in schimbul dijmeI
de sare de camara§l facuta de Alexandru Vodd
cure eh' mai adaos din venitul ocnelor king& (Ica, Were
douX mii cinci sute ce lua mai inainte, ca pe tot anul
ia takre trei mii tocmai, la fie-g, care triminie cdte Were
capte sute cinci zed tocmaï i aú inlesnit D-sa i darea
acestor bani prin deosebitil porunca D-sale ca la vremea
cea orcinduitei tar' de pricind sti se dea ordnduilif bani.
spre a nu avea epitropia Upset de trebuincioasa cheltuiald
a spitalurilor.
Prin urmare din acest document resulta, ca se con-
sfinteste dijma din ijece bolovanl unul din sarea extrasa
pentru Manastire saU dreptul de a primi In schimbul
dijmeI de sare In natura suma de 3000 lel anual plati-
MI5. In patru ca§tiurl.
Cu jaiba de la 1.6 Iunie 1820, Nicolae Trasnea, Epi-
tropul Manastirel Coilea, pe motiv ca Inzecit gre-
lele cheltuell ale Spitalulul, iar pe de alta parte venitul
ocnel a sporit, a cerut de la Domnul Alexandru utu W.
sa hotarasca a se da spitalulul pe fie-care an cate 6000
lel de la ocna de sare de la Slanic :

Kople dupd jaiba lur Nicolae Trisnea, Epltropul. Spitalulut Koltea

cdtre Domn, prin care cere a se da Spltatulur Koltea
Let 6000 de la eons de sare Main.

rea inallate Doanine,

Plecat supuY la cuno0inta Mild tale cg Spitalul
sArmanilor nenorociti de la Coltea, are moOe pe care se
afiA Ocna SlAnicu, §i hrisoavele Domne0 coprind, ca
spitalu sA ia zeciuiala din call sare scoate aceastA OcnA,
adicA de la zece bolovani unul, f i câtä sare va lua din
zeciuialA, Spitalul sA fie liber sA o transporte la or-care
SchelA va voi spre vimlare, sail sA o dea Contracciilor
Ocular prin bunA invoialA ; Prin urmare urandu-se pre-
www.dacoromanica.ro
 312

tul sArei din an in an, a ajuns sA dea aceastA cre§tere

cAte Le! 3000 trel mil pe fe-care an, f i acum top'
contracii Ocnelor pretind sA dea numal VIA mil Lei,
subt cuvint cA suma aceasta s'a consfintit acum ; care
aceasta numitul spital al sdracilor mal are aid In orwl
Bucure$T, i binaoa Carvasarali cu coprins i ciddirl
ale sale, care din an In an, a ajuns sö. plateascä spi-
talulul eke 500 lel pe and, care ace§tl ban/ abia skit
de ajuns spre a face trebuincioasele reparatil la bina
la coprinsul el, nit ca spitalu sd, se foloseascd Intru
nimio din e/, iar vameiT dupd vremY pretind ca sä
pldteascd. numal cdte cind sute le/ tot (Fauna subt
cuvInt cä numal atdtl sunt hottiratT. Mai are spitalu
ogre aceasta i mo0a numita LichireOT in judetul
Ialomita uncle este i Scheid, iar vama ce sa ja la
tdrgul ce sd face pe aceastä mo0e la RusaliT 0 tine
o sdptdmand, sa o ea §i sä se bucure de &Jam, or
cat se va aduna nenorociti/ bolnavl, Pkä a se ames-
teca la aceasta Vamewl DomneSc intru nimio.
Fiind Insd c. cheltuelile spitaluluY safl In4ecit §i
mal mult acum de c,dt precum erati, cd,nd spitalul
lua zisul venit Inchinat ; De acoja in zilele Domnii lul
Von Caragea fAcAndu-le toate cunoscute, am cerut prin
jalbl d'a se milostivi cAtre sArmanil nenorocitf, fAcend
ca de la ocna SlAniculuI in locul celor trei mil lei nu-
mai ce .1a pana acum, sA se indoiascA aceastA sumA f
81 ja ,ase mil' No. 6000 pe an, ne fiind nici cum in
paguba cAmArii Domne01; far de la Carvasara" sd ja
cfite le/ treT miT pe anti, de la Vameg precum §i tot
venitul Tdmil de peste an al mosiI Lichire0h sd. se
ddrueascd asemenea sdracilor bolnavY. AceastA jalbA
trimetAndu-se prin resolutie DomneascA in cercetarea
celui de atunci mare LogofAt s'a Incredintat cd pome-
nitul spital al sdrmanilor, nu are veniturT potrivite
ca sä fie de ajuns pentru intampinarea prea grelelor
cheltuell ale sale, 0 prin anaforaoa sa a arAtat de
dreaptA aceastA a mea plecatA cerere propuind d'a se
face prin milostivirea DomneascA acest adaos la neno-
rocitii bolnavi. i mijlocind plecarea MArii sale de aid
nu s'a fAcut nicT o lucrare.
Acum insd vdçl ca. yam*/ DomneOT ardt prin jalbd.
www.dacoromanica.ro
 813

catre Maria sa ca, cladirea CarvasaraliT fiind ruinatä

cu totuT li temandu-se d'a nu ()Mea, sa rog d'a se
indatora Epitropul spitalulul O. reinnoeasca.
Pentru acestea toate, plecat alerg la milostivirea
InaltimeT voastre, rugandu-m6 a se milostivi asupra
nenorocitilor bolnavT si a se da luminata poruncA
DomneascA cAtre Marele Logofat al tAri de sus, ca si
cerceteze de aproape dacA este dreapta aceastA plecatA
rugAciune a sAracilor pentru adaos, li O, arate prin ana-
fora InaltimeT voastre ; 0. daca milostivirea voastra
va consimti la fierbintele rugticiunT ale bolnavilor, sA
se fui dupi ce va expira Termenul Ocnelor ,i al vA-
milor. Cum va fi mila Mari voastre.
Prea plecat supus,
1820, Innie 16.
Sem. Nicolae Trasnea, Paharnic
Epitropul Spitalulul Coito:mi.

Domnul dand jaiba In cercetarea mareluI logoftit,

acesta In raportul sèii catre Donan, reproduce disposi-
tiunile principale din documentul lul Caragea, prin care
se consfinte§te drepturile Manastirel Coltea asupra oc-
nelor de sare de la Slanic, opinand In mod favorabil
pentru sporirea dijmeI in raportul s6ii din 22 Iunie 1.820:

Prea tnállate Doanine,

Dupa luminata porunca MariT tale, ce mi sa da la
aceasta Jaiba a DumnealuT PaharniculuT Nicolae Tras-
nea, Epitropul Sfintei Manastig Koltea, fac6nd cerce-
tare, arat inaltimi tale d., sfinta MAnAstire are mo0e
pe care se aflA Ocna DomneascA de la SlAnic sud Saak,
pentru care prin hrisovul Marli-Sale DomnuluT Karagea
cel vazuT ou leat 813, Iulie 1. S/ arate orAnduiala cea
intocmiti de rnposatul ktitor SpAtaru Mihai Kantacuzino,
ca sA ia dijma toatA din zece bolovan1 unul, pentru
cAutarea bolnavilor ; 0 an apzat MAria sa, ca §I de
acum balde sA ia sfinta MAnAstire acea dijmA de sare,
dupi cum an orAnduit rAposatul boer ktitor, bid de vor
vrea kAmAra§1 sA se invoiascA Cu lspravnici MAnAstirl
www.dacoromanica.ro
 314

ca sa la dijma de sare fi sa dea tal ere 2500 pe an,

ban! vechi, MO care sa aratA cA Maria sa reposatul
Alexandru Von Moruz ail mai adao. s fi alte talere 500,
cu care sa fac talere 3000, randuindu-se a-I raspunde
kamarafi in patru kafturi pe an, jar de nu vor vrea
kamArafi sA dea aceasta sumi de ban!, sa fie volnici
Ispravnici Mänästiri si ridice acea sare de la ocni in
toate lunile, sa o dud la ori-ce vad, sa o vanza Cu
ori-ce pret va putea, sag de vor (Iasi mufterii sA o
vanza fi ace! mufterii ins§ si o duci pe la vaduri sa
o vanza, fi sa nu aiba nici o popreala de la nimeni,
insi de vor da camarafii pretul cei va da alp sa MIA'
a o lua ei, iar dud se va intampla a nu se viudo oc-
nele, Manastirea sa aiba a lua mila ce scrie mai sus.
A00erea se coprinde In numitul hrisov sa- ja stinta
Manastire dela vel Vames pe tot anul cate talere 500
pentru casele Manastiri ce sunt Karvasara, cum 0
dela targul ce se face la Lichire0Y, din ziva de Du-
minica mare, pang In cealalta. Duminica, o saptamana
vama ce se face dela fiel care negutator dupa vechiul
obiceit, sä o ja Manastirea ; Acum Epitropu zice prin-
t.' aceasta IAA ca, cumpAratorli ocnelor vor sa dea
numai met talere 3000, cu cuvant ca s'ag %cut caidu
aceasta suma, asemenea 0 vame0 pentru carvasara
nu voe0e sa dea mal mult de cat talere 500, care se
cheltuesc la meremetul binali, i meremetul impreju-
rimi abia, O. ajung farä a se folosi spitalu cu nimio;
0 fiind ca. cheltuelie spitaluluT pa vremea ce lua Ma-
nastirea acel venit, acum s'a inzecit ; Pentru aceia in
vremea Mill sale Domnului Karagea facandu-le toate cu-
noscut, s'ag randuit la logofetie fi s'ail °bit cu cale
a da camarafi de la ocna talare 6000, indoit cu cat la
pana acum, nefiind tu paguba Donmeftii camAri. i pen-
tru karvasara sa dea Tam* talere 3000, 0 vama
LichireOilor sa. O. hotarasca intreaga pe tot auul.
Dar Intamplandu-se ducerea Mari sale, nu s'aa Malt
niel o Energhie, rugandu-se O. te milostiveOf Maria
ta asupra spitaluluT, a se adtioga acele mill ; Ci cat
pentru prostichiul co are la ocna Slanicului pentru dijma
ce se cuvine si ja spitalu in natura, mi se pare cA avea
cuvant, caci bani vechi acum s'ati intreit f i cbeltuelile
www.dacoromanica.ro
 815

spitalului sag imuitit, care de va fi primit NM tale

mi se va da porund a se pune la inoirea hrisovului,
dupi ce va ei sorocu vanzAri ocnelor. Asemenea
pentru casele MAndstiri ce sunt carvasara, fiind-ed
vame0 prin osebità jalbd ce este oranduitd In coree-
tarea plecateI slugY Mdrii tale, fac arb.tare ca. Munn
este putredd 0 le fried sd nu caza., cerAnd a se In-
datora Epitropul sd o Inoeased, unde dupd ceredrile
ce am Mont prin Maimarbar, urmeazd a se cheltui
talere 20000, la care bull spitalul o sd pldteascd do-
bAndd, fiind tiut ea n'are mijloc aflandu-se ingreuiat
en cheltuelI; rdmAne a se chibzui de cdtre Indltimea
ta prostichiul ce se va socoti al cdriI ca sd Ingrijeased
Epitropul a face gdtirea cea trebuincioasd, ea la primd-
yard sd se apuce de zidire, cum 0 vama ce o avea
toatd 0 pe tot anul ; rdmane la milostivirea Mdrii
tale.
Sem. Vel Logofdt.
1820, Junk, 22.

Domnul utu, domnind pana. la 1821, cand muri

otrayit, nu §tim daca va fi luat vre-o dispositiune In a-
mast& privinta. Cu acest Domn se sfar§e§te §i epoca
fanariota.
Dupa starpirea revolutiunel §i lini§tirea sp. iritelor,
boieril intervenind la Poarta, sunt numitl, dupa un a§a
lung §ir de Domnl streinl, DomnI pamOntenI Grigore
Ghica In Muntenia §i Ioan Sandu Sturza In Moldova.
'raffle romane relncep dupa mult zbucium §i mulla
bataie de inima iara§I sub ocarmuirl nationale. Era Insa
nu mar primul pas facut catre a lor regenerare, §i tre-
buia Inca. str6batuta o.lung& §i anevoioasa cale pana
vaçla ele asigurate Inteun chip mal trainic mersul
soarta lor.
'raffle romane treceati prin marI greutatl. Una din
nevoile cele Mal de capetenie ce apasa asupra tkrilor
era starea rea In care se gasea visteria §i neputinta de
a lncasa darile de la o poporalie fugita §i Impra§tiata.
www.dacoromanica.ro
 316

Grigore Ghica W. era un boer patriot si religios, el se

sili de Indata ce lua franele ocarmuirel, sa tamaduiasca
macar In parte ranile lasate de revolutiunea greceascai).
Esind din cadrul restrans al studiuluI nostru de a ne
ocupa mal Indetalia de aceasta Domuie si de influenta
ce a putut avea asupra viitorulul acestei tat% vom ana-
lisa numaI documentul ce poarta semnatura DomnuluI
Grigore D. Ghica ca lea tul de 5 Oct. 1824 prin care
s'a Intarit din nod ManastireI i Spitaluluf Collea dreptul
asupra dijmel de sare de la Slanic. Importanta acestuf
hrisov este ina1 mare In raport cu cele precedente, nu
numat pan faptul datel luI posteribare, cä ast-fel clan-
sul intareste drepturile consfintite din vechime si ar fi
destul de a se invoca aceasta, pentru a constata drep-
turile manastirel i Spitalulul Coltea, la finele acestel e-
poce, dar importanta lul este capitala si din alt punct
de vedere. Inteadevar acest hrisov este ultimul ce s'a
dat In aceasta privinta.
Domnul Ghica esind din scaunul Domnia nu este
inlocuit Cu alt Domn. Tarile Romane cad sub ocupa-
tiunea Ruseasca care a durat de la 1.828 Ora la 1834.
tim ca In acest interval s'a elaborat Regulamentul or-
ganic de comisiile Intrunite In BucurestI ale Muntenilor
Moldovenilor sub controlul contelul Kisseleff si sub
presedintia consilieruluI de Slat Mintiaki. Aceasta opera
monumentala care Imbratiseasa aproape toate ramurile
activitatel sociale si economice a Orel, a prevNut dis-
positiunI si In ceea ce priveste raporturile dintre Sta-
panire i proprietarii salinelor.
Organicescul Regulament prevede anume prin arti-
colul 127, ca pentru ocnele lucratoare atuncl, noua le-
giuire respectand, drepturile castigate nu aduce flied o
atingere ; aceste ocne nu sunt supuse la aceasta noua.

1) Xenopol, op. cit., vol. 'VI, p. 41 ei urm.

www.dacoromanica.ro
 317

legiuire, ci ail a se folosi myna cu drepturile cele ce

sunt prescrise prin cele mat dinainte documenturr. Cu bate
ca ne vom ocupa In perioada urmfttoare de dispositiunile
regulamentuluf organic, am creçlut necesar a mentiona
aci aceste dispositiunl pentru a le pune in presenta ul-
timuluI document care Men lege In aceasta materie In
cea ce prive§te ocna Slanic care era ocn5. lucrAtoare In
momentul elaboräril i aplicäril regulamentulul organic.
De oare-ce orl de chte orl ne vom ocupa In urm6. §i
ne vom Intreba care sunt drepturile Manastirei §i Spi-
talului Coltea, In cea ce prive§te ocnele deschise atuncl
pe mo§ia SInicuI, vom fi nevoitl a ne reIntoarce la acest
important hrisov, flind retriine§1 la el de ulterioarele dis-
positiunl legislative, earl §i ele nu schimbA, dar consfin-
tesc starea lucrurilor de mal Inainte :

1824, Octombrie 5. Hrisovul lui Grigore Dimitrie

Ghica Voevod:
182% Octombrie 5.

Io Grigorie Dimitrie Ghika Voeitod

I GOSPODAR ZEMBLE VLASCOE

Sfinteï i Dzunnezeefter mändstill i spitalulur,

ce se nunzqte Colfea,
De aid din orwl scaunuld Domniel mele Baca-
re0T, unde se cinste0e 0 so prgsnuqte hramul Tre-
sfetitele In 4iva de treFzed ale lund lu/ Ghenarie ; care
spital este peutru cAutarea i odilina bolnavilor sgracY
ptimiUten/ i str6inY, flind thud si inAltati din temelie
de ilmosatul SpAtar Mihaf Cantacuzino, caro spital fiind
In mijlocul politic/ BucurcOilor, are bolnall mal cu
osebire de cat cele de afard i numitul SpAtar prin
testament ati Intocmit randuel/ 0 ad Inzestrat-o ; In-
demnandu-se §i rgposatil DomnY de ad ajutat-o Cu mil!
§i ma/ pe urmd i paturile bolnavilor i spitaluluT s'ad
Imultit §i mill s'at mal adgugat ; i dupg trebuinta
www.dacoromanica.ro
 Si 8

ce am cunoscut 0 Domnia mea, am adtugat 0 no/

precum la vale se aratà 0 intre cele date de ctitorT
0 Intgrite de totY r6posati/ Domn/ este 0 dijma de sare
de la ocna SlAnicul pe mo0a riposatulul ctitor i ail
dato spitaluld cu mo§ia impreunA. randuind i fratii
Dom! adicA : sA aibA a lua in tot! anil de la ocna SIA-
nicul ot sud Saak toatA dijma de sare, din zece bolovani,
un bolovan, dupä cum at luat sä fie pentru cheltuiala
0 ctiutarea bolnavilor strtinY, car/ se vor odihni in
spitalurile ce le at ftcut aceastd mAntstire, ca sä aibä
bunt ctutare, sa nu le lipseascg cheltuiala la cele ce
vor trebui, st se caute la boala lor cu doctoriT, 0 cu
toate cele trebuincioase, urrnftnd sfinte/ scripturY, ce
grte§te la sfinta evanghelie et : abolnav 0 str6in
am fost 0 treat/ cgutat,u ca st se invredniceasa a
amili glasul cel Dumnezeesc, °find va 4.ice : avenitT bla-
gosloviti/ ptrrantulu/ met, de moOenit/ Imp6rAtia Ce-
ruluY, care este gdtitä you/ de la intemeierea lume/ ; a
§i precum am gAsito de la &Of Damn! de mai inainte
intocmitA, asemenea :i Domnia mea zicem ca dania rA-
posatului ctitor si se pAzeascA. Si fiind-cA toate ocnele
'WU-Romani:101 sant sub stApanirea Domniei, am bine-
voit de am avszat cum am °Asa, adicA : Ca sl ia sfinta
mAnAstire acea dijmA de sare §i de acum inainte de la
ocna SlAnicul in toff anii dupA cum a oranduit boerul
ctitor, ce scrie mal sus, Ind de vor vrea cAmArap sa
se invoiascA cu ispravnicli mAnAstirif, ca sA ia dijma de
sare, sA o plAteascA cu banI, iar de nu vor vrea cAmA-
m1110, sA dea hill a o plAti, sA fe volnici ispravnicii
mAnAstiril, sa ridice acea sare de la ocnA in toate lu-
nile, si o dud la ori-ce vad si o viNIA Cu °eke pret
va putea, sail de vor [Iasi mu§terif, sA o viNIA §i acei
mu$eril ind sA o ducA pe la vaduri sA o vin;IA cum s'a
zis mai sus fli sA nu aibA nici o oprealA de nimenI, iar
de vor da cAmArap pretul ce vor da alp! pe sare, sa
aibA a o lua el; iar cand se va intampla a nu se vinde
ocnele, ci va !llama Domnidi a se cAuta in credintA,
mAnAstirea tot sA aibA all lua dijma de la ocnA, precum
scrie mai sus §i sa nu fe nicl cum lipsA de acea milA ;
iar dud se vor invechi i nu se va putea a se mal
scoate sare pe acea gull de milk sA aibe a se facd alte
www.dacoromanica.ro
 319

gull de ocnA noui, tot acolo pe acea mosie la SlAnic ;

si tot sl la sfinta mAnAstire dijmA ; sA fie sfintei mA-
nAstiri dijma aceasta stAtAtoare si neschimbatA in veci ;
iar pentru purtarea de grijä a cheltaeliT, ce se va O.
se cheltuiascA la cAutarea bolnavilor str6inY si pAmIn-
tenY s6rad, i pentra strangerea veniturilor, ait fost
pus si ispravnici/ ca sA pdzeascA randuelile ctitorilor
5i sA se Incheie socoteala pe tot anul de statostea de
negutAtorY, ca negutAtoriT cupetT iar acum pe epitro-
pul acestuY spital l'ab. Indatorat a pAzi randuiala cti-
torilor si pentru catl vor fi ostenito0 si Ingrijitorl la
slujbele spitalului i la strangerea veniturilor si la chel-
tuel/ totl sà fie apArat/ si nesupdrat/ de orY-ce dAjdiI
si oranduelY i podvezl vor fi pe politie si pe tarA, de
nicl unile val si bantuialA sA nu aibg, iar ordnduiala
si muele ce aq avut, i cele ce s'ail mal adAugat de
Domnia mea le arAtAm mal jos, adia. : Sà aibA, a tino
stinta mAndstire lude patru-zed scutelnid DarvarT,
Pogon ail i la alte slujbe trebuincioase si osebit altl
lude cinel sprezeee dintre dAjnieil ce sunt pe numele
spitalulul, care s'al adAugat : sg. tie 5i zece luminArarl
ce i s'aA fAcut de Domnia mea i patru lemnarY, call
sA fie pentru poslusania sfintel mAnAstirr; si totl a-
cestia O. fie scutitl de toate dAjdiile 5i oranduelile i
angariile ce vor fi pe alti/ ca pecetluiturT dup6 oran-
duiala visteriet
Ina sä aib5. sfanta MAnAstire treT pimnite a le scuti
de fumb.rit i cAminArit si de alte angard, si iar sA
aibA de la tIrgul Lechirestl cind se face cum aA fost
rInduit din vechime din ziva de Duminica mare IAA
In ceia-laltA DuminicA a lua vama, ce so va face la
fies-care negutAtor dupa vechiul ()Mod; din toate, sA
ja oameniT mAnAstirl Coltea, iar vamesil Domnestl
amestec sti n'aibg. i iar sä aibA sfinta mAnAstire, ea
sà ja vinArieiul de la totl ce att vil pe mosia Bucovul
5i plAtesc vinAricitl ce se coprinde din hotar pana In ho-
tar, insA partea jumAtate cu gArdurArit i parparul afarA
din popoarele dumnealuT vel armas, care vinAriciA, sä
fie apArat si de zeciuiala logofetil. SA scuteascA 0 de
oerit pe tot anul col cind sute, i dijmArit 0 vinAriciul
pe drepte bucatele mAnAstirl; f i in locul dijmei de sane,
www.dacoromanica.ro
 820

ce s'ad numit mai sus, de la ocna SIAnicul, unde da cAmA-

ragii de ocnA pAnA acum prin invoire Cu gtirea Domniel,
talere troj mii tocmai ;. far acum fiind cA cheltuelile s'ad
inmultit gi toate lucrurile s'ad scumpit, cu mijloc cuviin-
cios s'ad intocmit ca sA plAteascA cAmAragi de ocne
dijma aceasta de sare cu talere cinci mil pe an, care
bani sA 'I dea in trei cigturi, unul la zi intii de Genarie
aitul la zi Intl de Mai gi altul la zi Intl! de Septembrie
gi vine la un cigtid talere o mie pase sute ;ease zed gi
pase ban! 80. Asisderea si preotiT de la aceasta sfinta
manastire, i dascalul ce Inv* copiT, i cintaretiT, O.
fie scutitT de orY-ce vor da altiT si sa scuteasca si vi-
nariciul i dijmarit pc drepte bucatele lor i cite o ph--
nip, ce vor avea aid in BucurestY aparata de fumarit,
de caminarit, de vama, de vinul domnesc si de alto
angariT, numaT si preotiT si dascaliT si cintaretil sa fie
napristan si necurmat sä pazeasca invatatura copiilor,
i slujbele sfintelor biserid atat la biserica cea mare
at si la paraclise si orinduele saracilor bolnavY dupa la
spitalurT, iar de nu vor pazi din lenevire, se vor osindi
a'sT perde mila. Osebit de aceasta, sA aibA a lua stinta
mAnAstire de la vamegl pe tot anul cite talere una mie
pentru china caselor, ce slut carvasara, filnd gi casete
gi locul al spitalului, adicA talere cinci sute ce ad avut
gi talere dud sute, co s'ail adaogat acum ; O. aiba si
doua scaune de carne scutite si aparato de vama. Vi-
tele ce va Pia si de alte darT si avaeturT, ce vor fi
pe alte scaune, cum si do vama pieilor i a seuluT
precum si de catre slujbasiT vinaricerT si In toata vre-
mea sa fie slobode a taia carne nebitlindu-se de ni-
menT, ca cu venitul lor O. se ajute cheltuelile spitalulul
bag la sud Saak unul In tirgul Urlatilor pe mosia
SpitaluluT, uncle l'an avut si ma! 'nainte si altul iarasi
pe mosia spitaluluT de la Seciul, ce se zice si ScdeniT,
unde are spitalul si vie. Asisderea sa aiba si talere
sapte sute cind zed pe an de la compania negutato-
rilor, carY banY sa se dea In treY sfertur/ intr'un au,
la fies-care patru lunT, cite talere dou6 sute cincT zecT.
car/ banT s'an adaus iarasT de fratiT DomnY de mal
'nainte ; care acest spital si manastire, cu toate ca si
ping acum an fost aparat de (WY si ajutorintele ce
www.dacoromanica.ro
 821

all fost pe alte manb.stirT, dar i acum hotarim Domnia

mea, ca apururea §i tot d'auna sä fie in pace i nesu-
pdratd de orY-ce därl, vor fi pe alte mAndstirT, pentru
orT-ce trebuinte se va intimpla, ca una ce In vremT
rdsvrAtite, spitalul are cheltueh mal marl ca cautarea
de bolnavY mal multT precum In fapte s'ad vNut in-
tr'aceastd trecutd rdsvrAtire, lar In vremY lini§tite cu
veniturile ce are, abia se iconomisete cheltuelile ur-
mb.toare.
DecY, invrednicindu-ne §i pre noT Domnul Dumnezed
cu Domnia acesteT pravoslavnice TárI Rumtne§tY, am
bine-voit de am inoit i intdrit toate milele cftte se
coprind mal sus, atat cele me din nainte cat §i cele
ce s'ati mal adaos la Domnia mea, ca sa se pazeascd
nestrAmutat, §i am adeverit hrisovul acesta ca Ins5.§T
credinta DomnieT mele Io Grigore Dimitrie Ghika Voe-
vod i cu credintä prea iubitilor DomnieT mele fiT Con-
stantin Voevod, Gheorghe Voevod, Scarlat Voevod, Gri-
gore Voevod, Panaitache Voevod, Dimitrie Voevod
martorT fiind i dumnealor cinstitil i credincioOT boerh
velit1 aT DivanuluT Domnie mele, Pan luminatul bei-
zadea Gheorghe Ghika epistatul postelnicieT ceT marT,
pan Constantin Cretulescu vel Ban, pan Barbu Vdcd-
rescu ve! Vistier, pan Istrate Cretulescu vel Vornic de
Tara de sus, pan Grigore Filipescu ve! Spdtar, pan
Constantin Filipescu ve! Vornic de Tara de jos, pan
Iordache Golescu ve! Vornic al treilea, pan Emu Stir-
beT vel Vornic al patrulea, pan Fotache StirbeY vel
Logofdt de Tara de jos, pan Michalache Racovita ve!
Logan de Tara de sus, pan Nestor ve! Logofdt al
str6inilor pricinT, pan Than Falcoianu ve! Logan de
obiceiurT, pan Stefan Balaceanu vel atman, pan Mi-
halache Greceanu ve! Aga, pan Mihalache Filipescu,
ve! Vornic al politie, pan Costache Zefcari vel comis
ispravnic, pan Mihalache Racovitd ve! Logofat de
Tara de sus §i s'all scris hrisovul acesta intr'un al
treilea an dintru Intdia DomnieT a DomnieT mele aid
orapl scaunuluT DomnieT mele, Bucure§tY, la anh
de la zidirea lumiX §apte miT tra sute treT zed §i treT
iar de la u*erea DomnuluT Dumnezed i Mintuito-
22

www.dacoromanica.ro
 322

ruluf nostril Isus Christos 1824 Octombre in cinc de

Radu Logofaul de Divan. Bojid milostiiu Gospodar Zemle
Vlascoe.
(os) lo Grigore Dimitrie Ghika Voeved 1).
L. S.
Prooit M. Racovita, vol Logof6t.

Acest hrisov relativ la dijma de sare de care ne o-

cupam coprinde mal multe dispositiunI :
Referindu-se acest hrisov la vechile documente
ale Manastirel §i Spitalulul Coltea, reface istoricul lnain-
Orel lor §i a drepturilor ce s'ail recunoscut dupa vre-
mull printre earl este i dijma de sare de la ocna Ski-
nicul, pe mqia raposatului ctitor. Fi aft de() Spitalului
Cu mo#e impreund, rti nduind si trap Domni &licit' : sii
mid' a lua in to(i anti de la ocna Slcinicul oh sud Saak
toatti dijma de sare din zece Bolo vani, un Bolovan, dupd
cum at luat.
Vedem dal% ca. se recunoa§te fara nicI o discutie
conform hrisoavelor precedesorilor DomM, drep tul la
dijma de sare de la ocna §i ca. acest drept a existat
pentru Manastire din rnomentul daniel ce 'I-a fost facuta
de Spatarul Mihail Cantacuzino, de asemenea se vede ca
acest drept de dijma era din zece bolovanI un bolovan.
Urmand hrisovul adauga : fi precum am gdsit'o
de la fratii Domni de mai nainte intocmitd, asemenea #
Domnia mea zicem ca dania reiposatului ctitor sei se pd-
zeascci. Acest paragraf se refera la Intreaga danie facuta
de raposatul cititor Spatarul Mihail Cantacuzino, dania
ce am vèqut atat mal lnainte cat §i din citirea acestul
hrisov a pe langa dijma de sare §1 mo§ia din prejurul
ocnel Slanic mal coprindea §i alte daruirl de drepturi.
Domnul constatand ca precedesoril s6I aft consfintit dania
hotare§te ca §i de aci Inainte aceasta danie sa se pa-
zeasca.
1) Monograma Domneasoi li SemnAtura autograM a Domnulig.

www.dacoromanica.ro
 323

c) Hrisovul constata care este situatiunea drepturilor

asupra ocnelor, fata de Stapanire, caracterisand tot de o
data prin expresiuni, earl nu pot lasa cea mal mica umbra
de indoiala In mintea cul-va, care eraii drepturile Sta-
panirel asupra ocnelor prin urnatoarele cuvinte, cari ho-
tarasc o data pentru tot-d'a-una drepturile Manastirei §i
Spitaluluf Coltea asupra dijmel de sare de la ocnele Slanic :
fiind-a toate ocnele Ord Roma'nepti sunt subt stet-
pcinirea Domnief, am bine-voit de am apezat cum am gel-
sit sei ia s *la 31eintistire acea dijmd de sare fi
de acum inainte de la ocna Ski nicul n tog anii dupd
CUM et' ordnduit Boerul ctitor, ce serie mai sus, inset' de
vor vrea Ceimeirapii sel se invoiasa cu Ispravnicii
ca sei ia dijma de sare sel o pleiteascei cu bani,
lar de nu vor vrea ameirapii sei dea bani a o Aid, sd
fie volnici Ispravnici Mänäslirei set rake acea sare de
la ocnei in bate lunile sei o dua la or-ce vad sti o vino,
cu or-ce pret va putea, sail de vor get si mupterii 0, o
vin4e1, i acei mupterii incti sei o dual pe la vaduri sit o
vinp cum s'a zis mai sus, pi sei nu aibei niel o opreald
de nim,e.nf, inset' de vor da amarapif pretul ce vor da
calif pe sare sd aibei a o lua ei, iar and se va intämpla
a nu se vinde ocnele, ci va reMeinea pe seama Domnii a se
cduta in credintd, Hand stirea tot sei aibd a-pi lua dijma
de la ocnd, precum serie mai sus, pi sei nu fie niel cum
lipsei de acea muti; Iar and se vor invechi pi nu se va
putea a se mai scoate sare pe acea gurei de ocnd, sei aibei
a se face alte guri de °end nouti, tot acolo pe acea mopie
la Sleinic, fi tOt sti ja sfänta MiZniZshire dijma. Set fie
Sfintei Mtinástiri dijma aceasta stettettoare i neschimbatd
im veci.
Vom analisa pe rand fie-care dispositiune coprinsa
In acest important pasagiii al hrisovulul pentru a putea
ast-fel degagia mal bine conclusiunile ce isvoresc din-
teinsul.
www.dacoromanica.ro
 824

Vedem ast-fel ca acest pasagiil Incepe cu cuvintele :

,)Sti fiind-cd bate ocnele Ord Romdnefti sunt subt stdpd-

nirea Domniei, am bine-voit de am apzat cum am gdsit.

Motivul dect care face pe Domn de a hotara asupra dijmel
de sare este ca: toate ocnele tare! sunt sub stapAnirea
Domniel. Credern ca nu rèmane cea mal mica indoiala
ca aceste cuvinte Insemneaza ca ocnele se gasesc nu In
patrimoniul Domniel, ci sub administratia directa a Dom-
nieT. Domnia nu era proprietara a ocnelor de sare, aVea
Ins& dreptul de a le administra de a le exploata In locul
proprietarulul, caruia dap& cum am véçlut II platea o
film& din produs. Dar chiar facènd abstractie de tradi-
tiuriea dreptulul ce §tim ca este In favoarea noastra; din
aceste cuvinte resulta In mod ciar, care era .dreptul
Domniel asupra ocnelor. Vedem ast-fel ca hrisovul nu
4ice ca: Mate ocnele Ord Romd nefti aparlin Domniet In
care cas s'ar putea sustine cu oare-care temeití sat"' apa-
renta de adevèr a Domnia avea asupra ocnelor un drept
de proprietate ; din contra se Intrebuinteaza cuvintele ca
ocnele sunt sub stdpdnirea Domnief.
Daca ne dam bine seama de Insemnatatea cuvintelor
§i de Intelesul lor dap& vremurl, gasim tocmal ca sub
vorba de stdpdnire In timpul trecut se lntelegea lntreaga
administrafiune a Statului, cuvint care de alt min trelea
nu '§I-a perdut aceasta semnificare nicl chiar 'Ana In cili-
lele noastre.
Domnia avènd dreptul exclusiv de a exploata ocnele
de sare din toata tara, ocnele se gaseati ast-fel dupa
cum prea bine çlice hrisovul sub stapanirea Domniel. Dar
acest drept de stapanire a Domnief era el o inovatie In
tirapul Domniel de care ne ocuparn? Rapunsul ne este
dat imediat prin cuvintele ce urmeaza: am bine volt de
am apzat cum am get sit. Prin urmare In aceasta pri-
vinta nic o schimbare, ci consfintirea stare! §i dreptu-
rilor avute ab antiguo. Car! eraïl acele drepturf reciproce?
www.dacoromanica.ro
 325

Care era situatiunea respectiva dintre Domnie §i proprie-

tarul ocnelor? Aceasta am vNut pe larg §i credem inutil
de a mal reveni. Este destul credem sa constatam ca nu
s'a facut nicl o schimbare In vechile a§ezaminte §i drep-
turf. Domnia continua sa exerciteze dreptul sè'il de mo-
nopol al exploatareI ocnelor de sare, ce se gase§te In
In tara Romaneasca. Atat §i nimio mal mult, niel o
umbrà. de drept de proprietate, ce sa fi avut, exercitat,
sail' pretins de Domnie asupra ocnelor sail sarel din ocne,
ce se aflaii pe mo§il particulare.
In lungul §ir de documente ce am analisat nu am
Intalnit niel o urma a vre-unul drept de proprietate
exercitat de Domnie asupra ocnelor In Muntenia, am
gasit contrariii In Moldova §i am explicat dupa parerea
noastra motivul. Tinem sa fixam atentia asupra acestul
punct, pentru ca cel putin ceI ce cu vointa sail ne§tiinta
nesocotesc traditia dreptulul, sa §tie ca cel putin nu pot
gasi reazim gre§itelor lor teoril In monumentele juridice
din epocele trecute, sa nu incerce decl de a lega gre§ite
interpretarl de texte din epoca contimporana cu vedija
traditie a dreptulul nostru, care este una §1 neschimbata
and cea mal formala desmintire orl-carel IncercarI de
restalmacire.
Documentul recunoa§te aceia§1 dijma, ca §1 pb.na aci,
MAnastirel §i Spitalulul CoIlea. Intare§te de asemenea
dreptul pentru camara§1, de a da In locul dijmel In na-
tura o sum6 de banl, asupra careia se vor Invoi cu is-
pravnicil Manastirel. De asemenea li se recunoa§te dreptul
de preemptiune, In cas ca el sa nu fi vrut sail putut
cadea de acord cu Manastirea asupra unel sume fixate
d'inainte pentru dijma de sare, fata de alll negulatorl
streinI amatori de a cumpèra dijma de sare de la Ma-
nastire.
Nol vedem ca la finele hrisovulul Domnul mal spo-
re§te darea baneasca pe care eraii datorl sa o plateasea
www.dacoromanica.ro
 326

cAmAra§il voind sA ja dijma de sare pe seama lor,

gasim ast-fel : in locul dijmei de sare ce s'aii numit
maf sus de la ocna Slänic, unde da camdrafif de ocnä
páná acuma, prin invoire cu ftirea Domnief, Talere tref
mif Nowt iar acum fiind-cd cheltuelile inmullit fi
bate lucrurile scumpit cu mijloc cuviincios in-
tomtit, ca sei pläteascd ctimärafii de ocne di jma aceasta
de sare cu Talere and Ma pe an, care banf s'ä dea
In tret câtiurj, unul la ziva 'nttif de Ghencirie, altul
ziva 'Wed de Mai fi altul la ziva 'MU de Septembrie,
fi vine la un cdft talere o mie rase sute fase zed fi fase
banf opt zed.
Dreptul Domniel de a spori darea baneasca credem
c& '§I tragea origina nu din a tot puternicia sa, din
faptul ca. Domnia putea impune vointa sa tutulor, iar
pe de alta, fiind un venit al Domniel, Domnul putea
concede o parte din el Manastirel, sporind darea fixata
drept dijm& a sAreI de catre primi DomnI, ci din Impre-
jurarea ca. o datà ce se stabilise obiceiul ca camara-
iI aiba drept de a cumpara dijma de sare, trebuiati
negre§it sa cad& de acord asupra sumeI de haul atat c&-
mara§iI cat §i epitropil Manastirel, Domnul nu inter-
venea de cat pentru a judeca diferendul acesta asupra
pretulul In raport cu productiunea eventual& a sarel §i
a pretulul Wei dup& epoce. In acest sens am vòçlut sub
domniele precedente pe epitropil Manastirel Coltel dupa
vremurl ca. se adreseaza la Domn, arAtand ca, suma ce
se pläte§te de camara§1 pentru dij ma, nu mal cores-
punde cu adeveratut pret al sarel.
EI adaugati c& exploatatia sarel s'a mArit din an In
an §i pretul pe oca de sare a sporit. i ast-fel am vëçlut
In mal multe hrisoave cum Domnia judecand pretentiu-
nile epitropilor Man&stirel basate pe dreptul de a primi
dijma din zece una din sarea extrasa, le-a sporit In tot
de una suma ce li se platise pana aci de camara§ie.
www.dacoromanica.ro
 827

Domnul le sporea suma ce se platea drept dijma dupa

cum sporea §i plata chiriel ce plateat vama§il pentru
china caselor In care era carvasaraua.
Manastirea avénd un drept de proprietate incontes-
tabil §i recunoscut atat asupra mo§iel Slanic cat §i a-
supra caselor ocupate de carvasara, II se platea de vame§
o china anuala .care a variat dupa vremuri. Duprt cunt
ne arata §i. acest document din timp In timp, cand chi-
riele se sporeail In restul Orel prin forta lucrurilor, epi-
tropil ManastirI se adresail la Domn ca la un judecator
suprem sa judece ca aceasta suma nu mal corespunde
valorel chiril §i s'o sporeasca. Domnil Orel ast-fel lute°
scull& perioada de vre-o 40 anl, at' sporit de mal multe
ori china. Asupra chiril gasim : osebit de aceasta si aiba,
a lua sfinta Illiindstire de la veimcq pe tot anul due ta-
lere una mic pentru china caselor ce sunt carvasera, fiind
i casele 0 locul al Spitalului, adicti talere cinci sute ce arc
avut i talere cinc t sute ce s'ag addogat acum.
Tot ast-fel §i pentru dijma sarel, inteadevér dreptul
Manastirel asupra dijmel din zece bolovanf unul asupra
sarel era un drept consfintit §i recunoscut. In interesul
ambelor partI atat al Manastirel, cat §i al camarmilor,
am vqut ca s'a stabilit prin Mina invoiala obiceiul pen-
tru camara§ie, ca in loo sa dea sarea in natura sa dea
o dare baneasca. Aceasta suma atat timp cat represinta
aproximativ pretul sarel la care avea drept Manastirea,
ca echivalent al dijmei In natura, se primea far& nicl o
obiectiune de Manastire.
De Indata ce insa, proportia intre suma de banI ce
se platea de o parte §i intre sarea extrasa §i pretul el
pe de alta, se strica, §i suma nu mal representa cu aproxi-
matie valoarea dijmel de sane la care Manastirea avea
drept. Atuncl egumenil cereati spor de banI. Daca ne
dam seama in ce situatiune se gasea Manastirea fata de
camara§l, care exploatati ocnele In numele Domnulul cand
www.dacoromanica.ro
 828

cautati ocnele In regie, sad tineail drepturile lor de la

Domn, cAnd cumpérafi exploatarea ocnelor la licitatie,
atund negre§it ne dtim seama a singurul judecator la
care puteat epitropil face apel era Domnul care avea pe
acele vremurl §i atributiunile judecatore§11 In ullimul
grad.
Domnul intervenea dupa ce cerceta pricina ca §i oil
care alta, prin hoeri dé la Divan nu ca a tot st5panitor,
ci ca judecator, tran§a diferendul ce se ivea dintre E-
pitropil Manastirel §i camara§l asupra fixarel pretulul In
ipotesa cand camara§il voiati sa ia dijma de sare pentru
el. SA nu se Oica ca °data ce se fixase dreptul pentru
Manastire la o dare baneasca, ea perduse dreptul la dijma
de sare, in natura, drepturilor sale eraii definitiv lichidate,
in schimbul dreptulul de dijma se acorda o suma de . . .
fixa, invariabila, care pu tea fi sporita prin vointa Domnulul,
dar care nu mal era in proportie cu adevérata valoare
a sarel extrase.
Am vèçlut mal sus motivul intervenirel Domnulul. Dar
chiar asupra dreptulul Insu§1 al Mantistirel fat& de ca-
mara§l §i de Domnie ar fi o eroare grava, sa admitem
ca drepturile Manastirel se schimbase cu timpul inteo
dare baneasca dupa cum ar parea a resulta. Nol cre-
dem ca citirea atenta a textulul hrisovulul pentru a nu
Oice hrisoavelor, de oare-ce cel din urma reproduce pe
cel d'intaiii, nu ne inditruesc 4. adopta parerea care ar
sustine a Manastirea avea dreptul la o suma. de banl.
Din contra §i aceasta este esential In aceasta privinta
§i va face imposibila parerea contrarie, nol vedem ca
darea baneasca nu este un drept pentru Manastire. A
plati dijma de sare In banl este o facultate acordata ca-
mara§ilor care pot sa useze de aceasta facultate, In care
cas Manastirea pentru pretul cuvenit intre camara§1 §i
epitropl, prime§te in banl valoarea dijmel de sare.
Din contra in casul and camara§il nu voesc a lua
www.dacoromanica.ro
 329

asupra lor de la Inceput pe un pret din nainte fixat

dijma, atuncl, Manastirea intra In plenitudinea dreptu-
rilor sale, care sunt de a lua dijma de sare din çlece bo-
lovanl un bolovan la epocele obi§nuite §i a o duce uncle
'I va placea §i a o vinde cu orl-ce pret ar voi. Negre§it
ca se putea Intampla sa gaseasca §i mu§teril, care sa
cumpere pe un pret de . . . de la gura ocnel cantitatea
de sare la care avea drept Manastirea ca dijina.
In acest cas puteait Inca, camara§if, sa ja el sarea
asupra lor platind pretul dat de negutatoril strainl. Ve-
dem dark ca nu ponte fi vorba de o schimbare de drep-
turl. Dreptul a rdmas acelag pentru Mandstire, un drept
de chjme't in natura din sarea estra s'd din ocnd, cu fa-
cultatea numai pentru cdmdmii de ocnd, de a se invoi
Cu epitropii lJlànàsiirii i a da suma de buni pentru
dijma de sare, conform urna vechid obiceid stabilit.
Urmatoarele cuvinte ale hrisovulul, Invedereaza a-
ceasta : Adicd, sd ja sfinta Mind stire acea dzjmd de sare
$i de acum inainte de la ocna Sldnicu in toff anif dupd
cum ad ordnduit boeru ctitor, ce scrie mai sus, insd de
vor vrea camdmii sti se invoiascd cu Ispravnicii Alànás-
tini ca sà ja dijma de sare sti o pldteascd cu bara, iar
de nu vor vrea camdraFif sà dea bani a o pldti, sti fie
volnici Ispravnicii Màn àstirei sd ridice acea sare de la
ocnd in bate lunile sd o clued la ori-ce vad sd o vinp,"
cu ori-ce pre, va putea, sad de vor gdsi mugerii sd o
ving i acei mufterii incd sa- o duca pe la vaduri s'd o
vinp cum s'a zis mai sus, fi sd nu alba ?lid o opreald
de nimeni, inset de vor da cdmdmir pretul ce vor da
alfil pe sare s'd aibd a o lua el.
No! §tim ca eraii dou6 modurl de esploatare §i de
percepere a veniturilor salinelor de catre Domnie. Oc-
nele sat se arendat la licitatie pentru o suma fixa, pri-
vind esploatarea pe cumpèratoril ocnelor, sat se cautatt
In regie, In credinta, dupa cum se 4icea, de catre Domnie.
www.dacoromanica.ro
 330

Am vèçlut mal sus care era In timpul din urma dreptul

Mataastirel proprietar& a ocnelor de la Slanic fata de
cumpératoril ocnelor.
Am constatat ca Manastirea avea un drept de dijma
in natura din 1.0 una din sarea estrasa, Cu facultatea
pentru camara§I de a plati sarea in banl. Pretul se ho-
tara fie printr'o conventie anterioara pentru Intreaga sare
ce se va scoate intr'un an, in care cas suma ce se platea
in timpul din urma era de 5000 pe an, platibila in trel
ca§tiurl, fie ca pretul se hotara la gura ocnel pentru
fie-care cantitate din dijma de sare la care avea drept
Manastirea, dupa pretul ce'l oferea alp negulatorl.
Care erati drepturile Manastirel in cas cand ocnele
se ante' in regie? Vedem ca. hrisovul qice : lar dind
se va inta'mpla a nu se vinde ocnele, ci va ramdnea pe
seama Domnii a se cauta in creding , Mandstirea tot sa
cad a-pi lua dijma de la ocnd precum scrie mai sus, i
di nu fie nicì CUM lipsd de acea mild ; de unde result&
ca drepturile Manastirel erati acelea§1.
Manastirea am constatat ca. avea dreptul la dijma,
in natura. §i dupa parerea noastra, ea nu avea de cat
acest drept de dijma in natura fat& de cumparatoril oc-
nelor ; vedem §1 ca. fat& de Domnie cand se Oxtail oc-
nele in regie se recunoa§te dreptul AlanastireI tot la
dijma de la omit. Hrisovul nu mal mentioneaza facul-
tatea pentru camara§ul Domniel, cand se cautail ocnele
in regie de a plati dijma in banl. No! credem ea toate
acestea, ca. §i camarasul Domniei a conservat aceasta fa-
cultate stabilita de un lung obiceifi, de oare-ce functiele
lor eratt inteatat identice §i nu diferead de cat prin
faptul ca. unil varsati banil la Domnie, §i altil pretul
cumparatoarel In cat ati fost denumitl atat unil cat §i
altil de camara§1 de ocna. Am véçlut aceasta §i cu oca-
siunea discutiunel hrisovulul ce a dat Voda. Caragea
Manastirel Coltel.
www.dacoromanica.ro
 331

ast-fel credem ca ultima dispositiune din hrisov

prin care Domnul intocmefte ea darea pentru dij ma de
sare sd fie de cincl mil le!, se referea la ambele moduri
de esploatare. Este caracteristic cuOntul ce'! Intrebuin-
teaz& hrisovul pentru a determina fixarea pretulul dij-
me!. Domnul nu qice am hota rit, sail am poruncit ca
a se plateasca o suma drept dijma, din contra vedem
ca se intrebuinteaz& cuvintul de intocmit care are In sine,
sensul ca este resultatul unel tocmelf, represinta resul-
tatul unel conventiunT, une! Invoelf.
Aceasta credem important de a releva pentru a pune
ma! bine In lumina caracterul intervenirif Domnulul in
fixarea pretului, punct ce am desvoltat mal sus §i unde
am emis pArerea ca Domnul nu intervenea de cat pentru
a tran§a ca judeator suprem pretul dijmei de sare la
care avea drept MAnastirea in cas de netntelegere Intre
amara§il §i epitropif MAn&stirel, cAnd dupa vremuri spo-
rindu-se pretul sAref, suma ce se platea ManAstirif nu
mal corespundea cu valoarea real& a sArei In natura, la
care avea drept, ceea ce am facut s& se observe §i ea
ocasiunea analisel ce am facut hrisoavelor ManAstirei
Sf. Panteleimon pentru ocnele mar! din VAlcea.
Ultima parte a documentului prevede o dispositiune
pentru viitor. Domnul hotArA§te ca la cas ca ocnele lu-
crb.toare sa se Invechiasca, sA se Mc& alte gull de ocnft
tot pe mo§ia Slanic pentru ca s& poat5, §i in viitor
sa se bucure Milnastirea de aceast& dijma prin cuvintele :
lar ccind se vor invechi fi nu se va putea a se mai scoate
sare pe acea gura de ocna, set aiba a se /ace gun de ocna
nouti, tot acolo pe acea mofie la Sleinic, fi tot sti ia sfinta
Nana stire dif mä, sa fie sfintei Manastiri dijnia aceasta
stag toare z neschimbatoare in yea
ComparAnd aceste expresiunl cu acelea ce am psi t
in hrisovul luT Caragea W. vedem c& ele sunt reprodu-
cerea exacta a celor aflate in trInsul, dup& cum de alt-
www.dacoromanica.ro
 332

mintrelea am constatat ca mal toate documentele referi-

toare la Intarirea aceluia§1 drept, Intrebuinteaza mal toate
aproape acelea§1 cuvinte. Din studierea acestul important
§i ultim document dat de Domnil Manastiril ColteI
pentru a-I Intari dreptul WI la dijma de sare'de la ocna
vedem ca reese ciar, un drept in6ontestabil re-
cunoscut de secole Manastirel de a lua dijma de la oc-
nele sale de la Slanic exploatate de Domnie In basa
dreptului de monopol al exploatareI ce 'l-a rezervat
Domnia. Ca acest drept de dijma al Manastirel se exer-
cita asupra sarel extrasa din ocna. Ca. cu timpul In fo-
losul atat al Manastirel cat §i al camara§ilor se stabilise
obiceiul ca In locul dijmel In natura sa se plateasca o
suma de banl care represinta Cu aproximatie valoarea
sarel. Ca acest pre[ a variat crescènd Incontinu cu timpul
urmand urcarea naturaltt pe scara preturilor lucrurilor
la no! In tara. Ca or' de cate orl acest pret nu mal co-
respundea valoril epitropil Manastirel aU reclamat
§i ca Domnil earl aveaii pe acele timpurl §i dreptul de
a judeca pricinile In ultimul grad cercetand jalbele epi-
tropilor dupii rapoartele marilor dregatorl al tare!, pe
vremurl, Marele Logofat aü Intocmit noul preturl, carl co-
respundeati pe acele timpurl ca valoarea dijmef In na-
tura la care avea drept Manastirea. In fine am vNut
ca Domnil aU luat dispozitiunl §i pentru viitor, hotarand
ca tot pe Mo§ia Slanicul sa se deschida ocne non' in cas
ca cele lucratoare sa se Invechiasca pentru ca Manastirea
sa nu fie lipsita de dijma de sare la care are drept.
Vom vedea In epocele urmatoare, cand vom constata
ca dorinta Domnilor s'a Indeplinit de a se deschide noul
ocne pe mo§ia Slanicul, daca Manastirea mal prime§te
dijma de sare, §i daca suma ce se plate§te drept dijma
corespunde In realitate dijmel de sare In natura la care
Manastirea are drept, conform vechilor sale documenturl
consfintite In mod expres de catre Regulamentul organic
www.dacoromanica.ro
 833

care face lege In aceasta privinta §i conform noilor dis-

positiunl introduse, pentru plata dijmel pentru ocnele ce
s'ar deschide pe o mo§ie particular. dupa Regulamentul
organic

XII §i XIII

De la ocupatiunea ruseasd 0 Regulamentul organic pia

la infiintarea ServiciuluT Salinelor
(1828 piind la finele anu.lui 1861)

Ru§iI ocupase principatele romane In 1828 §i luase

In locul Domnilor fugitt ocarmuirea tarilor. 'raffle romane
erail sa fie de§ertate dupa plata Intregel despagubirt de
rèsboifi.
Din pricina lipseT de banl a Porte! ele rèmasera sub
Ru§T pana la 1834. Prin tratatul de Akerman din 1826
se prevedea ca. spre a Indrepta gravele atingerl aduse
ordinel In feluritele ramurf ale ocarmuirel interne prin
turburarile intamplate In Moldova §i In Muntenia, gos-
podaril vor fi tinuti a se ocupa fara cea mat mica In-
tarzire Impreuna ca divanurile respective de m6surile tre-
buitoare pentru a Imbunatati starea principatelor §1 acele
mèsurl vor forma obiectul unuf regulament ob§tesc pentru
fie-care provincie. In urma acestel conventil Poarta da
un hatiserif Indatorind pe Grigore Ghica al Munteniel §i
pe loan Sturza al Moldovel ca Impreuna cu divanurile
sa alcatuiasca acele legT constitutive pentru ambele tar!,
Domnif rInduesc cate o comisie; dar boierii fiind pro-
tivnict reformelor §i Turcif lucrand pe sub ascuns pentru
zadarnicirea Intreprinderel lncepute chip din ordinul lor,
aceste comisit nu fac nimba §i sunt de la sine desfiin-
late prin declararea rësboiului In 1.828. Guvernul rusesc,
°data cu Inceperea du§maniilor §i ocuparea principatelor,
www.dacoromanica.ro
 334

la el In rnainI intocmirea regulamentuluI1). Vom reveni

In detaliti asupra modulul alatuirel regulamentulul and
ne vom ocupa special de dispositiunile coprinse Intr'Insul
relativ la saline. Ne vom margini a mentiona in treacat
marele evenimente, care ail ilustrat aceasta epoca §i care
ne-ati dat Romania de up fail a putea ins& sa ne In-
tindem asupra lor de oare-ce aceasta ar e§i cu totul din
cadrul restrins al studiulul nostru. Vedem ast-fe] ca
pentru o sistematica desvoltare a studiulul nostru ne-am
oprit cu aceasta epoca la anu11861, treand peste data
cea mal pretioasa a istoriel noastre nationale acaa de
1859 unirea Principatelor Romane, de oare-ce data de
1861 este Inceputul unul not sistem de exploatare a
acestuI important venit al salinelor la nol in lara.
Vom imparti aceasta perioada in mal multe capi-
tole in care vom desvolta pe rand cestiunile de care ne
am ocupat in epocelor precedente. Operilor legislative vom
consacra cate un capitol special coprinTand desbaterile
parlamentare la care a putut da na§tere textul oficial al
legel §i discutia principielor coprinse inteinsele in raport
cu cele ce am expus pan& aci. Fie-care capitol se va
compune din douè" partl una relativa la Muntenia, cea-
Fall& la Moldova pana la nnirea Principatelor Romane.

Existenta si organisarea lucrreI ocnelor

a) In Muntenia

Ocnele cunoscute §i exploatate la finele epocei pre-

cedente ad continuat sa fie exploatate §i In aceasta pe-
rioada §i vom vedea, ca daca uncle guri de ocna ail fost
abandonate s'an deschis altele nol In aceleasl localitati,
1) Xenopol, op. cit., vol. VI, p. 82, 96 qi urm.

www.dacoromanica.ro
 835

In apropiere de cele d'intat Dupa datele ce vom repro-

duce ne vom putea face o ideie de inepuisabilul deposit
de sare ce se gases° la nol In tara. Vom vedea ca de-
posite importante de sare se gases° nu numal in loca-
litätile exista ocne lucratoare dar ca §i in alte 041
ale tare' exista importante §i groase straturi de sare, din
care unele aproape la suprafata.
Gasim referitoare la aceasta epoca urmatoarele date :

Carras. Beschreibung der Fiirstenthilmer Afoldau

u. Walachei, (1821):

La pag. 125. Ocnele produceaA in Moldova cam

100.000 bucatY de sare, fie-care cam pe cate 100 de
oca. Aceasta se consuma parte in tara, parte se ex-
porta la Polonia §i Constantinopol. La vre-o 12 mile
de Bucurell inca se gase§te sare, care se exporta la
Anatolia i Constantinopol. De regula se transporta pe
Dunare. In Moldova este o ()Gua, iar in Muntenia tret
Muntif contin multa pirita, din care se poate extrage
sulf §i se poate fabrica vitriol.»

Codrescu Uricariul, rol. IX, pag. 396 fi urm.

Darea de seama a generaluluT adjutant Kisselleff despre
administrarea Moldove i Valachie de la 15 Noembre
1829 pana la 1 Ianuarie 1834:

Vorbind despre, cercetarile §tiintifice, zice : Func-

tionarul trimis de la departamentul minelor, In curs
de 3 ant a faca o detaliata cercetare geognostica. El
cu deosebire a esplorat locul minelor de aur, a bo-
gatelor mine de arma, a carbunilor de pamant, a
pacurd negre §i a minelor de sare drobi.

Mal departe iii darea de seama arata p. 427:

CA vin4area sard era impedecata prin marY restric-

tiunt La o distanta de 6 ore de la Duniire, exista in-
www.dacoromanica.ro
 836

terzicerea liberuluI comer cu sarea. Adaogand ca a-

ceste inter4ieer/ ail fost asemenea desfiintate si s'a in-
trodus liberul comer ea sare In toate localitatile. Vol.
I, pail. 273, continuarea raportuluI sale : Ca venitul
anteprizelor de pe sare si pe yam/ cu toga desfiintarea
vamd din launtru si alte usurint! ail sporit de 3V2
oil si In loo de 2.132.626 le/ alcatueste az/ 7.326.136 let

Jules de Hagemeister. llfemoire sur le commerce des

ports de la Nouvelle- Russie de la Moldavie el de la Va-
lachie (1835) :

Pag. 115-116, Capitolul III. Comer tul de expor-

tatiune. § VIII. Sare. Minele de sare din Moldova si
Valachia dad un 'produs foarte considerabil, al caror
venit este arendat. Sarea se plateste pe loo 10 piastre
(275 copeie/) suta de oca, la GalatI si Braila 25 pia-
stre (7 ruble). Se trimite multa In Bulgaria, Serbia,
Austria si Constantinopol ; se trece sare si In Rusia
pe la bariera SculianT ; In 1833 a intrat aproape pentru
150.000 ruble.

Michel Kogalnitchan. iristoire de la Valachie et de

la lioldavie (1837) :

Pag. 467. Minele de sare aveaa alta datá un pret

foarte mic, ast-fel ca aeum dou6 secole nu se platea
de cat 20 parale suta de oca. Dar cu cat comerciul
se Intinse cu atat pretul se mari. Inainte de reforma
arenda minelor fusese de 40.000 piastre ; cea ma/ mare
mutilate de sare a fost scoasa in 1775, caro merge
pang la 25.000.000 oca, de aceia In timpul acela mi-
nele de sare ail valorat 150.000 piastre, si sub Ale-
xandru Ipsilante ail fost date In arenda pentru o ju-
nAtate milion de piastre.

In epoca precedentA am gAsit aceste date foarte im-

portante In rapoartele calatorilor strèinf, carI visitase tara.
www.dacoromanica.ro
 337

Anatole de Démidoff. Voyage dans la Russie mdri-

dionale et la Crimée par la Hongrie, la Valachie et la
lfoldavie (1840) :

§ III. Valachie. Pag. 137-141. Arenda salinelor

era de 2.500.000 piastre. PAng azl sarea este singurul
produs mineral, care este esploatat in Valachia cu
un avantagit apreciabil, cu toate acestea total te
face sg. crezl, O. Valahia posedä bogAil mineral° foarte
abundente, care vor fi exploatate prin mijloace maI
sigure O mal productive Inteo zi de pace i cand
capitalele 11 vor permite. Putem numgra, dupä cum
urmeazg. O dupg. 16muririle, ce credem cä sunt esacte
diferitele substante minerale ale cb.ror z6c6minte sunt
recunoscute In Valahia.
Sarea genaAcest minered formeazd, dupa cum am
spus, cea raaI mare bognie minera% a Valachiet Se
gase0e la o leghe de orqul 111mnic §i In marea Vala-
chie aproape de satul SlAnic, districtul SácuenT §i a-
proape de satul Telega, districtul Prahova, plaiul Cam-
pina. Stratul ce se aftI de la 6 pAnb. la 55 metri de-
desuptul suprafetel p5.mIntuluI; el presintä o grosime
de 88 metri. Se exploateazä pe fie-care an din aceste
mine 38 de milioane de kilograme O produsul lor
represintl a patra parte din veniturile principatulul.
Sarea. de Sigui° al cgruY aspect este cristalin, este cea
mal bun6. din Valachia.

Vedem a deja din aceasta epoca se recunoa§te su-

perioritatea calitatel sarel de la Slanic din Prahova :
Ami Boué. La Turquie d'Europe.
La pa, g. 279, Tomul I. In Valachia se exploateazg
sare la Pricineaga In districtul Buz66, la Sigui° In dis-
trictul Buz66, la SlAnic In districtul SAcuieul, la °ma-
llare In districtul Vdicea, la Acra aproape de Cgan-
pina districtul Praava.
Credem ca autorul acestul raport a avut lu vedere
darile de seama ce am roprodus In epocele precedente,
28
www.dacoromanica.ro
 a88

de oare-ce ocnele pe care d-nu Bollé inentioneaza ca

s'ar exploata, eral parasite de multa vreme, mal existail
numal urme de exploatare de ocne la Pecineaga In Bu-
zèil §i la Acra lana Campina :

Printul Nicolae Soutzo. Nofiuni statistice despre

Moldova. Jassy, 1849:

§ 4. Pag. 102 Despre industria extractiva. Indu-

stria extractivä se margineste la exploatatiunea sareT
si a gudronuluT.
Se extrage pe fie-care an de la 15 la 18 Milioane
oca de sare din minele de la Ocna, In muntif carT se
marginesc cu frontiera Bacaulut A treia parte din a-
c'est produs este consumat In interior si cele 2/, sunt
exportate pe malul drept al DunareT si In Basarabia.

I. F. Neigebaur. Beschreibung der .lifoldau u. Va-

lachei, (Breslat, 1854) :

Pag. 108. Contraforturile Carpatilor formeaza In acest

principat munfi de trecere (ITebergangsgebirge) ; eT con-
statt prin gresii de formatiune maT Teche, din grim-
stein, sisturl i grauwake. In aceste contraforturl se
Intinde niste masivue inepuisabile de sare carT In
Muntenia se exploateaza la Telega, iar In Moldova la
Ocna. In ambele tarf se intind masivurile de sare
printre gismente de gips pe suprafete cousiderabile ;
cu deosebire intinsa este regiunea salifera. din Moldova,
care pleacä de la Ocna spre Bacag, TurcanT, Japa,
Cut, Piatra, Gircina, Neamtu la Baia si trece pe la
manastirea Slatina la frontiera Bue,ovineT. Aceste bo-
gata de sare se utiliseaza. putin. Isvoare sarate Inca
se gasesc In maT multe locurT, maY cu seama. In Neamtu.
Ast-fel numaT sarea este singurul fosil care se ex-
ploateaza In Romania ; productiunea acesteia trece
peste 2 1/2 milioane de piastri. Principalele saline sunt
In regiunea SlaniculuT, de unde se extrage cea maT bula.
sare i In apropierea RImniculuT.

www.dacoromanica.ro
 839

Din aceste date ce am creçlut util de a reproduce

putem vedea cat de Inuit a fost atrasa si atentiunea
stranilor, earl ail visi tat tara asupra acestui important
isvor de bogatie, care nu a ajuns Inca nici pana in di-
lele noastre sa dea atat cat ar putea produce daca s'ar
gasi mai multe debuseuri pentru vin4area sarel.
Am putut constata ea ocnele ce le-am gasit In fi-
imä la finele epocel precedente, continua sa fie exploa-
si in aceasta epoca. in Muntenia.

b) In Moldova

La finele perioadel precedente am véçlut ca se ex-

ploataii numal ocnele din tinutul ocnel pe mosia Dom-
neasca ; din fragmentele ce am reprodus am constatat ca
si in vechime se cunosteali mal multe localitatl in care
erati munti de sare. Printre acestea am mentionat muntil
Vrancel si am intalnit vechiù privilegill ce aveail Vran-
cenil de a lua sare pentru trebuintele casnice.
Aflam si in aceasta epoca date referitoare dreptu-
rilor Vrancenilor :
Codrescu Uricarul, Tom. XVII, p. 410 Vrancea.-136.-
mintul VranceI bogat In minerale, posecla un mgnos
strat de sare In fata pamIntuluT. Vrancenil att privi-
legiul de a o Intrebuinta pentru c6snicia lor; sarea a-
ceasta este albicioas6 mal farinoasà, i nu a§a de bung
ca aceea ce se scoate din groapa soma.
In vechime Yrancea da In Mc de dare, un ore-care
num6r de oirriI pe care Domnif trimetaA la Con-
stantinop ol.

Cu toate ca am expus pe larg origina darel ce pia-

teati Vrancenil in perioada precedenta, reamintim aci ca
el plateati aceasta dare, fie in ban', fie parte din el pa-
çlind muntil de sare ca nu cum-va altil sa nu ia si sa
transpoarte sarea in alte locurI. In pasagiii de mal sus
www.dacoromanica.ro
 340

se vorbe§te despre lndatorirea ce aveati Vrancenil de a

se plati de darea lor prinynd un numèr oare-care de
soimi ce se trimeteall de catre DomnI la Constantinopol.
Nol §tim ca oimiI serveall la vanatoare In vechime §i
erati foarte cautatl. Turcil, ca §i coreligionaril lor Arabl,
iubeaii foarte mult acest fel de vinatoare §i de aceea
gasim adesea urme in vechile documente prin care se
mentioneaza trimiterl de §oiml la Constan tinopol. Turcil
afland ca aceste pasèri atat de pretioase pentru el se
gaseail In padurile ce acopereati muntil no§tri.
Daca pana ad i am gasa dan l de seama asup.ra bo-
gatelor gismente de sare din muntil Bacaului §i muntil
Vrancel, studiul atat de documentat al comis. Mihalie
Hodocin ne va atrage baga. rea noastra de seama asupra
unel alte regiunl, acea ce se intinde din muntil Neam-
¡n'u' peste Bistrita pana dincolo de Prut in Basarabia :

Comis. Mihalie Hodocin. Descrierea sinopticti a mi-

neralelor din munfit Moldocei (Foiletonul ZimbrulaY
pe 1855) :

17. &ye gemd. Sel gemme, Rock Salt, Hexagdrisches

Steinsalz, asta sare viaata. In oca., ca de vre-o 200 anY,
lucrata ptua, la cea maY mare adincime de 45 stinjen1
In lungime ca de 500, maY cu seama numal
mata, fara plan si regula, formeaza un strat de sare
neintrecurmat, compacta, de o %time maY de 80 stin-
jeni si de o adincime si lungime inca necercetata.
se &este bite° formatie de straturY de huma saA
nasip i mergelsifer bitumen feros, toate de o
grosime ca de 11-13 stinjenY ; sarea acestuY strat se
deosebeste prin o virtosime i trainicie exaordinara.,
fiind-ca cuprinde prea puting apa, cristalisatia mica,
compacta, maY ales ca partile pamintoase sunt ma/
mult himic, de en mecanic, unite cu sarea.
Cum ca acest strat de sare are o intindere mare
anume In directia de la valea sarel In Vrancea, pe la
GrozestY, Ocna, lapa, Calu, Sevinesti din jos i Sarata,
www.dacoromanica.ro
 341

Garcina din sus de Peatra, de asemenea Bg1tgte0l,

Neamtu, Slatina, pinä departe in Galitia peste Cacica,,
Solca, Bolina i altele, se dovedWe atit prin necur-
marea formatie de sare si gips tovargsul sgre, In astg
directie, precum i prin Slatina i sarea ce se ggsqte
pe la sus argtatele locurl.
18. Ochiuri de sare, Cubisch und romboidalisch
Krystalisirtes Steinsalz, se deosebe0e prin un lucid
mare si transparintg, se ggseste intro sarea OcneT, ca
cuibur/ In bucgtl cristalisate §i In cgtime mica.

Codrescu Uricariul, vol. VIII p. 21.0 Hodocin

Mihailie de. 1842 Septemb :

Cdtre cinstitul Sfatd Administrativ,

In urmarea cercetgrilor geognostice fgcute de cgtre
iscglitul la ca-va muntY in apropriere de Piatra, cu
cinste se aduce la OH* cinstitulta Sfat, cä In ace
muntl aproape de Piatra, se aflg Intr'o Intindere In-
semnatg, stratur/ marT de sare eristalinicg, curatg
foarte bung.
Spre amia4i4i In depgrtare de un ceas i jumgtate
de la Piatra, pe mo0a monastireascg Sgrine§tiY, §i la
malul vestn al Bistritil, la poalele munteluY Bouru,
ca de opt stInjen/ peste nivela Bistritel, se aiig un
isvor de slating destul de mare, care este rezultatul
une necontenite desfacer/ de sare, ce trebue sg se
afle acolo, acoperitg cu pgtur/ de pgmtnt 0 de piatrg.
Mg departe spre a miazgz-i, ca de 600 stinjent de
la acest isvor de slating., tot pe malul vestic al Bis-
tritiY, ca de la 12 stinjen/ mal sus de cat fata ape,
la poalele Boghina a muntehg Bogoslov, se mal aflg
alt isvor, de 0 ca ma/ puting apg Wsä cuprinzgtorn
de mal multä cgtime de sare. Cu un stinjen ma/ sus
de asupra acestuf isvor am pus sg se facg o sgpaturg,
§i in adincime abia de 3 san 4 palme, am descoperit
un strat de sare, ce se intinde nu nume In adincime,
dar 0 In sus In munte.
In rIpa dintre muntele Bogoslov i Bouru, i anume
subt vgrful muntelul Bouru, cel putin 150 stinjenI
www.dacoromanica.ro
 342

preste supra-fata apeT BistritiT, 0 ca vro 400 stInjenT

din depOrtare de dînsa, se af1a al treilea isvor de
slating, ded este o dovadO, ca straturile de sare se
lntind pana la acest punct, 0 Para Indoiala 0 ma/
departe.
Drobul de sare, pe care l'am aflat langa isvorul de
la Boghina, este ca 0 toate droburile de sare, pe
deasupra necurat 0 amestecat cu lut sarat, iar alc6-
tue0e, precum qi insu0 positia 0 Insu0mea muntelu/
In care se aft, dovedese, ca sarea inteo adIncime ne-
insemnata trebue sa fie foarte curata 0 alb/.
Intinderea cea peste masura de mare a acestu/ strat
de sare, se vedereazä dupO geognostic6, 0 se dove-
deOe din Intinderea cea peste mOsurg de mare a pa-
turilor de ipsos cuprinzOtoare de sare, ce se intinde
de la Ocng peste valea lapa, Bogoslov, Ghircina,
Slatincea ling. Neamtu, Ivonie din sus de tefanescÌ
ling Prut, 0 WO Indoiala ca 0 peste Prut in Ba-
sarabia.
Intre aceste paturT de ipsos, in intinderea sus ar5.-
tatA, se 06 isvoare de slatina pe la ma/ multe locurY,
precum : In valea lapa, Bogoslov, Ghercina, BAltOtescl,
Slatincea ling Neamtu, etc , care dati îndestull do-
vada, cl in sinul acestule ptimInt In o adincime ma/
mare saA ma/ mid., se MI6 stratur/ Intinse de sare.
Folosurile cele peste rncisurei mar, care ar aftiga
(ara, daca s'ar deschide o ocna de sare in apropiere
de Piatra, se vedereazd din unneitoarele:
Positia acestd ocne de sare, ar fi pentru Moldova
cea ma/ favoritoare In orY.care privire, de vreme ce
apzatO fiind ma/ la mijlocul tare/ Inteun loo es, ce
nu este despArtit de cealalta parte a tOrir prin muntY
ingreuitorl comunicatiel, apoT toatä partea nordid. a
Moldova ar cumpOra de aid sarea trebuincioas6 cu
un pret ma/ jos, adic6 de 5 le/ la suta de oca, pentru
ca 0 pretul caratureT se scade cu atat ; saA 0 ma/
potrivit scopuluf ar fi, ca Vistieria statuluT adaugand
la Vinzare scaderea pretuluT cgrature, se vInda sarea
cu acel pret, 0 prin aceasta sal/ sporeasa foarte mult
Teniturile el
Pang 0 partea sudia a MoldoveY, ar eapata din

www.dacoromanica.ro
 343

aceasta ocna de Ruga Piatra, sarea trebuitoare, cu

mal multa Inlesnire, de cAt acum.
Si fiind-ca aceasta ocna de Muga Piatra ar fi ase-
zata aproape de Bistrita, apol sarea trebuitoare pen-
tru partea sudica a Moldovel, s'ar putea mult mal
lesna si mal eftin a se trimite ca pinte la multe lo-
cm% aproape de Siret, unde asezIndu-se magazil, s'ar
Indestula imprejurimea ca sare In toata vremea.
Asemine si pentru exportatia sgril la Basarabia,
iar mal ales la Turcia, ar fi pozitia ocnel de linga
Piatra mult mal favoritoare, de cIt aceia de la ocna,
fiind-ca pe Bistrita s'ar putea trimite cu plute la Tur-
cia cele mal marl catirra de sare, cu cheltuele dupa
analoghie, putin Insemnate, dad/ si prin acest chip
s'ar Inmulti foarte veniturile Statulult
Acole mi! de cara ce se Intrebuinteaza acum
Intru Garatura .sareY de la Oca. la GalatY, BaGNA, Pia-
tra, si altele, s'ar putea iconomisi pentru tara, si s'ar
Intrebuinta ca mal mare folos la lucrarea patnintulut
Fiind-ca straturile de sare de Ruga Piatra In
Muntil Bouru si Bogoslov, se afla nu numal In adln-
cima, ci si spre muntl In sus, apol mal lesna s'ar
putea scoate sarea prin sepaturf si gropY orizontale,
clea si cheltuelele scoaterei saril ar fi mal miel de
at la Oca_
Daca se vor lua In bagare de seama aceste Impre-
jurarl, apo/ negresit trebue se urmeze si deschiderea
acesteY Ocne de sare linga Piatra, la caro indatoresc
si pildele nu mime a staturilor mal civilizate (cara
unde ata paturl de sare le Intrebuintaza ca Ocne)
dar si pilda Valahie/ invecinata, care scoate sare nu
numal In Valahia mica aproape de RImnic, dar si In
partea osticä a t6ri/ aproape de Balen! la Ocna S15.-
nic, spre a cruta in aceasta parte a OH! caratura cea
departata de la Rimnic.
Cum cd Ocnele de sare, potrivit si dupti cuviinta
Intrebuinta.ta, sInt acele mal Insemnate izvoare de
Inavutire in fe-care tara, este un adevar netagaduit.
lusa tot odata de tanguit este, ca groapa de sare do
la Ocna, si asta4l se lucreaza ca si inainte de la 2
sati 3 sute de anT, ara metod stiintific, cand lucrAnclu-
www.dacoromanica.ro
 344

se mal potrivit §i Cu mal mare deplingtate, ar putea

aduce t6rif mult mal mare folos.
De i intinderea cea mare. a stratuluT de sare in
muntif Bouru i Bogoslov, dupg geognosticä este evi-
dent6., totusT spre a urma dupä regull si plan, spre
a se deschide si a lucra o °culi de sare cu folos, cit
se poate mal mare, atit pentru timpul de acum, pre-
cum i pentru cea mal dep6rtatä viitorime, este nea-
pArat de trebuint6 a se cerceta acest strat de sare,
cu sfredel de muntY, In felurite depgrtArl la poalelo
despre rds6rit a muntilor Bogoslov i Bouru, lar maI
ales pe planul A, ce are intindere cel putin de 12.000
stinjenl pátratl.
SevarOndu-sä aceast6. cercetare jos isctilitul dupa
porunca inaltulul Sfat, este gata a face si a infgtisa
un plan 16murit, despre cea maT nimeritb. deschidere
§i lucrare a acesteY Ocne.
MihailiZ de Hodoein
1842 Septembre Director.
IagI

Am reprodus in extenso acest pretios document de

oare-ce el poate sa ne serve nu numal pentru a ne in-
fati§a trecutul, dar mal cu seama pentru ca recitindu'l
sa serve §i la viitorul economic al acestel taxi. Foloasele
ce le arata Hodocin ca ar putea sa le cA§tige koldova
deschiYnd o noua cena in judetul Neamtu, parte din
ele mal cu seama cele In raport cu ocna din tinutul
OcneI aU mal perdut din importanta lor ai in urma
retelelor de drum de fier. Dar aceste imense bogatil, ce
se gasesc In muntil no§tri §i a caror extractiune In
raport cu alte extractiuni de minereurl costa ata de
putin, ar patea sa atraga atentia oamenilor carl se ocupa
de viitorul acestor tarl sa caute nouI debu§eurl pentru
sarea noastra, fie prin desfacerea sarel in natura, fie a
derivatelor eI industriale.
Extremul orient nu este prea bogat in sare, in acele
tari departate sarea noastra ar gasi mu§teril pentru un
www.dacoromanica.ro
 345

pret resonabil, §i tot-de-odata serviciul nostru maritim

ar putea sa aduca un imens avantagill statulul, transpor-
Mild sarea In conditil avantagioase tinèndu-se seama, ca
ma! nicl odata navile noastre nu se vor lntoarce goale,
ci vor Incarca marfa pentru vre-unul din porturile Eu-
rope'. Sa speram ca intr'un viitor cat de apropiat aceste
dorinte ale noastre sa devie .o realitate, viitorul acestel
tail fiind direct interesat de a se putea crea §i spori
toate isvoarele de bogatie ale tare!.
Incheind acest capitol relativ la existenta salinelor
In Muntenia §i Moldova, vedem a §i In aceasta epoca
cele mal multe date §i studil sunt datorite strainilor carl
aii visitat tara, cu toate ca aceasta perioada merge pan&
la finele anului 1861. Studil generale asupra salinelor
lucrate de romanl vom Intalni numaI In urmatoarea §i
ultima perioada a studiulul nostru care Incepènd de la
1861 merge pana In zilele noastre. Constatam acest fapt
fara al comenta de oare-ce nu gasim oportun de a face
aci critica desvoltarel noastre economice.

§2
Organisarea lucrareI ocnelor
Schimbarea sistemulul de exploatare a ocnelor cat
§i modul de organisare a acestel exploatarl aii mers foarte
Incet In ambele tarl ca toate ca nol §tim ca venitul
ocnelor erea unul din cele mal principale veniturl ale
Statulul. La Inceputul acestel perioade vechile sisteme
continua sa functioneze. In Muntenia de abia de la 1846
se introduce o noua metoda de exploatare §i aceasta nu
la toate ocnele ci numal la ocnele marl In Vilcea, me-
toda numità prin sicilpi §i galerii. Aceasta metoda a fost
introdusa de Carl FoRh, un inginer austriac, dinsul a
deschis vechile galeril ale mine! actuale. Se pare ca In
Muntenia nu s'a practicat nicl °data acest mod de ex-
www.dacoromanica.ro
 346

ploatare prin galeril. Vechile ocne nu at urme de galeril

care sa corespunda In afara, singurele indicii ce am putea
avea, de oare-ce interiorul lor nu se poate cerceta, ocnele
parasite fiind inundate cu apa.
Dupa toate probabilitatile Insa acest mod de exploa-
tare cu galeril nu este o inventiune noua, am vazut and
ne-am ocupat de perioada Daciel sub Roman! ca
gasit urme de vechl galeril la salinele de la Thorda §i
de la Maros Ujvar In Transilvania, care sunt Invederat
de origina Romana dupa inscriptiunile ce s'ail gasit. Dar
mal mult daca In tara la noi nu ati mal rèmas urme
de galeril, traditiunea Insa am vèçlut ca ne-a pastrat su-
venirul acestul mod de extractiune a sarel In Moldova
(vezl perioada de la Intemeierea Tarilor Romane pana la
tefan cel mare). Nu putem explica schimbarea de sistem
de cat prin faptul ca pentru formarea de galeril trebue
maI multa §tiinta de asemenea §1 terenul trebue sa se
preteze mal bine, trebue ca strattil de pamInt ce acopera
gismentul de sare sa nu fie prea gros, de asemenea stratul
de sare sa se presinte ast-fel In cat tainduse de-a dreptul
In malul de sare exploatatia sa mearga aproape orizontal.
Vorbim negre§it de exploata rea prin galeril rudimentare
acea ce poate O. fi fost intrebuintata la Romani §i a
carel traditie sa se fi pastrat §i de locuitoril acestor
Ast-fel se explica §i faptul ca In Moldova sa fi fost
cunoscut acest sistem de oare-ce straturile de sare se
presinta de o grosime oare-care In paretele Muntelul §i
nu aveati locuitoril de cat sa sape ni§te tunelurl ni§te
chioarce dupa cum s'a pastrat numele din vechime. In
urma, fie ca s'a perdut traditia pe timpul navalirel bar-
barilor, fie ca modul de exploatare cu gropl In forma de
clopot O. fi parut mal lesnicios, In fapt am constatat
ca de secole nu se maI cunoscuse acest mod de exploa-
tare cu galeril la no! In tara. La aplicarea regulamen-
tului organic numal acest sistem al gropilor se cuno§tea.
www.dacoromanica.ro
 347

Este important de a stabili aceasta, de oare-ce atuncl and

vom interpreta textele regulamentulul organic trebue sa
ne aducem aminte de aceasta imprejurare §i nu trebue
sa le aplicam de cat ast-fel In cat sa avem In vedere
ct exploatarea nu se putea face de cat prin gurl de
ocna. Vom reveni in detaliil citnd ne vom ocupa de
regulamentul organic §i de interpretarea textelor la care
a dat na§tere in timpul din urma and a fost vorba de
a se stabili drepturile proprietarulul ocnel asupra dijmel
la care are drept.
O galerie de exploatare Incepe printr'un tunel, care
In general are 3 metri largime, dar care poate fi §i mal
mare precum este la Targu-Ocna, unde aceasta largime
atinge 16 metri. La 3 metri adancime de la tavanul tu-
nelulul se Incepe Inclinatiunea paretilor sub un unghiii
de 300 §i 'Jule din vechile galerii aù paretil Inclinall
chiar de 450, a§a ca cu adancirea exploatatiunel gale-
riile se §i largesc din ce In ce mal mult. and galeria
a atins largimea de 50 m. maximum, atuncl paretil in-
ceteaza de a mal fi inclinall §1 se continua verticall in
adancime. Paretil vechilor galeril de la ocnele mar! §i
Doftana, unde acest sistem al galeriilor nu s'a aplicat
de cat de la 1.865 incoace, päreiT ail ajuns a fi verticalf,
pe and la cele l'alte saline unde acest sistem s'a in-
trodus de abia de la 1870, paretil continua Inca Inclinatl
afara de oare-carl exceptiunl reclamate pan diferite im-
prejurarl locale.
In definitiv dar o galerie de exploatare presinta o
sectiune de forma unel butelii aproape, §i formeaza o
vasta camera avènd pana la 58 metri largime, 200 metri
lungime, §i o adancime care depinde de acea a exploa-
tatiunel. La 2 metri de la tavanuri, aceste galeril aU In
lungimea ion cate un pod de lemn, precum la Doftana,
Slanic §i Ocnele mar!, sag balcoane de lemn §i de sare
pe ambil paretl ca la Targu-Ocna. Aceste podurl
www.dacoromanica.ro
 348

balcoane serva pentru visitarea tavanurilor galeriilor, din

timp in timp. Adaogam ca galeriile de exploatare ale
unel saline se tae in unghiti drept, §1 lasa intre ele un
masiv sad stalp de sustinere ale carul dimensiunl sunt
variabile, iar paretil lor sunt cioplitI cu ingrijire, facènd
sa dispara inegalitätile sat farcanele care sunt lasate din
Mere, a§a ca el presinta o suprafata plana destul de
regulata 1).
Cel ce vor voi sa alba o cunqtinta exact/ de modul
de exploatare a fie-carel ocne In special la nof In tara,
nu ail de cat sa consulte lucrarea D-lul Floru Diana
asupra salinelor, pag. 137-25. Aceasta lucrare fiind cea
mal complecta din punct de vedere tecnic §i economic
aparuta pana acum, ne permitem a estrage partile refe-
ritoare la generalitatea exploatatiunel ocnelor la nol in
tara In ceea ce prive§te epoca de care ne ocupam.
In ceea ce prive§te exploatarea in ocnele in care s'a
urmat inainte cu metodul de gropl in forma de con
trunchiat largindu-se cat mal mult la basa, nu avem
nimio de adaogat la cele 4ise de no! In epoca precedenta.
Niel o modificare nu se aduce in aceasta perioada.
De asemenea ne referlin la cele dise In cea ce pri-
ve§te taierea sarel In ocnele exploatate cu vechiul metod.
Pentru taierea sarel in galeriile de exploatare gasim ur-
matoarele indicatiuni in monografia sus citata 2) :
Dupa ce tunelurile initiale ale galeriilor de exploa-
tare ail fost executate, Mena sareI se urmeaza Inteinsele
numal pe sol, a§a ca prin inaintarea exploatatiunel, ele
se adancesc din ce in ce mat mult far& a se mal Intinde
In lungime. Pentru aceasta lucrare se intrebuinteaza cio-
canele. Vom vedea ca In perioda ultima s'atl introdus §i
mninele la ocna Slanic.
Ciocanele sunt late, putin curbe §i presinta la un
Flora Diana, op. cit., pag. 12 qi 13.
Flora Diann, op. oit, pag. 25.

www.dacoromanica.ro
 349

capat un v'èrf otelit, ceralt capa" in forma de muchie

de 0,08 m. 'Mime, in lungime de 0,25 m., greutatea de
3 Kilograme avènd coada fiexibila de lemn in lungime
de 0,50 m.
'l'Urea cu ciocanul se face in modul urmator : solul
unel galeril de exploatare presinta mal multe trepte (gra-
dins) a caror directiune este determinata prin acea a
clivagiulul sarel, §i se intind sail transversal sal:1 longi-
tudinal cu directia galeril, lusa mal adesea se da acestor
trepte o directie intermediara, adica ()Mica pe axul ga-
leril, spre a evita cu modul acesta greutatea deschiderei
primulul rost sail treapta.
Aceste trepte ad o Inaltime obicinuita de 0,30, o
latime pana la un metru §i lungimea corespunytoare
Intre pretil galeriel, iar portiunea ce un ciocana§ tae
din lungimea unel trepte, formeaza ceea ce se nume§te
o brazda §i are 3 4 metri lungime
Pentru taierea brasdel se fac mal intaiii vagasele
imprejurul el, In urma lovindu-se cu ni§te ciocane spe-
ciale numite bdtaloare, se opereaza deslipirea brasdel de
stanca, lovindu-se cu batatoarele in fata brasdel §i In
anume puncte pe toata linia de la basa el. Dupa ce
brasda s'a deslipit cu ajutorul unor pene de fier lasan-
du-se sa cada asupra lor o ghiulea de Muta de 20 30
oca, se divide cu ciocanul In buc5t1 cat se poate mal
regulate, numite formali §i avénd o greutate pana la 30
oca, fie-care. Se Intampla adesea ca brasda nu se des-
lipe§te de stanca dupa un plan mal mult sail mal putin
regulat, ci lasa pe solul galerief dupa ridicarea el, satii
o suprafata convexa, In care cas ciocana§il 4ic ca brasda
a luat foc sail s'a fulgerat, sail o suprafata concava cand
el Illic ca ea s'a infipt. Plata taerel cu ciocanul a con-
tinuat a se face dupa cantitate cantarindu-se sarea data
de fie-care. Pretul a mers tot crescênd, In raport cu pre-
turile generale ale munceL In Muntenia se stabilea pretul
www.dacoromanica.ro
 850

ca ciocana§if liberl din fie-care ocna, lar In Moldova cu

biraul r'ufetulul.
Pentru deschiderea sati 'sera' pungerea tunelurilor ini-
Vale ale galeriilor de exploatare, taerea se face Inain-
tandu-se prin brasde verticale sail popl iar pentru lar-
girea tunelurilor se taie pana la o largime de 3 metri
§i 2 metri Inaltime lasandu-se popi laturap.
Pentru modul mal amanuntit dupa care se practica
aceast6. Mere a galeriilor vez1 (Fi. Diana, op cit. pag.
.

25 30.
Dierea sarel cu ciocanele produce sare marunta
In proportie aproximativa cu 250/e din productiunea to-
tala, bucatile cele mal marl sunt mal malt sail mal
putin regulate, dupa cum sarea este mal compacta sail
mal putin friabila §i dupa cum ciocana§ul pane mal
multa atentiune In divisarea brasdel, care tinde a se
despica dap& directiunea clivagiulul §i a stratificatiunel.
Nol §tim a ciocana§il nu primeat plata de cat pentru
bolovanil cel marl.
Din relatiunile lul Al. Obreja asupra ocnelor In
Moldova am vèrjut deja cum se facea extractiunea stirel
din ocne, cu toate acestea credem necesar de a repro-
duce aceasta parte dupa d-1 Fi. Diana, p. 41-43, de oare-ce
este malt mal ciar espusa aceasta parte anevoioasa a
lucrarel ocnel In vechime.
Extractiunea Orel se facea prin manegie, ca cal
numite crivace. Manegiele cu cal consistail dintr'un tam-
bur sail cilindru vertical de 4 metri diametru §1 de 3
metri Inallime, format din mal multe piese de lemn semi-
rotunde §i fixat la un ax vertical sad fus de sectiunea
patrata. Acest ax este pus In mi§care de rotatiune prin
mijlocul a doua perechl de piese fixata pe dênsul per-
pendicular una pe alta, numite tovele, §i care ail o lun-
gime ast-fel ca circonferinta descrisa de cal, care trag
la extremitatile lor, sa aibe peste 1.2 metri diametru. In
www.dacoromanica.ro
 351

aceasla miscare a axulul cu tamburul, un cablu saü 01-

gon, se Infasoara pe tambur ridicand greutatea din mina,
si un al doilea cablu se desfasoara coborand in pu t cu
extremitatea lui libera.
Puturile care serveaii pentru extractia sarel cu ma-
negiele, erail unele divisate in dou6 compartimente In
care circula cate unul din cele douè cablurI precum la
Doftana si Ocnele mar!, iar puturile vechl de la Slanic
si Targu-Ocna aveafi numal cate un compartiment, si un
cablu circula Inteun put iar cel d'al doilea cablu In-
tr'un alt pu t separat.
Sectiunea acestor puturl este de 4 metri pe 2 pen-
tru cele cu douò compartimente si de 2 nietri pe 2 pen-
tru cele cu un compartiment.
In vechime In puturile cu un compartiment
ambele cablurl, si se Intampla adesea ca extremitatea
libera a unuia din cablurI sa se agate de cel-l'alt cablu
care extragea greutatea, i ridicandu-se cu aceasta, pana
la o Inaltime oare-care soap. iar In put, producènd o
sguduitura mal mult saù mal putin puternica, i chiar
accidente de oamenl, daca se Intampla ca In loe de sare
sa iasa vre-unil din lucratoril mine!.
Aceste puturl aveaii peretit vertical! numal pan& la
bolta ocnel saü tavanul galeriilor, iar de aci Inainte ele
and In golul mine!, nu mat erad continuate Intr'Insul
prin nicl un fel de sarpanta. Ele sunt lambriite ca ca-
drurl de lema superpuse Incepènd de la 8-10 metri In
stanca de sare i continuandu-se pana la suprafata ; iar
basa acestel coloane de cadrurl este ase4ate pe o ban-
cheta, format& In stanca prin Inclinarea peretilor si
girea putulul pe o Inaltime de 3 metri, care poarta nu-
mele de usniii §i de la care putul se continua In jos tot
cu sectiunea lul primitiva. Pe aceasta bancheta se asterne
mal Intal pie! de bivol de jur Imprejur, spre a o pro-

www.dacoromanica.ro
 352

tege de disolvarea apelor, §i apoi se a§ea4a perfect ori-

sontal primul cadru al tambruirel.
Cablurile erad Monte din sfoara de canepa imbibata
de set", §i avead un diametru de 0,1n. 09 aproximativ,
extremitatile lor erail atarnate niste retele de funie nu-
mite praftif, §i mal in urma aceste pra§til aU fost inlo-
cuite cu platforme sad podurI solide de lemn, in care se
extrage sarea din mina in cantitate pana la 1000 Kilo-
grame o data.
La Doftana §i ocnele marl erail douè manegie, cate unul
la fie-care din puturile de estractiune ; Slanicu §i Targu-
Ocna aveall ate patru manegie §i mal in urma Targu-
Ocna r6masese numal cu unul singur asupra puturilor
ocnitel, iar Slanicul ca doué a§e4ate asupra puturilor
ocnel din vale. Aceste reducerl ale manegielor corespunde
cu introducerea sistemulul de extractiune cu ma§ine ca
vaporl de care ne vom ocupa in elioca urmatoare.
Cu un manegid se extragea pana la 80 tone sare
intr'o 4i de ldcru, intrebuialandu-se cate 6 sail 8 cal
°data, care forma cea ce se numea un schimb, §i care
extragea pana la 20 tone in 2 sad p 1/2 ore, in cat intr'o
çli de lucru, erail de ordinar patru schimburl ; iar num6-
rul cailor ce se intrebuintail in total varia intre 60 §i 80
pentru fie-care salina.
Transportul sarel in interiorul salinelor cat §i la ex-
terior panâ la magaziile de deposit, and extractiunea
se efectua cu pra§tiile, se facea de muncitorl carl carad
sarea cu spinarea in interiorul mine!, pana la putul de
extractiune §i dupa ce se incdrca aci In pra§til §1 se ex-
tr5gea la suprafata, era descarcata din pra§til §i tran-
sportata iara§1 cu spinarea pana la magazil. Sarea ce
se scotea din mine, era evaluata cu aproximalie dupa
dimensiunea blocurilor sad formalilor §i inmagasinata
fara cantarire.
In general la saline taierea sarel se face cu mun-
www.dacoromanica.ro
 353

citorI arestantl, pe langa arestantl se intrebuinteaza §1

oamenl liberl. La Slanic in Prahova oamenil liberl nu
ail incetat 'lid °data a munci la ocne. In timpul din
urma se poate evalua numèrul lucratorilor intrebuintati
(Janie de la 150 200 pentru fie-care salina., din care
mai mult de jumatate sunt ciocana§I §i pentru asigurarea
acestui nume'r in permanenta, urmeaza ca numérul celor
angagiatl la saline sa fie cel putin indoit.
In Moldova corporatiunea §augailo-r a continuat sa
lucreze In ocnele de la Tirgu Ocna ; numérul lor a va-
riat, gasim ast-fel ca. in 1848 numerul lor a fost de 168
afara de eel-Valli ce mal lucrafi la one. Am vèçlut §i
in trecut ca muncitorilor intrebuintati la extractia sarel
se plate§te cu cantitatea, in timpul din mina li se platea
pe intreaga munca, care cuprindea transportul interior, la
suprafata §i a§ezarea in magazil ; pretul a variat.
In Moldova am \Wilt ca aceasta mum& se facea
§i a continuat ast-fel pana. in timpul din urma sa se
faca de glodafif de la °ma, car' ereati tiganl domne§tI.
Li se platea in Moldova o leafa lunara de 25 lel v.
de la Camara, afar& de aceasta mal avea parte din venitul
a 11 parale de la tot carul incarcat la ocne, pe care lii
imparteati intre eI, in timpul din urma li s'a concedat
§1 putin teren in apropierea mid pentru munca.
La inceput gat munca cat §i traiul la ocne erail
mult mal grele. Lucratoril liberl ingrijeat de traiul lor
cum puteati, munceafi mal mult pe demancarea, ce am
vèçlut ca de mal multe oil li se procura de camara.
Lucratoril liberl aveaa voe sa locueasca pe la casele lor
In jurul ocnef. Am constatat in aceasta privinta o deo-
sebire intre lucratoril de la ocne in Muntenia §i ce! din
Moldova. CO din Muntenia nu se deosibeati de restul
populatiunei tare! de cat prin acea ca pe langa munca
campulul a viilor §1 prunilor ma! lucraa §i la ocne atat
pentru Domnie cat §i pentru proprietarul mo§fel faand
24
www.dacoromanica.ro
 854

daca datorita, In lucru ocnel, Mind un numèr oare-care

de bolovanl.
Am vOut cu totul alta organisatie la ocnele din
Moldova. Acolo eraft lucratorl minierl, reuniti In cor-
poratiunea §1 carI nu se dedeail la alta ocupatiune de
cat la lucru ocnelor. Vom mal reveni asupra cestiunet
and ne vom ocupa In capitolele urmatoare, de admi-
nistrarea §1 perceperea venitulul ocnelor.
Mara de lucratoril liberl In ocne am vOut ca mai
lticraii §i arestantil condamnatl la munca silnica. La In-
ceput soarta ion era din cele mal grele cu timpul s'a
inbunatatit §i soarta lor. Am vèçlnt ca Domnil an luat
m6surl umanitare In favorul ion. Atat pentru a le indulci
soarta grea pe cat era posibil, cat §1 pentru o mal Mina
paza vedem pe Domnul Grigorie A. Gliica W. in Mol-
dova ca la dispositiunl sa se Infiinteze la ocne o tem-
nip. In care sa petreaca arestantil In timpul noptel.
Codrescu Uricarul, vol IVII, p. 410. Ofisul M. S.
Gregore A. Ghica V. V. adresat consiliuluT Adminis-
trativ al MoldoveY din 1851:

.InsufletitI de o simtire filantropicd asupra nano-

rocitilor, ce se alflä osinditY la groapa Ocnelor, a cd-
rora suferintY, veacurf ail fost Inddu0te In adIncul §i
Intunericul pdmIntuluT, fdra a se bucura vr'o datd de
lumind 0 de aer curat, ce vieazd pe tot omul, de
carele se pricinue0e de multe 011 boale grele 0 chiar
perderea vieteY. Am venit la cugetare de a qura a
lor tristd soartd, pre cat este ertat omenirei de a o
face, (Ira a sldbi puterea legilor In privinta unor greA
InvinovdtitY cdtrd societate. Prin urmare spre a ajunge
la acest rezultat, gdsim de cuviintd a se Infiinta din
veniturile DepartamentuluT Lucrdrilor Publics o in-
chisoare solidd, cu zid prin prejur, in apropiere cu
groapa ocneY, care va sluji de addpost vinovatilor In
vreme de noapte ; iar diva vor fi coborItY la groapa
ocneY spre a lucra dupd obiceiti.
www.dacoromanica.ro
 355

Dec/ Sfatul Nostru va insftcina pe 4isu1 departa-

ment cb. s6 trimeata la fata loculuY un arhitect al Sta-
tuld, spre a face planul li devizul aceste/ InchisorY,
li indatI va i da-o in antrepri46. Iar binaua O. fie
in des5.var§ire gdtitl pina in toamna anula/ viitor.
Ospitalul clàdit de ("are Epitropia Alaub.stireY Sf.
Spiridon la targul ocneY, este menit de a primi in
cgutarea 041 din osinditt la ocnä s'ar bolnIvi ; dupg
asemenea prefacere introdusä in soarta vinovatilor,
este de luat aminte cg urmeaza a se §i infiinta
pe viitorime, din noil regule atingAtoare de cAutarea
§i pgzirea lor. Prin urmare Sfatul prin locul compe-
tent, va avea ingrijire a alcAtui un aezg.mint prin
care se va statornici regulele trebuincioase.

Pe Muga partea referitoare la cladirea temnitel ve-

dem ca docurnentul mentioneaz& §i cladirea Spitalulul
de catre Epitropia Manästirel Sf. Spiridon, aruia II a
fost data mo§ia domneasa ocna de catre fostul Domn
C. Gehan Racovit& In 1757. Am examinat aceastA ces-
tiune and ne-am ocupat in epoca precedentA de dijma
de sare §i monopolul domniel asupra extractiel shreI.
Ne-am intrebat atuncl daca Epitropia ManAstirel Sf. Spi-
ridon s'a lucrat in rima de dania facu LA, de oare-ce
documentele numal mentioneaza In urm& de dinsa niel de
dijma de sare la care avea drept. Din acest document
pare s& resulte a Monastirea avea ina oare-care drepturi
la TArgu-Ocna de oare-ce a dala §i Spital acolo. Nu
putem afirma drepturile Epitropiel Sf. Spiridon asu-
pra mo§iel Targu-Ocna In urma, In lips& de documente
mal categorice. Disposiliunile regulamentulul organic,
coprind dispositiunl §f asupra oamurirel temnitelor
§i ocnelor in cea ce se referà la ImbunatAtirea starel oc-
nelor §1 ingrisjirea arestantilor de printeinsele.

www.dacoromanica.ro
 356

13
Regulamentul organic si ocnele
al. In Muntenia
Pentru o mal metodica expunere vom sub imparti
acest paragraf In mai multe titule. Ne vom ocupa ast-fel
pe rand de alcatuirea regulamentulul organic si de prin-
cipiele generale ce a consacrat, referitoare la cestiunea
de care ne ocuparn cu o ochire repede si retrospectiva
asupra vechilor noastre codice pentru a ne da seama daca.
ele s'aii. ocupat Intru cat-va de aceasta materie a minelor
in general si a salinelor in particular. Dupa acesta, prima
parte care va forma ca o introducere la capitolul nostru
vom analisa pe rand disposiliunile regulamentului or-
ganic referitoare la ocne si la mine.

TITLU I

Intocanirea Regulamentuliti organic

Am vëçlut cat, guvernul rusesc o data cu ocuparea

principatelOr a luat in maini intocmirea regulamentuluI.
Daschkoff este trimis in Wile romane cu o circulara
ministeriala, in care apare spiritul care trebuia sa pre-
domine in alcatuirea reformelor. Comisiele compuse din
hoed nauntenI si moldoveni istituite de generalul Jol-
tuhin succesorul lul Pahlen, incep lucrarea lor. Capi-
tolele relative la organisarea politica a principatelor
sunt Intocmite conform instructiunilor ruse. Toate cele-
l'alte aft fost alcatuite de comisiele intrunite in Bucu-
resci ale Muntenilor si Moldovenilor sub conducerea In-
teleapta si controlul Inalt Exelentiel Sale, deplin impu-
ternicitului President al Divanurilor Principaturilor Mol-
davia si Valahiel D. general Leitenant, general Adiotant
si a felurl de ordine Cavaler, Pavel Dimitrievici Kisse-
www.dacoromanica.ro
 357

leff. Comisiele lucrail sub presedintia lul Diist vitelnoi

Statski Sovetnic Minciaky, alcatuite din cate patru boerl
din fie-care Principat. Jumètate din fie-care comisie nu-
mill de Pre§edinte, lar jumatate ale§1 de Divan. Motivul
Intocmirei Regulamentulul ne este ast-fel indicat §i re-
sumat In oralia linuta de Execelentia Sa deplin impu-
ternicitul President la deschiderea Obste§tel Extraordi-
nareI Adunarl de la 1.0 Martie 1831 1).
«Pe de o parte trebuinta de a preface o adminis-
tratie v&tarniitoare, §i pe de alta, de a da tarel a§ey-
mInturi potrivite cu starea el cea nou6; aceste sunt
Doinnilor, cele dou6 temeiurl care ail cerut Intocmirea
unui Regulament.
Intocmirea intr'adins a oranduituluI Comitet, In
mijlocul trosnetuluI résboiulul, este rodul celel
din aceste douò pricinI. Pe acest Comitet alcatuit din
Boer' moldovenl §i romanl, pe carI alegerea amlnduror
Divanurilor §i Incredintarea stapanirel cunoscut
vrednicl de a propune Imbunatalirele trebuincioase,
D-voastra véçlut Domnilor, povAtuill de instructiile
Ministerulul Impèratesc, care nu avea alt temehl, de cat
Insu§1 plangerile Dvoastra; §i lucongiurat de toate lu-
minile ce putea sal dea nemijlocita apropiere a madu-
larilor sale cu toate clasurile noroduluI; ail hotarit In
sfir§it proiectul Regulamentulul de organisalie ce v6 este
infati§at. Ail rasunat Domnilor, In inimele D-voastr5,
cuvintarile cele Ingrijitoare ale Impèrate§tel Sale Marirl,
ce ail bine-voit sa Indrepteze catre unul din D-voastra.»
S. fi avut Impèrateasca Sa Marire In vedere binele
ob§tesc §i ocrotirea Principaturilor, aceasta este o alia
cestiune In orl-ce cas, nu se poate tagadui câ regula-
mentul organic constitue un progres simlitor asupra
stare' chaotice de mal Inainte, dupa cum prea bine çlice

1) An. Parlamentare, op. cit. I, p. 73.

www.dacoromanica.ro
 358

D-1 A. D. Xenopol 1). Toate Intrebarile atinse de regu-

lamen t sunt tratate pe cat se poate In chip amarunt, cu-
prinOnd In articolele ce le reguleaza o suing. de dispo
sitil care dovedesc un spirit practic §i o adinca cuno§-
tint& In arta de a legifera. El Introduce regule fixe §i
statornice In locul chibzuirel momentane §i a bunuluI
plac ; restringe arbitrarul, Inlocuindu-1 cu norme did.-
guitoare ; introduce r6spunderea legal& in locul neres-
ponsabilitatel de mal Inainte. Prin regulamentul organic
se pune pentru prima oara In societatea romaneasca
ideia. interesulul public, §i anume ca ceva superior celui
individual, care pana atuncl tot-deauna covIr§ise pe cel-
l'alt. Ideea statulul putem qice ca se na§tea pentru prima
oar& la Romint, in conceptia el moderna, ca viala unuI
stat Intemeiat pe norme obste§ti, adica pe leg Intr'un
cuvint regulamentul organic cautase sti prinda viata ro-
maneasca, §ovainda §i plutitoare In voia Intimplarel, In
regulele precise, fixe §i nestramutate ale unor prevederi
formulate in chip general ; era substituirea vietel legale
aceleI arbitrare de pana aci 2).
Vom lasa cu totul la o parte discutiunile la care
poate da na§tere dispositiunile ce se gases° In regula-
mentul organic relative la partea politica §i administra-
tiva. Suntem silitl de cadrul restrins al studiulul nostru
sa nu ne ocuparn de cat de o mica parte din disposi-
liunile economice, rèmanênd o mare parte din Intocmi-
rele econamico-sociale neatinse de not. Singura cestiune
ce am urmarit §i care ne intereseaza este aceea care
prive§te in parte raporturile dintre drepturile proprieta-
ruin' mo§iel fata cu Statul representand interesele ge-
nerale, aplicate la cestiunea de care ne interesam. Vom
cauta sa stabilim care a fost principiti, care a condus
pe Intocmitoril regulamentulut organic ? Avut'a el vre-un
A. D. Xenopol, op. cit., VI, p. 101.
A. D. Xenopol, op. cit., p. 101.

www.dacoromanica.ro
 859

principiù In vedere? Consacrat-ail el vechile principil

existente sail rupênd brusc Cu traditia cu motiv sad fa'ra
motive inovand In aceasta privinta, aU stabilit a1t6 pan-
cipil aduse de aiurea ? Stabilirea acestul punct este ea-
pitalA de oare-ce de la dinsul depinde cestiunea de a sci
daca traditiunea dreptulul nostru vechiii poate fi invo-
cata §i In urma regulamentulul organic penlru a explica
dispositiunile lul saU daca din contra, ori-ce vestigiil
de traditiune nu poate servi de cat din punct de vedere
istoric, materialur séil este bun de expus §i admirat ca
antichitate, Insa nu'l vom regasi In disposijiunile noul de
oare-ce cel ce ail cladit noul monument nu ail utilisat
materialul vechitl, fie ca nu ail vrut sa useze de el. Te-
niandu-se de traditie, nu ail voit sa useze nicl chiar de
elementele sale ca nu cum-va elemen tele reslete ce s'ar
fi utilisat sa nu dea in urma noua viata traditiunel din
noü inchegata Inteun singur tot In decursul timpurilor?
Gasim asupra cestiuneI ce ne intereseazA o decla-
ratiune de principil in resumatul proectulul intocmit de
comitetul special publicat de ob§teasca adunare dupa in-
vitarea facuta de Pre§edintele Kisseleff:
5)« Drepläçile proprietellet pdzit nestriimutal e ;
çi cei ce le ati, VW' urma cu folosiiqá acestor drepturr,
'ham Maid intinderea lor, ata't pentru ptimint i rodurile
10, cdi i pentru ate se atlei in sinurile acestut ;
§i pot cu slobozenie sa primeasca dintr' acesfe proprietall,
cate folosurl li se vor da, prin icemen de buna voe,
de catre Inchirietori! acestora 1)9
Vedem ast-fel ca traditiunea dreptulul a fog res-
pectata. Ne vom Intreba separat pentru ocne §i mine care
a fost traditiunea §i In ce mod ail fost consacrate prin-
cipiile el In noua legislatiune. Ne multumim de o cam
data cu aceasta constatare pretioasa, legiuiloril regula-

1) An. Parlamontare, op. cit., Vol. I., pag. 61.

www.dacoromanica.ro
 360

mentulul organic nu ad avut intentiune de a inova a-

supra vechiului drept, ail cautat sa-I reglementeze, ocu-
panda-se sa con cretiseze in texte de lege prinèipiele exis-
tente in aceasta privinta.
Proectul de Regulament alcatuit dupa instructille ru-
sesti, pentru organisarea politicasi sub privegherea lui Kis-
seleff pentru cea administrativa este terminat in Aprilie
1.830 de comisia mixta din Bucurestl si trimis la Petersburg
impreuna cu o deputatie de Ire! membril care-I lucrase. La
Petersburg se intocmeste o noua cotnisie compusa din
boerii romini si din doul functionari rust', Catacazi si Min-
tiaki, sub presedentia secretarulul de stat Daschkoff, care
comisie mal face cate-va modificar!; apol ambele regula-
mente, al Munteniei si Moldovel sunt trimise indarat lui
Kisseleff spre a le da In desbaterea si votarea adunarilor
extraordinare ce trebuiae sa Ile intrunit spre acest scop 1).
In proect la fine se prevedea modul de a putea
face in urma vre-o schimbare dupa ce proectul ar fi
fost votat de adunare si aprobat de Curtea protectoare
si pus in aplicare :
gAceasta lucrare, care se alcatueste de 378 arti-
cole ; madularil numitel sectil s'ati povaluit numai de
o curata rivna pentru binele patriel lor, si de o dorinta
intru a implini fara mustrare de cuget, cinstita indelet-
nicire ce li s'ail incredintat. Dar daca dupa a sa revisie,
dupa a sa intarire i dupa a sa punere in lucrare, s'ar
cunoaste trebuinta de a se face cevasi schimbarr, oil la
o parte saii la mal multe, ale acestui Regulament, ra-
mane ca Domnul i obicinuita Obsteasca Adunare, sa
ja intru adanca bagare de seama pricinele ce ar dovedi
neaparat, acest fel de schimbarl, care ins& la nicl o in-
tamplare nu se va putea pune in lucrare, fara de a fi
mal MUl primit de Curtea aparatoare, 2).
A. D. Xenopol, op. cit., IV, pag. 99.
.A.n. Parlamentare I, p. 359.

www.dacoromanica.ro
 361

Regulamentul organic pentru Muntenia dupa ce a

fost desbatut, modificat §i primit de Adunare, apoI In-
Wit de Poarta, este pus In lucrare la Iulie 1831.
Procedura ce se urma Inaintea Ob§te§tel AdunanI
pentru alcatuirea regulamentulul organic era urmatoarea :
edintele se lineati sub Prerdintia Vit.-PrerdinteluI Min-
tiaki. In §edintele urmatoare afara de prima In care s'ail
linut discursurile de deschidere, se citea procesul-verbal
din §edinta anterioara §i daca nu se propusese nicl o
modificare la vre-un text din proecful de regulament,
se aproba de adunare. In urma se citea un capitol din
proect, care primindu-se far& nicl o modificare, se semna
de toate madularele, care erati falik. and vre-unul din
membril aducea vre-o provlima asupra vre-unul articol,
aceasta observare se trecea In procesul-verbal, se redacta
sub forma de amendament de o comisie instituita, se
da d-lui Vit.-Prerdinte care '1 supunea d-lui Prerdinte
spre abrobare. La §edinta viitoare se citea mal Intal
jurnalul edintel trecute, care se primea de adunare. In
urma d-1 Vit.-Prerdinte facea cunoscut adunarel ca a
supus Prerdintelui amendamentul sail amendamentele
propuse In §edinta precedente §i parerea Presidentulul.
Adunarea In urma vota. Este de observat ca mal In tot-
d'a-una amendamentele se prhneati cu modificarile aduse
de Prerdinte. Aceia§1 procedura se urma §i la vre-o
modificare sad explicare ce se aducea amendamentului
propus §i aprobat de Prerdinte. Cu un cuvint orl-ce mo-
dificare trebuia sa fie aprobata atat de adunarea ob§teascit
cat §i de Prerdintele deplin Inputernicit Kisseleff. Aceisla
aprobare resulta pentru adunare din votul sèii, iar pentru
Prerdinte din certificarea facula In scris asupra proec-
tulul de catre Vit.-Prerdinte, ca se primise de catre Prep-
dinte. Am tinut sa aratam aceasta aci In aceasta parte, care
formeaza oare-cum introducerea la capitolul nostru, pentru
a nu mal reveni In urma. Din aceasta procedura vom
www.dacoromanica.ro
 362

putea vedea in urrnA nu numal aplicarea el la diferitele

texte ce le vom examina, dar vom putea sA dam §i a-
devérata greutate ce all putut avea diferitele atnendamente
in redactarea textulul definitiv.

TITLUL II

Oozele sub Regulamentul organk

Inainte de a ne ocupa de dispositiunile regulamen-

tulul organic relative la ocne este bine sO ne reamintim,
care era situatiunea ocnelor pAnO la regulamentul organic,
saU mal bine lis sO ne intrebOm care erail drepturile ce
existaft asupra ocnelor cAnd ocnele ce se exploatral se
gOseral pe mo§iele particulare. De oare-ce am tratat pe
larg aceast& cestiune in perioadele precedente nu von'
mal discuta cestiunea, ci vom arata numal care era sta-
rea legislatiunel in epoca precedent& pana la regulament
§i car' erati prindpiele ce ad fost consacrate. De ase-
menea vom cauta sâ precisam bine care era natura drep-
tuluI ce avea la inceput Domnia, in urmh Statul asupra
ocnelor §i in ce mod se conciliati drepturile Domniel §i
Statulul de o parte §1 drepturile proprietarulul mo§iel
de alta, sail clan din contra aceste drepturi in loe sâ se
concilieze impreunA sgi se recunoasca reciproc, se exlu-
deati, daca cu alte cuvinte dreptul ce avea Statul de a
exploata minele coprindea in sine negarea dreptulul de
proprietate al stApAnulul mo§iel asupra ocnelor saU mal
bine gis asupra gismentelor de sare, ce se aflail in sinul
pamintuluf.
PAnä la epoca regulamentulul organic nol §tim
afaat de Codul lul Caragea, care este fail. indoialO o
opera. legislativa generala. §i de mare importanla, des-
pre care vom vorbi imediat §i ne vom intreba daca co-
prinde vre-o dispositiune relativa, la cestiunea noastra,
www.dacoromanica.ro
 863

nol am mal avut in tar& §i alte codice de legl de o mal

mict importan ja.
Traditiunea ne vorbeste despre existenta unul cod
a luí Alexandru cel Bun lucrat dup. legile Vasilicale,
existenta sa In trecut este foarte problematic& de oare-ce
nicl un document anterior luI Vasile Lupu nu vorbe§te
despre aceast& legiuire in Moldova. In Muntenia nici
chiar traditia nu ne aduce suvenirul aepArtat al exis-
tentel vre-unul cod inainte de Matel Basarab. Sub acest
Domn se alatuesc In Muntenia doll& pravile : Pravila
cea mica tiparita in Illän astirea Govora in 1640 al cdrui
continitt este curat bisericesc in care nu se g'äsefte vicio disposi-
tiune re feritoare la alte ordine de idei, i Pravda cea
mare sag Indreptarea legei a lui Mad Basarab tipArita
In Tirgoviste In 1.652, de asemenea coprinde o culegere
de canoane biserice§t1 alaturea de regule de drept civil din
hexabiblosul luí Harmenopol. Ne presint& un amestec
foarte curios de diferite materil in§irate Mr& rost. Aceastft
pravila nu s'a ocupat de at de foarte puline cestiuni
de drept civil. Existaii fra indoiala norme juridice, dup&
care se hotAra dreptatea, ele Ins& nu erail serse, presin-
tànd din dreptul roman, care forma basa sa
alaturea de datine ce reaminteaa Inrluririle deosebite ce
suferise poporul romln In timpul formarel sale. Aceste
norme nescrise, neprecise se transmiteafi din neam
neam, respectul pentru traditiune, adinc InrAdAcinat In
popor fb.cea ca ele sA fie p4ite cu religiositate. Aceste
principil In complexul br formInd dreptul comun in
tara, regulind singure daraverile sociale; erail cunos-
cute sub numele de obiceig al pämintului.
Urmele acestul obiceig al pamintului 11 gasim
acte, hottirirl §i mal cu seam& hrisoavele Domnescl
dupà vremurl. Principiele ce se degajeazti din acel o-
bicelli al pamIntulul le gAsim adesea In decursul mal
multor secole neatinse, §i orl at de mare §i far& mar-
www.dacoromanica.ro
 364

ginl era puterea Domnulul trebue ins& sà. constatam

ca cu toate apucAturile Domnilor de multe orf abusive,
nu le-a lipsit respectul traditiunel, cArul respect se da-
toreaz& ca principiele aü putut ajunge In decursul vea-
curilor pana la not §i le g&sim aproape neatinse, a§a
cum ail existat in legislatiunea din care '§I trag origina,
la inceputul secolului XIX in momentul alcatuirei regu-
lamentulul organic.
Vom face o scurtà dare de seam& asupra legiuirilor
sail mal bine (61is Incerairilor de legiuirl, ce am avut in
Muntenia §i inainte de codul luf Caragea pan& la regu-
lament, ne vom ocupa deci mal intaiil de cestiunea de
care ne interesam din punct de vedere al traditiunel
dreplulul pan& la regulamentul organic, ne vom intreba
in urm& dac& gAsim in vechile legiuirl ata anterioare
cat §i In codul Caragea vre-o dispositiune legal& referi-
toare in mod direct sail indirect la cestiunea noastra
s'ail daca dispositinnile ce am putea afla aü avut vre-o
influent& asupra dreptuluI traditional asupra acestel ces-
tiunl.
Din documentele ce am reprodus In cursul studiulul
nostru putem s& afirtnam cà. resulta, far& team& de a
putea fi contraqi§1, eft principiele care determina rapor-
turile de drepturl intre proprietarul suprafetei §i minele
in general in tre care §i gismentele de sare coprinse in
sinul mo§iel sale, erail acela§1 carl ail existat in aceast&
privint& la Romani in epoca Bizantiulul. Statul nu in-
tervine de cat ca m'ésur& fiscal& §i creare de veniturI.
Sb. nu uitAm cà. In vremea veche putine erail minele
mal bine Iis minereurile ce se exploatad. Pan& in tim-
pul din urmA cele ce se extrageail din sinul pamintulul
erail aurul §i .sarea. Aurul ce se stringea din nisipul
rlurilor §i sarea care se scotea din ocne. Asupra minelor
in general vom reveni and vom analisa dispositiunile
regulamentulul relative la mine.
www.dacoromanica.ro
 .865

In ceea-ce prive§te ocnele In Muntenia, am vèçlut

ca proprietarul suprafetel era proprietar al ocnel §i a
sareI coprinse In °ma. La Inceput proprietarul singur
exploata ocnele atilt pentru folosul sèil cat §i pentru a
putea trage folos din vim:lama sarel. Mal In urma Domnit
si-ail Insu§it cu reserva drepturilor de dijma a proprie-
tarilor ocnelor dreptul de a exploata din§il ocnele, fie direct
prin prepu§il lor, fie indirect, Inchiriind ocnele spre exploa-
tare pentru a trage profit. Proprietaril ocuelor §i a ma-
lurilor de sare ail conservat ne atins dreptul lor de
a lua sarea trebuitoare lor §i caselor lor din ocnele §1
malurile lor, de asemenea s'a recunoscut proprietarilor
dreptul la dijma In natura din toata sarea extrasa din
ocna, din mo§ia lor. Mal mult am vNut ca proprietaril
aveati dreptul de a sili pe locuitoril, ce se gaseall stand
pe mo§ia lor sa lucreze claca ce erail datorl sa faca
stapanulul de mo§ie, In Were de un numér de bolovanl
de sare, ce aveail de asemenea dreptul sa ja proprietaril
pe Mg. dijma de sare In natura la care aveafi drept.
Am vNut ea dreptul la dijma In natura era din Ijece
bolovanl unul din bolovaniI cel mar!, iar pentru ce! miel
§i sarea mdrunta, dreptul lor mergea pana la din trel
partl una din toata sarea extrasa. Am aratat ca partea
lor era mal mare asupra bolovanilor ce! micl §i sarel
marunte, de oare-ce s'a considerat ca just sa nu fie pro-
prietaril Wigan a suferi paguba care resulta din depre-
ciarea sarel prin faramare.
El ne exploatand personal ocnele risicurile nu pu-
teaii cadea asupra lor din reaua extragere a saref, el
av"énd dreptul de a lua din 10 bolovanl 1 bolovan §i
cum bolovanil de sare eraii mal scumpl de cat sarea fa-
ramata, se acorda proprietarilor ca compensatie o mal
mare cantitate de dijmi din sarea marunta.
Am vèçlut ca In Muntenia Domnia, In urma Statul,
nu a fost niel o data consideran ca proprietarT al oc-
www.dacoromanica.ro
 866

nelor sail a gismentelor de sare din fundul !Amin-

tulul, nicl o data Domnia nu a contestat proprietarilor
dreptul lor asupra sareI din Moue, niel o data. nu ati
contestat legitimitatea dreptulul lor de dijma din sare
fat& de monopolul Domniel de a o exploata. Am v'Nut
ca acel drept de monopol In loe sa. §tirbeasea sail sa.
nesocoteasea. dreptul proprietarulul nu era de cat o con-
sfintire a dreptulul proprietarulul suprafetel asupra sarel
coprinse In sInul pamIntuluI mo§iel sale. In ce mod tre-
buia sa proceada un proprietar, care dorea sa deschida
()ma §i cum trecea ocna asupra DomnieI pentru exploa-
tarea, aceasta am vèqut pe larg In perioadele precedente,
nu vom reveni.
Ne multumim numal a constata ca proprietarul su-
prafeleI se gasea nu in fata unul drept de proprietate
al Domniel asupra sarel coprinse In slnul pamintulul, ce
Domnia §1-ar fi Insu§it. Nu. Proprietarul suprafetel pro-
prietar al ocnel §i a sareI coprinse In ocna sail In stare
de gismente se gasea fata de monopolul DomnieI de a
exploata ocnele. Nol nu avem sa discutam acum asupra
legitimitatei Infiintarel monopolulul sarel din vechil tim-
purl tocmal acuma cand van tul bate In favoarea ' Infifu-
tare! a multor monopolurI ; nu se vorbe§te oare acuma,
nu se cere Infiintarea monopolulul asupra alcoolulul, a-
supra petrolulul, gait de monopolurile deja existente,
etc. Cu toate acestea nimeni nu contesta. atat dreptul de
proprietate a producetorulul asupra alcoolulur fabricat
de dansul, sad dreptul proprietarulul de puturI de petrol
asupra petroliulul din sInul pamintulul, dupa cunt ni-
menea nu contesta §i nu poate contesta Statulul dreptul
de a reglementa productiunea §i exploatatiunea lucrurilor
supuse monopolulul. atat pentru a asigura o producti une
aproape uniforma, cat pentru a reglementa un control
eficace In contra fraudelor.
Am v64ut din documentele multiple ce am reprodus
www.dacoromanica.ro
 867

In ma' multe perioade, ce simple erail raporturile diutre

proprietar §i Domnie.
Proprietarul IV exercita dreptul sell de dijma pri-
mind la Inceput sarea In natura la care avea drept la
epocl anumite. Dup. ce primea sarea putea sa o \Tindà
fara niel o opreli§te. Am velut mal In urrna ca ea tim-
pul se stabile§te obiceiul, ca proprietaril ocnelor sa vIncja,
fie catre camara§il de ocna prepu§il directl al Domniel,
fie catre arenda§il ocnelor sarea la care aveall drept
pentru un pret anumit, am constatat ea cu timpul acest
obiceifi a gasit loe §i In hrisoavele Domnil care rail re-
glementat. Am observat atuncl ca acesta suma de banl
a remas pana In timpul din urma facultativa pentru
cumperatoril de ocne, car' puteail orl cand sa renunte
la acest avantagill sa dea sarea In natura sail sa o cum-
pere pe pretul curent, dupa pretul oferit proprietarilor
de alp negutatorl. Am vequt mal mult ca orl de cate
orI eraii neintelegerl futre cumperatoril de ocne §i Intre
proprietaril ocnelor, Domnul ca judecator §i In aceasta
calitate, intervenea §i am facut sit se observe ca Cu toate
ca erea vorba de un venit important §i Domnul avea sa
se pronunte lntre proprietarul de mo§ie §i al ocnelor
de o parte, §i futre prepu§il se! directl sat indirectl,
mal in tot-d'a-una, daca nu In tot-d'a-una, Domnul da
dreptate proprietarilor, fixand ast-fel dupa timpurl ra-
portul exact dintre valoarea sarel la care avea proprie-
tarul drept de dijinii §i suma fixata drept pret al acestel
dijme. Domnil inspirandu-se tot-d'auna de acest prin-
cipiii ca proprietaril ocnelor aveat un drept incontes-
tabil asupra dijmel In natura, li se datora ast-fel exac-
tul echivalent in banl. Am gasit casurI In care proprie-
tarul ocnel neflind platit la timp a oprit chiar exploa-
tarea sarel §i am vNut solutiunea cu totul favorabila,
care s'a dat de Domnie. Putem decl afirma Para team&
de a fi contra4i§1, ca proprietarul suprafeteI a fost de-a
www.dacoromanica.ro
 868

pururea considerat fftra niel o exceptiune ca proprietar

al ocnelor §i a sarel coprinse In sInul pAmintulul ; de
asemenea ca Domnie In urm& Statul nu a avut §i nu a
pretins s aiba vre-o data dreptul, de proprietate asupra
ocnelor sail asupra sareI din ocne. Statul sail Domnia
nu a avut niel o data alt drept, de cat acela de mono-
pol al exploatArel ocnelor. Nu a cantat niel o data, fie
In mod direct, fie In mod indirect, sa '§I Insupasca vre-o
catime din sare fara sa recunoasc& dreptul proprieta-
ruluT, platindu4 dreptul sè'il de dijinft care conform tra-
ditiunel s'a pastrat neschimbat. Acest drept era din
qece Warp una, conform principielor legislatinnel romane
din epoca bizantina din care '§I tragea origina, cand un
al treilea exploata fondul minier. Am véqut deja ea
aceasta cotitate din qece WIT una din toat& sarea ex-
tras& adica din venitul brut represinta In realitate aproape
a treia parte din venitul net socotindu-se cheltuelile de
estractiune mal mult de cat valoarea jumétate a sarel
extrase sail a cincea parte din venitul net, socotind chel-
tuelile de exploatare In extragere a sarel din ocne, ca
fiind egale ca valoarea jumatate a s'arel extrase.
OrI-care ar fi Insa In fapt cotitatea socotit& In ve-
nitul net trebue sa observam ca In perioada documen-
tara, care Imbracipaza Intreg timpul de la stabilirea
monopoluluI §i pana In epoca de care ne ocupam, se
recuno§tea proprietarilor de ocne dijma din qece part'
una din venitul brut al sarel extrase. Asupra acestel
cestiuni nu poate rèraane cea mal mica indoiath., docu-
mentele ce am analisat sunt categorice In aceasta pri-
vinta.
Domnul Alimani§teanu In monografla sa, asupra le-
gel minelor, Impartà§e§te aceia§l parere (ve4I pag. 1.0
Studiü asupra 1. minelor).
Dupa cc am resumat ast-fel pe scurt vechiul nostru
drept pe care '1 vom numi documentar, fiind basat pe
www.dacoromanica.ro
 869

vechile documente ce le avem din acele timpurf si car e

conservat prin traditiune neschimbat, II gasim origina in
dreptul roman bizantin ; trecem la a doua parte a in-
troducerei titlultil nostril si ne vom ocupa de legiuirile
ce ad mal carmuit tara noastra pana la Regulamentul
organic.
Inainte de legiuirea lul Caragea gasim in Muntenia
condica pravilniceasca a lul Alexandru Ipsilante din
1780. Hrisovul de punere in lucrare a condice! lul Ip-
silanti, redactat de banul Enachita Vacarescu, care tra-
dusese si textul grecesc pe romaneste, ne spune ca : epe
acea vreme judecatile se hotarail une-orl dupa pravi-
lele impèratestl &Ilea Vasilicalele, alte-orl dupa obiceiul
pamintulul. Dar cu toate acestea nicl pravilele nu se
pazeat nicl vechirnea obiceiurilor nesmintite tinead : ci
cand cu pravilele stricad obiceiurile, cand iaxas1 cu obi-
ceiurile se impotrivead pravilelor.A Pentru a indrepta a-
cest neajuns Alexandru Ipsilante spune ca. A ail strans din
pravile cele ce sunt ma! trebuincioase spre povata jude-
catilor, iar din obiceiurl ad ales cele mai adesea urmate
In tara, asemanindu-se oaresI-cum cu pravilele.» Aceasta
oxidic& alcatuita in partea el de fond, dupa principiile
dreptulul roman, coprinse in legile bizantine, modificate
In parte de obiceiul pamintulul, nu contine vre-o dispo-
sitiune la mine sad la saline. .

No! stim ins& in mod cert, ca nu s'ad modificat dis-

positiunile si principiile relative la ocne de oare-ce po-
sedam din aceasta epoca si din epocele urmatoare do-
cumente, care ad mentin.ut vechile drepturl ale proprie-
tarilor de ocne neschimbate. Codul lul Ipsilante fiind
prea scurt si aplicabil numal prin deducen l la cazurile prac-
tice obiceiul pamintulul alaturea de alte legiuirl luate de
a dreptul din isvoarele greco-romane servead de norme
legislative si ajungeail ast-fel la acelasl resultat WI pe
care le-am aflat si inainte de Ipsilante. Aceasta reiesa din
www.dacoromanica.ro 25
 Vo

porunca doinneasa de punere In aplicare a legiuirel luI

Caragea, care qice : a cft tinèndu-se de trel Intoemirl de
pravill adicil : a obiceiurilor, a condice! lul Mate! Basarab
§i a Romanilor, urma a nu aiea nicl o pravilft, caci o-
biceiul prefacèndu-se In multe chipurl, adesea se impo-
triveati pravilelor romane, §i acestea iartisi fiind primi-
toare de douè talcuirl §i altele cu totul impotrivitoare
intre ele, surpaii una pe alta, In -cAt dreptAtile tuturor
apururea erail In primej die, ca cum ar lnota In noianurl
de ape turbure, ce se tftlazuesc de multe valurl impotri-
vitoare. D
Codicele lul Caragea este Intocmit dupa chipul celor
bizantine, care ail servit de model. Aceasta legiuire este o
compilatie *mal originala de cat acea a lul Calimach, care
este aproape traducerea IntocmaI a condice! civile au-
striace, ce contine §i dansa dreptul Vasilkalelor, legiuirea
moldoveneasca este lusa. mal deplina §i mal bine In toc-
mita de at cea munteneasca. Din anaforaua ob§teasca
a parintilor arhierel §i a dumnealor boerilor, vedem ia-
ra§! cä aceastA legiuire s'a alatuit de asemenea nu pentru
a inova asupra vechilor pravile, ci mal mult pentru a
le explica. Intr'adevar iatA cum se roste§te ob§teasca
anofora :

Prea Ineillate Doanine I

Dupg 1uminata porunca laril-tale adunfindu-ne In

multe randurT mi totiY la un loe, am citit cu luare
aminte Pravila ce s'all alclituit de ctitre MAria-ta, li
ne pliroforisirAm, ca alcAtuirea aceste Pravile este o
deslu§ire a Pravilelor Imp6rAte$Y, ce se obipuesc aid
In pgraintul nostru, li a vecbilor i a canorisitelor
obiceiurl ale p6mIntuluY, ne fiind Impotrivitoare celor
vechY urmate pfinà acum. De acea ne rugtim s6 bine
voitY Maria-ta a porunci sa se li tipgreasca. 1818
Iunie 9.

www.dacoromanica.ro
 371

Aceasta condica sods& In limba greceasa a fost

tradusa pe romane§te In anul 1819 dupa cum se vede
dupa aratarea facuta de logofatul Constantin Balaceanu
la Inceputul acelel pravill1).
In aceasta condica nu avem un text special care sa
se ocupe de mine In general, cu ata mat putin nu avem
vre-o dispositiune relativa la saline. Asupra cestiunel de
a sci, daca acest cod coprinde vre-o dispositiune din
care ar putea sa reeasa care a fost principiul de care
a fost calauzit legiuitorul de la 1.818, in timpul din ur-
ma s'aft ivit douè paren. Conform opiniunel care resulta
din monografiele asupra legel Minelor a D-luI Disescu 2)
i M. Seulescu 3), Gr. Vulturescu 4), acest cod nu s'a
ocupat de loe de cestiunea de a se sci cul apartin mi-
nele In general. Aceasta resulta pentru nol din faptul
a niel d-1 Disescu, niel d-1 Seulescu nu citeaza vre-un
articol din codul lul Caragea alaturea de regulamentul
organic sail codul lui Calimach invocate de Domniele lor
In studiul ce aft facut asupra legei minelor.
D-nu Gr. Vulturescu in monografia sa asupra legel
minelor jata ce (jice pag. 16: In codicele lul Ipsilante §i
Caragea nu gasim niel o dispositiune relativa la indus-
tria metalurgia. Justitia n'a avut ocasie pe acele tim-
purl sa se pronunte ce regule eraft de aplicat In aceasta
materie ; acI, toata industria noastra metalurgica s'a mar-
ginit In general, numal la culegerea metalelor pretioase
tattle de rlurl prin albia lor. Probabil, ca de s'ar fi pre-
sintat vre-un cas, s'ar fi aplicat vechiul drept roman,
dupa care minele eratä considerate ca o dependent& a
proprietatel suprafetel §i prin urmare de domeniti privat.

Bujoreanu, op. cit., pag. 430.

Disescu, op. cit., pag. 17.
Seulescu, op. cit., pag.
Gr. Vulturescu, op. cit., pag. 16.

www.dacoromanica.ro
 372

Citeaza cu aceasta ocasiune d-1 Vulturescu (Daloz, Rep.

Mines, Minieres, carrieres 5).
La Roma principiele legislatiunel asupra minelor ail
variat dup. timpuri. A§a minele aii fost mal Wait' con-
siderate ca o dependenia a proprietatel suprafetel §i prin
urmare, ca fiind de domeniul privat. Numal mult mal
tarziil §i and intinderea conchistelor lor arata Romanilor
ce isvor de avutil eraii minele pentru mal multe din na-
tiunele supuse, veni ideia d'a se investi Statul cu drep-
turf asupra minelor §i apart' ast-fel dreptul regalian in a-
ceasta materie.
Lasand la o parte citatiunea ce face d-1 Vulturescu
de oare-ce o cuno§tem §i principiele enuntate in acest
fragment .vedem ca d-I Vulturescu, cu toate O. nu men-
tioneaza ocnele de sare printre minele exploatate, fara
indoiala ca datele istorice asupra exploatarel ocnelor in
trecut nu erail cunoscute de D-sa, vedem totu§i ca degajiaza
in mod foarte juridic principiele ce poate cjice D-sa s'ar
fi aplicat la not in tara daca s'ar fi ivit vre-un cas. Pro-
babilitatea presupusa ca D-sa s'a realizat a fost in tre-
cutul istoric al dreptulul nostru un cas, §i foarte impor-
tant, care a dat ocaziune vechilor principil ale dreptullul
roman still gaseasca aplicarea lor ; aceasta a fost ex-
ploatarea ocnelor.
Am vèçlut cate acte de vinyl.' afi intervenit, de
cate or! Domnil ail fost chemati sa consfinteasca drep-
turile ca§tigate §i de nenumérate or! ail fost nevoiti
Domnii sa dea adevèrate hotararf judecatore§ti, care sa
tran§eze diferendele dintre proprietarii ocnelor §i cama-
ra§il de ocne.
Aceasta Were pare sa fie impartasita §i de catre
D-1 Dimitrie Alexandrescu in monumentala sa opera ju-
ridic& asupra codului civil de la 1865, care de asemenea
nu citeaza vre-un text din condica luf Caragea sub art.
491 c. civ. dupa cum D-sa invoca art. 509 din codal
www.dacoromanica.ro
 373

lul Calimach. Dupa parerea acestor jurisconsultl nol nu

am avut vre-un text din vre-o legiuire in Muntenia care
se paiä fi invocat cu ocasiunea cestiunel de a se gti
cine a fost considerat ca proprietar al minelor in Mun-
tenia gi trebue decl sa ajungem pana la regulamentul
organic pentru a psi vre-o dispositiune de lege in aceastd.
privinta,
Cea de a doua opiniune veqi Bujoreanul) i Brailoiu2)
colectiune de legl, o gasim mal mult indicata de cd.t
discutata de catre d-1 Alimanigteanu in monografla sa
asupra legel minelor 3). Intr'adevér, jata ce 4ice d-sa asupra
acestel cestiunl : «In codul lul Caragea gi a lul Ipsilante
nu se gasegte nimic precis. Art. 1., cap. 1, p. 2 din codul
Caragea 4ice : Oil-ce lucru este al nimAnul, acela se face
(stapan) al celul ce va apuca ja lnainte. Decl : cate
pietre scumpe.saU alte, gasim prin locurl slobode, se fac
lucrurl ale noastre, veçll comorile cele ingropate care
sunt domnegtl, nu este clar, sat daca ar fi sd, inter-
preteze acele articole, atunci mina ar apaqine primului
ocupant sag descoperitor., Asupra citatiunei d-lul Alima-
nigteanu, mal finial o observatiune. Nu prea intelegem
de ce d-sa a intercalat in textul articolulul codulul Ca-
ragea cuvèntul gstapan» dupd cuvintele acela se face
de oare-ce gacela se face» nu se refer& la persoana car!
insugegte lucrul, ci din potriva la lucrul ce face
obiectul ocupatiunel. De aceea daca ar trebui vre-un
cuvint addogat ar fi negregit sa intercalara cuvêntul glucru»
saU mal bine çlis gobiectul saU proprietatea» ma in cat
textul ar trebui sa fie scris : Orl-ce lucru este al nimanul
acela se face (lucru, obiectul, proprietatea) al celul ce
va apuca sal iea lnainte. Aga cum ne este dat textul
de catre d-1 Alimanigteanu nu poate sa se explice de
Bujoreanu, op. oit., vol. I, p. 436.
C. N. BrAiloiu, op. cit., p. 224.
AlimAniqteanu, op. cit., pag. 12.

www.dacoromanica.ro
 374

cat printeo inadvertentie de oare-ce lucrul are aerul sa

devie stapan al persoanei care '§T-1 insu§e§te. Aceste Oise
asupra redactiunel articolulul, parerea noastra este ca
acest text este bine citat de d-sa cu ocasiunea discutiunel
legel minelor mai cu seam& in ceea ce prive§te cestiunea
proprietatei minelor. Daca aprobam aceasta citatiune ca
referindu-se la cestiunea noastra; nu Ile unim insä ca
parerea d-sale eft din acest articol in partea luí final&
citata de d-sa ar ree§i, cit ar apartine primula' ocupant
sad descoperitor. Artfcolul adauga : cate pietre scumpe
sat alte gasim prin locurl slobode se fac ale noastre,
vq11 comorile cele Ingropate, car! sunt domne§ti.
Vedem mat intaiii ca se face o restrictiune foarte
importantà. Numal lucrurile gasite in local.' slobode se
fac ale noastre. Textul nu vorbe§te nimic despre lucru-
rile gasite in locurT, carl nu mil slobode adica nu erati
fara stapan, cuvintul slobod in articolul acesta se ga-
se§te introdus in codul lul Caragea 'ca o reminiscenta
din dreptul roman, este icoana unor dispositiunT carl s'ati
conservat in legl cu toate ca nu mat coresp. undea rea-
litatel lucrurilor. Inteadevér no! §tim ca In timpul Ro-
manilor, aproape In toate epocele erat intinse locurT
car' erati considerate aproape fara stapan, presintati
a§a de patina important& in cat nu erat considerate
nicl chiar ca apartinènd poporului roman. and acele
local.' incepeat sa capete vre-o valoare, aparea dreptul
superior al Statului ca inanifestatie mai mult fiscala,
sat acele locurr cadeati in patrimonial privat al parti-
cularilor. Vedem ast-fel c5, pe linga aceasta restrictinne
se mal face una in .cea ce prive§te contorile cele ingro-
pate, earl sunt declarate domne§ti. Statul representat prin
Domn in interes fiscal declara comorile ca fiind Dom-
ne§tr. Am putea sa discutara daca prin cuvintul slobod
palm intelege loe fcirti sicsipcin sat loe slobod ar insemna
loe liber, care nu ar fi ingradit, cladit sat sadit. No!
www.dacoromanica.ro
 375

Inc spre pArerea ca loe slobod InsemneazA loe

ber far& stapan mal cu seam& ca la art. 3 din acela§1
capitol vedem ca codul Caragea pentru a vorbi de pa-
mintul, de locul ce ne apartine dice (pamintul nostru)
art. 3: eVerl-ce se clade§te pe panyintul noslru Mr& §tirea
si voia noastra se face al nostru.» Conclusiunea noastr5.
este decl cà. principiul de : res nullius (de lucru ce nu
ar apartine nimenul) pentru lucrurile descoperite f&r&
stApan nu se aplic& de at la locurile slobode cart pu-
tea(' §i ele pana la un punct de vedere sti fie supuse
ocupatiunel; din contra teoria accesiunei trebue sa fie
admisa orI de cate orI ne gasim in fata unul p4mInt
care apartinea unef persoane, asupra cAruia o persoan&
pretinde vre-un drept oare-care.
Cand vom analisa dispositiunile. ce se gasesc In co-
dul Calimach ne vom ocupa §*1 de dispositiunile ce exista
In codul Austriac §i vom vedea ca texte aproape iden-
tice ca cele din codul Caragea serveati. In codul Austriac
ca sediil al principielor care carmuesc drepturile asu-
pra minelor. Conclusia noastrd este decl ca codul lul
Caragea nu a declarat ca res nullius succeptibile de a
deyeni proprietatea primulul ocupant de at lucrurile
fara stapAn gAsite In locurl far& stApin, afar& de como-
rile Ingropate declarate domne§tI ; din contra, in cea-ce
prive§te lucrurile gAsite desgropate sad aflate pe supra-
fata sad in sub solul unul teren ce avea stApAn, prin-
cipiul accesiunef a fost conservat, firqte cu modificatiu-
nile aduse de traditiunea dreptulul bizantin, care recu-
no§tea Statulul un drept oare-care asupra beneficiulul
minel dap& cum am vèdut mal sus. Prin urmare putem
dice ca In aceastA privinta codul Caragea a conservat ve-
chile principil ale dreptulul bizantin de oare-ce prin dis-
posi tiunile ce se gasesc In cod nu a derogat la dinsele.
Avem o consfintire a acesteI parerl Intr'un exemplu deja
IntAlnit In acest studif". Nol scim ca. pe langii ocnele de
www.dacoromanica.ro
 376

sare se mal cuno§tea stringerea aurulul fAcuth de tiganl

aural.' din nisipul riurilor. Am vOut c iganil aurarl
care eraii considerall ca liganl domne§11 aveati faculta-
tea de a styinge praful de aur ce se gasea in nisipul
adus de unele Hurl, §i ca el erati indatorall de a plati
un imposit care facea parte din lista civila a Doamnel.
Nol credem c. daca tiganif aveati dreptul de a chuta
prin nisipul riurilor era tocmal imprejurarea eh pro-
prietaril mo§ielor se desinteresati, de proprietatea ce ar
fi putut avea din acest punct de vedere asupra maluri-
lor riurilor. Duph partea lor, slobode erati locurile §i
slobozl §i iganhI sa'§I pearda vremea cu anil pentru a
stringe cate o oca douh de praf de aur din care o parte
trebuiatl sh o duch la Domnie. O exploatalie sistematich
nu se poate aproape concepe de un singur proprietar
In nisipul riulul ce trece prin mo§ia sa §i in limitele
hotarelor sale.
Nu tot nisipul contine praf de aur §i in acelea§i
cantithtl, variand dup. torente §i dupa erosiunile mal
mal miel, ce era(' facute de ape prin terenurile
prin care treceail. Tiganif incercaii nisipul §i '§l a§elatt
corturile acolo unde puteail da de urma de praf de aur.
Consume.' viala lor intragh pentru chutarea cator-va ocale
de aur.
A§a se §i explica ca numaI aceasth populatiune no-
mad& care se mullumea cu un mic ca§tig se ocupa cu
strangerea aurulul, §i tot ast-fel se §1 explica cum de niel
un proprietar vre-o (lath nu a manifestat vre-o pretentie
asupra aurulul extras in infima cantitate din nisipul duph
mo§ia sa §i tot ast-fel se explica §i cum niel Domnia
nu '§l-a reservat proprietatea aurulul duph cum 'l-a re-
servat proprietatea comorilor ingropate. Domnia nu a
intervenit de cat din punct de vedere fiscal impunènd
pe liganI la plata unul imposit.
Acestea dise asupra minelor in general, -vedem tot-
www.dacoromanica.ro
 377

d'odata, oh nu gdsim nicI In codul luI Caragea vre-o dis-

positiune relativa. la salinele ce se exploatati de Domnie
pe mo§iele particulare.
Nol am analisat deja In perioada precedentd hrisovul
domnesc a lul Vodd Caragea referitoe la ocnele Slanicul
apartinènd Eforiei Spitalelor Civile i la dijma la care
are drept. Am vOut ca. Yob. Caragea, nu a schimbat
nimio din trecut §i dacd a addogat a fost numal, pentru
a asigura perpetuitatea dij me! in viitor. Tot ast-fel §i
Grigore Dimitrie Ghica Voevod prin hrisovul sal din 5
Oct. 1824. Ne marginim a retrimite la 4ilele noastre de
mal, sus In aceasta privintd, cAnd am analisat acele do-
cumen te.
Este important sa. mentionam aci cele ce am çlis
deja cd hrisovul din 1824 a luf Grigore D. Ghica W.
formeazd titlul definitiv, documentul de cdpetenia al
Eforiet asupra dijmel de sare de oare-ce el a fost cel dupd
urma ce s'a dat Eforiel, aproape In preçliva Regulamen-
tulul organic. Am vèçlut ca principiele de drept conti-
nute Intr'Insul aú fost consacrate §i neschimbate de ve-
chile legiuirI, pAnd la Regulamentul organic.
Rèmdne acuma sit vedem daca Regulamentul organic
a adus vre-o schimbare la traditiunea dreptulul In aceastd
privintd? In ce consista. modificarea ce a adus? Inteun
cuvInt care sunt princípiele care ail fost consacrate §i
sanctionate de regulament.
Pentru a ne pu tea da bine seama de textele ce le
vom gäsi In Regulament trebue fax% Indoiald s. ne o-
cupdm de lucrdrile pregAtitoare ale Regulamentulul, §i
In discutiunile la care textele din proectul Regulamentulul,
ail dat na§tere, s cautain cheia, care ne va deschide
calea pentru a da adevératul mieles articolelor din textul
definitiv votat de adunare cu aprobarea Presidentelul.
Nol am vèclut In prima parte a acestul capitol In
ce mod a fost alcdtuit proectul §i care a fost procedura
www.dacoromanica.ro
 378

admisa pentru votarea proectului de regulament de catre

Obleasca Adunare.
In ceea ce prive§te salinele lata. ce gasim in lucraOle
pregatitoare :
Mai intai vedem ca proectul de regulament se ocupa
de saline cu ocasiuuea reglementarel Finan felor tarei care .
forma Capitolul III din Proect. Noi §tim ca veni tul oc-
nelor a format §i in trecut o huna parte din venitul
general al Domniel la inceput, al Statului mal in urma,
de aceea este foarte natural, ca cu ocasiunea reglemen-
tare! veniturilor Statului la Sectiunea III. Ramuri de ve-
niturile Statulul art. 67 $ IX vinçlarea prin contract a
ocnelor §i in Capitolul III, proectul s'a ocupat 55i de
otcupul ocnelor de sare In articolele 126 §i 1.27:

Art. 126. Otcupul ~olor de sare, se va lucra dupg

chipul urmgtor :
Sarea strAing este opritä a intra In tar5, §i nu
se va putea scoate sare de crit mime din ocnele co-
prinse In contract, dupl obiceiul ce se umeazA; pro-
cum i nimenI nu va putea s6 deschi05. Ocng de sare
pe a sa mo§ie fiind-cä acest drept este mima/ al
Stbpanire/.
Acest venit de acum Inainte, se va vinde prin
strigare la cochil vechY, inaintea Obstete/ Adungrl,
la col ce se va argta eu conditil ma/ folositoare peutru
Stat, §i contractul nu se va putea face pe mal putiu
de treY anY.
Pretul sgrel la gura OcneY, se va hotArI cdte le!
cind-spre 4ece pentru suta de oca, li ce! ce Vor merge
sä o cumpere acolo, vor fi slobo4I de a o vinde In tot
coprinsul Printipatultfi ; iar peste hotarele t6rel, are
dreptul de a vinde sare numaY cump6r6torul ocnelor
§i dupg orT-ce pret, va putea. Acesta Insä va fi Inda-
torat s6 Indestuleze capitala §i toate cele-l'alte orne
cu sarea trebuincioas6 la consumatia locuitorilor, fgrU
de a putea la nid o intamplare, sä o vIn4ä mal mult
de 4ece parale ocaua fiind adausul de patru parale la
www.dacoromanica.ro
 379

oca peste ease coprinse in pretul de 15 leT suta, o

resplatire cu prisos pentru cheltuiala transportuluY 4i
a Inmagazinaret
Art. 127. Satele co erati panä mira oranduite in
slujba ocnelor, li a azora o parte de dajdie, se platea
de catre cumparatorY se vor ae(;la ca Dajdia dupa a-
semanarea li celor-l'alte sate, i totalul banilor acestor
Dajdil se va plati la visterie pe fie-care trimestru de
catre cump6rator, va trebui lusa ca drepturile li da-
toriile reoiproce intre cump6rator i lucratoril acestor
sato, sa se regulariseasol dupa un chip hotaritor li
drept 1).

Acestea sunt articolele din proect care se ocupa de

otcupul de venitul ocnelor. Art. 126 In § I stabile§te ca
§1 de aci inainte monopolul Statulul va subsista asupra
exploatarel ocnelor. Ast-fel pentru a impedeca concurenta
ce s'ar putea face Statuluf dintr'o tara straina se hota-
re§te ca: Sarea strdind este opritd a infra in (ara; iar
pentru a stabili un control asupra exploatarel §i a Ira-
pedeca concurenta in interiorul tare!, textul adaoga
nu se va putea scoate sare de ah numai din ocnele
anume coprinse in contract, dupel obiceiul care urmeazil ;
preculn fi nimeni nd va putea O deschidei ocnd de sare
pe a sa mo#0, fiind-cei acest drept este numai al Stdpci-
nirei.
Asupra pagel din urma din acest paragraf trebue
sa observam, ca se mentioneaza ca cel ce vor scoate sare
nu vor putea sa o faca de citt din ocnele anume co-
prinse in contract. .Cu alte cuvinte ce! ce vor lua asupra
lor exploatarea ocnelor nu vor putea de la sine numal
in basa dreptulul de a exploata ocnele se mal deschidea
§i alte ocne. Statul arendand anume ocne pentru un
pret oare-care nu intelegea sa. acorde arendaplui drep-
tul de a lua sare §i din alte ocne neprevNu te in con-
1) An. parl. tom. I, pag. 140-141.
www.dacoromanica.ro
 380

tract. Dar acest articol mal adaoga cuvintele: dupet obi-

ceiul ce se urmeazd. Care este sensul acestor cuvinte, se
raporta ele la numérul ocnelor, ca adica nu se va
scoate sare de cat din ocne prevOute in contract §i ca
acesta era obiceiul ce se urmeaza a nu se acorda cum-
p6ratorilor de ocna dreptul de a deschide ocne nol in
alte localita4l, saü prin aceste cuvinte dupti obiceiul ce
se urmeaza, trebue sa Intelegem ca rnodul de exploatare
normele §i drepturile respective ce puteali sa ja na§tere
cu ocasiunea exploatarel unei ocne se urmati ca pana
ad. Nol credem cà. orl-care din aceste solutiunl se
adopta : fie ca obiceiul ce se urma trebuia observat nu-
mal in cea ce se refera la num6rul ocnelor fie ca obi-
ceiul ce se urma trebuie sa se raporte la toate cele-l'alté
modurl §i norme cat §i drepturl, resultatul este acela§1
de oare-ce vedem a se raporta textul la contractele de
exploatare a ocnelor, carl prevedeati in mod amanuntit
nu numal modurile §i normele de exploatare, dar §1 drep-
turile carI trebuiag sa fie respectate. Printre acestea vom'
mentiona numal dijma, ce trebuiati sa plateasca cumpè-
ratoril ocnelor in banl sail in natura proprietarilor oc-
nelor. Am vOut ca pana la regulamentul organic aren-
da§il ocnelor aveail aceasta obligatiune, vom vedea ca §i in
urma regulamentulul organic vom gasi ace1ea§1 disposi-
tiunl in contractele de arendare a ocnelor ce vom analisa.
In II se prevede ca de aci inainte ocnele nu
se vor mal cauta in credinta ci se vor arenda prin li-
citatie (cochil vechl). Ca aceasta arendare se va face
catre eel ce va oferi conditiunile cele mal avantagioase,
de asemenea ca termenul de arendare nu va fi mal
scurt de treI anl. Aceste dispositiunI luat pentru a
se pune o stavila risiper celef marI ce se facea cand
ocnele se cautatt in regie din care causa nu se putea
conta pe un venit sigur, tot asemenea s'a cautat a se
prelungi termenul contractulul pentru a se asigura mal
www.dacoromanica.ro
 381

bine atat Vistieria avénd un cuantum fixat pe mal multi

anl, cat §:i pe antreprenorl pentru a putea compensa pier-
derile ce ar fi putut suferi In vre-un an, In anil urratorl.
III stabile§te pretul sarel la gura ocnel, in interiorul
Iarel, cat §i peste hotare.
Art. 127 ocupandu-se de dajdiele ce trebuiati sa le
plateasca cumpèrétoril ocnelor pentru satele ce lucrail
la ocne, stabile§te uniformitatea dajdielor acelor sate cu
acelor l'alte : de asemenea prevede ca drepturile §i inda-
toririle reciproce intre cump6ratorl §i locuitoril acelor
sate sa se reguleze Inteun chip hotarator §1 drept. Nu
se stabile§te, earl vor fi normele, se prevede mal mult un
desiderat care va servi de principia conduator pentru
o regulamentare ulterioara. Am vèçlut cA adesea se co-
miteaü de cel-ce exploataa ocnele fata de locui-
toril satelor; carI lucraü ocnele. Sam ca in Muntenia lo-
cuitoril din prejurul ocnelor din vechl timpuri saii ocu-
pat cu lucrarea ocnelor §i nu ail incetat niel odatA de
a se indeletnici cu lucrarea ocnelor. Am vNut, ca ori
care era modul de exploatare al ocnelor, fie iñ regie, fie
prin arendare locuitoril din satele invecinate lucrail la
ocne, pe el nu'l privea de loe imprejurarea ca une-orl
se exploatei ocnele In regie iar alte-orl ocnele era aren-
date.
Vedem cA In articolele din proect nu se vorbeste
nimic de dreplurile proprietarilor ocnel asupra dijrnel de
sare. Trebue oare de aci sa conchidem ca prin aceasta
tacere cel-ce aU alcatuit proectul regulamentulul aU voit
sa declare pe de o parte pe Stat proprietar al Salinelor
sati mal bine 4is al gismentelor de sare, iar pe de alta
sa rApeasca proprietarilor de ocna dreptul lor la dijma.
Nol nu credem aceasta pentru mal multe motive.
Mal Intal am vqut ca regularnentul organic a pas-
trat vechile principil §i ca. printre acestea dreptul de
proprietate nu a fost de loe §tirbit din cea-ce era mal
www.dacoromanica.ro
 382

Main te, am vèfilut asupra acestul punct declaratiunea de

principil In resumatul proectuluI Intocmit pe comitetul
special publicat de obsteasca adunare dup. Invitarea fä-
cuta de Pre§edintele Kisseleff. Dar mal mult prin arti-
colele 126 §i 127 a§a cum ail fost concepute In proectul
regulamentuluf nu se stabile§te de cat monopolul Sta-
tulul, reglementandu-se acest venit cu ocasiunea alcatuirel
capitoluluI relativ la finantele tare!.
Aceste articole nu ail stabilit dreptul de proprietate
al Statulul asupra sarei din fundul pamIntuluf. In acest
capitol cestiunea a rémas In proect ne atinsa, fie ca s'a
creçlut inutil a se mal reglementa special odata ce se
refera la contractele In vigoare care prevedeail dijma ce
se platea proprietarilor, fie ca nu avea proectul sa se
ocupe de cestiunea proprietatel saline! §i a sarel cu o-
casiunea reglementare1 venitulul Statulul, - aceste arti-
cole din cap. 3 nu se ocupail de Saline de cat din
punct de vedere a partel de venit cu care contribuiaii
In venitul general al StatuluI, aläturea de cele-l'alte ve-
niturI prevOute de acest articol.
Cestiunea proprietatet mine! de sare nu s'a tran§at
(led prin aceste articole din proect In favoarea Statului,
dar ma' mult atat din litera cat §i din spiritul art. 126
§ I din proect, reese In mod evident ca Statul nu '§I-a
reservat de cat dreptul de a deschide dênsul ocne de sare,
nu '§l-areservat cu alte cuvinte de cal monopolul ex-
ploatarel, iar nu proprietatea mine! de sare. Nu s'a o-
cupat de proprietatea asupra gismentelor de sare de
oare-ce nu a stabilit de cat drepturile Statuluf MIA de
mina de sare In cea-ce prive§te numal venitul In care
sporea venitul general fara a discuta sail tran§a care erail
drepturile proprietartiluf ocnel °data ce Statul deschi-
sese ocna.
Inca o dovada ca acest articol 1.26 din proect nu
s'a ocupat de cestiunea proprietatel arei sail de ces-
www.dacoromanica.ro
 383

tiunea de a se §ti daca §i de aci lnainte proprietarul

suprafetel mar continua sa aiba dreptul de a percepe
dij ma, fie In natura fie In banl, de la ocna deschisa pe
mo§ia sa de stapanire este §i urmatoarea imprejurare.
Vedem ca articolul 1.26 §i a§a cum este redactat In proect
nu vorbea de cat de dreptul de a deschide ocne pentru
viitor. Articolul çlice : nimeni nu va putea sa deschkla
ocne de sare pe a sa mo§ie, fiind-ca acest drept este
numal al Stapaniel.
Prin urmare este cert facènd chiar abstractiune de
trecut ca de aci Inainte dreptul de a deschide ocne nu
este de cat al Stapanirel. Acesta nu se poate discuta.
Pentru cel ce ar voi sa vaçla mal mult de cat conser-
varea monopolulul exploatarel ocnelor, pentru viitor : Statul
este declarat de stapan asupra ocnelor ce s'ar mal des-
chide. S. admitem pentru un moment, aceasta ipotesa
contraria trecutulul istoric al dreptulul In aceasta pri-
vinta, dar imediat vedem ca o Intreaga categorie de ocne
§i putem 4ice toate ocnele nu sunt visate de acest ar-
ticol, de oare-ce §tim ca In momentul alcatuirel proectulul
eraii deschise trel ocne In Muntenia : Ocnele marl pe
mo§ia Sf. Panteleimon, Telega pe mo§ia Manastirel Mar-
ginen! §i Slanicul pe mo§ia. Manastirel Coltel. Iata dar
un articol chemat sa transeze ni§te drepturl destul de
importante, ni§te drepturI de proprietate recunoscute de
veacurI. Dap& parerea contrarie acest articol a tran§at
drepturile in favoarea stattilul a avut Wsâ grija de a
lasa netran§ata cestiunea pentru toate ocnele In finta,
nu ar fi vorbit de cat de ocnele ce s'ar mal deschide
In viitor, cu toate a In pritnul paragraf cu cate-va cu-
vinte mal sus, acest drept de a deschide ocne noul este
interzis §i contracciilor Statulul. Prin urmare resulta. de
aci ca In ceea ce privege ocnele ce s'ar mal deschide,
Statul ar fi dobandit desèvar§ita stapanire atat §i nimic
mal mult. Nimic pentru ocnele lucratoare In finta, prin
www.dacoromanica.ro
 384

urmare nefiind un. text care sa rapease& dreptul existent

al proprietarilor ocnelor, el vor continua s. fie proprie-
tar!, vor percege echivalentul dreptuluf Jot dug& vechiul
lor drept de mal multe ori secular. Pentru a fi logic&
teoria contratO ar trebui sa admitO a grin tacerea ar-
ticoluluf 126 s'a rapit proprietatea sAref nu numal pentru
viitor dar §1 in trecut din mAinele proprietarulul supra-
fete! atribuindu-se Statuluf, cel putin nu s'ar face dis-
tinctiunl imposibile de admis far& nicl un rost. Sad ea
articolul 126 a voit s& inoveze §i atuncl inovatia a tre-
buit sa fie fault& in vre-un interes sA atribue proprie-
tatea real& Statuluf asupra tutulor ocnelor sail ca arti-
colul nu a voit sa schimbe starea lucrurilor.
A admite interpretarea in sensul ca grin art. 126
s'a tran§at cestiunea proprietillel saline' este absurd de
oare-ce nu se poate sustine basat pe art. 126 de at pen-
tru viitor §i penti;u viitor, numal probabilitatea cä. s'ar
mal putea deschide ocne eu toate ca vedem ea tot acest
articol interqice chiar arenda§ilor Statuluf s& deschi4a
ocne noT, prin urmare acest articol nu a atribuit .niel o
ocnO. Statulul ci nurnal posibilita tea de a deschide ocne.
Prin urmare niel un interes practic in ceea-ce pri-
ve§te proprietatea pentru Stat. Tref ocne se exploataii §1
numaf tref ocne, trel ocne aU continuat sa fie exploatate,
§i aceste tref ocne nu sunt coprinse in articolul din pro-
ect. Intrebarea ce trebue imediat salt pue cine-va este
urmatoarea: cum se poate aceasta ? i réspunsul este
foarte simplu.
Aceasta nu este posibil, prin urmare tog& teoria este
gre§itA, nu se rea4imA pe nimic, nu imbrati§easja adeve-
rata stare a lucrurilor, nu este niel logic& nu este de at
absurda §i ca atare domeniul absurduluf fiind nernar-
ginit, destul loe pentru fantesiste teorif Mr& reacjim pe
realitate.
SA vedem acuma daca parerea noastra are In fa-
www.dacoromanica.ro
 385

voarea sa nu numal trecutul istoric al dreptulul dar poate

invoca in favoarea sa spiritul §1 litera textuluT §i clan
cadreaqa cu cele-l'alte dispositiunT ce pu tent sa mar gasim
In regulament. Ne ocupam numaT de proectul regulamen-
tuluT, cautam sa ne dm seama de dispositiunile sale ca §i
cand aceste articole din proiect s'ar fi votat intocmal fara
modificare §i °data ce vom stabili cari sunt principiele
cari se degajeaqa le vom urmari in desbaterile la care
aft putut da loe §i le vom cauta din nott in redactiunea
definitiva data articolelor a§a cum aft fost votate.
Demonstratiunea noastra va fi facuta daca vom psi
acelea§1 principil atat in proect cat §1 in articolele ad-
mise, §i cu atat aceasta demonstratie se va impune mal
mult and vom putea vedea a principiele ce no! susti-
nem aii fost discutate in desbaterT, ca lor li se pusese
altele inainte, insa ca principiile ce sustinem ati triumfat
asupra unor parer! cad nu aveaii nicl un interes practic,
carT, puse inainte fara mare chibquinta ad fost inlaturate
ca fiind contraril traditiunef dreptulul pe care regula-
mentul a cautat sa o respecte.
Intr'adevèr, am vèzut §i §tim §1 care este tradi-
liunea dreptulul §i care este redactiunea din proect, de
acea noi credem ca singura solutiune care poate fi ad-
misa, este urmatoarea pe care o resumam ast-fel : Prin
art. 126 §i 127 proectul nu a venit de cat sa reglemen-
teze monopolul Statului cu ocasiunea intocmirel capita-
lulu' relativ la veniturile generale ale statuluT, nu s'a o-
cupat de aceasta cestiune a proprietatil ocnel, a consa-
crat'o ins& in mod implicit in favoarea proprietarului su-
prafetel de oare-ce nu a declarat a Stapinirea este pro-
prietara a sarei cea ce ar fi putut fac'e, ci numaT ca
dreptul de a deschide °cue este reservat pe seama Sta-
pink& Acesta este foarte important de stabilit de oare-
ce ast-fel s'ar fi exprimat articolul daca ar fi fost vorba
de exploatarea until venit domenial al Statului, §i daca
26
www.dacoromanica.ro
 386

Statul ar fi voit sa'§i reguleze situayunea sa fata de

proprietarul suprafetei, ar fi inceput fire§te sí reguleze
situatiunea sa din momentul in care se alcaluia proec-
tul. S'ar fi ocupat de ocnele lucratoare, ar fi spus un
cufént asupra lor care sa ne indritueasca sa credem ca
drepturile proprietarilor aü fost confiscate In favoarea
Statului, nu ar fi reglementat numal o ipotesa inlaturata
chiar prin acela§1 articol. Dar mal mult, acest articol se
refer& la contracte §1 la vechiul obiceiü i atat prin con-
tracte cat §i prin vechiul obiceiü erea impusa obligatiu-
nea cumparatorilor ocnelor de a pliiti dij ma proprietarilor
ocnelor in afar& de pretul e§it la licitatie dupa cum
plateail §i lucrarea ocnelor §i de acea ne fiind sea-
çlute aceste sarcine din pretul ce ar fi e§it la licitatie
eraii considerate ca in afar& de suma veniturilor Stain-
lui §i de aceasta nu se ocupa de dinsele. Cu drept sail
fara drept s'a considerat ca o conditie a contractelor
nu s'a vorbit de dreptul proprietarului asupra ocnelor
§1 nici de dijma la care ei aveail drept.
Daca ne-am gasi açlf numal in fata art 1.26 §i 127
din proect §i am avea sa ne pronuntam, asupra cestiunei
de a sci daca se ma! datore§te proprietarulul suprafete.I
vre-o dijma din sarea extrasa §i constatand câ prin a-
ceste douò articole nu s'a stabilit de cat monopolul ex-
ploatarel, fartt indoiala ca pentru a r6spunde in mod
categoric ne-am intreba: care este traditiunea dreptului
§1 daca In regulamentul organic nu gasim alte texte
sa schimbe vechile principii ? Traditiunea dreptului
o cunoa§tem. Sa ne intrebam acuma dupti cum am facut
§i asupra vechilor no§tri codice daca avem in Regula-
ment vre-o dispositiune asupra minelor In .general §i a-
supra salinelor in special. Afa.ra de art 1.26 §11.27 care
am vèçlut ca nu se ocupa de cestiunea proprietatei sa-
linel sad gismentelor de sare.

www.dacoromanica.ro
 387

lata ce gasim In proectul de regulament asupra

minelor In general In capitolul V, despre Comerl, sectia
V, pentru lucrarea ?nimio). :

Art 178. Cand se va descoperi niscare-va mino In

pdmintul. vre-unuY particular, acesta slobod va fi sd.
le lucreze singar, orY sd le inchirieze altuia, dupd voia
luY, clAnd StdpAnireY a qecea parte in naturd, sal pla-
find vistierieY a çiecea parte din c/§tig, scotAnd mal
IntiiI la amandou6 Int/mpldrile toate cheltuelile lucrdrd.
Art. 179. lar de se va dovedi cd stdpanul mo§ieY
unde s'a gdsit mesto mine, dupd sorocul de 18 lunY
co 'I va da Domnul, nu va avea mijloc de a le lucra
singar, nicY va voi a le inchiria altuia, atund Domnul
dimpreund cu obidnuita Adunare, vor chibzui de vor
gdsi cu cale, mijloace de a lucra acele mine, cl/nd
stdpftnulul moid a jecea parte din c,a§tig, dupg ce
se vor scoate cheltuelile lucrdreY §i, pe lAngl aceasta
despdgubindu-1 dupg cuviintä pentru stric/ciunile ce
vor fi pricinuit mcnid sale sdpatul §i lucrarea minelor.
Pdcura, pietrdriile §i. alte productur/ carY se Intrebu-
inteazd de Ob§te in Principat, nu vor pl/ti niel o
çleciuiald,

Primul principia care se degajeaza este : Proprie-

tarul suprafeteI este recunoscut ca proprietar al mine!.
Prin urmare principiul accesiunel este consacrat prin nceste
articole, trebue lusa imediat sa aducem acestul principia
temperamentele aduse de dreptul bizantin atat In inte-
resul general cat §i In interesul fisculur.
Un lucru este constatat, proprietarul suprafetel este
proprietar al subsolulul. Acesta este principiul. In ce mod
va exercita dinsul dreptul de proprietate ce i-se recu-
noaste, aceasta este o alta cestiune. Dreptul de absoluta
proprietate nu este ata de absolut prin el Insu§1 In cat
sa nu pata fi exercitat cu oare-carl restrictiunl §i oare-
care modalitatl, carI ail venit Cu timpul sa impieteze

www.dacoromanica.ro
 888

asupra domeniulut séa. Interesul general, acest antagonist

vechiti al dreptulul individual a limitat adesea pe acesta
din mina dupa timpurl, nevol si popoare dupa cum exer-
citiul se'il cerca o mal mare parte de sacrificitl indivi-
dulul fata de obstime.
Vedem ast-fel ca proprietarul mine! trebuie sa dea
stapanirel a çlecea parte In natura sat' platind vistierieT
a çlecea parte din castig din beneficiul net In ambele
casurl. Prin urmare In interes general, fiscul intervine
salt reclame partea sa de la proprietarul suprafetel. Tot
In interes general se prevede casul In care proprietarul
nu ar avea mijloacele sat' nu ar voi sa exploateze minele
gasite In mosia sa, Statul intervine prin organele sale.
Domnul II acorda ma! Intèiii un termen de 18 lunl
pentru a exploata sail a conceda mina, dupa care daca
Statul are interes din punct de vedere a avutiel generale
care trebue sporita, Domnul Impreuna cu Obsteasca
adunare vor putea chibzui mijloacele spre a lucra acele
mine.
Prin urmare, numal In cas de refus nejustificat sail
In cas de neputinta, Statul poate concede altel persoane
exploatarea une! mine. Vom vedea ca mal este un cas
In care exploatarea poate fi luata din mana proprieta-
ruin! suprafetel.
Dar In acest cas cu toate ca proprietarul nu maI
exploataza el mina Insa el nu va fi privat de dreptul
sèü. Statul reglementand exercitiii dreptulul de proprie-
tate nu cauta sa 'I confisce In interesul general si de
acea se recunoaste dreptul proprietaruluI suprafetel sa
concure la beneficiele realisate. Proprietarul va avea
ca si Statul a çlecea parte din castigul net. Acest arti-
col 1.79 prevede pentru prciprietar si dreptul de a fi
despagubit pentru stricaciunile ce s'ar fi pricinuit mo-
siel sale. Acest drept de despagubire are atat rolul de
a garanta pe proprietar In contra vre unel pagube ce
www.dacoromanica.ro
 889

ar putea suferi in exercitiul dreptulur WI de superficiar

cat §i pentru a pune o stavila incercarilor indrasnete
de a scormoni pamintul fara marl §anse de ca§tig.
Acestea sunt dispositiunile generale earl se degajeaza
din aceste dou6 articole relative la mine. Prin urmare
proprietarul suprafetel care este §i proprietar al mine!
poate sa se gaseasca In douè situatiuni. Prima iptesel,
el singur exploateaza mina: Nu va avea de cat sa dea
Stainlui a (jecea parte din venitul net, daft. din unele
minereurl indicate la finele art. 179. A doua ipotesii,
exploatarea se face de un altul de cat proprietarul : se
acorda proprietarulul a zecea parte din ca§tigul net §i
dreptul la despagubire in cas de stricaciune a pamtn-
tului. Negre§it Statul in aceasta din urma ipotesa prin-
tre conditiunile de exploatare va prevedea §i zecluiala
din venitul net la care are drept.
Este bine sa ne reamintim care anti principiele
call dominail in legislatiunea roman& din care '§I trag
origina. La Inceput principiu, accesiunel in toata pleni-
tudinea sa. Gitsim ast-fel: qui dominus est soli, dominus
est coeli el inferarum. Si in alte paragrafe aratand pana
unde merge proprietatea superficiaruluf zice : usque ad
imfera. Mal taNiii Statul intervine In interes general din
punct de vedere social §i fiscal ajungènd pana §i la
dreptul de a concede unui terliii exploatarea minelor
and proprietarul nu exploata. Am analisat documentele
juridice ce am gasit In vechia legislatia Roman& §i in
legislatia romana bizantina, este interesant de a repro-
duce aci: Legea 3 de illetaller. Cod. Liv. XI lit. VI.
hnpp. Gratianus,Valentinianus et 'Theodosius A. A. A. Floro
prcefecto proetorio, ce am analisat In prima parte a stn-
diulul nostru. Acest text hotare§te ca: Cei ce exploateazd
mine situate in proprietatea altuia, sti fie obligati sti dea
fiscului a glecea parle din materiele ce vor scoate prin
munca lor fi o altd a zecea parte proprietarului mofiei
www.dacoromanica.ro
 390

in care se gel seste mina. Iar in cea ce priveste cele-l'alte

opt ZeCiMi sei fie ale celui ce exploateazit.
Credem inutil de a mat insista asupra asemanarel
principielor care se degajeaza din textele romane in ra-
port Cu acelea earl ali fost consacrate prin arlicolele
178 §i 179 regulamentul organic, de oare-ce gashn Inire
ele nu numal analOgie dar chiar identitate aproape per-
fecta. Inca o dovada mal mult ca asupra cestiunel de
care ne °cupric', traditiunea dreptului vechiii a fost pas-
trata. Traditiunea dreptului pe care am vOnt-o respec-
tata §i sanctionata de dispositiuni legale de catre Hri-
soavele Domne§ti cari sunt acte ale puterei suverane a
Statului, Domnul avènd dreptul de a face acte cu pu-
tere de lege.
Vedem dar ca In textele In care Regulamentul s'a
ocupat de mine §i de situatiunea in care ele se gasesc
de o parte, fat& de proprietarul suprafelei, de alta fata
de Stat, nol gasit dreptul proprietarului suprafetel res-
pectat, reglementul in limitele interesului general. Un
punct este cert §i esential, proprietarul suprafetei nu a
vOut confiscat dreptul s'étl prin Regulament, 'I se re-
cunoa§te dupa imprejurari dreptul de a exploata singur
mina sat dreptul la ca§tigul presumat ce ar fi putut
singur realisa; In ambele casuri Statul '§1 reserva o
parte din beneficii.
Daca analogía insa este perfecta intre principiele
generale ce se degajeaza din vechiti drept §i cele ce
gasim In art. 178 §i 1.79 din Regulament, atat In ceea
ce se refera la dreptul proprietarului suprafetel §1 la
partea ce se cuvine Stapanirei In ceea ce prive§te par-
ticiparea ambilor la beneficiele minei independent de
faptul exploatarei, fie ca mina se exploaleaza de pro-
prietar, fie ca exploatarea minel este concedatä unui
iertill ; vedem totu§i ca exista o deosebire §i o deosebire
simtitoare din punct de vedere al cuantumului cotitalel
www.dacoromanica.ro
 391

ce se acorda proprietarulul suprafetel §i Statulul de catre

un al treilea, and mina nu se exploateaza de proprietar,
sail al cotitatel ce se acorda numal Statulul and mina
se exploata de proprietarul superficiar. Vedem ast-fel
atdt In textele ce le-am putut afla din legislatiunea ro-
mana independent din care epoca fac parte, cat §i In
Hrisoavele Domne§t1 ce am analisat cotitatea ce se acorda,
adia dijma se socotea din venitul brut din toata can-
titatea productulul minier ce se extrage. Proprietarul
are drept dijma a zecea parte din tot ce se extrage.
Textul roman qice ca se vor face çlece WIT din
materiele ce se vor extrage, a çiecea parte se va da
proprietarulul suprafetel, a çlecea parte fisculul, lar opt Oe-
ciml sa fie ale celul ce exploateaza pentru munca lul. Nu se
vorbe§te nimic de cheltuelile extra ctiunel §1 exploatarel mi-
nelor. Tot ast-fel am véçlut ca. toate Hrisoavele Domnescl
hotOresc ca dijma proprietarulul sa fie din zece pally una
din toata sarea ce se va scoate din bolovanl marl §i micl §i
din sarea marunta atribuind chiar pana la a treia parte din
sarea marunta proprietarulul mo§iel. Nol §tim ca In vechi-
me mal cu seama and mijloacele de exploatare erati anevo-
ioase, cheltuelile de exploatare puteati sa fie egale cu juma-
tate din valoarea productiunel unel mine, cate o data
chiar sa Intreaa aceasta proportie §i ast-fel can titatea
ce se acorda proprietarulul §i Statulul sa ajunga a fi
aproape egale cu acea ce putea agonisi exploatatorul cu
multa truda §i cheltuiala. Cu timpul Insa In alte legis-
latiunl ale altor tarl car' '§I gasesc origina mal apro-
piata sail mal departata tot In dreptul roman vedem
'§I face cale un alt principiù care sa armueasca drep-
turile dintre : Proprietar superficiar, Stat, §i exploatator.
Se ja mal In bagare de seama situatiunea atAt de pre,
cara a antreprenorulul exploatarei mina ce i se creaza.
punéndu-se numal in socoteala sa cheltuelile exploatarel,
se ajunge ast-fel la resultatul a se scade mal in-
www.dacoromanica.ro
 392

MI din venitul ce a putut da mina toate cheltuelile §i

din beneficiul net se atribue a (jecea parte Proprietarulul
§i Stahllul. De aci Inainte dijma nu se mal datore§te
din venitul brut ci din venitul net al minel. Aceasta
dispositiune a carel urma nu o gasim In vechia noastra
1egis1atie romana nicl In Hrisoavele Domne§tT, vedem
este consacratA prin teXtele regulamentulul organic.
Acestea çlise, reIntorcèndu-ne lied la cestiunea noastra
de a §ti ce ar trebui sa hotaram, daca. ne-am gasi numal
Lift de art. 126 §i 127 art. 1.78 §i '179 din proectul re-
gulamentulul, In ceca-ce prive§te drepturile proprietarulul
ocnel asupra sarel din ocnele sale? Nol am rèspunde:
Prin articolele 126 §i 127 s'a mentinut monopolul Sta-
tulul asupra exploalarel ocnelor fara a se declara insa
Statul proprietar al gismentelor de sane, prin urmare
referindu-ne la art. 1.78 §i 179 care acorda proprietarului
a cjecea parte din produs and mina nu se exploateaza
de dènsul, am aplica spetel noastre acelea§1 principil §i
ast-fel am 4ice : Proprietarul ocnel va avea drept la
dijma din (jece 041 una ca mal Inainte cu deosebire
nunial ca dijma va fi de aci Inainte din beneficiul net
iar nu din beneficiul brut ca mal Inainte.
Obiectiunea ce ni-s'ar putea face, ca nu am fi au-
torisall de a asimila casul In care mina este concedata
unul al treilea, din causa neputintel proprietarulul de a
exploata, neavènd mijloace sati nevoind ale Inchiria cu
casul stabilirel until monopol asupra exploatarel unul
mineral oare-care precum sarea no' credem a nu este
serioasa de oare-ce este stint §i nitnenl nu poate con-
testa StatuluI dreptul de a monopolisa industria
In lntregimea sa, cu atat mal mult Statul poate Infiinta
monopol numal asupra exploatarel unul fel de mineral
In interes general. Ast-fel In trecut Statul a Inffintat mo-
nopolul asupra exploatarel ocnelor pe care continua de
al mentine §i prin regulament, vedem câ nu se mal
www.dacoromanica.ro
 393

Infiinteaza un alt monopol asupra unuI alt mineral.

Prin urmare lasand la o parte cestiunea stireI, pro-
prietarul suprafetel va putea sa exploateze singur cele
l'alte mine sad un al treilea va exploata dup. Impreju-
rarl, In ambele casurl art. 1.78 §i 179 recunosc proprie-
tarulul suprafetel dijma din dece partI una din beneficiul
net, sa presupunem ea Statul ar voi srt creeze un noil mo-
nopol; de ex. asupra exploatarel pacurel §i. a lignitel, ar
putea oare cine-va sa suslie ca prin crearea monopolulul
exploatarel s'ar confisca dreptul proprietaruluI. Ca adica
Statul ar putea sa exploaleze puturile de pacura §1 mine
de lignit, fara sa atribue proprietarulul suprafeteI a decea
parte din venitul net daca. s'ar psi flama! In fata art.
178 §i 179? negre§it ca nu.
Este inutil credem sa mal discutam cestiunea daca
Statul. poate sa paraliseze exercitiul dreptuluI de proprie-
tate? Incontestabil ca da. In interes public se poate tar-
mud exercitiul dreptulul de proprietate pana la limita,
decl, Impedica pe proprietar de a usa de lucrul ski In
oare-care mod, cand din acest mod de excertiii poate
resulta vre-o vatamare interesulul public. Statul poate
sa mè Impedice pe mine proprietar de a nu usa Intr'un
mod oare-care de mo§ia mea in interes genel.al, dar la
acest drept este §1 un corolar, nicl Statul nu poate usa
de lucrul mell In modul in care mie 'ml este defins
In interes general de cat dandu-ml echivalentul prof'.
tuluI ce a'§I fi putut eft obtine, usand de mo§ia mea dupa
cum a'§I fi dorit. Prin urmare aplicand aceste principil
la casul nostru vedem ca stabilirea unlit monopol de
exploatare poate avea de efect raportandu-se la mine,
de a Impedeca pe un proprietar, de a exploata minele
similare supuse monopolulul din mo§ia sa, dar tot de o
data nicl Statul nu poate sa le exploateze de ctlt recu-
noscèndu-ml la randul sèft In cas de a exploata el mina

www.dacoromanica.ro
 394

dr eptul met' la dijma la care. am drept, care nu este

alt ceva de cat echivalentul profitulul ce a§ fi putut trage ell,
daca di proprietarul mo§iel expIoatam mina din mo§ia mea.
Vedem dara ca nu poate exista nicl o obiectiune serioasa
la aplicarea acestor principil indiscutabile la casul nostru §i
de aceea credem a aceasta ar fi fost solutiunea care s'ar fi
impus daca textele din proectul regulamentulul ar fi fost
votate nemodificate: Deel proprietarul ocnelor ar fi avut
drept de a pretinde dijma din çlece parli una din venitul net.
Singura cestiune ce enuntam ca ar fi putut sa se dis-
cute, este aceea de a se sci daca aceste dispositiunl cari
schimbail darea din venitul brut in net, putea sa se a-
plice §i ocnelor deja in exploatare, sail (lac& ocnele deja
in lucru trebuiaii sa fie carmuite de vechile lor arzaminte
§i ded noile dispositiunl nu intrail In vigoare de cat la
noui exploatarI. Nu credem sa se fi putut In mod serios
sa se sustie ca Regulamentul organic prin art. 1.26 §i
1.27 din proect ar fi vdit sa confisce In favoarea StatuluI
dreptul proprietarulul de ocne, dupa cum nu s'ar putea
sa se sustie ca orl-ce creare noua de monopolurI ar avea
de resultat o noua confiscatiune.
Am discutat In aceasta parte cestiunex de a se sci
care ar fi putut sa fie drepturile proprietarilor suprafetel
in cas cand proectul din regulament s'ar fi adoptat fait
niel o modificare. Ne rèmane acum sa ne ocuparn de modi-
ficarile care s'ail adus proectulul. Vorn vedea care sunt
§1 daca acele modificarl ail avut de resultat de a schimba
starea legislatiunel de pana ad.
In prima ,parte a acestul capitol a:m vNut care era
procedura ce se urma Inaintea obste§tel adunarl pentru
alcatuirea regulamentulul organic. In §edintele ce se ti-
neati sub Prerdintia Vit.-Presidentulul Minciaki dupa ci-
tirea procesului-verbal din seanta anterioara, discutarea
modificarilor propuse la proectul regulamentulul §i vo-
tarea lor se da citire unuI not capitol din proect, gasim
www.dacoromanica.ro
 395

ast-fel ca In Oiva de 7 Martie 1831, s'a luat In discutie

si articolele din proect referitoare la otcupul ocnelor de
catre Obsteasca extraordinara Adunare de revisie, proce-
dandu-se In modul urmator :
Mal citind DumnealuT Vistierul pan5, la art. 125,
paragraful 1, cci nimeni nu va putea sel deschidet OCHei
pe a sa mosie, fiind 'cenit al Steipdnirei. Dumuealul
Vornicu Alexandru Filipescu aA propus, ca Sttipetnirea
sti despeigubeascel pe proprietor pe tot anul cu o plattl
hoteirtlei pe mésurdtoare de pogoane in toad vremea
cdt locul acela nu va fi in stare de a se ara si a se
semdna; care andu-se In cercetarea ObstesteT AdunAil
s'at primit bung dupA num6rul de mal multe glasurT
ce aq qit In potriv5. 1).
Asupra citare! art. 125 1. din proect, In loo de
art. 126 gasim In Analele parlamentare urmatoarea rec-
tificare In nota 2: Articolul 1.25 este cu eroare citat,
pentru ca materia despre care vorbeste, face obiect al
art. 1.26 din Proect.
Propunerea facuta de Vornicul Alexandru Filipescu
s'a dat comisiunel instituite In sinul Adunarei de a o
formula In forma de amendament care formeaza anexa
No. 6. An. parl., Vol. I, partea I, pag. 561.
La art. 127 § 1 unde zice : DumnealuY Vornicu Alexan-
cg. nimenT nu va putea sä des- dru Filipescu a propus : ca sta-
chis16. ocn6, pe a sa mo§ie, de panultA de mo§ie sa i se p15.-
sare, fiind venit al StApanireY. teasel de ogre Stgpanire, o
suma hotgrItä de plat/ pe tot
anul, care s6 curg In toatä
vremea cat locul acela nu va
fi In stare de a se ara §i a se
semAna ; plata sa se hotgreasca
pe m6surgtoare de pogoane,
atat pentru gura ocnel, cAt
pentru col-l'alt loc ce se va in-
trebuinta In ocolul acel ocne.
1) An. parl., V. I, p. I, pag. 9.
www.dacoromanica.ro
 34)6

Din procesul verbal al §edintel am vOut mal sus

a acest amendament s'a prima dup& nuntèrul de mal
multe glasurl, gasim in anexa : a a fost contra Alexandru
Nenciulescu, adia un glas, suma celor ce Waft primit
aceasta pftrere.
Not §tim Ins& a ori de ate or! se propunea vre-un
amendament, dupa ce el se redacta de comisiunea spe-
cial& §i se adopta de Adunare se da D-lul Vit.-President
care '1 supunea D-lul Pre§edinte spre aprobare. Inteuna
din §edintele urnatitoare dupa fornaalilkile obijnuite,
Vit.-Pre§edintele Pacea cunoscut adunarel, a a supus Pre-
§edintelul amendamentul propus §i p&rerea Pre§edintelul.
Adunarea in um& nota propunerea care se redacta de
cotnisiunea special& §i erea supusa din nofi PrepdinteluI
spre aprobare. In cas and adunarea adopta propunerea
Pre§edintelul articolul din proiect primea modificarea
admisA.
UrmArind soarta amendamentuluI Propus de Vor-
nicul Filipescu vedem a la 24 Martie 1831 dupa inde-
plinirea formalitAtilor Escelenta Sa Domnul Vit.-President,
fácènd deslegare la ate-va amendatnenturf din seantele
trecute, aft cuvintat In auzul Obste§tel Extra-ordinare
Adunarl cele urmatoare :

4) Pentru ocnele de sare ce se coprind la capul al

3-lea articolul 126, paragraful 1, 4icand cä niel un
proprietar nu VA° sl desehiql oeiA pe rnoia sa,
fiiad aceasta numal un drept al stApanireT, la care at.
propus Dumnealul Vornieu Alecu Filipeseu, ca acelor
proprietari sd le plateasca Stdpdnirea o sumd hoteirtta
pe tot anul in toata vremea cdt locul acela nu ca fi in
stare de a se ara fi a se semana. La care Escelentia
Sa ¡lice cA s'ar cuveni proprietarului ¡leciuiala din pro-
duct!' sAref ce se scoate din Ocnä, hid nu in naturA ci
In ban! ; 91 ca sä se gäséscA tot-d'auna pretul acestel
¡leclueli, sä se pue drept temeiä, cä pretul vinslarei de
www.dacoromanica.ro
 397

sare ce se va hotAri de cAtre StApanire la gura Ocnei,

sA se impArteascA in trei pArti de o ptrivA, din care dou6
si se socoteascA drept cheltuialA scóterei §i folosul StA-
pAnirei, iar a treia parte adev6ratul pret al sArei. Pe
acest pret dar sA se dea eli leciuiala stApanului moOei
de cAtre cump6rAtorul venitului ocnelor.
O acest fel de indreptare cu o unime de gimo./ din
partea a t6tel Adungrl s'ab. primit ; dar pe lAnga
acésta at propus Dumnealui Vol Spálar Alexandru
Ghica amendamentul urmator : cei indatorindu-se pro-
prietarul a da Stelpdnirei loe pentru deschidere. de
ocnei, sil se mil rgineascii acest loc in Oh? time de po-
goa2ze cu adecerat trebuincioase, pentru Gurd, Cur(t fi
Beitelturit de care, letra de 92iCt un jel de pasciune (pe
care carb.usiY o vor avea prin osebitd tocmeal6). Acestea
toate s'all hot5.rit a se serie intr'un osebit articol si
s6 se citeascA la al duoilea seanta ').

La 25 Martie In seanta urmatoare, alca a dona zi

dup. ce Vit.-Presidentul facuse cunoscut Adunarel parerea
Prepdintelui Kisseleff asupra propunerei Vorniculul Fi-
lipescu §i inainte ca adunarea sa poata sä se pronunte
asupra parerel Pre§edintelul §i asupra amendamentului
Vel Spatarului Ghica care trebuiall sa fie redactate de
comisiunea speciala, gasim urmatoarele dupa citirea jur-
nalulul Incheiat In çliva precedenta §i discutarea unef
alte cestiuni
Dupg. aceasta DumnealuT Logojeitu lifilutlalle Cor-
nescu in potriva indreptArei propusA de Dumnealui Lo-
gorAtu Alexandru Filipescu la art. 126, paragrafu 1-it,
pentru ocnele de sare, ea coprindere ca SEI se despeé-
gubeascei proprietarul loculut ocnelor pe intinderea po-
goanelor de peimtnt ce se vor da in slujba ocnelor
011a' cknd arel loc se va face jara' fi primitor de arat
fi semeinat. Dumnealui LogorAtu Mihalake Cornescu pro-
pune ca aceastA indreptare s'ar cuveni a se face mai
deslu§itA, adicA fiind-cA proprietarului i se cuvine ¡leciu-

1) In. Parl., V. 1, s. p. 12.

www.dacoromanica.ro
 898

iald din produsul sArei, sA dobAndeascA acest drept pen-

tru cAte ocne se vor deschide de acum inainte, in bani
iar nu in naturA, vi ca sA se gAseascA ceea ce I se
cuvine pentru aceastA OeciuialA, si se hotAreascA drept
lege ca pretul cel hotArit da StApAnire pentru suta de
oca la gura ocnei si se imparte in trei pIrti, din care
douà pArti si se socoteascA cheltuelile scoaterei sArei
vi folosul StApAnirei vi o parte adevdratul pret al *Are!.
lar dupl aceasta sA se indestuleze proprietarul de
cAtre cumpdrAtorul venitului ocnelor sad de cifre oran-
duitii StApAnirei, cAnd ocnele se vor cAuta pe seama
StApAnirei, Cu ¡leciuiala in bani, pe acest adevdrat prin-
sul sArei, adicA din a 3-a parte a tot pretul vinlArei
ce se va hotAri de cAtre StApAnire, pentru una sutA oca
sare la gura ocnei. lar ocnele de sare cari lucreazA
astd-zi vi pe cata vreme vor mai lucra nu sunt supuse
la aceastA legiuire, ci ad a se folosi numai cu dreptu-
rile ce le sunt prescrise prin cele de mal' balde docu-
menturi ; indatorindu-se insA proprietarul a da loe pen-
tru deschidere de ocnA, acel loe sA se mArgineascA fatA
Cu dénsul vi cu om trimis din partea StApAnirei, in cl-
tAtime de pogoane di vor fi trebuiocioase ocnei, pentru
gurd, Curte vi BAtAturi de care, fAr'de a se cuprinde
vi pAvciune, cAci acesta o va da proprietarul de va avea
cu osebitA tocmeall
Aceastd indreptare s'ail primit cu sogldsuirea tutu-
lor Indduldrelor ce aïc fost fatd, fi s'aii iscait de ca-
tre Exelen(ia Sa Domad Vil-President, at fi de
Dumnealor alega' di.ntre mddulart pase Secretan, lar
col mal d'inainte facut amendament de cAtre Dumnealui
LogofAtu Alexandru Filipescu intr'aceastA pricinA vi l'ad
luat Dumnealui bagó( 1).

AceastA pArere a Logoftituld Mihalake Cornescrt

incredintandu-se comisiuneT speciale se redacteaza in
formh de amendament dandu-i-se citire In §edinta urma-
toare la 27 Martie.

1) In. Parl. V. I. 1 p. 14
www.dacoromanica.ro
 399

DITA aeeasta citind use cel din §edinta trecuta,

amandament dat de catre DumuealuY Logofatul Mi-
lialake Cornescul asupra loculuY pe care de acum
Inainte se vor deschide ocne de sare, ca proprietarul
are a se folosi cu Ociuiala din productul saref ce
va ei, In ban/ iar nu In natura ; O locul ce se va
da pentru ocne sa se margineasca. In catatime de po-
goane pentru gura, curte O Malura, s'ad primit de
bun dupa numarul de maY multe glasurl 1).

Acest amendament redactat de comisiunea specialri

compusA din urmiitorif madulari: Mihalache Cornescu,
Atanasie Hristopolu, Gr. Filipescu, Manoil Baleanu §i
Ve! Spataru Ghica, formeaza anexa No. 96:

Art. 126, paragraf 1, pentru Ocnele de sare.

In potriva Indreptarei propusi de Dumnealui LogofAtu
Aleko Filipescu cu coprindere ca sa despagubeasca pro-
prietarul loculuY ca Ocna., pe Intinderea pogoanelor
de pamant, ce se vor da in slujba ocneY, pana cand
acel loo se va face iara.0 primitor de arat i se-
manat.
Dumnealui LogofAtu Mihalache Cornescu propune: ca
aceastA Indreptare s'ar cuveni a se face mai deslusità
f i pe temeiurile urmit6re, adeca : fiind ca proprieta-
rulul se cuvine 4eciuia1a din productul sareY, sa do-
bandeasca acest drept pentru cate ocne se vor des-
chide de acum luainte, lusa In banY, iar nu In natura,
O ca sa se gaseasca ceea ce i se cuvine pentru a-
cesta zeciueala In ban/, O. se hotareasca drept lege,
ca pretul hotarat de Stapinire pentru suta de oca, la
la gura ocneY, O. se imparteasca In treY partY, din
care doua partY sa se socoteasca cheltuelile scoatereY
sareY sard, i folosul StapanireY, §i o parte adevaratul
pret al sareY; iar dupa aceasta sa. se Indestuleze pro-
prietarul de catre cumparatorul venituluY ocnelor, sail
de catre orenduitiY StapanireY, cand aceste ocne se vor
cauta pe seama StatuluY, Cu zeciueala In banY pe a-

1) An. Parl. V. I. 1 p. 17.

www.dacoromanica.ro
 400

cest adev6rat pret al sarel, adeca din atreia parte a

tot pretuluT vInztirei ce se va hotari de catre Stapa-
pire pentru una mita oca sare la gura °ene; iar °e-
nde de sare care lacreaza asta-zY, i pe cata vreme
vor mal lucra, nu sant supuse la aceasta nontrt le-
gitlire, ce ad a folosi 'lame ou drepturile ce le sant
prescrise priu cele de ma/ Inainte documentar/. fu-
datorandu-se lusa proprietarul a da loe pentra deschi_
derea de oca, acel loe sa se margineasca fata cu
dinsul i cu om trimis din partea StapanireI, In ca-
tatime de pogoaue, cate cu adev6rat vor fi trebuin-
cioase Ocnel pentru gura, curte §i bdtAturd de casa,
l'ara de a se coprinde i papne, cäc aceasta va da-o
proprietarul de va avea-o Cu osebita tocmeall.

La neprimire, aflarn iara§I pe Alexandru Nenciulescu.

Aceasta Indreptare s'ají primit de cele mal multe glasurI
patru-zed §i trei lu potriva a unuia numal.
Acest amendament votat de Adunarea Obfleasei este
supus aprobtirei Presidentului, gsim certificara' aprobarea
lui Kisseleff prin urmei toarele cuvinte ale Vif.-Presiden-
tulla : Approuvé par Monsieur le Président le I Avril
Minciaki 1).

Nol §tim ca o data ce o modificare propusa de un

n'adular al Adunarel era adoptata de Adunare §1 apro-
bata de President, articolul din proect ast-fel amendat
se trecea In Regulament. In sean ¡a de la l Aprilie 1831
dupa indeplinirea form aliuíçilor ordinare vedeni

Exilentia Domnul Vit.-President au cuventut

audul Obsteftei Extra ordinare Adundri, cd and
cunoftinta Inalt M'elegid Sale Domnului Deplin im-
puternicitului President Mi jos inseninatele menda-
menturi propuse in seantele t remete, le-aii prima de

Au. Parl., V. I, 1. pag. 570-572.

www.dacoromanica.ro
 401

bune, qi ail dat voe ea intoonal sci se treacei in Re-

gulament insel :
. 1) Pentru ocnele de sare, dupà amendamentul Dum-
nealui Logorátului Mihalache Cornescu de la 25 Martie.

Terminandu-se Capitolul FinanleT din Regulament

se incheie lucrArile AdunArel relative la dènsul §i se
semneaza de membri Ostestei AdunArt :

Acest Cap al finantei, fiind al treilea Cap al Re-

gulamentuluT Intocmitor, incepAnda-se de la art. 61
§i sfir§indu-se la art. 146 i coprinOndu-se Intru 194
fete, s'a cercetat de catre Ob0easca Extraordinara
Adunare supt Prasidentia Excelentel Sale Dom nuluT
Sta.tski Sovetnik, actual Minciaki, i s'all primit intru
toata coprinderea sa cu Indreptarile la articolele mal
j os insemnate. De aceia s'ad i iscalit de toate ma-
dularile ce at fost Uta In sala seantelor la Mitropolie
la 27 Aprilie 1831. Bucure011).

Art. 126 dupti ce se isprave§te paragraful 1 sa ur-

meaza. Intr'acest chip :
Dar fiind-ca proprietaruluT se envine qeciuiala din pro-
ductul sareT scoasa din mo0a sa, sà dobandeascä acest
drept pentru cate ocne se vor deschide de acum
inte, lusa In banT, iar nu In natura; i ca sa se ga-
seasca Inteuir chip hotarat, ceea ce i se envine pentru
aceasta 4eciuia15. In banT, sa se hotarasca drept lege,
cä pretul hotarat de stapanire pentru suta de oca
sare la gura ocnel O, se Imparteasca In treY partY, din
care donä partY sa se socoteasca cheltuelile scoatereT
sb.reT, i o parte adev6ratul pret al sarel, din care
se va .da proprietarulul a çlecea parte; Indestulandu-se
de catre cumpdratorul venituluT ocnelor, sat de catre
oranduitiT StapanireY, cand aceste ocne se vor cauta
pe seama Statulut
Iar ocnele de sare cari lucre* asta0T, §i pe catit
vreme vor mal lucra, nu sunt supuse la aceasta nona

In. Parl., Vol. I. 1., p. 220.

27
www.dacoromanica.ro
 462

legiuire, ci ad a se foIosi numal cu drepturile ce le

sunt prescrise prin cele de mal inainte documenturt
Se va indatora lusa proprietarul a da loe pentru
deschidere de ocne. Acest loe sa se margineasca fata
de dansul i cu omul trimes din partea stapanireY, in
catatime de pogoane. Cate cu adev6rat vor fi trebu-
incioase cene/ pentru gura, curte §i batatura de cara;
Pira de a se cuprinde i p4une, cacl aceasta va da-o
proprietarul, de va avea, cu osebita tocmeala.

Avem ast-fel Inaintea ochilor textul din proect, mo-

dificarile propuse §i textul definitiv al regulamentulul
relativ la otcupul sarel. Ne va fi u§or sa analisam mo-
dificarile §i influenta lor asupra principielor consacrate
prin proect.
O prima observatiune trebue sa facem, nu avem o
dare de somä amanuntita de bate desbaterile la care
aft dat loo articolele din proect, avem numal ni§te re-
latiunl foarte scurte despre propunerile ce s'ají facut.
Va fi lusa -destul de u§or sà ne dam seama cu oare-carI
probabilitatl de motivele, carl aft dat na§tere diferitelor
propunerI.
Am vOut ca prima §edinta In care s'a citit art.
126 §i 127 din proect asupra otcupuluI ocnelor a fost
la 7 Martie 1831. S'a citit art. 1.26 1. din proect pe
care '1 cunoa§tem §i care am vèrjut ca stabilea mono-
polul exploatarel ocuelor in favoarea Statulul §i ea conse-
cinâ oprea pe proprietarul mo§iel de a deschide
ocna de sare prin cuvintele : cit nimenr nu va putea sa
deschida ocna pe a sa mossie, fiind venit al Stapti nirei. In
urma carel cilla Vornicul Alexandru Filipescu ad pro-
pus : ca Stapanirea sit despagubeasca pe proprietar pe
tot anul cu o plata horaria pe Wsura loare de pogoane
in. Mata vremea ca t locul acela nu va fi in stare de a
se ara fi a se seinana.
litmane sa ne Intrebam acuma, care va fi fost mo-
www.dacoromanica.ro
 403

tivul care a Mcut pe. Vornicul Filipescu sa. propue acest

amendament. Pentru aceasta in lipsn. de o dare de seamit
complecta suntem siliti sA facem ma! multe ipotese.
and am discutat articolele din proectul de regu-
lament, parerea ce am expus a fost ca prin art. 126 S I
din proect nu s'a Mcut vre-o inovatie asupra trecutului
In aceastn. privintà. S'a reglementat monopolul asupra
exploatarel ocnelor, ce subsista din vechi timpuri, din
punct de vedere a pArtel de venit ca care contribuia
la venitul general al Statului, Mra a se fi preocupat
de drepturile de dijm5, ce avean proprietarit mo§ielor
In care se gaseail ocnele de sare, arAtAnd motivele
noastre. Pftrerea noastrà a fost ca din complexul dis-
positiunilor ce se gases° in proectul - regulamentului
dreptul de dijrnä a proprietarilor ocnelor a fost menti-
nut de atre alcatuitorif proectulul in mod tacit.
0 prima ipotesd s'ar putea face
ca Vornicul Filipescu
nu §tia care era situatiunea ocnelor in trecut §i credea
a principiele consacrate prin proectul regulamentului,
infiintAnd monopolul exploatnrel ocnelor atribuian dreptul
de proprietate a ocnelor, Statului. i ast-fel Statul fiind de-
clarat proprietar al gismentelor de sare, credea Vornicul
Filipescu, O. era nedrept de a se lua din stapAnirea unui
proprietar o portiune oare-care de teren trebuitoare pentru
facerea gurel ocnel §i a celor l'alte instalatiuni care im-
preuna ocupati o In tindere destul de insemnata de pa-
mint, Ma a se recunoa§te proprietarulul vre-o despngu-
hire pe tot timpul at proprietarul nu putea sa se fo-
loseasca de terenul s'étl. Pentru ca sâ nu se dea loc la
arbitrar sâ se hotnreasca despagubirea in raport cu In-
tinderea de teren socotita in num6r de pogoane. In a-
acest sens a propus amendamentul WI. Dar aceastA ipo-
tesa ar presupune a Vornicul Filipescu nu avea eu-
no§tintà cà toate ocnele ce se exploataii de Domnie se
&eel pe mo§ii particulare §i ca domnia exploatand ea
www.dacoromanica.ro
 404

singura prin camara§il el sail arendand ocnele platea Cu

toate acestea in trecut dijma proprietarilor mo§ielor a qe-
cea parte din toata sarea estrasa, cea-ce echivala cu pro-
fitul ce ar fi putut lua proprietarul din ocnele sale i
intrecea fara nici o indoiala venitul suprafetei de pamInt,
daca In loo de a fi deschise ocne proprietarul le-ar fi
arat §i semanat. Aceste fapte in deob§te cunoscute fiind
mal gred de presupus ea nu erail §tiute de boeril tèrel
cart adesea eraii chemati se administreze tara; de 'era
cunoa§terea legilor §i principielor de drept, ne vine gra,
sa admitem aceasta ipotesa, afara de acestea prin pro-
iect nu se declara Statul proprietar al sarel, ci numaI ex-
ploatarea ocnelor se reserva pe seama sa ca §i pa.na aci.
A doua ipoteg. Vornicul Filipescu cuno§tea situa-
liunea ocnelor in treed §1 '§I da seama §i de principiele
consacrate prin proectul de regulament, ea adica nu se
Willi* nicl un drept nod pentru Stat, ci se reglementa
numal dreptul de monopol al exploatarel, recunoscèndu-se
cu toate acestea dreptul de dijma al proprietarulul.
Vornicul Filipescu insa voia sa schimbe, sa transforme
dreptul de proprietate a superficiaruluI asupra dijmel din
sarea extrasa Inteun drept de despagubire pentru impe-
dicarea ce se aducea proprietarulul suprafetel In raport
cu intinderea suprafelel ocupate.
Niel aceasta ipotesa nu este mal admisibila, de oare-
ce nu vedem cá se mentioneaza confiscarea dreptulul de
dijma al proprietarulul §i niel oportunitatea acestel schim-
barl nu resulta, de oare-ce vedem ca propunerea se face
de Vornicul Filipescu In favoarea proprietarului supra-
fetel pe care '1 crede amenintat In dreptul ski. Aceasta
ipotesa presupune §i prea multe cuno§tinte de drept la
vechiul nostru hoer, carl cuno§tinte nu se prea Intalneaa
la tot! dintre dèn§il. Ce! cu §tiinta de carte ere] cu-
noscull pe acele vremurl §i la eel cunosatorI de carte
s'a facut apel atat pentru a pregati proectul de regula-
www.dacoromanica.ro
 405

ment, at §i pentru a face parte din comisia speciala

pentru redactarea amendamentelor ce se propuneati. Nu
gasim numele VorniculuI Alexandru Filipescu figurAnd
printre membril ce alcatuiail diferitele comisil. Intr'ade-
vOr pentru a admite aceasta ipotesa trebue sa admitem
ca Vornicul Filipescu cunoscènd nu numal principiele
ce se degajail din vechia legislatie §i pe care le vedea
consacrate prin noul proect, le- gasea §i socotea ca ar fi
In contra intereselor generale ale Statulul, dreptul pro.
prietaruluf suprafetel trebuia sa se limiteze de aci Inainte
la suprafala, iar subsolul trebuia a fie atribuit dome-
niulul public al StatuluI. Proprietarul suprafetel ne maI
putènd pretinde de cAt, sa fie despagubit de lipsa de fo-
losinta a terenului ocupat cu instalatia ocnel §i nimio
mal mult. Aceasta ipotesa presupune prea multe condi-
liunl ca indeplinite §i de oare-ce nu gtisim nicl o urma
de discutiune la care negrb§it ar fi dat na§tere aceasta
schimbare de principir in cea ce prive§te dreptul pro-
prietarulul superficiar, trebue de asemenea a o Inlaturam.
A trek ipotesti. Vornicul Filipescu nu a voit a
schimbe nimio din cea ce exista. Stia prea bine CA oc-
nele ce se exploatail de domnie se gaseatl pe mo§iele
particulaiilor §i ca particularilor li se da dijma de catre
Domnie. D-sa ascultAnd citirea ce s'a dat capitolulul re-
lativ la Finantele tare! §i venind la reglementared otcu-
pulul a auçlit §i interdicliunea ce se facea proprietariior
de a deschide ocne Mt sa se vorbeasca nimio de drep-
tul proprietarulul ocnel. Si-a lnchipuit ca articolul 126
1 din proect atribue Statului proprietatea gismentelor
de sare Para nicl o distinctiune.
Cunoscénd de asemenea ca de multe or' erail cer-
turl intre proprietaril mo§ielor unde erati deschise ocne
§i lntre eel ce exploatail ocnele a cre4ut, ca trebue sa
vie cu un amendament cu care sa prevada o despagu-
hire pe tot timpul cat proprietarul suprafeteI ar fl. fost
www.dacoromanica.ro
 406

tmpedecat sa se foloseasca de portiunea din suprafata

mo§ief sale. Cretpnd ca cel putin daca prin noua le-
giuire se ja proprietarilor mo§ielor unde erati saU pu-
teat' sa se deschida ocne, dreptul la dijma, eel putin sa
se plateasca o despagubire oare-care pe tot timpul cat
erati Impedecall sa se foloseasca de terenul lor §1 in
raport cu intinderea suprafetel ocupate. No! §tim ea nu
era numal vorba de gura ocnef dar pe langa gura ocneT
mal era tot terenul ocupat Cu crivacele pentru scos
bolovanil din gura ocnel, mal eraii magaziele de sare,
chelariile, locuintele celor ce administrail ocnele, graj-
durile cailor, cele-l'alte dependinte, cat §i curtile §i oboa-
rele trebuitoare, care toate la un loe ocupail o supra-
fala destul de lnsemnata. Pentru a veni in sprijinul
proprietarilor suprafetel Vornicul Filipescu propune amen-
damentul séti, care vedem a s'a primit de Ob§teasca
Adunare.
Daca ne dam seama pa printre membril Adunarel
se gaseati §i cel ce alcatuise proectul am putea sa
ne Intrebam cum de necia nu ail intervenit pentru
ca sa explice ca drepturile proprietarilor ocnelor nu
erati atinse prin proectul regulamentulul. Credinta noas,
tra este dupa cum am arètat deja, ca. proectul de regu-
lament nu a nesocotit de loe drepturile proprietarilor
de ocne carI erati prevéqute in contractele Incheiate §i
la care se referea art. 1.26 maT cu seama ca. In acest
capitol dup. cum am v4lut nu s'ati ocupat de cat de
reglementarea monopolulul Statulul. Propunèndu-se amen-
damentul care parea ca corespunde unel necesitatl reale,
s'a scapat din vedere principiul general, care ar fi tre-
buit sa se mentie §i s'a votat amendamentul, dandu-se
comisiunel speciale sa se redacteze. Adesea se Intampla
ca pe cale de amendamente sa se aduc5 schimbart atat
de radicale Inteun proect de lege In cat adesea legea
nu mal corespunde scopulul sèü, regulamenteaza o stare
www.dacoromanica.ro
 407

rea de lucruri ceca ce nu s'ar fi intimplat, daca propui-

toril legil ar fi avut atata autoritate in cat sa convinga
pe propuitoril amendamentelor de resultate gre§ite la
care se poate ajunge adoptandu-se amendamentele, sail
la trebuinta propuitorif legel sa aiba autoritatea cerutà
sa inlature ni§te propuneri cari nu cadrati cu princi-
piele asupra carora se legifera.
Ori-care ar fi fost situatiunea, fie ca cei ce ail al-
catuit proectul regulamentului nu s'ati ocupat de loe de
situatiunea proprietarului superficiar fala de Domnie, care
avea monopolul in ceca-ce prive§te drepturile sale, stabi-
lind numal interdictiunea pentru superficiar de a exploata
el ocnele, fie ca proectul consfintea drepturile proprieta-
ruin' superficiar referindu se la contractele de arendare a
ocnelor, care contineati plata dij me!, §i prevedea in mod
general drepturile proprietarului superficiar asupra oc-
nelor in capitolul general la mine, nefacènd niel o deo-
sebire intre ocne §i mine, in ceca-ce prive§te redeventa
ce se atribue proprietarului suprafetel and un altul ex-
ploata mina ; ori-care din aceste ipotese le-am admite
un fapt este cert ca. amendamentul Vornicului Filipescu
consacra principil noui, dreptul de accesiune a proprieta-
rului era distrus. Statul era recunoscut implicit ca pro-
prietar al Orel, or! unde se gasea fara niel o deosebire
de locul unde se gasea ocna, §i farà consideratiune a
epocei, cand ocna ar fi fost deschisa. Cel putin aceasta solu-
tiune se impune de oare-ce textul nu face niel o distinctiune.
Daca dar ne-am psi fata de un text din regula-
ment care s'ar fi votat definitiv, cu aceasta modificare
am trebui sa çlicem cà regulamentul in ceea-ce prive§te
ocnele a inovat asupra vechil legislatiuni in sensul aratat
mal sus.
Dar inainte de a conchide ast-fel am v64ut cà acest
amendament nu a fost admis, ci a fost restituit Vorni-
cului Filipescu care l'a luat inapoi. Sa vedem prin ce
www.dacoromanica.ro
 408

modificarI a trecut amendamentul, daca a mal remas ceva

dintr'Insul sail daca nu un alt amendament care stabilea
cu totul alte principil nu a fost incorporat in texlul care
formeaza redactiunea definitiva a articoluluT.
Sa urmarim decl soarta amendamentului Vornicului
Filipescu. Propunerea VorniculuI Filipescu se da comi-
siunel instituite pentru a o formula in forma de amen-
dament. Vedem ca In amendament se prevede plata pe
nasuratoare de pogoane, atd t pentru gura °end cd t i pen-
tru tot cel-l'alt loc ce se va intrebuinta in ocolul acei
ocne. Se formeaJä decl amendamentul de comisiunea spe-
cialti, se adopta de adunare, se da In urma D-lul Vit.-
President spre al supune D-lul President spre al aproba
la randul ski.
Ce s'a intamplat atuncl, nu scim in mod positiv.
Póte ca amendamentul odata formulat a dat de &Ida
celor ce cunosteaa situaliunea ocnelor si ail intervenit la
Inalt-imputernicitul President Kisseleff, fie ca Pre§edintele
nu a avut trebuinta sa mal intervie cine-va la densul
penlru ca sa vaqa ca acest amendament asa cum era
formulat nu cadra cu vechia legislatiune cu principiile
ce se degajeati dintr'insa si care principiI erail consa-
crate si prin proectul regulamentulul. Vedem ca Prep-
dintele nu a aprobat amendamentul asa cum a fost formulat.
Am vequt in ce mod a fost alcatuit proectul re-
gulamentulul si cum la intocmirea sa ail conlucrat nu
numal boeril tarel dar in mod direct si autoritatea
ruseasca. Daca ne dam bine seama de perfecta con-
cordanta ce exista intre toate dispositiunile ce se co-
prind in acest regulament, putem lesne sa vedem ca
regulamentul nu a fost o lucrare facula in pripa de
o comisiune ce la voia intamplarel intocmea dispositiunl
ale unul proect, asupra unor lucrurl ce nu cunostea
aproape, si nicl ca aceasta comisiune lucra sub presi-
dentia unel autoritall straine, care habar sa n'aiba despre
www.dacoromanica.ro
 409

adev6rata stare a lucrurilor din tara. Daca pe Mg&

aceasta ne aducem aminte de interesul mare ce avea
Impèratia vecina de a cunonte perfect starea lucrurilor,
§i ca. pentru a ajunge la acest resultat Impèratia straina
Cu mult lnainte a strIns toate datele pentru a cunonte
perfect starea noastra economica politica §i adminis-
trativa.
i daca mal adaogam pe MAO aceasta ca toate
aceste date In care se oglindea In mod perfect tara
noastra, a§a de perfect In cat putem sa atirmam faya
teama de a fi contraqi§f, ca pe acele timpurI Rusia cu-
no§tea mal bine tara noastra, de cat ce! ce conduceaft
destinele acestel tar!. ,Si chiar 41 pentru a cunonte
acea epoca nol suntem silitl sa cautam datele ce ne in-
tereseaza In relatiunile atat de arnanuntite facute de
trimi.,,il Ru0 la no! In tara. Atunci cu u§urinta putem
pricepe , cum a putut Kisseleff sa due& la bun sflr§it
alcatuirea Regulamentulul organic, orl care ar fi fost
eminentele sale calitatl de organisator §i om de Stat ce
nu i-se pot contesta. Proiectul de regulament s'a alcatuit
sub imediata privighere a autoritatel Ruse.
Votarea proectulul se facea sub Presidentia Vit.-
Pre§edintelul Mintiaky, iar aprobarea ort carer modificarl
se facea de Inalt Imputernicitul Pre§edinte Kisseleff. Am
vOçlut cti ori-ce modificare trebuia sa fie aprobata de
Pre§edinte. Ast-fel §i modificarea propusa de Vornicul
Filipescu se supune de catre Vit.-Pre,sedintele aprobare!
NI Kisseleff. Far& Indoiala ca pentru a se pronunta
asupra acestei propunerl a consultat lucrarile pregAtitoare
nu numal a proectulul de regulament, dar toate relatiunile
facute asupra Ocnelor §i drepturilor la care ele daft
na§tere In trecut. Poate va fi fost §i intervenir! la ansul
din partea proprietarilor ocnelor.
Nol credem ca pentru cef ce s'ati ocupat de mo-
numentala opera a lul Kisseleff In toate detaliurile sale,
www.dacoromanica.ro
 410

Kisseleff era omul care nu ar fi lasat sa treaca. schilodit

un principiti fara nicl un rost, niel chiar pentru gre§ita
§i nefasta necesitate de oportunitate.
Regulamentul organic este o legislatiune in progres
asupra situatiunel aproape caotice din trecut, avénd
marele merit de a fi reglementat iar nu de a fi inla-
turat principiele ce carmuiag tara in trecut. In acest
studiti am reprodus darile de seama facute de catre
trimi§il ru§1 pentru a studia tara, dar afara de aceasta
am reprodus in extenso rtspunsul Divanulul tare din
'1807 la adresa lul Serghie Lascarof pe timpul primel
ocupatiuni ruse. (Vezi 'cap. XI I p. 1.50).
Referindu-ne la acea adresa vedem ca Serghie Las-
carof intreaba Divanul :
1.) Cate locuri sunt in Domnia aceasta, de unde
se scot sare ?
2) De sunt date In arenda sag se tine in credinta
§i cat! banl ies de la dinsele ? etc., etc.
La aceste intrebari Divanul respunde ca trei sunt
ocnele din toga tara din care se scéte sare, insa una
ce se nume§te ocnele marl din sud Valcea, pe mo§ia
spitalurilor ot Sf. Panteleimon, cdruia se da" pe tot anul
de la cel ce fine huzmetul ocnelor ca' te taleri 2508 nu
ca un har, ci ca un drept al spitalurilor, tidied pentru dij-
ma ptidnintului incOef, sale; ocna Telega din jud. Pra-
hova pe pamintul monastiril Margineni ceiruia se &Cc pe
t9t anul de la cel ce fine huzmetul ocnelor ate tal. 1.100
fi 1.200 oca sare pe an, iartifi cu asemenea caveat, pen-
tru dreptul moOel monastirel §i ocna Slanic ce este in
sud Saak, pe pamintul monastirii ColtiI, i se del pe tot anul
de la cel ce fine huzmetul ocnelor cdte talen t 3.000,
oca sane 3000. Divanul r6spunde asemenea la toate cele
l'alte cestiun! (vezi capitolul indicat). Ast-fel (Jai% prin-
tre alte relatiuni avea la indemana Kisseleff §i .acest rès-
puns foarte amanuntit al Divanulul §i prin el se con-
www.dacoromanica.ro
 411

stata douti lucrurf ce este bine a retinem : 1) ca. proprie-

tarilor se platea dijma de cumpëratoril ocnelor ; 2) ca
aceasta dijma care se datora ca un drept pentru dijma
pamintulul mo§iel se platea pe timpul prime! ocupatiunI
ruse in ball!. Am \T'Out in ce mod dijma de sare in
natura, cu timpul a fost patita in banl. Comparand a-
cest respuns mal intAl cu proectul regulamentului veden'
ca. proectul nu se ocupa. de dijma §i am spus ca pa-
rerea noastra este ca dijma ce se platea proprietarilor
se considera ca o conditiune a contracturilor de aren-
dare §i din acea causa nicl nu se mentioneaza. Compa-
ránd acuma rèspunsul Divanulul cu rèspunsul lul Kisse-
leff, vedem ca. exista. o mare analogie. Am vèdut ca in
diva de 24 Martie 1831 Excelenta sa Domnul Vit.-Pre-
sident a facut cunoscut Adunare!, parerea Pre§edintelui
asupra amendamentulul Vorniculul Filipescu cu aceste
cuvinte :
La care Excelentia Sa 4ice ca s'ar cuveni proprie-
taruld gleciuiala din productul sIreY ce se scoate din
ocng, Insa nu In natura ci in banY, O ca sa se ga-
seasca tot-d'auna pretul acesteY Ociuelf, sa se pue
drept temeiti, ca pretul vitOreY de sare ce se va ho-
t6r1 de catre StIpanire la gura ocneY sa. se Imp4rteasca
in treI pArtI de o potriva, din care dou6 sa se soco-
teasca drept cheltuiala scoatereY O folosul StapanireY,
lar a treia parte adev6ratul pret al sareY. Pe acest
pret dar sa se dea *qi 4eciuiala stapanuld moOef de
catre cump6ratorul venituluY ocnet

Din procesul verbal vedem ca aceasta indreptare s'a

primit cu o unime de glasurl din partea a toateI Adu-
nare!.
Aceasta parere a Pre§edintelul este aproape conse-
crarea starel de lucrurl dinaintea regulamentulul organic,
recunonte dreptul proprietaruluI mo§iel de a lua dijma
irisa sa primeasca dijma conform obiceiulul ce se sta-
www.dacoromanica.ro
 412

bilise cu timpul In haul lar nu In natura. Exista tusk

o modificare destul de importanta in cea ce prive§te
dreptul proprietarulul ; pana aci dreptul proprietaruluI
am vOqut ca era din 4ece una; din venitul brut al ocnel,
vedem ca dupa parerea Pre§edintelul admisa de Adunare
se schimba cuantumul redeventel care se calculeaza dupa
beneficiul net scaOndu-se 2 din 3 partf drept cheltuell
§i vedem figureaza alaturea §i folosul Stäpanirel.
Aceasta Were a Pre§edinteluI, a§a cum era expusa de
Vit.-Pre§edintele lasa multe cestiunl neresolvate. Un lucru
este lush cert, cà s'a abandonat cu totul principiul ce ar
fi putut sa se introduca pe cale gresita prin amenda-
mentul VorniculuI Filipescu, dreptul proprietarulul supra-
fetel s'a recunoscut din nofi, conform vechilor principil
acordandu-i-se dijma din produsul sarel la care avea
drept. Prin urmare principiul accesiund qa cum l'am
intalnit in vechiul drept a isbutit din nod sa se impue.
Cu ocasiunea discutiunilor la care dedese loo amen-
damentul lul Filipescu se pusese in lumina desele abu-
surf ce faceati camara§il MIA de proprietaril mo§ielor
unde era") deschise ocne.
Camara§il chute' pe cat puteafi sa se foloseasca nu
numal de terenul pentru ocne la care aveati drept, dar
§i de restul mo§iet. Fara drept ocupail din pamin tul mo-
§iel §i izlasul pentru pa§unarea cailor, ce se intrebuintati
la ocne, dar de multe orl permitaii §i vitelor chirigiilor
sa pasca in izlasul mo§iel fara sa plateasca nimio. Ade-
sea cautail vame§iI de la ocna sa Impedece pe °amen'
sa are, ca sa nu se stramteze locul de papnat. Am vè-
qut deja la inceputul secolulul trecut plangerea facula
de Spatarul Michail Cantacuzino In contra acestor apu-
caturl samavolnice. In acest sens pentru a stabili aceste
abusurl i pentru a nu obliga pe proprietari sa sufere
restrictiunT mal mar! In exercitiul dreptulul lor de pro-
prietate, de cat strictul necesar pentru exploatarea une!
www.dacoromanica.ro
 413

ocne couform vechiului obiceitl, vedem ca in acea§1

seanta propune Vel S'Atar Alexandru Ghika amenda-
mentul urmator :

ca indatorindu-se proprietarul a da Stapanird loe

pentru deschidere de ()Qua, sa se margineascä acest
loe In catatime de pogoane en adevarat trebuincioase,
pentru gura, Curte i Bataturä de care, aa de niel
un fel de paFiune (pe care caraqiI o vor avea prin
osebita. toomeala).

Procesul verbal al §edintelor Adunarei arata ca.

toate acestea, adeca rèspunsul D-lul Pre§edinte cht §i
amandamentul Ve! Spatarulul Alexandru Ghika s'ail ho-
tara a se da comisiune1 speciale pentru a se serie in-
tr'un osebit articol §i sa se citeasca la a doua se-
anta. Este bine sa, observarla spiritul In care este Multa
propunerea Spatarulul Ghika. Resulta, In mod ciar §i
fara discutiune serioasa posibila ca scopul urmarit de
dinsul era de a nu se lua de la proprietarul de mo§ie
In care se deschidea ocna de cat terenul necesar pentru
ca ocna sa poata s'a functioneze. Statul reservandu-§I
monopolul exploatarel, stabilea de o data : Impedecarea
pentru proprietar de a exploata el gismentele de sare §i
crearea sail mal bine çlisaconservarea In mod implicit a
une! servituti asupra terenuluT necesar pentru exploata-
rea sarel. Proprietarul suferea o privatiune timporara
In exercitiul dreptulal sèfi de proprietate, atat timp cat
linea exploatarea °ene!. Trebue sa ne aducem aminte,
ca §i In epocele precedente, Domnia platind dijma pro-
prietaruluT avea dreptul sa ocupe din mo§ia proprieta-
ruluT Intinderea necesara pentru exploalarea ocnel, fan.
niel o alta plata. accesorie pentru terenul ocupat sail
vre-o despagubire pentru stricarea terenulul.
No' credem ca daca Domnia nu a fost indatorata
sa plateasca vre-o suma de banT accesorie, aceasta se ex-

www.dacoromanica.ro
 414

plica u§or, (lac& ne raportam la origina stabilirel mono-

polulul exploatarel salinelor la noI. Am vèçlut a la In-
ceput proprietarul mo§iel In slnul careia se gasea sare,
exploata el singur ocna, In mina Domnia reservandu-§I
monopolul .exploatareI, proprietarul odata ce deschise o
ocna, §i vroia sa traga din ocna profit banesc se adresa
la Domnie, care lua asupra sa exploatarea ocneI platind
dijma din venitul sarei. Era atuncl foarte natural sa nu
fie vorba de vre-o despagubire de oare-ce proprietarul singur
cerea voe sa deschida ocna, el facea ocna cum voia pe
mo§ia sa §i o trecea la Domnie In starea In care se gasea
foarte multumit ca Domnia ha ocna asupra sa nicl nu
iar fi trecut prin minte sa ceara vre-o despagubire pentru
terenul ocupat cu instalatia °one!. Proprietarul mo§ieI era
destul de resplatit pentru terenul ocupat de ocna prin
venitul dijmel ocneI.
Pe urma Unit ocna proprietarul avea singur drept
sa deschida carciuma In ultimul timp care de asemenea
era un avantagiil. Pe langa aceasta mal este §i impreju-
rarea ca. ocna odata deschisa Inteun loo Intr'o mole,
gura de °ma linea mull& vreme cu sutele de anI, gis-
mentul de sare fiind inepuisabil. Am vqut ast-fel caln
decursul ma! multor secole, foarte pupae ocne noul ail
fost deschise. Toate aceste consideratiunl ail facut ca
obiceiul s'a stabilit ca. proprietarul nu pretindea de cat
dijma sareI sale Para alta pretentie pentru terenul ocupat
cu restul instalatiunel.
Tata dar motivele adevarate pe de o parte a ta-
cerel proectului de regulament relativ la dreptul pro-
prietarulul la dijma °met deschisa pe mo§ia sa de Dom-
nie, iar pe de alta a lipseI de dispositiunr referitoare la
vre-o despAgubire ce ar fi trebuit sa plateasca Statul
pentru terenul ocupat de ocna. De acea ceI ce voesc a
vedea o deosebire de principif Intre- drepturile proprie-
tarulul une! ocne §i 'rare proprietarul .nnel mine de alt
www.dacoromanica.ro
 415

mineral and mina se exploateaza de un al treilea nu-

mal basalt pe Imprejurarea c. proprietarul unel mine
care se exploateaza de un al treilea in basa art. 179 din
regulament are dreptul §i la despagubire pentru strica-
chmile ce vor fi pricinuit mo§iel sale sapatul §i lucra-
rea minelor pe and proprietarul unel ocne nu are drept
de at la dijma in ban! din produsul net al ocnel,
aparentele drept realitate a lucrurilor §i pleand de la
nisce premise cu totul gre§ite ajung la ni§te conclusiunT
Cu totul contraril adevèratel star' a lucrurilor.
Daca urmarim pe langa aceasta desvoltarea istorica
a principielor vedem ca la origina In dreptul roman at
§i mal in mina in epoca bizantina, and se introduse
principiul a se putea concede exploatarea unel mine
unul al treilea pe mo§ia unul particular nicl °data in
aceasta lunga perioada nu a fost vorba, cel pulin tex-
tele nu mentioneaza, ca sa se fi acordat proprietarului
suprafetel vre-o despagubire in afar& de dijma din pro-
dusul minel pentru striaciunile ce s'ar fi adus mo§iel
sale. Acest drept de despagubire este de creatiune mal
noua avèndu-§1 origina In legile din epoca Feodala, el
netreand de cat mult mai taripii in legislatinnile mi-
niere ale diferitelor tad..
La noI vedem ca urmand neintrerupt traditia drep-
tulul roman din epoca bizantina nu s'a introdus princi-
piul despagubirel pentru exploatarea ocnelor, singurele
mine aproape cunoscute §i exploatate in epocele ante-
rioare. Regulamentul organic in proectul sèfi a menti-
nut starea lucrurilor referindu-se la obiceiurile reglemen-
tate In contractele de arendare In vigoare pentru ocne.
and a fost Insa vorba de mine In general §i de oare-
ce nu avem dispositiunl legislative §i nicl hrisoave sad
obiceiurl pamintene care sa reglemenleze raporturile
dintre proprietarul suprafelel, Stat §i tertid explorator §i
exploatator, alcatuitoril proectului aü facut Imprumut la
www.dacoromanica.ro
 416

legislatiunile atuncl In vigoare In cele l'alte larl care in-

trodusese de timpuritl dispositiunl no! In cea ce se re-
fer1 la mine In general.
Am IntAlnit §i alta dispositiune, care de asemenea
nu'§I gase§te reazim In legislatiunea bizantina in cea ce
prive§te cuantumul redeventel datorita proprietaruluI su-
prafetel §i Statuluf. In trecut se da dijrnd din venitul
brut proectul regulamentului inspirat de noile legislatiunl
miniere ale celor-l'alte tdrl, Rusia, Austria Franta, etc.,
nu mal acorda atAt proprietarulul, at §i Statulul, dijma,
de al din venitul net care se obtine, scd4Andu-se din
totalul productiunel chelluelile de exploatare.
Deosebirea Intre mine In general §1 intre ocne, In
cea ce prive§te dreptul la despdgubirea terenului ocupat
cu exploatarea mine! sail a ocnel pe lamga explicatiunea
traditiunel istorice ce nu trebue sti fie omisd mai are §i
o altA ratiune basata aceasta pe starea lucrurilor. Intr'a-
devèr, pentru a exploata o °mil de sare este destul a
deschide o gura de °mil Inteun loe §i a ocupa Imprejur
terenul strict necesar cu instalatiunile ocnel. Ocna de
save merge In jos atAt cdt merge gismentul de sare §i
cunosc'end bogatia inepuisabilä §i groshnea straturilor de
sare, am v64ut cd o gura de °end tine foarte mult, i
chiar atuncl cand o gura de °cud nu mal este practi-
cabild se face foarte aproape de dinsa altd gura, care
de asemenea nu ocupa mult loc.
Pe urmd pentru a psi o °cud de sare nu se cere
multe sapilturI de explorare, locurile de save se cunosc
destul de bine, sarea fiind aproape la suprafata sail stratul
de sare §i directiunea sa, fiind prea bine cunoscute. Daca
aceasta este starea lucrurilor la ocne, cu totul alta este
la cele-l'alte mine. Deosebirea este atAt de mare, cdt este
de la certitudine, la necunoscut. Minele cele l'alte se
descoper sail prin Intämplare In urma prabu§irel until

www.dacoromanica.ro
 417

mal sad In urma numeroaselor sapaturi in toate direc-

tiunile §i la toate adancimele.
Tocmal aceasta stare de lucrurr, care putea sa devie
desastroasa pentru proprietarul suprafetel, a trebuit sa
fie luata in consideratiune de legiuitor. Dorinta de ex-
plorare trebuia salì gaseasca o ingradire in teama ce
trebuia sa aiba orl-ce explorator, ca va fi obligat sa pia-
leasca proprietarulur suprafetei despagubirl pentru stri-
caciunile, ce ar fi putut aduce terenulul s6ii prin sap.-
turl §i de acea vedem, ca §i In regulament se face deo-
sebire intre dispositiunile relative la mine in general §i
intre acelea referitoare la ocne in special. Dar asupra
acestel cestiunl vom mal reveni In anallsa, ce suntem Inca
snit! a facem a amendamentelor ce s'ali mal adus ar-
ticolulul 126 pana sa la forma sa definitiva.
Reluand dar firul istoriculul nostru, vedem ca inainte de
a se fi formulat articolul de comisiunea speciala pentru a
fi supus aprobare! Adunare!, a doua iji unul din membri
comisiunel speciale, Logofatul Mihalake Cornescu, clan-
dull seama, dupa studiul mar amanuntit, facut se vede
asupra cestiunel, ca parerea Pre§edintelul cu toate ca
restabilea adevératele principil, omisese Ins& a se pro-
nunta asupra mal multor puncturi ce trebuiaLi A fie
tran§ate acuma printr'un text de lege formal, fiind des-
chisa cestiunea raporturilor dintre proprietarul superfl-
ciar, fata de ocna §i fatä de Stat, ce '§l reservase mono-
polul exploatarel ; propune ca Indreptarea propusa a se
face art. 126 sa se faca ma! deslu§ita.
Credern important a reproduce din noti acest amen-
dament, de oare-ce asupra sa se va pronunta Adunarea
§1 Pre§edintele : amendamen tul cel d'intd at' Aleut de Logo-
[(nut Alexandru Filipescu, ' i-a fost restituit fiind luat de
Dumnealuï inapor, dupd cum se mentioneazet in procesul-
verbal, Wag ce Adunarea a aprobat amendamentul Lo-
gogitulur ilihalake Cornescu :
28
www.dacoromanica.ro
 418

adeca, fiind-ca proprietaruluf i se cuvine Oeciuiala

din produsul sareY, sa dobIndeasca acest drept pentru
cate ocne Se vor deschide de acum inainte, In banT
iar nu in natura, li ca sa se gaseasca ceea ce se cu-
vine pentru aceasta leciuiald, sa se hotareasca drept
lege ca pretul cel hotartt de Stapanire pentru suta
de oca la gura ocneT, A. se imparta In treT partY, din care
dou6 partf sa se socoteasca : cheltuelile scoatereY sareY
li folosul StapanireY li o parte adev6ratu1 pret al sareT.
Iar dupa aceasta sa se Indestule.;le, proprietarul de
catre cump6ratorul venituluT ocnelor sati de catre o-
randuitiT stapanireT, cAnd ocnele se vor cauta pe seama
StapanireY, cu 4eciuiala in banT, pe acest adevarat prin-
sul sarel, &licä din a 3-a parte a tot pretul vInOreT,
ce se va hotara de catre Stapanire pentru una suta
oca sare la gura ocneT. lar ocnele de sare, care lu-
crea4ä astalT li pe ata vreme vor mal lucra, nu sunt
supuse la aceasta legiuire, ci al a se folosi numal cu
drepturile ce le sunt prescrise prin cele de mal inainte
documenturT, indatorindu-se insa proprietarul a da loe
pentru deschidere de 004 acel loe sä se margineasc5
fata cu dansul §i cu om trimis din partea StapanireT,
In atatime de pogoane cat vor fi trebuincioase ocneT,
pentru gurb., Curte li Batatura de care, fara de a se
cuprinde li pasciune, cacT aceasta o va da proprietarul,
de va avea cu osebita tocmeala.

Aceasta parere a Logoltulul Mihalache Cornescu,

am vèdut ea s'a Incredintat comisiunel speciale din care
facea parte §i Mihalache Cornescu, pentru a fi redactata
In forma de amendament.
Acest amendament, care formeada anexa No. 96 re-
prod usa mal sus, coprinde un prim paragraf care dice:
In potriva indreptArel, propusA de Dumnealuf LogofAt
Aleko Filipesco cu coprindere ca s6 despagubeasca pro-
prietarul loculuT cu ocn6, pe intinderea pogoanelor de
pamInt, co se vor da 'in slujba °ene, pana cand acel
loe se va face iara0 primitor de arat si semanat.
www.dacoromanica.ro
 419

Se stabile§te ilea In mod evident ca amendamenthl

lu! M. Cornescu era propus In contra celuI ce fusese
formulat de Al. Filipesco, nu se poate da alt in [eles cu-
vintelor : in potriva indreptitrei propusei de Dumnealui,
etc . . . , dar aceasta resulta §i mal ciar din cuvintele ce
se gasesc la Inceputul paragrafuluI urmator :
DumnealuT Logofatu Mihalache Cornescu propune :
ca aceasta Indreptare s'ar cuveni a se face mai des-
lufitä 0 pe temeiurile urmaoare, adecd...
Aci este vorba de Indreptarea ce era sa se faca
1 al art. 126 din proect, §i M. Cornescu vedem ca pro-
pune douè lucrurl ca aceasta Indreptare sa se faca ma!
deslwitd, vom vedea ca chiar parerea lul Kisseleff nu
era destul de deslu§ita §i nici complecta mal adauga
a Indreptarea sa se faca pe temeiurile urma toare. Te-
meiurile sunt copierea In tocmal a parere! lul M. Cor-
nescu reprodusa ma! sus. Cu toate ca vom mal reveni,
vedem ca aceste temeiuri sunt cu totul altele de cat a-
celea propuse de Al. Filipescu, Care ail fost cu totul In-
laturate, §i sunt de asemenea complectarea §i desvolta-
rea parere! Pre§edintelul Kisseleff, care nu a facut de
cat sa reaminteasca care erail principiele care se apli-
can la ocne rèmanènd celor In drept de a le formula.
Amendamentul redactat de comisiunea special& s'a
citit In seanta urmatoare §i s'a votat de Adunare. Dan-
du-se de catre Adunare Vi.-Pre§edintelu! pentru a'l su-
pune aprobare! Pre§edintelul Kisseleff, amendamentul a
fost aprobat pentru a se trece intocmal In regulament.
In josul anexe! 96 gasim certificarea aprobarei de catre
Pre§edinte prin cuvintele: Approuvé par Monsieur le Pré-
sident le 1 Avril 1831. Minciaki. In (iiiva de 1 Aprilie
1831, Vit.-Pre§edintele comunica Adunare! ca amenda-
mentul propus §i formulat de Logofatul Mihalache Cor-
nescu a fost aprobat de Pre§edinte.

www.dacoromanica.ro
 420

Acest amendament formeaza art. 127 din textul de-

finitif al regulamentulul §i este ast-fel redactat :
.Dar fiind-c6, proprietaruluT i se envine çleciuiall
din productul sgref scoasä din incOa sa, sä doban-
deasca acest drept pentru cate ocne se vor deschide
de acum inainte, Ins5. In banT, iar nu In naturl ; §i
ca O, se ggseascl intr'un chip hotarlt aceia ce i-se
envine pentru aceastl zeciuialg In banT, sg. se hota-
reasca drept lege ca pretul hotgrit de St6panire pentru
suta de oca de sare la gura ocneT sg, se Impar0 In
tref Ortf din care dou6 pgrt! sá se socoteascl chel-
turne scoateref greY, i o parte adev6ratul pret al
s6.reT, din care se va da proprietaruluT a (jecea parte
Indestulandu-se de catre cump6r6torul venituluT oc-
nelor, saA de egtre oranduitiT StgpanireY, cand aceste
ocne se vor Auta pe seama Statulut
Iar ocnele de sare care lucreaz/ astAlT §i pe cat
vor mal lucra, nu sunt supuse la aceastA noug le-
giuire, ci an a se folosi numaT cu drepturile cele ce
sunt prescrise prin cele mal dinainte doeumenturt
Se va lndatora Insa proprietarul a da loe pentru
deschidere de ocne ; acest loe s1 se mgrgineasa fata
cu dinsul i cu omul trimis din partea StapinireY, in
egtAtime de pogoane, cate ca adev6rat vor fi trebuin-
cioase ociad pentru gurg, curte §i bgtAturI de care,
Mil a se coprinde §i p6.0unea, cAcY aceasta o va da
proprietrul, de va avea, ou osebitg tocmeala.»

Aceasta redactiune ce a primit art. 127 din textul

definitif este reproducerea intocmal a amendamentulur
formulat, votat §i aprobat cu douè singure modificar!:
1.) In textul amendamentulul nu se gases:te cuvintul
dar Inainte de fiind-ca cu care Incepe articolul 127. din
textul regulamentulur. Acest cuvênt s'a adaos pentru a
arata ca exista o stransa legatura intre dispositiunile
articolulul 126, care stabile§te monopolul exploatarel in
favoarea StatuluT §i art. 1.27, care coprinde disposiliunT
cari limiteaza oare-cum drepturile Statulul, aran. nor-
www.dacoromanica.ro
 421

mele sub care acest monopol al Statulul se va exercita

fat& de proprietarul mo§ieI in care se gasesc gismente
de sare. Acest cuvènt are Insemnatatea sa, el arata in
ce mod trebue sa se luteleap dispositiunile coprinse in
art. 126. Articolul mal adaoga cuvintele scoase din MO-
sa In urma cuvintelor din productul Ord, care ail
insemnatatea lor dupa cum vom vedea.
2) In redactiunea definitiva vedem cri. lipsesc cu-
vintele folosul StapanireID din partea paragrafului
I a art. 1.27 care stabilqte norma pentru a se gasi ve-
nitul net asupra caruia sa se calculeze dijma. Inteade-
vèr in amendament gasim : a... §i ca sa se gaseasca
ceea ce i se cuvine pentru aceasta Oeciuiala In banl, sa
se hotarasca drept lege, ca pretul hotarit de Stapinire
pentru suta de oca, la gura ocneI, sa se imparteasca in
trel part' din care dou6 partl sa se socoteasca cheltuelile
scoaterel sarel §i folosul Stpânirei, i o parte adevëra-
tul pret al sareI.» Nu §tim daca aceasta omisiune s'a
facut intentionat sail nu, de oare-ce lucrarile pregatitoare
tac asupra acestui punct. Credem ins& ca aceasta omi-
siune a fost facuta intentionat la ultima citire a textulul,
de oare-ce corespunde mal bine principielor care gu-
verna aceasta materie. Intr'adevèr pentru calcularea ve-
nitulul net nu se scade de cat cheltuelile ocasionate en
exploatarea §i producerea unor anumite maten!, folosul
exploatatorului nu incarca cheltuelile de exploatare. Era
decl nelogic ca folosul Stapanirel sa figureze alaturea
de cele 2 din 3 parll din pretul hotarlt. Folosul Sta-
panirel ca §i a tertiului care exploateaza vre-o mina pe
un pamint strain, sunt cele 8 zeciml din venitul net,
nu se incarca insa cu profitul exploatatoruluI, fie el
chiar Statul, cheltuelile de exploatare.
In fapt se poate ca cheltuelile de estractiune a sarel
din ocne sa nu ajunga a acopen 2 din 3 partl din
prelul fixat de stapanire i sä rémaie un profit StatuluI
www.dacoromanica.ro
 422

dar aceasta imprejurare de fapt nu se putea trece ca

principin, de altmintrelea aceasta pierdere ce se ocasiona
proprietarului de oare-ce nu se calcula dijma exact pe
cheltuelile de exploatare, era compensata prin marele
avantagiii ca proprictarul nu era expus sa vaçla ca
'I s'ar infati§a conturl umflate de cheltuell pe care el gren
le-ar putea controla fat& de Stat, iar pe de alta proprie-
tarul beneficia asupra calcululuf, pretul fiind cel fixat de
Stat pentru vinçlarea sarel la gura ocnel, pret destul de
avantagios ; Statul avènd monopolul exploatarel ocnelor.
Dupa ce am vqlut ast-fel care a fost genesa art.
1.27 §i dispositiunilor ce el coprinde, rèmane acuma sa
analisam fe-care dispositiune in parte, raporturile dintre
ele, car' toate impreuna ne fixeaza drepturile §i rapor-
turile dintre Stat §i proprietarul suprafetel mo§iel in
sinul careia se .afla o ocna de sare.
0 prima obiectiune pe care am putea sa o facem,
este acea de a ne intreba, cum se poate ca din tacerea
art. 1.26 din proiect asupra drepturilor proprietarulul
mo§ief §1 a °end sa fi crequt de cuviinta Logofatul M.
Cornescu sa presinte acest amendament care fara in-
doiala inspirat de parerea Pre§edinteluf Kisseleff este
destul de complect dupa cum vom vedea indata §i re-
glementeaza toate cestiunile §i casurile ce puteaii sa se
nasca in epoca in care s'a redactat articolul. Aceasta
obiectiune dispare insa cand ne dam seama in ce mod
s'a nascut amendamentul. lul Cornescu, §i din ce causa
el se gase§te la art. 126 care stabile§te monopolul Sta-
tulul in capitol relativ la finantele Orel, iar nu sub art.
1.78 §i 1.79 despre mine unde '§I ar fi avut locul in mod
logic. Inteadevèr se putea lasa cestiunea drepturilor pro-
prietarilor de ocne ne atinsa cu ocasiunea votarel art.
126 din proiectul regulamentului. Drepturile proprieta-
rilor s'ar fi gasit consfintite dupa parerea noastra in
mod tacit atat prin recunonterea drepturilor lor prin
www.dacoromanica.ro
 423

contractele In vigoare, earl coprindeati obligatiunea aren-

da§ilor de a plati dijma proprietarilor, cat §i prin dis-
positiunile referitoare la mine In general care nu §tirbeail
Intru nimic dreptul proprietarulul suprafetel asupra sub-
solulul in limitele prevOute, cand un al treilea exploata
mina iar nu proprietarul suprafetel, s'aii se puteaü Cu
acea ocasiune, la votarea articolelor din regulament re-
feritoare la mine, sa se prevada dispositiunl relative la
ocne. S'a intamplat Insa ca Alexandru Filipescu sa propue
amendamentul gilt In contra caruia s'a ridicat mal Int6iti
Pre§edintele aratand parerea sa basata pe traditiunea
dreptulul In aceasta privinta cu ocasiunea discutiunel
articoluluf care stabilea monopulul sarel.
°data ce se adusese In discutiune drepturile pro-
prietarulul ocnel pe aceasta cale, ne la locul e! In acest
capitol §i cu ocasiunea discutiunel unuf articol, care dupa
parerea noastra nu §tirbea drepturile proprietaruluf su-
prafetel, de oare-ce acelea§1 drepturl le avea Stapanirea
In trecut ca §i cele ce se recuno§teaft prin art. 1.26, cu
toate ca §i In trecut proprietaril ocnelor se foloseatt de
drepturile lor. OM care ar fi fost Ins& valoarea acestel
procedan I intempestive, atat drepturile cat §i indatorirele
reciproce dintre proprietarul suprafetel §i al ocnelor de
o parte §i Stat de alta, trebuiat sa fie bine determinate
§i stabilite.
Réspunsul Pre§edintelu! Kisseleff nu era suficient,
el nu a fault dupa cum am vOut de cat sa reaminteasca
Adunare!, care ere' drepturile proprietarilor ocnelor pentru
a nu fi nesocotite, rèmanènd Adunarel sa formuleze ar-
ticolul a§a cum trebuia. Nu rèmane cea mai mica In-
doiala ca Logofatul M. Cornevu o data ce 1 se atrasese
atentiunea asupra acestel cestiuni a consultat de aproape
toate lucrarile ce le-ati avut In vedere Pre§edintele, a-
far& de aceasta luand informatiun! §1 studiind mal bine
cestiunea, a putut vedea contractele de arendare a ocnelor,

www.dacoromanica.ro
 424

care consfinteati drepturile proprietarilor, cat si Docu-

mentele Manastiret Coilea asupra ocnelor de la Slanic,
a Mtingstiret Sf. Panteleimon pentru Ocnele-mart din
Valcea si a Manastirel Marginent pentru ocnele de la
Telega, cat si a altor proprietarl de ocne din care reesa
In mod lamurit, cart erail principiele consacrate de le-
gislatiunea tare' de pe vremurt.
Logofatul M. Cornesca era si dintre eel mal cu-
noscètort de carte de pe vre-muri, cea ce se poate deduce
atat din lmprejurarea CL '1 gasim printre membrit comi-
siunel speciale Insarcinate de Adunare a formula In scris
oil-ce propunere s'ar fi facut cu ocasiunea discutiunet
proectulut, dar din continutul amendamentulut vedem ca
el atinge si dispositiuni cart sunt ale unut legiuitor cu-
nosator de starea lucrurilor, de principiele de drept ce
trebuesc reglementate, de asemenea si prevérjetor pentru
viitor. Se putea fara lndoiala sa se amaie discutiunea
sa se prevada sub forma de amendament situatiunea oc-
nelor la art. 178 si 179 aceasta Ins& nu s'a Moot. A-
cestea çlise, sa trecem la dispositiunile coprinse In amen-
dament. Vedem ca M. Cornescu Insuseste parerea
Presedintelut, o complecteaza si o propune ca amendament
care se da comisiune speciale din care facea parte si
dinsul, sa se redacteze, de acea am constatat identitatea
perfecta Intre propunerea sa i amendamentul comisitme
speciale i textul definitiv al art. 127.
Se stabileste mat Intiü principiul care este : afiind-ca
proprietarulut i se cuvine leciuiala din produsul sare
scoasa din mofia sa, sa dobandeasca acest drept pentru
cate ocne se vor deschide de acum Inainte.» Toate cele-
l'alte dispositiunf sunt niste consecinte ale acestut prin-
cipiü noti consacrat i recunoscut conform vechel
traditiunt a dreptului : Proprietarului i se amine çieciu-
iala din productul sarei scoasa din mofia sa.
De aci o prima consecinla : SA dobandeasca acest
www.dacoromanica.ro
 425

drept pentru cate ocne se vor deschide de ann." Ina-

inte., S'a prevNut casul in care pe o mo§ie se vor des-
chide mal multe ocne. Textul ne spune ca se datore§te
deciuiala pentru fie-care ocna, aceasta este foarte impor-
tant de oare-ce s'ar 11 putut na§te intrebarea in urma-
toarea ipotesa.
Se deschide o °ma pe mo§ia unul proprietar, se
ocupa Imprejur o portiune oare-care de teren trebuitoare
pentru gura, curte §i batatura de care, duptt cum spune
textul putin in urma, Statul pentru a spori productiunea
in acela§I perimetru, dispune deschiderea unel noul ocne.
Intrebarea la care réspunde textul este, daca proprietarul
va avea drept la dij ma §i din aceasta a doua ocna? Da,
de oare-ce preprietarulul i se cuvine deciuiala din pro-
ductul sarel scoasa din mo§ia sa.
Daca s'a tran§at, s'a facut tocmal In vedere ca dijma
nu se datore§te ca o despagubire pentru terenul ocupat
cu facerea ocnel, In care cas °data ce se da dijma de la
ocna drept despagubire pentru un perimetru ocupat de
Stat numal era logic a se mal da dijma §i din o
noua ocna fault& In acela§1 perimetru. Putin '1 im-
porta pe proprietar cate gurl de ocna se faceati, el nu
primea despagubire de cat pentru lipsa de folosinta a
terenulul, lar nu din sarea ce nu '1-ar fi apartinut, orl WA
s'ar fi scos §1 din orl cate ocne s'ar fi extras. De oare-ce
insa proprietarulul i se cuvine dijma din sarea extrasa
este logic, §i o consecinta &ease& impune obligatiunea
de a acorda dijma din ori cate ocne s'ar deschide pentru
a scoate sare din mo§ie fie : de o data in acela§1 timp
§i perimetru, fie in timpurl §i perimetre deosebite.
Textul declara ca. proprietarul sa dobandeasca acest
drept pentru cate ocne se vor desehide de acum Inainte.
Pentru a fi §i r'émane atat In litera §i spiritul acestul
articol trebue sa ne raportam epocel in care s'a redactat
acest articol §i sa ne Intrebam In ce mod se exploatag

www.dacoromanica.ro
 428

§i se deschideag ocnele, fara indoiala ca textul nu a

prevNut sisteme pe atuncl necunoscute de a extrage sa-
rea din fundul pamIntulul. Trimetem In aceasta privinta
la titlul 2 al capitolulul acestuia, unde am aratat pe larg,
ca singurul sistem cunoscut In acele vremurI era ex-
ploatarea prin gro pi call se adanceat In pamIt in forma
de clopot, sistem numit In urma prin conurf, pentru a se
distinge de noul sistem de exploatare prin galerif.
Principiul este destul de ciar §i consecintele destul
de bine deduse chiar de legiuitor, pentra a putea fara
dificultate sa vedem a intengunea legiuitoruluf a fost de
a acorda dijma din, toatd sarea scoascr, din mofie din, oil
fi care noull' exploatare de sare in care sens trebue set in-
telegem cuvintele : pentru cd te ocne se vor deschide de a-
cuma inainte. De oare-ce discutam acuma care este a-
devèratul principiii care se degaj eaza, din textul regula-
mentulul, iar nu. sistemele mal mult sail mal putin se-
rioase, care s'ail propus pentru interpretarea acestul ar-
ticol ne reservam ca pe law& observatiunile ce vom face
mal la vale Inteun capitol separat la finele lucrarel, sa
aratam parerea noastra asupra unul sistem, care subor-
doneaza dreptul proprietaruluf, nu faptulul extragerel
sarel din mo§ia sa, ci Imprejurarel deschiderel unel gull
de ocna pe mo§ia sa, sistem care tagadue§te orl-ce drept
proprietarulul °cue, orl de cate orl s'ar putea extrage
sarea fara a se face o gura de ocna pe suprafata mo§ief
sale, cea ce se poate face cu sistemul galeriilor subterane.
Sistem Insa cu totul necunoscut legiuitorulul din 1,831.
Pentru a proba §i mal mult a vointa regulamen-
lulul a fost ca proprietarul sa OA dijma din sarea ce
se scotea din moja sa, trebue sa ne reamintim, ea textul
amendamentulul lui M. Cornescu a primit o wan. mo-
dificare In redactia definitiva a regulamentulul In aceasta
privinta. Inteadevèr in amendament gasim aceasta frasa
ast-fe! formulata : fiind-ca proprietarulul se cuvine i¡le-
www.dacoromanica.ro
 427

ciuiala din productul sarel, sa doblndeasca acest drept

pentru cate ocne se vor deschide de acum Inainte ; pe
cand In textul definitiv se ice: Dar fiind-ca proprieta-
rulul se cuvine çleciuiala din productul sarel scoasd din
mwia sa sa doblndeasca..... Vedem ca se explica, In-
tarindu-se ideia ca proprietarulul i se datore§te dijma
din sarea scoasa din mo§ia sa. 0 singura conditinne
cere decl textul ca proprietarul sa alba drept la dijma
acea ca sarea sa se scoata din mo§ia sa. Faptul de a
scoate sare din pamInt se numea pe vremurI deschidere de
ouzel, prin urmare foarte corect §i complect se exprima
articolul cand çlice ca : dijma se datore§te din fie-care
deschidere de °ma. Parerea cea l'al ta nu'§I gäse§te rea-
zim niel In litera articolulul, de oare-ce ocna se nu-
me§te mina de sare, iar orificiul prin care se scotea pe
vremurl sarea se numea gurd de ocnd §1 vedem ca tex-
tul nu çlice ca dijma se va datora pentru cate gurl de
ocna s'ar deschide, In care cas s'ar mal putea discuta
asupra valoril cuvintelor intrebuintate, daca sensul ce s'ar
da ar corespunde principiulul stabilit, care principifi am
vOut ca s'a pastrat neatins de secole de legislatiunea
tare! noastre. Textul ne pomenind nimio de gura de
ocna, ci de deschidere de °ma, care Insemneaza exploa-
tare de sare, credem inutil de a mal discuta aceasta
parere, care nu'§I gase§te reazim nicI In spiritul nicl
In litera articoluluI regulamentulul. Am mentionat nu-
mal aceasta teorie pentru a pune mal In evidenta pa-
rerea noastra care poate invoca In ajutorul séil tradi-
tiunea, spiritul §i litera articolulul.
Trecènd acuma la modul In care se va pia ti dijma,
vedem ca se hotare§te ca aceasta dijrna se va plati
inset in, bunt, iar nu in naturet. tiin. ca §i in trecut se
stabilise obiceiul ca proprietarilor sa se, plateasca dij-
ma In banl, In loo M. li se dea dijma la care avead
drept In natura. Trimitem la cele qise, cu singura ob-
www.dacoromanica.ro
 428

servalie ca cea ce pana la un punct era facultativ pen-

tru cump'ératoril ocnelor °And se arendail ocnele sail
pentru Stat cand se cautaii ocnele in regie, devine de
aci inainte o norma obligatorie, in toate casurile dijma
se va plati in banl.
Continuand articolul adaoga : a§i ca sa se gaseasca
inteun chip hotarit ceea ce i se cuvine pentru aceasta
coleciuiala in bani, sa se hotareasca drept lege, ca pre-
tui de Stapanire pentru suta de oca sare la
gura ocnel sa se imparteasca in trei partl, din care douè
parti sa se socoteasca cheltuelile scoaterel sarel, §i o
parte adevèratul pret al sarel, din care se va da pro-
prietaruluf a 4ecea parte;» Calculul cotitatiel dijmei se
face asupra venitultil net al ocnel cu deosebire de ceea
ce se facea in trecut pana la regulamentul organic,
unde am véçlut ca proprietarul lua dijma din toata sa-
rea scoasa din ocna. Faia indoiala ca sistemul cel vechid
de a calcula dijma, §i a acorda çleciuiala din venitul
brut era prejudiciabil intereselor StatuluT, de oare-ce
nu se tinea seam& de cheltuelile de exploatare in care
intra mal multe sume, care toate trebue sa fie scaçlute
pentru a putea obtine adevèratul produs al ocnel. Nu
este mal putin adevérat ins& ca sistemul de a acorda
proprietaruluT o dijma din venitul net, presinta lu prac-
tica marl greutatl, carl se resfrang toate asupra proprie-
tarulul. Foarte greil va putea el sa controleze cheltue-
lile de exploatare §i chiar daca ar putea pana la un
punct, sa le constate cum ar putea sa le restringa
proportiune cu adevératele trebuinte ale exploatarel.
Daca vedem Inc& ca proprietarul se gase§te fata nu de
un exploatator ordinar avènd drepturl egale cu dinsul,
ci de Stat, av6nd monopolul exploataref, putem lesne
sa ne inchipuim ca proprietarul In ori-ce imprejurare, va
trebui s& sufere drept lege buna yob*. a Statulul.
Tocmal pentru a obvia acestul rèil, pentru ce pune
www.dacoromanica.ro
 429

pe proprietar la adapostul a tot puternieil Statulut, re-

gulamentul fixeaza din'nainte ni§te norme care daca nu
sunt perfecte §i nu corespund In tocmal poate realitatel
lucrurilor, at' !ma marele avantagiii, §i acesta incontes-
tabil, sa pue pe proprietar la adapostul relel vointe a
Statulul. Cea-ce vrea regulamentul este ca sa se scie in
chip hotti fit ceea-ce se cuvine pentru çleciuiald duph cum
se exprima textual articolul.
Nu putem de cat sa laudarn aceasta prevedere §i a
aduce omagiele noastre legiuitorulul.. mal cu seama pe
acele vremurl unde a tot puternicia functionarilor era
atat de mare fata de simplil particular!, chiar atuncl cand
nu se mal adaoga din partea slujbasilor §i vre-un abus
mal mare saú. mal mic facut de el In interesul lor pro-
priil sub haina interesulul public. Pentru a ajunge la
acest rcsultat s'a holíril drept lege, °data pentru tot-da'-una
ea pretul hotarat de Stapanire pentru suta de oca sare
la gura ocnel sa se Imparteasca In treI
Pretul se §tia era hotarat chiar prin 3 al artico-
luluI 126 din Regulament. Pentru viitor modificarea lul
ca ori-ce alta modificare a vre-unul articol din Regula-
ment trebuia sa se faca cu toate formele prevNute In
dispositiunile transitoril ale Regulamentulul. Pe langa ea
acest pret era cunoscut se mal putea afla §i mal u§or
cantitatea de sare vinduta, controlul se putea face pana
la un punct la e§irea sarel din ocne. Pe lamga aceasta
acest mod de fixarea dijmel asupra pretulul de vitAlare
la gura ocnel, iar nu asupra pretulul de extractiune este
foarte favorabil proprietarulul.
Proprietarul profit& §i dinsul de diferenta intre aceste
preturl al costulul §i al vinyrel. Not §tim ea Statul
avènd monopolul exploatarel poate pana la oare-care ra-
sura sa fixeze pretul de vlOare adaogand un mic profit,
neatingénd Insa o proportie prea mare In care caz Sta-
tul nu ar mal fi In limitele unel speculatiunl asupra
www.dacoromanica.ro
 430

until obiect, ce singur poate da consumatiunel, ci ar in-

finta un un adevèrat imposit pe consumatiune.
Ne referim la disele noastre In prima parte a stu-
diulul nostru cand ne-am ocupat de cestiunea de a §ti
daca la Roma In primele timpurl exista numal mono-
polul exploatarel sat' vinyrel sareI, dar Inca era §1 un
imposit asupra consumatiunel sarel.
Nu era destul ca legiuitorul sa fixeze cuantumul
asupra caruia trebuia sa. se calculeze cheltuelile de ex-
ploatare, trebuia Inca sa se gandeasca. ca tocmal fixarea
acestor cheltuell de exploatare, In practica putea da loe
la atatea abusurI. Pentru a nu lasa niel acest punct In
nehotarire fixeaza .proportia cheltuelilor de exploatare In
raport cu productiunea : «pretul hotarlt de Stapanire
pentru suta de oca sare 'la gura ocnel sa se Imparteasca
In trei partl, din care douë" peírlf set se socoteascit cheltue-
lile scoateref särei, i o parte adeeératul pre( al Ara
Fac'endu-se ast-fel acest calcul destul de u§or se obtine
beneficiul net sati adevèratul pret al sarel, dup. cum se
exprima articolul, din care se va da proprietarului a
çlecea parte.
Fara Indoiala ca acest venit net nu este cel real,
cheltuelile de exploatare §i de administratie ati scadut
In continuil cu perfectionarea mijloacelor, care Imputin6nd
risipa ail grupat mal bine fortele, ajungènd la resultate
mult mal favorabile. Statul r'ém&ne cu un folos din deo-
sebirea sumel ce va Intrebuinta drept cheltuell de ex-
plc). atare, acesta se poate §1 chiar poate sa fi fost :aceasta
In intentia propuitorulul amendamentulul, unde gasim
cuvintele de folosul sttipdnirei aliiturea de cheltuelile de
exploatare, care cuvinte aü disparut din redactia defini-
tiva., cea ce am aratat mal sus. Acest folos Ins& care nu
se poate tagadui acuma and vedem ca mijloacele de
estractiune s'ati perfectionat, putea sa nu se mal reali-
seze daca. formatiunea gismentelor de sare §i a terenu-
www.dacoromanica.ro
 431

rilor ce le acopera s'ar fi schimbat §i ar fi dat de mum&

mal mare §1 mal costisitoare Statulul. De aceia credem
ca acest mod de a fixa venitul net este foarte avantagios
proprietarilor dandu-le ceva cert In local incertitudinel
§i posibilitatel de o mat mare perdere.
Venitul net o data determinat se da proprietarului
a decea parte. Prin urmare proprietarul ocnel va primi
a 30-a parte din pretul hotarlt de Stapanire pentru su ta
de oca sare la gura ocneI.
Rèmane acum sa ne Intrebam daca. proprietarul unel
ocne prime§te de la Stat o dijma In proportiune egala
cu dijma ce ar obtine proprietarul unel alt-fel de mine
cand exploatarea s'ar face de un altul, de cat proprie-
tarul, la aceasta cestiune respunde art 179 din regula-
ment, care dice : di se va de stapanului mofia a decea
parte din cdpig, dupd ce se vor scoate cheltuiala lucrara.
Prin urmare a 4ecea parte din beneficiul net ; situatiunea
decl identica In principiti, proprietarul unel mine se va
gâsiInsa In perpetua incertitudine §i greutate pentru sta-
bilirea venituluf net al mine!.
Principiul este indentic, acelea§1 drepturI a conservat
Regulamentul Organic proprietarulul de ocne asupra sarel
extrase de Stat din ocnele de sare ca §i orl-carul alt
proprietar de mine fat& de un tertifi exploatator caruia
Statul 'Far fi concedat exploatarea mine! In cas de nevo-
inta sail neputinta proprietarulul de a exploata. Neputinta
poate fi sad materiala saU legala de fapt sail de drept.
Materiala In lipsa de capitaluri legala In fata unel dis-
positiuni legislative, care opre§te pe proprietar §i concede
drep tul exclusiv de exploatare Statulul acordandu-I mo-
nopolul exploatarel.
De aceea nol credem ca parerea ce am emis ca
proprietarul uneI ocne chiar daca nu s'ar 11 venit pe cale
de amendament care a devenit art. 1.27 din regulament,
sa i se recunoasca In mod expres dreptul sèti la dijma
www.dacoromanica.ro
 432

nu ar fi incetat sa beneficieze din dijma In limitele art.

179 din regulament §i a tutulor principiilor consacrate
printr'Insul, art. 126 nu a avut alta intentiune de cat
sa stabileasca monopolul exploataret ocnelor atat §i nimio
mal mult, ceea-ce am vèçlut deja Inteun titlu precedent,
de aceea §i credem c5 dispositiunile din art. 1.27 15 a-
veaii mal bine locul In art. 179 relative la mine de cat
in urma art. 126, care nu se ocupa. de cat de organisarea
monopolulul Mr&
Pentru a termina cu acest prim paragraf al art. 127
trebue sa mentionam §i pe aceia ce sunt obligatl de a
plati dij ma proprietarilor ocnelor. Regulamentul prevede
douè situatiunl dupa cele douè sisteme sail modurl de
a percepe venitul ocnelor de Stat. ,Stim ca ocnele erail
sail arendate §i se exploatafi atuncl de arenda§il, care
Mail ocnele. In licitatie, sail and nu se gasea nimenl sa
le la, ocnele se cautail In credinta pe seama Domniel,
adica se exploatail In regie.
Proprietarul se va psi decl sail In fata arendmilor,
sail tu fata slujha§ilor Statulul. Nol §tim ca pana la Regula-
mentul organic drepturile proprietarulul eratl identice, atat
fata de arenda§l, cat §i fata de camarasiI DomnieI. In ul-
timul timp chiar, situatiunea proprietarilor de ocna devenise
identica In ambele situatiunl. Trebue sa ne reamintim
ca la Inceput arenda§il avea facultatea de a plAti pro-
prietarilor de ocna o suma de banl convenita drept dij-
ma sail chiar sa ampere sarea la care aveall proprietaril
drept cu pretul ce ar fi oferit altil. Domnia Insa la In-
ceput nu 1§I lua asupra sa riscurile vin.Orel saril §i nu
obliga pe camarasil de ocna at Domniel and ocnelese
ante' In credinta sa plateasca dijma In banI In care
cas proprietaril de °ma primeali dijma In natura. Cu
vremea Ins& cea ce era o facultate a devenit obligatoritl
§i pr.oprietaril ocnelor primeati In ambele situatiunI o
suma de bull convenita din' nainte. Vedem ca Regulamentul
www.dacoromanica.ro
 433

schimba in aceasta privinta obiceiul in loe de o suma

fixa convenita din'nainte se stabilesce o plata In raport cu
sarea vindutà mentinéndu-se obligatiunea ata pentru
arendasil ocnelor In cas de arendare, cat pentru Stat de
a plati cuantumul dijmel In banl, cand °cuele s'ar cauta
pe seama Statulut : aindestulandu-se de catre cumpèra-
torul ocnelor, sati de catre oranduitil Stapanirel, cand
aceste ocne se vor cauta pe seama Statulul.» Pentru a
nu se ;la loc la discutiuni se prevede i casul de ex-
ploatarea ocnelor in regie cu toate ca art. 126 § 2 ho-
taraste ca ocnele de ad i Inainte se vor arenda pentru a
nu se asa drepturile proprietarilor ocnelor in incerti-
tudine In atare casurl.
Toate aceste drepturl ale proprietarilor de ocne cat
si indatorirI ale Statulut se refera la ocnele ea' te se VOr
deschide de acum inainte. Atat amendamentul retras al
lul Al. Filipescu, cat i parerea Presedintelul Kisseleff
raportata Adunarel de catre Vit.-Presedintele Mintiaki, nu
coprindea niel o dispositiune relativa la ocnele ce se ga-
seaa deschise in mOmentul votarel si aplicare! Regula-
mentulul. Aceste ocne deschise inainte i carmuite de
legislatiunea cuprinsa In Hrisoavele Domnesti trebuiati
ele sa fie supuse noul reglementarl, sal' din contra con-
tinuafi ele sa se foloseasca de secularele lor aseyminte.
Putem i ad constata cal de scrupulos observator si o-
crotitor al vechilor aseyminte i drepturI a fost Regu-
lamentul organic.
Prin aliniatul al doilea al art. 127 se consacra prin-
cipiul neretroactivitatel legel prin aceste cuvinte : dar
ocnele de sare, cart lucreaza astaçll si pe cata vreme vor
mal lucia, nu sunt supuse la aceasta nona legiuire, ci
a se folosi numal, cu drepturile ce le sunt prescrise
prin cele de mal inainte documenturl.» Pentru a putea
sti carl sunt ocnele, cart se mal folosesc de vechile dis-
positinnl coprinse in documenturl nu avem de cal sa
29
www.dacoromanica.ro
 434

consult= dat ele deschiderel ocnelor lucratoare açli §i

vedem din lucrarea atat de complecta asupra lucreirei
ocnelor de Dr. Floru Dianu, Inspector al Salinelor, care
lucrare pana la un punct se poate considera ca o lu-
crare oficiala, sail cel putin coprinçlênd date oficiale ca
de la 1.870 Incoace cel putin toate ocnele cele vechI
ad fost parasite deschiPndu-se ocne nol in locul celor
vechl.
A§a In cat ay acest al doilea aliniat al art. 127
nu mal presinta de cat un interes istoric dup. cum §i
studiul vechilor documente §i Hrisoave Domne§t1 Inta-
ritoare de drepturl ale proprietarilor de ocne. Importanta
Insa a acestuf paragraf este Insa de netagaduit, de oare-ce
este o proba §i un mijloc de control a dispositiunilor
noul coprinse In art. 1.27 referitoare la ocnele ce se vor
deschide de aci Inainte. Am vOut ca art. 127 In primul
par agraf consacra acela§I principiü, ce am gasit In vechile
noastre Hrisoave, modificarile sunt numal de detalit care
nu ating Intru nimic fundamentul dreptulul In sine. Dar
ma' mult, ca greil, daca nu imposibil ar putea crea-
toril teoril care atribue Statulul proprietatea sarel sa
explice cum este posibil ca In acela§I articol In primul
paragraf sa fie consacrat un nod principiù pentru ocnele
ce s'ar deschide in viitor §i tot acela§I articol In para-
graful al doilea sa consacre vechiul principia. Nu pot
e§i din aceasta dilema, orl legiuitorul de la 1.831 a fost
putin ocrotitor a vechilor dispositiunI §i principil, pe
care le-a gasit rele §i inaplicabile §i a inovat in art. 127
introduc6nd ca totul alte principii §i atunci cum se
explica, ca acelag legiuitor sa conserve nu numal ni§te
dispositiunl relativ la cuantumul dreptuluI, dar chiar
vechiil principia tocmai pentru ocnele In finta la acea
epoca §i call se prevedea ca. vor continua Inca mull&
vreme sa fie singure esploatabile, sail ca legiuitorul a
fost un scrupulos observator §i conservator a vechilor
www.dacoromanica.ro
 435

drepturl si cum se face ca In acelasl articol pentru

ocnele In finta sa conserve vechile principil atat In
fondarnentul dreptulul cat si In toate dispositiunile de
detalid, dar pentru ocnele ce s'ar mal deschide pe viitor
sa restoarne toate principiele existente, sa confisce niste
drepturI recunoscute si consfintite de secole.
Din aceasta dilema, teoria coutrarie nu ar putea
esi daca s'ar Incerca sà discute, aceasta obiectiune, Ins&
a fost cu totul omisa din discutiune. Teoria contrarie
care atribue Statulul proprietatea sarel din fundul pa-
mIntulul si nu acorda proprietarulul suprafetel drept la
dijma de cat In cas cand s'ar fi deschis o gura de oend
pe mosia sa Incepe prin a denatura cu totul adev6rul
istoric al traditiunel dreptulul in aceasta privinta. ,Sterge
cu buretele toate principiele, cart s'ad conservat de secole.
Considera pe Stat ca proprietar absolut al ocnelor In
trecut, fara niel o obligaliune de plata de dijma catre
proprietar. Vine la Regulamentul organic, discuta dispo-
sitiunile art. 126 §1 1.27 numal In cea cea priveste pa-
ragraful I si al II, la care vom veni si Cu o usurintà de
necre4ut In dispretul adevèrulul, da nastere la aceasta
gresita 'teorie.
Nu considera cel putin paragraful II-lea al art. 127
ca un nod sens, dar gaseste mal usor de a nu dice niel
un cuOnt asupra lul; de oare-ce un singur euvInt ar fi
fost suficient de a sfarlma Intreaga subreda denaturare,
nu argumentare, tocmal pentru motivul, ca acest al doilea
paragraf este consfintirea vechilor principil, stand aci
sa arate drum ul spre vechiul trecut ca un snip de piatra
la rëspantie. Cel ce nu ad voit sal va4a '1-ad ocolit si
s'aii temut sa se apropie si sa citeasea calea, ca nu
cum-va sa nu se rostogoleascä peste el si sal sfarame
In slabele lor incercarl de a trece peste dinsul, ea si
cand n'ar fi fost. Acest paragraf are menirea ce 'I s'a
Incredintat, el sta neclintit si sa impune cu atat mal
www.dacoromanica.ro
 436

mult celor ce voesc sal va4a, cu cat aft trebuit sit. In-
chid& ochif pentru a nu'l vedea, cel ce ar fi voit sa
treaca pe MO dinsul §i sa ja alta cale pentru a ajunge
la trecutul istoric al dreptulul.
Sta scris, ca sapat In 'piatra, ca. ocnele de sare.carI
lucreaza astaçll §i pe cata vreme vor mal lucra, aft a se
folosi cu drepturile ce le sunt prescrise prin cele de
mal Inainte documenturl. Prin urmare, aft fost documen-
turl In epoca redactarel Regulamenlulul. Aceste docu-
menturl aft consfinlit ni§te drepturl, cart drepturl trebue
sa fie respectate. Ocupatu-s'aft intemeietoril de flout teoril,
sa se Intrebe daca mal sunt documente, daca sunt, ce
spun acele documente ? §i daca area lamurit carl sunt
drepturile ce ele consfinte§te, daca aft clèn§il vre-un cuvInt
temeinic pentru a le nesocoti. Ace' ce sustin o Were
gre§ita In contra adevërulul, sail ca nu '§l-aft dat oste-
neala sa caute, care era situatiunea §i drepturile asupra
ocnelor In trecut, multumindu-se sa pue imaginalie In
loo de documente, saii ca aft muncit, aft descoperit, Wsa
aft denaturat ca §ffinta, trecutul istoric al dreptulul.
Inteun cas ca §1 In altul, sustin dupa parerea noastra
lucrurl neesacte, fie din ne§tiinta, fie din rea vointa. Vom
mal reveni asupra acestel cestiunl.
Ultimul paragraf al articolulul 127 din Regulament,
stabile§te o servitute legal& asupra terenulul mo§iel, In
care se gase§te o mina de sare In favoarea exploatatiunel
ocnel In limitele 'ma a unel stricte trebuinte, pentru a
face posibila exploatarea ocnel. Inteadevèr articolul 4ice
«Se va indatora "ma proprietarul a da loc pen tru des-
chidere de ocne. Acest loo sa se margineasca fata de
ansul §i cu omul trimis din partea Stapanirel, In cata-
time de pogoane, cate cu adevèrat vor fi trebuincioase
ocnet pentru gura, curte §i batatura de care, farà de a
se cuprinde §i pa§une cad aceasta va da-o proprietarul,
de va avea cu osebita tocmeala.D Motivele acestel dis-
www.dacoromanica.ro
 437

positiunI sunt lesne de mieles acuma cand cunoa§tem

care era situatiunea §i drepturile asupra ocnelor In trecut.
De oare-ce Insa acestel obligatiunl, impusa proprietarulul
de mo§ie In slnul careia se gase§te sare, de a pune la
dispositiunea Statulul o suprafata oare-care de teren, din
acest articol 1.27, s'a gasit de cuviinta a se da cu totul
alta explicare ; suntem nevoitl sa aratam mal Intaiii cum
a fost introdus acest aliniat In articol, cart sunt dispo-
sitiunile ce el coprinde §i explicatiunea lor.
Din istoricul ce am facut asupra articolelor 1.26
§i 1.27, am vNut ca ajungènd cu votarea articolelor, la
art. 1.26 din proectul regulamentulul, care stabilea mo-
nopolul sarel, hotarInd ca o consecinta &ease& inter-
dictiunea pentru orl §i cine de a exploata sarea coprinsa
In mo§ie, Al. Filipescu ne dandu-§I bine seama de prin-
cipiele de drept a creçlut, de cuviinta sa propue amen-
damentul WI a carel soarta nol cunoa§tem acuma §i
nu avem sa mal revenim. Cu ocasiunea discutiunel §i
studiilor ce s'aü fault, se atrasese Insä atentiunea asu-
pra deselor abusurl ce se faceail, fie de arenda§il oc-
nelor, fie de slujba§il Stapanirel carl, nu se multumeat
numal sa ocupe terenul absolut necesar cu exploatarea
ocnelor conform vechiuluI obiceiti, dar de multe orl
cautail sa traga folos din Intreaga mo§ie pe care era
deschisa ocna. ,Si ast-fel atuncl, cand Vit-Presidentul in
seanta de 24 Martie 1831. aduce la cuno§tinta Adunare!
parerea Pre§edintelul Kisseleff asupra drepturilor pro-
prietarilor ocnelor, §i dupa ce Adunarea a primit cu
unime de glasurl indreptarea propusa care restabilea
vechile principil acordand proprietarilor de °ma dijma
din sarea extrasa, vedem ca. Vel Spatar Alexandru Ghika
a ' propus amendamentuI urmator : cc& Indatorandu-se
Proprietarul a da StapanireI loc pentru deschidere de
ocna, sa se margineasca acest loe in catatime de pogoane
cu adev6rat trebuincioase, pentru gura, curte §i bata-
www.dacoromanica.ro
 438

tura de care, fara de niel un fel de pasciune (pe care

carau§il o vor avea prin osebita toemeala).» Din modul
cum este formulat amendamentul putem sa vedem foarte
u§or, care era intentiunea propuitorulul. Reese In mod
ciar ca el voia sa stavileasca abusurile, sa apere pe pro-
prietar In contra turburarilor de folosinta ce se faceatl,
fie din cel ce exploatail ocnele, fie sub a lor Ingaduire,
de chirigiI, carl \Tema( sa Incarce save de la ocne ; §i a
crOut de cuviinta sa o faca de oare-ce In parerea Pre-
sidentuluI se omisese a se limita terenul necesar. Tere-
nul, care este obligat proprietarul sa '1 dea, vedem ea
se determina In mod exact atat pentru scopul pentru
care se destina, cat §i ca Intindere pentru a se feri pro-
prietarul In contra apucaturilor de a se Intinde mat
mull a celor ce exploatati ocnele. Proprietarul une mo-
§il In care Statul va voi sa deschida ocne va sci din'na-
inte ca nu poate fi obligat sa lase In stapanirea Statu-
lul de cat terenul absolut necesar pentru exploatarea
unel ocne, va §til de asemenea care este Intinderea
exacta In numer de pogoane putend orl §i cand sa ve-
rifice Intinderea ocupata.
tim ca §i pana la regulamentul organic proprietaril
nu s'ati plans niel o data In contra obligatiunel ce aveaii
de a da cate-va pogoane necesare la lucrarea ocnelor,
el se plangeati numal In contra camara§ilor de ocne, care
voiail sa se foloseasca de Intreaga mo§ie §i a veniturilor
el In folosul lor propritl. De aceea prin propunerea ce
face Vel Spatar Ghica, se indica atat suprafata ce se va
lua cat §i limitarea acelel suprafete la strictul necesar
exploatareI ocnel.
Putea fara Indoiala sa formuleze propunerea sa numaI
enumerand scopurile afectatiunel terenulul, dar pentru a
nu lasa nicl o Indoiala In aceasta privinta §1 a arata in
mod lamurit proprietarilor ca vor fi aparatl de abu-
surile ce se faceati, se specifica ca nu se va lua teren
www.dacoromanica.ro
 439

pentru pet3siune. Terenul pentru pa§iune se va lua de

chirigii de la proprietari prin osebita tocmeala.
Inteadevèr venitul ce pu tea lua un proprietar pentru
ph§iune de la chirigil pentru terenul din jurul ocnelor
era destul de insemnat cand ne aducem aminte ca inainte
tot transportul sarei de milioane de oca se facea numai prin
care de la ocne la diferite schele §1 deposite. Limitarea
obligatiunel pentru proprietaril mo§ielor, unde se deschi-
deati ocne de a nu da de cat o suprafata trebuincioasa
pentru lucrarea ocnelor far& sA fie indatorati s& dea §i
izlaz de vite, era foarte favorabila proprietarilor de mo§ii,
de oare-ce no' §tim c& in vechime tocmal pentru a se
favorisa transportul sarei toti proprietarii mo§ielor prin
care treceat" drumurile ce ducea la schelele de sare eraii
obligati a lasa far& nici o despagubire o portiune de pa-
mint pe lang& drumuri pentru pa§unarea vitelor.
Pe lang& aceasta vedem ca proprietaril nu sunt o-
bligati s& lase izlaz nici chiar pentru call ce se intre-
buinlat la °en& la crivacele ce scoteat sarea din gurile
de ocne, de oare-ce vedem cá propunerea spune : pit
niel un [el de pdfiune. Din toate acestea resulta a pro-
punerea a fost Mont& cu totul in favoarea proprietarilor
pentru motivele arAtate mat sus.
Din procesul verbal al edintel Adunarel Obste§ti
am vèqut ca atat parerea Pre§edintelui, cat §i propunerea
Spatarului M. Ghica, s'ail dat a se scrie intr'un osebit
articol de catre comisiunea instituità, de asemenea am
putut vedea ca. inainte de a se fi presentat acest articol
de comisiune, Logo fatul M. Cornescu a Mont propunerea
sa in form& de amendament care a devenit art. 1.27 in
care se gaseste inglobata atat parerea Pre§edintelui cat
§i propunerea Spatarului M. Ghica.
Este bine O., reamintim ca. de propunerea lui Al.
Filipescu nu mal era vorba, se respinsese cu totul inteo

www.dacoromanica.ro
 440

forma destul de pipaita IT se restituise amendamentul

scris pe care dinsul l'a luat !nap'.
Cu toate ca lucrurile s'ati petrecut ast-fel s'a susti-
nut totu§i ca din indatorirea ce o avea proprietarul mo-
§iel unde era deschisa o ocna de a da terenul necesar
isvora dreptul sèa de dijma §i ca consecinta de a subor-
dona plata dijmel Imprejurarei de a se sci daca Statul o-
cupa sait nu din suprafata mo§iel un teren oare-care, iar
nu faptulul extragerei §1 scoaterei sarel din mo§ie dupa
cum se exprima articolul 127 din regulament.
Daca consideram §1 faptul ce am mentional, deja cà
in epoca redactarel regulamentului nu se putea concepe
o deschidere de ocna fara a se face o gura de ocna §i
child §tim a gura de ocna o data facuta, sistemul de
exploatare cunoscut, atuncl facea ca exploatarea sa mearga
in mod vertical catre straturile inferioare, putem lesne
Intelege ca terenul ce s'a obligat proprietarul sit dea
coprinderea §i suprafata necesara gurel de ocna. In acel
timp se putea çlice ca nu se putea exploata adica des-
chide ocna fara a se face gura de ocna, de acea avènd
Statul dreptul de a deschide acne, 'T-a reservat dreptul
la o suprafata necesara deschiderel unef gut.' de ocna.
Tot pentru acela§1 motiv in jurul gurel de ocne s'a re-
servat o portiune de teren pentru curte in care se faceral
magaziele §i maglele de sare, locuintele prepu§ilor celor
ce exploataa ocnele, grajdurile, etc., tot pentru acela§t
-motiv s'a oprit §i loe pentru batatura de care, adica un
loc pe care se adunaii carele ce urmaii a se incarca cu
sare.
Vedem Inca din aceste destinatiunl ale terenulul, ca
articolul nu avea §i nu putea sa alba in vedere de cat
starea lucrurilor de atuncl, articolu.1127 din regulament
nu a prevNut casul uneI exploatarl suterane, care nu
era cunoscuta, dupa cum nu a prevNut terenul necesar
construirel de garl, magazil, §oproane pentru vagoane,

www.dacoromanica.ro
 441

pentru cA la acea epocA chiar in Wile cele mal civili-

sate ale apusulul, acest mijloc de transport al cAilor
ferate era In fa§e.
Nu a prevNut galeriele suterane dupa cum nu a
prevNut deschiçlètura §i facerea unor tunelurI care strA-
bAtand dealul sA serve pentru transportarea In vagoane
a sArel la suprafatA. SA nu se uite ca or cat de per-
fect& §i prevèçiétoare ar fi o lege, ea nu poate a pre-
vadA bate casurile ce s'ar putea ivi In viitor, remAne la
Intelepciunea celor ce Incearc& sit explice §i sa aplice le-
gea sa se rapoarte epocel In care ea a fost alcAtuitA
pentru a vedea care era traditiunea dreptuluI, care sunt
principiele pe care se baseazA legea pentru a determina
domeniul aplicarel el, numal ast-fel se va putea ajunge
la o interpretare In conformitate cu adev6rul istoric al
dreptulul, §i nu se va da na§tere la nkte teoril de pura
imaginatie far& nicl o valoare juridic& sail istoricA.
Am fi terminat cu acest capitol relativ la ocnele
sub Regulamentul organic §i fArA IndoialA cA nu arri fi
insistat atat de mult asupra fie carel dispositiunl din
art. 127 daca nu am fi fost sill!! ca alAturea de pare-
rea noastrA asupra interpretArel art. 126 §i 127 sa
arAtAm §i sA discutAm argumentele principale aduse in
sprijinul teoril ce combatem, dar de oare-ce teoria con-
trarie nu '§I a lntemeiat numal argumentarea pe datele
§i principiele istorice din nod create, pentru trebuinta
cause! §1 pe argumente a§a çlise logice InsA plecAnd de
la nkte premise cu totul fake, dar §i pe Imprejurarea
ca art. 127 care prevede drepturile proprietarilor mo§ie-
lor In care sunt deschise ocne, se gAse§te In urma ar-
ticolului, care stabile§te monopolul Statulul. De aseme-
nea cA fAcênd parte din capitolul al treilea al Regula-
mentulul referitor la Final*le Ore' nu se gAse§te In
urma articolelor 178 "§i 179 din regulament, care ocu-
pAndu-se de mine In general Melt parte din sect. V pen-
www.dacoromanica.ro
 442

tru lucrarea minelor din capitolul V despre comerte. De

acea trebue sa. ardtam ca. §i acest argument ca §i cele
l'alte nu este mai serios §i (lac& poate sa. alb& vre-un
resultat, de sigur nu poate de cdt sa. sldbeasa Inca. §u-
breda e§afodare a teoril ce combatem.
Acest argument care este considerat ca cel mai pu-
ternic de atre sustinaorif teoril contrarie este ast-fel
formulat de ddn§iI : ConsiderAnd ca. alune! and Re-
gulamentul organic, trateazd despre mine In genere In
capitolul al V-lea despre comert §i atribue§te exploatarea
minelor In genere particularilor In pdminturile arora
ele s'ar gdsi din contra and este vorba de sare, el pune
productul sdrel in rindul veniturilor Statului, trateazd
despre exploatarea salinelor la capitolul III. Despre fi-
nante, se atribue§te exploatarea minelor de sare, exclusiv
Statulul, acl acest drept este numal al Stdpanirel.)
Pentru ca sa. putem sd ne dam seama bine de acest
argument, o ochire retrospectiva. este absolut indispen-
sabild ; ceea ce daca s'ar fi facut de eel ce ail formu-
lat argumentul, de sigur ea. dln§il s'ar fi abtinut In in-
teresul propriel lor cause de a le mai invoca.
Trebue sd ne reamintim de cele çlise asupra proec-
tulul de regulament, unde am discutat disposiliunile ce
el cuprinde in afar& de modificdrile aduse In urmd pe
cale de amendamente §i unde ne-am intrebat care ar fi
principiele consacrate de dinsul daca s'ar fi votat pro-
ectul Mr& nici o modificare. Trimitem decI la acea par-
te a studiulul nostru, unde se gasesc argumentele in-
vocate de not pentu a stabili a In art. 1.26 §i 1.27
din cap. III despre Finante din proect, alcdtuitorif re-
gulamentului nu s'ail ocupat de Saline, de cdt din punct
de vedere al partel de venit cu care contribuiati in ve-
nitul general al Statului. Nu s'aii ocupat §i nicl nu era
locul in art. 126 §1 1.27 din proect, sd, se ocupe de
drepturile proprietarulul ocnel. Am vèçlut pe larg cum
www.dacoromanica.ro
 448

s'a introdus in proect art. 127 din redactia definitiva a

articolulul. Am aretat in ce mod, §i pe cale intempes-
tiva a propus Al. Filipescu amendamentul ski.
Am vesjut ca cu toate ca amendamentul seti a fost
retras, redactia definitiva a regulamentului, s'a ales daca
nu cu principiele coprinse in amendamentul lui Al. Fi-
lipescu, cel putin textul regulamentului, s'a redactat
ast-fel in urma discutiunilor urmate, in cat in art. 1.27 din
capitolul III se preved dispositiunl, ce ar fi trebuit pe cale
logica sa se gaseasca in cap. V al comertuluT, in sec-
liunea V unde trateaza despre lucrarea minelor. Si daca
urma sa se explice drepturile proprietarului, urma sti
se aduca aceasta deslu§ire pe cale de amendament sub
art. 179 care prevede tocmai o situaliune analoaga
atunci and o mina oare-care este concedata de Stat until
al treilea, in cas de nevointa sat' neputinta a proprie-
tarului de a exploata.
Am aratat deja in acest capitol care sunt motivele
de principil care ne fac sa adoptam aceasta Were cu
toate acestea pentru mar Mina lamurire vom invoca Inca
un argument istoric de comparatie. No! §tim ca in urma
votare! Regulamentulul organic al MuntenieT, s'a votat la
In! Regulamentul organic al Moldovel tot sub Pre§identia
Vit.-Presidentuluf Minciaki §i sub controlul lui Kisseleff.
Stim câ ambele proecte aii fost alcatuite in Bucure§ti
de comisiele intrunite aci, compuse din cate patru boerf
din fie-care Principat sub conducerea §i controlul Pre-
§edintelul al Divanurilor Principatelor Moldovei §i Va-
lachiel Kisseleff, lucrand comisiele sub Pre§identia Vit.-
Pre§edintelui Minciaki.
Este incontestabil ca afar& de mid detaliuri fara
mare importanta s'ail cautat a se aplica, reglementa §i
chiar introduce acelea§i principii de drept pentru ambele
Principate. Nu putem afirma ca proectele ambelor regu-
lamente sa fi fost identice. Vom vedea cb.nd ne vom
www.dacoromanica.ro
 444

ocupa In capitolul urmator de ocnele sub Regulamentul

organic In Moldova, ca proectul regulamentulul Impreuna
Cu toate lucrarile preparatoril s'ail perdut, dar din re-
dactia definitiva, a ambelor regulamente putem vedea
cat de mare analogie exista Intre ele. Nu este locul aci
sa procedam la o comparatie amanunlita ; asupra cestiunel
numaI ce ne ocupa, gasim Insa ni§te date alat de pre-
tioase In sprijinul teoril ce am sustinut, In cht credem
util a le mentiona.
Inteadevòr Regulamentul organic al Moldovel cu toate
ca se ocupa de ocne In cap. III «Reglementul de finans.
In art. 79 din sectia III, despre veniturile Statulul, In pa-
ragraful daril indirecte sail laturalnice, nu o face de cat
Intru atat, cat venitul ocnelor poate contribui la venitul
general al Statulul, drepturile Ins& ale proprietarulut ocnel
dijma ce trebue sa plateasca Statul, care '§I reserva mo-
nopolul exploatarel In toate cele-l'alte drepturl §i obli-
gatiunl accesorit sunt prevNute In art. 165, care face
parte din sectia V, despre lucrarea bailor din capitolul V,
intitulat Reglement de comertie. Aceasta constatare fácuta,
vedem mal Intaiil ca titulatura §i numèrul de ordine al
sectiunilor §i capitolelor sunt identice, cea ce arata ca.
ambele proecte ail fost Intocmite In comun, avènd acea§I
norma §i ordine de expunere de materil. Dar mal mult,
atat In proectul Regulamentulul Valachil cat §i in textul
definitif al regulamentulul Moldovel ce suntem silitl
sa invocam In lipsa de proect principiele sunt identice,
se ocupa de partea contributiva a venitulul ocnelor,
fixarea pretulul, etc. Dar acolo unde asemanarea este
perfecta, este Intre redactiunea art. 127 din textul Regu-
lamentulul Valachiel §1 acea a art. 165 din Regulamentul
Moldova Aceasta analogie este atat de mare In cat am
putea sa o calificam de identitate perfecta. De unde pro-
vine aceasta identitate de principii, de mod de constructie
a fraselor, §i aproape chiar a expresiunilor ? Nol putem
www.dacoromanica.ro
 , 445

foarte ugor sa o ghicim din urmatoarea simpla Impre-

jurare pe care putem ugor sa o reconstituim cunoscènd
In cele mai mid detaliurl, acuma normele gi procedura
urmata la alcatuirea gi votarea RegulamentuluI organic.
tim ce s'a Intamplat In Valachia gi cum all fost
introduse dispositiunile, carl formeaza art. 127 din Re-
gulament, dupa iutervenirea Pregedintelul, care nu a voit,
chiar interesul Statului fiind In joc, sa se schimbe prin-
cipiele vechl ce guvernall tara. Trebue gtiut ca votarea
articolelor Regulamentulul organic din Moldova s'a facut
dup. votarea Regulamentulul organic al Munteniel.
In Muntenia s'a votat de Adunare gi aprobat de
Pregedinte, capitolul III despre Finante al Valachiel In care
se cuprinsese gi art. 1.27 cu toate dispositiunile lul, s'a
lug In urma In cercetare capitolele urmatoare printre
care gi capitolul al V despre comert, s'a ajuns la lucra-
rea minelor In sectia V gi atuncl se vede ca s'a obser-
vat ca era cu mult mal potrivit aci amendamentul lul
M. Cornescu care a devenit art. 127, de cat In capitolul
III care se ocupa despre Finantele Tara Se vede ca
s'a discutat asupra cestiuneI de a se gti daca mal urma
sa se schimbe locul aceluI articol, cea ce trebue sit fi
adus gi la cunogtinta Pregedintelul Kisseleff gi conside-
randu-se ca aceasta schimbare nu se mal putea face de
oare-ce ar fi dat de lucru urmandu-se a se schitnba nu-
merotatia diferitelor articole, s'a lasat art. 127 la locul
ce-I hotarise intamplarea. Pregedintele Ina era prevenit
gi ast-fel and a venit rindul discutiunel articolelor Re-
gulamentulul din Moldova, a trecut dispositiunile co-
prinse In amendamentul lul M. Cornescu, devenit In urma
art. 127 la locul lor In sectia V a capitolulul V despre
comert la lncrarea bailor nefiind absolut niel o deose-
bire de principiurl lntre drepturile unul proprietar a
unet mine. cand mina se exploateaza de un al treilea
pentru motivele legale prevOute de articolul Regula-
www.dacoromanica.ro
 446

mentului §i intre drepturile until proprietar al unei ocne,

aceasta °mat exploatandu-se de un al treilea, care in a-
ceast& imprejurare este Statul pentru motivul legal pre-
vAlut de asemenea de Regulament : reserva monopolului
exploatarel, ,Si ast-fel sa face ca. gasim in art. 165 al
Regulamentului Moldovei un amendament propus de M.
Cornescu dupà parerea Pre§edintelui Kisseleff cu oca-
siunea votare! Regulamentului Valachiel. Ni s'ar putea
rèspunde ca cea ce noi numim reconstituirea unei im-
prejurari sa nu fie de cat o simpla intamplare.
RC"spundem imediat ca convingerea noastra s'a facut
nu basati pe fortuite asemanari, ci condu§1 de nenum6-
ratele doveçli ce avem a alcatuirea Regulamentului a
fost conclusa cu mare, foarte mare intelepciune §i price-
pere, ca s'a cautat in tot-d'auna a se sanctiona adevé-
imtele principit §i a nu se introduce in regulament de
cat dispositiuni, care sa reaminteasca acele vechl prin-
cipil chiar atunci cand pentru a ajunge la acest resultat
a trebuit sa revie asupra unor noi dispositiuni, care se
introdusese far& rost in legislatiunea tare!. Chiar in a-
ceast& imprejurare avem o dovada despre aceasta sta-
tornica §i inteleapta preocupare de a da Principatelor
ni§te leg!, car! sa fie icoana fidela a secularelor principil
de drept, ce aii carmuit pe locuitoril acestor WI in de-
cursul vremilor. Ne multunaim de a enunta numal a-
cest cas de care ne vom ocupa in detaliii in capitolul
urmator, care se raporta la Moldova.
Rol cunontem ca in perioada precedent& princi-
piele de drept asupra minelor din care faceaii parte §i
ocnele, eraa identice in amhele taxi. Proprietarul supra-
fetel era recunoscut ca proprietar al subsolului in limi-
tele legale, care erati intre altele obligatiunea de a da
o parte Stapanirei, dreptul de monopol al Statului a-
supra exploatarei ocnelor, etc. Sam ca la inceputul acestel
perioade s'aii alcatuit douè condice importante de legi
www.dacoromanica.ro
 447

In Principate. Am vèlut ca In cea ce priveste codul Ca-

ragea, acest codice nu a schimbat vechile principif ale
dreptului. Codul Calimach declara pe Stat proprietar al
minelor prin art. 509. Vom vedea In detaliii acest ar-
ticol, dispositiunile ce el coprinde si origina lui In ca-
pitolul urmator, ne multumim numal sa spunem ca Re-
gulamentul organic nu a esitat un moment de a Inla-
tura aceasta dispositiune ca ne fiind conforma vechef
traditiunl a dreptuluf, i cu toate ca de fapt ocnele ce
se exploatail la acea epoca In Moldova erati pe mosia
Domneasca a Statulul. Si and acestea se petrec In Mol-
dova, mai putem oare acum fata de cele ce am pulut
afla Wand osteneala sa cautam i sa ne dam seama de
cele Intamplate, lar nu sa inventam, sa mal sustinem ca
Regulamentul organic al MuntenieI a rupt firul tradi-
tiunel dreptuluf In aceasta privinta, confiscand drepturile
proprietarilor ocnelor consantite de secole ? Nol credem
ca nu.
Cade ast-fel si argumentul tras din locul In care
se gaseste art. 127 In Regulament.
In ultim loe s'a pus Inainte interesul banesc al
Statulul. Nu credem ca este bine a da calificarea de
argument acesteI sustinerf. Nu, marele interes al StatuluT
nu reseade Inteo suma de bani oare-care, ce ar putea
Statul Insuseasca pe nedrept, ci In credinta neclin-
tita ce pot avea atat ceI din nauntru tare!, cat si ceI
din afara, ca drepturile fie-caruia, fie chiar fata de Stat,
sunt i vor fi recunoscute si la cas de trebuinte sane-
tionate de institutiunile ce le are tara si car! pot fi
chemate sá ocroteasca drepturile fie-caruia.
Conclusiunea noastra este : Situaliunea juridica a
ocnelor sub Regulamentul organic a Valachiel, a rèmas
aceias1 ca si pana aci. Statul continua de a'sI conserva
monopolul esclusiv de a exploata ocnele cu obligatiunea
pentru dInsul de a plati dijma din sarea scoasa, pro-
www.dacoromanica.ro
 448

prietarulul moieI, unde s'a deschis ocna. Proprietarul

suprafetel In sinul careia exista o mina, de sare ca
pana aci, din vechl timpuri, este recunoscut ca proprie-
tar al ocneI cu dreptul de a percepe dijma din sarea
extrasa din mosia sa i cu obligatiunea de a permite
Statulul exploatarea ocnel, (latid si o portiune de teren
necesara exploatarel ocnel.
Prin urmare putem zice ca dar& de cate-va miel
detaliurf, situatiunea juridic& a ocnelor a rèmas aceiasi
ca si in trecut i vechile principii ale dreptului atl fost
consacrate si sanctionate prin Regulamentul organic.

Regulamentul organic si ocnele

b) In Moldova
TITLUL I

Intocmirea Regulamentului organic

De oare-ce In capitolul precedent am arétat modul
In care s'a alcatuit Regulamentul organic, credem de
prisos a mal reveni asupra acestul punct. Aceas1 norma
si procedura s'a urmat in Moldova ca si In Valachia
nu numal pentru alcatuirea proectului de catre comi-
siunile instituite In Bucurest1 de boeril MuntenI si Mol-
doveni dar si In slnul Adunarel obstescl la Iasi pentru
votarea diferitelor articole care compun Regulametul.
Atat comisiunile cat i Adunarea* all lucrat sub Presi-
dentia Vit-Presidentulul Minciaki sub Inaltul control al
Presidentul Kiseleff.
Se explica, clecï foarte usor marea analogie ce exista
intre cele dou6 Regulamente stiind ca orl-ce dispositiune
ce trebuia sa fie trecuta In proect urma sa fie discutan.
si admisa de comisiune i aprobata de President, aceasta
In cea-ce privesce comisiele ce aU alcatuit proectul, pre-

www.dacoromanica.ro
 449

cum §i orl-ce articol sat modificare s'ar fi cautat sa se

introduca In Regulament irebuia sa fie votata. de Adu-
nare §1 aprobata de asemenea de President. Pentru Va-
lachia existand lucrarile pregatitoare, se poate u§or urma
firul discutiunilor §i modificarilor aduse proectulul, pen-
tru Moldova Insa o reconstruire esacta a diferitelor scum-
bari motivelor, earl le-am justificat este aproape impo-
sibila de oare-ce atat textul original al Regulamentulul,
cat §i dosarele, coprinOnd lucrarile pregatitoare, afl dis-
paru t.
Lucrarile pregatitoare s'aff cautat a se reconstitui
dupa diferite acte comunicate de diferite persoane, carl
s'at mal gasit In posesiunea vre-uneI relatil de lucrarile
urmate, §1 dupa jurnalele ce aft aparut pe acel timp.
Ast-fel rinduiala pentru Extraordinara Ob§teasca Adu-
nare a cercetilrel Reglementulul din Moldavia s'a luat
din hartiile rémase de la r6posatul Logofat Constantin
Conachi, comunicate de catre D. deputat D. C. Sturdza
Scheeanul, Vit.-Pre§edintele Adunare! deputatilor ([892)1).

TITLUL II

Ocnele sub Regulamentul organic

Ca §i pentru partea referitoare la Muntenia votn

spune §i cate-va cuvinte care era situatiunea ocnelor
In perioada precedenta, vom reaminti diferitele legiuirl,
care ail cartnuit dupa vremurl Moldova intrebandu-ne
daca contin vre-o disposiliune relative la mine In ge-
neral §i la saline In particular, vom face un studin mal
amanuntit asupra Codulul Calimach, pentru a putea cons-
tata deosebirele ce exista Intre .acel codice, vechia traditie
a dreptulul §i dispositiunile coprinse In Regulament,
terminand acest titlu prin analisa dispositiunilor coprinse
1) An. Parlamentare, Vol. L, part. II, p. 61.
www.dacoromanica.ro 30
 450

in articolele din Regulament, referitoare la mine In ge-

neral §i la saline.
Existenta vre-unuf cod de legT inaintea epocel MI
Vasile Lupu, este foarte problematic& cu toate ca. tra-
ditiunea ne aminte§te despre existenta until cod a lui
Alexandru cel bun, lucrat dup. legile Vasilicale, nicl un
document insä anterior lui Vasile Lupu nu ne vorbe§te
de vre-un cod- in Moldova. Pravila lul Vasile Lupu sail
Cartea romäneasca de invétatura Pravilelor impéräte§ll a
fost tipitrità in mänästirea Trei-Erarhilor in anul 1646.
Aceastä pravilä a fost tradusä din Grece§te de catre Evstratie
biv ve! logofät : 6 dupä tocmeala §i nevointa Märiel sale
Domnului, datus'ail invèlätur& §i mie unuia mal mic §i
de niel o treaba a Märiel sale rob Evstratie biv ve! Lo-
goad, de am scos aceastä pravila §i o am talmacit din
scrisoare greceasa pre limba romäneasca ca sä poata
intelege toll.) Cartea romäneasc& a WI Vasile Lupu este
mult mal sistematic& de cAt Pravila WI Mate! Bassarab.
Se märgine§te la o adunare a legilor penale din legile
grece§ti, amestecate pe alocurea §i cu regule civile,
printre acestea dispositiunl relative la gäsirea de comorl 1),
sail dupä cum se exprimä condica, ePravile Impèräte§ti
pentru ceia ce gases° vre-o comoarà pre locul §i pre
hotarul séií, sail pre hotarul bisericel sail pre loe dom-
nesc cui sä. va cädea. glava. s.» In aceste glave gäsim dis-
positiuni, care hotäresc cuí se mine comoara &HA In
vre-o mo§ie sati casä dup& diferitele imprejurärT, dac&
comoara a fost gäsitä chiar de proprietar In imobilul
WI in care intreaga comoara ii este atribuitä, sail de
un al treilea In care cas dispositiunile in diferitele
paragrafe preved mal multe situatiuni in care poate sä
se gäseasa descoperitorul, atribuindu-i-se sail nu, o parte
din comoara, dupä cum avea sail nu voe de la stäpAnul

1) Xenopol, op. cit., vol. IV, p. 168.

www.dacoromanica.ro
 451

imobilulul. Dar toate aceste drepturl reciproce dintre

proprietar §i descoperitor, are grije ultimul articol sil
arate ca eraft in trecut. De ad inainte Domnif iail
toate comorile (land numai descoperitorulul cat se vor
indura, iar stapanulul loculuf nu i-se va da nimica :
(mi. Aceste toate ce serse mal de sus ad fost in. zilele
cele mal vechl, iara acum s'ail parasit acele obicee,
iara comoarele cate sa gases° toate le Mil Domnil, §i
numal ce daft cat sa indura, oare-ce putin lucru celuia
ce gase§te, iara stapanulul celuia cu locul nu i-sa da
nimical).» Mara de aceste disposiliunl referitoare la co-
morl, carl nu sunt ni§te mine, ci ni§te lucrurl de va-
loare, ingropate de cine-va' asupra carora din causa tim-
pulul indelungat, ce a trecut peste dinsele, nimenl nu
mal poate justifica vre-un drept de proprietate, nol nu
gasim niel o dispositiune referitoare la mine cu atat
mai putin la saline.
In Moldova ca §1 in Valahia existan ins& norme
juridice presintand reminiscente din dreptul roman dupa
care se hotara dreptatea, nu ere' serse, transmitandu-se
din neam in neam cu sfintenie. Aceste principil le-am
gasit aplicate §i sanctionate in acte, hotarirl §i in Hri-
soavele Domne§ti, adeOrate acte legislative, date de Domn
in virtutea dreptulul WI suveran de a legifera asupra
unor cestiunl de asemenea ordin. Raportandu-ne la epoca
precedenta in care am expus in detain'', care era situa-
liunea ocnelor in trecut pana la condica lul Calimach,
vedem ca principiele care determinan raporturile de
drepturl dintre proprietarul suprafetel MIA de minele in
ca.re intra §i ocnele coprinse in sinul parnintulul, erail
acelea§1 call ail existat in aceasta privinta la Romanl
In epoca Bizantiulul. Prin urmare situatiunea proprie-
tarulul suprafetel asupra subsolulul era identica in Mol-

1) Bujoroanu, op. cit., II p. 22.

www.dacoromanica.ro
 452

dova ca acea a proprietarulul suprafetel in Valachia.

Proprietarul suprafetef este considerat ca proprietar a
ocnel deschisa In mo§ia sa de Stapanire, care va plati
Ins& dijma proprietarulul suprafetei.
Acestea sunt principiile de drept, tira ca In fapt
In Moldova ocnele fiind deschise pe mo§ia Domneasca,
Stapanirea nu era obligata a plati vre-o dijma, am avut
Ina prilejul sa constatam ca sub Domnia luí C. M.
Gehan Racovita, Incetand pentru o epoca oare-care sa
mal apartie Domniei mofia ocnele pe care eraïl deschise
ocnele, proprietarulul suprafetei din acel moment i-s'ail
recunoscut dreptul la dijma din çlece parti una in ban!,
and ocnele erafi arendate mil natura, cand ere' eau-
tate de Domnie In credinta. Credem inutil sa mal in-
sistam asupra acestul punct expus In detaliil la locul
s'éti. Tot In aceasta ordine de Wel am vNut ca proprie-
tarii ocnelor de sare avea dreptul sa ja sarea necesara
caselor lor din ocnele sail malurile de sare, ce erati pe
mo§iele lor, drept de care beneficiaza Inca §i pana 01
locuitoril VrancenT. Dijma dupa Hrisovul luí Racovita,
vedem ca se platea din venitul brut a ocnef, prin unnare
constatam o analogie perfecta nu numal Intre drepturl,
dar chiar §i Intre cuantumul dijmel ce se datora pro-
p rie tarulul suprafetel.
Acestea çlise asupra dreptuluI vechitl, sa vedem (lac&
In legiuirile ce ail mal fost In Moldova Inaintea condiceT
lui Calimach, gasim vre-o dispositiune referitoare la ces-
tiunea de care ne ocupam. In Moldova In 1785 se al-
catue§te sobornicescul hrisov al luí Alexandru Mavro-
cordat, care se refera numai la unele raateril speciale.
Acest hrisov nu are Intinderea §i Insemnatatea condice!
lui Ipsilanti, totu§1 este §1 el o legiuire §i nu un hrisov
individual, dup. cum erail In deob§te atare acte. El
este dat asupra dou6 anaforale a le Divanului din anul
1785 din care una oprea daniile facute de persoane
www.dacoromanica.ro
 453

sarace celor bogate ca ilind ni§te vinpri ascunse, mai

prevede ca schimburile de mo§ii sa nu se poata face
fara prealabila cercetare a valoarei lor pentru a impie-
deca trecerea pe sub ascuns a proprietatilor din o mama
In alta. A doua anafora coprindea ni§te dispositiuni mai
omenoase fata de Tigani. Aceste legiuiri Msà fiind prea
scurte obiceiul pamintului impreuna cu alte legiuiri luate
de-a dreptul din izvoarele greco-romane continuad sa fie
aplicate de judecatori.
A§a ne spune hrisovul de introducere al condicei
Calimach ca Ǥi dupe Vasile Lupu, a caruia condica cu-
prindea numal dispositii penale, Domnitoril se slujiail
din nevoie §1 de izvorul din care legile lui fusese extrase
adica de Vasilicale, novelele lui Justinian, Leon §i a
celor dupii din§ii Impérati, de introducerea legilor lid
Antichipsor Teofil, de legea greco-romana §i In sfirsit
de manualul lui Armenopol, din care imprejurare, adaoga
hrisovul, §1 codul lui Vasile Voevod ca unul ce era ne-
complect a remas de mai multi ani in nelucrare §i a
devenit cu totul rar.»
O alta incercare de legiuire s'a facut de Alexandru
Moruzi Voevod, el a insarcinat pe paharnicul Toma Cara
a traduce In limba Moldoveneasca hexabiblonul Mt Ar-
menopol, traducere sevar§ita de el in 1804. Mal pe urma
insa Moruzi se resgandi ca hexabiblonul lui Arrnenopol
nu ar putea constitui o carte de legi, precum era de
trebuinta tare! Moldovel, §i insarcina tot pe Cara sa
alcatuiasca el un codice de legi atat civil cat §i penal
dupa metodul institutelor, adica a introducerel legilor
de Antichipsor Teofil. Cara sevar§i cartea inteiti din
aceasta noua lucrare in April 1806, dupa care urrhand
intrarea Ru§ilor, el fu Impedicat de a urma mal departe
§i muri putin timp dupa aceal). Trebue deci sa ajungem

1) A. D. Xenopol, op. cit., vol. V, p. 426 §i urni.

www.dacoromanica.ro
 464

la condica lul Calimach pentru a putea sa ne grtsim

fa ta de o legiuire complecta §i mal bine Intocmita de
cat incercarile de pana ad.
Legiuirea lui Calimach este In cea mal mare parte
o traducere a condicel tivile austriace ce contine §i
dinsa dreptul Vasilicalelor. Asupra modulul alcatuirel
condicel sale ne spune Insu§! Calimach ca la mal multe
cartí a socotit de cuviinta a schimba orinduiala : a adu-
and mijloace din nouè condicl europene§tI a carora §i
metodul all Imbrato§at ca unul ce i-s'a parut cel mal
nimerit.» Ceea-ce ail determinat Ins& mal ales traducerea
codulul lul Calimach dupa cel austriac, a fost Impreju-
rarea ca juristul Insarcinat cu redactarea luí era el In-
su§1 un Austriac, Ilristian Rechtenmacher, adus din Viena
In 1811. de catre boieril Lascarachi §i Grigora§' Sturza
ca invèlator pentru copiil lor §i Insarcinat In 1.819 de
Domn Impreuna cu legistul grec Anania sa Intocmeasca
In limba greceasca condica de legI.
El fusese Insarcinat a pune aceasta legiuire §i pe
limba roman., Insa nu se §tie din ce Imprejurarl nu
putuse savir§i traducerea el. De aceia In introducerea
romana facuta pe la 1833 sub ocarmuirea luí Kisselefr
de catre logofatul Constantin Sturza se spune : di ne-
fiind condica luI Calimach publicata In limba nationala,
precum se cuvine unel legiuirT, nu era In deob§te cu-
noscuta §i Inteleasa, nu se Intrebuinta la pricinI, ca nu
o Intelegea mal nicl unul din judecatoril ce! vechl §i
nicl nu se obi§nuia a se pune paragrafurl In hotArirl,
intemeindu-se diecil Divanulul, care scriati cartile de ju
decal& §i anaforalele mal mult pe obiceiul pamintulul
ca sa se iee lndreptare. E§ind apol Inaintea Domnulul,
el cerceta pricina dupa pravila sa §i arata boierilor deo-
sebirea unel hotarlr! legiuite de acelea facute fara nicl
un temeiii dupa simpla socotint& a judecatorilor.» La
1819 se ceruse deja de boeril tare! lul Mihal Voda Sutu
www.dacoromanica.ro
 455

sa dispue traducerea condicel, insa cererea lor nu a

avut urmare. Pe Muga aceasta legiuire generala, Scarlat
Calimach a mal adaus alte legiuiri mal marunte la con-
dica ob§teasca civil& a Moldovel
Dupa ce am v4lut ast-fel In ce mod a fost alca-
tuna condica lui Calimach, rèmane sa ne Intrebarn daca
coprinde vre-o dispositiune relativa la mine §i la saline,
car' sunt acele dispositiunl §1 daca ele sunt In concor-
danta cu vechile principil traditionale ale dreptulul.
Asupra prime' cestiunl de a §ti daca codul Calimach
contine disposiliuni relative la mine §i la saline gasim
respunsul in 509 care face parte din cap. III, despre
ca§tigarea proprietatel lucrurilor prin ocupatie :
§ 509. Niel o persoand particulard nu are voe
acele din stnul pdmIntuluT, sdpate i scoase
metalurT; precum : aurul, argintul i cele adunate
dupd malurile rinrilor i ale piraielor, arama, fierul
§i pe MO acestea, piatra acrd, vitriolul, salitra, pu-
cioasa, sarea, etc., fiind-cd aceste se cuvin StdpanireY.

Rémane sa ne Intrebam daca acest articol atribue

proprietatea minelor in general Statulut, daca asupra
acestuT punct nu poate sa fie nicl o discutiune de oare
ce articolul pare sa fie foarte clar §i termenii ce el Intre-
buinteaza de asemenea general'.
0 prima parere ca nu ar trebui a se face niel o
deosebire. In acest sens :
C. Alinginifteanu, op. cit., pag. 12: Codicele Calimach
prin art. 509 declara categoric minele ca proprietate
absoluta a Statuluf.» C. Dissescu, op. cit., pag. 19:
«Minele dupa codul Calimach sunt ale StatuluI. » i maI
la vale : eproprietatea minerala este a Statuluf dup. codul
Calimach.» - Gr. Vulturescu, op. cit., pag. 16: «In codul
Calimach sunt oare-carl dispositiuni privitoare la mine.
1) A. D. Xenopol, vol V, p. 430 i urm.

www.dacoromanica.ro
 456

Dupa ce recunoa§te proprietarulut dreptul d'a usa §i

abusa de lucrul sèii in marginele legel §i Ma a putea
atinge drepturile altor persoane, se considera minele ca
o avere deosebita de suprafata soluluI §i da proprietatea
lor StainluI, 509 dispune aceasta in mod formal §1
categoric., D. Alexandrescu, op. cit., vol. II, pag. 495
sub art. 49f: «In vechile noastre a§ezaminte gasirn Inca
oare-cari dispositiunl asupra acestel maten!, (a minelor),
care intereseaza in gradul cel mai inalt prosperitatea §i
inavutirea nationala. Dupa codul Calimach, minele nu
apartin proprietarului pamintulul, ci Statulur, art. 509
din codul Calimach, 385 codul Austriac modificat., A
doua ptirere ca trebue sa facem o distinctiune intre mi-
nele atribuite Statulul, o vom expune cand ne vom ocupa
de articolele coprinse In codul Austriac.
Codul Calimach ori-care din aceste parer! s'ar adopta
nu a conservat ded neatinse vechile principil ale drep-
tulul in aceasta privinta; principiul accesiund a fost pa-
rasit §i in locul sal se adopta principiul, care declara
pe Stat proprietar. Am vèçlut ca in dreptul roman nu'§I
gasesc origina de cat sistemul accesiunel §i acela al
dreptulul regalian, acesta din urma o creatinne a legis-
latiunel bizantine. Origina sistemulul care atribue pro-
prietatea minelor StatuluI, trebue cantata in epoca feo-
dala, el s' a desvoltat §i a luat finja sub regalitate in
Franja. Diferite ordonante ale regilor aU luat din deplina
stapanire a seniorilor domeniul miniar, insu§ind in fo-
losul domeniulul public al Statulur intreg subsolul re-
gatulul Francez.
Regil la randul lor concedati exploatarea minelor
altor persoane. Enric al IV-lea a pus definitiv bazele
actualulul sistem francez al concesiunel. El hotarà§te
printr'un edict, ca se va conceda de preferinia exploa-
tatiunea proprietarului suprafetel, daca probeaza ca are
capitalul §i capacitatea necesara ; daca nu, proprietarul
www.dacoromanica.ro
 457

nu va avea dreptul la nict o dare speciala In favoarea

sa. Acest sistem s'a introdus cu timpul §1 In legislatiunea
altor tar! ale Europa
Motivul acestet schimbart de sistem in Moldova le
gasim nu In faptul ca interesele Statulul ar fi cerut
aceastä reforma, ci In Imprejorarea adoptare! uneI noul
legion." copiati In tocmat dupa o lege straina. Acest
sistem atat de nefiresc, rare orl poate aduce roade bone ;
de multe or! In loc sa se reglementeze ni§te nevo! §i
imprejurarl care, §1-ar avea ffinta In tara se creaza nott!
trebuinte §i situationï ce nu existan, lasandu-se de multe
or! fan sanction! legale obiceiuri adanc Inradacinate in
popor.
Copietoril codulul Austriac nu '§l-an dat seama a
adoptand In totul dispositiunile legel straine destintat
ni§te principit adanc Inradacinate In popor, §i cart co-
respunderal une! reale trebuinte, ca pe acele principil
car' format baza, s'a ridicat Incetul cu Incetn1 edificiul
social §1 economic al tare!.
Nu ne-a fost posibil sa ne procuram vechiul co-
dice Austriac, gratie Insa D-lul D. Alexandrescu, fostul
Procuror general §1 Consilier la malta Curte de Casatie,
care a avut buna vointa de a ne pune la dispositione
exemplarul D-sale al actualulul cod Austriac, am putut
sä ne ocupam de acel codice §i sa comparam disposi-
tiunile ce coprinde tata de articolele codulut Calimach.
Am putut ast-fel constata ca onele din articolele ce se
refera la cestiunea de care ne ocupam, co toate ca ad
primit o noua redactiune mal conforma co normele §1
ceriniele de forma a legislatiunel moderne, an pastrat
totu§! neatinse principiele coprinse in codul Calimach,
care este copiat dopa vechiti cod Austriac. Ast-fel titu-
latura capitolulut III, In ambele codice Calimach §1 Aus-
triac, este identica cap. III: gDespre ca§tigarea proprie-
Nil lucrurilor prin ocupatie.D Cod. Calimach. Drittes
www.dacoromanica.ro
 458

Hauptstiick. (Von der Erwerbung des Eigenthumes durch

Zueignung.» C. Aust. Acest capitol se gase§te sublm-
partit In noua redactiune a coduluf Austriac in mat
multe titule, cea ce nu exista In vechill cod. Capitolul
Incepe cu denumirea titlului :

Titel und Art. der unmittelbaren Erwerbung die Zueignung.

In primul titlu se ocupa de dobIndirea animalelor

sèlbatice.

Titel 2. Durch das Finden freistehender Sachen.

In notele de sub acest tithf gasim :

Nach § 381 der Zoll und Staatsmonopols-Ordnung
v. 11 Julli 1835 sind der ausschliesslichen Verfiigung
far den Staatsschatz vorbehalten :
1) roch,salz, sowohl im reinen Zustande als vermengt
mit anderen Steen, etc.
§. 382. 0. Austr. Freistehende Sachen k6nnen
von allen Mitgliedern des Staates durch die Zweignung
erworben werden, in so fern dieses Beffignis nicht
durch politische Gesetze eingeschrankt ist, oder einigen
Mitgliedern das Vorrecht der zueignung zusteht.

Sub acest articol gasim nota urmatoare :

Die wichtigste Beschrankung enthalt der § 3 des

Berggesetzes v. 3 Mai 1854 No. 146 R. G. B. nach
welchem alle Mineralien, welche wegen ihres gehaltes
an Metallen, Schwefel, Alaun, Vitriol, oder Kochsalz
benutzbar sind, ferner die Cementwasser, Grafit und
Erdharze, endlich alle Arten von Scharzund Braun-
kohle zum Bergregale geh6ren, und nur unter der
im Berggesetze enthaltenen Bestimmungen erworben
werden k6nnen. Alle abrigen Erd und Steinarten
k6nnen aber von dem Grundeigenthiimmer frei ausge-
beutet werden.
www.dacoromanica.ro
 459

Articolul din vechiii eod care coprindea dispositiu-

nile ce se gasesc In art. 509 cod. Calimach, nu a mal
fost reprodus In noul cod. Fostul articol a dat loe une!
Intregl legislatiunl miniere. Comparand dispositiunile
legeT minelor coprinse In nota de mal sus cu articolul
509, putem constata intre ele o mare analogie de unde
putem conchide ca acelea§1 vechl principil aU fost eon-
sperate.
Ca adica Statul nu a fost declarat ca proprietar
a intreg subsolulul, ci numal a unor anume felurl de
mine. Textul art. 509 cod. Calimach cu toate ca ar pa-
rea sa fie conceput in termenl general!, care ar da sa
Inteleap. Ca toate minele, carierile, etc., sunt declarate
proprietate a Statulul, are Insa grije de a determina
natura minelor earl se atribue Statulul. Sunt declarate
ca proprietate a Statulul metakle §i din cele-ralte mine-
reuri acelea ce sunt de naturti, pietrel acre, a vitriolulul
stint etc., date ca exemplu de lege.
Nirerea a doua ce am enuntat'o mat sus ar fi ca
atat codul Austriac cat §i codul Calimach, nu ati creat
o proprietate distineta a subsolulul deosebit de suprafata,
§i niel nu ail declarat pe Stat proprietar al subsolulul,
ci a atribuit numal unele minereurl Statulul, r6manènd
ca distinctiunea sa se faca dupa natura lor indicata In
textul legel. Pentru cele-l'alte mine §1 drepturl asupra
subsoluluT, dreptnrile proprietarulul suprafetel nu ati
fost §tirbite. Proprietarul mo§ie! putènd sa le exploateze
far& pie! o opreli§te.
Pe Una art. 509 cod. Calimach, care se refera la
proprietatea minelor, maT avem art. 479 acela§l cod
care prevede o dispositiune generala, dar foarte impor-
tanta, §i faciliteaza mult exploatarea minelor hotarand
In termenl general! ea orf de cate orl ifiteresul public
este In joc, orl cine poate fi expropriat in schimbul
une! despagubirl chiar de dreptul WI de proprietate :
www.dacoromanica.ro
 460

§ 479. and binele ol*esc cere neapb.rat, se in-

datoresc mdduldrile Statuld a ldsa desdvél*ta pro-
prietate a unuY lucru, luandu'V cea ca imprejurdrile
potrivitd despdgubire.

Acest articol este reproductiunea fideld a art. 365

Cod. Austr. :
§ 365. Wenn es das allgemeine Beste erheisoht
muss ein Mitglied des Staates gegen eine angemessene
Schadloshaltung selbst das vollständige Eigenthum
einer Sache abtreton.

In anotatie gasitn sub acest articol la No. 10:

Beim Bergbau (§ 26--28, 98-107, 177-254 d.
Berggesetze v. 23 Mai 1854).

Vedem ast-fel ca nu sunt limitate casurile de expro-

piatiune pentru causa de utilitate publica. In Austria s'a
facut mare us de acest articol ca ocasiunea alcatuirel
legel minelor care prevede o multime de casurl In care
a fost aplicat. Din aceste texte de lege putem sa ne facem
u§or convingerea ca. in codul Austriac, §i ca urmare in
codul Calimach dreptul de proprietate a perdut malt din
puterea sa, pe lana ca. se aduc mal multe Ingradirl li-
berulul exercitiii a dreptului de proprietate, am putut
constata ca acest drept este ca total distrus orl de cate
orl interesul general poate sa o ceara. Din acest punct
de vedere In ceea-ce prive§te cestiunea de care ne ocu-
pain, vedem ca. dreptul proprietarulul suprafetel asupra
ocneior coprinse In moia sa este desfiintat §i atribuita
Statulul proprietatea gismentelor de sare.
Inainte de a termina cu observatiunile ce am crequt
nevoe sa dam asupra art. 509 codul Calimach, este bine
sa observam ca. asupra dreptulul ce '§l reserva Statul
asupra sdrel nu poate fi discutiune. Statul este declarat
proprietar a sarei din fundul pamintului.
www.dacoromanica.ro
 461

Inteadevèr art. 509 dice : Nict o persoand particu-

lard nu are voe a 'i inswi acele din sInul pa' mintulut
säpate fi scoase metalurt . . sarea . . .
. acestea se
cuvin Stelpdniret. Aci nu este numai vorba de dreptul de
exploatare ce ar fi putut salt reserve Statul, §i sa Im-
pedice pe altul sa le exercite, dar de dreptul de all In-
su,O,a-;1 apropria lucrul, a face lucrul proprietatea sa §,i
motivul este aratat In mod ciar, fiind-ca se cuvine

Orl-cine 4ice a se cuveni cut-va dice acelaV lucru

ca §i cum ar dice: ca un lucru nu poate fi luat de oare-ce
apartine unel alte persoane, In casul nostru, Statulul. Am
credut necesar sa insistam asupra acestuf punct pentru
a pune mal In evidenta deosebirea ce exista Intre redac-
liunea acestul articol §,i articolele din Regulamentul
organic, cari vorbesc despre drepturile Statulul asupra
ocnelor de sare. Vom mal reveni asupra acestel cestiunl
ocupandu-ne de articolele din Regulatnent.
Codul Calimach parasind vechea traditie a dreptulul
In aceasta privinta declara pe Stat proprietar a Ord
coprinsa In sinul pamIntulul. In cea ce prive§te cele-
Valle mine am expus cele douè parer! asupra cestiunel
de a se ti, daca Statul a fost declarat proprietar absolut
al subsolulul sail daca Statul nu a fost declarat pro-
prietar de cat a unor categoril de minereurI fara ca prin
aceasta sa se fi ajuns 'Ana a face din subsol o pro-
prietate distincta de acea a suprafetel. Am arRat cu
aceasta ocasiune ca prima Were este adoptata In ge-
neral, ne-am permis a face reservele noastre In aceasta
privinta enuntand motivele care ne fac a adopta §i a
formula a doua Were.
Nu vom insista Insa asupra acestel cestiuni de
oare-ce acesta ar e§i din cadrul restrins al studiulul
nostru, pe 16.nga ca interesul discutiuneI nu ar mal putea
avea de cat un interes pur istoric, de oare-ce noI
www.dacoromanica.ro
 462

cb. codul Calimach a fost putin cunoscut §i aplicat in

Moldova Inainte de Regulamentul organic §1 vom vedea
ca dispositiunile RegulamentuluI in cea ce prive§te mi-
nele In general In care intra §i salinele ail modificat cu
totul sistemul admis de Codul Calimach revenind la
vechile principil ale dreptuluI in aceasta privinta, car!
consacrail sisternul accesiunef.
Ajungem ast-fel cu studiul nostru la Regulamentul
organic. Vom analisa dispositiunile ce el coprinde re-
lativ la mine §i la saline, innu enta lor asupra legiuirilor
anterioare, comparand de asemenea articolele din ambele
Regulamente al Moldovel §i al ValachieI vom examina
daca exista deosebir! in ce consista ele §i daca at' vre-o
influenta asupra principielor consacrate prin aceste legiuirl.
Cunoa§tem deja modul alcatuirel proectulul Regula-
mentulul organic. Ar fi fost de o mare importanta sa
putem consulta lucrarile pregatitoare pentru a ne putea
da seama de dispositiunile coprinse in proectul regula-
mentulul, de modificarile aduse proectulut in cursul des-
baterilor in Ob§teasca Adunare, de motivele invocate
pentru a modifica proectul ca fata de textul definitiv al
RegulamentuluI sa putem degaja, dupa cum am Mont
pentru Regulamentul Valachiel care era spiritul care a
domnit in alcatuirea diferitelor articole. Nu posedam de
cat textul Regulamentulul votat de Adunare §i acest text
nu este originalul, ci o copie manuscrisa comunicata de
Inalt Prea Sfintitul Mitropolit al Moldover Iosif Naniescu,
Direcliunel cancelad! Adunarei Deputatilor Romaniel In
1.890 insarcinata cu alcatuirea Analelor Parlamentare.
Ian. ce gasim in prefata vol. I, partea II a Analelor
Parlamentare :

Actele originale, cuprindand lucrurile ExatraordinareT

Obste0eY Adunge de Revisuire a RegulamentuluY Or-
ganic al Moldovelt din 1831, lipsesc cu desevIrOre.

www.dacoromanica.ro
 463

Nid o urma despre ele nu s'a putut afla In archiva

StatuluY din Bucuresd.
In archiva r6masa In IaV, cu toate cercetkile cele
maY minutioase ce s'a fticut, asemenea nu s'a putut
afia nimio.
piarul e Albina Romaneascg, s care se publica In Ia0
sub data de 5 Noembre 1831 In darea de seam6. despre
Inchiderea s Extraordinard Ob§testY Adun6rI de Re-
visie : cä In Out de 20 Octombre 1831 s'a In-
credintat Prea Sfintid Sale PArinteluf Mitropolit, spre
a fi depuse In archiva Sfintd MitropoliT, i nou6 con-
did ale RegulamentuluY Organic, asupra cgrora s'a
fdcut revisia §i Intocmirile ce s'aA adgugit, i carY
condid, iscglite de toate madularile AdunArT, sunt
sferuite i Intgrite cu pecetia Statulut Asemene s'aA
depus In archivA ease-4ed i ease jurnale (procès-
verbaux) cu toate origivalurile amendamentelor Int/-
rito.

Sustragerea s'a facut din Archiva Statulul din Ia§T,

la 24 Februarie 1872, dupa cum aceasta resulta din re-
latia facuta Ministeruluf public de §eful serv. Archivelor 1).
In lipsa proectulul de Regulament r6mane numal sa
ne ocupam de dispositiunile coprinse lu Regulamentul
votat de Obleasca Adunare, lipsa proectulul este cu atat
mal simtita de no' cu ocasiunea acestul studiil, ca cat
toma' In aceasta parte a minelor §i salinelor, am v6I-Jut
ca legiuirea lui Calimach coprindeafi dispositiunl ce nu
cadraii cu vechile principil, pe cand Regulamentul Organic
al Moldovel revine la vechia traditiune, Inlaturand prin-
cipiele ne conforme cu traditiunea de mal multe orl se-
cular& a dreptuluI In !Afile Romane.
Lucrarile pregatitoare ar fi aruncat §i aci o vie lu-
mina asupra motivelor ce ail facut pe alcatuitoril Regu-
lamentuluI sa revie la vechile principii. Putem pana la
un punct s& presupunem douè lucran: saü ca In sanul
An. Parl., vol I, part. II, pag. 79.

www.dacoromanica.ro
 464

Adunarel din noti ca §i in Valachia parerea Pre§edintelul

asupra drepturilor proprietarilor suprafetel, asupra tu-
tulor minelor sa. se fi impus, fiind conforma cu vechile
datine ale tare!, §i aceasta in cas ca proectul sa fi tinut
mama de codul Calimach, saii ca alcatui torif proectulul
de Regulament de la inceput nu ail tinut seama de codul
Calimach pe motivul ca acel codice nu avea forta obli-
gatorie in tara §i nicl nu se cuno§tea de tot! in acel
moment flind scris in limba greaca, traducerea in limba
romana ne fiind facuta dap& cum §tim de cat doll! an!
ma! tarp'', 1833 tot sub auspiciele lul Kiseleff.
Orl-care ar fi fost motivul, un lucru este cert (lupa
cum vom vedea In detaliii imediat, ca Regulamentul or-
ganic al Moldovel consacra dreptul proprietarulul supra-
fete! asupra minelor din sinul pamintulul, prevépnd a-
nume casurile In care un altul poate exploata minele pe
mo§ia sa, hotarand ins& ca in toate casurile, propriéta-
rului suprafetel i se datore§te dijma din productul mine!.
Dijma dupa imprejunr! se plate§te in natura sail In ban!.
Stim deja ca §i Regulamentul organic al Moldovel
in capitolul III se ocupa de Finante ca §i acel al Mun-
teniel sub denumirea de Reglementul de finans. La § V
de sub art. 64 gasim :
A intd.mpina aceste cheltuell (neaparate pentru fie-
Oe care an prevNute in § b) cu venitur/ indirecte (la-
turalnice) precum ow, vainf i altele i cu un singur
bir direct (deadreptul) §i statornic imp6rtit asupra
dgjnicilor :

Iar in Seclia III despre veniturile Statuluf la Ddri

indirecte sarz lei turtilnice gasim § II ocne:

Intrebuintarea sArei fiind neapAratä pentru toate

stIrile locuitorilor, ad6ogirea pretuluY acestuT product
MI% a ingreuia In parte vre-una din aceste star!, se
face maY putin simtitoare, indeingneazit apArarea averiT

www.dacoromanica.ro
 465

birnicilor Inlesneste scaderea birulul la catimea sus

aratata.
Asa dar, si In privirea scaderii pretuluY de moneda
pretul de una suta oca de sare la ocna pe loe se va
aseda de 10 leY, si In tara pana la 25 leY, lar nu mal
mult, coprind8ndu-se In acest pret trausportul i oil-
ce alte cheltuel/. Aceste preturl asedate fiind odata
pentru tot-d'auna, nu se vor putea spori supt nidl. un
fel de cuvInt sal numire 1).
In cursul studiului nostru, am véqut ea venitul oc-
nelor facea parte din venitul Domniel la inceput, al Sta-
tulul In urtna ; de acea In mod foarte natural gasim
in Regulamentul organic ca venitul ocnelor lace parte
din venitul Statului. Acest fapt nu l'am contestat niel
odata, dar din contra l'atn constatat In ocasiune.
Noi nu am sustinut vre-o data ca ocnele nu contribuiatl
Cu venitul lor sa. sporeasca venitul general al Domniei
sati al Statulul, dar am sustinut i sustinem ca ocnele
cu toate ca contribuiatt cu venitul lor sa sporeasca ve-
nitul general nu ati Incetat vre-o °data sa apartie pro-
prietarulul suprafetei.
Domnia reservêndu-si monopolul exploataref ocnelor
in fapt si reserva dreptul de a fi unicul produator al
sarel. Proprietarul suprafetei nu putea sa exploateze el
gismentele de sare In detrimentul dreptulul de monopol
reservat de Stat, dar niel Statul nu putea usa de drep-
tul sèfi de monopol In detrimentul dreptulul de pro-
prietate a proprietarului suprafetel. Statul platea dijma
din sarea extrasa, plata acestel dijme era consfintirea
dreptului de proprietate a superficiaruful i armurea
drepturile reciproce a proprietarului suprafetel si a Statulul.
tim care era situaliunea de fapt a ocnelor In Mol-
dova, singurele ocne ce erati deschise si se exploatati in
mod sistematic eral pe mosia Domneasca Ocnele, si
1) An. Parl., Vol. I, part. II, p. 98.
31
www.dacoromanica.ro
 466

aceasta din vechl timpurl. Vedem ca In dispositiunile

relativa la finante in paragraful despre ocne In primul
aliniat nu mai gasim vre-o dispositiune prohibitiva de
a nu mal deschide vre-un particular ocne pe mo§ia sa,
s'a cre4ut ca este mal logic de a nu vorbi de ocne In
acest capitol, de cat in ceea ce prive§te partea lor con-
tributiva la venitul Statului reservandu-se aceasta ces-
tiune a reglementareI monopolulul asupra exploatarel
ocnelor Cu ocasiunea capitolului relativ la mine In ge-
neral. Primul aliniat coprinde pe scurt justificarea mo-
tivelor Infiintarel monopolulul §i sporirel pretulul sarel
pe care le-am vOut reproduse §1 mentionate de toll au-
toril cart ail tratat despre monopolul sarel §i legitimarea
sa. lata Inteadevér ce çlice Batbie (op. cit. §i pasagiii
reprodus In prima parte a studiului despre monopolul
sarel In general): «Sarea a fost de timpurI considerata
ca o materie imposabila, de oare-ce consumatiunea sa
e generala. sad mal bine çlis obligatorie, In lipsa de sare,
aproape toate bucatele nu ail gust §i valoarea lor by-
este foarte mult scaçluta. . . 'De alta parte, daca
gienica. este
consumatiunea este generala §1 aproape fortata, ea nu
Intl% de cat pentru o cantitate neinsemnata In cheltue-
lile fie-careI familil. Si ast-fel chiar daca impositul ar fi
foarte ridicat in comparatie ca valoarea lucrulul, nu ar
apasa cu toate acestea de cat foarte putin asupra fie-carul
con tribuabil.
Impositul sarel are decl avantagiul de a nil cere
fie-carul contribuabil de cat sume mid, producènd cu
toate acestea resultate foarte importante ca consecinta
a generalitatel consumatiunel §i impositulul». Aliniatul
Intaiii se aseamëna mult cu parerea lui Batbie, care nu
a vèçlut lumina de cat mult mal tarcjiii, dar cuprinde
In sine aceste motive cunoscute de mult.
Alcatuitoril Regulamentulul gasindu-se In fata unul
monopol ce exista din vechl timpurI, §i de drept, §i de
www.dacoromanica.ro
 467

fapt in favoarea Statulul, nu ail mal creçlut decI de cu-

viinta. sa mal decreteze dispositiunl, care ar parea sa.
dea de aci inainte na§tere acestul drept In favoarea
Statulul, cu ocasiunea redactarel capitolulul relativ la
finantele Orel, s'aii marginit a arata motivele care jus-
tifica. mentinerea lul, §i sporirea pretulul sarel. A§a se
explica., credem nor, aceste dispositiunl ale primului aliniat.
Cel ce are monopolul productiunel unul lucru, are
mal mult sail mar putin facultatea §i dreptul de a fixa
§i pretul obiectului, vedem ast-fel ca. prin al doilea ali-
neat se hotare§te limita pretulul vigaref, in care intr.&
cheltuelile exploatarel, transportulul §i orl-ce alte chel-
tuell. In aceste cheltuell din urma, cu toate ca nu se
mentioneaza. in mod expres, va intra §i plata dijmel
proprietarulul suprafetei, la cas and s'ar deschide vre-o
ocna pe mo§ie particulara. De aci vedem ca. sistemul
legiuitorului Regulamentulul, era acela de a trece venitul
net al monopolulul in budgetul general al Statulul fara
a mentiona in budgetul cheltuelilor, sumele ce ar fi
nevoit sa plateasca Statul pentru obtinerea venitulul
net, in care cas, in budgetul veniturilor generale ale
Statulul, venitul monopolulul ar trebui sa fie trecut cu
valoarea bruta. Facem aceastã constatare in treacat,
pentru a arata ca. legiuitorul Regulamentulul, nu a ad-
mis sistemul numit al universalittifei bugetului, care ho-
tare§te, ca ori-ce venit §i cheltuiala, sa fie cu minutiosi-
tate trecute far& a se face deductiunI sail compensatil.
Am ,crojut necesar de a reaminti, care era norma adop-
tata de alcatuitoril regulamentulul, pentru a vedea in
aceasta, explicatiunea ca. nu se pomene§te nimic cu oca-
siunea reglementarel venitulul ocnelor de drepturile pro-
prietarilor la dijma.
Nicl drepturile proprietarilor, precum nicl sumele
ce li se platea lor nu figurail in budgetul Statulul, ve-
nitul net al regiel sail al arendarel se trecea in budget
www.dacoromanica.ro
 468

fat% Insa ca de aci sa fim Indrituill a trage conclusiunea

ca proprietariI nu aveati nicl un drept la dijma pamln-
tulul; care se scklea din venitul brut al ocnelor, precum
se scadea §i cheltuelile de exploatare a ocnelor. Niment
nu ar putea sustine In mod serios ca toll lucratoril fara
deosebire nu primead un salaritt In raport cu munca §i
slujba lor la ocna.
Conclusia ce ar voi cine-va sa traga din tAcerea ar-
ticolelor care se ocupa de venitul Statulul, asupra
drepturilor proprietarulul suprafetel, ea statul ar fi singur
proprietar al gismentelor de save de oare-ce nu se arata
sumele ce se daft proprietarilor drept dij ma, este tot atAt
de neserioasa, ca §i aceea ce s'ar lncerca cine-va sa traga,
In ceca-ce prive§te plata oamenilor liberl angajatl la lu-
crul ocnel; ca lucratorilor nu se plateaii nimic de oare-ce
nu se rnentionea0 In vre-un capitol ca lucratorilor li
s'ar plati vre-o suma de banI, §i decI a se sustine ca
toil lucratoril ocnelor eraii sclavl sail talharil osAnditi la
mu n ca. silnica.
In cestiunl de asemenea natura nu se pot da as-
punsurl serioase pe cale de rationamente §i deductiunl,
care sunt tot-d'auna incomplecte, numal cunoa§terea
perfecta a starel lucrurilor poate sa dea la lumina ade-
vérul, lipsa unul singur element din premisele pe care
se baseaza rationamentul este suficient pentru a da o
conclusie cu totul gre§ita §i in contra adevéruluI.
In capitolul al III-lea despre finante, vedem ast-fel
ca Regulamentul nu se ocupa de ocne de cat pentru a
justifica Intru cAt-va monopolul, fixarea §i adhogirea
pretulul sarel In raport cu valoarea banilor din acea
epocg.
In anexa litera D, lista veniturilor Statulul de peste
an aratate prin apropriata socoteala la % IV orAnduirea
ocnelor, gasim trecuta suma de 850.000 le!, care dupa
cum am véijut reprezin IA venitul net al ocnelor In Mol-
www.dacoromanica.ro
 469

dova, §i care suma &ail §i trecut in lista veniturilor ge-

nerale ale Statulul.
Trebue sa mentionam aci asemanarea intru cat-va
Intre textul definitiv al Regulamentulul Moldovel, in
ceea ce prive§te cap. III despre 'Final*, cu ace1a§1 ca-
pitol din proectul Regulamentulul Valahiei.
In ambele texte constatam ca, in acest capitol al-
catuitoril lor nu s'ati ocupat de ocne, de cat in ceea
ce privqte partea lor, contribuitiva la venitul StatuluT.
tim in ce mod §i cart ail fost imprejurarile, care ail
facut pe Adunarea Ob§teasca a Valahiel sa introducil
In proect pe cale de amendament, dispositiunile care
reglementeaza drepturile proprietarulul suprafetel, §1 cad
formeaza art. 127 din cap. III despre Finante. Regula-
mentul Moldovel in eaceasta privinta a urmat o norma
mal login, nu a trecut in capitolul despre Finante, dis-
positiunl care nu'§l aveail locui, reservand aceasta ces-
tiune in capitolul care coprinde dispositiunl relative la
drepturile proprielarulul suprafetel, asupra minelor co-
prinse In sinul paraintulul mo§iel sale. Regulamentul
organic al MoldoveI votat in urma, a profitat de discu-
tiunile urmate In sinul Obste§tel Adunan l a Valahiel,
in ceea ce prive§te drepturile proprietarulul superficiar,
§i cu toate ca de fapt daca nu de drept, singurul pro-
prietar al ocnelor cel putin exploatate In Moldova
era Statul, vedem totu§1 ca se legifereaza in Moldova
In mod identic ca i in Muntenia, pentru a nu qice
ca in Moldova s'a adoptat in totul, articolul din Re-
gulamentul ValahieI relativ la ocne, incorporandu-se
In textul Regulamentulul Moldovei, care se ocupa de
mine.
Pe lamp aceasta imprejurare de fapt, ca singurele
ocne exploatate in Moldova eratl ale Statulul, mal era §i o
cestiune de drept, care putea u§or O. influenteze pe al-
catuitoril Regulamentulul, daca ar fi voit catu-§I de pu-
www.dacoromanica.ro
 470

tin sa faca sa treaca interesul StatuluI, Inaintea intere-

sulul particular, era codul Calimach, care declara pe
Stat proprietar al minelor dup. cum am vèçlut.
Constatam ca eel ce ail redactat, votat §i aprobat
Regulamentul, ail avut In ce! mal Inalt grad con§tiinta
misiunel lor, ail linut socoteala de adevératele principil
traditionale ale dreptulul, nu ail cautat nicI direct niel
pe cal piezi§e sa §tirbeasca drepturile fie-carul cetatean
In parte, pentru a face stA profile fie cat de putin tesau-
rul public, mal mult, nu ail esistat un moment sa des-
fiinteze ni,ste dispositiunl legislative, cand ele nu '§I aveat
origina In vechia traditiune a dreptulul. Analisand prin-
cipiile ce ail fost consacrate prin Regulament relativ la
mine §i la saline, vom vedea ca vechile principif ale
dreptuluI roman adanc hultuite In solul acestor WI, cu
toate ca s'all gasit pentru cat-va timp acoperite de materil
straine nu ail pierit Insa §i de Indata ce ail fost scoase
la lumina de oamenl cunosatorl &ail ridicat cu putere
desvoltandu-se pe solul acestor tar' adaogand un noil
secol la §irul nesfar§it, a anilor lor de tral.
Cunoa§tem acum care a fost traditia vechiulul drept,
relativ la saline §i mine, care ail fost pe rand legiuirele
care ail carmuit tara in decursul vremeI §i Intru cat a-
ceste legiuirl ail adus vre-o atingere vechiuluI drept , rè-
mane acuma sa ne ocupam de dispositiunile coprinse In
Regulament, referitoare la mine §i la ocne.
Regulamen tul organic al Moldovel ca §i acela al
ValachieI se ocupa de mine In capitolul V, Reglement
de comertie, sectia V despre lucrarea bailor :
Art. 165. Afara de sare, care este un ram deosebit
al veniturilor Staturui, f i care nu este sloboda a se
cumpara de aiurea de cat din ocne fi magaziile gu-
de oare-ce alt-fel din mine s'ar afla pe mo0a
vernulu'i,
vre-unta proprietar, el este inputernicit a le lucra
sad a le da in posesie, cu o indatorire mime a da
www.dacoromanica.ro
 471

la casa veniturilor Ord in naturl sad in banT, cu

pretul curggtor pe fata loculuY al acelor productor,
zeciuiala veniturilor de la acele mine, socotindu-se pe
curat folosul ce va r6mAnea dupa ce se vor scl.dea
mal intilid toate cheltuelile flicute. Dacä s'ar dovedi
c6, pe mo0a vre-unuT proprietar s'ar afla metalurT
ce nu are chip a le scoate, sad nu voete a le da
In posesie intr'un termen de cind an!, ce i se va da
de cgtre Domn, atuneT Domnul, cu Ob0easca °bid-
nuita Adunare, va putea dupl ImprejurdrT a primi
m6surile cuviincioase spre lucrarea acelor mine, (laud
proprietarulu/ zeciuiala din curat folosul ce va e0,
scotandu-se mal intâlti toate cheltuelile, i deosebit
de aceastl zeciuialä dupg o mal inainte pretuire, i
se va da 0 o despdgubire potrivitg stric/ciunilor ce
s'ar putea face mo0T cu lucrarea acelor mine. Pleura
in induntru in tara fiind de neapdratä trebuintl a
locuitorilor, nu este supusä la dare de zeciuial/ catre
guvern.
Asemenea i petrdriile i alte producturl de acest
fel, care sunt spre trebuinta locuitorilor.
lar pentru minele de sare ce s'ar deschide de catre
ocarmuire pe movia vre-unui proprietarI, zeciuiala se va
plati pururea in bani, iar nu in naturi. i pentru a se
hotari cu chip lamurit analogia acesteI zecluell in ban!,
se legiuevte ca : pretul hotarat de catre Ocarmuire pentru
suta de oca de sare pe locul scoaterel ei, sa se imparta
In trei Olt, din car', clod se vor socoti ca o des*
gubire cheltuelelor urmate co deschiderea gropel vi scoa-
terea *el in toata vremea, i cea l'alta a treia parte
va inchipul adevkata valoare a sard, din care ocar-
muirea va plati proprietarulul zeciuiala in bani. Proprie-
tarul nu va fi datar a da de cat numai locul trebuin-
cios spre cladirea miglelor de sare vi pentru agrada im-
prejurul gropel ocnelor.
Dupi aceste ocarmuirea nu putea avea nici o impar-
tAvire la veniturile moviei, rbmaind dreptatile proprie-
tarului intru toata deplinatatea vi nejignire cat de putin.
lar cat pentru aughAi i alti lucratorI al ocnel pe
cad ocarmuirea ar voi a aveza acolo, cum vi pentru
pamintul vitelor !or, Ocarmuirea cu proprietarul se va

www.dacoromanica.ro
 472

alcAtui Mtn aceasta prin bud voire, sa infelege insik

di aceste legiuiri nu se ating flier de cfit de ocnele
care se an.

Vom 4ice mal MUl cate-va cuvinte asupra minelor

In general pentrli a ne ocupa in urma In detail de ocne.
In ceea ce prive§te minele In general, Regulamen tul
organic al Moldovel revine la vechea traditie a dreptulul
bizantin. Proprietarul suprafetel este recunoscut ca pro-
prietar al subsolulul cu Indatorire pentru el de a da In
casa veniturilor Orel a qecea parte din venitul net dutd
ce se vor scoate toate cheltuelile. Zeciuiala se va da In
natura sail In ban! dupa alegerea proprietaruluI. Acesta
In ceca ce prive§te pe proprietarul suprafetel cand el
ar voi sa exploateze mina.
Vedem ca principinl consacrat prin Regulamen-
tul organic al MoldoveI este acela§I ca §i acela admis
de legiuitorul din Valachia, am putea chiar sa mer-
gem §1 mal departe In aceasla asemanare §i sa 4icem
ca alcatuitoril regulamentulul Moldovel ati formulat ar-
ticolul lor dupa acelasl model sail mal bine zis dupa
articolele corespunytoare din Regulamentul Valachiel.
Este foarte regretabil cri nu avem la Indemana lucrarile
pregatitoare ale Regulamentulul Moldovel am putea sa
ne dam seama de adevèratele motive ale schimbarei de
principil In legislatiunea Moldova
In lipsa de documente nu am putea face de cat
conjecturl asupra causelor carl ail Indemnat pe alcatui-
toril Regulamentulul sa Inlature dispositiunile codulul
Calimach care declara pe Stat proprietar §i sa revie la
vechia traditie a dreptulul. In aceasta schimbare de sistem
trebue O. vedem ca all fost influente care all trebuit
sa fie decisive. Mal Intait conlucrarea In Bucure§tI a
boerilor Moldovenl §i Muntenl pentru alcatuirea proec-
tulul de regulament unde s'all discutat §i admis di feritele
www.dacoromanica.ro
 473

principit, in urma lucrarea conlisiunelor §i votarea Adu-

narilor Ob§te§t1 sub Pre§edintia Vit.-Pre§edintelut Min-
ciaki sub inaltul control al lui Kisseleff a earn'. Inter-
venire hotaritoare in cestiunea noastra am constatat-o
cu ocasiunea discutaret alcatuirel Regulamentulut Mun-
teniet §i in fine faptului cà. Regulamentul Moldovel s'a
votat in urma Regulamentulut Valachiet unde cestiunea
minclor, cat §i a ocnelor a fost pus& §i resolvata in sensnl
porprietatei superficiarulut.
Regnlamentul Moldovel prevede de asemenea casul
in care proprietarul suprafetel nu ar putea sail* voi sa
exploateze el minele. Atunci in interes general Domnul
cu Ob§teasca Adunare vor putea s. ja mesurile cuviin-
cioase sa se exploateze minele. In care cas insa se va
plati proprietarulul suprafetel. 4eciuiala din venitul net
ce va e§1. Acordandu-i-se §i o despagubire pentru strica-
ciunile ce s'ar putea face mo§it cu lucrarea minelor.
Chiar in acest cas cand proprietarul nu ar proceda el
la exploatarea minelor, concedarea catre un al treilea
nu se poate face imediat de Domn §i Ob§teasca Adunare;
se acorda mat intal un termen de 5 ant §i numal acel
termen trecut se poate proceda la concedarea mine!.
Trebue observat ca acest termen de gandire este
mult mat lung in Moldova de cat in Muntenia, el favo-
riseaza mat mult pe proprietar, dandu-I timpul indestu-
lator sa poata strange capitalurile necesare exploatarei
minelor. De acolo de unde sub legiuirea Calimach drep-
turile proprietarulut suprafetel erail cu totul nesocolite,
veden' ca prin Regulament se ocrotesc drepturile pro-
prietarilor suprafetel mat mult chiar de cat in Valachia unde
termenul de gandire acordat proprietaruluf superficiar nu
este de cat de 18 .1uni. Credem ca protectiunea a trecut
mesura, de oare-ce rare or' va a§tepta un exploatator 5
ant pentru a angaja capitalurile ce ar trebui sa tie inac-
tive aproape un timp atat de indelungat.
www.dacoromanica.ro
 474

Ca §1 in Valachia, pacura, pietrariele §1 alte produ-

surf de acest fel sunt scutite de deciuiala catre Stat.
Trebue sa observam ca in casul and exploatarea
mine! se concede unuf al treilea nu se specifica in mod
expres ca s'ar datora vre-o deciuiala Statului, articolul
nu spune de cat ca proprietarului se va da 4eciuiala din
curat folosul ce va esi. Nu rèmane Ins& indoiala ca. §i
In acest cas Statul are drept la deciuiala din produsul
net ca si in catjul cand mina s'ar exploata de proprie-
tarul suprafetel, çleciuiala o va stipula Domnul cu Ob-
steasca Adunare in momentul acordare! concesiunel.
Prin urmare Regulamentul consacra din noti prin-
cipiul accesiunel asa cum ne-a venit din dreptul Bizantin.
Proprietarul suprafetei, proprietar al minelor, el poate sin-
gur sa le exploateze si un al treilea nu poate sa le ex-
ploateze fara voia lui de cat atunci and proprietarul
suprafetei ar fi impedicat. ,SUIÌI deja ca aceasta impedi-
care poate fi de fapt in cas de nevointa saii neputinta
de a exploata, sad de drept cand o dispositiune legala
impedica pe proprietar a exploata o categorie oare-care
de mine. Acest din urma cas se intampla atunci and
Statul reserva monopolul exploatarel unor mine. Sta-
tul din vechi timpuri '§1 a reservat monopolul exploatareI
ocnelor, gasim si in acest Regulament in articolul de care
ne ocuparn dispositiuni care conserva Statului monopolul
exploatarei ocnelor.
Inteadevèr iata ce qice articolul : Nara, de sare,
care este un ram deosebit al veniturilor Statului, si care.
nu este slobo' da a se cumpèra de aiurea de cat din
ocne si magdziile guvernului, de orr-ce alt-fel din, mine
s'ar afla pe mofia vre-unuf pro prietar, el este *impact.-
nicit a le lucra sari a le da in. posesie. Prin urmare,
interdictiune, pentru proprietarul suprafetef, de a
exploata sarea coprinsa in mosia sa. Motivul este in-
dicat in mod lamurit Statul 'si reserva monopolul
www.dacoromanica.ro
 475

çlérei : sarea nu este sloboda a se cumpara de aiurea

de cat din ocnele §i magaziile guvernulul, monopolul ex-
ploattirei : nu va putea nimenl deschide ocne de sare pe
mo§ia sa. Statul '§I reserva atat monopolul exploatarei
cat §i a vigarel, pentru a putea face din sare un ram
deosebit al veniturilor Statului. Statul ne fiind proprietar
al sareI, a trebuit sa '§I reserve aceste monopolurl. Toc-
ma' reserva acestor monopolurl ne probeaza ca Statul
nu este proprietar al Seirek Dar gall de aceasta chiar
litera textulul nu ne indrituete a spline ca Statul a fost
declarat de proprietar al sarel. Mal intaiii, articolul nu
spune ca sarea este proprietate a Statulul, cea ce ar
fi putut sa o faca dupa cum fAcuse codul Calimach
pe care putea sa '1 copieze mal cu seama ca de fapt
in Moldova, ocnele erall ale Statulut. Articolul declara
numal ca sarea este un ram deosebit de al veniturilor
Statului. Dar pentru a ajunge la acest resultat, '§' re-
serva monopolul exploatarel §i vigèrel sarel in tara.
Reserva acestul monopol a exploatarel ocnelor, merse
ea pana la negarea dreptulul de proprietate a superfi-
ciarulul, sail din contra aceasta reserva nu s'a facut de
cat in interes general, §i in limitele admise pentru a nu
se nesocoti drepturile proprietaruluf suprafetel?
Asupra acestul punct rèspunde articolul §i rëspunsul
ski este ast-fel de ciar §i de lamurit in cat el asimileaza
aproape in total situatiunea §i drepturile proprietarulul
suprafetel unet mo§il in care ocarmuirea ar deschide ocne cu
situatiunea §i drepturile unul proprietar care s'ar psi
impedecat de fapt de a exploata o alt-fel de mina din
mo§ia sa. Articolul dupa ce se ocupa de drepturile pro-
prietarulul suprafetel asupra minelor in general continua :
ajar pentru minele de sare ce s'ar deschide de catre
Ocarmuire pe mo§ia vre-unul proprietar, çleciuiala se va
plati pururea in banl, iar nu in natura. Si pentru a se
hotari cu chip lamurit analoghia acestel rjeciuell in han!,
www.dacoromanica.ro
 476

se legiue§te Ca: pretul hotarlt de catre Ocarmuirea pentru

suta de oca de sare pe locul scoaterei ei A, se Impartà
in trel pArtl, din care, douè se vor socoti ca o despa-
gubire -cheltuelilor urmate cu deschiderea gropel §i scoa-
terea are' in toga vremea §i cea l'altA atreia parte va In-
chipui adevarata valoare a sarel, din care Ocarmuirea va
plati proprietarulul çleciuiala In banI.D
SA analisam pe rand diferitele puncte ce putem psi
In acest paragraf. Principiul ce se stabile§te este cA :
Ocarmuirea va avea dreptul sa deschida mine de sare
pe mo§iele particulare. Al doilea principiti : Proprietarul
mo§iel va avea drept la iiieciuialA din mina de sare. A-
ceste douè drepturl sunt strIns legate unul de altul, nu se
esclud, nu sunt antagoniste unul fata de altul, din contra.
traesc Impreuna Intftrindu-se reciproc In interes general.
Venind la modul platel zeciuelel, articolul hotAft.§te ca.
aceasta 4eciuialA se va plati pururea In banl, iar nu
In naturA. Principiul platel dijmel Ma Indoiala a existat
din vechl timpurl §i In Moldova pentru toate minele In
general §i ast-fel aplicabil §i la ocne, norma platel dij-
me! de sare In natura §i In banl a existat dap& aré-
tarea noastra in Moldova.
Ocnele ce se exploataii In Moldova eraii pe mosie Dom-
neasca, nu platea dij ma nici In natura, nicl la banl in trecut
§1 atuncl numal cand Domnul Racovita da mo§ia Ocnele
Epitropiel Sf. Spiridon, dijma se plAte§te In banl §i natura.
Am putea decl sa ne Intrebam, cum se face, ocnele
fiind restituite Domniel dupa cum am vOut, ca acest
articol din Regulameutul Moldovel, vorbe§te de plata
dijmel In natura, dar chiar mal mult, stabile§te ca un
fel de interdictiune pentru viitor, pentru a schimba o
stare de lucrurl din trecut. Explicatia acestel redactiunl
nu trebue sa o cautArn In traditia dreptulul, ci In co-
pierea articolulul Regulamentulul Moldovel dupa acela
al Regulamentulul Munteniel. In Muntenia articolul co-
www.dacoromanica.ro
 477

respundea unel starl trecute de lucrurI, Imprumutandu-se

articolul s'a luat cu toate dispositiunile lul, cu toate ca
eratt inutile pentru a reglementa starea de lucrurl.
Aceste dispositiunl sunt Insa utile pentru a ne arata
origina articolulul, care cu toate ca 'l-a schimbat Intru
cat-va haina a conservat intacte partile sale constitutive.
Pentru determinarea çleciuelel in han!, articolul ur-
meaza Intocmal norma admisa de Regulamentul Valachiel
pentru a gasi venitul net. Din produsul sarel se fac
treI par!, din care dou6 partl se vor socoti cheltuelile
exploatarel §i o parte adevèrata valoare a sarel set mal
bine çlis venitul net din care Ocarmuirea va plati pro-
prietarulul (jeciuiala In banl. Credem inutil sa. mal in-
sistam asupra punctulul de a mal discuta daca mar
poate fi vre-o Indoiala asupra drepturilor proprietarului
suprafetel, cand vedem ca articolul 4ice : c Oca'rmuirea
va plati proprietarulut çleciuiala in bani pentm minele
de sare ce ar deschide pe mqia vre-unui pro prietar. Aci
nu mal poate fi nicl discutiune asupra Insemnarel cu-
vintelor, nu se mal vorbe§te de gurl de ocna, ci de deschi-
dere de mine de sare. Cu toate ca. Regulatnentul nu a
prevNut dupa cum este cert schimbarea sistemulul de
deschidere §i exploatarl de ocne prin galeril In locul
sistemulul prin gurl de ocna.
In ceca-ce prive§te obligatiunea proprietarulul de a
da locul strict necesar pentru exploatarea ocnel articolul
adaoga: aProprietarul nu va fi dator de a da de cat
numal locul trebuincios spre cladirea mIglelor de sare
§i pentru ograda Imprejurul gropel ocnelor. Dupa aceste,
Ocarmuirea nu va putea avea niel o Imparta§ire la ve-
niturile mo§iel, ramaind dreptatile proprietarulul Intru
toata deplinatatea §i nejignire cat de putin. lar cat pen-
tru §aughail §i altl lucratorl al one', pe care OcArmuirea
ar voi a§eza acolo, cum §i pentru pa§unatul vitelor
lor, ocArmuirea cu proprietarul se va alcatui Intru a-
www.dacoromanica.ro
 478

ceasta prin Mina Invoke.» Sestabile§te o servitute

asupra mo§ieI proprietarulul In interesul exploatarel oc-
nelor, dar numal In limitele acelel exploatari.
Nol §tirn cum se facea exploatarea In acel timp
prin gropt conice despre care articolul rnentioneaza de
doué orIn Intal and vorbe§te de stabilirea venitulul net
dice: douè partl se vor socoti ca o despagubire cheltu-
elilor urmate cu deschiderea gropet §i scoaterea sarei...,
pe urma In acest alineat unde aratä ca va 'Lisa loe
pen tru facerea miglelor adica a rnagaziilor, depositelor
de sare, cat §1 pentru ograda imprejurul gropet ocnelor.
Stabilqte aceasta servitute In folosul exploatarel, pre-
vede locul pentru facerea gropilor de orl-ce exploatare
prin gropi, era singura cunoscuta. Aceasta servitute este
ca o sarcira accesorie variand dup trebuintele exploa-
Wei, nu are Ins& nicl o corelatiune cu dijma ce se
platea proprietarului suprafetel. Obligatiunea principala
a proprietarulul ca o consecinta a dreptulul de monopol
reservat de Stat, este sa lase pe Ocarmuire sa deschida
ocne pe mo§ia sa. Obligatiunea de a doua este cu totul
accesorie i numal In limitele unel neaparate trebuinte.
Pentru mal buna garantare a drepturilor proprietarului,
Regulamentul hotareste ca Ocarrnuirea nu va putea sa
aiba alt amestec sail sa turbure lini§tita posesie §i
folosinta a mo§iel : remand drepta'file proprielarutuf in-
tru toalit deplinitatea i nejignire ca' t de pu fin.
Mal de parte articolul prevede o situatiune alta de
cat aceea ce se putea Intampla, §i prevedea pentru Va-
lahia, terenul necesar stabilirel §augailor i altor lu-
cratorl, cat §1 pentru pAmIntul vitelor lor. .Stim ca In
Moldova exploatarea ocnelor de secole se facea nu de
locuitoril satenl dinprejurul ocnel, care pe Mug& munca
campulul, a poamelor §i cre§terea vitelor, se Indeletni-
ceati din tata. In fig §i cu lucrul In ocne, ci de o po-
pulatiune distincta de a satelor dinprejur, adev6rall
www.dacoromanica.ro
 479

lucratorl minien, earl nu aveati si nu cunosteafi alta

ocupatiune, de cat lucrarea ocnelor si a carel origina
am véçlut ca era straina, maghiara. De acea In Regu-
lamentul Moldovel gasim, ea pen tru terenul ce va fi ne-
cesar pentru acei lucratorI pe care Ocarmuirea ar voi
sa stabileasca pe o mosie particulara, Ocarmuirea va
conveni cu proprietarul prin Mina Intelegere. Articolul
nu vorbeste nimio de terenul ce ar fi necesar pasunarel
vitelor chirigiilor, earl carafi sarea la schele. Credem cä
s'a creljut inutil de a se mal reproduce acest pasagiti
din Regulamentul ValachieI, °data ce se determinase por-
tiunea de teren ce trebuia proprietarul sa dea. Vedem
de asemenea cä i In Moldova, ca i In Valachia, nu se
acorda vre-o despagubire proprietarulul mosiei pentru
Intinderea de pamInt ce trebuia sa pue la dispositiunea
ocarmuireI pentru deschiderea de ocne, i facerea de-
posi telor de sane. Motivul credem ca este acelasl ce am
aratat pentru Valachia, se ocupa teren putin, nu se stri-
ca teren de cat pentru facerea unel gropl, cu deosebire
de ce se Intampla In orl-care alta exploatare de mine,
unde se sapa, si sa scormonesce In multe partl pa-
mintul, adesea farà resultat, pe cand la saline indiciele
de sare sunt probe temeinice despre existenta unul pro-
fund strat de sare.
De altmintrelea aceste dispositiunl fiind luate din
regulamentul Valachiel s'afi luat asa cum s'afi gasit ne
fiind vre-un motiv de a se schimba Intru cat-va normele
adoptate.
La finele acestul paragraf articolul prevede o dis-
positiune transitorie cu privire la ocnele lucratoare In
funja In momentul votarel Regulamentulul : se intelege
inset' ciji a,ceste legiuiri nu se ating niel de cdt de ocnele
care se afitt. Credem ca cel ce aft introdus articolul din
Regulamentul Valachiel si In Regulamentul Moldovel
putead sa lase la o parte dispositiunile transitoril care
www.dacoromanica.ro
 480

aveat o noima In Valachia de oare-ce existail In mo-

mentul votare! Regulamentulul ocne deschise pe mo5i1
particulare. In Moldova nu cunoa§tem sa se fi expl9p.tat
alte ocne de cat ocnele de pe mo§ia Ocnele a Stahl.luI,
a§a In cat nu avea Statul sa plateasca dijma de adi
Inainte dupa cum nu platise nicI In trecut. Origina ar-
licoluluT credem ca justificä formularea acestel disposi-
tiunl transitorie, de oare-ce nu se poate tine socoteala
de estractiunile de sare ce se faceail §i se fac de Vrancenf
pentru satisfacerea trebuintelor lor, care extractiunI nu
sunt nicl ni§te exploatarl In regula §i nicl facute de
Ocarmuire pe mot ia vre-unul particular.
Acestea dise asupra principiilor consacrate prin Re-
gulamentul organic al Moldovel vedem ca In ceea ce
priveVe minele In general ,si salinele In special, el revine
la vechia traditie a dreptuluI, consacrand principiul acce-
siunel. .din vechia legislatiune romana cu modificarile
aduse cu timpul de legislatia din epoca bizantina. Pro-
prietarul snprafetel este recunoscut ca proprietar al sub-
solulul fara nicl o deosebire de minele ce s'ar psi In
slnul parnintuluI mo§iel sale ; In limitele drepturilor §i
exercitiul acelor drepturI consacrate prin traditia drep-
tulul de mal multe orl seculara.
In cea ce pprive§te exploatarea minelor in principia,
putem dice ca proprietarul suprafeleI este autorisat sa
exploateze rninele din sinul pamintulul mo§iel sale, ca
Indatorire numal de a da Statulul 4eciuiala din venitul
net al mine!: In casurile cand un al treilea va exploata
mina fara deosebire, daca exploatarea se concede unul
particular sat Statul '§I reserva pe seama sa exploata-
rea mine!, proprietarul are drept la deciuiala din veni-
tul net al mine!.
Pentru a termina acest capitol relativ la ocnele sub
Regulamentul organic, In care am vorbit pe scurt i de
situaLinnea minelor In general, vom reproduce §1 pare-

www.dacoromanica.ro
 481

rile cunoscute de nol, a celor ce s'ad ocupat de aceasta

cestiune la no! In tara :
C. Alimeinefteanu, op. cit., p. 12.Regulamentele or-
ganice atat al MoldoveT (Art. 165, cap. V) at §i al
MuntenieT (Art. 178 i 179, cap. IV, § V) sunt aproape
identice §i prin amAndou6 proprietarul suprafeteY se
recunoa0e proprietar al subsoluluT, dar cu obligatiune
de a exploata, alt-fel Domnul i Olnteasca Adunare
pot interveni li concede mina altuia In ingsurä de a
o face.

Din citatiunea ce face D-nul Alimani§teanu a art.

1.65 din Reg. org, Mold. numal In raport cu art. 178
§i 179 din Iieg. org. Valachiel constatan' ca D-sa nu s'a
ocupat de ocne.
C. G. Dissescu, op. cit., p. 19.-- Va s§, 4icg pentru
sare monopol, iar pentru mine dupg codul Calimach,
ele sunt ale StatuluT ; Reg. org. tusa recunoa§te drep-
tul de proprietate superficiaruluT ea conditiune de a
exploata. Proprietatea luT, este prin urmare o proprie-
tate conditionalg.

Fara a intra in discutiunea de a sci Intru cat drep-

tul proprietaruluf suprafeteT devine conditional prin im-
prejurarea a Statul poate In cas de Impedecare a pro-
prietaruluT suprafetel sa conceda exploatarea mine! unul
al treilea, trebue sa observara ca chiar in acest cas
proprietarulul suprafetel '1 se datore§te 4eciuialA din ve-
nitul net al mine!, care dijma constitue consfintirea drep-
tuluT de proprietate a superficiarului.
Gr. Vulturescu, op. cit., p. 17 qiurm.Sistemul a-
doptat de codal Calimae,h este modificat de Regula-
mentul organic al MoldoveT (art. 165, cap. V, sect. V),
care pune in principia cg minele apartin proprieta-
rulul p6mIntuluT cu dreptul d'a le exploata insu0 sat
a le arenda orT-cuT va crede de cuviint6, pl6tind Ins5.
32
www.dacoromanica.ro
 482

Statuluf a Ocea parte din veiaitul net, orf and In

natura. a 4ecea parte din produse dupa scoaterea chel-
tuelilor. Se' reserva Statulul dreptul d'a priveghea
lucrarea minelor. Dacä proprietarul nu incepe insuV
exploatarea, niel nu o concede altef persoane dupa
termenul de cind anT, Domnul impreuna. cu 04teasca
Adunare, este in drept a incepe exploatarea san a o
concede cul ar crede de cavil*. In asemenea cas,
proprietarul prime0e a 4ecea parte din beneficin, dupa
deducerea cheltuelilor facute, osebit de o despagubire
potrivita stricaciunilor faqute pe m o0e prin lucrarea
acestor mine.
Acelea0 dispositiu0 sunt continute 0 In art. 178
0 179 cap. IV sect. V din Regulamentul organic al
Valachiel, ca deosebire ea termenul dupa care. Statul
poate incepe exploatarea minelor, sali a o concede
altel persoane, daca insa0 proprietarul nu o exploa-
teaza, este redus la 18 lunl. Se mal stabile§te cä pie-
trariile i alte producturl car/ se intrebuinteaza do
ob0e in Principat, nu vor plati niel o 4eciuiala. In
privinta sarel se dispune prin art. 126 § 1, ca nimenl
nu va putea sa deschidä mina de sare pe a sa mo0e
fiind-ca acest drept este numaf al stapiniref.

Ap dar, Regulamentele organice din Moldova

Valachia stabilesc urmatoarele principif ;
Proprietarul soluluT, proprietar 0 al xninelor, cu
dreptul de a le exploata prin el insuO, sal a le In-
china cul ar crede de cuviinta.
Dreptul Statulu/ de a percepe asupra exploata.ref
o dare fie in banT, fie in numerar.
Amestecul Statulta, In cas numal cand proprie-
tarul soluluT nu incepe exploatarea san nu o conce-
deaza in termenul fixat, platindu-se insa proprietaruluT,
atat o dare fixa din venit cat 0 despagubirI pentru
stricaciunile aduse suprafetel prin sapaturT.
Se reserva StatuluY §i privilegiul until monopol
absolut asupra exploatare/ sare/.
Cu toate c. d-1 Vulturescu reproduce aproape in
detaliü dispositiunile copriuse in Regulamente, trebue s6,
www.dacoromanica.ro
 483

observam ca d-sa nu çlice nicl un cuv'Ont asupra ocnelor

In raport cu Regulamentul organic al Moldovel cu toate
ca se coprind in acela§f art. 165 care se ocupa §i de
mine In general. In ceea ce prive§te Regulamentul or-
ganic al Valahiel, ca §i d-1 Alimani§teanu, ne trimite la
cap. IV in loo de cap. V despre comerciti. D-sa vorbind
de monopolul exploatiírei ocnelor art. 126, 1, nu ne
vorbe§te de art. 127 care prevede çleciuiala sail venitul
net ce trebue§te Statul s6 pliiteasca proprietarului mo-
§iel. Cu aceste observatiunI ce am creçlut necesar sa
aducem celor çlise de d-1 Vulturescu, trebue s& constatAm
ca principiele ce d-sa degajeaza, sunt in concordant& cu
acelea ce am sustinut §i nol in capitolul precedent :
.D. Alexandrescu, op. cit., vol. II., p. 495 sub art.
491. Regulamentul organic al MoldoveY art. (165 cap. V
sect. 5) modifica codul Calimach i pune in princip
cg minele apartin proprietaruluf, el fiind liber de a
le exploata insuO, sad a le arenda orf cuY-va crede
de cuviintg, plgtind insg StatuluY a decea parte din
ven itul net, orY and In naturg a 4ecea parte din pro-
duse, dupg scoaterea cheltuelelor. Tot dupg regul. or-
ganic Statul, este In drept a priveghia lucrarea mi-
nelor. Ast-fel, dacg proprietarul nu incepe instql ex-
ploatarea, nicY nu o concede alteY persoane, dupg ter-
menul ce i se dg (5 anY dupg reg. organic al Moldo-
veY §i 18 lunY dupg acel al ValachieY) Domnul impreung
cu o4teasca adunare este In drept a incepe expl oa-
tarea orY a o concede cuY va crede de cuviintg.
In asemenea cas proprietarul prime0e a decea parte
din beneficiY, dupg deducerea cheltuelelor fg.cute, osebit
de o despAgubire potrivitg stricgciunelor ce i Wag putut
face pe mo0e prin lucrarea de mine. Aceste disposi-
tiunY sunt imprumutate de la dreptul Roman bizantin
(v. 1. 3, C. 1. II tit. 6 citatg maY la vale) V. §i dispo-
sitiunile afigtoare In manualul administrativ al Mole
doveY tom. II, p. 88-90 sub titlul : despre fOntanel.
cu slating. Regulamentul organic al ValachieY este.
identic cu acel al Moldovel (Art. 178 i 179 cap. IV, sec-
www.dacoromanica.ro
 484

5 Regul. Munteniel) dispositiunile ambilor regulamente

nu sunt abrogate prin legile actuale ci sunt in vigoare
astgz/. (Argum. din art. 1912 c. eiv.) Aceste dis-
positiunl sunt ins6. insuficiente.
La Romanl In timpurile primitive, partieularil puteaul
s5.-1 exploateze insq/ minele lor intr'un mod nemAr-
ginit f /ea niel un amestec din partea Statulun sed
cretifodince, argentifodince, vel aun, vel cujus al-
terius materice sint, vel arence, utique In fructu ha-
bentur (L. 7 § 14 Dig. Lib. 24 tit. 3) V. 3, § 6 Dig. lib
27 tit. 9. MO td.Niq ins6, descoperindu-se nenum6rate
avutiT la popoarele cucerite, i apreciandu-se voloarea
minelor legile imperiuluT Bizantin, recunoscur5. StatuluY
dreptul de a exploata minele particularilor, chiar fdr6
consimtimAntul proprietarulul, sub conditiunea de a
i se plai Ing o dijing (L. 3 cod. lib. II, tit. 6).
Legislatiunile strgine afará de acea a AnglieT, unde
exploatarea minelor nu este de loe reglementatà ca
0 la nol cuprind mal toate dispositiunl mal mult saq
maY putin satisfkgtoare asupra minelor.

In acest pasagiii ce am reprodus din monumentala

opera asupra CoduluI Civil a savantulul Profesor la Uni-
versitatea din Ia§1, fostul Procuror la malta Curte de
Casatie §i justitie, gasim resumatul pe scurt a vechiuluï
drept roman, din care '§I trag origina principiele earl
aü carmuit In timpurl tarile romane §i pe care le-am
Intalnit neatinse In hrisoavele Domne§t1.
Dispositiunile coprinse In Regulamentele organice
nu ati facut de cat sa formuleze ni§te principii In vi-
goare In tarile noastre. Am analisat In detalifi In prima
parte a studiuluf nostru cand ne-am ocupat de Mono-
polul sarel la Romani lute alte texte §i pe acelea men-
tionate de d. Alexandrescu. D. Alexandrescu cu toate ca
nu s'a ocupat de cestiunea istorica a minelor de cat In
mod cu totul incidental, trebue sa constatam a nu a
lasat nicl un punct neatins din teoria generala asupra
minelor. Invocam In sprijinul parerel noastre argumen-
www.dacoromanica.ro
 485

tele invèlatulul nostru jurisconsult asupra principielor

cart reglementeaza minele in general. RegretAm ca d.
Alexandrescu nu 'ï-a exprimat parerea asupra drepturilor
ce ail existat si exist5 la no' in tar& asupra ocnelor.
Recunoastem ca cestiunea monopolulul sarel fiind
ca totul specialti esia din cadrul deja destul de vast a lu-
care' d-sale, de alt-fel minele de sare In ceca-ce pH-
veste principiele generale si drepturile ce poate avea
cine-va asupra lor intrand cu totul in categoria minelor
in general din acest punct de vedere tot ce gasim asupra
minelor se raporta i asupra ocnelor.
Am crequt de cuviinta a reproduce in extenso pa-
rerile ce ati fost emise la nol In tar& asupra situatiunel
juridice, a minelor in general si a salinelor In particular
sub Regulamentul organic, pentru a invedera si mal mult
orl de cate orl aGeste cestiunl at"' fost discutate
alt interes de cat acela de a pune in lumina si a de-
duce adevératele principil de drept ce se degajeaza, pa-
rerile nu ail variat.
Putem dala. sa Ormarn fara teama de a fi contrazisl
ca doctrina este unanima asupra aseménarel ambelor
Regulamente si originel principielor consacrate. Teorie
atat de bine resumata de d-nu Alexandrescu prin cuvin-
tele : «Regulamentul organic al Valachiel este identic ca
acel al Moldovel, aceste dispositiuni sunt imprumutate
de la dreptul Roman Bizantin.« Am vècjut ca. In timpul
din urma s'a sustinut o Were ca totul gresita asupra
principielor consacrate de Regula mentul organic asupra
ocnelor, de oare-ce Insa nu am putut gasi invocate in
sprijinul sèfi nicl un principiù de drept i nicl o tradi-
tiune istorica adevèrata, nu credem necesar sa o mal
opunem unanimitatel doctrine!, si suntem ferm convinsl
ca nu va fi sanctionata in definitiv nicl de jurisprudenta
noasta atuncl cand va fi in m6sura a cunoaste In cele

www.dacoromanica.ro
 486

mal miel detaliurl aceasta cestiune a Monopolulul sarel

la nol In tara.
Conclusiunea care se impune este : c'd Regulamentele
organice ale Valachier fi Holdover nu aii schimbat ci arc
slnctionat din no vechile principir ale dreptulur care a-
venduli origina in dreptul Roman Bizantin, ail armuit
Virile romdne in decursul vremer ; principir respectate cu s fin-
tenie de Do7nnir acestor Orr orr de cd te Off erag chemair
a legifera sarc a judeca asupra lor prin hrisoave sag a-
izaforale.

Administrarea si perceperea venituluI ocnelor

al In Muntenia

Daca In epocele precedente venitul ocnelor facea

parte din venitul coroanel lasat la absoluta discretiune
a Domuulul, am vègut ca aceasta stare de lucruri s'a
schimbat pe la sfarsitul epocel precedente. Venitul ocnelor
a fost coprins In venitul general al tare!. Modul de ad-
ministrare si de percepere Insa nu s'a schimbat mal de
loc. Ocnele aii continuat pana la alcatuirea Regulamen-
tulul organic sa fie exploatate fie In regie cand nu se
gaseati arendasl, fie In arena.. Trebue sa constatam ca
modul de preferinta al Domnului la Inceput, al Statului
la urma a fost arendarea; ocnele nu se cautafi In regie
de cat atuncl cand nu se gasesc cumpOratorl, sail and
cumpératoril Intardiati cu plata castiurilor si Statul se
vedea nevoit sa ja din mana lor administrarea ocnelor.
Regulamentul organic mentine prin art. 1.26 mono-
polul exploatarel si vinderel sarel In favoarea Statulul,
stabilind ca norm& prin alineatul al 2-lea ca : eAcest
venit de acum Inainte se va vinde prin strigare de mezat
Inaintea Obstestel AdunarT, la cel ce se va arata cu con-
www.dacoromanica.ro
 487

ditif mal folositoare pentru Stat, si contractul nu se va

putea face pe mal putin de trei ani.,
Prin acest articol se da in atributiunile Obstestel
Adunfiri sA. .proceada la arendarea ocnelor. Prin legea de
la 1.832 se opresc Amploiatit slujbelor administrative
sail Judecätoresti de a se face contraccil de otcupuri.
Articolele 2 si 3 ale acestel legi ad format in urmA un
aliniat sub 5 2 al art. 1.26 din Regulament :
NI amploiatiT ce se vor fi afland In ye/Tee slujba.
Administrativa. sail judecatoreasca, sa nu ma/ fie slo-
bog a se face contraccil de otcupurile acelea ce se
prenumara. In atributiile insarcinarilor puse asupra
slujbel lor sail a departamenturilor, de care or/ span-
Ora d'a dreptul, or/ se at% impreuna. lucratorT, precum
adica : AmploiatiT Vornicl din launtru, a/ Visteri/ si
a/ Secretariatulu/ StatuluT, fiind-cä aceste departamen-
tur/ alcatuesc sfatul Administrativ-Ordinar, sunt po-
pritY din cumparatoarea otcupurilor ce se coprinde in
partea Administrativa, si care se vor fi prenumerand
in atributiile or/ caruia macar din pomenitele treY
departamenturt
AmploiatiI, Logofetii DreptatiT si toata partea jude-
catoreasca sunt popritT din ale acestuT departament
otcupue, si AmploiatiT, LogofetiT Credinti/ sunt po-
pritl din ale acestuia ; iar intamplandu-se a cere tre-
buinta ca Stapanirea sä voiasca a orandui In slujba
pe vre-o persoana. care O. se fi afiand contrdccit de
otcup, sa nu o oranduiascä la locul unde dupa deslusi-
rile de ma/ sus se socoteste ca este supus otcupul,
daca el nu va da maT intliü otcupul la alta persoana
cu euviincioasa sigurantie.
Dacä vre-unul dintre pomenitif AmploiatT ne luand
In bagare de seama glasuirea acestor legiuirY, sa va
dovedi partas intru cumparatoarea de asemenea ot-
cupurT, or/ insus/ el, sail subt nume de vre-un obraz
strein, unul ca acela numaT de cat sa se departeze din
slujba In care sä se fi afland.

Motivele acestel legi sunt usor de inteles, s'a crqut

www.dacoromanica.ro
 488

ca se poate aduce un remediii la o stare sufleteasca

bolnava a societatel de pe vremurl. Credem insa ca atund
chiar daca abusurf ati fost §i daca ele aii incetat in u-
lna, nu acestel legf se datore§te resultatul. Sa se observe
bine ca aceasta lege nu stabile§te niste incompatibilitati
legale intre douè safi mal multe functiunl, ci consacra
pe cale legislativa o suspiciune publica in contra tutulor
amploiatilor dupa vremurf de la toate dregatoriile. In-
teadevér daca o lege stabile§te incompatibilitati, In tre
functiunf o face fara sa aduca cea mai mica atingerea
demnitatef §i cinstel functionaruluf, motivul legel este de
a impedeca ca intreaga chiste §i straduinta de la o func-
liune sa nu fie Impartita §i la alte functil ca nu cum-va
functionarul avènd mal multe insarcinarf publice sa nu
poata in acela§1 timp sa le implineasca pe toate In mod
perfect.
Legiuitorul are tot dreptul sa aprecieze consecintele
§i sa impedice pe un functionar sa mai ja §i alte atri-
butiuni. Cu totul alta este situatiunea ce o lege ca cea
de la 1.832 creaza funclionarilor. 0 atare lege se baseaza
pe o suspiciune vaditfi in contra cinstef §i in contra
integritatel funclionarilor. Tinta acestel legf trece chiar
dincolo de domeniul carmuit de legf, de oare-ce nu este
dat legilor de a intra In con§tiinta oamenilor §i sa ho-
tarasca asupra unor star! sufiete§t1. Inteadevèr, o atare
lege stabile§te o presumtiune legala ca functionaril toll
fara deosebire vor alege interesele private bane§t1 In or!
ce ocasiune §,i vor avea In totd'a-una nedemna slabi-
ciune ca atuncl cAnd se gasesc investitl cu o functiune,
ca Increderea publica, vor sacrifica interesul public in-
teresului particular. Dar puiem sa zicem §i ma' mult,
chiar daca s'ar fi constatat abusurf comise de unif func-
tionarl In detrimentul Statuluf, la acel réû s'a gisit un
foarte slab remediii.
Nu o lege ca aceasta ar putea impedeca abusurile,
www.dacoromanica.ro
 489

de oare ce sunt destule mijloace indirecte la IndemAna

celor incorectl de a eluda legea §i sA scape de impede-
arile legale. Dar fapt §i mat curios, legea prevede chiar
casurile In care un functionar ar putea sh se gAseascA
in alternativ& de a track cinstea sa §1 legea se consi-
der& ca satisfacuta hotarAnd ca cel putin un functionar
de la o dregatorie sti nu poatri lua otcupul acelel dre-
gatoriI, ne voind pentru ca cel putin sa fie logic& s5, tie
seam& de influenta ce ar putea un functionar sri. aiba
asupra celor-l'alt1 colegl al 01. Legea contine un aliniat
final hotarAnd depArtarea din slujbA, a functionaruluI
abusiv. Dac& aceasta lege nu are alt merit, oglinde§te
insa o rea stare a moravurilor societAte! din trecut. Ceea
ce este mal rét, este ca s'a gasit de cuviint& a se trece
Inteo lege dovada netagaduit& de coruptiune, chiar clack
din nenorocire acele rele bantuiali societatea noastra.
Ar fi bine ca leginitoril sa se gAndeasa In tot-d'a-
una ca legile sunt ni§te monumente neperitoare In care
se oglindesc moravurile §i aspiratiunile until popor.
Cu toat& legea din 1832, sunt destule dovezi de pe
timpurl care ne Invedereaza ca Statul nu a putut ime-
diat sä tragh tot folosul la care ar fi fost cine-va In
(kept sA se a§tepte de la acest isvor de bogAtie. Abu-
surile de o parte, Imprejunrile dinAuntru §i din afar& a
lard, nechibzuiala contracciilor de ocne, de asemenea
aù fAcut ca Statul sa sufere pierden l destul de simtitoare
In fie-care an din Incasarea ca§turilor contractelor de a-
rendare a ocnelor ; a§a tn cat aproape nicI otlatä nu s'a
putut Incasa suma trecutä la venit In bugetul general
al tarel.
Statul s'a v6çlut nevoit s& recurg& la multe §i fe-
lurte mijloace de a remedia intru cAt-va acestel star!
rele de lucrurl. S'a incercat a se acorda termene de plata
contracciilor, prelungire de contract In acelea§I condi-
pun! pe nol termene, toate mijloace care ail phrut in-
www.dacoromanica.ro
 490

suficiente la multl din membril din Ob§teasca Adunare,

de aceea vedem a in 1834, din§it propun schimbarea
radical& de sistem, abandonarea sistemulut de arendare
§i revenirea la autarea ocnelor pe seama Statulut :

Propunere. Ocnele ca O. vie in stare ca aceea spre

a aduce folos folositor §i simtitor Statulta, propunem
noT ceY iscAlitY ggsind cu cuviint5 cá, mijlocul cel a-
dev6rat este ca ocnele sä nu se vInd6, ci sä se caute
pe seama Statuluf. 1834 Noembre 13 i).

Aceasta propunere primindu-se de Obleasca Adu-

nare s'a inaintat spre aprobare Domnulul, care la rindul
sèfi gasind motivele intemeiate a poruncit Sfatului Ad-
ministrativ sA pregAteasa un proect asupra ocArmuirei
ocnelor de catre Stat. Primindu-se de bun in urma proectul
s'a infiintat o Eforie a ocnelor care la rindul el a dat
insemnate deficiturl Statulul §i ast-fel se alatue§te in
urmA un noti proect pentru arendare a ocnelor.
Putem dar& s& consideam §i aceasta epoca ca fa-
vorabila mal mult arendarel ocnelor de cAt cautArel lor
pe seama Statulul. S'a intAmplat §i In aceast& epoca ca
.5,i in cele precedente cti ocnele s& fie cantee in regie
pe seama Statulul dar aceasta nu s'a intAmplat de cAt
vrernelnice§te cAnd nu s'ají gasa cumpèrAtort al huzme-
tulul ocnelor.
Inainte de a termina acest paragraf credem impor-
tant de a reproduce In extenso : Condigile pelara vin-
darea otcupului ocnelor despre ale prinfipatuluì Valachiei
pe anal 1834 2). Tot-d'odata vom face sub diferitele ar-
ticole observatiunile ce vom gasi de folos pentru a nu
fi nevoitl s'A. reproducem la urm& din no ti diferitele ar-
ticole :

An. parl., tom. V, part. I, pag. 115.

An. parl., tom. V, part. I, pag. 103.
www.dacoromanica.ro
 491

Legiuirt obgeltt
ff§ 1. Vinzarea acestuY otcup se face pe treT anY
.socotitY de la 1 Ghenarie 1835 pana la 1 Ghenarie
,1838.

Termenul de trei ani era prevNut in 2 al art.

126 din regulament
g§ 2. Pretul sgril la gura ocniT este hotdrItd
cAte suta de oca le cind-spre-zece dupd art. 125 al
organicesculuY Regulament. Iar pe la magaziile ce
va avea otcupcicul In Iduntru PrintipatuluY cfite
dou6-zeof i cind suta, precum se arata la §...
Prin acest articol se reproduce pretul fixat la suta
de oca la gura ocnel de art. 126 3, stabilind tot-de-
odatd. pretul tot la suta de oca §i in lanntru larei pe
cAnd art. 126 3 prevedea pretul unitar in interiorul
¡Arel la oca :
Volnic este orI-cine va voi sä cumpere sare
In od-ce cdtdtime de la ocne sad de la magaziile
otcupeiuluY i sd. o vînä In toatd tara nepoprit, fdrd
insa a avea drept ca sd o tread. peste Dundre sad
peste granitd In Moldova.
Iar dovedindu-se cu Impotriva urmare sd se facà
controbant, plAtind la trecuta peste Dundre cu pretul
ce ad vIndut'o ; iar cea peste granito. Moldovd
pretul cump6rdtoareY de la gura ocnelor de aid,
contrabantul acela va fi jumdtate 'pe seama dovedi-
toruld i jumdtate pe seama contracciula
Sarea Moldovel este cu totul poprita a se
aduce In Printipatul Valahid i verl-care va Indrdsni
sä aducd asemenea sare de fatd, sad prin taind pe la
schele, sate si tirgur! din acest Printipat, se va lua
contrabant.
lar dovedinduse cä all vIndut'o in tara o va plIti
contrabant dupd pretul hotdrIt la gura ocnelor de
precum si de o va fi trecut peste Durare sa o
www.dacoromanica.ro
 492

pldteasc6. cu pretul ce o va fi vIndut; pazindu-se le-

giuirile contrabantuluY prescrise In § . . . .
§ 5. NimenY nu este slobod a lua sare din ma-
lurile cu sare, si care se va Indrdsni orl pe lainn sea
de fat5, a urma Impotriva legiuire acestia, 'mil ca
aceia vor fi supusT a: pinti pretul indoit dupa cum se
vinde la ocne.
Jar ceY ce obicYnuesc de adunä sare din 135.1tY si
riurY sgrate, unif ca aceia dovedindu-se li-se va lua
sarea contrabant si pentru Intèia datä se va osIndi
si la inchisoare de treY lunY, iar pe a doua °era de
sease lunt

Prin aceste trel articole se .stabilesc drepturile cum-

pératoruluI de ocne de a exploata singur ocnele §i a
vinde sarea extrasa §i ca consecinta inter4icerea im por-
tulul sail exportulut saref, cat §i interzicerea de a lua
sare chiar numal pentru trebuiniele casnice din malurile
sat apele sarate. Nol am véc,lut a art. 1.26 5 i. a interops
In mod absolut luarea sarel de cat din ocnele concedate
otcupciilor, de unde ar resulta ca s'a desfiintat impo-
situl sararitulul pe care am vqlut ca. '1 plateati locui-
toril ce se afiat pe Mg& malurile §i apele sarate. In
realitate Insa locuitoril ace§tia aft continuat de a lua sare
din malurile §i isvoarele sarate pentru trebuintele ca-
selor lor.
Cumpèratorif ocnelor se intelegeat In basa contrac-
telor ce aveaft cu Statul, cu locuitoril, ca In schimbul
unel platl sat a unor prestatiunl de serviciurl sa con-
tinue vechiul lor obiceit. Fapt care explica a pana In
4ilele de 41 locuitoril din Muntil VranceI continua a
lua sare din malurile de sare. Inca o dovada cä trebue
sa consultant §i contractele pentru a se da seama de di-
feritele drepturf ale ocnelor. In cele-l'alte localitatI cu
timpul sat Infiintat pasnicl special! car! Intru cat-va ati
Impedicat luarea sarel de catre locuitorl.
www.dacoromanica.ro
 493

§ 6. Oteupcicul st. nu indrt.sneaseg a supune pe

cumpgrAtorT la plgtY nelegiuite sub numire de cofgrit
sat altele ce cu totul sat desfiintat, nicf se vor' mg
&Tune eumptatoriT eu care sail cal la vre-o alt/ re-
visuire, dad. o datt. va esi din bAtt.tura mid.

Prin acest articol s'a cautat a se pune o stavila a-

busurilor ce comiteaïl prepu§if otcupciilor la ocne. Sc
stabilise obiceiul ca pe Mug& plata socotita pe greutatea
mal mult sail mal putin aproximativa a carelor, sa se
mal ja o plata dupa marimea bolovanilor sail calitatel
sarel. ,Stiindu-se ca mal In tot-d'auna cumpèratoril carI
se duceail la =la sad la diferitele deposite erail locui-
toril din satele Invecinate, 41 poate cine-va u§or da seama
de abusurile ce se comiteatii §i care In realitate se res-
frangeali asupra otcupciilor, de oare-ce Imputinail numèrul
chirigiilor carl Indrasneatii sa vie la ocna sa cumpere
save, pe langa ca sumele ast-fel percepute sporead fara
drept pretul ocalelor de sare stabilit prin lege.
Tot ast-fel s'a interçlis §i taxarea din notii dupa e§i-
rea din. batatura ocnel. Se Intampla adesea, ca unil chi-
rigiI sarari se Intelegead pe sub ascuns cu cantaragil sa
se socoteasca carul ca mal mic la ocale §1 mal mare la
dara, cea ce da loc adesea la noul constatan, cail adesea
la rindul lor deveneatii abusive, avênd sa sufere §i chi-
rigil cinstitl. El se vedead adesea nevoitl *sa mal dea o
suma de ban' pentru a nu li propritl pe drum °data ce
plecase din batatura ocnel. Cum In definitiv vina era a
otcupciilor cari nu aveatil de cat sa aiba chelarl cinstitl,
s'a inteNis vre-o alta revisuire :
§ 7. Carele ce vor pogori de la oene Incarcate eu
sare ogre sehelele Dunt.rif O. fie slobode si apgrate
despre orT-ce bintuire si eArgusiY nepropritY de et.tre
proprietarT sat arendasY de a poposi si a paste vitele
lor prin laturile drumurilor sgriT unde nu vor fi niel
livezT, niel stmfintiturl, niel izlaz niel sohat, ei crin-
www.dacoromanica.ro
 494

gurT, campiT O locurT slobode, care nu poate aduce

niel un fel de v6tamare stApinilor. lar drumurile aces-
tea ale sariT hotarindu-se °data de catre Stapinire,
se vor pazi In largime de dou6-zed li patru stanjenl,
tarä a indrasni nimenT a le strimta Cu arb.turT sail
sadurl. Asemenea vor fi slobozT caratOT a adapa vi-
tele lor pe la puturile dupa aceste drumurl li la va-
durile de ad6pare. Iar plata pentru trecerea pe podu-
rile de peste ape, vor piad dupa taxa botarla.
Cftnd insa caratiOT din a lor nebagare de seama
vor slobozi dobitoacele in livezi saü locur/ cu sema-
naturT, atuncT vor fi sup4 la plata §i despagubire
catre proprietariT acelor locurT dupa ispap ce se va
face la fata loculuT.

In interesul §i pentru a face posibila exploatarea cAt

§i vinçlarea sarel, atat in tara ca §i peste granit5. s'aii
stabilit de timpuriti mal multe felurI de servitutI, printre
acestea, servitutl de trecere peste mo§iele ce se intindeati
pe marginea drumurilor s'arel. Pe lAngti aceste servituti
de trecere s'el stabilit §i servitutI de pii§iune in favoa-
rea ar5n§i1or ce transportad sarea de la ocne la schele.
Prin, schele nu trebue sa intelegem numal punctele de
export, de oare-ce eraii drumuri ale sarei §i deacurme-
zi§ul ¡Arel ducénd in judetele §i satele invecinate pe
unde in mod obijnuit transportafi carAu§ii sarea. Tot in
favoarea cArau§ilor existaii §i servitutl de adApare a vi-
telor la puturI, fantanl §i vadurI.
In unele localitatl cu toate a s'ail desfintat servi-
tutile se mal pästreaa neatinse oglinda acestor vechi
a§ezéminte, ast-fel la proprietatea mea Urdan l din jude-
tul Gorjhl existà §i 41 un teren aproximativ de vre-o
trel pogoane, alkturea de §oseaua vecinalA T.-Jiii-Filia§I,
§1 cu toate câ face parte din parcul acoperit de pomf
care inconjura casele proprietätei, el nu a fost planat
din vechime §i este tinut la dispositia stirarilor cal.' trec
prin judet cu sare de la Ocnele-mari. Am avut adese-orl
www.dacoromanica.ro
 495

ocasiune sa vorbesc cu sArarl batrinl, carl "ml-ati afir-

mat ca de and era(' copil miel de treceall cu batrinif lor
cu carele cu sare prin acest sat el trageati tot langa
cioneaua cu apa de sub deal. Adaogènd, a mal inainte
el nu plateali ierbarit de perechea de bol pentru pa§iune
orl de cate orl veneat.
Unif ml-aii afirmat ca. '§í aduc aminte a fi adus la
mo§ie putinl cu sare alba de la camara§1 pentru pro-
prietar, sustinand a acea sare se da de la camftra§ie
pentru plata izlazulul el fiind scutitl mal Inainte. Credem
ca sararil nu puteall §ti causa trimiterel sarei ; dupa cele
ce am véçlut, In vechime se da o catime de sare de la
ocna ca un privilegiii boerilor dupa vreme. Carausil de
sare sunt Inca atat de obijnuill §i açll sa traga carele la
locul cunoscut de el §i sa dea drumul la pa§iune boilor
§i cailor, In cat 4iva sail noaptea, dejuga vitele fara sa
creada necesar sa Intrebe de autorisatiune, aducènd In- sa
la plecare plata ierbaritulul socotit cate o oca §i juma-
tate de caru cu patru bol. Nu am putut afla data pre-
cisa de and ail Inceput sa plateasca sare pentru ierbarit,
tot ce am putut afla ca de vre-o dou6-zecl §i cincl aril
platesc acea§1 canti late de sare, mal Inainte platind mal
putin. Causa pastrarel neatinse a acestul obiceift se
poate atribui Imprejurare! ca mo§ia nu a e§it de peste
500 anl din familia noastra, §i niel nu a fost vre-odata
arendata, resultand aceasta din vechile documente cc
poseddm.
Revenind la articolul nostru vedem ca s'a crelu t
necesar a se trece bate aceste drepturI in conditiele ge-
nerale ale exploatfirel in prima parte numita ob§te§tI le-
ginirl, pentru a se asigura din vreme arenda§il ocnelor
de facilitatile ce le pune Statul la dispositiune pentru
ea el sa: poata sa exploateze §i sa exporteze sarea de la
ocna. Aceste conditiunl de vinqarea otcupulul ocnelor

www.dacoromanica.ro
 498

de care ne ocupara nu ail fost Intocmite din noil nu-

mal posterior regulamentulul organic.
Vechile contracte ce ail existat i Inainte de Regula-
mentul organic ail servit de basa. Aceste contracte con-
tineaü Intreaga legislatie asupra ocnelor In ve-
chime. §tim ca la .acele contracte trimetea si proectul
regulamentulul. Pe langa drepturile si avantajele ce se
acordaii cumpèratorilor de omit prin contracte se sta-
bileati i obligatiunile la care erail el tinutl atat fata de
.proprietarul mosiel si al ocnel, cat si catre lucratoriI
ocnelor. Vom reveni asupra diferitelor lor obligatiuni cu
ocasiunea discutiunel articolelor din contract la care se
refera.
Vedem In fine, ca In acest articol se prevede ca lar-
gimea drumurilor sarel sa nu fie mal mica de cat douè-
zecl i patru stInjenI, din datele ce am putut culege am
gash, ca asupra acestet dispositiunI s'a revenit mal In
Drnmurile se largeaïl si se strimtail dupa locurI
si largimea mosielor. In fapt ele ail mers tot strimtan-
du-se pana ce ail ajuns in limite fixe, cu cat se Intindea
mal mult cultura pamIntuluI i populatiunea satelor, dar
mal cu seama de cand soselele Impietrite ail luat locul
drumurilor lasate la voia intamplarel. Largimea drumulul
era de mare folos carausilor, nu numal ca le permitea
In cas de grele timpuri i noroaie sa nu se Infunde cu
carele pe troienele deja stricate ci sa dea pe a laturea,
dar In timpurile bune, carausil pasteati boil pe marginea
drumulul In locurile uncle nu puteati gasi islas separat,
destinat sararilor. E aci locul sa observam ca servi-
tutea ce lovea mosiele alaturea cu drumul erail impuse
din vechl timpurl asupra mosielor rara nicl o despagu-
hire pentru proprietaril mosielor din care lua o insem-
nata portiune de terenurl. Inca o noua dovada ca dijma
ce se platea proprietarilor de °en nu era pentru al
Indemnisa pentru terenul ce se lua din stapanirea lor.
www.dacoromanica.ro
 497

Cu acest articol se inchee prima parte a conditielor

intitulata legiuiri ob flefti mal mult privitoare la rapor-
lurile dintre Stat rata cu cel l'alti locuitorl al ¡arel de
cat Intre Stat §i cumpèratorit ocnelor :

Inclatorirr
Cumpdratorul saplateasci la Visterie suma ba-
nilor fieFaruia an in patru c4tiuil potrivite pe tri-
mesturY, i in cea dintaid luna a trimestruld sa 'I
istoveascä fara alta pricinuire, in moneda primita
vistieriel dupd. art. 55 al OrganicesculuT Regulament.
S. asigureze Vistieria cu bani/ unul trimestru
carT vor sta depozitar la Vistierie pina la implinirea
soroculul contractuld §i se -va piad cel din urrna
trimestru al anulul 1837. Sad in loe de banT O. puie
amanet cu documenturf de avere nemiFatoare de un
pret indouit, care sa fie cercetate dupa formalitatile
cerute cd nu va fi acea avere supusa la niel un fel
-de .pricind. in cdt sa aducd. cea mal mica impiedicare
la interesul haznelii.

Prin aceste douè articole se orandue§te plata ca§-

turilor de arenda §i garantia ce trebuia sa dea arenda§ul
de Intocmai a lor Implinire.
Dajdiile locuitorilor targurilor i satelor ce vor
fi tocmitl in slujba ocnelur sa se plateasca de catre
camara§i/ ocnelor pe trimesturl prin starosti i supt
ocirmuitoril partil locurilor pe suma familiilor, dupa
aezdmintul facut in urma catagrafieY in. anul 1831,
fara a opri un ban macar din cuvenita plata lor supt
numire de dajdie.

Pentru u§urinta perceperel dajdiilor de catre vistie-

ria tare! se pusese din vechime sarcina cumpèrAtorilor
ocnelor ca el sa plateasca dajdiile 16cultorilor targurilor
i satelor tocmill la ocne. Vedem ca ad arenda§ilor de
ocne II se da numele de camarag de ocize, tala ce am
83
www.dacoromanica.ro
 498

vOut el In mod impropriù li-se atribuise §i din trecut.

Nutt aci camAra§il aveati drept a reline din plata mun-
cel lucratorilor ocnel sumele avansate de el drept dAjdil,
de aci Inainte dajdiile lucrätorilor erail socotite ca un
spor din pret al arendftril rèmanand In sarcina lor.
Aceastk mèsurti credem ca s'a luat pentru a se scuti
lucratoril ocnelor de abusurile la care puteati da na§-
tere gre§itele socotell ce puteati face camara§il lucrAto-
rilor pentru sumele ptatite de el In numele lor la vis-
terie. Mal cu sea= O. acele sume variail de la o ocnä
la alta §i nu corespundeaft In mod exact sumelor p1A-
tite de camara§1 pentru dajdiile lucratorilor :
§ 11.S6 plAteasca munca ciocgnailor i celor-l'altT
slujbaV al ocnelor dup6, noua Intocmire ce s'ail flout
Waft pus In lucrare in curgerea miler 1833 i 1834
i care se coprinde In altiturata pe langä aceastii. anexg.

Yom reproduce mal la vale In extenso Intocmirea,

facènd cu acea ocasiune observatiunile ce vom crede utile

§ 12. Asemenea sa plAteascA fi dreptul proprietatii

afro stApanii moplor pe care se lucreaza scoaterea
Orel, aka precum ad urmat in trecutii ani, /)1 anume
pe fig-care an :
La spitalul Sfantul_Panteleimon lei . . . 4000
La spitalul Colfei 5000
La mAnAstirea MArgineni 1000
LogofAtului Vasile de la Rimnic 500
Peste tot 10.500
lar pentru ocnele ce se vor deschide de acum halide
pe alte mop, hotAritA plata prin art. 126 al Organice-
scului Regulament adicA cate parale douts-ileci la suta
de oca sare.

Acest articol din partea Indatoririlor impuse de Stat

cumpèratorilor de ocne este referitor dupft cum vedem
la plata dijmel din sarea extras& proprietarilor de mo§il
www.dacoromanica.ro
 499

cu ocne unde se gasea vre-o °ma deschisa. Acest articol

este o reproducere fidela a dispositiunilor ce se gaseati
coprinse in vechile contracte dintre Domnie §i contraccil
de ocne, la care con tracte am vqut ca se referea §i
proectul din Regulament. Vedem ast-fel ca. §i dupa Re-
gulamentul Drganic s'a urmat aceia§l norm& fata de pro-
prietarit de ocna. Li se plateail dijma de catre cumpëra-
toril ocnelor, cart luall In arenda ocnele cu aceasta In-
datorire, conform vechiulul sail mal bine 4is secularuluI
obiceiù. Daca ne referim la num6rul ocnelor ce se ex-
ploatati in aceasta epoca vedem ca. sunt acelea care
singure functionag §i in secolul trecut, gasim ast-fel
Ocnele marl din jud. Valcea pe mo§ia spitalulul Sf. Pan-
teleimon ; Slanicul din sud Saak pe mo§ia Slanicul a
spitalului Coltel, in urma Eforiel Spitalelor Civile in care
s'a contopit §i spitalul SI. Panteleimon mat in urma ; §1
in fine Telega pe mo§ia Telega a Manastirel Marginen!.
Daca afara de cet trel proprietart de mal sus vedem
figurand §i numele lul Vasile logofatul de la Ramnic
(Valcea) aceasta nu trebue sa ne surprin4 de oare-ce
nol §tim ca orl de cate orl Domnia la inceput, Statul
la urma, gasea ca ocna lucratoare de pe o mo§ie nu mal
functioneaza bine, sail' ca sa largise sail ca sa adancise
prea mult groapa, fie chiar ca se inundase ocna de apa ;
Domnia deschidea in apropriere o noua ocna, daca. ocna
noua cadea tot in cuprinsul mo§il pe care se gasea des-
chisa ocna veche, atund dijma se platea tot vechiulul
proprietar, la cas contrariti dijma de la ocna noua se
platea proprietarului vecin.
Ast-fel vedem figurand printre proprietaril de la oc-
nele mar! §i pe logofòtul Vasile. La capitolul urmator
In care ne vom ocupa in special de diima platita pro-
prietarilor vom arata ca tot la ocnele mar s'a mat plait
dijma §i la all! proprietarl conform cu drepturile lor.
La finele acestel epoce ocnele vecht deschise pe mosia
www.dacoromanica.ro
 600

ocnelor marl a Eforiel Spitalelor civile aproape nu mal

functionat" toate, unele fiind inundate complect de ape
§i ast-fel In epoca urmatoare Statul a §i Incetat de a mar
piad dijma, Eforia reintrand In stapanirea laculul sarat
care s'a format pe locul unde s'a prabu§it gura vechil ocne.
Acest articol coprinde §i dispositiunile privitoare la
deschiderea de nol ocne, lu care cas plata dijmei urma
a se face, nu conform, vechilor documenturl care se a-
plicad numal la ocnele deschise Inainte de Regulamentul
organic, ci In conformitate cu dispositiunile coprinse in
art. 126 din organicescul Regulament. Suma de 20 parale
la suta de oca ce se scotea din ocne represinta IntocmaI
dijma din sare fixata de Regulament adica a 30-a parte
din pretttl sutel de oca la gura ocnel care era fixat prin
art. 126, 3 la 15 lel salí 600 parale.
In capitolul urmator despre dijma platita ptoprie-
tarilor de ocna vom revea' in detalill asupra acestul
articol ca care ocasiune vom compara dispositiunile sale
cu vechile a§ezaminte din trecut, cu acelea coprinse In
Regulamentul iarganic, cautand sä ne dam seama daca
s'a adus vre-o schimbare dupa Regulamentul organic
vechilor principil de drept in aceastä. materie. Principif
ce am constatat ca ad rèmas neschimbate din cele mal
vechl timpurl pana la epoca de care ne ocupar"':

§ 13. Pentru coprele cu b/tAtura lor ce va avea

pe la schelele DunariY, s6 pltitease/ li dreptul proprie-
t/tiT de pogon cáte leY 4ece pe an, carY pogoane se
vor m/sura de fat/ cu oameniT contracciuluT i a celuT
orInduit de caro proprietar ; iar plata pentru acele
pogoane sA se fael In dou/ e4tiur1, adie/ jumAtate la
1 Iunie i jum/tate la 1 Decembre, potrivit cu legiui-
rea din anexul .... ce s'a/ facut la Olnteasca Adunare.

Acest articol se refera la o seculara stare de lucrurl.

Nol §tim §i am gasit din prima epoca referitoare la ta-
www.dacoromanica.ro
 '501

rile romane ca s'a exportat sare In peninsula Balcanica

peste Dunare, §i de oare-ce transporturile se faceail cu
care la Dunare se stabilise marl depourl de sare In apro-
prerea Duntirel pe unde treceaii §1 drumurile a§a numite
ale sarel. La Inceput proprietaril pe a caror mo§ii se
stabilise deposite §i co§are de sare se intelegeafi cu ca-
mara§i de ocne §i primeati sare In deposit spre vimpre.
El fiind ast-fel intermediar! Intre camara§1 §i cump6ra-
torl §i avhd pratul lor, fie din o cantitate de sare ce
le r6manea anual, fie din diferenta de pret ca care el
revindeati sarea la locuitoril din satele §i judetele hive-
cinate, nu mal aveail nicl o pretentiune de plata pentru
china terenulul ocupat cu depositele de sare.
Mal In urma aceste deposite servind numal cama-
ra§ilor, se stabilise obiceiul sa li-se plateasca o cantitate
de acea sare anual, care in urmà s'a transformat Inteo
dare baneasca pe pogon dupa intinderea de teren ocu-
pata cu co§arele de sare §i batatura lor adica curtea din
prejur
§ /4. SA rAspundd pe fierare an dupl la ocn.e sare
In natura opt-ded §i opt mil oca, fArA nicl o platl,
pe la schiturile i mAnAstirile cele mal Intrebuintate,
ce prin deosebit catastih se aratl.
Pe and art. 12 se ocupa de dipma de sare, art. 1.4
din contract se refera la muele de sare ce s'ati acordat
de pe vremurl la schiturl §i manastirl. Am vOut ca Intre
dijma. de sare ce se platea in vechime In natura§i intre
mila de sare ce de asemenea se da In natura exista
deosebire fondamentala. Dijma se da ca o consecinta a
unul drept al proprielarulul mosiel §1 al ocnel, pe cand
mila se da ca un dar din partea Domniel. Mila nu se
putea pretinde de la Domnie, r6manea la buna vointa a
Domnulul a o acorda sail nu. Nu mal insistam de oare-ce,
vom reserva un capital special §i acordarel de mile din
aceasta epoca.
www.dacoromanica.ro
 1502

Se Indatoreaza ca O. tie magaziT cu sare prin

toate oraple Printipatulul pentru trebuinta or4ani1or
§i. sa vIn4a cu ridicata satt cu maruntaua cate parale
Oce ocaua, adica cu douNecT O. chid suta., In care
pret se coprinde taiatul, caratul i curia magaziilor.
Aceasta Insa nu va popri §i pe cal earl cump6ra sare
de la gura ocnelor i car/ o vind pe la tIrgurT, orap
§i sate, ci vor fi sloboglI ca sa '0 fad. §i el vin4area
In Printipat, precum la §... se arata.

Mentinéndu-se prohibitiunea absoluta pentru orl §i

cine de a cumpèra In tara sare de alta provenienta de
cat din acea scoasa din ocncle arendate, se conserva In
favoarea arenda§ilor de ocna monopolul vlmjarel sarel
de la gura comet, cu pretul stabilit de Regulament. VIn-
4area Ins& a sarel In interiorul tarel nu constitue Ins&
un monopol reservat arenda§ilor de ocna.
Putea vinde orI-cine sare In interiorul tare!, care
cumparati sarea ce avea de vIn4are, de la ocnele aren-
date. Cu toate ca el nu aveati monopolul vInqarel sarel
in interiorul tare! el aii fost cu toate acestea Indatoratl
sa tie magazil cu sare Fin toate ora§ele Printipatului
pentru trebuinta ora§enilor. Pretil cu care puteatt vinde
sarea, fie cu ridicata, fie Cu marunteaua era fixat la Oece
parale ocaua. Cea ce revine la dou6-4ect §i cind lel suta
de oca. Nu poate fi Indoiala asupra acestul punct cu
toate ca textul nu adaoga cuvintul let care trebue Ins&
sub lnteles. De altmintrelea 1.00 oca a 1.0 parale fac 1.000
parale, adica 25 lel. Diferinta Intre pretul sarel la gura
ocnel §i acea vInduta In interiorul tare!, care facea qece
lel era socotita drept taiatul, caratul §i china magaziilor.

La Implinirea soroculuY contractuluT se Inda-

toreaza ca sa lase dupä orinduiala pe la toate ocnele
lucratoare, cate o ocnita de reserva lucratoare §i data
pe bolovanY, §i care sa fie In stare de a se putea In-
trebuinta Indata dupti parasirea une! ocne.
www.dacoromanica.ro
 503

Indatorirea din acest articol are de scop garan tarea

unei continuitall de lucrare §i exploatare a ocnel pentru
viitor. Arenda§ul ocnelor In curs de contract trebue sa
pregateasca Inceputul une noul" ocne, ca la caz de parasire
a vechel ocne sa nu se piarcja un timp pretios cu prega-
tirea nouiel ocne, cea ce ar fi Imputinat cantitatea de
sare ce noul arenda§ ar fi putut scoate spre N/11*re
din ocna :
§ 17. La sfIrsitul contractuluT oil cata sare a con-
trac,ciuluT se va gasi pe la °ene si pe la schele, ma-
gaziY si alto locurY din Printipat, saA data cu chip de
economie pe la felurT de fete In sume marl pentru al
10 In parte folos, toata acea sare sä se pecetbdasca
de catre cel din urma contracciu, si nu va fi slobod
ca sa o vInda de cat numaY Inteun soroc hotarIt, a-
dica de la 21 Octomvrie anul 1838 pana la 1 Ghe-
narie 1839.

Conform articolelor 8 §i 9 din contract, noul aren-

da § al ocnelor trebuia sa réspunija la Vistierie dona ca§-
tiuri ceea-ce face arenda ()calor pe o jumatate de an.
Pentru al Inlesni §i plata ca§tiurilor viitoare, s'a
stabilit din vechime obiceiul ca la expirarea unta con-
tract de aren" toata sarea nevinduta orI unde s'ar fi
pu tut gasi a vechiuluf arenda§ sii se pecetluiasca, §i sa
stea ast-fel pusa sub pecell de la 1. Ghenarie de cand
Incepea noul contract §i expira cel vechiii, pana la 21
Octombre al aceluial an. Se da cleci un timp de noué
lunI §i 21 zile nouluf arenda§ sa-§1 faca depositele §i sa
vin4a In interval destula sare pentru a se pune la cu-
rent cu plata ca§tiurilor fara sa se teama ca vechiul
arenda§ ar putea sal pagubeasca, avènd sare nevin-
duta ce ar fi putut desface tot In acel timp. Fostulul
arenda§ se mal acorda un termen de dou6 lunf §i 10
gile cu lncepere de la 21 Octombre pana la 1. lanuarie
a anuluf urmator, pentru a desface sarea din deposite.
www.dacoromanica.ro
 504

De fapt arenda§il cel noul cumpèraft dupti cum puleail

si se Inteleaga, depositele de sare de la fo§til arenda§l,
obiceit ce era In avantagiii ambelor partl :
§ 18. La Telega sti fie dater* a da o ocnä lucratoare
cu toate cele trebuincioase uuelte arestantilor de acolo,
In care sa taie sare flume arestanti/ i aceasta bez
ocna ce este pentru inchisoarea lor, i pentru cAt6 sare
vor täia, inscriindu-se dupä obicein, sä le plAteascä
cgmtirwl potrivit dupg cum plgteqte ciocgna01or, pa-
Oindu-se intru toate oranduiala ca §i a cioana0lor.
Asemenea s6 dea deosebit5. ocn5. §i uneltele trebuin-
cioase i arestantilor de la acea ocnA, §i plata lor va
urma potrivit cu a ciocAna0lor 0 se va pgzi 0 la a
bunä oranduialg ca la ciocgna0.
Plata arestantilor va urma numaY pe vreme cg.nd se
vor afla in lucrarea ocnelor §i se va da cel orAnduit
din partea Dvornicie/ temnitelor.
tim ca pe langa lucratoril liberl carl In Muntenia
se numeail ciocana§l, mal erail astran§1 la aceasta munca
a lucraril ocnelor, osinditil la munca silnica. In Mun-
tenia erati douò ocne unde lucraft §i arestantil : Telega
In judetul Prahova §i Ocnek mari In judetul R.-Vacea.
Acest paragraf ar parea sì. mentioneze numal ocna Te-
lega, dar este o eroare de tipar In Analele arla in en-
tare la pag. 1.05, aceasta reiasa. In mod nelndoios din
datele anterioare ce am reprodus In studiul nostru, dar
mal mult nu poate sa rèmaie nicl o Indoialà asupra
acestuI punct comparand acest paragraf cu paragraful
corespunytor din conditiele contractulul ocnelor pe anif
1836-1838 reprodus In extenso In vol. VI al An. par-
lamentare ( 23, p. 333). Prin urmare ultimul pasagiii
din aliniatul Inlaid al art. 1.8 trebue modificat ast-fel
Asemenea sa dea deosebità ()ma i uneltele trebuin-
cioase i arestantilor de la Vel mil 0 plata lor va
urma potrivit cu a ciocAna0lor 0 se va pgzi i la e/
bunä oranduialg ca la ciocAnag.
www.dacoromanica.ro
 505

Plata arestantilor sa rëspundea celui oranduit din

partea Dvorniciel temnitelor, arestantil dupa amän unti-
tele cautari ce am facut asupra acestui punct, nu pri-
meat nimio In vechime. Arestantil erati de asemenea
nutriti de camara§ul ocnelor In toata vremea, iar plata
pentru lucrul lor nu se platea la Dvornicia temnitelor,
de cat pe timpul ce '1 intrebuintafi la lucru :
§ 19.Daoä se va intampla sa aibe. cumpergtoriY vre-o
preteutie, sg nu poatg popri respunderile trimesturilor
cgtre Vistierie, ci sä le plateasca fell. incontenire ; iar
pentra pretentie va face argtarea SfatuluY Adminis-
trativ, i de nu se va lua in bagare de seamg, atuad
4Y va ceuta prin drumul judeceta
Acest articol care in esentä a trecut in toate con-
ditiele generale de arendare a veniturilor Statului pana
in 4ilele noastre, are de obiect de a pune Vistieria la
adapostul releí vointe a arenda§ilor, cari ar fi putut
inventa pretentii neserioase, ca in basa lor sa suspende
plata ca§tiurilor. Se hotare§te ca arenda§ii ori-care ar
li pretentiele lor, vor plat' ca§tiurile rèmanènd in drept
sail* reclame drepturile lor In urma pe calea judecatil :
§ 20. Cumpergtorul, de va fi supus a vre-uneY
curtY strgine, pentru Gate se ating de venitul ocuelor,
atat In curgerea soroculuY contractuluY, cat 0 in toata
vremea dupe sevYr0rea acestuY soroc, nu va putea
face reclamatie cetre protectorul seg, nicY InsuV, niel
vre-un tovarg0 al seg sag moOenitorif seY, ci pentru
orY-ce asemenea pricing IV va cauta priu dreggtoriile
0 tribunalurile locale, cgd cu aceasta tocmealg numaY
poate incheia contractul ca streiniY de orY-ce protectie
va fi.
Pe acest temeig contracciul se fie dator a face a-
cestea cunoscute protectoruluY seg 0 a aduce de acolo
lncredintiare.

i acest articol a trecut aproape in intregul Ott In

www.dacoromanica.ro
 508

conditfile de arendare intervenite intre Stat §i particu-

lar!. S'a cautat a se inlatura interventiele statelor streine
pentru judecarea §i tran§area diferendelor la care ar fi
putut da na§tere executarea contractelor. Jorisdictia pa-
mInteana este admisa de ambele parti contractante atat
in ceea-ce prive§te relatiunile dintre Stat §i cumpèratorul
ocnelor, cAt §i dintre cumpèratorul ocnelor §1 alte per-
soane pentru acela§1 obiect.
O particularitate care ne da nota timpuluf sub care
se petreceall aceste contracte era ca s'a cre4ut de cuvi-
inta ca de la 1nceput contracciul ocnelor sa aducd In-
voirea expresa. a curte! streine, ca nu cum-va consulil Sta-
telor streine aproape a tot puternicl pe vremurl, s& poata
interveni sub cuvant ca supu§ii tara lor nu puteml sa
renunte in mod valabil la jurisdictia consular& Mil, in-
voirea curtilor respective. Acest din urna aliniat s'a §ters
cu timpul din conditiele generale de arendare, dupa cum
a disparut §i influenta consulilor streinl la nol In tara.
Aceste articole coprind indatorirele arendaplui oc-
nelor :
DrepturE

§ 21.Numal cump6rItorul O oamenii s6f poato s6

lucreqe ocne lucrItoare, s6 seo* dintrUsele orY cat/
sare va voi, sA o vin4 de la gura ocnef cittre orfcine
se va arg.ta li In ori-ce cgt/timY li. peste granito. Du-
nariY prin aY s6Y amtiral ce va avea la schelile de
acolo; Ins/ la gura ocneY cu pretul col argtat in § . .
.

iar peste granita Dan/1.i/ cu orl-ce pret se va putea

Invoi cu cump6r/toriY
§ 22.Toate malurile i locurile cu sare i fantAnele
sgrate este In dreptul cump6rAtoruluY a le popri,
nimenY nu va putea s1 ja sare sati sa scoat/ dintr'a-
celea MI./ qtiinta contracciuluY; cAcY intr'alt chip se
va urma la asemenea imprejurare dupg cum la §. . .
se arata, afar/ numaY daca cumpi3r/torul va voi, pon,-
tru al O/ folos li Inlesnirea locuitorilor, sb. sloboa4
www.dacoromanica.ro
 6O7

ceva puncturl, atuncY coi ce vor voi sg. cumpere ase-

menea sare vor piad pentru cea de ptimint cate leY
doT-spre-lece suta de oca, adica cu treY leY maY jos
de aceea ce se vin de la gura ocnel, drept cheltuiala
tgiatulu/ si a scoateril sariY, si cate o para ocaua de
apä din fantanele sarate, socotindu-se ca de atata pret
nu mal poate sa remaie sare in apa acelor fautane.

Prin aceste dispositiunl se botaras° din Da' drep-

turile de monopol ale Statulul concedate cumpèratorilor
de ocne. Ne referim la cele arètate deja de noT, de alt-
mintrelea trebue sa mentionam ca aceste articole nu ali
mal fost reproduse in ulterioarele conditil generale fara
indoiala pentru motivul a nu contineafi nouT dispositiunl
dara din cele deja continute in partea referitoare la le-
giuirl obstqll din contracte :
§ 23.Afara de baniY Visteri/ si cele-l'alte r6spunderl
cuprinse in §§ . . . . nu are sa rtIspunla niel un ban
supt cuvant de avaiet, darurl prin hrisoave, i eart/
DomnestT si alte asemenea obiceiurY, niel aicT, niel In
streinatate, cacY toate acestea sunt cu destivarsire des-
fiintate si pentru tot-d'auna doborate.

Am v&Jut care eraii indatoririle in articolele cores-

punq'étoare prin acest articol se garanteaza cump6ratorul
in contra reinfiintarel milelor In natura de sare acordata
de fo§til Domnl In trecut la fete particulare ; boerl, dre-
gatorl, etc., fie din tara fie din streinatate. Am vNut ca
prin conditiele generale de contract de care ne ocupam
nu s'ati mentinut dintre mile de cat acelea ce se acordad
manastirilor §i bisericilor, la care vom reveni in urma
inteun capitol special.
§ 24.La 4iva Mil de Ghenarie 1835 orl cat5, sare
va gasi cump6ratoru1 din a celul de mal nainte con-
traccit, la ocne, la schele saA alte locurT in Printipat,
sa o pecetluiasca dupa vechiul obiceiA cu urmare In-
www.dacoromanica.ro
 508

tocmal dup5, §. . . i sä o sloboad6. la 21 Octombrie

leat 1835, ca sO. o ridice contracciul de maY nainte
pan. la 1 Ghenarie 1836.
§ 25. Cump6r6toru1 ne pgdind indatoririle i mal
vftrtos a regulatelor respunderl de ball hotgrAl prin
§§ 8, 9, 10, 11, 12, i se va pecetlui toat6 sarea ce se
se va gAsi in coprinsul Printipatuld, i se va face zapt
sarea ce va avea afar6. din Printipat i toate datoriile
ce se va dovedi cà are atat in tul, cât i peste gra-
nitg, i indata va p5.0 stkaAnirea a vinde ocnelo prin
mezat, §i orIce pagubà la pretul ocnelor va e0
la sgvar*ea soroculul contractult1 se va impliui din
zgloagele depuse, din sarea i datoriile ce mal sus s'al
dis, i la neajungere i din, oil-ce altä a sa avere slo-
bodg.

Dispositiunile din art. 24 le-am Intalnit deja, este o

reproducere mutua., In ultimul articol s'a prevOut casul
de resiliere a contractulul din vina cumpëratoruluT, dau-
nele se fixeaza pana la eventua.la diferenta intre pretul
contractulul in curs, §i cel ce ar fi putut sa ja la o li-
citatiune in cont. Diferenta ce ar resulta se va incasa
din orl-ce avere a cump6ratorulul, cât i din garantia de-
plisa la incheierea contractulul.
Am termina t cu partea referitoare la contractul pro-
priii qis, credem !lisa util a intari datele noastre prece-
dente relative la lucratoril ocnelor §i la modul lor de
plata prin reproducerea anexului de contract care avea
de scop a stabili anumite norme asupra acestur punct.
Ne vom margini numai a da textul fara mai insoli
de alte observaliuni de oare-ce toate datele ne sunt cu-
noscute.

www.dacoromanica.ro
 509

A NEX ')
Pentru indatoririle puse asupra lucrAtorllor ocnelor
§I plata ce are a li se da dupà nolle intocmid

Indatoriri
CiocanasiY urmand vechial obiceiq IsY vor
aseza cisla prin vatasiT lor la inceputul anuluY dupa
starea si puterea fiescaruia, si aceasta cisla va fi
numaY de treY mainY, &licä de treY bolovanY, de dou'l
bolovani si jumatate si de douY bolovanY, carY se va
numi cisla Intreaga.
CiocanusiY ceY batranY si neputiuciosY precum
si tinerif ce se Invata la mestesugul taiatuluY sariY, se
pot aseza cu Gis% de cate un bolovan si jumatate
si cate un bolovan, dar nu se vp, numi cisla Intreaga.
Marimea bolovanilor se va socoti la scrisul
(Iupa batatura la ocna din Valahia .Mica drept oca
dou6 sute si la ocnele din Valachia Mare drept oca
doug-sutecind-zecY.
Fiind-ca. la scrisul bolovanilor ce se face cu
dajnicY de catre vatafi In toate zilele pe batatura se
Intampla cate °datä nemultumire din partea ciocii-
nasilor banuind ca. scrisul 11 face gret, pentru o des-
lusire maY bulla si maY lesne la o asemenea Impre-
jurare camarasil dupa la ocne, la inceputul anuluY,
fa-tä de ciocanasif si vatasiY lor, va intocmi un ¡ano
cu semne ardatoare de lungimea latimea si grosimea
unta bolovan ce cu percare prin cantar va trage ho-
taritele sume peutru un bolovan de 200 si 250 oca,
si acel tano avèndu-1 atat gramaticul ocneY cal si va-
tasiY Insemnat pe betile Ion, si va sluji de desluire
si dezlegarY de banuiala.
TotY ciocanasiT cu cisla Intreaga vor primi
mertic In parale pe toate zilele de lucru; dar lusa
vor fi datorY ca afara de bolovaniT cisleY, sa scoata
pe toata ziva . i cate o bucata. de 30 oca sane cu mi-

1) A.n. parl., ton'. V, p. 107.

www.dacoromanica.ro
 510

mire de mertic, i ae,este bucgt/ ca semnile lor §iru-

indu-se pe bataturg, se vor tnscrie pe deosebita pa-
nachidg de gramatic °and serie bolovaniY, cg dupg
acea panachidg sg le plateasca paralele merticuluY ;
cae,/ eel ce nu va scoate acea bucatg. 0 nu va fi In-
scrisa In panachidg, nu va lua nimic.
Colturile se va socoti fierare colt drept un
bolovan, precum 0 cele-Palte felurim/ de bolovanY,
ce le zic de faggrag 0 de brejditg, se va socoti fie0ece
bucatg drept un bolovan, de va fi tocmat
Numgrul vata01or de ciocana0 pe la ocnele
din Valahia Mare va fi numaY cate ase, car/ nu vor
mal fi supu0 la cisla de bolovanI, ci slujba lor se va
mgrgini, patru sg. fie In ocng cu ciocano.0/ sa-/ indem-
neze ca sg.'0 Implineascg cisla, cad la vre-o impotrivg
urmare 0 lipsg de cislg vor fi rgspunglgtorY ; iar doll/
sä umble cu r6bojul prin sat sä aducg pe ce/ ce vor
fi lipsind din lucru 0 sg raportuiascg la catngra0
pentru ce/ ce se vor gasi bolnav/ 0 betegY.
La vel ocng din Valahia mica pe Rugg ease
vata0, Insa tre/ ruman/ 0 tre/ tigan/ vor fi 0 doug
apeteni/ ale lor deosebite, care In toate dilele vor
sta In ocng cu cate doul dintr'In§i/ stgruind asupra
ciocgna01or, 0 nu vor e0 din ocng pang nu'0 vor
implini tot/ eiocana0/ cisla cea hotgrita pentru care
vor fi rgspundatorY; iar ceaaltf dou/ vgta0 vor um-
bla ca rgbojul prin sate sä aducg pe ce/ ce vor lipsi
din ocng 0 vor reportui pentru ce/ bolnav/ 0 betegY.
Volnici/ sunt vata0Y a avea ucenicY ca sa
taie bolovanY 1ntru a lor socotealg. 0 folos, §i pot sg'/
serie In panachidg ca cisla ce vor socoti, supt numire
ucenici/ vg.tafuluT (cutare) 0 sä iea plata cea hotarltg.
Vata0/ InsuV e/ Intre dIn0/ 10 vor face
rind care sg. Intre In ocng 0 care sa rgmaie afarg,
bez capeteniile de ciocgna0 ce trebue A. fie, dupg
cum s'at zis, In toate zilele Cu ciocgna0/ In ocng.
Intocmirea cislef bolovanilor se va indrepta
la fierare Inceput de an, ca sil se arze ca cisla In-
treagg ce/ ce se vor fi deprins la tgiat 0 sg se in-
drepteze 0 cislele celor-Taltf ce vor voi O. priimeascg
cislg mal mare.
www.dacoromanica.ro
 61/

Ziva de odihng pe gptarning ce s'ad dil-

ruit din porunca Inane Exelente/ Sale, fiind-cA ad
fost O. se urmeze nume pe anul ce at trecut, adia
pang la 1 Ghenarie, anul 1833, de aceea se hotgreste
pentru vremea viitoare nume pentru ciocAnasf zilele
de odihng la fiescare oca. 1ntracest chip, adica :
Vol oentt Slitnie Talega

12 12 12 La paste cu inceperea de la
Miercurea cea mare a gptamineT
patimilor.
4 20 10 Pe vremea plugule.
6 15 10 Pentru prasitul si sgpatul po-
rumbule.
3 15 20 Pentru coasa finule.
3 15 20 Pentru strInsul porumbule
30 30 30 Tot Decemvrie cand se curatl.
ocnele.
44 41 38 Duminicile cu analoghie dupg
num6rul zilelor de lucru.
12
3 __
20 10 Praznicele dintr'un an.
Pe vremea bilciule de la .121.1-
rent
_ 1 _ Pe vremea bIlciule de la Sf.
Gheorghe.
2 Pe vremea bilciule de la Ar-
hanghelf.
117 161. 154
. Mgglasi/ se vor intrebuinta la toate cele-
l'alte lucrarY si slujbe ale ocneY, pazindu-le vatasiT
-rindul lor si 10 vor lua plata cea hotArita.
Num6rul vItasilor de mgglas'i la ocnele
din Valahia Mare vor fi ease, dup6 cum s'ad obidnuit,
care vor fi nelipsip din slujbg, iar la vel oca. din
Valahia micb. vor fi me multT dup6 trebuintti, fiind-c6.
slujesc cu rindul .si vor avea si cApetenia lor dupd
obiceiul de acolo.

Plata lucrdtorilor
Ciocgnasule cu cisla pe zi de trelt bolovanY
i-se va plati bolovauul povodnic, &licä cate parale
www.dacoromanica.ro
 512

trei-zecT i cinc! la sfir§itul lund facAndu-se socoteala

pe zilele ce va fi intrat n ocna, i gasindu-se ou cisla
implinita pe acele zile ; iar Impotriva, cand 'T va
"lipsi o jumatate de bolovau macar, atuncT i-se va
plati numal cate parale trel-zed, i-se va pláti i supt
numire de mertic pe toate zilde cate parale treT-zecT
adica cate parale zece de un bolovan, pazindu-se co.
prinderea art. 5-lea.
Ciocanavl cu dala de doT .bolovanT i ju.
~ate pe zi i-se va da plata la sfir§itul luneT, cate
parale trel-zed bolovanul ; iar mertic pe zi cate parale
doua-zecT i cinc!, tot dupa articolul 5-lea.
Ciocanapl de dol bolovanT i-se va piad
bolovanul cate parale treY-zecY; iar mertic cate parale
dou6-zecl pe zi.
CiocanaOT batrinT §i neputinciqY precum
tineriT ce se invata la meOepgul taiatuluT ì nit
suut cu cisla intreaga, vor primi plata cate parale
trel-zecT i cinc/ de bolovanT, iar mertic de parale nu
li-se va da pana cand vor veni in stare sa se l'usar-
cineze cu °isla Intreaga.
CiocanaOlor ce vor taia bolovanT mal multT
peste cisla lor, li-se vor piad aceT bolovanT, adica cate
parale treT-zecl i cinc!.
La sfirOtul fiel-careT lunT cand li se vor
cauta socoteala de bolovaniT ce aa Wat fieq-care
InOT primesc plata, va r6spunde §i el pretul mate-
rialurilor ce vor primi de la chelarie' intocmg dupa
cum umbla, adeca : san, fer, otel, precum i fauritul
socotit cate un ban de fiq-care bolovan dupa vechiul
obiccia.
Asemenea se va urma i la vel cena, des-
fiintandu-se obiceiul ce era acolo A. plateasca saul
pret scazut, adica cate 30 parale ocaua i fauritul cate
un ban de nume pe luna.
CiocanaOlor de la Slanic i Telega bez plata
bolovanilor si merticuliff li-se vor da i la sfirOtul
anuluT dar pentru toate darurile i merticele ce avea
peste an, fusa celor cu cisla de treT bolovaul cate le!
25 iar celor-lalt/ cu cisla intreaga maT mica numaT
cate le! do.ug-zecT.
www.dacoromanica.ro
 513

.§ 23. CiocAna§ilor de la vol aula li-se vor da la

sfir§itul anulul dar cite le/ §eapte-spre-zece drept a-
baua li cele-lalte darurl ce luatt peste an.
Tuturor ciocana§ilor li mag141or ce vor
fi In lucru, li-se va slobozi In toate s6pt6manile anuluY
cate cinc/ oca sare pentru trebuinta caselor lor.
Totl ciocana0 li magla§i/ dup6 la cena
vor fi scutitY de or/-ce daj die §i nu vor ma/ piad ce/
de la ocua Telega §i Slanic cate acele doud-zed pa-
rale pe luna supt cuv6nt de bir ce platead pana acum.
Dajdia lor Irisa o va Aspunde cdmara0 prin supt
otcarmuitori/ la otearmuirile judetelor.
§ 26. Clmgra§if I/ va Inlesni §i pentru lemue de
foc, toemind padur/ ca proprietara dup6 pretul dup6
cum se urmeaza §i acum.
Asemenea 1/ va Inlesni §i pentra malaid
li mai vArtos In vreme de lipsa Intocmind cate o
magazie pe la fie-care cena cu malaid de Indestul
ca sa cumpere fiq-care cat va avea trebuinta, platindu-1
Indata cu pretul ce va umbla.
Magla§ul ce va sluji ca mainile va priimi
plata pen.tru o zi sad pe o noapte, ce va lucra cate
un len, i supt cuvInt de mertic cate parale dou6-
zed ; iar la anul noti, drept toate darurile de peste
an, cate le/ dou6-zecY.
Magla§ulu/ ce va sluji cu carul i se va
plati zilele ce va fi In lucru, socotindu-se ziva cate
le/ douT, li drept dar la auul nod le/ tre/-zed.
MeOeruld lemnar de la ocna Telega §i
Slanic se va plati pe luna simbrie cate le/ cincY-spre-
zece, i pe zi cate parale treY-zed pe zilele ce va fi in
lucra, sub cuvInt de mertic, §i la anul nod le/ opt-
zecY li cinc/ drept toate darurile de peste an.
Mqteruld de la vol ()Qua se va da simbrie
pe luna cate le/ zece li mertic, cand va fi de rInd In
lucru, pe zi cate parale tre/-zec/ ; iar la anul nod le/
dou6-zed §.1 opt drept toate darurile de peste an.
Pazitorill de cal/ faene, adica davalma de
la ocna Telega §i Slanic, se va da simbrie pe luna
le/ cind-spre-zece li mertic pe toate zilele cate parale
dou6-zecY, i deosebit/ le/ opt-zecY §i treY, parale 15 pe
www.dacoromanica.ro 84
 514

an, pentru una oca millaid pe zi, doud-spre-zece pe-

rechT opine/ §i o glugil, i o saricil..
PilzitoruluY de cal sail parcillabuluT de la
vel ocnil, fiind-cä slujWa cu rind, i se va da cand
va fi in lucru cate parale trel-zecT pe zi, i la anul
non leT patru-zicT i trel.
AlergiltoruluT cu calul in treaba ocneT la
ocna Sigui° i Telega, se va da simbrie pe lunil cate
leT zece, i cand va fi trimis in slujbä calare, in cil.tä
vrem e va face i se va plilti cate parale §ai-zecl.
Unid cilrbunar la vel oca, simbrie cate leY
cincl pe lunil, §i la anul not le/ treT-zed, pentru toate
merticele de peste an.
poslujitorY mal miel, precum
sunt finariT, rinda0T i altif li se va plilti zilele de
lucru, insä finarilor pentru patru cinc/ ceasurl ce lu-
creazìt inteo zi la filcutul funiel, cate cincY-spre-zece
parale la oamenif ceT mar/ i parale zece la copiY ;
iar randaOlor cate parale dou6-zed pe zi.
§ 37. Pilzitorul ce va fi orinduit de lucriltoriT
ocneT se va da simbrie potrivitil cu sarcina sluj bel
sale.
Dou6 cilpetenif ale vilt*lor de ciocilna0
de la vel ocnil, lusa o cilpetenie de tiganT alta de
romanY, va primi fie-care simbrie pe lunil cate ld
patru-zecT, iar cu numere de mertic pe toate zilele de
lucru cate parale §eaT-zed. lar la anul uot leT dou6-
sute drept toate darurile de peste an.
ViltaOlor de ciocilna§T dupä la toate ocnele
li se va da simbrie fie§cilruia pe lunil cate leT treT-
zecY, §i medie pe toatil ziva de lucru cate parale
cincl-zecT ; iar la anul noii drept toate merticile
darurile de peste an cate leT una sutil cincl-zecT.
-- Cilpetenia vil tatAlor de maglall de la vel
oca, va primi simbrie pe lunil cate lel una sutil; iar
la anul not drept toate darurile i merticile de peste
an, leT dou6 sute cincY-zed.
VIt5.§eilor de magla0 de. la vel ocnil, ce
singurT sint alergiltorT cu calul in trebuiutele ocneT,
se va da fierilruia simbrie pe lunil cate lel dou-zecT
§i cine/; lar la auul not cate leT una sutil, drept
www.dacoromanica.ro
 515

toate darurile ce avea. Iar ami se va trimite cu

banY la BucuretT sat la serhaturl, atand li se va
plati cheltuiala drumuld.
§ Unul vataf de maglag de la ocna
t;i Telega i se va da simbrie pe luna cate lel dout-
zecl, i drept mertic pe toata ziva care va fi in lucra
cate parale treY-zed ; iar la anul not drept toate mer-
ticile i darurile ce lua peste au le i una suta.
§ 43. Vataful de me§terY de la vel cona va primi
simbrie pe luna cate le/ trel-zecY iar la anal not
pentru darurile de peste an lel una suta.
§ Vttaful de pargtri de la vel ocna va avea
simbrie pe luna lel dout-zed i omeT i la anal nott
lel una suta.
§ Vatafulu/ de earbunarl de la vel ocnä se
va da simbrie pe luna °Ate lat cincl spre zece §i dar
la anul not leY cincl-zecl.

Administrarea si prepararea venitului ocnelor

b) In Moldova

Venitul ocnelor In Moldova saii mal bine (Jis venitul

cenel din tinutul Ocnel care singura se exploata a intrat
definitiv in aceasta epoca Intre veniturile Statuluf. NicI
o schimbare aproape din ceea-ce am constata t In epoca.
precedent& relativ la administrarea §1 perceperea venitulul
ocnelor. Ca §i In trecut ocnele se arendail, cautandu-se
In regie In cas de a nu afta arenda§1. Singura deosebire
este ca arendarea devine o obligatiune legal& dup. Re-
gulamentul organic ocnele trebue sa fie arendate §i sta-
rea de regie se -reduce numal la timpul absolut indis-
pensabil gasirel noulul arenda§.
Credem util a reproduce §i pentru o mal buna do-
cumentare a acestul capitol condigunile generale ale unul
contract de arendare a ocnelor, vom intalni de asemenea
cu aceasta ocasiune multe din datele §i principiele ce
www.dacoromanica.ro
 616

am analisat deja In cursul studiulul nostru. Scurte ob-

servatiunl vor fi suficiente a punti in mat mare eviden15.
punctele aSupra carora vom crede util a insist5m mal
mult :

CondItille vinzirit otcupuluf oonelor din Printipatul Moldova

pe 3 anT, co se beep de la I Februarle 18331)
Noemvrie 21.

Fiind-ca aceste conditiT gut Intocmal dui% Intoc-

mirile Sfatulul sa Imbunatateaza :
Alexandru Ghika Logofat, Theodor Ba4, Hatmann,
N. Sutzu: 1833 Januarie 11, s'aA incuviintat de Adu-
nare Veniamiu Mitropolit.
144. Pretul sarel pe loo la omit va fi cate zece le
suta de oca dupa hotarIrea Regulamentulul, facandu-se
vInzarea dire locuitorT 0 alte fete atat la ocna, cat
0 In tara In moneda §i cursul politicit In tara §i
aleueri, 0 acest pret 11 vor lua cump6ratoriT ocne-
lor, de la totl welt ce se vor duce A. cumpere sare
de la mug, Ingrijindu-se a avea sare Indestuld pentru
ca merg6nd locuitoril sa cumpere sane, O. gaseasca
spre a nu se Intoarce Inapol cu deprt, pazindu-se
pretul acesta de catre cump6ratoril ocnelor nestramu-
tat, In stetil, drobl, bucatl 0 galetT, atat la ocna, at
0 In tinutul Bacaulul, fara sa poatä cere mal mult
nicY pentru dolarit, niel pentru orT-ce alt cuvInt, cacT
cutezand O. sporeasca pretul sariT, oil la °ma satt
In tinutul BacauluY, In potriva hot:11.11.A nouluY aye-
zamint, nu numal O. Intoarca aceea ce ar lua mal
mult, dar Inca sa se 0 pedepseasca. Pentru sarea
Insa ce se pogoara la sail de catre cump6ratoriT oc-
nelor, al sail ja cheltuiala pogorituluT, dupa obiceiti,
cite dou6 parale de drob 0 ate una para de bucata
de la acel ce vor voi O. o cumpere de acolo. Iar ne-
gutatoril 0 altiT ce vor cump6ra sare de la (ma cu
pretul de maT sus arnat, afl voie sa o Vinza orY unde

1) In. Parl., tom. III, part. II, p. 213.

www.dacoromanica.ro
 517

vor putea In launtru tdreY cu preturile insemnate maY

jos, fn./ vre-o sporire mal mult, cuprinzandu-se In
acele preturY transportul si orf-ce alte cheltuelY si
anume :
Herta, Dorohoid, BotopnY, la!, Vasluiti, Mitt,
Tutova, Tecucid si GalatY pan. la 25 leY la suta do
oca. Mogul pana la 15 leY suta de oca. Romanul
pana la 18 le/ suta de oca. Neamtul pAnd. la 18 leY
suta de oca. Suceava, Carligaturd, Harlad si Putna
pana la 20 leY suta de oca. Fiind slobod a se face
aceste vitizarY cu preturile areate si de catre ot-
cupcio.
Peste hotar Ins/ numaY otcupcicul are dreptate de
a exportarisi sare, cu oil ce preturY va putea, sad
acel carora el va da asemenea voie ; iar altora orY
cuY este oprita asemenea exportatie.

Prin acest articol se stabile§te con form Regulamen-

tulul, pretul sarel la gura °cue! §1 cu analoghie la di-
feritele locurl de deposite. Tot de o data acorda cum-
pèratorulul ocnelor monopolul exportara saref peste hotar
§i libertate in cea ce prive§te fixarea pretulur sarel pen-
tru export :
2-lea. Exportatia saril din Moldavia pe Dunare in
sus si In jos, pe temeiul articoluluY de 5-lea al trac-
tatuluY din Audreanopole, care Intareste sloboda plu-
tire a tot felul de negot, pe Dunare farä de nici o
oprire si plata, este sloboda otcupciculul a o face
Mel niel o oprire si a o vinde pe la toate schelele §i.
limanurile unde va fi primita a se descarca.

Ar parea la prima vedere ca acest articol ar fi inutil

de oare-ce primul conferea monopolul exportulul cum-
pèratoruluf. Cu drept cuvint s'ar putea Intreba cine-va
care este motivul care a facut pe Sfatul Adrninistrativ
sa treaca expres in conditit, ca. exportul Wei din Mol-
davia este slobod pe Dunare In sus §i In jos §i mal
mult sA invoace In articolul referitor din tractatul din
www.dacoromanica.ro
 518

Andrianopole. Motivul trebue sa-1 gasim in opunerea §i

protestarea ce se faceati tot-d'auna de Valachia direct
interesan, in aceasta cestiune ; sarea din Moldavia facènd
concurenta exportulul s'éti propriii de sare.
Cand ne vom ocupa de exportul tare! in capitolul
special referitor la acest punct, vom arata mijloacele
ce s'el intrebuintat de atnbele lari de a scapa de con-
curenta ce'§I faceail reciproc. De o cap data trebue
sa constatan) ca mentionarea acestel permisiuni s'a fama
pentru a se garanta cumpèratorul ocnelor ca va avea
aceasta facultate §i pentru acest temehl s'a mentionat
in mod expres §i textul tractatulul care acorda Moldaviel
acest drept :

3-lea. OameniT catY se afla in slujba ocnelor, aces-

tia i r6mln §i de acum Inainte, dupa preciurile ce
li sal dat de catre Vistierie, §i sa fie scutitY de toate
darile i havalelile.

Faptul ca oamenil Intrebuintati la slujba ocnel con-

tinua, sa rèmaie fie-care la ocupatiunile lor §i dupa a-
rendarea ocnelor, ne este deja cunoscut. Am N'Out ca
In ceea-ce prive§te lucrarea ocnelor, modul in care se
facea §i oamenil ce eratt ocupa!, nu avea niel o influenta
felul perceperel venitului ocnelor, fie ca ele se cautati In
regie, fie ca ere" arendate. Acest articol nu face de cat
sa consacre o veche stare de lucrar!. Mentine tot-de-o-
data §i seutirile acordate lucratorilor in trecut :

4-lea. Ajutorul ce va trebui pentru intocmirea

drumurilor ocneY spre Inlesnirea li nezaticnirea um-
blariY carau§ilor cu car6 li altor ce vor voi sa mearga
la centt sa ja sare, cand 'va cere trebuinta In§tiintand
d-lor camaraV §i cercetAndu-se de catre Ocarmuire prin
inadins trimes, sa se dee poruncY spre a se face li a
' se intoomi acele.
www.dacoromanica.ro
 519

Ne fiind Inca efectuate pe acele vremurl sosele care

sa duca la toate puncturile de deposite ; adesea trans-
portul savei era intrerupt tot timpul cat linea vremea
rea, ceea-ce aducea fara indoiala mare paguba cumpë-
ratorilor de ocna. Carau§il ne putènd transporta sarea ;
singurul mijloc de transport in vechime devenea imposibil.
Am v'équt cá de timpuriii, Domnia s'a ocupat de a intre-
line pe cat putea mai bine drumurile shril. Prin acest arti-
col se da dreptul camara§ilor a cere concursul adminstra-
liunel pentru repararea drumurilor.
5-lea. De la niel un loe altul al tare, nimgma
nu se da voie ca sa poatä scoate saro, niel pentru a
sa trebuinta, niel de vindut, ci numa/ din ocne, afara
de sarea de la Vrancea, ce este ertat Vrancenilor a o
scoate pentru a lor trebuinta, IndatoriV fiind insa 0
Vrancenif a priveghia ea sa nu se treaca sarea de peste
botar in Moldova de la megie0tele locurY, 0 el insu§l
a nu indrgsni ca sa scoata sare din Vrancea spre
a o viudo la altiT salt peste hotar, sail aid in tara;
cad dovedindu-se o asemenea fapta, atuncT nu numal
sa fie indatoritI a plati sarea cu indoit pret suta de
oca dovedita ea aa vindut, ci !noä sg, se 0 pedepseasca
pe cutezatorT, lipsindu-se cu totul 0 de pronomion a-
cesta ce 1-aa avut pAiig acum. Asemenea 0 proprie-
taril mo0elor pe care se vor fi afland fanMnY de sla-
tina nu vor fi opritT a lua slatinä din acele isvoare
pentru a lor trebuinta numal, fard a se abato la vre-un
fel de speculatie cu facere de huscit.

Se conserva cumpèratorilor de ocna monopolul ex-

ploatarif ocnelor §i mantilor de sare cu dou6 exceptiunl :
Prima se refera la dreptul imemorial ce-1 aveaft Yran-
cenit de a lua sare pentru trebuinta lor casnica. Stim
ca acest drept era cunoscut sub numele de sdreíritul mun-
glor care da loe la un imposit platit adesea in natura
prin echivalenta. Foarte adesea se transforma in indato-
rirea impusa locuitorilor cart beneficial:1 de acest drept,
www.dacoromanica.ro
 1520-

de a pazi la rindul lor locurile de sare §i de a nu spe-

cula sarea.
A douct In favoarea proprietarilor de latine, de
Milani sarate, el puteati de asemenea sa beneficieze de
apa saratti pentru trebuinta caselor lor. fua alte despa-
gubire, Sanctiunea neobservaril Indatodrelor In ambele
aceste exceptiunl era perderea dreptuluI, pe langa *o a-
mend& socotita dup& valoarea aproximativ& a sarei yin-
duta in contrabandA. Ne referim la cele cjise de noI a-
supra originel acestul drept §i causeFor carl explica men-
tinerea sa alaturea de monopolul exploatarel ocnelor ce
avea Domnia. Trebue sa facem cu aceast& ocasiune din
not,' constatarea eft aceste drepturl continua sa existe cu
toate cä textul Regulamentulul organic tace asupra a-
cestul punct. Invocam aceasta ca o nouè dovada ca. nu
putem sa ne facem o idee exacta de situatiunea juridic&
a ocnelor In trecut §i dup. Regulamentul organic, avénd
inaintea ochilor no§tri numal textul Regulamentulul or-
ganic. OrI-ce parere am emite asupra intelesuluI diferi-
telor articole din Regulament, car! carmuesc aceasta
materie, ar lipsi de basa istorica §i juridica, far& o cu-
noa§tere aprofundata a acestel cestiunl:
6-lea. Ati voe cump6r6toriT ocnelor s. aducl card
de la megie0tele locuLl de peste granill pentru ridi-
carea sgriT de la ()ma i ducerea e pe la locurile ce
vor avea trebuintA.
Motivul acesteI dispositiunl se poate explica ca,
o garantie ce se da cumparatorulul de ocna câ otcOr-
muirea nu '1 va impedeca de a aduce carau§1 strainl,
§tiut fiind ca mare parte din populatiunea ce se gasea
fie apro ape de ma, fie de drumul sari! se indeletnicea
cu carat ul sari! la locurile de deposit §i schele :
7-lea. Pentru cargo tocmite cu chile ale cump6-
rdtorilor satt ale neguttitorilor ce vor cump6ra sarea

www.dacoromanica.ro
 521

se vor da - poruncile Ocarmuird ca sa nu fie oprite

vitelo lor de la cea in drept pa§une a lor, pentru care
se va pune i in lucrare In vreme prin osebite porund
a Ocarmuire catre d-lor dregatoriT de a se pune la
cale alcatuirea drumurilor, ca sa se laso 0 de o parte
de alta de drum cate 20 prajinT de loo papne pen-
tru vitelo drumetilor i carau0lor ; iar unde le va fi
masul, av6ncr trebuiuta de mal mult loo, sa fie datod
a plati cate douä parale de jug camarw,iii stapanuluY mo-
id, sit nu indrasneasca eY a trece peste semnele
ce vor pune dupa hotararea OcarmuireT, ca sa faca
stricachme pa arinä saa fina nid inteun chip, cad
indrasnind cu asemenea fapta, atund nu numaT cä
vor fi datoritl a plati acea toata paguba dupä cerco-
tarea i pretaluirea ce se va face stapanuluI mo0d,
dar Inca se vor fi i pedepsi.

Acest articol este referitor la servitutea ce s'a sta-

bilit In interesul exploatarel ocnel, asupra mo§ielor ce
se aflail langa drumul Wei. Este bine sa observam, §i
aceasta este important; ea aceasta servitute destul de
oneroasa, de oare-ce impunea obligatiunea proprietarilor
sa lase o portiune de 20 prt.j.inl de o parte, §i alta
drumulur, s'a stabilit far& nicl o desclaunare pentru pro-
prietaril acelor mo§il. Nu se platea de cat celor ce la
diferitele popasurl puneall la dispositia carau§ilor ima-
§urf pentru itale lor in gall de zona de pa§unare a
cfrumUrilor. Invocam §i aceasta ca o dovada noua
dijma de sare acordata proprietarilor de mo§il, nu s'a
acordat ca o indemnisatie pentru terenul ocupat, ci ca
o parte din venitul ocnel la care aveati dreptul ca pro-
prietarI. Nu este greil de presupus cä dealungul dru-
mulul saril sa se fi gasit mo§il Intinse din care se afec-
tad ca zona de pa§unare mal mult teren de cit acela
ocupat ca ocna §1 cladirele dinprejur, dar mal mult
ocupat numal cu gura de ocna. Aceasta este un
puternic care arunca o lumina vie la oblqia stabilirel
www.dacoromanica.ro
 522

diferitelor drepturi §i indatoriri ce decurgeail din ex-

ploalarea ocnel.
Trebue sä adaog5m ca obligatiunea de a iba o zonA
de teren drept drum sal:1 zona de pft§unare, s'a stabilit
din cele mal vechl timpuri, §i s'a conservat neatinsa in
decurs.ul veacurilor. In acest articol se oglinde§te numai
un vechiti arzamint. Am Invocat deja aceasta disposi-
tiune, cand am analisat articolul similar din contractele
de arendare a ocnelor din Valachia:

8-lea. Ilagaziele de la IaV i Galatl, precum s't

do la schelile PrutuluT, att voie cump6ratoriT a pune
sarea ce vor pogorI, platind el chirle, i toata sarea
aceea pogoilta la magazi/ ad voie ca O. o vhnla cu
ori-ce pret vor putea peste hotar, lar In tara numaY
cu preturile hotarlte prin pontul IntaitI, fiind sloboOY
ca sä tie sare IntrInsele numaY o luna dupd Implini-
rea contractuld. Cand lusä cumparatorul noti satt O-
earmuirea vor pogorl sare, i Inainte de implinirea
lunel, cump6ratorul vechiti este dator a deprta ma-
gaziile acestea, fara a -mal putea pogorl pe urmä sare
de a la
9-lea. Pentru lucrurile chelariel, adicä fhier, sett,
pel, cal, orz i orY-ce alte lucrurl adunate acolo pentrn
trebuinta lucrurf ocnelor, cate vor fi bune, sanatoase
ktrebuinta ocnelor, sa le primeascä cump6ratoril nuoY
cu izvod anume, platind i pretul lor, dupa pretul po-
liticit atuneY, cu banY pe qin. Asemenea i dupti. Im-
plinirea contractulul ce/ co Tor urma dupa aceOia ati
sa iee de la dIn0 lucrurile chelarieY ce se vor afla
atuncY fata, Intru asemenea rinduiala precum se aratd
mal sus.
10-lea. Pentru verestilile ce vor avea In tara li se
vor da poruncile OcarmuireY i zapcif ImplinitorY
pentru cea In vreme istovire a banilor, fara a fi su-
pul cump6ratoril sad lucratoriI la plata de Implineala
sad dobanda, se indatoreaza Irisa §i cump6ratoriY a
priveghia de a nu se da sare pe veresie la oamenil
farä cheza§il sigure, sati mal mult de cat va fi pu-
www.dacoromanica.ro
 523

tinta satelor set a altora de a plati baniT f6.rä strun-

cinarea lor
11-lea. Pentru carele ce vor tocmi cu rizapazar
din tara spre pogorIrea sari/ pe la schele, dupä zapi-
sele ce vor avea intru aceasta, sa se dea poruncile
Ocarmuird spre a se porni 0 a merge ea sa. Inearce
sare In vreme euviincioasa 0 a o duce pe la schelele
ce vor fi IndatoratT, flind datorT i D-lor °gala ra0T de
ocne ca sa trimeata izvod la vistierie de toate carele
ce vor incarea sare de la ocna, din ce sate, de la ce
tinut, i pentru care schele, spre a se pune la cale
pornirea i mergerea lor In vreme, 0 de la aceY care
nu vor duce-o la schele, dupa corcetarea ce se va face,
dovedindu-se ea acea sare a fost din suma a vre-unuT
contract a Cump6rAtorilor ocnelor, sa se implineasca
baniT dui% pretul acd schele la care ail fost toc-
meala ca sa o duca, iar de la aceT care vor lua baniT
pe chirle ca sa duoä sare pe la alte magazil a Ord,
färä legatura de contract a cump6ratoruluT, 0 nu o
vor ducea, cand se va dovedi, ca din vre-o pricina
vederata nu att putut sa o duck sa se Implineasea de
la aceT caratiO numaT baniT pretuluT sareY §i baniT
chirieT cat li s'ati puvenit ; iar °and aceT car5.10 se
voy dovedi cä all vindut sarea saa aa oprit'o de a4-
ver4, atund sa plateasca i aceia pretul sard aceT
magaziT unde all fost Indatorit/ a o duce.
Acest articol vedem ca stabile§te niste norme de
despagubiri pentru cump'eratoril ocnelor, In cas cand
carau§il de sare nu '§f-ar executa obligaiiunea lor. Se
liotare§te dinainte modul de despagubire, care vedem ca
variaza, cu analogie dupa prelul saref In diferitele loca-
unde sarea trebuia sa fie dusa :
Dupa. Implinirea vadeliT contractuluT cate
veresee vor avea la oamenil °end dupa isvod 0 so-
coteala curatit ce vor da ateste sa fie datorl camara01
ce vor urma dupa dèn01 a lo cerceta, i prin vadele
cuviincioase Implinindu-le de la aceia, sa-i deo cumpa-
ratoruluT vechiti, i asemeuea se va urma i dupa
implinirea vadeliT contractuld acestuia.
www.dacoromanica.ro
 524

Pe timpul cat dura contractul de arendare se sta-

bileaü de credit de veresie intre camara§il §i
oamenil ocnel. Ar fi trebuit ca inainte sa expire con-
tractul camara§ul sa caute sä intre in sumele datorite
pe credit §i sa taie din vreme creditul oamenilor, pentru
ca la finele contractulul sa nu ramaie multe sume de
.incasat. Pentru folosul atat a celor ce luaii ocnele in
arenda, cat mal ca seama in acela al oamenilor ocnel,
s'a stabilit de timpuriii obiceiul ca aceste datorii sa fie
incasate pentrn contul vechiulul camara§, de catre noul
camara§. Vechiul ctimara§ fiind asigurat ca sumele bine
stabilite ca datorate, se vor incasa pentru el de catre
noul camara§, continua acordarea creditelor absolut in-
dispensabile asupra muncel oamenilor pana la e§irea sa
din contract. Noul camara§ gasea avantagitä ca fara a
debursa imediat banil avea un stoc de datoril la oamenil
ocnei ce erafi obligati a lucra pentru acoperirea lor :
13-lea. La Implinirea anilor sint dator cumpd-
ratoriY ocnelor dupg vechiul obicein, dal% de ocnele
vechl, sit maY lase §i alta gura de ocnl nouti intru
care s6 inceapK patru aug5.Y s8 tae sare.

Am vOut ca o dispositiune analoagd se gasea §i In

contractele de arendare a ocnelor in Valachia, credem
inutil de a mal reveni la acele 4ise de noi cu acea o-
casiune :
14-lea. Atdt plata §augailor cat §i alto a§ez6min-
turY ating6toare de lucrarea ocnelor, D-lor cump6ratoriY
le vor urma dupA cuprinderea statutelor cu care sint
legiuite prin hrisoave, predlojeniT i alte documenturY.

Din examinarea mal de aproape a acestor conditil

generale de v'inçlare a ocnelor atat in Valahia, cat §i in
Moldova, am pu tut vedea ca ele formad adevèrate legiuiri
asupra acestel maten!. In ele gasim dispositiuni gene-
www.dacoromanica.ro
 525

rale §i de detaliii, care reguleaza cu aranuntime toate

raporturile ce se puteati na§te cu ocasiunea exploataril
ocnelor. Atuncl chiar cand contractul nu contine de cat
o dispositiune, care nu tran§eaza in mod direct un raporl
juridic, trimiterea catre legl §i arzamintele larel este
Menta in mod precis Mil sa poata sa mal rèmaie vre-o
banuiala in spiritul vre-unel persoane. Un exemplu '1
gasim §1 in acest articol. Ar fi fost poate prea gred de
a enumera in contract toate drepturile §i obligatiunile
§augailor, contractul le recunoa§te §i trimite la ele pentru
resolvirea tuturor cestiunilor la care executarea contrae-
tulul ar putea da na§tere. Profitam §i de aceasta nona
ocasiune ce ni se presinta pentru a constata ca nu poate
cine-va sa-§1 dea parerea asupra legislatiunel, principielor
§i obiceiurilor cari carmuiad aceasta materie atat de im-
portanta a exploatarel ocnelor cat §i a multiplelor ra-
porturl ce stabilea, Mit o cunoa§tere aprofundata a tu-
tulor monumentelor
,.
legislative sub diferitele forme sub
care se manifestad in trecut, cal §1 a contractelor de
vin4are a ocnelor, carl formeaza oare-cum comentarid
principielor consacrate prin legl, sad mal bine 4is, pilca
punerei in practica a legilor :
15-lea. Vinovatilor ce se trámit la ocnit este dator
cump6rátorul ocnelor a le purta de grijä de cele tre-
buincioase, firá a cere vre-o cheltuialá de la Ocár-
muire, de cát Intrebuintarea lor in thre de sare, pre-
cum §i ping acum.

Cand Domnia cauta ocnele in regie, eI il incumba

sarcina de a intreline pe ocna§l, in schimb profita de
lucrul ocna§ilor in Mere de sare. Cand Domnia arenda
ocnele, arenda ocnele impreuna cu munca ocna§ilor cu
indatorirea pentru camara§il de ocne de a §1 intretine pe
ocna§l. Ar fi putut t'ara indoiala sa arendeze separat
munca ocna§ilor sa perceapi plata pentru munca ares-
www.dacoromanica.ro
 526

tantilor In conformitate cu plata, ce se da lucratorilor

liberl, duph cum se fama aceasta in Valahia. Se vede
ca la Inceput num6rul qcna§ilor nu era a§a de mare
ca plata ce s'ar fi putut obtine, sh fi putut fi luath
In consideratiune, ca fAand un capitol special §i im-
portant de venit, se arendail ocnele §i se considera
munca ocna§ilor ca un avantagiti ce se acorda cama-
raOlor. In urrna cu toate ca numèrul ocna§ilor a crescut
s'a phstrat vechia norma de arendare care nu obliga
pe chmara§ sh r6spun0 chtre Domnie plata muncel oc-
naOlor :

16-lea. Alcatuirea se va severi cu otcupcicul In

suma de galbenY i va piad otcupcicul banif acestuY
otcup ce va ajunge la severOrea mezatuluT in done-
spre-zece ca§tiurl pe an, adica la Inceputul fie§te-careia
lunY c4tiul une/ lunT, t'ara a putea face cea mal
mica prelungire sat oprire din suma supt niel un fel
de cuVint, Indatorindu-se inca §i de a da siguranta
pentru urmarea .contractuluY pina. la Implinirea va-
dele otcupuluT, ca§tiurile pe ease lunY sati zalog
de moie de pret ea ar fac,e c4tiurile pe ease lunY,
tl cand cumperatorul nu va fi urmator cu plata ca§-
ti urilor tu fie0e-care luna, Ocb.rmuirea la ap intam-
piare va fi imputernicita a rindui Indata din partea
sa inadins spre a strange venitul ocnelor, §i tot-odata
a scoate in venzare §i otcupul li al da orl ca ce pret
va ei dupa strigare de patru-zecY zile, cumperatoruluT
ce se va areta, li pe vremea aceea cata va mal fi
pina la implinirea vadeleY contractuluI acestuia, qi
orY-ce pagubä va safari vistieria din aceasta, se se in-
deplineasce, din suma depozitarisita pe pase lunT, saa
din amanet, iar la intimplare de neajungere, O. se
implineasca din orY-ce alta avara a cumperatoruluY.

In Moldavia s'e acorda duph cum vedem otcupciculni

plata aren4e1 anuale, in doud-spre4ece c4tiurl plAtiblie
la Inceputul fieste-chrei hm!, obligat fiind cumpèratorul
www.dacoromanica.ro
 527

a da garantie echivalenta cu arenda pe ease lunl, In

cas de neexecutare a contractuluI, ocarmuirea avea drept
a'l pune In regie, a lncasa In contul lul toate crean tele
sale, a pune In contul sèt ocnele in rearendare despagubin-
du-se din intreaga sa avere de orl-ce deficit ce ar fi putut
resulta pana la expirarea contractulul de arendare :

27-lea. Cumparatorul ocnelor este dator a plati

cumparatorulta de maY inainte D-lut Meitani 1.189.085
oca sare cu pretul politicit acum, cate zece lei suta
de oca, precum i D. Meitani att priimit asupra-Y °c-
uele pe anul de la 1 Ghenarie 1832, en adaogirea
suma dupa Reglement de 10 lel suta de oca §i la
inplinirea vadeleY contractaluY acestuia asemenea
este dator cumparatorul de atuncY a plati aceasta suma
de oca cumparatoruluf de acum, tot cate zece leY
suta de oca.

In toate contractele ta iuteresul cump6ratorilor s'a

stabilit ca, noul cumpèrator de ocna sa plateascä ve-
chiulul cump6rator sarea, ce se afla In deposite pe pret
de qece le!, care §tim ca era pretul sareI la gura ocnel.
Am védut ca In Valachia se stabilise de la lnceput un
alt obiceifi ce intrase In vigoare §i se gasea trecut In
contractele de vInzare, vechiulul cumpèrator, i se mal
acorda un termen de vinzare a sareI din deposite care
se pecetluiail la e§irea sa din arendare, dupa nona lunl
§i jumatate de la Inceperea noulul contract. Am arètat
atuncl ca §i aceste disPositiunl, In fapt se tran§ail pe
cale de Intelegere intre cel don! arenda§1, vechiul aren-
da vindea celul noti sarea din deposite.
Diva cat se pare in Moldavia, s'a stabilit mal In-
taiii acest obiceifi ce a trecut mal In urrna i In Va-
lachia. Contractele de arendare a ocnelor In cea ce pri-
ve§te conditiele lor de detaliù, maI ca seama in timpul
din urma se influentail In mod reciproc, aceasta credem
www.dacoromanica.ro
 528

ca se datore§te faptuluI ca ocnele erail luate adesea in

atnbele larl, de acea§1 cumpèratorl. Asupra acestul punct
vom reveni and ne vom ocupa de exportul sarel.
Acestea fiind articolele ce se gdsese trecute In con-
tractul de arendare a ocnelor In Moldavia pe 3 anl
cu Inceperea de la 1833 vedem ca exista unele deosebirl
§1 Ma a intra In comparatiunea amanuutita a contrac-
telor, constatim ca din punct de vedere a cestiunel ce
ne intereseaza §1 asupra careia trebue sh insistam adich
asupra dijmet de sare, conditiunile generale de vInçlare a
otcupuluI ocnelor din Moldavia nu contia niel un articol
similar, art. 12 din contractul Valachiel, care lndatora
pe cumpèratoril olcupulul sa plateasca anumite sume
drept dijma proprietarilor de ocna.
De asemenea lipse§te un articol corespunytor art.
14 care prevede Indatorirea de a rèspunde o cautitate
de sare In natura acordata Manastirilor sub titlu de mile.
In ceca-ce privege dijma de sare ce se da proprietarilor
de mo§il §i ocne, lipsa din conditiele generale se explica
u§or pentru Moldavia de oare-ce nol §tim ca singuMe
ocne ce se exploatail acolo eraft cele din linutul one!,
mo§ie Domneasca la Inceput, a Statulul In urma. De
sigur ca atuncl child Statul ar fi scos sare din mo§ia
vre-unul particular, ar fi prevNut dijma conform textelor
precise, din Regulamentul organic.
In ceea-ce privege muele de sare s'a profitat in Mol-
dova de Regulamentul organic pentru a se pune capat
deselor abusurl ce se faceaft cu acordarea sarel In na-
tura, care adesea Intrecea nevoia reala §i da loe la spe-
culatiuni ce eraft In contra intereselor Statului. Vom vedea
totu§1 ca pe cale de dispositiunl singuratice s'ati mal
acordat la unele MAnastirl mile de sare, chnd ne vom
ocupa de acesta cestiune In capitolul referitor.

www.dacoromanica.ro
 529

i5
Exportul duel'
In Valachia fi in Moldavia

Din precedentele noastre capitole cunoa§tem §1 In

ce mod se facea transportul sareI la schele §i In ce tart
se exporta sarea atat din Valachia cat §i din Moldavia.
In acest capitol vom canta sa ne dam seatna de docu-
mentele ce ne-am putut procura din aceasta epoca referi-
toare exportulul sarel ambelor tart.
Deja din analisa ce am Mont contractelor de a-
rendarea, am vOut ca atat Valahia cat §i Moldavia ail
cautat pe cat le-a fost posibil sit la mdsuri de siguranta
In contra concurentel cell putead face reciproc cu ex-
portarea sarel dintr'o tara In alta, articole intregt sunt
consacrate din ambele contracte pentru a preveni §i a
pedepsi contrabanda de sare ce se putea face dintr'o
Ora In cealalta, cat §i pentru a asigura pe cumpératoril
reciprocl al ambelor tart, de libertatea ce le acordad de
a putea neturburatl de nimenl sa 'exporte sarea peste
Dunare. Pare ca legiuitoril ambelor tart, orl de cate orI
se ocupati de mijloacele de a spori venitul ocnelor, arun-
cail ochil spre tara vecina de asemenea producètoare de
sare, Mad mal Intal m'ésurl ce credead ca n'ar fi de na-
tura a Impedica eventuala concurenta din acea parte §i
numal In urma se ocupail de alcatuirea dispositiunilor
cart putead In mod normal sa ajute la desvoltarea a-
cestul Insemhat isvor de bogalie.
Din punct de vedere a situatiunel geografice a am-
belor tall far& contest, Moldavia QU toate ca nu exploata
de cat o singura ocna, se gasea intr'o situatiune mat
avantagioasa. ,Stim ca exportul din Moldavia se facea
atat In Polonia cat §i In Rusia, dar mal mult putea sa
35
www.dacoromanica.ro
 530

exporte pe Dunare sare In Turcia, care era aproape sin-

gura tara pe langa Serbia in care putea sa exporte cu
folos sare Valahia. Acestel Imprejurari se datore§te faptul
ca mal In toate contractele, conventiunile §i documentele
epocei se reglementeaza cu precisiune drepturile fie-carei
din aceste douè WI. De sigur ca nu s'ar fi pomenit
nimic de drepturile ce le are tara de a exporta inteo di-
rectiune oare-care, daca nu s'ar fi creçlut de cuviinta sa.
se dea asigurare celor ce trataft cu Stapanirea ca nu vor
putea fi Impedicati de tara vecina de a exporta sarea
In toate directiunile.
Dupa cum am aratat deja cestiunea ce ocupa pe
ambele WI era de a impedica importul sarei din tara
vecina §i de all putea asigura exportul stint In Turcia.
Fata de Turcia ambele tan l se gaseaft aproape de picior
de egalitate, ne fiind vre-o mare deosebire de cheltuiala
de transport pe Dunare de la diferitele schele.
Ambele tar' aft cautat sa reguleze cestiunea prohi-
bitiunel importulul sarel intre dènsele prin conventiuni,
de asemenea ail cautat sail limiteze reciproc zona de
export pe Dunare, pentru a sap de concurenta cell
faceatl. Vom vedea §i ce mijloace aft cre4ut de cuviinta
sa ja ambele tal'! pentru a putea sal! asigure desvoltarea
acestul important isvor de venit §i sa scape de concu-
renta, ce fortat eraft suite salt faca in mod indirect. In
aceasta ordine de idel avem intervenirea Departamentului
al Finansului Printipatulul Valachiel catre Sfatul Admi-
nistrativ al Printipatului Moldovel pentru alcatuirea unel
conventil pentru exportalia sarei :

www.dacoromanica.ro
 531

Sfatul administrativ al Printipatului Moldovel

laff 1832, lulie 26.

Cinslitulut Departament al finansului

Printipatulut Valahiel 1),
Dupa otnosenia acelul Departament cu No. 1670,
atingatoare de exportatia greT, Sfatul, tratarisind In
presudstvia sa propunerea facutä luY de a se alcatui
o conventie In Printipatul acesta, att Incheiat soco-
tinta pe pe care cu toatä cinstea o alatureaza aia In
copie §i nadajduieste ca vor fi pretuite dispozitiile luT,
pe cat Inconjurarile 1-at ertat catre priiuta negotuluT
ValahieT i catre folosul personalicesc a otcupciculul
ocnelor pe anil viitorT.
Copie. Anul 1832, luna Iulie 22 zile.Sfatul Admi-
nistrativ, sub prezidentia D-luT Logofat Grigore Sturza
In presudstvia cilenurilor sale, ald ascultat otnwnia
DepertamentuluT Visteriel ValachieT din 13 Iunie No.
1670, adresarisita catre d6nsul, prin care se face luT
propunerT de a se alcatui o conventie Tare arnindoua
Printipaturile pentru exportatia sb.reT, adica ca. fie-care
Printipat exportuiascä sarea minelor sale numaT
cake partile din potriva hotarelor ce aft, Para de a
cobort Valahia sare pe Dunare de la Ibraila In jos,
prem.= n-icT Moldavia de a sui iaraV pe Dunare de
la schela Ibrailel In sus.
Dupa aceasta propunere Sfatul patrunz6nd In totul
Inconjurarile ating6toare de asemenea predmet aa flout
luarile aminte aceste de maT jos :
a) Ca tratatul de la Andrianopoli, pe a caruia temeid
este statornicit negotul acestor PrintipaturY, legiueste
sloboda plutire a Dullard, precum i slobozenie co-
mertuluT de o potriva amInduror Printipaturilor. ApoT
de a intra In osebite alcatuirT pentru negotul sareT,
saa a pa§i cdtre niscaiva 1ucrär nepotrivite cu sti-
pulatia aceluY tratat, se socote* ca nu ar fi de come
petentia acestuY Sfat.
1) An. Parl., 'Vol. III, part. I, p. 2'55 gi urm.
www.dacoromanica.ro
 32

Fiind-ca. sarea Moldavia exportarisita prin schela

GalatuluT se vinde negutatorilor otomanT 0 altor
strainT, apoT macar de ar voi Ocarmuirea st pkeasca
catre vre-o lucrare peste legiuirile tratatulut este de
inteles ca n4te asemenea mgsurl, de s'ar primi In al-
catuirea conventiel de catre amindoug Printipaturile,
de la sine s'ar desfiinta, dacä ele s'ar statornici numaT
pe dispozitiile partilor ocIrmuitoare; iar pe de alta
parte ar fi cu jienire care interesele feta al treilea,
adica acelor care comertuesc sare 0 In care ar gasi
poate mal multa Inlesnire a enbarcarisi din sehelele
Valahiel §i a pogorI pe Dunare ; caa de qi Printipa-
turile §T-ar lua dreptate de a contractarisi Intre (Mu-
sele, dar o asemenea alcatuire nu s'ar putea sfinti
cake strainT, carY simtind vre-o nelndemanare In ne.
gotul lor, totdeauna ar putea pe temeiul tratatuluT a
reclamarisi desfiintarea conventieT 0 a cere slobozirea
negotulut
Fiind o fireasca dreptate pentru partile aleatui-
toare ca ambele O. se foloseasca de conditiile uneT In-
voieli, Sfatul nu aA putut sapa din vedere ea o ase-
menea alcatuire, de s'ar fi putut savar0 Intro aceste
doug Printipaturt ar aduce un folos simtitor negotuluY
Valahia 0 o Invederata. paguba. Moldavia; cad ex-
portatia sareT Moldovel pe apa In josul DunareT este
cunoscuta ca nu se sue de cat pana la '800.000 saü
un milion de oca. pe an prin schela Galatt iar cea
maY multg. parte de sare, trecgtoare In a stanga Pru-
tuluT ; fiind-ca hotarul BasarabieT este lipit de Moldavia,
se trece pe granita uscatuluT din partea MoldavieT,
maT ales ca. toate schelele BasarabieT, unde se Intre-
buinteaza cea maY multa sare, sunt In dreptul hota-
ruluY Moldavia despre useat.
ApoI nicT de cum Valahia nu-T este de folos a-0
scobort sarea pe Dungre ca sa o duca la schelele Ba-
sarabier, cad desbarcarisindu-o pe uscat, china transpor-
tuluT sareY In launtru Basarabiel ar covir0 cu mult
pretul cu care se viudo acolo sarea MoldavieT, 0 de
sine se Intelege ca. niel s'ar putea viudo sarea ValahieY
In Basarabia, End mult mal scumpa de cat a Mol_
davieT.

www.dacoromanica.ro
 533

d) Fiind-ca politice§tile drepturY amindorura Printi-

paturilor slut de o potriva, apoY nu poate una alteia
a periorisi slobozenie in comersie i in orl-ce fel de
interesurY ; cad asemenea m6surl se intrebuintRaza
numaY din partea Mitropoliilor catre coloniele lor. Pe
temeiul acestor de mal sus lad aminte, Sfatul a facut
Incheiere di nu poate fi ertat de a margini Expor-
tatia sariY Moldavid pe Dunare numaY in dreptul ho-
tarelor el. Tot ()data fug avAnd osebita plecare catre
bunä armonie ce s'ad pazit tot-de-auna intro aceste
PrintipaturY, spre a Intrebuinta tot felul de mijloace
priincioase catre aceasta, ad gasit mijloc partinitor
catre Valahia ca pentru contractul ce se va alcatiti
pe vreme de trel anY viitorY, de la 1-id Fevruarie 1833,
sa se dea otcupciculta ocnelor ValahieY §i acele a Mol-
davieY, daca nu ca vre-un pret maY folositor macar
cu pretul de astazl, §i dui% asemenea punere la cale
r6rnâne a crede pe de o parte ca interesurile amin-
duror Printipaturilor in predmetul acesta vor fi ne-
jignite, cacY pe de alta parte a i pomenitul otcupcic
I§Y va povatui intinderea lucrarilor sale spre cel mal
de folos al sat, mal ales ca in curgerea color treT an/
viitorY, insu§Y vremea va descoperi caro slut cele
dev6rate i priincioase m6surY a negotuld sariY pen-
tru amindou6 Printipaturile.
A§a dar jurnalul acesta sa se impartarasca din
data DepertamentuluY finansuluT ValahieY, tot de-odata
pridstavilindu-se §i DomnuluY Plenipotent.
IntocmaY ca originalul.
Implinitorul datorier de vol Postelnic Seoretar de Stat
N. utu.

Intampinarea facuta de Valahia nu a fost primita

de Moldavia, Intr'adevér conventia nu ar fi putut fi .de
cat In folosul Valachiel; a avut insa pretiosul dar de a
Indruma pe ambele tarl la solutiunea ce le-a servit de
calauza pentru ajungerea idealului lor sa caute Inlaturarea
orl-eare1 pagube, sa caute ocrotirea intereselor lor vitale
www.dacoromanica.ro
 634

In unificarea intereselor lor pe cat era posibil pe acea

vreme. Parerea Stainlul Administrativ al MoldavieI s'a
adus la Indeplinire In anul urmator. Otcupurile ocnelor
de sare din amindouè Printipaturile s'a dat d-lul Ba-
ronulul Meitani pe do! ant 1.833 §i 1834 tot pe pretul
din trecut a Valahiel drept 4.565.314 lel pe an §i a Mol-
dove! 850000 lei pe au.
Aceasta stare de luerurl atat de favorabila intere-
selor ambelor WI nu a durat Insa multa vreme, de oare-
ce nu puteati tarile sa oblige reciproc pe cumpèratoril
ocnelor sa ja §i ocnele larel vecine fara o intelegere
care s'ar fi stabilit Intre dou6 tarI, de a se scoate In li-
citatiune de o data, fie In Bucure§tl, fie la Ia§1 ocnele
din ambele Printipaturl. Se vede ca aceasta ar fi In-
greuiat conditiele de arendare, de oare-ce, orI care ar fi
putut fi avantagiele ce s'ar fi putut obtine prin inlatu-
rarea concurentel la export, nu s'a alcatuit o atare con-
ventie. Ambele lar! aU continuat In urma sa arendeze
separat fie care ocnele sale. Causa care a pus capat In-
telegerel de arendare §i care causa reiese din datele ce
ni le-am putut procura, a fost ca Baronul Meitani, ot-
cupciul ocnelor ambelor tarl, nu a putut face fat& anga-
jamentelor sale r6manènd dator lnsemnate sume de banI
in Moldova (V. Hurmuzaki, Documente Supl. I, Vol. V,,
p. 473 §i urm.) §i experienta care nu a reu§it pentru
prima data, nu s'a gasit bine sa se ja de norma pentru
viitor.
Trel anl mal tar4iii In loc de o noua conventiune
de felul celel incercate in 1.832, vedem ca In 1.835 se
stabile§te chiar o prohibitiune formala, de a trece sare
pe teritoriul respectiv al Valachiel §1 al Moldavief in
Conventia de transit Incheiata Intre ambele lar! la Ia§1
la 8 Iulie anul 1835.

www.dacoromanica.ro
 535

1835. Convention entre la Principauté de Mol-

davie et celle de Valachie, conclue a lassy le 8 luillet
de l'an 1835 1).

Art. 11. Les marchandises en transit sont libres de

passer d'une principauté dans l'autre, saus que les
agents de la douane soit de l'une soit de l'autre, pui-
sent obliger au payement du droit, les chariots qui
les transportent et qui sont obligés, par les sinuosités,
de la route qui longe la frontiére, a passer sur le
teroitoire tante)t de l'une, tantét de l'antro de ces prin-
cipautés. 11 n' en sera pas de méme cependant relati-
vement aux produits du sol des principautés non plus
qu'aux bestiaux, au suif et au sel ; ceux-lé, ne pour-
ront jamais à titre de transit passer d'une princi-
pauté dans l'autre, conformemQnt au protocole du 29
Décembre de l'an 1832 sous le No. 9.

IndatA dup. aplicarea conventiunei s'ad nAscut ne-

intelegeri asupra interpretgreT ce trebue s5. se dea aces-
tul articol H din conventiune. Avem ast-fel:
1835 Sept. 20. Acte explicatif de l'art. 11 de la
convention conclue entre la Principaute de Ifoldavie
et celle de Valachie le 15 luillet de l'an 1835. a).

Afin de prévenir é, l'avenir tout equivoctue sur le

sens ou mesinterpretations du texto de l'art. 11 le
prince regnant de Moldavie et le prince régnant de
Valachie sont convenus de declarer que ce llième art. de
la convention est basé sur l'art. 164 du Réglement
organique de la Moldavie et sur l'art. 159 de celuY
de la Valachie et qu'il re pourra étre interprété que
d'une maniére conforme aux articles 164 et 159 précités
des Reglements respectifs des deux Principautés et
portant : art. 159 du Réglement organique de la Va-
lachi e :
Les objets dont l'introduction serait nuisible au
late qi Documente, op. cit. VI. II, p. 310.
Aote i Documente, op. cit. VI, II, p. 318.

www.dacoromanica.ro
 536

commerce de l'une des deux principautés, tels que les

troupeaux de bestiaux ménés vendre aux foires ou
autrement, dans le pays ou au-delà des frontières des
états limitrophes, les grains, le sel, le suif de la Mol-
davie, A transporter b. Braila ou aux autres ports de
la Valachie, seront complètement prohibés.
Valachia din vechl timpurl §tim ca exporta sare in
'Arlie din peninsula Meanie& peste Dunare. lu deoh§te
vinqarea savei se facea In diferitele schele din care cele
mal principale eraii Bechet, Oltenita, Braila §i gura Ia-
1°11140, la diferitl cumpératori, cad la rindul lor trans-
portati sarea fie pe Dunare In jos, fie In interiorul la-
rilor din peninsula. In anil 1835-36 ocnele rèmanand
ne arendate s'an cautat In regle infiintandu-se regia sub
numele de Eforia ocnelor, cu aceasta ocasiune spre a
se asigura mal bine exportul sarel, s'a incheiat o inte-
legere pentru invoirea comertulul de sare peste Dunare,
in curgerea anilor 1.836 §i 1837 intre Inaltimea sa Dom-
nul Serviel Milo§ Obrenoviel §i Domnul Valachiel Ale-
xandru Ghika. Gasim contractul incheiat intre Statele
vecine, trecut ca un anex la contractul incheiat la 1836
pentru arendarea ocnelor In cea ce prive§te consumatia
interioara a tarel, cu care ocasiune s'a cedat cumpèra-
torului otnelor, contractul incheiat pentru exportul sa-
rel cu toate drepturile §i indatorirele sale. Credem im-
portant sa reproducem textul acestul contract care a ser-
vit de tip la ulterioarele contracte care s'aii mal incheiat
pentru exportul sarei de catre Statul roman, fie cu un
particular, fie ca un Stat vecin :
Contract pentru exportatla sire' peste Dunire in ourgerea
*tailor 1836 sl 1837 ').
§ 1. Pe temeiul cuvintulur a§ezat Intro InAltimea
Domnul Servid Milo Obrenovid i Domnul Valachid
Alexandru Ghica, In satul Poiana, pentru Invoirea co-
I) An. rail., op. cit. VI, p. L p. 334.

www.dacoromanica.ro
 537

mertulut do sare s'ati tocmit ca not supt

al Printipatulut Serviet sä cump6r6m de la Prin.
tipatul Valachid 30 saa treY zect milione od sare
bung, ner6sbgtutä de ploaie, in pret de ate opt sfantl
suta de oca sare i cu ba la zece una pentru obici-
nuita risipl ce se face la Incgrcarea eI prin caice,
care se va exporta de la hotarele Valachiet peste gra-
nit.% Dunard In curgerea anilor 1836 i 1837, la so-
raoce argtate mal jos, i Intre aceasta se mgrgine§te
toatl exploatatia sgrit Valachiet de la Inceperea acestut
contract panl la 1 Ghenarie, anul 1838.
§ 2. Aceasta handu-se drept temeitt, §i supt
BOY i administratia Principatulut Valachid vor Inde-
plini conditiile urmdtoare :
Supt iscälitiï vom primi de la administratia Va-
lachiet In curgerea anilor 1836 0 1837 mgrginita °I-
t/time de 30 sati tret zect milioane oca sare dupä chipul
urmgtor : &lie/ cinct spre zece milioane In anul 1836,
Incepandu-se primirea de la 1 Martie i sfdrOndu-se
la 30 Octombrie, °find este 0 plutirea vaselor pe Du-
nOre lucrAtoare, §i alte cinct spre zece milioane In
anul 1837 tot In pomenita vreme i anume la sche-
lei& mal jos insemnate.
La Oltenita sare de SlAnic 0 de Telega. 4 Milieane
La Giurgit. asemenea. . . , . . . 4
La Zimnicea . 4
La Bechet sare de la Ocna Mare. .
La Calafat asem enea. 1
La Cornett . . .
Peste tot milioane . . . . 15, §L care se
Va preda ora.nduitilor no§tri, fgra niel un fel de chel-
tuiala la malul Dungret, In oboarele pentru caro se
vorbe§te la § 5, cu cAntarul aiarul de sare, adiel de,
oca patru zect i cind, dupä cum din vechime este
obicinuit.
Fiind Insä cO inceperea teslimatulut sad tocmit
de la 1 Martie in anul urmAtor, sare pe la schelele
Dungret se OA numaY la Bechet, la Oltenita 0 o pit-
ting. egtAtime 1 BrAila i Pioa Pietret, apot la po-
meuitul soroc va Incepe teslimatul de la pomenitele
schele i mal tArzitt, dui% iuvirea pg§unit, transpor-
www.dacoromanica.ro
 538

tendu-se sare si la cele-l'alte schele, se va indeplini

suma tocmite. precum se arate. mal sus.
c) Banii cuvenitI VistierieY Valachie pentru ce.te.-
timea se.riY ce luarn, se vor r6spunde cu chipul ur-
metor :
DITA incheierea acestuY contract, si anume la 1
Aprilie 1836, sä num6rem la Vistierie 25.000 satt
dou6-zecY si cind miT galbenY alel hesar, si apoY re-
fuirea totaluluY se se face, asa adicti : OrinduitiY nos-
trif la schelele asupra priimirel se.reY, pentru fies-care
cetetime de sare priimite vor da cinovnicilor Stepa-
niriY ValachieY cfitantiY. Aceste cfitantiY luendu-se de
Vistierie se vor da pe fies-care lunä aid in BucurestY
s'érbesculuY sovetnic si inputernicitul trebilor IneltimiY
sale DomnuluY Milos ObrenovicY, D. Stoian SimicY.
D. Stoian SimicY va scedea din ate.timea coprinse
In fies-caro cfitantie basul de zece la sute, si pe suma
ce va r6manea va da la Vistierie ato un zapis co-
prinzetor de baniY cuvenitY pe acea ce.tetime de sare
r6masä si socotite, cate opt sfantihY suta si hoteritor
a se pleti aceY banY la Vistierie in dou6 termine,
adice jum6tate peste ease lunY si ceY-raltY jumnate
peste doue-spre-zece lunY, socotite de la data fies-ce.-
ruja zapis ; iar baniY datY alel hesap in suma de
25.000 galbenY se vor tine in seamä tocmaY din baniY
ctivenitY pe sarea cea maY din urme, teslimatisita In
anul acesta, si asa se vor urma toate acestea cu toate
suma de sare tocmitä pene la a el istovire.
§ 3. Administratia Valachie/ este datoare se. in-
grijeasce ca se. fie sare tot-d'a-una la magaziile sche-
lelor, ca nu cum va sosind calce se. nu ge.seasce, sane;
cdcY la o asemenea inttImplare ne va pldti stoliile le-
ginite pe cAte zile vor ze.bovi maT mult peste sorocul
tocmit de a sta In schele, potrivit cu pravilele toc-
mite de obste pentru plutire.
Asemenea va ingriji ca teslimatul, urmend de la
1 Martie pene. la 30 de Octomvrie, se. fie In lucrare
necontenite., in cel de la 1 Octomvrie peal la sfar-
situl acestuia toata incercetura se. coprinze de la dou6,
mult treY milioane. Fiind lusa ce. In curgerea acestor
lunY de la Martie penä la sfarsitul lul Octomvrie, lu-
www.dacoromanica.ro
 580

nile din mijloc, 0 anume Iulie 0 August, slut mal

mult In nelucrare asupra transportuluY din pricing cg
locuitoril sa increletnicesc la ale campule caznice tre-
buinte, apol se va potrivi ca In Aprilie, Malt, Iunie,
Septemvrie 0 Octomvrie sg urmeze transportul Cu
toatg a sa cerutg Insufietire, iar pomenitele dout lunT
Iunie 0 August pe cat se va putea.
De acea 0 pentru o asemenea pricing se va Intelege
din vreme ghizdiea supt iscglitilor cu Eforia ocnelor
ea, cunoscand pe toatä luna sarea transportuitg 0 por-
nitg de la ocne la Dungre, st potriveascg. 0 sosirea
vaselor In fe-care pullet, asemtnat cu adevgrata stare
a lucrurilor, In cat cu aceasta sg lipseaseg orT-ce Im-
pedecare din ceruta lucrare ttii orl-ce pricing de disputd
Intre amIndout contractantele partl.
Se osibe0e hag din aceastg regula imprejurarea de
a rtmanea vre-o catatime de sare neteslimatisitg pang
la hotgritul soroc al fie-cgruia an din pricina vre-uneI
IntImplarl ne prevNute, §i din care sä nu poatä umbla
transportul regulat, precum o boalt. In vite, molefmg,
sat. alt ceva asemenea ; cgcT pentru una ea aceasta chiar
paragraful 7 dintr'aceste conditiT aparg pe amIndout
pgrtile despre ori-ce pretentie. .

§ 4. Din ziva IncheereT contractuluT mgrginin-

du-se °data exportatia sgril peste Dungre, numaT In
socoteala noastrg, nu este volnicg niel Eforia ocnelor,
niel alt cinevas din particularT a scoate §i a viudo
sare peste Dungre, afarä numal din fetele particulare
care, avand sare din otcupul fostulul otcupciu Baron
Meitani, at luat slobozenia Stapanirel, pang a nu In-
cepe aceasta tocmealg, ca sg-'0 pogoare sarea la Braila
0 sä o vin06 In josul apeY Dungrel, cu conditiile a-
rttate In algturata copie de ofis sub No. 311. La din
potrivg urmare, &tee sare s'ar dovedi trecutg peste
Dungre ca sa se vIn4g, la ceY de decindea se supune
pravilelor de controbant In folosul nostru.
§ 5: Administratia Valachie pentru inlesnirea
lucrgrilor supt iscglitilor va da poruncile cuviincioase
0 va stgrui a se pune In lucrare cele urmatoare :
a) Ceamurile 0 alte vase ce vor sosi spre blear-
catul sgril, sä poatä poposi la toate porturile Dungre/
www.dacoromanica.ro
 540

l'ara niel o plata; asemenea §i a trage la edec pe ma-

lul sting al Dunaref, Para niel o impedecare, precum
§i de a poposi, dupa trebuinta, noaptea la malurf pe
uscat, lusä tot-d'a-una la porturf unde sunt picheturf
§trejf, spre a fi in vederea paznicilor li a nu se
amesteca cu cineva§f din locuitorif Valachief.
b) La fierare punct de exportatie de sare, prin
staruirea ocarmuirilor locale, li cu a Eforief ocnelor
cheltuiala, sa se cladeasca cate un obor pe malul Du-
nareY, ocolit de inprejmuire potrivita li incapatoare
de a poposi i a putea incarca zece ceamurT, ca in-
teacestea adunandu-se sa-rea sa poata incarca zioa §i
noaptea, t'ara niel o impedicare despre regulele caran-
tinescf, li sa lipseasca li a lor pricinuire ca se fura
sarea de locuitorif dinprejur.
cl Asemenea la fierare punct de exportatie de sare
sa se dea de la carantinele la cale cate un cvardian
in slujba orinduitilor no§tri, caruia se va da de nu-
mitif pe toata luna legiuita plata.
dI Pentru slujba exportatief sarif ni se vor da tre-
buincio§if cal de po§tä cu aceag plata de progon ce
plate§te §i va plati li Yistieria, li asemanat cu duhul
contractelor po§telor, li pentru ca se nu se intample
vre-o zabava sat impedicare la pornirea vre-unuf tri-
mis dupa trebuinta in orIce ceas, se vor incredinta
din vreme in vreme cate un numar de podorojne des-
chise D-luf Sovetnic Simicf supt a dumisale cheza§ie
despre orf-ce masura politieneasca.
Pentru datorif ce are administratia Valahief
pe la unil din sararif turd de decindea, nu va putea
gecfestrui cu pecetluire sarea vinduta de supt iscalitif
li sar gag la unif ca ace§tia in natura, afarä numaf
cand dupa o scumpa cercetare, s'ar dovedi ca ati pla-
tito supt iscalitilor cu. banf dupa sarea ce at fost
cumparat de la fostul otcupcic, Baronul Meitani, §i
atl dat zapise pentru dinsa pe numele Vistierief.
Asemenea cercetare, se va face lusa In Turcia a-
flandu-se Uta orinduitif de catre amindoua partile.
Daca vre-un razbof sati alte mal inalte §i
neprevadute intamplarf ar aduce o a§a prefacere im-
prejurarilor In c.« sa se taie comunicatia Valahief cu
www.dacoromanica.ro
 541

Turcia sad a TurcieY cu Valahia i fire0e O. 'Inceteze

lucrarea acestuY negot, atuncY rdmAne Intre amindoud
pdrtile a fi stasis de lucrare, fdrä a face una de la
alta niscaY-va pretentiY de despdgubire.
§ 8. Dad. s'ar Intampla ca la sfirOtul soroculuT
contractuluY de douY an/ sè rdmAie supt iscalitilor vre-o
cdtdtime de sare ne ridicatg. dup6. malul stAng, §i a-
ceasta orY din Intamplare de neggsire de ceamurY sad
din multä umflare sad scddere a apel DundreY, i
iartiV o catAtime de treY Ong la patru milioane, sd
lim volnicY a o ridica In anul 1838 In soroc de treY
lunT, socotit de la Inceperea plutireY, ea cu acest mijloc
s6 o vindem §i pe aceea deeindea ca o sare cump6ratä
de no! §i pldtitd la Vistieria acestuY Printipat. Anul
1836 Ghenarie 14, BucureW.

Credem inutil sa mal insistAm asupra clauselor din

acest contract de oare ce ele nu sunt de cAt icoana
unel star' de lucrurl deja cunoscute de no!. Ca referi-
re numai asupra previsiunilor din art. 7 al contractului,
lncetarea relatiunilor dintre Valachia §i Turcia, am gii-
sit un document posterior care ne probeaa .cä ele nu
at fost inutile §i cti, puteaii sa se realiseze ; se cu-
no§teati relatiunile incordate ce existail In aceasta parte
a Europe! §i care la fie-ce moment puteati sa isbuc-
neasca :
1853. Inftiin(area AC2lid de Stahel Administrativ
Extraordinar al Valachiei din 10122 Octombre 1853
Bucurefti1):
Cä orY-ce fel de comunicatie intre amandouil mar-
ginele DungreY urmeazd a se Intrerupe, qi cd predarea
de grill, sare §i alte obiecte subt nicY un pretecst nu
se poate face Turcilor.

Am mal Intalnit o dispositiune analog., cand ne-am

ocupat In prima parte a studiulul de textele legiuirel
Acts qi doc., op. cit. 11, p. 632.

www.dacoromanica.ro
 542

romane referitoare la sare si saline. Am vOut cA si Ro-

manil aveat o disposiliune prohibitiva Iti cea ce priveste
vin4area sArel si altor obiecte la inamicl (V. Modul de
exploatare al salinelor la Roma, Dig. cart. 39, tit. 4
legea 11).
Afara de casul in care se incheia o conventie pen-
tru vint2larea sarel pentru export si in care contract se li-
mita cantitatea ce se exporta, in deobste fie Statul direct
prin Eforia ocnelor, fie cumpératoril ocnelor, incheiat
contracte separate cu cump6rAtoril strainl pentru vinçlarea
sAreI peste hotare. Datele ce ni le-am putut procura ne
dovedesc cA dac& transportul si exportul sarel se fAcea
conform contractelor si intelegerilor, atat Statul cat si
cumpèratoril ocnelor ail avut mult de suferit In cea ce
priveste plata sarel vIndute. Datoriile se cifrail Cu suti-
mile de mil de lel pe la negutAtoril turcl. (A se vedea
Analele Parlamentare referitoare acestel epocI).
In aceast& epoca. pana la finele el, exportul Orel a
sporit In mod paralel cu desvoltarea acestui isvor de
bogatie. Salinele si in aceastA epoca ca si in cele pre-
cedente, fiind aproape singurele mine ce se exploatati In
tara. Ca o ultima consideratiune putem sá aratam ca in
cheltuelile de exploatare intra pentru o suma foarte im-
portant& cheltuiala transportulul, stim ca pana la hota-
rele Wei, toata sarea se transporta numal cu carele,
mijloc greti si costisitor pentru a putea duce de la un
loo la altul mail& comparativ de mica valoare si de mare
greutate. Am vNut deja cä mal toll oamenil de stiintä
cart aii visitat Wile romane 'sl ail exprimat In mod
unanim parerea ci la nol in tara pentru transportul sarel
la schelele de export ar fi trebuit si ar trebui far& In-
tarçliere sa se utiliseze cursul riurilor. In ultima period&
de care se va ocupa studiul nostru cu Incepere de la
1861 transportul a Inceput a se face pe cane ferate cirl
s'ati construit In tara. Credem lasa ca utilisarea riurilor
www.dacoromanica.ro
ca mijloc de transport ar fi fost mal nemerita fiind un
mijloc mal economic de transport pentru o materie prima
ce trebue sa strèlata o mare distanta de la locul de
productiune putt la cel de debupii.

Miele de sare
Muntenia fi Moldova
Fat& de desvoltarile date asupra acestul capitol al
milelor In perioadele precedente, credem inutil sa mal
insistam din noü asupra originel acesteI institutiunl, de
asemenea trimitem la motivele trase din Insa-§1 principiele
care 'I-a dat na§tere pe care le-am invocat pentru a arata
marea deosebire fundamentala, care exista mire mile §i
dijma de sare. Ne vom margini a constata ca §i In a-
ceasta epoca cel putin pana aproape de finele el acor-
darea de mile la schiturile §i manastirile cele mal In-
trebuintate, a subsistat In Muntenia. In Moldova din contra
din datele ce ni le-am putut procura reese ca s'ail redus
aproape cu totul acordarea de mile de sare, afara numar
de o singura exceptiune pe care ne-o arata documentele.
Este bine sa notam de la lnceput ca §i In ceea-ce pri-
ve§te acordarea de mile, Regulamentul organic tace atat
In ceea-ce prive§te Muntenia, cat s.i In ceea-ce prives.te
Moldova.
Nu se poate Ins& tagadui ca mile s'aii acordat fata
de datele precise ce posed5m. Inca o dovada a nu trebue
sa consultam numal textele Regulamentulul organic pen-
tru a putea sa ne dam bine seama de tot, de toate prin-
cipiele §i drepturile ce existail cu ocasiunea exploatarel
ocnelor. TAcerea RegulamentuluI organic nu se poate in-
voca nicl pro, nicl contra, singurul lucru ce se poate çlice
www.dacoromanica.ro
 544

este ca Regulamentul nu s'a ocupat §i trebue sa cantan,'

alte date pentru a ne putea face convingerea asupra e-
xistente! safi inexistente! une! starI de lucrurl safi drepturI.
Cand ne-am ocupat de contractele de arendare am
gasa printre Indatoririle impuse cumpèratorilor de ocne
§i pe aceea de a da o cantitate de sare In natura pentru
a se distribui drept mile de sare. Credem u til de a re-
produce articolele referitoare din contractele de arendare
ce am putut sa gasim :
Contractul pentru vindarea otoupuld oonelor PrIntlpatului Valaohlei
de la 1 Ghenarle 1835 I Ghenarle 1838.
§ 14. Sä r6spuinla pe fierare an dup6 la ocne
sare In natura optAieelf O opt de mi/ oca, t'ara nicy o
plata, pe la schiturile i manastirele cele mal Intre-
buintate, ce prin deosebit catastih se arata ').
Contract pe mili de la 1 Ghenarle 1836 1838.

§ 20. Se vor r6spunde pe fierare an sare In na-

tur6 de la ocne 95.000 oca l'ara nicl o plata pe la
schiturile i manastirile cele mal Intrebuintate, a primi
deosebit catastih se arata subt lit. D 2).
Contract pe anlY de la 1 Ghenarle 1840 31 Decembre 1846.

§ 16. Va r6spun.de pe fierare an, In natura, de

la ocne In loc, 95.000 No., nou6-4ed §i cinc/ mil oca,
l'ara .nicY o plata, pe la schiturile i manastirile cele
mal Intrebuintate, ce prin alaturata pe langa aceasta
se arata 3).
In epoca precedenta am végut cä se acordatt sume
importante de ocale de sare pe la Manastirl, schiturI, §i
bisericl, dar afara de aceste sfinte loca§url am arkat o
suma de categoril de privilegian ce primeail o cantitate
oare-care de sare. Obleasca Adunare a desfintat pe toate
cele-l'alte calegoril, faMld o lista de schiturile §i ma-
An. parl., op. oit. V, p. I, p. 105.
Idem idem VI, p. I, p. 332.
Idem idem 1X, p. I, p. 323.
www.dacoromanica.ro
 545

nastirele cere mal intrebuintate earora a continuat a le

acorda aceasta favoare. Daca ne-am intreba daca putea
sA o faca, am rèspunde fara niel o esitare posibila, ca :
da ; de oare-ce muele se acordaù' nu ca un drept, ci ca
un dar, ea un har, ca un ajutor. OrI prin ese* sa
ajutorul este vremelnic, se acorda atat cat are cine-va
trebuinta. Si cum Statul da, Statul putea sa aprecieze
utilitatea acordarel, cat §i trebuinta celta ce beneficia
de acest dar. Vom avea in capitolul urmator, care tra-
teaza despre d(f ma de sare, ce se platea nu ca un dar, ci ca
un drept proprietarilor, un exemplu care ne va demons-
tra pana la evidenta deosebirel, ce s'a facut, ce a tre-
buit sa se faca intre mile §i dijma de sare. Pe cand
mita depindea de bunul plac, de sentimentele de evla-
vie §i filantropie a Domnilor, dijma era inerenta drep-
tulul de proprietate asupra mole' i ocnel, orl de cine
se stapanea, fie simplu particular, fie a§ezámint de bine-
facere. De aci o consecinta, Domnil ca §i Statul lu urma,
schimbaii §i desfintad milete, respectan §i consfintall dij-
mele de sare. Cu toate ea nu am putut sa ne procuran'
inca date hotaritoare in aceasta privinta, credem ca mi-
lele acordat pana la secularisarea manAstirelor.
In epoca precedent& am vélut lista nesfar§ita a
sfintelor loea§e ce primeati mile. Din urmatoarea lista
vedem ca numèrul lor a fost mult redus :
Litera D I).
Lista de sumele de sare ce are sg dea fiträ platä
dupg la ocne, In tot anul pe la schiturile urmgtoare :
De pArintY Batí Judetul ande se
Ntunele schiturilor maicl Suma aflit schitul Oca sare

1) Eparh. SE Mitrop.
riganayti mala 198 Ilfov 4.000
Pasdrea 117 3.000
Sdmi.&rcset a 46 a 2.000

1) In. Parl., op. cit., VI, I, p. 342.

www.dacoromanica.ro 86
 546

De pitrinti satt Judetal undo se

Numele schitarilor maid Sama Rite schttal Oca sare

Odlddrufani pgrintY 273 Ilfov 6.000

Cernica » 235 * 5.000
Ohighiu 2 68 Prahova 2.000
S'inaia 46 * 2.000
Predealul 19 * 1.500
Viforttacu Mot-
letele maicY 40 Dambovita 2.000
Obtr.yia pgrintY 1.000
Ndmdiefli maid 17 bawd 1.000
Dobroe.yll * 5 * 2.500
Calea mare a 8 I 1.000
Ciocanul OrintY 9 2 1.000
ilfdrculegli 2 ' ' 3. 3.000

Eparh. Ep. Rim.

Ilfändstirea din-
tr'un lemn maid 54 V61cea 3.000
Situatele a 17 * 1.000
Malul 15 2 2.000
Popdnzelegi 2 8 RomanatY 2.000
Syhiabul pgriutY 13 VAlcea 1.000
Lainici 30 Gorj 2.000
Biserica Domneascd
de la l'el Ocnd. 2 VOlcea 7.000
Episcop. Argepilui
Baboia pgrintY 15 Arge 1.500
Baqcovul maid 14 * 2.000
Ostrovul 21 i 2.000
Vdleng * 53 * 2.000
Brdtdfeffi pitrintY 18 1 1.500
.7'urnul * 17 2 2.000
Rddicenii maid 16 .* 1.500
Episcopia Buz60
Cotegii maicY 69 S:am. Rim. 1.500
Ayfintu Gheoryhe 2 31 Buz6ft 1.000
Rdtegi 121 * 3.000
Rogozul * 39 i 1.000
Ddlluluff. pAriutY 96 Slam. Rim. 2.000
www.dacoromanica.ro
 547

De paring sail Jufletui undo se

Numole schiturilor maid Suma aflit schitul Oca sare

Gavanele PArinti 42 Buzi% 1.500

Ciolanul » 80 3 2.000
Isvor. Tilmeiduirei i 58 e 1.000
Poiana lierului a 113 3 7.000
Nifon JO 46 * 1.000
Gavanul e 38 1.500
Fundeitura 12 * 1.000
CtIrnul 28 Saak 1.000
Isvoranul a 20 e 1.000
Cheia $ 23 1.000
&salmi a 80 1.000

Aduna rea
Eparhia SfiuteT Mitropolit . . 37.000
Episcopia Rlinnicului 18 000
a ArgeuluT 12 500
e Buz6u1 27 500
95.000

Din numërul comparativ al calugarilor saii caluga-

ritelor §i al ocalelor de sare ce se distribuiaii pe la inanas-
tirl vedem ca sarea se acorda dupa trebuinta sail mal
bine OiS lipsa lor de mijloace, iar nu In raport cu nu-
mérul lor. Din aceasta epoca nu am putut sa ne pro-
curam vre-un document care sa, ne indritueasca sa afirmam
cä ail renascut In urma milele acordate celor l'alte ca-
tegoril de persoane ca §i In epoca precedenta.
In cea-ce. prive§te Moldova resultä din jurnalul
incheiat in predmetul ocnelor acelui Principat dupa otno-
pnia Slawlui Valachief din 26 Decc»zvrie cu No. 3289
1833 Fi jaloba D-sale Serclaru Gr. Algiu vechiltd D-sale
Baron illeitanil)ca printre alte conditiunl de prelungire a
contractulul ocnelor pe viitor cu Incepere de la 1833
era §1 acea sa nu se mal dea mile ca In trecut :
1) An. Parl., op. cit., III 2, P. 224.

www.dacoromanica.ro
 548

3-lea. -- Pentru milile de sare ce kind acum se da,

sa nu fie datoare camara mal mult a da de mini
asemenea mill, de cat numa/ inanastirel Raducann
sa-i dea pe tot anul cate 6 mil oca sare, In loo de 12
miT oca, In privire a Indoird pretulul sariT, In potriva
slujbilor co 0 Camara se folosesce de la tigani/ ce din
vechime are danie de la aceasta manastire.
Dara pe lamp aceasta vedem câ In conditiunile de
vitnlare pe anii incepétori de la Ghenarie 1838-1841,
gasim urmatorul articol :
19-lea. Otcupciucul nu este dator a da mile de
-sare din ocne, precum s'all fost urmat inaintea pune-
rel In lucrare a RegulamentuluY, de cat numaY Ma-
nastird RaducanenT pe tot anul In loo de doua-spre-
zece mil oca sare ce lua mal Inainte II va da eke
6000 oca sare in privire a IndoireI pretulul sariT, In
potriva slujbel cu care 0 camara ocnelor se folose§te
de la tiganiI ce din vechime are danie de la aceasta
manastire.
Diii aceste douè documente cu toate ca art. 19 din
conditiele de arendare ar parea sa oica ca muele nu
s'ati acordat de cat pana la punerea In aplicare a Re-
gulamentului, totu§i basati pe imprejurarea ca la 1.833
Baronul Meitani cere ca o conditie a prelungirel con-
tractului sa nu se mal plateasca muele ca In trecut, noi
credem ca cel putin pana la 1.833 s'ail acordat mile ca
In trecut ne putèndu-ne explica alt-fel motivul cererel
sale. De la acea epoca cu aprobarea ob§te§tel Adunari dupa
exempla venit din Valachia unde de asemenea li-
mitat acordarea de mile, dar nu in mod a§a de radical,
in Moldavia nu s'ati mai acordat mile de sare de cat
Manastirel Raducaneni.
Aceasta. stravechie institutie de a se acorda mile de
sare a Incetat In aceasta epoca de care ne ocupam,
vom mal psi vorbindu-se de mile de sare in ultima pe-
rioada cu care vom Incheia studiul nostru.
www.dacoromanica.ro
 549

7
Dijma de sare
In Muntenia f i Moldova
Fata de documentarea Intinsa ce am dat Oriel re-
feritoare alcatuirel Regulamentulul organic §i unde ne-
am ocupat mal cu seam& de a dovedi ca drepturile de
film& de sare a proprietarilor mo§ielor cu ocne nu ail su-
ferit vre-o atingere prin Regulament, nu credem ca tre-
bue sa mal insisttim de la inceputul acestul capitol asupra
doireqilor acestuf drept In sine, originel sale §i deosebirel
ce exista Intre dreptul de dij mil, §i mila de sare. Va fi
mult mal convingétor sa dam documentele ce am putut
psi ca urmare a Regulamentulul organic §i care vor
contribui sti dea ultimul sprijin Were! noastre §i va
pune credem la adapostul Incercarilor zadarnice acelor
ce ar mal voi s& nege adevèrul, aceasta cestiune atat de
important& de a se sci, cart sunt drepturile, carl sunt
raporturile dintre Stat, care are monopolul exploatarel
ocnelor fat& de proprietarul mo§iel §i a ocnel din
mo§ia sa.
In perioada precedent& and ne-am ocupat de do-
cumentele Eforiel Spitalelor Civile, am aratat ca. de §i nu
aveam un contract intervenit Intre Domnie §1 cumpèrtitoril
ocnelor, la dispositiunea noastra, dar din con textul docu-
mentelor ce In timp de secole ail consfintit dreptul de dijma
de sare ManAstirel Coltel din ocnele de la Slanic, ree§ia
In mod ciar cä plata dijmel trebuia sit figureze In
conditiele contractelor ce intervemaii lntre Domnie §i
cumpèratoril ocnelor. A§a erail redactate documentele In
cat In timp de douè secole gasim mal acelea§i disposi-
tiuni coprinse In fie-care din hrisoave, In cat cu drept
mint se poate qice a In acele hrisoave numai numele
www.dacoromanica.ro
 550

Domnului §1 data varia. Aceasla uniformitate se explica

u§or ca la o stare de lucrurl neschimbata, care avea de
baza ni§te drepturl netagaduite sa corespunda ni§te acte
identice cari nu sunt de cat proba scrisa a unel situa-
tiunl juridice §i de fapt. Fara indoima ca parerea noastra
asupra existentel iii contractele de arendare a obligatiunel
impusa otcupciilor de a plati dijma de sare proprieta-
rilor de mo§ii §i ocne de oare-ce nu se baza pe o proba
scrisa, putea fi luata numal ca o presupunere posibila,
orI-citte motive serioase am fi putut sa araam ca reie-
pail din citirea documentelor.
and ne-am ocupat de proectul Regulamentulul am
vëçlut ca inteun articol formal se referea la contractele
existente. Totu§i se mal putea obiecta, ca de oare-ce nu
se referea proectul la contracte §i in ceea-ce prive§te re-
latiunile dintre Stat §i proprietarul mo§iel cu ocna de
sare, nu se poate deduce din aceasta trimitere vaga, exis-
tenta unor atar! clause. Am arètat motivele noastre prin
care demonstram care era obiectul articolelor din pro-
ectul RegulamentuluI referitoare la venitul ocnelor. *i
ne-a fost u§or credem sa Invederam ca articolele din
proect nu s'aii ocupat de ocne de cat in ceea-ce prive§te
vbnitul ocnelor din punct de vedere al partel lul con-
tributive In venitul general al tare!.
Trimitem la cele 4ise de no! cu acea ocasiune unde
sunt arètate toate argumentele noastre in aceasta pri-
vinta. Ca urmare am arétat ca de oare-ce chiar prin
articolele din proect se referea la contractele existente
pentru arendarea ocnelor, in acele contracte trebue sa
°Warn urmele reglementaril drepturilor respective dintre
Stat, care avea monopolul sare! §1 proprietaril mo§ielor
cu ocne. Proectul regulamentului ne avènd de scop sa
reglementeze aceste raporturi nu se putea invoca pentru
a tran§a cestiunea, daca se platea sail nu dijma de sare
proprietarilor de ocna. Din amanunlita expunere ce am
www.dacoromanica.ro
 651

fost nevoill a face istoriculul alcatuireI Regulamentului

am putut vedea ca atund cand pe o cale gre§ita, dupa
parerea noastra, cu ocasiunea discutiunei articolelor din
proect, s'a pus cestiunea raporturilor dintre Stat §1 pro-
prietarul ocnelor, ail trebuit alcatuitoril Regulamentulul
sa cerceteze In afar& din textul proectulul de Regulament,
documentele in aceasta privinta §i care erail : hrisoavele
domne§t1, anaforalele §i de sigur contractele de arendare.
Si am vOut ca imediat ce alcatuitoril Regulamentulul
aU avut cuno§tinte de aceste acte aU redactat In con-
formita te cu ele articolul care figureaza In Regulamentul
organic, §i care In realitate reglementeaza raporturile
dintre Stat de o parte ca avènd monopolul exploatarei
ocnelor §i proprietarul mo§iel en ocnele ca proprietar
al ocnelor de alta parte. Conclusia a fost ca s'a con-
sfinlit §i prin aceste articole dreptul de dijma pentru
proprietaril ocnelor din sarea extrasa din ocnele lor.
Din comparatia ce se poate face intre articolele din
Regulament §i vechile hrisoave se vede u§or cä artico-
lele din Regulament sunt facute dupa hrisoavele dom-
ne§ti. Tot cu acea ocasiune am arètat ea or! de cate
ar voi cine-va In deplina cuno§tinta de causa
dea parerea asupra diferitelor cestiunl ce se pot na§te
cu ocasiunea exploatarel ocnelor, trebue negre§it sa con-
sulte toate documentele din trecut, hrisoavele, anafora-
lele §1 contractele existente pana la redactarea §i votarea
Regulamentului organic.
In urma numal acest studiii amanuntit facut asupra
traditiunel dreptului In trecut sa studieze articolele din
Regulamentul organic sa vaqa ce principil traditionale
fost consfintite §i car! Inlaturate, §i in urma, tot sa
dea parerea ci sa vaçla §i cum ail fost interpretate arti-
colele din Regulament concomitent cu votarea sa, §1 In
prima epoca dupa aplicarea sa. Numal ast-fel parerea ce
ar Indrasni cine-va sa dea va avea basa serioasa §i
www.dacoromanica.ro
 552

va fi fructul, lie al imaginatiuneY, fie al totalel ne§tiintl

asupra unel materil pur traditionale. In orl-ce argumen-
tare metodele de investigatiune variaza dupa feint ces-
tiuneI. Intr'o cestiune de drept pur modern and toate
datele istorice asupra principiilor ce sunt puse in discu-
¡Wm sunt in de ob§te cunoscute §i se pot u§or controla
WA indoiala, se poate face o serioasa: argumentare li-
terala de text, de principiil sail prin a contraria. Un
spirit logic §i juridic poate gasi argumente fericite pen-
tru comentarea unul text de lege. Nimenl nu ar putea
taxa de fantesie juridica argumentarea. FAA, indoiala ca
argumentarea trebue 0, conlie In sine ni§te permise ju-
ridice incontestabile.
Dar daca acest mod de argumentare este permis,
este chiar de recomandat In orI-ce cestiunl de aceasta
natura ce am precisat mal sus. Argumentarea ce s'ar
face In felul acesta, asupra unel cestiunl de drept vechill
istoric este neserioasa, anti-juridica. Un text de drept
vechit ale carel originl nu sunt cunoscute este tot atat
de interesant unul jurist, ca §i o piatra pentru un mine-
ralog. Ce ar 4ice cine-va de un mineralog care fara sa
observe §i sa analiseze constitutia fisica §i chimica a
unel pietre, de o data farti sA maI fi vèçlut vreo data o
asemenea piatra care ar presinta caractere ce s'ar dife-
rentia In mod patent de pietrele.similare ar Indrbsni sail
dea parerea, luandu-se numal dup. un singur element
de convingere and tocmal acel element nu ar fi de na-
tura a individualisa lucrul. Fara Indoiala ca acel mine-
ralog ar Inceta sil mal fie taxat de om de §tiinta a de un
glumet r'éti inspirat, care ar voi sa Inlature metoadele de
investigatiune §tiintifica §i sa pue in loc, aprecien l per-
sonale care nu ar putea sa resiste cele mal elementare
cercetarl §tiintifice.
Itèmane dar sa ne mal dam seaina de datele ce ni
le-am putut procura asupra acestel cestiunl a dijmel de
www.dacoromanica.ro
 553

sare, posterioare punerei In aplicare a Regulamentului

organic 'Ana la finele epocel de care ne ocupam. Tre-
bue sa aratam ca parerea ce am exprimat de la inceput
ca trebue sa fi existat in contractele de arendare a ocnei,
articol referitor la dijma este pe deplin fondata, de
oare-ce gasim un articol formal care impune cump6ratorilor
indatorirea de a plati proprietarilor de mo§ii cu ocne dijma
din sare saü echivalentul el in bani, in toate contractele
de arendare a ocnelor care s'ati succedat imediat i malt
timp in urma punerel in aplicare a Regulamentulut or-
ganic §i care arata. ca s'a urmat tot ast-fel §i in trecut.
Gasim ast-fel :
Condltii pentru vinOarea otoupului melee. in Printlpatul ValahleT
pe aniT 1 Ghenarle 1835 1838

§ 12. Asemenea sA plAteascA I dreptul proprietAtif

cAtre stApAnif moviilor pe care se lucreazA scoaterea
adicA precum a urmat In trecutil ani, vi anume
pe ilevcare an :
La spitalul SfAntul Panteleimon lei . 4000
La spitalul Coltii 5000
Là mAnAstirea MArginee 1000
LogofAtulul Vasil() de la Rimnic 500
Peste tot 10500
lar pentru ocnele ce se vor deschide de acum bald°
pe alte movii, hotArita platA prin art. 126 al Organi-
cesculd Regulament, adicA cAte parale dougleci la suta
de oca sere ').

Este bine sa ne oprim putin asupra acestui articol

ce gasim in conditiele de arendare a ocnelor. Vedem
mal intal ca el se gase§te trecut printre indatoririle la
earl se obligati cumpèratoril ocnelor, i ca el vine imediat
dupa articolele care hotaresc §i regulamenteaza plata
ca§tiurilor made! ocnelor. Plata dijmel formeaza un a-
daos la pret nu este coprins in pret, de oare-ce pretul
1) An. parl., V, p. I, p. 104.

www.dacoromanica.ro
 554

ce se oblinea se trecea in venitul general al !Arel fall

accesoriele la
Statul stipuleaza in contractele ce incheia cu cum-
pèratoril ocnelor, acest adaos de pret In favoarea pro-
prietarilor in afar& din pret, ca sa nu mal fie silit sa
scada el in urma din sumele ce represintail pretul net,
sumele datorate drept dijma. Aceasta o facea Statul nu
atat In interesul proprietarilor de ocna, ca Intr'al séti
proprifi, de oare-ce Statul direct era tinut fata de pro-
prietaril de ocne. Statul nu putea sa exploateze ocna,
de cat plátind dij ma. Statul nu era proprietar al ocne-
lor, avea numal monopolul exploatarei, pe care 11 pu-
tea ceda unel terte persoane; Ins& nu putea sa exercite
acest monopol de cat sub conditiunea de a plati dijma
din sarea ce se extragea din ocne proprietarilor de ocne.
Inteadev6r art. 12 4ice In mod ciar §i neindoios acest
lucru : Asemenea sti pleiteascd fi dreptul propriettifii di tre
stdpdnii mofiilor, pe care se lucreazd scoaterea stirii, adicti
precum arc urinal in treculif ant fi anume pe fie-care an.
Singura conditie ce se cerea ca un proprietar sa
alb& drept la dijma, era ca pe mo§ia sa sa se lucreze
scoatere de sare. Trimitem la cele arètate de nol asupra
modulul de exploatare a ocnelor In aceasta epoca. Ex-
ploatarea se facea numal inteun singur mod cunoscut,
sub numirea de exploatare prin conurf, §i pentru a se
putea sap in sare aceste conurl sail clopote, se faceail
la suprafata miel gull numite gurI de ocne. Pe acea
vreme nu se putea concepe o lucrare de ocna Inteo
mo§ie fara sa existe o gura de oena la suprafala. De
acea cu drept cuvint articolul çlice : ca dij ma se va plati
sttipd nilor 9nqiilor pe care se lucreazd scoaterea &bit.
Dar articolul mal adaoga : adicd precum ail urmat in
trecujii mi. Safi mal bine Jis conform vechiulul obiceiii.
Nol cunoa§tem care era vechiti obiceifi in epocele an-
terioare. Dar §tim mal mult ca la .finele epocel ante-
www.dacoromanica.ro
 555

rioare, se stabilise obiceiul ca dijma sa, nu se ma! pia-

tease& in natura, ci In bani, §i §tim cat se platea fie-
carui proprietar de ocnil. Ocnele, am vedut ca erail ace-
lea§1 ce s'ail exploatat §i la finele epocei precedente.
Gasim ca sumele ce erail obligati cumperatoril ocnelor
sa plateasca In 1838, sunt identice cu acelea ce tre-
buiati sa plateasca proprietarilor ocnelor la finele pe-
rioadei precedente.
Constatarea aceasta e pretioasa §1 trebue biata In
seama. Intr'adever nu trebue sa uitam ca In ceea-ce pri-
ve§te ocnele lucratoare In momentul alcatuiref Regula-
mentului organic avem un aliniat in art. 126 din Re-
gulament, care dice: Ia?- ocizele de sare care lucreazd
astekli fi pe cdta" vreme vor mai lucra, ?tu sunt supuse
la aceastti nouti legiuire, ci a se folosi numai cu drep-
turile ce le sunt prescrise prin cele de ma inainte docu-
menturi. Ne mal deschidendu-se alte ocne non! pe mo§iile
proprietarilor, s'a urmat inainte ca acemi plata ca Ina-
intea votare! Regulamentului. Putem dice mat mult asupra
acestui punct in tot ce prive§te ocnele ce lucraü in mo-
men tul votare! Regulamentului, acest Regulament nu a avut
nici o influenta, nu a facut, nu a adus nici o schimbare,
§i daca a facut ceva, nu a fost de cat sa consfinteasca
drepturile existente.
Intr'adever, trei ocne erati cunoscute in perioada
precedenta, tot tref gasim lucratoare la 1838. Ocnele nzari
in Vilcea sail Vel Ocna, de unde se platea dijma Spi-
talului Sfintu Panteleimon §i la urma deschidendu-se ocna
§i pe mo§ie vecina vedem ca se platea dij ma §i Logo-
fatului Vasile. Ocna Sid nicul de unde se platea dijma
Spitalului Coltef. Vedem al suma §i in aceasta epoca a
remas fixata la 5000 lei, ca In ultimul timp al perloadei
precedente, cand a fost sporita conform reclamatiunei
Epitropului Manastirel Collet care a virètat ca suma ce
se platea pan& ad i numai corespundea cu adeveratul pret
www.dacoromanica.ro
 556

al sarel ce se datora drept dijma. i in fine ocna Te-

lega de unde se platea dijma Manastirel Marginenl. S'a
continuat a se plati acelea§1 sume ce se platead §i ina-
inte de votarea Regulamentulul, de oare-ce din acelea§1
ocne carI s'allí gasit deschise la votarea Regulamentulul s'a
urmat a se scoate sare §i In urma. Articolul din con-
tract prevede in fine dispositiunea transitorie ca pentru
ocnele ce se vor deschide de ad i lnainte se va aplica
art. 1.26 din Regulamentul organic, care §thn ca fixa ca
pret al dijmel a trel-qecea parte din venitul brut al ocnel.
Este bine sa. facem o ultima observatiune. Pe cánd
am vèqut a Obleasca Adunare a desfiintat cea maI
mare parte din milele de sare acordate la manastirl,
bisericl §i slujball, a mentinut neatinsa dijma de sare
care nu se putea reduce dupa bunul plac, de oare-ce
dijnia de sare este un drept, nu este un har, un dar ce
s'ar fi acordat proprietarulul de ocna. Vom vedea chiar
ca Obleasca Adunare a fost silita sa sporeasca dijma
ceruta de Manastirea Marginen!, In basa vechilor do:
cumenturl. Mal mult vedem ca se plate§te dijma pro-
prietarulul mo§ii cu ocne indeferent de faptul ca pro-
prietarul ar fi un simplu particular mil un stabiliment
de bine-facere, ca Spitalul Coltea §1 cele-Falte manastirI
Contrecha pentru vinzarea moler de sare pe del ad
de la I Deserte 1836-1838')

§ 18. Asemenea va plAti 91 drepturile proprietätii

caro stapanii mo9illor pe care se lucreazi scoaterea
sirii, precum ad urmat 91 in anii trecuti 9i anume pe
fle-care an :
La spitalul Sfintului Panteleim ou lei . . . 4000
La spitatul Coltiei , . 5000
La manastirea Marginen! dou6-spre-zece mil
oca sare In natura O 1000
Report. . 10000

4) An. Parl., op. cit. VI, 1. p. 332.

www.dacoromanica.ro
 557

De reportat . . .10000
LogofAtuluY Vasile de la RImnicul Wee . . 500
LuY Nicolae NespAlatu ot Vol cm/ . . . . 480
DanciuluY Bengeanul 50
Nitulul Roiban 50
Peste tot. . 11.080
lar pentru ocnele ce se vor deschide da acum inainte
pe la alte mo0i, hotirità plati grin art. 126 al Orga-
nicesculul Regulament, mild cate parale dou6-zeci la
suta de oca sere.
Primul contract nu s'a execUtat pe intreg periodul
de trel ant §i vedem ca se face un nog contract pe res-
tul timpulul de doul anl. Si acest noti contract este identic
asupra cestiunel ce ne intereseaza cu cel d'Intaill, gasim
numal ca se spore§te dijma manastirel Ma'rginenI adao-
gandu-se Inca 12.000 oca sare In natura. Vom arëta maI
Ja vale motivul. Mal vedem pe urma figurand §i all!
proprietarl de ocna la Vel ocna din Wm. Aceasta sa
explica prin faptul ca erati mal multi proprietarl inte-
resal! cu cat sporea exploatarea -ocner, deschisa pe mo-
Oa vecina a Spitalulul Sf. Panteleimon :
Conditli pentru vindarea roomier In PrIntipatul ValahleI pe leapte
ad de la 1 Ghenarie 1840 pint( la 31 Deohemvrle 1846 9

Art. 14. Va fi datar si plAteasci fl dreptul pro-

prietitil citre stApinii mo,iilor pe care se atli cele in
finta ocne, dupts cum s'a0 urmat fi in anii trout', fl
va rèspunde pe fie care an, Ind :
La spitalul SfAntuluY Panteleimon le! . . . 4000
La spitalul ColteY , 5000
MAnAstireY MArginenY 12000 oca sare In naturg
In loo §i 1000
Logollitului Vasile de la RAmnicul Wed . 500
Luf Niculae NespAlatul 480
Danciul Benzea de la vel coma 50
Ni t uluY Roiban 50
Peste tot un spre-dece mil opt-decY 11.080

1) An. Parl., IX, 1., p. 323.

www.dacoromanica.ro
 558

lar pentru ocnele ce se vor deschide de acum inainte

pe la alte mop, hotarita prin art. 126 al Regulamentuluf
organic plata, atila cate parale doutillecI la suta de
oca sare.

Cu toate cA se vede oare-care deosebire de redac-

tiune in articolul acesta 14 in raport cu articolele din
contractele anterioare intentia aleatuitorilor r'émAne acea§I.
Nu a voit nimenl sii. schimbe o litera macar din vechile
star de lucruri. De acea DU vom invoca in sprijinul
teseI noastre Imprejurarea ca In primul aliniat se dice
ea plata sa se faca catre stApaniI mo§iilor pe care se alld
cele in filmlet' ocne in loe de : pe care se lucreazd scoa-
tema stirel cum se obijnuia a se dice in precedente con-
tracte, fie in finta pe o mo§ie.
Inteadevèr, prin cuvin tele pe care se alld cele in
fiing ocne trebue a se Intelege ocne lucratoare, de oare-
ce numal ocnelor lucratoare li se conserva denumirea
de ocne in finta. Pe Mg& ca nu credem ca o argumen-
tare literal& ar putea fi de folos pentru lamurirea ces-
tiuneI noastre, dar schimbarea de text poate fi atribuita
schimbaril limbel oficiale la aceastA epoca de rena§tere
a tArilor minarle, dar mal mult finalul acestul alineat
ne aratA ca nu s'a cautat a se introduce vre-o inovatie
de oare-ce termina prin cuvin tele : dupti cm s'ad urinal
# in anii trecuri.
Este bine O, facem o constatare de fapt ca cel putin
pana la finele epoca aproape de care ne ocupan' nu s'a
adus niel o schimbare niel starel de fapt nicl raporturilor
de drept ce a existat In Valahia cu mult inainté de Re-
gulamentul organic. In ceea-ce prive§te ocnele ce erati
in flinta la votarea Regulamentulul organic ele ad con-
tinuat sti fie reglementate de vechile a§ezaminte. Regu-
lamentul organic a fost votat, Insii aplicarea lul nu
s'a facut pentu ocnele deja In lucru. Dispositiunile Re-
www.dacoromanica.ro
 559

gulamentaie nu se vor aplica de cat ocnelor deschise

dupa punerea in aplicare a Regulamentulul organic. De
fapt vedem ca Regulamentul organic cel putin pana la
finele acestel epoce nu poate sa ne dea nicl o lamurire
asupra relatiunilor §i drepturilor ce se na§teaii cu oca-
siunea exploataref ocnelor pentru a le cunonte trebue
sa cercetam vechile a§ezaminte ale tare!. Ob§teasca A-
dunare ca §1 Domnil yaril tu decurs de mal multe secole
a consfintit vechile principil §i drepturl, care am vNut
trag origina nemijloci LA din vechia legisla tie ro-
mana. Prin urmare pentru ocnele ce se lucrad in epoca
de care ne ocupam §i care existaii la votarea Regula-
mentulut, nu trebue sa fie consultate de cat hrisoavele
Domne§t1, cal'! §tim cä aveaii putere de legT fiind date
de DomnI in exercititi puterel lor suverane.
Din toate documentele pe care le-am analisat in
epoca precedenta, resulta dupa cum am putut vedea
dijma din sare se datora proprietarilor de mo§il cu ocne
ca un drept al mo§il, ca un folos din productul saline'
ce se exploata de Stat, care avea monopolul exploataret
ocnelor In Valahia, mal mult §tim ca In Valahia daca
nu de drept dar nict de fapt Statul nu era proprietar
al vre une! ocne. Toate ocnele care s'aii exploatat din
cele mal vechl timpurt ale Valahiel, toate färä nicl o
exceptiune emit pe mo§if particulare.
Statul ca §i Domnia la inceput plate§te dijma de
sare proprietarilor de mo§il cu ocne. Pânä la Regula-
mentul organic dijma de sare se platea in natura calcu-
lata asupra venitulul brut din qece par! una din sarea
in bolovant §i din cea marunta adesea dijma se platea
din trel una. and Domnil stabileaa un alt cuantum de
dijma care se calcula tot asupra venitulul brut, aveall
guija de a explica motivul, am vOut aceasta In epoca
precedenta and ne-am ocupat de documentele Spitalulul
St. Panteleimon pen tru Ocnele mar!.
www.dacoromanica.ro
 560

Domnul aratA ca principiul este de a se plAti dij ma

din çlece bolovanI unul, dar el fAcAnd donatie mo§ia sa
Spitalulul Sf. Panteleimon a hotArAL ca Spitalul sa nu
ja dijma din sare ce i se cuvine ca proprietar al mo§iI
de cAt din 20 bolovanI un bolovan. Am vOut ca aceasta
este singura exceptiune la principiul general al cuantu-
multi' dijmel stabilit la din çlece bolovanl un bolovan.
In realitate aceasta nu este o exceptiune propriti 4isa
la principiù, de oare-ce nu trebue sA uitAm a Domnul
a facut aceastA reducere In momentul daniel ' mo§ieT cu
ocna Spitalului Sf. Panteleimon. Putea WA Indoia15.-sa-I
dea mo§ia Mai dreptul de a lua §i dijma din sare. Prin
urmare putea sa-I dea, §i numal o parte din dijml §i a
opri pentru folosul Domniel o parte. Aceasta a fa-
fAcuro Domnul nu atAt credem noi pentru a da Spita-
lelor un spor de venit numal, ci mal mult dominat de
ideia cA dijma de sare este un folos al mo§ieI §i cum
nu se concepea sa ne dea o mo§ie oprindu-se fructele
ce va produce, tot ast-fel nu s'a creçlut posibil a se
da mo§ie cu ocne fArA a i se da dijma de sare care era
un produs al mo§il.
SA nu uitAm cA era o veche credintA la cel vechl,
cA productul minelor este un fruct al pAmIntulul, care
este nesecabil §i este suficient a treacA un timp oare-care
dupft lncetarea lucrArel mine! pentru ca mina sA, se re-
faca la loc. Acestea sunt atAtea doveçll care aratA care
era principiul fundamental al plAtel dijmeI de sare.
Pe lAngA aceste consideratiunl pe care le-am. Inve-
derat cu date documentare In studitl nostru mai este o
Imprejurare care ne dovede§te cA. dijma de sare se platea
In raport cu sarea ce se extrAgea ca dijma répresénta
o parte alicotft din productul mine! de sare. Asupra a-
cestuI punct atAt timp cAt dijma se platea In naturA
numaI poate fi nicI o disculie, proprietaril luaft dijmA din
10 bolovanI 1 bolovan.
www.dacoromanica.ro
 661

Dar In urma s'ar putea obiecta ca aceasta norma s'a

schimbat, ca se platea o suma de haul ce numal era
In raport cu cantitatea de sare extrasa. Se poate ca In
fapt suma ce se platea drept dijma sa nu mal repre-
sin te exact -echivalentul dijmel In natura. Dar nu trebue
sà uitam care este origina acestul obiceiti, care nu a
filcut de cat sa consacre principiù dreptulul In sine.
Proprietarul primea o suma de haul, dar care era
causa dreptulul WI de a primi dijma din ojece una din sa-
rea ce se extr5gea. S'ar putea 4ice ca suma de banl fiind mal
mica de cat sarea ce ar fi trebuit sa i se dea drept dijma In
natura ca timpul dreptul de dijma al proprietarulul a
fost §tirbit, nu ar mal fi pu tut cere mal mult de cat
suma ce primea, prin urmare aceasta institutie a dijmei
numal corespundea cu timpul vechiulul principiti, §i de
aci consecinta : proprietarilor de ocne nu li se mal platea
In realitate dijma ci o suma fara niel un raport cu sarea
In natura, extrasa, prin urmare fail niel un raport Cu
vre-un drept ce a existat In vechime. Aparentele adesea
ln§eala. Dar pentru a putea rèspunde In mod exact a-
supra acestul punct, trebue sa ne reamintim, cum s'a
stabilit obiceiul de a se plati dijma de sare In banl.
c 3 t i m ca proprietaril primeali bolovanil de sare §i puteail
sal vinçla orl unde ar fi voit.
La lnceput mergeaii lucrurile bine, ocnele nu aveaii
o mare productiune. Sarea Domneasca lua mal mult
drumul peste hotare §i la locurl de deposite pe cand proprie-
taril vindeati sarea la targurile Invecinate. Mal In urrna
sarea domneasca a umplut depositele, targurile, era rés-
pandit& pe la oamenil in credinta, In a§a mare canti-
tate In cat adesea se uita chiar la camara§ie numele ore-
dincerilor. Am vèçlut aceasta in detaliii in cursul studiulul
nostru.
Ce putea sa faca proprietarul, sa vInza sarea ? Ne-
gre§it ea avea acest drept. Dar cul ? la fe-care pas se
www.dacoromanica.ro 87
 562

lovea de camara§ care era mult mal bine armat de cat

dinsul pentru a putea desface In deprirtare sarea. Avènd
la dispositiunea sa un personal numeros §i mal cu seama
avènd principalul mijloc de desfacere, avènd asigurat
transportul. Domnia pun'Ondu-I la dispositie carau§1 care
eraii obligati a face aceste prestatiuni In natura. Pro-
prietarul de ocna vedea sarea gramadindu-se la dinsul
far& a putea sa o vlii4a. Stim ca prejul sarel era fixat
de Domnie §i proprietarul nu putea vinde mal eftin sa-
Yea de cat cu pretul de detaliil ce vindea C6mara§ul.
Singurul debu§eil emit cumpératoril Turd peste hotare,
carora puteail proprietarit sä vlas¡la sarea cu orl-ce pret.
Camara§il Insa pentru a scapa de C011curenla ce li se fa.-
cea la export de catre proprietart, aU propus prpprie-
tarilor ..sa cumpere el sarea pe un pret stabilit in mod
hotarit la Inceputul anulul. Farà indoiala ca acest pret
nu mal corespundea cu valoarea sarel socotita dupa
pretul In detaliii, dar era o suma ce proprietarul pri-
mea In mod regulat, §i nu '1 mai expunea de a tine
mal multt ant sarea Oda ce se gasea vre-un cumpèra-
tor Turc sa o cumpere adesea pe veresie. Cea ce era
aproape egal cu nimio. Ne putènd proprietarul de ocne
sa se despagubeasca de la vre-un Turc In vremile tre-
cute. Adesea Domnia perded sume fabuloase la neguta-
toril Turcl. Ambele parli gasindu-§I interesul s'a stabi-
lit acest obiceiil, care repetandu-se la inceput In fie-care
an, probeaza ca era o tocma ce se stabilea asupra unel
=Anali de sare, prin urmare represinta In mod echi-
valent daca nu exact dijma de sare In natura. Cu vre-
mea pretul se stabilea la cumpërarea ocnelor de catre
cumpèratorul ocnelor ; §i atuncl cand ocnele rèmaneaii
pe seama Domniel de se cautail In credinta, proprietarit
continuail sa primeasca acea§1 suma. Cu cat ocnele
luail o desvoltare mal mare, de fapt, nu de drept, va-
loarea ce primeail proprietaril nu mal corespundea In
www.dacoromanica.ro
 663

mod exact cu dijma de sare In natura. Proprietaril se

gaseat In alternativa sail de a primi suma ce li se ofe-
rea de camarasI sail sa rémaie cu sarea nevInduta, ne
ma' flind aproape posibila vinsjarea In detaliii, iar pentru
export, chiar si camarash adesea se gaseail In situatiunea a
vinçla cum puteati sarea pentru ca si el sa poata face
fata concurentet ce li se putea face din Moldova.
Intre (hush', proprietar de o parte, camarasiI de alta,
intervenea adesea Domnul pentru ca sa restabileasca pe
cat era posibil raportul dintre valoarea sarel de dijma
si pretul ce se da de camarasf. FAil niel o Indoiala
posibila Domnul facea functie de judecator, hotara dupa
cum putea sa aprecieze. Am vqut exemple numeroase
In cursul studiulul nostru (vez1 istoricul drepturilor Eforil
Spitalelor civile asupra ocnelor Slanic) de aceste hota-
rIrl date de DomnI In ultima instanta dup. ce Divanu-
rile sail Logofetil faceati rapoarte asupra cererilor la
Domnif. In toate casurile ce le-am putut afla fara nicl
o exceptiune DomniI Cu toate ea Ingreuiail situaliunea
camarasilor, carl cumpèrail ocnele de la Domnie, ail cau-
tat sa sporeasca pretul dijmel, fac'end'o pe cat puteat
sa devie echivalentul dijmel In natura, cel putin pentru
un timp oare-care pana ce alt Domn dupa reclamatiu-
nea proprietarilor sporea din noil dij ma. Sa nu se uite
ca Domnul nu acorda sporirea ca o gratie, ci hotarirea
sa era o adevèrata hotarlre judecatoreasca, care aprecia
dupa cum putea valoarea dijmeI In natura la care avea
proprietarul drept In raport Cu toate Imprejurarile care
puteati sa modifice pretul.
Pentru a pune eapat acestul arbitrar In judecata,
vine Regulamentul organic si stabileste o plata In raport
cu valoarea real& a dijmel, se calculeaza dijma asupra
venitulur net, care se atine scaçlèndu-se douè din trel partl
si din a treia parte se da a 4ecea parte, cea ce face a
treI-Ocea parte din pretul Wei la gura °cue!. De adi
www.dacoromanica.ro
 564

decurg urmatoarele consecinte. Intal 'In cea ce priveste

ocnele deschise Inainte de Regulamentul organic, pro-
prietaril ocnelor ati drept la plata dijmeI, conform do-
cumentelor consfintite prin Regulament, adica sa fie In
raport cu dijma calculata asupra venituluT brut al ocnel.
Al doilea In cea ce priveste ocnele deschise dupti Regu-
lament, plata dijmel de sare trebue sa fie in conformi-
tate cu art. 126 din regulament ; urmeaza decl a se cal-
cula dijma dupa venitul net conform legel. Intr'un cas
ca si Intealtul suma ce se plateste drept dijma, variaza
dupa productiunea ocnel, si trebue sa represinte valoarea
dijmel de sare dupa pretul sarel fixat la gura one!.
In perioadele trecute am adus, credem destule do-
ve4I prin care sa probarn ca drepturile proprietarilor de
ocna afi fost In tot-d'auna respectate, dar mal malt am
putut sa constatam ca orl de cate or! se iveati diferende
Intre proprietaril de ocna si ciimarasil de ocna, In cea
ce priveste restabilirea raportulut Intre suma ce se platea
drept dijma si valoarea Wei de dijma In natura, pro-
prietaril ad obtinut consfintirea drepturilor lor; facèndu-
se dreptate cererel lor. Acestea sunt pretioase constatarl
pentru trecut pana la Regulamentul organic, dupa Re-
gulamentul organic am gasit noul dove41 de consfintirea
vechilor drepturl ale proprietarilor de ocna. Credem de
cea mat mare utilitate sa reproducem in extenso documen-
tele timpulut asupra cererei Manastiret Mitrginent care in
1835 s'a plcins ca 22U i se platea dipna de sare conform
documentelor sale, precum fi hotarirea 011teftet Adunart
intarite de Domn :

www.dacoromanica.ro
 565

NoT A 1 exan dra Dimitrie Ghl ea W.

Cu Mira LUI DUNINEZEU DOMN A. TOATX TARA ROMINEASCX 1)

'Cinstitei obidnuitet okteW Aduncirf,

Alaturatul In copie raport cu No. 2887, ce ni s'ad

Infati§at de catre Departamentul VisterieY asupra jelbeY
ce ait dat catre Domnia mea cuviosul Archimandrit
Ioachim, n6stavnicul manastireY MarginenY, facAnd ce-
rere de a i se slobo4i cate dou6-spre-ç1ece mi/ oca sare
ce lua mal nainte pomenita manastire ca un drept al
proprietatiY, II trimitem Domnia Mea In cercetarea
cinstiteY Olnte0eY AdunarY, ca luAnd coprinderea in
bagare de seama, sa ne arate a sa chibzuire.
Alexandrn Ghicts
No. 62%
Anal 1885, Dechemvrie 3.
Bucure§t1 p. Seoretarul StatuluT, Arsake

Asta-z! Jo!, Dechemvrie 19, anul 1835, D. Marele

Vistier, ad citit In obicYnuita Ob0easca Adunare, ofi-
sul Mariel sale luY Voda O cu alaturata copie dupa
raportul s6d cu No. 2887 ce ad ticut catre Maria Sa
Voda In pricina a 12.000 oca sare ce cere manastirea
Marginen!, care s'ad depus pe masa Secretarle! Adu-
nare! No. 8.

VIST1ERIA

RAPORT
Prea Incil(ate Doanzne,
Potrivit mi luminata rezolutie a InalOmiY Voastre
data la jaiba Sf. Parinteluf Arhimandrit Ioachim, ne-
stavnicul sfinteY manastirI Marginen!, Vistieria luAnd
In bagare de seama cererea coprinsi Intrinsa vi atin-
1) An. Parl. VI, I, p. 87 0 nrm.
www.dacoromanica.ro
 568

[Inure de a I se slobozi acele cAte 12000 ocA sare ce

lua mal nainte ca un drept al proprietAtii pomenitei sfintel
mAnAstiri, plecat face cunoscut a cu adevdrat i s'all
respuns numituluf nestavnic a nu poate a'! se da
pe viitorime aceasta catatime, pe temeiil a in lista
alcatuita in 04teasca Adunare pentru darea sarif in
natura la vre-o ate-va manastirf §i schiturf, catatimea
ceruta nu se coprinde, ci i se da numaT cate le! una
mie pe an pentru lucrarea ocnef pe a sa proprietate.
Dad, insa ar fi cu dreptate a se lua in bagare de
seam/ atat hrisoavele ce dice a are, cat §i obiceiul
urmat dup6 acestea cu a priimi numaf ate 12000 oca
sare pe an, care se intelege a fi numaT pentru tre-
buinta oamenilor §i vitelor manastiref, guild parerea
Vistierief este ca sa se dea o asemenea cerere a nu-
mituluf nestavnic in cercetarea obicinuitef Obste0eT
AdimarY, ca, Intu ale sale desbaterY, §i cu Intarirea
Ingltimef Voastre, gasindu-se cu cale, sa se adaoge in
pomenita lista pentra darea saref in natura. Anul
1835, Noemvrie 27, No. 2887, Sectia 2-a.

COMISIUNEA FINANTIALX

Cinstiter Obsteqtet Aduniirt,

Potrivit cu otnopnia de supt No. 8 trimisa el spre
cercetarea alaturatelor pe langa dansa ofisul Marief
Sale luf Vodä de supt No. 624, i raportul Departa-
mentuluf Visterief catre InAltimea Sa de supt No. 287
atingtor de cererea ce face prin jaiba nestavnicul
stinteY Manastirf Marginenif pentra 12000 oca sare ce
lua mal inainte pe tot anul de la ocna Telega ca un
drept cuvenit al proprietatif in trebuinta sfintel ma-
nastirl, aduand comisia pe me sus numitul nestavnic,
ati infatiqat ef tref hrisoave Domne§tI 0 anume: Unul
al luf Mate! Voda Basarab din leatul 7143, de anf 201;
altul din leatul 7168, de sant anY 176, a luY Gheorghe.
Ghika Voda, i altul, din leatul 7145, de ant anf 169,
a luT Rada Voda, cate trele coprinOnd cum ca aceasti
www.dacoromanica.ro
 567

ocni Rind pe mo§ia manistirii 1 se di drept a lua din

zece bolovad unul, 1 din losta §1 din sarea mAruntA a
treia parte, pentru trebuinta minAstirii sa facA ori ce
va vrea cu dansa §i fArA a plAti mAnAstirea ceva§ cio-
cAna§llor pentru Mat §i pentru scos, Rind-cA acei cio-
cAna0 se aflA §eptori pe mo§ia sfintd mAnAstiri f i se
scutea pentru aceasta tAiere de dijma §i de clad d'a nu
da la mAnAstire, 0 cu groaznice afuriseniT a nu In-
drasni nimenT pe viitorime sa strice acest aozamant.
De aceea parerea comisiei este ca pentru toate acestea
pe viitorime sa i se dea pe tot anul de la gura ocnei
cite doua-spre-zece mil oca sare 0 cate una mie lei dupi
a sa cerere, spre despagubirea sfinteT manastirl.

No. 14.
Auld 1836, Fevruarie 21.
Grigore Griidisteanu, L Ciimpineann,
Gr. Cantacuzino, loan Oteteliefeanu,
loan C. Roseti.

Prea Iniillate Doanzne,

infatiOndu-se In Ob0easca Adunare ofisul Inaltimft

Voastre cu No. 264 din 3 Dechemvrie trecut al anuluT
1835 0 cu algturatul report In copie cu No. 288'7 al
cinstiteY VistieriT, ating6tor de pretentia ce face Arhi-
mandritul loachim, nestavnicul sfintei mAnAstiri Margi-
ned de a 1 se slobozi cate 12000 mii oca sare pe fle§-
care an, ca un drept al proprietatii. Ob§teasca Adunare
luandu-le in bAgare de seamA coprinderea, atat a ofisului
InAltimei Voastre, cat fi a raportului arAtat mai sus, f i
cercetandu-le cu toata scumpatatea, ari °hit cu cale ca
aceastA cAtAtime de 12000 oca sare, de vreme ce se lua
f i inaintea Regulamentului f I dupA Regulament, sA se ur-
meze §i pe viitorime intocmal §i nestrAmutat, cu a i se
da sfinteT mdngstirf atat 12000 oca sare de la gura
mid, cat 0 cate una mie leY pe iie-care an 0 sa se
tread. 0 In lista ce este pentru darea saril in natura,
pe care Secretaria plecat supune la cuno0inta 0
intarirea Inaltimel Voastre.

Acest de mal sus raport s'ati primit de 04teasca

www.dacoromanica.ro
 568

Adunare dupd cele maT multe glasurY, potrivit ou co-

prinderea paragrafuluf 3 de la art. 48 din Organicescul
.Regulament.
No. 84. Presidentul ObstesteT AduniirT.
Anal 1833, lima Martie 3
Neofig Itiimnio
(Urmeazi alte somnatur1).

Nol Alexandru Dimitrie Ghica W.

CU MILA LUI DUMNEZEU DOMN A TOATX TARA ROM1NEASCX

Cinstitet Obstcgi Aduncirt,

Dupd raportul de la 3 Afartie Cu No. 84, ce ni s'ad

infdtiat supt iscdlitura Prezidentulul 0 a Seoretarid
Obste0eY AdundrY, prin care ni se face cunoscut cd,
bland in bdgare de &wind coprinderea raportului Vis-
tieriei atingator de preferinta ce face cuviosul arhi-
mandrit Ioachim, nestävnicul nand stiret ./Vdryineni de
a i se slobozi cate doud-spre-zece mil' oca sare pe fief.-
care an, ca un drept al proprietAtii, ,i care s'aA fost
infAtifat Obicinuitei Obstepi AdunAri de afro Marele
Vistier pe temeiul ofisului nostru de la 3 Dechemvrie Cu
No. 2887, s'ati gAsit Cu cale ca atat arAtata cAtAtime
de dou6-spre-zece mil' oca sare sa se dea de la gura
ocnei Iii pe viitorime =Bad mAnAstiri cat ;i cate lei
una mie pe firq-care an, trecAndu-se fi in lista ce este
pentru darea Wei in naturA.
'kept aceea primim Domnia Mea de bunA aceastA chib-
zuire a Obsteftei AdunAri pe care o intArim spre urmare
intocmd.
Alexandra Ghica.
No. 165.
Anal 1836, lima Martie 8.
Buenre§tf p. Seeretarul Statulul, Araake.

Astd0 MercurY la 11 Martie 1836, Hanle Vistier

a citit in Obsteafca Adunare ofisul Afdriel Sale lui
Vodii cu No. 155, intdritor asupra pretentiei cuvio-
sului arhimandrit Ioachim, nestavnicul Mdl2dstirei Afdr-
www.dacoromanica.ro
 569

gineni, de a se da pe tot maul cede doue-spre-zece mil

oca sare ca tot drept propriettifii, Mt fi cede lei una
mie, care ofis s'afi depus pe masa Secretariei Aduntiri
No. 95.
Din actele reproduse mal sus, resulta §i sa dove-
de§te din nod §i fail replica posibila ca dijma ce se
platea proprietarulul mo§il cu ocne nu era un dar Dom-
nesc, care putea sa fie acordat sail nu diva placul Dom-
nului, ci era un drept al proprietati! care orl de cate
orl nu era respectat in totul, putea sa fie reclamat pe
cale judecatoreasca.
Din numeroasele exemple ce cunontem acuma vedem
Ca orl de cate orl proprietarul vre-unel ocne a reclamat,
fie dreptul WI In totul, fie numal Intregirea dreptulul
séii, de atatea orl i s'a dat dreptate deplina, de oare-ce
dreptul WI s'a gasit basat pe acte netagaduite care pas-
trail neatinse ni§te principil de drept de mal multe orl
seculare. Nimenl nu a indrasnit n.icI nu 'I-a trecut prin
minte sa se atinga de drepturile proprietarulul de ocna
chiar pe vremurile trecute cand vointa Domnulul era
totul: lege §i dreptate. Cat de u§or ar fi fost Obste§tei
Adunarl sa dea o gre§ita aplicare Regulamentulul organic
care prevedea plata dijmei numai in banl pentru viitor
ca sa respinga cererea Manastirel Marginen! de a i se
plati dijma §i in natura conform vechilor documente.
Obstea§ca Adunare cautand cu scumpaate, cum dice
In adresa sa de la Domn, sail dea seaina de drepturile
Manastirel §i de adevèratele principil ce aft fost cons-
fintite, iar nu confiscate prin Regulament, nu a esitat
sa recunoasca deplina dreptate a Manastirel asupra dij-
mel conform documentelor recunoscute prin art. 1.26 al
Organicesculul Regulament. Hotararea Obste§tel Adunarl
intarite de Domn, este cel mal pretios monument de ju-
risprudenta asupra interpretarel ce trebue sa se dea a-
plicarel principielor ce se gasesc in Regulamentul organic.
www.dacoromanica.ro
 570

Vedem dal% ca orl cat de sbuciumate eraii vremurile

orl cat de mare era a tot puternicia Domnilor in trecut,
am putut constata in decurs de mal multe secole res-
pectul nemarginit ce s'a dat principiulul proprietatel
particulare. Raportandu-ne nu numal la epoca de care
ne ocupam dar §i mal inainte, ne-ar parea, ca ar fi fost
u§or pe acele vremurI pentru Domnie sa conteste pro-
prietarilor de ocne dreptul lor de dijma, atuncl and
proprietarul de ocne ar fi cerut respectarea dreptului sèfi,
fata de a tot puternicia ce ne place sa prbclamam fara
discutie cä ar fi avut Domnul.
SA. nu uitam insa ca era in mintea §i in inima tu-
tulor vie amintirea In primele epoce, ca la inceput pro-
prietarul exploata ocnele singur ca §i mo§ia sa, lua sarea
din ocne dupa cum stringeat roadele pamintulul ce cre§teaii
pe suprafata, §i ca numai in urma domnia 'l-a reservat drep-
tul de a exploata ocnele, platind ins& proprietaruluf dijma
care consfintea dreptul proprietaruluI mo§iel asupra ocnel,
dupa cum platea dijma orl-ce locuitor care muncea vre-
un petec de pamint pe mo§ia vre-unui proprietar din
roadele ce cre§teaii pe pamint ; de asemenea, in epocele
urmatoare, acte emanate de la Domnil 'rarer ail con-
sfintit §i sanctionat vechile drepturl a§a. In cat nu s'a
adus nicl o atingere in decursul secolilor, vechel tradi-
tiunl a dreptuluf a carel obagie am gasit-o In vechia
legislatie romana. din care '§I trage origina.
S'ati intèmplat casurl in care o persoana 'l-a vqut
averea rapita far& umbra de dreptate, dar aceste casurI
ail rèmas isolate ne avénd legatura intre ele; ali rèmas
ni§te exceptiunl regretabile, principiul dreptulul in sine
a rèmas Ins& neatins. Rèsbunarea a fost motivul rapireI
in cele de mal multe orl, nicl o data insa nu s'a rapit
averea altuia sub masca dreptateI, sail nesocotirel prin-
cipielor de drept. In urma vremilor grele ail venit vre-
murl mal lini§tite, Domnl maI bunl all adus dreptate
www.dacoromanica.ro
 571

celor napastuitr, si faceat sa reinvieze sub noua Domnie

principiul nea tins al respectulul dreptuluI de proprietate.
Este ceva Imbucurator sa constatam in trecutul istoric
al poporulul nostru acest cult al traditiunel, care ca un
lant nesfIrsit in yea lega trecutul de present si presentul de
viitor si respectul mare, ce s'a avut pentru drepturile
netagaduite si dreptatea ce se da celor napastuill. De
aceea este bine sa nu uite eel ce alcatuese legl, cel ce
le aplica sat le talmacesc ca ori-ce atingere fie cat de
mica ce s'ar aduce principiulul unul drept de proprie-
tate si credintel ce trebue sa existe in mima fie-caruia
in dreptul sèfi si ca dreptatea trebue sa se faca cand
dreptul ar fi fost nesocotit, ad resunet in inimele tu-
tulor ca si loviturile ce s'ar da boltel pe care sta cladit
intreg edificid social al poporulul, la marirea si intarirea
carul edificiii este datoria fie-caruia sa aduca prinosul
sèii de munca.
Cu aceste cuvinte Incheiem studiul nostru asupra
acesteI epoce. Nu avem nimic de addogat asupra drep-
Nita de dijmei de sare in Moldova. Motivul '1 cunoastem,
nu at fost deschise ocne pe mosii particulare niel in
aceasta epoca. A.vem un text In Regulamentul organic
care asteapta aplicarea sa atuncl and Statul va crede
de euviinta sa deschida si sa, Intinda exploatarea ocnelor
si pe mosil particulare.

www.dacoromanica.ro
 572

XIV
De la inflintarea ServiciuluT Salinelor OA la Miele secoluluT al XIX-lea
1861 pand la finele anului 1899

Idea unireI ambelor larl Valachia §i Moldavia In-

tr'un singur Stat a caret origina dupa uniI istoricl ar
fi tot atat de veche ca §i Inchegarea vietel lor politice,
o gasim consacrata In multe din principiele a§ternute
In Regulamentul Organic, idee mal In urma aplicata, in
mod foarte fericit de Domnul Munteniel Gheorghe Bi-
bescu, prin suprimarea vamilor dintre WI, o vedem In
fine realisata In anul '1859 la finele epocel precedente.
In ceea ce prive§te numal cestiunea de care ne intere-
sail' vom cauta sa. ne dam seama daca Unirea ambelor
tarl intr'un singur Stat a avut vre-o Inrlurire asupra si-
tuatiune1 juridice a ocnelor, lasand cu totul la o parte
orl-ce alte consideratiunl asupra actului Unirel In sine,
aceasta e§ind cu totul din cadrul restrins al acestul stu-
dill. La 1859, comisiunea centrala care se ocupa de toate
cestiunile ce puteail sa intereseze pe ambele WI, vedem
ca ja In cercetare §i acest important venit al ocnelor,
§i emite parerea de a se parasi sistemul arendarel celor
mal importante veniturI ale Statuluf, printre care figura
§i acela al ocnelor, ca fiind prejudiciabil nu numal in-
tereselor contribuabililor, dar §i tesaurulul public. Se
elaboreaza un proect de lege de comisie, prin care se
dispunea ca exploatarea veniturilor indirecte din vamI,
saline, exportatie §i importatie de la expirarea contrac-
telor In curs de executare sa se caute de a dreptul de
guvern. §tim a o asemenea propunere se Meuse §i In
sinul Obste§tel AdunarI dupa votarea RegulamentuluT
organic, In ceca ce prive§te ocnele, care propunere Insa
nu s'a pus In lucrare. De asta data proectul a fost vo-
tat de corpurile legiuitoare §i promulgat prin decretul
www.dacoromanica.ro
 573

Princiar sub No. 332 din 9 Lille 1860. Aceasta lege a

admis principiul in sine al administrarel In regie a ve-
niturilor aratate mai sus, in ceca ce prive.5te Insa ad-
ministrarea §i exploatarea salinelor, vom vedea ca s'a
urmat tot dupa vechile a§ezaminte ce cunoqtem din
epoca precedenta.

§1

Existenta si organisarea lucrgtra (=valor

In acest capitol vom reproduce ca §i In epocele
precedente, datele ce le-am putut culege din di ferilil
scriitori, cari s'ail ocupat de cestiunea ocnelor In ge-
neral. Vom termina acest capitol aratand epoca deschi-
deril actualelor ocne cat §i modul de exploatare Intre-
buintat, de oare-ce §tim ca pe la finele epocel prece-
dente s'a aplicat un not.' sistem de exploatare a ocnelor
cu total necunoscut In trecut.

BON. Ooluinnalui _Vivian, anul 1, No. 13 (1870).

Economia Politic& Ocnele in Romtnia.

In acest articol d. lig§d6A aratg marea importantg

ce presintg pentru noY salinele, ca o mare boggtie
pentru tail.. Aratg productiunea lor In secolul trecut,
citand cifre culese din : Botero, Raicevich, Wilkinson.
Engel, Sulzer 0 Hacquet : spunAnd apoY ca salinele ro.
mine att flout un pas mare din punctul de vedere
technic al extractiu net Aratä concurenta ce ne-o fac
statele vecine : Polonia, Austria, Rusia, av6nd ca de-
buFurY numa/ Turcia 0 Serbia. Pun6nd intrebarea :
Ce-Y de fgcut ?, aduce ca solutiune industria pe§-
teluT 0 a cgrneY grate, marind ast-fel prod ucerea sa-
linarg 0 Inflorind crqterea vitelor.
www.dacoromanica.ro
 674

Carol Kara4loni.Istoricul =Under din Romdnia.f870.

I. Ocnele Mari din Districtul Vâleea. Aceasta sa-
lina se exploateaza prin coltml formall de transport
comercit, pentru Romania-Mica, ca i toate sali-
nele principall ale Austriel (un colt formal are grou-
tate de 40-44 oca, 0 forma paralelopipedica).
Aceasta ocna s'a facut sub Domnitorul Bibescu dupa
sistema prin care Austria regulase salinele el din anul
1790 Incoace pang la anul 1832, compusa de camere
cu tavane, numaf de doul stinjinI largime, fara ca
cerul camerilor sa fie accesibil la verl-un eveniment
neprevNut 0 destructor.
In anul 1852, s'att retras totY mineri/ AustriacY, ne-
mal fiind In stare a o mantui i earl, in timp de
sase anY inaintase aceasta ocna, la care din lipsa son-
dagiulul partial bine nemerit, s'a ivit i greph care
chiar In timpul deschidereT ef, a provocat o multime
de ape de tot felul de_categorii, prin care acest ele-
ment destrucator ameninta intregul stabiliment cu
innecare i cadere ; acest desastru cu atat a devenit
mal primejdios, cu cat personagiul sondator, neav6nd
practica In combinatiunile geognostice, niel n'a putut
efectua vr'un sondagili. general. In timpul acesta (1852)
a venit Domnitorul Barbu tirbeili la Hermanstadt
(Sibiu), cerand In persoana de la Imperatorele Fran-
cisc Ioseph un inginer-miner experimentat in dife-
ritele studil spedale-suterane-salinare ; pentru care
fui ales prin concurs general 0 trimis din postul meli
de Prefect (Administrator) de la salina De0u (intre
Ungaria 0 Transilvania), pe termen de treI anY In ser-
viciul Romaniel, uncle prin reangajarele ulterioare
avui 0 am onoare a servi acesteI natiuuY in timp de
peste 17 anl. Dupa o lupta. de §eapte anI aproape, am
reu0t cu mantuirea acestel saline prin arestantl Ro-
manI liberatl sub garantia mea, de catre fostul cai-
macam Alexandru Ghica nemuritorul patron al sali-
nelor Ore.
Din aceqtY arestantl, mal Inainte foOT ciobanl
plugarY, se afla 0 actualmente apte indivicp 'impar-
t* pe la salinele : Slanicul i Telega inv6tatT pe langa
www.dacoromanica.ro
 575

tot felul de lucrar suterane si la strungarie, tampla-

rie, dulgherie groasa. i subtire, iar actualmente mi-
nerT vestit1 In toatä tara cat i In Transilvania.
II. Salina din Sleinic in, Districtul Prahova. Aceasta
salina., am infiintat'o Indata dapa mantuirea mentio-
nateT saline din VIlcea, care a si esit Intr'adev6r un
cap de opera, precum publica jurnalele i mineriT vi-
sitatorf din strainatate.
Terenul l'am asigurat prin sondagiul general pentru
viitor. Stratificatiunile de huma si peatra, care Imbra-
cisea01 aceasta stanca de sare (de calitate prima. In
toga Europa) le-am reprodus Intr'un tabloti mosaic
compus din petre originale, dap/ inclinatiile lor na-
turale, i trimitandu-1 maY pe urma la Expositiunea
din Paris, si care model merita atentiunea geologilor
experimentatY, fiind ceva rar In terenurile salinelor ce
studiul geologilor experimentatT a descoperit pana In
acest timp In toatä lamea cunoscuta.
Prin sondagiul general, am descoperit situatiunea
esactei a culcquluì de sare in cestiune prin care s'a
areitat cinci locuri susceptibili pentru cdte o oca sis-
tematicei, din care fie-fi care asigurd o exploatatie de
17-20 milioane oca anual, pe o duratel de peste un
secol. Mal pe urma, dupa ce am terminat mentionata
lucrare, am cerut o comisiune ca sä aleaga unul din
aceste cind local% comisiunea, era compusa de D-1.
Petre Poenaru si D. General Flores= care a fi ales
un punct pe care se Vet ocna actuald, de o duratel
130 ani en lisa exploatatiune de 17 milioane oca.
Aceasta. Ocna, am facut'o dupa maniera cea mal
moderna, cu tavanurT de sase stInjenT In bona, spre
a da o imensa resistenta la presiunea stratificatiunilor
superpuse de greutate peste mif de milioane de maje
(a 44 oca pe maje). Aceasta ocna se Intinde Intre
Aar/ ascunse sub pamInt; are doué gwr'i de exploa-
tatie, fi una de intrare numita : Moldova si Romania,
care se unesc prin camera principala St. Alexandra.
Camera principala a doua, se numeste St. Carol,
din care se vor deschide maT pe "Irmä peste cate-va
zecimT, Inca alte doua camere tot principale, i sunt
sigur cà urmasiT mef inginerY minen Y experimentatf
www.dacoromanica.ro
 576

nu se vor Intdlni cu verT un obstacol supteran nein-

vingibil la aceasta deschidere, precum 'ml area direc-
tiunea §i tecstura stratificatiunilor de sare 0 de hum&
superpuse, care tree din Ungaria 0 Transilvania prin
aceasta. tara, 0 pe care am avut ocasiune a studia 0
combina Intr'un timp de 34 de anY, prin o continua
lupta cu obstacole destructoare, caro ataca In acest
timp ocnele In Ungaria, Transilvania 0 Romania.
Aceasta salina merita ca totT D-niT SuperiorY, In-
sarcinatY cu comanda salinelor, sa vie la facia lo-
culuT spre a face un studia complect, citand mal
Inainte interpretatiunT asupra numeroaselor planurl
prin care am Infintat aceasta ocna de primul rang
intre numeroasele devastatiunl, excavatiunT 0 alte
spalaturT, rIurT, ce se ascund sub spinarea sareT In
vecinatatea mentionateT ocne : 0 cred a vor fi In-
cantatT, (precum a fost 0 Maria sa Domnitorul, care
In mal multe randurf a visitat (west tesaur al
unde arta suterana se desvolta. In marimea el.
térei)
Aceasta revisiune va avea o valoare cu atat mal mare
inaintea adev6rati1or RomAnT, Cu cat toate executarile
le-am facut numaT prin foOiT arestantY, call inaintea
venireT mele in tara, eraa oamenT perdutT pentru so-
cietate, iar actualmente sunt ni§te uvrierT bravY 0
recunoscatorf atat guvernuluT, cat 0 persoand mole;
cacT 'i-am ridicat din pulbere la un sublim grad de
respect inaintea opiniuneT publice.
Ace§tY bray/ ucenicY se bucura pe langa o ruting
In diferite IneseriT §i cu oare-care stare materiala ;
fiind-ca prin §coala mea de DuminicT 0 sarbatorl,
i-am retras din carciumT In atelierul moral §i de In-
v6tatura.
Ina in anul trecut am pus In lucrare transjor-
marea ambelor ocne vedi dupd sistenzul cel mai mo-
dern, ca sd fle fi o ocnei de reservei pe 142zget mentio-
nata ocnd sistematicil, care deja a ajuns in addnci-
mea in care colosala Signed de sare, se manifestei in
calitatea ei cea nzai sublimii in toatei Europa.
III Salina Telega. In anal 1852, am geisit la
aceastei salinci done' ocne veal, adtinci pdnei la 80 sttn-
jeni fi lucrate dupti forma conic& Un lucru adev6rat
www.dacoromanica.ro
 57fi

ingrozitor. Sute, 0 sute arestantY ad gAsit mormintul

lor prin cAderea dupA scArT legate una de alta per-
pendicularmente, prin ciocAna0T nenorocitT in-
trad j e0an din ocne. Una dintre aceste ocne nu-
mitA : Ocna de jos era hotAritA pentru arestantY, fiind
sarea foarte amestecatA cu piatrA de ipsus i pAmInt,
pe cand cea mal spatioasA, era atacatA de apA,
care ivinduse pe perete Inteo adancime de 57 stAn -
jenT, amenintA cAderea i Inceta.rea de exploatatiune.
Spre a IntAmpina aceastA lipsg, am deschis prin D-nd
Administrator actual, Ion Cariagdi, o ocnitA vremel-
nica tare patru ocne vechY mecate. Apele amenintA-
toare le-am oprit la visa ocnA de sus, prin lipiele
zUgazurile compuse din pAmInt artificial numaT
Dumnezed §tie cu cAte pericole i strApAturT am tinut
exploatatiunea intr'un timp de peste 16 anY, fiind ex-
pus adeseorT la pericole de viatA In aceste ocne In-
grozitoare, la care operatiune o datA totT ciocAna0T
adjutorT erati atAt de InspAimantatT In cAt numaT
singur vAtaf bAten numit : Gheoghe VAtafu, a avut
curagiul a conlucra cu subsemnatul la Infintarea zg-
gazuluT artificial prin care s'a 'stAmpArat cursul ape-
lor In ocng.
Mai pe urmd la expirarea termenului de anteprisa,
D-lor fratii Ghermani, a vend salinele sub comanda
guvernului, pe cdnd s'a gi decis deschiderea une oc-
Idle sistematice, dard prin intrigile (la care am fost
tot mere'd expus in aceastd ((INV s'a hotdra't cagurele
de extractiune fi de intrare sit se facd dupd maniera
veche tiirdneascd; find-cd aceastd lucrare costa timp
cheltuiald mai putind ; iard taranele fi cele-7-alte
stabilimente interioare sd se foal sisten2aticefte sub
comanda mea. Subscrisul, am fAcut destule demon-
stratinnI ca stAnca sAreT fiind devastatA cu totul prin
exploatatiile vechT barbare, numaT este susceptibilA
pentru ghizdurT i alte asemenea lucrArT rutinare ; iarg
decisiunea MinisterialA tot s'a Mutt In toatti regula
(precum se vede In dosarele atingoare). Ast-fel i ed
m'am retras din aceste lupte de cancelarie, spre a
vedea cu durere de inimA, ruina In care a 0 intrat
aceastA ocnitd de reservA.
88
www.dacoromanica.ro
 578

Et am dat instractiele cele me exacte i temeinice,

dar mal pe urma fiind trimis In Moldova, numal tit
ce s'a Mont ca aceasta delicata lucrare In timp de
peste un an de 4i1e.
Orl-ce introducere nou6 se Intalnqte cu obstacole,
cacl ca lucrarea salinelor, niel o afacere In Romania,
n'a avut me multe piedicY, causate negrOt din di-
ferite intrigY.
IV. Bran Om in Ifoldova. Aceasta Salina, n'a
fost comandata prin subscrisul. In timp de vre-opt
anl s'a Inceput cu mare tapagia un tunel orisontal,
care pana la terminarea lul s'a i surpat de sine-0;
Alto lucrarY radicale Inca pang astasp, nu s'a facut
dupa care ar fi posibil O. se inceapa veg-o lucrare cu
siguranta cel putin n'am v6I;lut nimio §tiintific O.
practic, unde a ajuns la acest pima prin gaurirT In
pamint In timp de noug anT.

Starea ocnelor descrise de Carat§ioni se raporta mat

mult epocel trecute, am reprodus totu§I aceasta lucrare
in acest capitol de oare-ce se ocupa §i In parte de ultima
perioada. Lasand la o parte laudele ce'§I aduce singur
Inginerul diriginte al salinelor de pe vremurI. Istoricul
facut de Carat§ioni. nu este lipsit de interes. SalinaSla-
nicul, acest tesaur al tare! dup. cum o nume§te dansul,
face obiectul principalel mele preocupatiunl. Stratul de
sare fiind imens, vedem ca salina s'a pretat mal bine
modificarilor §tiintifice ale modurilor nouI de exploatare ; a
putut sa iasa un adevèrat cap de opera. Critica nemi-
loasa ce o face Insa Carat§ioni lucrarilor premergkorilor
s61 §i vecheI metoade de exploatare este In parte ne-
dreapta. Din cuvintele lul Carat§ioni, din ideea sa domi-
nanta, gasim germenul aceleI preocuparI, care incontes-
tabil pe campul arte! §i esteticeI a dat roade frumoase
In secolul trecut, dar care adesea a avut insuficiente re-
sultate pe terenul economic atuncl and nu a fost causa
primordiala a desastrulul financiar a multor Inireprinderl.
www.dacoromanica.ro
 579

Intreprinderile industriale §i comerciale sufera tot

atat de mult de exces de lucrurl artistice In sensul cel
maI larg al cuvintului, dupa cum sufera adesea de o in-
suficienta alcatuire. Ca §i plantele pier adesea de prea
mult soare, prea multa lumina §i caldura, care le isto-
ve§te, le sleie§te fOra de vreme sugl yield lor, dupa
cum gerul prea mare le stinge viata. Se pot cre§te plante
In mod artificial §i in alte clime de cat acelea ale ori-
ginel lor atuncl cand se studiaza ,sit se imita de aproape
natura, tot ast-fel na§terea, cre§terea §i desvoltarea unel
intreprinderl industriale §i comerciale nu poate vietui §i
da roade de cat studiandu-se de aproape natura fireasca
a lucrurilor, tinèndu-se seama in mod scrupulos de tinta
de obiectul ce urnaare§te ori-ce intreprindere. Este foarte
regretabil ca arta §i utilitatea practica rare orl
dat mana de ajutor pentru a aduce la bun liman vre-6
intreprindere. S'a scapat de multe orl din vedere ca In
cestiunl de asemenea materie, arta pentru arta nu este
permisa, ceea-ce trebue urmarit In principal, daca nu
exclusiv este arta practica. Carat§ioni critica cu Inver-
§unare vechiul metod prin groape, ideea artistic& '1 u-
mare§te inteatat la cat nu cauta sall dea seama de im-
prejurarile de tot felul care ail impus pentru multa vreme
in timp de secole acel metod.
Nu le vom analisa pe toate ; unul ne este suficient
pentru. a putea constata ca cel putin in parte critica ge-
nerala far& esceptie ce face este neintemeiata. Inteadev6r
d6nsul constata ca gismentele groase de sare se gasesc
coprinse la noi in tara intre riurl §i ape suterane ; prin
urmare o stInca de sare, un bloc imens inconjurat de
rlurl suterane. Oil-ce ar putea 4ice cel mal ingenios in-
giner §i om de arta modul cel mal practic de exploatat
aceasta stinca este de a ataca de-a dreptul stincd e§ita
la suprafata, de a lasa un parete gros resistent in acel
bloc de sare in contra apelor In care se va sapa incetul
www.dacoromanica.ro
 580

eu incetul o escavatiune de exploatare a gismentulul de

sare. Se poate ca modul sa nu fie artistic; o groapa, in
forma de clopot resturnat nu are ce desfata privirea,
dar o lucrare conceputa In acel mod Invedereaza ca
oamenil de pe vremurl cuno§teall mal de aproape natura
lucrurilor, cereail dg la ea povete, §i and natura le a-
rata obstacole ; ingeniositatea lor consista tocmal In a evita
acele piedecT, care erail pe vremurl aproape
de combatut, in loe sa intre in lupta cu elementele care
adesea '§I ma' r6sbuna in mod infrico§at In contra celor
prea semetl §i despretuitorI.
Fara indoiala ca metodul galeriilor de exploatare a
unel saline este din punct de vedere artistic ceva feeric,
in cea ce prive§te msa greuta tile de constructie §i In-
trelinere in contra elementelor distrug6toare suterane, nu
poate fi comparat simplului metod prin gropT, mal ca
seama in vremea veche and omul nu avea la indemana
puternicele ma§inl ca ajutorul carora lupta In present
adesea in mod victorios in contra elementelor.
Din descrierea ce face Carat§ioni Saline' Telega ve-
dem ca la Inceput combinat ambele sisteme de ex-
ploatare, s'aii pastrat de la vechiul metod gura de ocna
§i puturile de estractiune, iar In loo de groapa ocie!
(ocna propriii Oisa) introdus galeriile de exploatare.
Trebue sa retinem acest punct, aceasta constatare de
fapt, de oare-ce ne dovede§te Inca o data cat de §ubreda
§i absurda este teoria care face sa, depinda drepturile
de proprietate a proprietarului suprafetel asupra sarel
din sub sol de infinitele sisteme de exploatare datorite
unele ingeniositatel inginerilor, din care unele sisteme de
exploatare modificate §i adoptate configuratiunilor §i com-
positiuneI de tot felul a terenurilor in care se gasesce
vre-un gisment de sare, in fine unele sisteme datorite
dupa cum ne arata Carat§ioni intrigilor de tot felul.

www.dacoromanica.ro
 581

D-nul Carol Caratvioni vi Sa linele Rongine Brofurd

apdrutd prin inifiatica fi spesele Unta insemnat numer
de Romelni, andel ai Domnului Oaratfioni
Oenele veda. Daca unir oamenr corespund Cu
objectele ce arata, apor numele ama', precum se de.
monstr i in notita de mar jos, este cel mar bine ales
pentru forma ce se da In vechime acelor visuine
care se aruncati nenorocitir condamnatl din Romania.

lati derivatiunea acestul nume :

Din numele de achochin4 (locasti de sobolanT) Rominul a scos
litera 8 si a format apol numele cochini, atta cocina (locasi de
poroT) ; si din acesta mal scoOnd pe o de la inceput si pe i, a
format, in fine, numele oona (locasti de °sin« pentru oamenT.)
Va si dici, inventatoril ocnelor (scobiturl adincT çi intunecoase,
Monte in plimint) sunt sobolaniT, i omul '1-a imitat. DecT, numele
ocrui este sinonim ou acochina sobolanilor i °u cocina porcilor ;
ast-fel, condamnatil din ocne orati considerag ca acole animale,
avênd asemenea locuinte.

Se poate ea °cuele sa fi fost scobite cu scopul prin-

cipal de a scoate sarea, cand acoasta nu se mal afla
pe suprafacia solulur, de §i atat forma lor cat i mo-
dul de exploatare nu eorespundea catu0 de putin cu
asemenea scop, din causa negre0t, a lipser de artd ;
darl nu e mar putin adev6rat ea la formarea oenelor
ideea de a face dintrInsele un penitentiar Infiorator
a fost cel putin o conditiune, precum se doved*e din
Insql aspectul lor ingrozitor, i mal ales din trata-
mentul ce se da condamnatilor.
Insu0 numele de ocnä ne poate servi de argument
despre combinarea ideier de ocne pentru exploatarea
sarer cu ideia de oene pentru penitentia ; egcr, tAranir
roman't numese oene i alto gropl aclama §i
acesta e euvantul pentru care el zic ocna de
sare ca s'o deosibeascg, de alte oene. «Al fi facut o
omita de bordeig dice un ttiran altuia, cand voeF,ite
ar ridicula opera. Taranir mal zic ornitd i chiar co-
§ulur de la bordeit cand e prea lung §i prea larg la
c,apul despre vatra. i prin urmare, fiind-cä bordeiul
intunecos i coqul ce facea fum sunt pentru cer ce §ed
inteinsul un loe de chin, de aceea §i. este, In bite-
www.dacoromanica.ro
 582

lesul taran alul un loc de chin oe,na de sare, facutit

negreOt mal in urma bordeiulul i acesta mal In urma
scochine.

Nu ramane clara, niel o Indoiala despre identitatea

ce a exista Intre scopul d'a se exploata sarea i Intre .
acela d'a servi a,cele scodine ca de fobolani pentru
locw de °Anda.
Ceca-ce mal l'arruine de adaugat, pe Muga cele ara-
tate me sus, este ea pedeapsa cu ocna era de doua
grade: unil condamnatY se aruncan In ocna lucrativa,
altil, destinatl ayi pierde viata mal curand, se a-
runcan In ocna pdrdsitd, lucru care Intare0e §i mal
mult ideia ca °cuele eran de la formarea lor destinate
pentru penitentiar riguros, corespunptor cu starea de
inapoiere a cultureY spirituale i a inimeY.
Cat pentru aspectul acestor cocine de °antela, privit
din toate punctele de vedere, el represinta pe acel al
unul ynormant ce fácea A. ti se sburleasca parul In
cap i sa-tl arunce In corp acele sagetY fioroase ce te
fac clantane dinta de grozavele cutremarart
Imaginatiwaea cea mal fecunda a omulul ar ramanea
neproductivk daca s'ar Incerca sa schiteze macar ta-
bloul unuY asemenea mormant secur In care, o datit
aruncatl de vil, nenorocitil condamnatl, torturatI prin
efectul gazilor i elementelor subterane, nabu§ite, a-
vean. necesitate urgenta numal de eiocliY ca sa-1 trans-
porte Intr'un non mormInt. Cu toate cit foarte adesea
Insag cena devenea eternul lor mormInt, surpandu-se
peste dar0, san cutropindu-1 undele apelor subterane.
Ca forind, ocnele vechY eran scobite fara nicY o re-
gulit san precautiune. Singurul plan era de a se face
o scobitura strimta la gura Qi cuptorita In directiunea
vinelor de sare. Durata era In voia natureY ; adica,
une-orl pana calad apele inlesneati desbinarea bolteY ea
sit cada. In fund, fara veste, mal a desea peste neno-
rocitil condamnatY ; alte orY pana calad apele subte-
rane gasean loe ca In cate-va minute sa umple Intreaga
scorbora. Aceasta se §tie §i se dovede§te qi din deselo
multele oca° parasito orl astupate cu daramaturl
san cu opa.
www.dacoromanica.ro
 583

Ca modu de exploatare, sarea se taie in bolovanY de

orT-ce marime 0 de orT-ce formA, dui)/ cum convenea
mal lesne ciocana0lor ; i ast-fel in lipsä de arta la
Mat, sarea mgrunta, care de ordinar este mult
efting i intransportabila In alte WY, forma cantitate
enorma, ceea-ce causa o mare paguba pentru Stat.
Atat de multa e0a sare marunta In cat acoperea in
mare grosime stratele puse In exploatare, i ast-fel
trebuia scoasa afar/ pentru inlesnirea operatiunilor,
formand mar/ grgmeIT ce staA i azY.
In aceasta stare primitiva s'afl aflat toate ocnele din
Romania de dincoace de Milcov, pana la Domnia Bi-
besculuY ; cand precum vom vedea mal la vale, s'aif
%cut primele IncercarT pentru transformarea ocnelor
In saline.
Incercarea Insa, n'a rau0t ; 0 de aceea niel cä putem
pune inceputul epoceT salinelor sistematice In Romania
de cat de la aducerea lor in stare de care d-nu Carol
Carat0oni. (In partea finala bropra reproduce aproape
In totul istoricul salinelor datorit luT Carol Carat§oni.)

Aceasta bropra opera lui T. Pascal, profesor in Bu-

cure§LT, dup. cura reiesa dintr'o scrisoare adresata lul C.
Carat§oni §i publicata In loo de dedicatie, are interesul
sèti. Gasim In lucrare date asupra stare! lucrare! ocne-
lor §i metoadelor intrebuintate de pe vremurl, dar partea
care formeaza caracteristica acestel bro§urf este incon-
testabil incerarea stabilirel etimologiel cuvèntulul de ocnti,
originel §i motivului deschideref ocnelor.
Asupra teorief etimologice a onorabiluluf profesor
T. Pascal §i asupra teoril motivelor §1 originel deschiderel
oCnelor ar trebai sa cugete mult cel-ce cu atAta
rinta ca §i onor. nostru profesor,poate llama! Inv&
tator, sa serva numal de irnaginatie in loo de cercetarl
Istorice §i investigatiunl §tiintifice pentru a crea dupui
plac nonl teoril istorice de drept, asupra unor cestiuni
carora nu ail bine-voit sa acorde aten tiunea until studiti
serios.
www.dacoromanica.ro
 4584

Gr. G. Tocilescu. Industria sarei in Rominia, schztd

economico-statisticti. Columna lid Traian, Anul V, No. 7,
(1874), pag. 185 188.

§ 1. Istoricul
Cea maY importanta exploatatiune minerald intre-
prima In Romania este a sarei geme, care constitue
un monopol in favoarea Statulu!. Aceasta exploata-
tiune dateaza la noï din timpurile cele ma! veal!.
Sistemul de estractiune al saril a fost d'intliti, nea-
pArat din cele maY primitive.
Raicewich, care a visitat Romania pe la 1760, ra-
poartA urmtitoarele In calatoria sa :
Minele de sare se sapa foarte adanc, etc.... (copiat
deja dupa original).
Productul saril a fost tot-d'a-una, dupa capitatiune,
partea cea mal ponderoasä a recetel fiscale.
La 1750 el aducea Munteniel din arenda 90.000 1. v.
a 1766 * 1 P 11 3 150.000 a a
* 1782 a a I * 3 300.000 3 3
3 1820 3 a * a 3 600.000 a a
a 1836 a a a a 3 2.500.000 a
Salinele din Moldova erati arendate :
La 1785 300.000 1. v.
a 1827 212.000 a ,
1834 850.000 a a
a 1839 765.000 a a
a 1842 1.200.000 a
a 1846 1.650.000 a
a 1850 1.700.000 3 *
Pretul cu care se vindea sarea Inainte de 1700 era
de 20 parale suta de oca. La 1700 pentru 3 oca se
platea o para ; iar la porturT suta de oca se vindea
cu 44 parale, pentru Serbia 50 parale. In 1775 s'ati
scos 25.000.000 oca sare flume In Muntenia. Din a-
ceasta, In tara se consuma 3 milioane, ir restul se
exporta. La 1836 estractinnea s'a ridicat la 30.000.000
kilograme.
Ping la 1860 minele de sare aü fost arendate. De
la aceasta data sistemul de administratiune este re-

www.dacoromanica.ro
 585

gia, basata pe legea din Tillie 1860. Cu aceasta epoca

se introduc treptat amelioratiunY In sistemul de estrac-
tune, guvernul creftnd un corp de inginerY de mine,
caro a Intreprins In aceasta ramura lacrar regulate.

§ 2. Oonstitugunea geologial a terenurilor salifere

Unicul studitt geologic mal interesant, caro s'a M.
cut asupra terenurilor salifere In RomInia, este al D-luY
Math. Draghiceanu, pe care acum 11 dete in parte pu-
blicatie
Ne servim prim urmare de dinsul In mare parte.
Simi central al muntilor CarpatT este constituit din
conglomerat i calcar numulitic, sisturY i gresiY car-
patice sat flysch.
La picioarele muntilor, ca continuatiune a acestor
formatiunY tertiare vechY, care apartin eocenuluY, tot
sistemul coloanelor intermediare consista In straturl
ale tertiaruluY medit, care arata sarea In Muntenia In
treY liniI paralele : cea d'intIit i cea mal de nord tre-
ce prin salinele de la Slanic, gismentele de la Buz60.
R1mnicu-Sarat; cea medie prin Ocna-Mare, Cimpina
Telega ; i cea me de sud prin Tirgovi§te i Bai-
cot Aceste straturl ale tertiaruluY mediti sat miocen
Incep la basa prin argilurY friabile verzuì sat cenusiY,
care contin nodule de gips, d'asupra sunt marne ver-
zuY sag rosatice mal mult sat maY putin compacte,
nisipurY verzuY, argile mal mult sat maY putin sistoase
congeriane, nisipurl galbene cu sat fara gresie ma-
melonart satt stratificata, i cate-odata marne albe.
Starea formatiuneY salifere consta In sare, argil sali-
fer, gips ordinar i anidrit. Coloarea dominanta a sareY
este vinata, precum la Ocnele-MarY (distr.1711cea), Te-
lega (Prahova) si TIrgu Ocna (Bacat) i mal rar este
alba curat, precum e In Ocnele vechY de la Slanic
(Prahova).
Sarea se gaseste In stare de disolutiune In isvoa-
rele sarate; dar starea dominanta a el e in straturY
regulate, care constitue o masa compacta patrunsa
prin vine subtirY de argil vinat sad cenusit si nodule
de gips.

www.dacoromanica.ro
 588

§ 3. ilfinele de sare exploaiale.

Cuele de sare apar maY cu seama pe colinele dis-
trictelor VIlcea, Prahova, Buz6ti, RImnicu-Sa.rat, Putna,
Bacaa §i Neamtu. Exploatatiunea se face Irisa in pa-
tru locurY : Ocnele-ilfari din VIlcea, §i Doftana
din Prahova, Ocna din Bacaq.
1. Ocnele-Jfark Salina aceasta este situata In valea
Suhwthg, la nordul ora.§eluluY numit Ocnita In co-
muna Ocnele-MarT, pl. Ocolul, pe proprietate particu-
lara. Ea pare o adev&ata opera de architectura, gra-
tie renumituluT inginer Foyt, care In 1845 a inau-
gurat aci sistemul de exploatatiune prin stalpT i ga-
leries
Exploatatiunea se face prin dou6 galeriT principal°
alte 2 transversale, care se Incrucipazä cu cele
d'int1T, avAnd o largime de 35 metre.
Sunt dona puturT de extractiune i un pu t cu sca.r1,
e,are strabat aproape 26 m. de stratificatiunT Omán-
toase §i 18 m. de sare In stand,.
Asecarea minel se face prin o galerie de apä prac-
ticatä in stratificatiunile parnIntoase i prin galerie
circumscrisa fie-caruT put. Apele se scot cu hardae puse
In mi§care de crivace (treuil) sati cu pompa.
Cantitatile extrase de la aceste saline sunt :
Auul 1867 . , 10.000.000 ocale
1868 11.067.010 *

1869
1870 ..... . .
11.536.760
9.047.478
Din aceasta suma, 767.502 ocale s'ab. exportat In
*

1870. Num6rul lucratorilor IntrebuintatT la extractiunea

sareT este de 340.

2. Salina Doftana. Aceasta salina poseda 2 puturY

de extractiune, munite de dou6 manege In bune con-
ditiunT de constructiune i acoperite fie-care de un
bastiment rectangular. Adancimea de extractiune este
aproape de 60 m. Cantitatea extrasa In 1870 a fost
de 6.754.830 oca, iar num6ru1 lucratorilor 360.

3. 8alinele Sleinic: Ad se afla o salina sistematica

www.dacoromanica.ro
 587

la o dista* de 1 kil. 1/, de vechilo saline de ex-

ploatatiune. Sarea exploatata in salina sistematicä este
atat de argiloasa, In cal consumatoriY refusa d'a o
cumpara; vénçlarea din aceasta. sare se urca abia la 300
tone pe au. Salina aceasta are dona puturT de extrae-
tiune i unul cu scarY.
Vechile saline consta in dona escavatiunI ovale in-
cunjura.te de lucra.rile numite transformatiune, adica
exploatatiunY sistematice prin stalpY i galerie, des-
chis.e la vecinatatea vechilor escavatiunY §i carY n'ad
de comun cu acestea de cat puturile de extractiune.
Ele ad treY galeriI i patru puturl do extractiune cu
doua manege de extractiune.
Escavatiunea din deal are trel putur/ de extractiune,
numaY unul tusa. functioneaza. In 1870 s'ad extras
5.443.610 oca sare. LucratoriY sunt In numar de 320.
De la ambele saline Doftana §i SlAnic s'ad exploatat :
Anul 1867 20.525.455 ()cale
1869 15.000.000
1870 . 12.198.440

4. Salinele de la Térgu-Oena, plasa Taslau de sus,

districtul Bacad. Aceastä mina este exploatatä la baza
unta munte. Ajung In ea prin o galerie practicata in
mijlocul argilelor. Sarea esto alba. vanata. Adancimea
puturilor e ca la 105 m. ; numarul lucratorilor 780
Cantitatea extrasa a fost :
Ami! 1868 12.003.750 ocale
1869 . . 9. 11.908.285 w

1870 11.627.580 w

§ 4. Metoadele de exploatatiune

Metoada de exploatatiune, intrebuintata in trecut In

salinele noastre, consista. In a merge 20 m. adancime
maximum In sare §i apoY a escava un spatid In for-
ma ovala, aprofundand putin caté putin solul exploa-
tatiuneY. Calad aceste escavatiunY ovale ad primit un
diametru aproape de 50 m., atuncI paretii nu se mal
evaseaza In forma ovalä, ci merg perpendicular, afectand
prin urmare o forma cilindrica. Daca extractiunea de-
www.dacoromanica.ro
 688

venea prea costisitoare din causa adancimel, esca va-

tiunea se lasa In parasire Incepéndu-se alta alaturea
Metoda, care se Intrebuinteaza azl la Ocnele-Marl §i
Doftana i care e chemata a opera transformatiunea
vechelor saline de la Slanic 0 Térgu-Ocna, este me-
toda prin stall)/ 0 galerie, inaugurata pentru prima
oara In Romania de celebru inginer Foyt in 1845.
Exploatatiunea se face numal In solul galeriilor. Sa-
rea se tae cu ciocanul, care este in forma unuY con
foarte ascutit In fer d'aproape 3kg.5, purtand un ma-
ner subtire de lema, pe care ciocana§ul ill apnea pe
la capata/ cu amAndou6 mainile, caul tae Cu dansul.
Puturile, pe uncle se face estractiunea, sunt cuvelate
In lema, avènd acest cuvelegiti drept baza san me-
zam6nt o escavatiune In masa sare/ in forma pira-
midala.
Extractiunea se face prin menaje cu cal In retele
de cablue ce ian numirea de pra§til. La salina Thrgu-
Ocna acest sistem s'a inlocuit cu ma0na ca vapor §i
In curand aceasta se va face la toate salinele.
§ 5. Exportul
Romania a flout i face un comerciti extern insem-
nat ca sarea. Deja In secolul trecut, din 17 milioane
ocale sare ce scoate name Muntenia, In tara se con-
suman 3 milioane, iar restul se exporta.
Serbia, Turcia, Basarabia sunt Odle, cae s'an in-
destulat mal In tot-d'a-una cu sarea romaneasca.
La 1816 concurenta Romanic/ cu Austria devine foarte
simtitoare pentru cea din urmg, a§a ca exportul Aus-
tria° de peste Dunare se Imputing pe jumatate. La 1836
sarea austriaca nu mal trecea de loo In Serbia, fiind-ca
guvernul roman se invoise ca al Serbia a-/ da pe fie-
care au 15 milioane oca sare ca 8 sfantl (7 fr.) suta
de oca. De la 1851 insa, din cause politice Serbia tracta
cu Austria pentru a-1 procura sarea necesara. La 1861
ajunsese a se aduce in Serbia sare tocmaY din Francia.
Jaca cate-va cifre ale exportuluT, pe care le-am cules
din diferite publicatiunY interne 0 externe. In anul 1840
Moldova a exportat 9.500.000 oca sare in Turcia 0 Rusia
in valnare de 3.150.000 lel veebT.
www.dacoromanica.ro
 589

In anul 1844 Serbia a importat sare din Muutenia In

valoare de 2.209.178 franc/. In anal 1850 Moldova a ex -
portat 8-9 milioaue oca In Serbia pe pret de 45 le/
vech/ (17 fr.) snta de oca loco-Serbia ; iar Muntenia
pentru o valoare de 1.754.542 fr. In anul 1851- Moldova a
exportat In Turcia sare in valoare de 2.200.902 leT
8.353.610 oca; In anul 1859 s'a exportat sare in valoare
de 1.752.277 le/ vechY.
Anul 1860 1.464.141 le/ vechT 4.647.063 °cale
1861 3.150.000 » * 10.000.000 »

$ 1862 4.207.550 $ » 15.787.788 »

Exportul In acest an s'a fticut cu 12 sf. (10 fr.) suta
de oca: In tara s'a viuda In consumatiune 21.826.167
oca pe pretul de 20 leY vech/ (7 fr.) suta de oca.
Anul 1863 3.051.750 le/ vech/ 14.700.000 ocale
1864 3.051.750 » 14.700.000
1865 3.761.897 » » 11.942.530
1866 3.357.432 * » 11.512.190
1867 2.357.836 » » 13.949.116
3 1868 1.245.170 francY 12.451.729
1870 8.214.380
1871 exportul sgriY a fost in valoare numaY de
15.656 fr., din cad 793 fr. In Rusia si 14.862 fraile/ In
Turcia.
Tarifa preturilor de consumatiune In tara este acesta :
Sarea din ocnele vechT Sigui° se viuda suta de oca cu
cite le/ 9.50.
Tarifa preturilor de exportatiune este acesta : Sarea
din ocnele Sigui° se viuda suta ca le/ 7.50 si 8.50; sarea
din ocnele Doftana se vinde cu leY 8, 8 50 si 9; sarea
din Ocnele-Marl se vinde cu lel 7, si 7.50 suta ; iar sarea
de la Telega-Ocne se vinde suta cu leY 6.50.
Principalele tirgurY i debuseurY ale sgreY sunt : ora-
ele dun6.rene Galatf, Brgila, Oltenita, GiurgiA, Zimnicea
Bechet.
§ 6. Starea luertitorilor
Numgrul muncitorilor Intrebuintatf la exploatati-
unea Salinelor pe ani/ 1866-1870 a variat Intre 1600
si 2000. La Tirgu-Ocna munca se Indeplineste de o
elasl de qament numitY ru/eta; acestia sunt Inda-
www.dacoromanica.ro
 590

toratI ea pe fie-care Inn/ sa munceasca o saptamIng

Statultg §i In schimbul munceY Statul le da pamint
pentru hrana, lemne pentru Inca'lit i constructiunY
0 'I apara §i de plata contributiuneY, iara acela care
tae sare maY beneficiaza §i cite 20 de banY pentru fie-
care bucata de sare in greutate de 70 oca. Rufeta01
se divid in :
Clasa A5'augailor, care taie sarea ;
Clasa Laturafilor, care transporta lemnele nece-
sare.
Clasa Gurarilor, care stad la gura ocneY, pe uncle
se extrage sarea, wzä odgoanele, ung crevacul.
Clasa Tärbuntafilor, care lucreaza cu miinele In
fundul OcneY ;
Clasa Erghelegiilor sa4 Visitiilor InsarcinatY cu
grija crevacelor ;
Clasa Glodafilor, care transporta sarea pe spinare.
Pe linä ace§tia maY sunt ferarit me0erif lemnarY
petrarit
In cat prive§te cele-l'alte saline, munca se indepli-
ne0e de oamenY libel./ din comunele limitrofe i cu
condamnatI aflatY In penitenciarele stabilite acolo ;
platindu-se celor ce taie sarea, adica ciocanaOlor cite
10 banY de un formal in greutate de 40-44 oca sare,
iar celor Intrebuintati In diferite lucrarY, adicä magla-
§ilor li se platqte We 60 banY ping la 2 fr. pe zi ;
pe ling aceasta muncitoriT liberï sunt scutiti de oaste
0 de contributif directe.
LucratoriY salinelor locuesc In propriele lor locuinte.
ET suntdatorf a veni la munca ocner orY In ce timp
al anulu'Y e trebuinta.
LucrgtoriY salinart clnd n'aq de lucru, se ocupa cu
agricultura.
NicY femeY, nicl copiY nu sunt IntrebuintatY la nicY
o lucrare a Statulut
Nu este Intocmit Inteadins nid un stabiliment, din
care lucratorif sa-0 poata procura obiecte de consu-
matiune cu preturY fixe :
Nu se observa printre lucrator/ boale cu caracter
epidemic, niel asociatiune nu exista intre el, niel vre-
o aplicare catre fapte rele.
www.dacoromanica.ro
 591

§ 7. Transporturile
Trausporturile se fac prin citrilufi Cu tocmeald de
buntt voe, care se aconteazg de cu iarnI prin inadinV
agent/ fiscall. Gratie qoselelor 0 cAilor ferate trans-
portul a devenit mal expeditiv. Sarea se debiteaztt §i
pe loo la Oran); care o transportl in toat6 tara pen-
till a detalia cu pret variabil Intre 5, 10 0 15 parale
ocaua. Exploatatiunea salinelor are un mare viitor In
Rominia, dar de o cam datà las6 de dorit In ce pri-
veqte partea technicl a exploatatiuneT.

Datele din studiul fAcut de D-1 Tocilescu ne sunt

deja cunoscute, luOrarea D-sale fiind o ochire repede a-
supra scriitorilor ce am gasit a s'alí ocupat de ocne
In epocele precedente. Am gasit util de a-1 reproduce pu-
land servi ca un tabloil statistic al exploatarel ocnelor
In decursul vreme1.

M. DrAghiceanu. SaUncle romdne considerate din

patella de vedere geologic, technic fi economic (1874).
«Revista Stiinfificei. Aro. 7, 8, 11, 12, 13, 21, 22,
23, 24. An. V.

Autorui Imparte lucrarea sa in trel pgrtY : partea

geologicl, partea technia qi partea economicA, call
se sub Impart In capitole 7

PARTEA GEOLOGICk

Constitutiunea geologic:I a terenurilor salifere.

Caracterele litologice ale terenurilor salifere.
Modul de formatiune al terenurilor salifere.

PARTEA TECHNICA.

Exploatatiunea salinelor.
Dispositiunl de ameliorare 0 lucrarT de Intreprins.
Lucritrl necesare pentru siguranta salinelor.
www.dacoromanica.ro
 592

PARTEA ECONOMICA

Condiliunile economice ale exploatatiund. Tree

peste partea geologica, pentru a m6 ocupa de partea
technica 0 economicg, facand un mic resumat.
Partea technicii. I. Exploatafiunea salirwlor. Me-
toada de exploatatiune consista a mergQ In sare pana
la 20 m. adancime 0 a escava apoT un spatiti In forma
ovala, al carel peretY se evazeaza In masa saret etc.
Autorul apoT se ocupa cu, conditiunile exploatatiuneT
In fie-care salina Incep8nd ca Salinele marl din Vklcea,
unde metoda de exploatatiun.e este acea prin stalpT
0 galerie, inaugurata de inginerul Foyt pentru intaia
oara la Ocnele-Mart
'Mena sareT se face cu ciocanul. D-1 M. Draghi-
ceanu da toate detaliile moduluT cum lucreaza lucra-
toril pentru a taia sarea.
Salina poseda dou6 puturT de extractiune 0 unul
Cu scart Puturile sunt cuveltate in lemn §i ail In ge-
neral o sectiune rectangulara. de 2 m. pe 2. m. Basa
cuvelagiuluT se nume0e upie. Asecarea mind se face
printr'o galerie de apa practicata In stratificatiunile
pamantoase. Sunt 0 dou6 puturT de apa. Apele swat
scoase cu hardaele puse In mirare de troliurT.
Extractiuna sarel se face prin manege cu cal.
Salina poseda 7 magazii put6nd contine pang la 5
milioane kgr. 0 50 cat
Salina Doftana (Prahova) are 2 puturT de extrac-
tune 0 poate servi ca tip de instalatiune. D-1 Dra-
ghiceanu face descriptiunea instalatiunilor. Metoada
de exploatatiune este cea prin galeriT p erpendiculare
una pe alta in forma uneT crud ; Inaltimea maximum
a galeriilor este de 50 m. Autorul face critica acesteT
metoade de exploatatiune prin escavar/ cruciforme,
apt:A arata cum se poate mb.ri productiunea une sa-
line ; insa nu prin multiplicarea puturilor de extrac-
tiune. Face critica dispositiunilor de asecare.
Salinele Slänic (Prahova). Sarea este cam argiloasa.
Din punctul de vedere al exploatatiund acelea0 in-
conveniente ca la Doftana. Se face descriptia salineT
www.dacoromanica.ro
 593

atat din punetul de vedere al instalatiunilor cat §i a

exploatatiuneT. Peutru transportul sgreT din galeriT la
basa putuluT de extractiune se Intrebuinteaza un fel
de ghiab In scandurT numit "der, dispositiune in-
genioasa, care in urma unuT raport al d-luT Drtighi-
ceanu a fost Inlocuitl printr'un pod d'acropgit.
Abatagiul se execut6 ca la Ocnele-Mari.
Salinele Türgu-Ocna (Bac6A). VechT eseavatiunT ovale ;
s'aA deschis Insa i galeriT pentru o exploatatiune sis-
tematicl. D-1 DrAghiceanu descrie aceste escavatiunf
precurn §i proectul exploatatiuneT sistematice. Existd
6 puturT de extractiune.
Abatagiul ca la cele-l'alte saline. Extractiunea se
face prin ma§inT cu abur!. UrmeazA apol descrierea
si critica acestuI sistem de extractiune §i a ma§ind
cu abur!. In fine vorbe0e despre intrebuintarea halo-
xilineY In abatagit i despre experientele sale %cute
cu aceastl substant.1 explosibilg ggsind ea haloxilina
ca §i orl-ce substanta explosibilä este cu total desa-
vantagioas6 din punctul de vedere economic, In ma-
rele cimpurl de abatagiti, §i foarte avantagioasI In
deschiderea galeriilor 0 in fonsagiul puturilor. Men-
tioneazI §i Intrebuintarea dinamiteT, terminind prin
a vorbi despre .un tunel In executiune In momentul
visite! sale.
In No. 22 al «Revistel tiiutifice» descrie teribilul
accident din 9 MaiA 1873 ce a avut Ice la aceasta
soling (TIrgu Ocna) §i mijloacele pentru a evita ase-
menea accidente.
II. Dispositiuni de amelioratiune fi lucreírt de in-
treprins. In acest capitol D-1 Drgghiceanu spune a
In saliuele noastre nu se cunoa0e grosimea gismen-
tuluT de sare, ilia limitele §i apa.mIntul lu/ §i cä ar
trebui a se fad. sondagiurT In acest scop. ApoT vor-
be0e despre reformele, ce trebuesc aduse In ceea-ce
concerne exploatatiunea, mgrirea productiuneT, etc.
Vorbe0e apoY- despre cIntarirea §i transportul sAreT,
arAtInd defectele sistemulul Intrebuintat §i avantagele
cekif propus de Domnia sa, etc.
Partea economicd. Oondigunile economice ale ex-
ploatatiunei siirel. --Debitul s6rd se compune din :
www.dacoromanica.ro 39
 94

consumatiunea interioarg O cererile variabile ale ex-

portulul. Din causg cg numaT treT judete Vilcea, Pra-
hoya O Bgegt posed exploatatiunT de sare, preturile
In diversele puncte ale tgreT variazg Intre 10 O 30
1. n. suta de oca. D-1 Drgghiceanu face dupg docu-
rnentele oficiale un tablot de preturile de vinzare al
sgreT in diferitele judete. ApoT spune cite-va cuvinte
asupra salinelor de reserva.
Consumatiunea pe cap revine la 6-7 kgr.
Dupg aceasta dinsul face alte do O tablourT : unul
pentru sarea vindutä pentru consumatiune interng
lntre aniT 1862 §i 1873 inclusiv ; §i altul pentru sa-
rea vindutg pentru export intre aceiag anT 1862
1873. In aceste tablourT se aflg cantitatea de sare
vindutg pe fie-care an, precum §i preturile.
In urmg vorbe§te despre concurenta ce ne- o face
Austria §i ce este de fgcut anume, de a produce ef-
tin O a vinde eftin.
In fine D-1 Drgghiceanu terming, dupg ce maT dg
inca treT tablourY : unul despre .sarea extrasg. Intre
aniT 1862-1874, altul despre venitul, cheltuelile si
beneficiul realisat pentru perioada 1862-1874 §i un
altul grafic al consumatiuneT §i exportulta pentru pe-
rioada 1836 1874.

M. Daghiceanu. Columna lui Traian. Anul V,

No. 3, (1874), pag. 59 64. Resumat din : diemorig
asupra una nog sistem de a extractiune fi transport
al sdrei: 2

§ 1. Condifiunile economice ale sistemului

Cheltuelile exploatatiunilor sgreT se compun din

cincT elemente : 1) abatagiul sat productiunea sgreT;
2) transportul §i estractiunea ; 3) lucrgrile preggtitoaro
de deschidere a galeriilor ; 4) consumatiunile li fur-
niturile de chelgrie ; 5) cheltuelile de administratiune.
In salinele noastre mina de lucru pentru transpor-
tul §i estractiunea sgreT represintg mal bine de 1/5
parte din cheltuelile totale.
www.dacoromanica.ro
 595

Ava la S1Anic In anul 1873 de la 1 Ianuarie panA la

finea luT Septembrie, adicA In noult 'tin/ s'a plait :
MAglavilor Intrebuintag In serviciul de estrac-
tiune vi transport 28.726
Lemnarilor i cioplitorilor pentru lucrArile
preggitoare vi de artA 18 823
Ciodnavilor 32 810
FurniturY de chelArie 45 000
Cheltuelf de administratiune 47 151
Total 182.510
In anul 1873 d. M. DrAghiceanu a emis idea modi-
ficAreY transportuluY i extractiuneY printr'un raport
asupra Salinelor No. 48.
In sistemul intrebuintat in Austria vi Prusia trans-
portul i extractiunea sunt intim legate : In galerif suut
vine pe care circulA vagoanele, care la recet5. intrA In
colivie (cage) pentru a fi apoY ridicate la suprafatg.
Modificarea, ce trebue adusA, constA In suprimarea
prAvtielor i inlocuirea lor prin colivie.
Colivia trebuesce a a condusA in toatd adAncimea
putuluY i fijad datA forma actualA a acestor puturY,
care se evadeazA in sare, stabilirea unor conducAtort
de colivie (guidonnages) rigizY In lema sat fer, devine
dacä nu imposibilfi, foarte costisitoare.
La Tirgu-Ocna stabilirea unuT evafodagit de guidon-
nagit. metalic dä loe la cheltuelile urmAtoare :
Constructiunea 11.500
Transportul materialuluY 5.000
Instalarea prin apreciatiune 4.000
20.500
De unde decY avantagiul economic al sistemuluY pro-
pus de d. M. DrAghiceanu de guidonnagit In cablue
de fier.
Acest sistem nu costA mal mult de 3.500 leY nouY,
cheltuelile de transport vi instalatiunea coprind, adu-
cAnd acelav servicit cu aceeavY duratA ea vi cel-l'alt.
AfarA de aceasta are avantagiul d'a nu aduce niel o
modificare aparatelor de extractiune (crivacelor) evi-
tind cheltuelt de transformare sat suprimare a acestor
aparate. Partea esentialA a sistemuluT propus este eco-
nomia in mina de lucru.
www.dacoromanica.ro
 596

Inteadev6r In Salina de transformatiune de la Sltinic

prin produsele actuale de transport §i extractinne se
intrebuinteazd. pentru 20.000 kgr. 53 lucrdtorl mdglaV
la cdratul §i extrasul sdreY.
La Oenele-marl pentru 50.000 kgr. §i. pentru un sin-
gur put de extractiune se Intrebuinteazd 40 lucrd.torY.
La Telega-Doftana, In aceleaV conditiun/ se intro-
buinteazd 60 lucrdtorl.
In sistemul propus pentru 50.000 kgr. sare, este re-
gulat ast-fel.
2 gurar/ la basa putuluT pentru primirea colivielor ;
2 gurar/ sus la recetd, idem ;
4 conducdtml de vagoane la suprafatd ;
4 conduatorY de vagoane In interiorul OcneY;
8 Incdrator/ de vagoane.
20 In total.
Ap dard o economie in mina de lucru, care tradusd
In cifre §i peutru 100.000 kgr. cifra de estractiune zil-
flied avem o economie
Pentru Sldnic le/ no/ 21 900
» Ocn ele-Mar/ 15 600
/ Telega 24 400
Total intr'un an 61.800
Socotindu-se 200 zile de lucru Inteun an i 1 leA 20
ziva de inggln addogdndu-se plata contributiunel fis-
cale a lucratorilor scutitY, precum §i valoarea pr6.5tii-
lor ce se uzeazd.
In sistemul proectat vagonul o datd la suprafatä
este dus spre cantdrire pe platoul balanteY i apo/
impins spre culbutor, descdrcA.ndu-se In mod automatic
In magle satt magazie, ded o mare simplitate a ope-
ratiunilor.
Balantele nu vor maY fi ap de des stricate, ne maY
fiind supuse la dese loviturY de formal ca astde.
In fine sistemul produs va libera pe lucrItor/ de o
mulleä gat de penibild ca aceia a cdratulta sdre/ cu
spinarea.
Incercdrile de economie In cheltuelele de exploata-
tiune ad fost indreptate ma/ mult asupra abatagiulta
introducdnd Intrebuintarea une/ substante explosibile
numitit haloxilind.

www.dacoromanica.ro
 597

Aceasta Incercare n'a primit Ins/ sanctiunea prac-

tica.
D-1 M. Draghiceanu arata apol °a experientele pe
care le-a %cut clausal cu haloxylina n'a dat nicY un
resultat satisfacator. Dansul face comparatie cu sa-
linele din Austria, Prusia 0 Francia (Nancy) unde
conditiunile exploatatiunel sunt cu totul diferite d'ale
noastre si unde se urmareste maT mult productiunea
se.re/ de evaporatiune si rafinagiA de cat a sareY geme.
Ajunge dupe aceia la concluzia ca in Salinele noastre tre-
bueste cautat a perfectiona extractiunea si transportul,
de cat a dirige cauterile economice asupra productiun&
Modul de plata la Ocnele-Mar/ era acesta : se face
abstractiune de numarul ciocanasilor IntrebuintatY si
de productiunea fie-ceruia dintr'Insft si plata se regula
asupra cantitateY de sare extrasa.
La Telega Doftana, modal de plata este regulat priu
panachide asupra carora se Inscrie In interiorul Ociaer
prin apreciatiune cantitatea produsa de fie-care ciocanas.
'La Slanic se urmeaza strict dispozitiunilor minis-
teriale.
Acolo ciocanasiT practica fie-care cate un *semi di-
ferit asupra formalelor produse de eI, si un om la re-
ceta recunoaste dupe aceste semne caracteristice pro-
ductiunea fie-caruia si anunte. In gura mare cantara-
giuluY numele ciocanasiulul.
In sistemul produs de d-1 Draghiceanu plata pro-
portionalä a lucratorilor ciocanasT se reguleaza dupe
greutatea utile a vagoauelor. Ciocanasif vor fi InscrisT
Intr'un registru, In care se va da fie-caruia un nu-
mar de ordine 0 la intrarea lor In ocna li se va dis-
tribui un semn purtand numeral respectiv. Tinerea
registruluI si a semnelor se va Incredinta cantaragiilor
de la receta puturilor de extractiune.
La terminarea maned fie-care ciocanas va trebui a-
s'I atarna semnul de un mic trepied in lemn pus Ina-
iutea cantitateI ce a produs. Vagonul Ince.rcat conti-
nand productiunea anal ciocanas va primi semnul dis-
tinctiv si sosind la suprafata a supra balanteT, condu-
catorul vagonulat va Inainta semnul cantaragiuluI si
acesta va nota greutatea utila la rubrica respectiva.
www.dacoromanica.ro
 598

Tat/ un devis sumar al acestuY sistem asupra pu-

tuluT de extractiune din amont la Salina Doftana Te-
lega, pentru care proectul este specialmente studiat :
3 colivil (cages) de reserva 1,500
8 cablurY conducatoare (guides) In fer lungime
110 m. a 17 r. metrul 1.760
Total 3.260
3 coliviY (cages) una de reserva. 1 500
8 cablurY conducatoare (guides) In fer lungime
110 m. a 16 fr. metrul total . 1.760
10 vagoane a 200 fr 2.000
un culbutor mobil 300
doY culbutorY fixY la magasie 300
la suprafata. 150 m. raliurY a champignon a
5 fr. m 750
In interim' 100 m. raliurY de lemn cu vine de
fer 3 fr. m. 300
Instalatiunea i uneltele necesare 600
Total. . 7.510
TinAnd socoteala de cheltuelile de comanda §i tran-
sport se fixeaza cifra de 11.000 leY not
Cheltuelile de intretinere ale acestuY sistem Inteun
an pentru Salina sus citata sunt :
Amortismentul In 20 anY 550
Cheltuelile anuale de lntretinere 500
1.050
Sistemul actual costa anual pentru un pu t de es-
tractiune :
Usarea a 6 pr4tie 1.400
Repamtiunea roabelor 240
Reparatiunea balanteY 100
Amortismentul balanteT In 3 anY 200
1.940
Economia totall realisata prin acest sistem asupra
Saline Doftana-Telega pentru un singur dut am çlis
cä este de : 12.200.
Sca.Ond costul de Intretinere al sistemulun 1.050
Ramine 11.150
Aceasta economie ar fi Indoita cand s'ar aplica
acest sistem i la cel-l'alt put de estractiune.

www.dacoromanica.ro
 599

§ 2. Conditiunile technice ale Sistemului

Cablurile conduceitoare sunt In fer i servg pen-

tru conducerea cutielor de estractiune. Avantagiul lor
consistb. In aceasta, cä sunt putin costisitoare, se pot
repara lesne, i Intretinerea uparg.
Conditiunile la cari trebue sä satisfaca sunt : trebue
sa constitue o vargl rigid/ 0 resistent/ ; o mic/ lun-
gire sub o Intindere maximum. Pentru a evita rup-
tura firelor exterioare prin usurg, trebue fire cu nu-
mere mail.
Diametrul cablurilor : 0, m. 025. Pentru instalarea
cablurilor va trebui a se adInci putul In solul galerieT
cu 2 m. Cablurile conduatoare vor fi fixate prin
lige filetate de un cadru de cuvelagiu stabilit In fun-
dul putuluT ; 0 la partea superioar/ de §arpanta scri-
petilor (poulies). Trebuesc 4 cablue conducgtoare pen-
tru o colivie de stractiune.
Coliviele de estractiune at avantajul de a su-
prima manutentiunile i transbordarile, ce sunt nece-
sare sistemuluT actual pentru a transporta sarea de
la locul de abatajT pin/ la mIgle sat magasie. Coli-
via este construitg In bare de forma T. Dimensiunile
lor depind de sectiunea puturilor de estractiune, care
este aceW In cele treT Saline. Se va menagia un spa-
Viu de 0,52 Intre colivie i pAreti/ putulul. Coliviile
at 4 dulif cilindrice la partea superioar/ 0 4 la par-
tea inferioarl prin cari strIbat cablurile conducAtoare
Coliviile at 0 Inchiz/torT, mobile.
Receptori de colivie (clichages) de fie-care parte
a orificiuluf putuluT se 01 un drug purtInd 2 tacu-
ete. Cel 2 drugT sunt pu§1 In mirare prin 2 plrghiT
printr'o bar/ de comunicatie care rdstoarna mi--
carea. Tacuetele iat o positiune orizontal/ cfind pri-
mesc colivia si o positiune vertical/ cand colivia tre-
bue sä se scoboare.
Vagoanele. Capacitatea lor depinde de dimensiu-
nile coliviT. Ele pot InCgrca maY mult de o ton/. Va-
goanele sunt construite In lemn, fiind maY putin
costisitoare 0 afar/ de aceasta tola e atacatl de sare.
www.dacoromanica.ro
 800

Apol pentru vagoane de tola trebuesc lucrgtor/ spe-

ciall pentru reparatiunY si atelier de fiergrie.
Forma vagoanelor este rectangularg, interioarg roa-
telor. Dimensiunile cutie/ stint : 0, m. 85 Ingltime, 0,
m. 50 lgrgime si 1, m. 30 lungime. Distanta intre
roate de 0. m. 75. Osiile sunt incovoiate permitind '
cutie/ sg ajungg ping aproape de raliurY. Unul din
fundurile cute este mobil, si Intinderea luY se face
printr'un simplu cuY atasat de un lant.
Terrasse construite In vecingtatea puturilor de
estratiune carY sg primeascg sarea estrasg si destinatg
a se vinde imediat. Terrassa va trebui sg fie la 11161-
timea carelor si sit aibg o Intindere destul de mare
pentru ca maY multe care, sg poatg Incgrca de o datg.
Culbutora Mgglele vor fi fgcute deasupra teraseY
printr'un culbutor miscgtor pe o cale de raliurY. Acest
culbutor consistg inteun pod mobil Imprejurul unuY
ax si purtat de un true. Pentru punerea sgreY in ma-
gazie se va instala la partea superioarg a fluderelor
un culbutor fix.
Raliurile pentru suprafatg sunt de fer ea simplu
champignon. Cele subterane se compun din cadrurY
In 1emn, care se tin la depgrtare de 0, m. 75. Lon-
grinele sunt acoperite cu sine de fer constituind su-
prafata de rostogolire.

Studiul D-lul Draghiceanu presinta un interes deo-

sebit din punctul de vedere al organisarel lucrarel tec-
nice a ocnelor. Putem cu uprinta vedea pe langa cea
ce nol cunoa§tem, care a fost vechiul sistem, §i care ail
fost modificarile carl s'aii adus lucrarel ocnelor in timpul
din urma. Toate modificarile ins& aduse sunt numal ni§te
imbunatatirl de detaliii §i care at de scop a economisi
timp §i cheltuell In exploatare, sistemul a rèmas tot cel
vechiii introdus pentru prima oara in 1845 de inginerul
Foyt la ocnele Marl din Vilcea. Ne referim, dar ln totul
in cea ce prive§te lucrarea ocnelor in ultima perioda de
care se ocupa studiul nostru.

www.dacoromanica.ro
 601

P. S. Aurellan. rara noastrd. Schife economice

asupra Rometniei.

Sarea gema, se afla in cantitatY marY. Straturile cele

maT bogate de sare se gases° In colinele din judetele
Vilcea, Prahova, Buz6O, Rimnicu-Sarat, Putna, Bacad
Neamtu., In vecinatatea depositelor de sare i de
jar imprejur acestor straturT, se afta marga verde de
diferite Imante, argila vinata compacta; gips, hulie,
§ist micacios, ocru i nisip.
Minele de sare exploatate astaz/ sunt cele de la Ocna
din judetul Bacat, de la Slanic §i Telega din judetul
Prahova i Ocnele-MarT din judetul Vilcea.

G. Obedenaru. La Roumanie &m'amigue. 1876

Sare gema. Rominia este una din tOrile cele maY

bogate in sare gema i in isvoare de epa. sarata.
Oare-care riurT precum Cricovul, Rimnicu-Sarat,
rata, Slanicul, ama el un gust sarat foarte pronuntat.
In urma infiltratiunilor subterane, uuele locurT din
districtul Rimnicu-Sarat, i anume Balta-Alba, contin
chlorura de sodiu, carbonat i sulfat de soda.

Rudolf Henck. Rumeinien, Land und Vol/i, Leipzig,

1877. (Pag. 197).

Deosebita importa* pentru Rominia presinta sarea

gema, a carta zacamint inepuisabil s'ar Intinde de la
Slatina, Ruga Olt, peste Ocna In valea Trotqu1u1
pina In Bucovina §i Basarabia. SI banue§te chiar ca
acest masiv de sare ar sta In legatura cu Wieliczka
la Bochnia, In Galitia, nu departe de frontiera prusiana.
Exploatarea sareT este In Rominia monopolul Statulul
la Ocnele-marY Miga M'unjo In Muntenia, Ocna
Adjud in valea TrotquluY qi la Groze0Y, nu departe
de pasul Oituz ; ambele acestea din urma In Moldova
de odinioara, aprovizioneaza itarile din Sudul Dunard
cu sare, care In cea mal mare parte este extrasa cu
arestantl. Tra anT de °ala Insemneaza in Rominia ca
la noT treT anT de purarie i ast-fel de pedeapsa este
www.dacoromanica.ro
 602

aproape identia au exploatarea minelor ruseOl din

Ural 0 din Siberia. Sursele minerale ale Româniel
contin mal cu seamd Iod, Clornatrium, Soda 0 Suff.
Anuarul biuroului geologic, (anul 1882-83 No, 1.
(Pag. 44).
Sarea gem& La Ocnele-Mari In VIlcea, la Doftana-
Telega i Slanic In Prahova.
Anuarul biuroului geologic, Anul II-lea 1844, No. 1.

Minerale
Sarea genzei la suprafat5. se ggse§te In Vrancea, va-
lea Buz6u1uT In localitatea Sarea luI Buz6d, la arata
la MglAiW In valea
In jud. RImnicu-Sgrat la Dealul SgriI In valea Rim-
niculul, la Sgrl In valea SAMtelului 0 la Sgrl In mun-
tif SariT.
In jud. Putna la Andrea, In valea Milcovului la
Righioara ; In valea lul Pitio ; In valea Neruja ; In
vAlceaua SgriT, In valea Putnel. La Poenile Säril In
valea Maid, la satul Coza In valea Panel 0 In va-
lea Lep§a.
Henri H. Crémer. Richesses minerales de la Rou-
manie, (1888) :
Sarea genul. D-nul Crémer Ineepe acest capitol prin
a argla pe scurt formatiunea geologica a terenurilor
salifere din Rominia. LocalitAtile citate, uncle se ex-
ploateazä sarea, sunt urmtitoarele : TIrgu-Ocna (Mol-
dova) ; S16.nic i Doftana In Prahova i Salinele-Mar/
In Rimnicu-Vilcet
Intr'un capitol intitulat iniferenta intro sarea gem5.
din RomInia i aceea din Austria 0 Ungaria) autorul
spune cä sarea din aceste tArf are aceia§l compositie
calitate, Ins6 stmturile de sare din Austria sunt
foarte micY (2 la 10 m.) i numgrul de straturY argi-
loase intercalate este foarte mare, exploatatiunea f6.-
cIndu-se i prin disolutiune.
In capitolul intitulat : (Superioritatea In cantata a
sgref geme din Romlnia asupra saref din cele-l'alte
tgrlp d. Crémer spune a din punctul de vedere al

www.dacoromanica.ro
 603

gustulut sarea din Rominia este superioara acelel din

cele-l'alte tarf, unde sarea contine li chlorurY de mag-
nesie, potasa, etc.
In capitolul : Accidente §i alunecarea straturilor ar-
giloase afectind relieful suprafeteT terenurilor salifere»
arata, causele acestor accidente §i lucrarile ce s'all fa-
cut la Tirgu-Ocna pentru a le inlatura.
Vorbe§te §i despre apa calda li sarata de la Sigui°
td Ocnele-MarY, unde mil de persoane vin vara sa faca
bal ; apol arata §i causa ridicarel temperatureY a aces-
tor ape.
In text se alia. §i un tabloii cu analisele sareY geme
din cele patru localitatf unde se exploateaza in tara,
precum li a celor-l'alte tarl.
Inainte de a l'acepe capitolul exploatatiunef sareY,
vorbe0e despre caracterele fisice ale el. Apol vorbe§te
despre metoadele de exploatatiune, despre puturile de
extractiune li extractiunea insag, despre scoaterea
apef din ocne, transportul sarel la suprafata li despre
galeril. Continuä prin a descrie cele cincl operatiunl
ale abatagiulul.
In privinta transportuluT sard in interiorul mine
arata ca acest transport se face de oamenl ducénd
blocurT de sare in spinare.
Descrie ma§inele pentru taiatul sarel, carT sunt puso
In mi§care prin aer comprimat §i dispositiunea lor
pentru lucra.

G. Bibescu.Expositiunea universalei din Paris in

1889.Notife asupra Romdniei, pag. 55 et seq :
SAREA GEMA SI APELE MINERALE
Sare gema. Mine.Exploatatiune. Vinlarea.La-
curf sarate.Huilie. Lignit. Asfalt lichid. Ozo-
kerita.Chihlimbar.Petrol. Extractiune. Exploa-
tatiune.Productiune.Marmora.Pamint de oale.
Kaolin.Argila smectica (terre a foulon). Ape mi-
nerale.
Sare gemd.Exploatatiunea minerala cea mal im-
portanta este a acea a sareY, care constitue un mo-
www.dacoromanica.ro
 604

nopol in favoarea Statulut Straturile de sare apar

maT cu seama in dealurile judetelor Valcea, Prahova,
Buzai, R.-Sarat, Patna, Bacati Neamtu.
Substantele minerale, care invecinesc d inconjoara
gismentele eomplecte de sare gema, sunt mai cu seama
marnele verzl de diferite nnante, argila centwie com-
pacta, gypsul, huilia, §isturile micacee, ocrele i ni-
sipurY.
S'a creat un corp de inginerf in scop de a intro-
duce in vechile procedeurf de exploatatiune toate per-
fectionamentele, pe care le reclama ni$e lucrarY re-
gulate.
Afine.Minele de sare, care raporteaza bine In ziva
de astasdf, sunt cele de la T.- Ocna, judetul Racal, de
la Sldnic i Doftana, jud. Prahova, §i de la Ocnele-
marl, jud. Valcea. Sarea gema cea maf alba vine de
la Skinic. Cea de la T.- Oena este dura i stralucitoare ;
cea de la Doftana are o culoare cenu0e negricioasa ;
cea de la Ocnele-mari este adesea amestecata cu
Din punctul de vedere al calitateT, al cantitatef
al lucrarilor de arte teehnice, salinele din Romania
pot rivalisa cu salinele din cele-l'alte tarf ale Europe/.
Exploatatiune.Exploatatiunea salinelor da na§tere
la oare-care industriT accesorif pentru fabricarea pro-
ductelor chimice, carf pot deriva din sare.
Exportatiunea saref geme in Turcia i in Serbia este
unul din venituri!e importante ele fisculuf.
Localitatile care contin sare gemb sunt aproape toate
bogate in isvoare de apa grata; unele rturT, precum
Cricovul, Rimnicul, Slanicul, Ocna, conserva in tot
cursul lor un gust sarat, care face ea apele sa nu fie
bune de baut. In jud. R.-Sarat lacurile .8alta-Albti
Balta-Amard datoresc unor infiltratiunT subterane sarea
pe care o contine apele lor, carora li se recunoa§te
oare-care calitatf curative.
Roca saref geme afecteaza forma muntilor §i a dea-
lurilor ; Ca urmeaza adesea undulatiunile terenurilor.
Aci apare la suprafata soluluf, aci se ascunde sub
un strat de parnint vegetal, sati de argila salifera, de
argila i stoida de argila amestecata cu nisipurf 0 pie-
tri§, de marne, de gresie, etc.

www.dacoromanica.ro
 605

Adancimea mijlocie, la care se gaseste sarea gema,

este adesea de la 10 pana la 40 metri. Roca de sare
este adesea asezata pe gresie cu numulite.
Cate o data, inainte de a da de depositul de clorur
de sodium, se gaseste un strat gros de argila cenusie
cu miros bituminos, degajand anhydrid carbonic, fri-
abila dilatandu-se spontaneü in aer, i acoperindu-se
eflorescente grate.
Ma/ adese orY, sarea gema se gaseste sub formä de
stratur/ neregulate constituind o masa compactl
batuta de vine subtirY de argila cenusie si de nodule
de gips.
De obiceit, sarea e de culoare cenusie; ma/ rar de
un alb frumos ; une-or/ este putin gllbue sat. rosiatica.
In general sarea cenusie are o saratura ma/ mare de
cit sarea alba. Aceastä din urma este intrebuintata
pentru hrana °multi/. Sarea cenusie serva pentru vite.
Productele chimice ce se pot extrage din sare sunt :
Carbonatul de sodium, bicarbonatul de sodium, sulfatul
de sodium si acidul clorhydric.
Pentru a exploata salinele se sapa galeri/ despartite
prin stalp/ de siguranta. Aceste galeri/ ad o adancime
de la 40 la 105 metri ; cel mal mare diametru trans-
versal la basa este de 100 metri. Salinele comunica
intre ele prin galeri/ lung/ de 70 la 100 metri. Supra-
fetéle exploatate in saline variaza de la 10 la 20.000
metri patratY.
Se extrag blocur1 mar/ de la 120 la 270 kgr., car/
sunt divisat/ apo/ In blocurY de 60 pana la 90 kgr.
Extractiunea se face prin ajutorul unor manegie puse
In miscare de cal. In cate-va saline a inceput O. se
intrebuinteze mashie de taiat. Pretul de extractiune al
unit/ chintal metric este aproape 1 fr. 40 Cantitatea de
sare extrasa pe fie-care an este aproape de 100.000.000
kilograme.
Pentru acest lucru se intrebuinteaza : taranil de prin
sate vecino ale salineY, carora se acorda scutirea de
or/ ce dare citre fisc, e/ sunt lucratorY liberY, i ocnasY.
Femeile i copi/ nu se intrebuinteaza odata la lucrul
salinelor. Sunt peste 2000 de lucratorY in saline.
Pentru a sparge blocurile, lucratoriY se servesc de
www.dacoromanica.ro
 606

un tirnacop de fer, de forma conica, cu virful bine

ascutit, cu un miner de lemn, dintarind 3 kgr. 500.
Lucratoril liberY, precum i ocnasiT, es din mina
Indata ce lucrul e terminat. Sanatatea lor este foarte
satisfacatoare.
Vinzare.--Pentru vinzarea In detalit, sarea e debitata
pe loe i data taranilor, care o transporta In toata tara.
Pretul vinzaref variaza, la loe, lutre 5.45 fraud i 10
fraile/ suta de kilograme, dupa calitatea sare/ i dupa
locul unde se debiteaza.
In diferitele judete, pretul sare/ variaza Intre 7,80
franc/ si 23,40 francf suta de kilograme.
Sarea se exporteaza In Turcia, in Serbia si in Rusia.
Aceasta exportatiune e de aproape 30 milioane de kilo-
grame cu pretul de 4,38 frand pentru Turcia 3,13 fr.
pentru Serbia suta de kilograme debitate in curtile
salinelor.
CM ferate leaga principalele saline eu reteaua exis-
tenta.
Venitul sare/ aduce statuluY suma neta de aproape
3 milioane le/.
Lacuri sdrate.Afarg de sarea gemä, Romania po-
seda. si In lacurile arate ale Maref Negre reservoria de
sare marina, remarcabila prin volumul i transparenta
lor. Dar exploatarea aceste/ sal./ necesiteaza cheltuelY
mar/ i nu °fea produsur/ indestulatoaro statuluI : nu
sunt lntrebuintate de cat pentru saratura peseeluT, In
pescgriT, i pentru exportatiune In Rusia.

B. lorgulescu. Dictionarul geografic al judefului

Buzeii. (1892) :

Sarea se gase§te in maY multe localitat/ de si nu se

exploateaza. Vom cita la dreapta riuluY Buzël : NaenT,
Monteoru, Patarlagele, i Bisca ChiojduluY, iar la stinga:
Sarea luY Buza, Pirscovu, Pin.u, Fundata, Nego§ina,
Lopatarl etc. CarbunY de pamInt, lignita s'a constatat
la : VispestY, Palanga, JosenT, valea DragomiruluT, Coca-
Seaca, Coca-Mereeasca, Vintilii-Voda, valea Tainite, etc.

www.dacoromanica.ro
 607

F. W. Paul Lehmann. .Das Keinigreich Runzeinien

(Regatul RominieY), Wieu. (Din colectiunea gLeinder-
hunde von Europa»):

Arata, ca singura exploatare insemnata este aceea

de sare §i vorbe0e despre aceste exploatarr aratind
productiunea §i venitul salinelor.
Archiva, organul societatef tiintifice §i literare din
Iag sub directia d-lu/ A. D. Xenopol, anul VIII, No.
11 §i 12, Noembre-Decembre 1897. (Document din 1822).
La pag. 730. Sarea din ocnele Principetelor trecea
mal mult In Turcia, prin Gala/ i magaziile cele mar/
din Giurgia. Ast-fel in 1822, Muntenia exploata 12
milioane oca, dintre care 10 In Turcia ; Moldova insti.
furnisa Turciel numaY 3 din 8 milioane. Restul se
trimitea In Polonia §i Rusia, poate O In Ardeal.

Henric Fidel( von Wittinghausen und Szatmarvir.

Regatul Romania Idas Innigreich Rumeinien), 1881:

La pag. 56 serie : aMinele incä a§teaptä o desvol-

tare maT rationala. Minerale se &eso : Aur (mal cu
seama in Olt li Dimbovita) argint, fler cupru, mercur,
pucivasa, ozokerita, (un fel de chihlibar de al nostru)
carbunT §i sare gema. Aceasta din urma se gase0e
mal cu seama In marile saline Ocnele-Mari, linga Rimnic
apoT la Ocna in valea Troto§ulul li la GrozetY, cal./
aprovizioneaza cu sare §i provinciile turce§t1 din sudul
Dunaref. Zacamentul inepuisabil de sare, dintre gresi/
li argila, se intinde de la Slatina pina. la Ocna in
valea Trottnuluf §i de aicea peste Piatra li Prut spre
Basarabia. Exploatarea sare/ este monopolul Statului..

Popovidi Maximilian. Jurnalul Soc. cent, agricole

din Romania, an. VII No. 8, 1897, pag. 117:

Sarea servind in, industrie qi agricultor& Tara

noastra este una dintre cele mal bogate In mine de
sare din care estractiunea se face cu destula inlesnire.
Pentru a da idee de importanta exploatard sareT geme
la no/ in tara, dam In cele ce urmeaza cate-va date
www.dacoromanica.ro
 608

relative la extractiunea, consumatiunea, exportul, cos-

tul de productiune qi vInOtireI, etc. al sarel. Din cele
patru saline In exploatare : Oenelo marl, TArgu Ocna,
Slanic §i Doftana, se extrage anual In total Intre
90-100 milioane Kg. Din aceasta eantitate, o mica
parte amestecata cu pamint se aruncA, iar din rest
Ong la 7017, adica cam 60 mil Kg. se consuma in in-
teriorul tare, qi aproximativ 30-35 mil Kgr. se ex-
porteaza In Bulgaria, Rusia i Serbia. Costul sarel
extrase loco saline, se evaluiaza cam la 1 let, pentru
suta de chilograme, iar transportata In diversele puncte
ale tare, la deposite, pentru consumatiunea interioara
§i la porturY pentru export, se ridica aproximativ la
2 leY pentru suta de Klgr. de sare In formali marunta
sat macinata In sad.
Pretul de vInOare pentru sarea consumata in tara
este de 10 leY 50 b. suta de klgr. In formali sat ma-
runta In sad §i de 11 le/ 50 b. macinata In sad, loco
deposite, pe °find In export, pentru a putea sustine
concurenta In special a Austro-Ungarid, a trebuit sa
fie redusa la 3 lel 20 b. §i 4 lel pe suta de klgr.

Floru Dianu, Inspectorul Salinelor. Sidinele Ronzane,

studiú technic fi economic, editiunea II, 1897.

Salinele romane, care in trecut se exploatat in mod

primitiv, at dobIndit o mare importanta prin nume-
roasele lucrar/ de ameliorare qi instalatiunl de maitil
ce s'at executat In anil din urma. 1

Minele de sare gema actualmente in exploatare sunt

In numar de patru :
Mule §i Doftana In judetul Prahova ;
Tirgu-Ocna In judetul Bacb.n ;
Ocnele Marl In judetul Valcea.
Toate aceste saline sunt legate prin ramue ferate
cu arterele principale de comunicatiune, ast-fel ea sarea
ce se expediaza la diferitele deposite din tag se In-
carcä din magasiile salinelor direct in vagoanele cailor
ferate, ap. Salinele Maio qi Doftana suiA legate cu
unja Ploe0T-Predea1, cea dIntaY prin ramura Buda-Slit-

www.dacoromanica.ro
 609

nic lung de 35 kilometri i cea d'a doua prin ramura

COmpina-Doftana de 6 kilometri lungime.
Salina Targu-Ocna, legata prin ramura Adjud Ocna,
se afla la 50 kilometri departare de Adjud, ca statiune
a link)/ ferate principale, BucureOl-Roman si In fine.
Salina Ocnele-Marl este legata cu hula Corabia Rim-
nic Valcea prin ramura RIurenT-Ocnele Mar/ de 7 ki-
lometri lungime, §i se at% cu 88 kilometr/ departata
de Piatra (Olt) o statinne a line/ ferate principal°
B ucure$T-V6rciorova.
lar transporturile de sare direct do la saline on
vagoanele cailor ferate ad Inceput :
In anul 1883 de la Doftana i Slanic
1884 » Targu-Ocna
1888 I, Ocnele Marl
In ce prive0e vechimea acestor saline von' spune
cil exploatarea saref exista din timpur/ destul de veclif
In localitatile de asta-e, ceea ce se probeazil prin
numeroasele ocne parasite care se observa In apro-
piere de minele actuale §i din care unele pritbuOte
stint transformate In lacurl sgrate care servil pentru
bal cum de exempla la Slanic i Ocnele-Mart uncle
s'a facut de cAtY-va an/ oare-care instalatiunY pentru
Inlesnlrea publiculd, co vine acolo In timpul vere/
ca. O. se foloseasca de asemenea b51.
Addogilm cei terenurile ye care se aild deschise
nele actuale, sunt parte proprietatea Statula precum
Teirgu-Ocna i Doftana, lar la Ocnele-Mart se plcitefte
2121 embatic anual la dive)* proprietari pentru
ocupate de salinit, fi la Skink de asemenea se
plittefte o dare in bag Eforiet spitalelor
Pag. 6. Intinderea fi puterea cukufurilor de sare.
Sarea formeazg una din principalele avuti/ ale sola-
luT si se presinta In culcuprI foarte Intinse
care ocupa,, cu oare-care interuptiunI toata unja Car-
patilor de la Gorjiu pfina la Suceava cu %time de 30
kilometri In unele par/.
Puterea sad grosimea acestor culcupri este de a-
semenea destul de Insemnata cad cu vechile exploa-
ta0unT, din care unele att atins pand la 200 metri
adOn,cime, eat §i cu actualele nu s'a ajuns a se stra-
www.dacoromanica.ro 40
 810

bate s'anca pe sare. De alta parte la Slanie, conside-

ra.nd inclinatiunea straturilor de mama verde pe caro
repauseaza sarea, ajungem a avea In punctul unde se
afla mina actuala o grosime de sare de peste 500 metri.
Adancimea la care se &este sarea la saline va-
riaza de la 30 metri pana la aproape de suprafata,
si cu puturile noul de estractiune s'a intalnit sarea :
la Slanic la 10 metri adancime media
Doftana * 20
Targu-Ocna 3 25 *

°cuele Marl 3. 30 *

Pag. 7. Analisa fi calitatea &ira. In privinta com-

positiunef sarel, D-nu F. Dianu da tabloul de ana-
lisa facuta de D. Dr. Bernath Landwey In anul 1881
si de D. Dr. C. Istrati in anul 1889 asupra mal mul-
tor esantilioane provenite din salinele noastre, adao-
gand ca sarea de S'arde este In genere foarte alba,
si e preferata pentru consumatiune, lar acea de la
cele-l-alte saline este mal vinata, i fiind mal com-
pacta si me./ tare ea acea de S'alai°, este cautata
pentru Tite.
Pag. 11. Metoada fi dispositiunea lucrtleilor de
exploatare. Metoada vechid. Vechile exploatatiunT se
presintad sub forma de conuri mal mult sad mal pu-
tin regulate, care se largead c.0 cat exploatarea sarel
se continua in adancime, pana calad atingead un dia-
metru de 50 sed 60 metri, dupa care apol paretiT
lor devenead verticall. Ele comunicad °u esteriorul
prin doud sali patru putur/ servind atat pentru estrac-
tiune cat i pentru circulatiunea lucratorilor.
Metoada 11020. Actualmente metoada de exploatare
urmata in salinele noastre este acea prin stälpi
galera Aceastd metoadd a fost introdusa mai Jadia
la Ocnele-Hari de Carl Foith un ingi2zer austriac,
In anul 1846 cdnd s'a inceput deschiderea galeriilor
vechi ale mina actuale ; dupti aceea s'a aplicat la
Doftana cu ocasiunea deschiderea acelei mine in, anul
18(35, fi in, fine la Sldnic fi Teirgu-Ocna in anul 1870
prin transformarea acestor saline in sistematice fi des-
chiderea actualelor galera de exploatare plecdad direct
din vechile exploatatiuni.
www.dacoromanica.ro
 611

Pag. 13. Disposifiunea lucrarilor de exploatare.

1. Salina Stank. Aceastg mina., care produce sarea cea
mal alba i mal frumoasg din toate salinele neavAnd
egalg chiar In toatg Europa, era formatg pan. In 1870
din dou6 vechY exploatatiunt cunoscute sub numele
de Ocna din, deal §i Ocna din vale, §i care comunica4
intre ele printr'un tunel la basg.
La aceastg datg s'ail deschis galeriile actual° de ex-
ploatare In num6r de patru, din care galeria No. 1
comunica la Inceput cu ocna din deal §i galeria
No. 4 cu ocna din vale, Insä exploatarea sard a
continuat a se face tot In ocna din vale pang la
inceputul anuluY 1881, de cand ea se urmeazg numaT
In galeriY, abandonandu-se cu des6v6r§ire ocnele vechY ;
mal in urmä pentru siguranta nouluY camp de ex-
ploatare, s'a gasit chiar necesar a se isola aceste ocne
lasandu-se cate ug banchetä de sare la extremitatea
galeriilor ce Aspundeali in ele, aa cä acum galeriile
minel sunt cu totul isolate de vechile ocne, care nu
maY serva de cat pentru depunerea sgreY pamIntoasg
§i a mgrunteY murdarg, ce nu se poate da in vInçlare.
Pag. 16.-2. Salina Doftána. Deschiderea acestel
saline a fost Inceputa In anUl 1865, §i mal inainte
exploatarea Ord se Mom In vechile ocne de la Te-
lega, care a fost abandonate defiuitiv In 1872, cand
s'a mutat cu totul exploatarea la Doftana, In depgr-
tare de Telega cu maY mult de 2 kilometri.
Pay. 19.-3. Salina Teirgu-Ocna. Aceastg saling con-
sistg ca §i salina Slanic, din dou6 vechY exploatatiunY nu-
mite : Ocnele-Unite, formate prin intersectiunea a dou6
ocne i ocnitg, comunicand Intro ele la basg printeun
tunel Inclinat de peste 25 metri lungime ; acest tuno!
a fost executat mal in urmg trebuind a se strgpunge
masivul de sare ce daspartea ocnita de Ocnele-Unite,
spre a se putea transporta In aceste ocne sarea pro-
dusg In galeriile de exploatare prin mijlocul untlY
plan automotor stabilit intelusul, §.1 a se extrage apoI
cu vechea ma§ing cu vaporY, care era instalatg asupra
unuia din puturile Ocnelor-Unite.
Ocnele-Unite aveag o adancime de peste 100 metri.

www.dacoromanica.ro
 612

iar ocuita are aceaV adAncime ca galeriile de exploa-

tare, care actualmente este de 89 metri.
Prin deschiderea In anul 1870 a galeriilor actuale,
exploatarea sAreY concentrAndu-se mal In urmg numal
IntrlInsele 0 OcnitA a fost abandonatA cu des6v6r0re in
Ocnele-Unite IncA de pe la 1875, 0 cum salina TArgu-
Ocna este formatA de ocnitA 0 cele patru galerit de ei-
ploatare. Dou6 din aceste galeril pleacA din ocnitA, una
numitA Carol in directiunea Nord 0 cea-l'alt5. Negri In
directiunea Est, 0 Impreunl cu cele-l'altA dou6 Can-
descu qi §ftefan cel liare paralele acestora, care In
definitiv va avea 55 metri lAtime, 70 metri .1ungime.
Pag. 21. 4. Salina Ocnele-Mari. PAnA In anul 1893
salina era formatA din pat.!' galerif de exploatarea
circonscriind un masiv rectangular de 76 metri lun-
gime 0 27 metri %time. La Inceput Insä exploatatiunea
presint6 don/ stAlpY de sustinere prin menagiarea unel a
treia galeril transversale, care mal tArziA nu a mal fost
continuatA In adAncime pentru consolidarea mal mult
' a acestor stAlpl lAsAndu-se qi o banchetA de 2 m. 50
lAtime Imprejurul lor, ap ca de la adAncimea de 28
metri socotitA de la tavanul galeriilor, eel don't stAlpY
nu mal formeazA de cat unul singur cu pAretiT ver-
ticalY 0 cu dimensiunile notate mal sus.
In fine vom adgoga a pentru estractiunea sArd din
acest not cAmp s'a executat In 1891 un nott put,
comunicAnd cu galeria Est prelungitA printeun tunel
de 27 metri lungime, care In definitiv va dispare
aproape de tot prin lArgirea galeril Est cu cat ex-
ploatatiunea se va continua In adAncime. De aseme-
nea vechile galerif sunt puse In comunicatiune cu
exteriorul printeun pu t cu scArY 0 prin dou6 puturY
vechT de extractiune numite Sf. _roan 0 Si. Nicolae,
caro se afld situate la extremitAtile uneia din diago-
gonalele dreptunghiulul format de tunelurile initiale
ale lor.
D-nu Fi. Diana se ocupA de la pag. 24-90 de tAie-
rea sgreI cu. ciocanele, cu ma0nele ; de extractiunea :
Cu manejiele, cu vaporl; transpcirtul : interior 0 la
suprafatA ; luminatul salinelor.: vechiA sistem cu gaz
0 si3A, Cu electricitate, lucrarI pentru asecarea apelor
www.dacoromanica.ro
 613

asigumrea salinelor; diverse categoril de sare §i

modul de preparatiune. Cel ce ar don i aiba o cu.
no0iinta. aprofundata asupra acestor cestiunY pe linga
cele reproduse de nof In cursul acestul studiT nu vor
avea de cat sa consulte lucrarea D-10 Diana, care
este fall contest lucrarea cea maY complecta din
punct de vedere technic al exploatard salinelor panä
in zilele noastre. Lucrarea are o deosebita importanta
prin faptul ca este opera Inspectorulul salinelor
care a ocupat acest post Inca de la and 1877 ap.
In cat toate datele ce le gasim In aceasta lucrare, pot
fi luate ca date sigure, §tiintifice, i care nu se pot
contesta. Din acest punct de vedere orl de cate orl
vom avea sä stabilim un punct de fapt asupra ex-
ploatarY salinelor ne vom referi la lucrarea D-luY
Dianu. Vom mal reveni in urmatoarele capitole asu-
pra luerareY acestea.

Din datele de mal sus constatam ca in aceasta epoca

se abandona cu totul vechiul sistem de exploatare a oc-
nelor. Se substitue sistemulul de exploatare in clopot sail
conurf,- noul sistem prin tunelurf saU galerii, inaugurat
in epoca precedenta In anul 1.846 de Carl Folth la Oc-
nele-Marl. De la schimbarea sistemulul de exploatare
se schimba cu totul §1 aspectul ocnel. In trecut §tim
ocna se infati§a in subsol ca o cavitate in forma de
clopot rAsturnat, al carel acces se facea prin puturl
perpendiculare, care se terminati la suprafata cu o des-
chidètura numita gura de ocna. Vedem ast-fel ca par-
tile constitutive ale ocnel erail clopotul care forma ocna
propriii qisa §i din care se extragea sarea prin largirea
§i adincarea clopotulul in masivul de sare ; pufurite §i
gura. °end care eraii accesoriile ocnel, serveaïl ca mij-
loace de acces la .ocna. Trebue bine notat aceasta pentru
a se evita confusiunl posibile. Orl de cate orl daca in
trecut pana la introducerea noulul sistem prin galerit
s'a ocupat cine-va de ocne, prin ocne nu a inteles §i nu
www.dacoromanica.ro
 614

a putut intelege de cat mina de sare a carel lucrare se

presinta sub forma ma! sus aratata de clopot sati con
trunchiat, §i ori de cate ori s'a vorbit de deschidere de
ocne s'a avut In vedere ocna de sare din care se ex-
tragea sarea §i indicatiunea de gurd de °end , pentru ocna
era perfecta pe acea vreme de oare-ce §tim ca In singurul
sistem prin clopot cunoscut in vechime, gura de °end
era a§eVata in tocmal deasupra ocnel In exploatare, un
pu t vertical ducea de la gura ocnei in fundul pamin-
tuluT. Putem deci Vice ca ocna, putul §i gura, gasindu-se
pe aceini linie verticala., format un singur tot coprins
in acelas1 perimetru de teren. Aratarea gurel de ocna
erà suficienta pe acea vreme §1 in acel sistem de ex-
ploatare pentru a indica situatiunea topografica a ocnei
,si de a putea individualisa In mod perfect ocna.
De acea In limbagiii obicinuit am putut de multe
ori intalni acest mod de a se exprima de pe vremuri §i
de a indica ocna prin gura de ocna, aci partea mal bine
Vis accesorid indispensabil exploatarel indica cu preci-
siune ocna propriii Visa. In vremnrile trecute °and nu
se cuno§tea dup. cum §tim aceasta acuma, de cal un
singur sistem de exploatare, era absolut imposibil de a
se concepe o ocna in exploatare care sa nu aila de a-
supra sa la suprafala o deschifttura a putului care se
scobora vertical la ocna. Am vèVut ast-fel ca vechile
documente, hrisoave sati. anaforale aft vorbit atribuind
dijma de sare proprietarilor de ocna, aci vorbind de ocna
deschisa, aci de gura de ocna. Intentiunea Mkt a fost
aceia§1 de a se atribui proprietarului de mo§ie dijma de
sare din fie-care ocna, din fie-care salina ce era pusa in
exploatare. Aceste principil sunt indiscutabile §-I credem
ca am adus temeinice doveVi In sprijinul Oilelor noastre.
La 1846 se introduce noul sistem prin galerit sail
tuneluri. In acest sistem putem iara.§1 sa deosebim cu
Inlesnire Wine constitutive ale ocnei. Ocna se compune
www.dacoromanica.ro
 615

din gakriile de exploatare care formeaza ocna propriii

disa §i din care se estrage sarea, care s'ai1 substituit
clopotulul, galeriile de extractiune a caror directiune va-
riaza dupa acea a galeriilor de exploatare §1 care s'ail
substituit puturilor vechl de extractiune §i in fine gura
°end care se gase§te la suprafata la capatul galeriilor
sail tunelurilor de exploatare. Atuncl cand galeria, de
exploatare, galeria de estractiune §i gura ocnel se gasesc
toate reunite in acela§1 perimetru, in adanciml deosebite
a aceleia§1 ino§il, ocna Ilona nu poate da loe la nicI o
cestiune din punct de vedere a atribuirel dijmel de save
din ocna lucratoare. Proprietarul mo§iel va primi dijma
din sarea ce se va extrage din ocna deschisa pe mo§ia
sa, dreptul WI nu poate intra in niel un conflict Cu un
drept strain care ar cauta sa se opuie dreptului sèil §i
sa revindice vre-o portiune din produsul ocnel.
In cas Ina ea ocna propriil 4isa adica galeriile de
exploatare sa se gaseasca inteo mo§ie, adica in subsolul
unel mo§il, lar galeriile de extractiune, §i gura de ocna
pe mo§il straine s'ar putea la prima vedere crede ca s'ar
putea na§le conflicturi intre drepturile proprietarilor res-
pectivl in mo§ia carora s'ar psi ocna propriil qisa sail aqe-
soriile ocnel, adica galeriile de extractiune §i gura de ocna.
Vom reveni asupra acestel cestiunl in detaliù in ca-
pitolul referitor la dijma de sare, trebue Msä sa aratam
de la inceput ea dijma flind datorata proprietarulul mo-
§iel in care se gasea ocna adica galeriik de exploatare
este absolut indiferent de a se avea in vedere directiunea
galeriilor de extractiune sail a gurel de ocna carl nu sunt
de cat ni§le mijloace de a ajunge la ocna. Motivul '1
cunoa§tem : dijma se datorege din sarea extrasti din omit
i represing panca de beneficiii ce ar fi avut proprietaral
dacei, el, iar 12U Statul ar fi exploatat ocna. Cand vom a-
nalisa cestiunea ne vom ocupa de situatiunea proprie-
tarilor vecinl pe a caror mo§ie ar trece galeriile de ex-
www.dacoromanica.ro
 616

ploatare sag s'ar afia gura de ocna §i ne vom In treba

daca ail vre-un drept §i care poate fi fata de disposi-
liunile RegulamentuluI organic §i a codului civil actual.
Dupti cum modul de exploatare a ocnelor trebue bine
studiat dupa epoce pentru a se evita chidirea unor teorit
§ubrede In ceea-ce prive§te drepturile asupra ocnelor §i
call s'ar rezima numai pe aparente, iar nu pe realitatea
faptelor, tot ast-fel din punct de vedere al drepturilor
ce ar putea sa aiba proprietarii ocnelor, epoca deschi-
derii ocnelor este foarte importanta fata de art. 126 din
Regulamentul organic. *Um ca acest articol stabile§te o
alta norma de calculare a dijmel pen tru ori-ce ocna s'ar
deschide dupa Regulamentul organic.
Reservam de asemenea desvoltarea acestel cestiuni
mal mult de constatare de fapt, la capitolul referitor la
dzjma de &ire. Putem sa spunem de acuma ca 41 toate
ocnele lucratoare fiind deschise dup. Regulamentul or-
ganic §i In epoca de la 1861 incoaca, cele mal multe
ocne tot pe mo§iele uncle eratl deschise cele vechl, iar parte
pe mo§il vecine celei pe care se exploatati vechile ocne.
Tutulor ocnelor urmeaza deci 41 sa aplicam dis-
positiunile Regulamentului organic In ceea ce prive§te
cuantumul dijmel datorite, dispositiuni earl ail intrat in
vigoare °data cu deschiderea de ocne noul. Dupa datele
precise ce avem vom putea sa indicant pentru fie-care
ocna in parte §i pentru fie-caie proprietar epoca and
inceteaza dispositiunile vechilor documenturl §i de and
dijma datorita proprietarilor de mo§ii cu ocne trebue
calculata numal conform art. 1.26 din Regulamentul or-
ganic. Vom psi pretioase date In aceasta privinta In
studiul asupra Salinelor de d-1 FI. Dianu pe care 1-am
reprodus In parte §1 asupra caruia vom reveni.
Pe Mg, datele reproduse din studiele aparute in
aceasta epoca asupra organisarel lucrarel ocnelor trimitem
§i la cele dise de noi In epoca precedenta asupra acestel

www.dacoromanica.ro
 617

organisarf, de oare-ce ea nu s'a schimbat mult, si dad.

s'ail adus unele miel modificarl, acestea aü fost numai
de delaliii far& a atinge reglementarea exploatarel oc-
nelor. AIR Moldova cat i Valahia pastrat vechile
obiceiuri i asezaminte in tot ceea ce se atinge de partea
privitoare la lucratoril ocnelor.

2
Administrarea si perceperea venituluI ocnelor
Daca din punct de vedere al modului de adminis-
trare i percepere al venituluf ocnelor putem numi epoca
de la Regulamentul organic OA. la 1861 epoca aren-
darei ocnelor ca incepere de la 1861. in urma legei de-
cretate In acel an, putem numi ultima perioada a stu-
diulul nostru epoca de regle, de oare-ce Statul de-a
dreptul prin slujbasil sèl administreaza i percepe di-
rect venitul ocnelor.
Am véçlut deja la introducerea ce am fäcut la
capitolul VI despre care ne ocupam, cum a fost
tuit proectul legel din 1.860 de catre comisiunea cen-
tred ce se ocupa de toate cestiunile ce puteati interesa
ambele tar!, tot de-odata am aratat i motivele care ail
impins comisiunea sa. abandone definitiv vechiul sistem
de arendare al ocnelor i si, adopte sistemul de exploa-
tare al ocnelor in regle. Credem util sa reproducem aci
textul legei de oare-ce vom fi silly in cursul studiulul
nostru sa ne referim la el :

Lege pentru adunarea de dire guvern a veniturilor

indirecte din vAnil, satine, exportatie fi importatie. (De-
cretatà la 9 lulie 1860.

Art. 1. Veniturile Statulul i anume : venitul 37/-

miler, al salinelor, exportatieT i importaVel cercalelor,
www.dacoromanica.ro
 618

exportatia vitelor de tot soiul, exportatieY seuldf

al cervisuluY, venitul oerituluY si al corn6rituluY vi-
telor pastorilor din Ardeal, se vor administra si strAnge
de ogro guverne, pe contu lor, faxä a se me putea
arendui la particular!, precum s'a urmat pana. acum.
Art. 2. Aceste ramurY de venit ata din Tara
Romaneasc6 cfit si din Moldavia, indatä dupä expirarea
termenuluI, panä la care sunt arenduite, se vor uni
sub o singurä administratie i veniturile se vor aduna
In o singura.
Art. 3. Transportarca i1níGä i cu pret bota rat
a sgreY, de la groapa ocnelor la schelele DunareT, san
la orl-ce alt punct, este oprita, pentru tot-d'a-uua.
Guvernul nu va putea efectua de acum inainte a-
semenea transporturY, de cat numa/ prin tocmele de
bund voe.
Art. 4. Venitul exportatid i importatid seulu!
si al cervisuluT, care pana acum in Moldavia a fost
dat in folosul muncipalita.ti! de 'as!, va intra in randul
veniturilor StatuluT, indatà dupa expirarea contrae-
tuluY, cu care acest venit este arenduit de acea Mun-
cipalitate.

Aceasta lege coprinde dispositiunI general° la toate

veniturile indirecte aratate, cal §i dispositiunI speciale
la saline. Legea hotare§te, ca de aci inainte ocnele se
vor administra in regie de catre guverne, fara a se mal
putea arenda la particular!.
Trebue sa observara ca aceasta lege stabile§te numal
principia administrare! ocnelor fara a indica normele ce
ar fi trebuit sa fie urmate in aceasta administrare; tre-
bue de asemenea observat, ca nu gasim niel o reglemen-
tare a exploatarei ocnelor.
In art. 3 se opre§te transportarea silnica a s'arel de
la ocna la schele. Acest text de lege ar da sa se late-
leagk cä phnA la 1860 locuitoril mal erati supu0 la pres-
taliunea In natura silnica, din epocele precedente, de a
cara sare de la ocna la schele. In principia tocmelile se

www.dacoromanica.ro
 619

facead de bona voe, de oare-ce se efectuad in forma

until angajament intre trimisil arendasilor ocnelor earl
dad arvuna si locuitoril ce se angajati la transporturf.
Locuitoril primead un pret in schimbul transportuluT e-
fectuat de ansil. In fapt insa soarta locuitorilor era
destul de grea si a ma! continuat sa mal fie ast-fel Ma-
ya vreme, de oare-ce adesea se arvuneati carausil, dupa
cum am vèqut iarna speculandu-se de multe orT asupra
nevoilor lor, dar ce este mal molt se faceail acele tocmell
prin ajutorul administratiunT locale, in care cas, locui-
toril de voe de nevoe trebuiad sa ja arvuna.
Din acest punct de vedere transporturile erad in
adeve'r silnice. Am cre4ut sa dam aceste explication' atat
pentru a nu se da un inteles gresit textulut de lege si
de aci sa se creacja ca ad continuat sa existe vechile
prestatiunT in natura ce se efectuati ca un fel de imposit
ce se platea In natura, cat si pentru a nu se crede ca art.
3 din lege decretand oprirea transporturilor silnice, lo-
cuitoril de ad i Inainte pAna la construirea liniilor de cal
ferate, ad fost cu totul lasatl liberl de a tocmi pretul,
sat" de a refusa transportarea sarel la diferite schele.
Vom reveni asupra acestuT punct, cand ne vom ocupa
de exportul sarel.
Aceasta lege care stabilea numal principil fail a
reglementa niel administrarea, niel exploatarea ocnelor,
pare sa nu fi dat roadele dorite. Si ast-fel la :

www.dacoromanica.ro
 620

Dimitrie A. Sturdza.Ted-Oect de anY de Domnie di

Regelui Carol I. CuvinttirT i acto, Bucurefti, 1897.
Editiunea Academiei M'inane, Vol. I, p. 55 fi 262'271

1866 Aprilie 28. Adunarea numitàConstituantd,

se deschide prin urmatorul Mesagiti al Locotenentel
domne§tY :

Veniturile consumatieT sgriT din partea de dincolo

de dincoace de Milcov, 0316 la 1 Ianuarie 1862,
eraA date separat In antreprisg. lar sumele ce incasa
.Stetul anual erat :
.3.500.000 Le T consumatia dinguntru in partea de
dincoace de Milcov, §i
.2.500.100 consumatia cu exportatia in Turcia, Ser-
bia §i Rusia In partea de dincolo.
6.000.100 LeT.

La anul 1859, Comisia centralg, avend in vedere

.cä sistema arendareT celor mal importante veniturY
'ale StatuluT era prejudiciabilg nu numaT intereselor
contribuabililor, dar i tesauruluT public, a elaborat
«un proect de lege, prin care se hotgra ca exploatarea
veniturile salinelor, de la expirarea contractelor a-
tuncT lucratoare, sà se administreze de a dreptul de
icAtre Stat.
Acest proect a fost votat de Corpurile legiuitoare
promulgat prin decretal Princiar sub. No. 332 din
Iulie anul 1860.
.Guvernul din Ia0 i Bucure§tT v6q1ind cA aceastl
clege nu coprinde In sine de cat regularea principiuluT,
nmnit o comisiune mixtg, care sä elaboreze un
proect de lege,de modul administr6reT salinelor.
.Aceastii comisie, intrgnd In lucrare, s'a desp6rtit
in doud, adicl : o parte din membri a emis opinia
ictiutaril salinelor In regie pe comptul StatuluT, iar
«coa-Palta parte, ca exploatarea sgreT sä se dea In con-

www.dacoromanica.ro
 621

cesiune po un timp indelungat, reservAndu-se Insa

aperceperea taxelor a se opera in regie.
Divirgenta opiniunilor a avut de resultat Intardie-
«rea lucraril, ast fel In cat ambele Guverne ati fost
«nevoite de a decreta fie-care cate un regulament pro-
« visoria pentru administrarea salinelor ; reglemente su-
sperficiale, care nu aveaa niel o uniformitate, pentru-ca
eel de dincoace de Milcov era Intemeiat pe anexul ()c-
al:aces° din anul 1831; iar cel de dincolo pe vechile
echrisoave ale rufeta0lor saline de la Targul-Ocna.
«Sistema exploataril ce contin aceste reglemente,
«care sunt 0 astadf In lucrare, este cu totul primitiva,
«este cu totul lipsita de un control eficace, este cu
« totul In fine prejudiciabila, nu numal intereselor mun-
a citorilor, dar chiar intereselor Statula
«Am dis el este primitiva, pentru-ca taierea in. mi-
ancle vechl nu se urmeaza dupa o sistema uniforma
regulata. 0 economica, ast-fel precum se usiteaza In
«toate salinele din Europa, ci dupa diferite sisteme la
«fie-care an salina In parte, ceca-ce face ca masele de
«sare O. fie darapanate 0 consumate mal inainte de
« timpul cuvenit.
Este cu totul lipsit de un control eficace, pentru-ca
«sarea la extractia el din mina nu se cantare$e, ci
catimea e se evalueaza aproximativ dupa marimea
ibolovanilor, ceea-ce face, de multe orT, ca saa mun-
a citoril satt Statul sa fie Inplatl.
«Este prejudiciabil muncitorilor, pentru-ca plata co
«li se face, In compara.tie cu munca lor qilnica, nu
«este indestul de satisfacatoare, cu atat mal mult cli
«nu se face priutr'un liber acord.
Este, In fine, prejudiciabila statulta, pentru-ca pana
«astall mal la niel o salina nu sunt cladite magasil
«pentru depuuerea OAT extrase, ci se waza In migle,
sceea-ce face ca o foarte mare eitime sa se pearda
«din pricina elementelor atmosferice.
«Precum vedetl dar, Domnilor DeputatY, actuala sis-
tema cu care se administreaza salinele fiind cu totul
«vicioasa 0 lipsita chiar de un reglement uniform pen-
«tru toate salinele, a pus pe Guvern In positie de a
studia eu multa seriositate cele cloud proiecte depuse
www.dacoromanica.ro
 622

de membri/ comisid mixte din anal 1861 0 a se

« pronunta pentru sistema daril In concosiune a ex-
«ploatatie sariT, reservandull Statul vin4area i perce-
perea directa a venituluT sariT.
«Sistema aceasta, care desparte taierea i extractia
«sareT de vitu,larea el, del% nu numaT mijlocul unuT
«control eficace i iutroducerea unuT mod regulat
«uniform In exploatarea sariT, dar §i o economie foarte
Insemnata In cheltuelile de material 0 altele, pe
anumaT industria privata este capabild a le combina.
Pentru acest sfir0t dar, Guvernul va avea onoare
«de a V6 presenta peste curInd proiectul de lege.
«Venitul net produs tesauruluf public In timpul re-
gieT comparativ, Cu vechile antreprise, deosebit de
«productele i materialelè r6mase In natura la finele
anuluT 1865 sunt :
«In anul 1862 Le/ 3.179.225 11 p
1863 ; 6.054.864 09
1864 5.941.549 24
1865 * 7.772.870 6
«Dacá regia a lasat un deficit in ce/ d'inta/
uprecum se vede, pricina a fost cä administratia eT la
ala Inceput, nu name ca nu a fost basatä pe o sis-
«tern/ regulata i economica, dar niel s'aq luat la
atimp mèsurile cuvenite pentru strIngerea colosalelor
«deposite r6mase In tara de la vechil antreprenorY,
causa principala ce a produs tesauruluT public aceasta
pagaba.
'Cu toate acestea, Guvernul spera ca, aplicand noua
asistema, acest important venit va cre0e anualmente
In proportie cu Inmultirea poporatiuniT i cu desvol-
tarea diferitelor industra la car/ se intrebuinteaza
asarea.
Pag. 59. «Exportatia sari/ In Turcia, Serbia 0
Rusia 'Ana la anul 1865 a fost arendata cu :
La 2.751.750 anual.
«Catatimea MAT ce se preda concesionarilor a fost :
«12.700.000 oca sare, transportata cu cheltuiala Gu-
«vernuluT la porturile DunariT pentru
Turcia- 0 Serbia.

www.dacoromanica.ro
 623

e 2.000.000 de la salina Tirgul-Ocna pentru Rusia

cu transportul antreprenorula
'14.700.000
"In urma mal multor licitatq -tinute In auil 1864 i
«186, neoferindu-so preturl avantagioase peutru sarea
"destinat6. a se exporta in Turcia §i Serbia, s'a ho-
45.rit a se ctiuta In regie, iar pentru Rusia s'a dat in
"antreprisg.
Venitul incasat In cel d'intal an al regieY, cu toate
depositele cele marl aflate in aceste pArtY din timpul
vechilor antreprise a fost de lel 3.381.478,20 pentru
o cgatime de 13.945.494 oca sare In care intrg. §i a-
ceea destinat5. pentru Rusia in cAtime de 2.000.000,
ceea ce comparativ cu vechiul period al antrepriseT a
lAsat tesaurulul public, pe 16,ng6 un beneficitt bAnesc
de leY 629.728,20 §i o cgtatime de 754.516 oca sare
r6masä deposit la posturile Dun6riY.
Ast-fel dup. ease anl de la decretarea legel §i cincl
an! de la aplicarea el, de oare-ce numal de la 1. Ianua-
rie 1862, ocnele ati fost administrate de Stat, se face
o noua propunere In urma careia exploatarea We! nu
s'ar mal face de StaL, ci s'ar da In concesiune la par-
ticular!, Statul nereservandu-§I de cat vliKlarea §i per-
ceperea directa a venitulu! sarel. Aceasta propunere a
rèmas numal un simplu desiderat caruia nu s'a dat vre-o
urmare. Mesagiul Locotenentel Domne§tl are pen tru nol
importanta, de oare-ce ne Infatipaza imperfecta organi-
sare a exploatarel §i organisarel ocnelor. Si aci ca §i In
trecut vedem ca fata de o stare nesatisfacaoare a sis-
temulul Intrebuin tat se propune incercarea unul no sis-
tem de exploalare §i administrare a ocnelor.
Pana la finele epocel de care ne ocupam, nu s'a mal
schimbat sistemul adoptat In 1860, cu toate acestea gratie
organisarel mal de aproape §i a introducerel de noul mij-
loace perfectionale In exploatarea ocnelor, din datele ce
am reprodus la inceputul capitolulul, §tim ca 41 ex-
ploatarea ocnelor la no! In tara daca nu a ajuns la ul-
www.dacoromanica.ro
 624

timul grad de perfecliune poate Insa rivalisa cu succes

cu exploattirile similare de ocne din alte tar!. In aceasta
privinta cei-ce ar don i sa posead5, date precise §i amà-
nuntite, nu aii de cht sA consulte lucrarea asupra sali-
nelor de d. Fi. Dianu din care am reprodus deja pasa.
gele de care am avut nevoe In studiul nostru. In ceea
ce se referA la paragraful nostru gAsim:
FI. Dianu, op. cit. pag. 91. Vinprea stiret.Exploa-
tagunea fi vtiglarea seirei constitue un monopol al Sta-
tului din vechime. Regulamentul organic din 1831, a
consacrat acest drept fi printr'insul se reguleaa ca,
pentru salinele Vale atunci in exploatare, set' se men-
tinil vechile invoeli cu proprietarri solului, adicel o
platd netnsemnatei in bag sail in natura, iar pentru
viitor s'a legiuit numai darea in boa, fwindu-se in
proportiune de a trei-decea parte din produsul vinpret
Ord. C2I bate acestea Statul deschielénd salina c7,1 la
Doftana, in locul celei de la Telega a preferat set' res-
cumpere pe deplin de la proprietari terenul necesar.
Atat In Romania propria çlisa, cat §i In Moldova, ex-
ploatarea ocnelor a fost data In concesiune prin lici-
tatie publica, de la Regulamentul organic pana la fi-
nele anuli 1861, iar de la 1 Ianuarie 1862, In basa
legeI din 9 Iulie 1860, Statul a creat un serviciii deo-
sebit al salinelor, administrandu-le In regia, sub au-
toritatea Ministruluf de Finance. Apo' de la 1 Aprilie
1881, s'a Intrunit acest servicin Cu Regia Tutunurilor,
de care depinde §i asta1;11.
In ce prive;ite vInçlarea In detaliA, aceasta nu con-
stitue un monopol al StatuluT, §i comerciul sarel este
liber, putAndu-se lace de ori-cine.
Sarea se vinde de Stat de la saline set de la de-
positele care s'aq infiintat treptat cu incepere din anul
1881, In diferite localitatI din tara §i care actualmente
sunt In numar de 32.
De la saline se vinde sarea numaY pentru consu-
matiunea interioara, iar aceea care se transporta la
deposite, este destinata a se viudo atilt pentru con-
sumatiune cat vi pentru export.

www.dacoromanica.ro
 625'

Vom reveni asupra acestul pasagia In capitolul re-

lativ la dijma de save, vom opune atuncl Were! celor
ce ail Incercat sa simile In timpul din urma dreptul de
proprietate a Statului asupra sitref la no! In tara, aceste
pretioase constatar! Matte de d-1 Fi. Dianu, Inspector
al Salinelor, care ne spune ca Statul a conservat dreptul
WI secular de monopol asupra exploatarel §i vinyreT
saret la noi In tara fat& de proprietaril solului, fire§te
In care se gase§te ocna adica sare, carora In trecut le
platea o dare In ban! sati la natura conform vechilor
invoeli, iar pentru viitor 4ice d-sa s'a legiuit numal darea
In ban! fixandu-se In proportiune de a 30-a parte din
produsul vinyrel. No! §tim ca numele ce purta darea,
ce se platea de Stat era de dijmd, de asemenea ne este
cunoscut ca dispositiunile Regulamentului organic se
aplica tutulor ocnelor noul puse la exploatare dupa vo-
tarea 4isu1til Regulament. De asemenea datele ce le-am
reprodus dupa lucrarile atat de meritoare ale celor ce
s'ati ocupat de partea technica a exploatarel ocnelor ne
vor servi pentru a evita confusiunt In ceea ce prive§te
elementele constitutive ale unel ocne propril 4ise §1 acelea
care formeaza accesoriele ocnef §i care variaza la fnfinit
dupa sistemele de exploatare §i configuraliuni ale soluluT.
In ordine cronologica dupa legea din 1860 ma!
gasim decretul No. 1459 din 29 Oct. 1864 dat In pu-
terca Statutului care aproba Regulamentul pentru admi-
nistrarea in regie a salinelor de mare din Basarabia, §tim
ca in urma a fost decretat codul civil In 1865, Consti-
tutia votata In urma In 1866; va trebui sa ne Intrebam
daca ati vre-o dispositiune relativa la mine In general
§i la saline In particular, care sa poata fi de natura sa
schimbe raporturile de drepturi dintre Stat ce a avut
monopolul exploatare! ocnelor §i vinderea sarei, §1 pro-
prietarii mo§ielor cu ocne. Reservam sa desvoltam aceasta
cestiune precum §i discutiunea ce vom face, legel mi-
41
www.dacoromanica.ro
 826

nelor din 1895 In ceea ce priveste salinele la paragraful

despre dijma de sare, putênd insä sä arätäm de pe acum
si cu aceastä ocasiune ca pana la fmele epocei de care
ne ocupäm raporturile de drepturI de mal multe oil
seculare ce ail existat intre Stat de o parte si proprie-
iaril ocnelor de alta, ail .subsistat fan, ca prin vre-o
dispositiune legislativa, sil, se fi atins natura intima a
drepturilor a vre-unuia din pärtl fatä de ocnele de sare.
Statul a conservat dreptul sèfi de monopol al exploa-
lärel ocnelor si vinc.Férel särel in tara, de asemenéa si
proprietarli mosielor cu ocne ati plistrat neatins dreptul
lor la dijma din sarea scoasà. din ocnele de pe mosia lor.

Regulament pentru administrarea in regie a salinelor

de mare din Basarabia. Decret No. 1459 din 29 Oc-
tombrie 1864.

Titlu I. Dreptul de proprietate.

Art. 1. Statul 4T reserva dreptul unta monopol
absolut asupra exploatari'l gra din apele, isvoarele,
fantAnele grate, fie naturale, fie artificiale.
NimenY din locuitora Principatelor-Unite nu vor
putea exploata acest product chiar atund cAnd aceste
ape vor fi situate pe proprietAtile lor private, ca ex-
ceptia prev6;lutìt la art. 2 de mal jos.
AceY carY ar contraveni dispositiilor de mal sus, pe
pe lAng confiscarea gra in profitul tesauruluT public,
vor fi supu§/ §i la amendl de 3 galbeul pentru suta
de oca sare exploatatti.
Art. 2. Se exclude de la penalitatea prev6dutg,
prin articolul precedent, proprietariT pe ale cg.ror moil
se vor afla ape grate, dandu-li-se dreptul numal de a
profita de aceste ape t'Arä a putea fabrica sare, §i a-
ceasta numal in trebuintele casnice, fgrä a putea da
saU vinde la alte persoane str6ine asemenea slatine.
Acelor care vor contraveni, pe langa confiscarea
ara, li se vor inchide slatinele.

www.dacoromanica.ro
 627

Art. 3. Importul apelor grate i al stiriT de mare

din str6indtate, este cu des6v6i*re poprit, fail o prea-
labilä autorisatie a MinisterulaT de finante, sub pena-
litatea de confiscarea sAriT importate.

Titlu II. Despre regia salinelor.

Art. 4. In virtutea legeT promulgatä prin decretul
de la 9 Hitt 1861 sub No. 332, se hotn;60e ca sali-
nele de mare din Basarabia al cAror termin de antre-
prisuire expirti. la 1 Noembrie, pe viitor O. se caute
In regie pe compta StatuluT.

Capitolele §i titulele urmatoare trateaza despre ex-

ploatatie, vinqare a sari', consumatil, exportatie, §i ad-
ministratia acestor sararil de mare din Basarabia romana.
Acest regulament reserva dreptul de monopol al Sta-
tuluI §i asupra sarel de mare din Basarabia, recunoaste
dreptul de proprietate proprietarilor de mo§il cu slatine
earora le mentine dreptul de a se folosi de sarea conti-
nut& ln apele sarate de orl-ce origin& de pe mosiele
lor, pentru trebuintele lor casnice, farti a putea Insa face
negot Cu asemenea slatine.
Ca o consecinta a recunoa§teril dreptuluI de pro-
prietate mentinut In limitele exercitiului dreptulul de
monopol al Statului, vedem ca proprietaril mo§ielor cu
slatine sunt alt-fel tratati de cat cele Valle persoane and
este vorba de contraventiele ce s'ar face Regulamentulul
care prevede monopolul Statulul. Proprietaril mo§ielor
cu slatine nu sunt supu§1 la amenda prevOuta la art. 2,
In cas de contraventiune li se confisca sarea fabricata
pentru negot §i li se inchide slatinile. Fara niel o In-
doiala daca Slatul s'ar fi putut pretinde proprietar al
san' orl unde s'ar fi aflat, prin urmare §i al sarel In
disolutiune In ape §i isvoare sarate, proprietaril In mo-
§iele carora s'ar fi gasit slatine, ar fi fost tratatl In a-
cela§1 fe! de Stat.
www.dacoromanica.ro
 628

Statul proprietar al sarel ar fi oprit pe totl sa useze

de sare. Vedem din contra ca Statul reserviindu-§1 mo-
nopolul exploataril §i vinyrel saril din sarariile din Ba-
sarabia mentine cu toate acestea dreptul de- proprietate
In favoarea proprietarilor mo§ielor cu slatine, dAndu-le
voe sa se foloseasca pentru trebuintele lor casnice de
sarea din slatinele lor. Putem Insa constata o deosebire
lntre reglemen tarea monopolulul sareI tánd este vorba
de exploatarea monopoluluf sâril gema (de ocnd) din
Principate §i atuncl cand ne g5sim fata de exploatarea
monopolulul sáril din salinele de mare din Basarabia.
In cea ce prive§te dreptul ce'l are Statul este acela§I
In ambele situatiunl : Un drept de monopol al exploa-
tara §i vinYrel sareI, cu recunonterea dreptulul de pro-
prietate al proprietarulul mo§iel Cu ocne sati cu slatine
asupra stireI coprinse In mo§ia sa. In cea ce prive§te,
lusa partea de benefichl acordata proprietarulul mo§iel
ea difera. Proprietarilor de ocne din Principate li se a-
corda o dijma In banl socotitá asupra pretulul sarel ex-
trase din ocne, el Insa nu pot lua sare din ocne nicl
pentru trebuintele lor casnice dará de miel exceptiunl ;
din contra proprietaril moiielor cu slatine pot sa ja sare
din slatine pentru trebuintele lor casnice fárä sa li se
mal plateasca vre-o parte din beneficil. S'a considerat
ca mentinerea vechel lor folosinte era suficientá pentru
a nu scadea prea mult beneficiele ce vrea creeze
Statul mentinAnd monopolul sèü i asupra salinelor de
mare din Basarabia.
Diva codul civil a venit legea din 31. Martie 1881,
promulgata la 1 Aprilie 1881, Pentru Administrarea ex-
ploatdrei salinelor :
Art. 1. Administratiunea exploatgra i vinOra
sAre/ din salinele StatuluY, se une0e eu administra-
tiunea regia tutunurilor, care ia pe viitor numele de :
Regia tutunurilor i sAra.

www.dacoromanica.ro
 629

Art. 2. Atributiunile consiliuld de administra-

tiune i directoruluY general al regia tutunurilor
sareY, sunt, In ceea-ce prive0e administratinnea sa-
linelor, acelea fixate prin legea speciala a regieY tu-
tunurilor, in toate cestiunile relative la personal §i
trausactiunY de orl-ce el. Controlul, compturile i bu-
getele sunt supuse aceloraV regule ca cele prevNute
prin 4isa lege a monopoluluY.
Art. 3.Depositele de sare se vor infiinta treptat,
de la promulgarea presente! legf In capitalele de judete
§i in alte centrar! ce se vor determina de adminis-
tratiune.
Art. 4. VIndarea sareY, In detalla, ramane libera
ca §i In trecut.
Art. 5. Sarea se vinde.
1. Pentru consumarea interna.
De la gura salinelor, cu preturile urmatoare :
Sarea de Slanic, Prahova, 8 la suta de kilogramo ;
sarea de Telega i Targu-Ocna, 7 leY suta de kilogramo;
sarea de Ocnele-Mari, 7 la suta de kilogramo.
Din deposite cu preturile urmatoare
Sarea de Slanic, 11 la §i 50 banY suta kilogramo;
sarea de Telega i Targu-Ocna, le! 10 §i 50 banY suta
kilogramo; sarea de Ocnele-MarY, leY 10 §i 50 banY
sut a kilograme.
2. Pentru export, numaY din depositele cele maY
apropiate de fruntariY, §i cu preturile ce se vor stabili
dupä conveninte de consilhi de administratiune ale re-
gia tatunurilor i sareY, cu prealabila aprobare a con-
siliuluY de mini§tri.
3. Pentru trebuintele industriale de la gura ocnelor
gaa din magaziT In conditiunile stabilitela paragraful
precedent.
Art. 6. Servicial salinelor din ministerul de fi-
nance se suprimä i legea de fat.1. intra In vigoare de
la 1 Aprilie 4881.

Legea din 1881, In principia nu a adus niel o

schirnbare siarel de lucruri create prin legea de la 1860.
In fapt a desfiintat un servida de la Ministerul de fi-

www.dacoromanica.ro
 630

nante, Insarcinand cu acest serviciti al salinelor Admi-

nistratiunea regiel tutunurilor. S'a crequt mal firesc ca
sa se Incredinteze exploatarea ambelor monopolurl ace-
lea§I administratiunl. Prin art. 2 se indica oare-carl
norme de atributiunl ale consiliulul de administratiune,
stabilindu-se §i modul de control al gestiunel. Art. 3 pre-
vede crearea de deposite ce se vor determina de admi-
nistratiune. Art. 4 nu aduce vre-o modificare in ceea-ce
prive§te vindarea In detaliii, aceasta vInçlare rèmane li-
bera, am vqlut In cursul studiulul nostru ca din vechl
timpurl vin4area In detaliii a fost In general libera,
Statul nu '§l-a reservat monopolul vinyrel In detalitt
Singura exceptiune am constatat-o In trecut pentru
sararia din Bucure§t1, care exceptiune de asemenea nu
a existat In tot-d'a-una. Art. 5 fixeaza pretul sarel. Din
scara de preturl resulta ca sarea de Slanic Prahova, pentru
excelenta sa calitate a fost pusa In comerciii cu pretul
cel mal avantagios. .Aliniatul 3 de sub art. 5, prevede
ca pentru trebuintele industriale pretul poate fi stabilit
dupa conveniente ca §i pentru export de consiliul de ad-
ministratiune.
Exportul §i industria pot asigura atat Statulul in
prim rand, care va lua cea mal mare parte din beneficii
cat §i proprietarilor ocnelor incalculabile isvoare de bo-
gatiI.
Am vNut din datele reproduse asupra existente! oc-
nelor In diferite epoce, dupa scriitoril streinl carl s'an
ocupat de salinele noastre, ca toll fara deosebire '§l-all
exprimat admiratiunea fata de colosalul §i inepuisa-
bilul deposit de sare ce se gase§te in solul Tare!. Toll
Inteun glas an consiliat ca ar trebui cautate cat de multe
debu§eurl In afara pentru a permite o mal mare exploa-
tare a gismentelor de sare. Ar trebui sa se dea ascul-
tare glasulul lor, care este menit sa cheme la Inflorire
acest imens isVor de bogatie al Taril.
www.dacoromanica.ro
 631

Extremul orient ne oferA locurl de deburil sigure,

totul este sa. putem ajunge prin mèsuri intelepte §i pre-
v64étoare sA oblinem accesul lor. Sarea noastrA ar
putea lua directiunea Extremului Orient in conditiuni
foarte avantagioase daca s'ar putea combina sA fie luata
ca lest de corAbiile ce se tutor° nenavluite in orient dupA
ce ati descArcat marfa la vre-un port al Europa Marina
noastrA comerciala ar putea duce sare din Tara la vre-
un port de atingere a curselor companielor Extrem-Ori-
en tului.
Pe langA export, industria in timpul din urmA Ina!
cu seama, ofera un camp nelimitat intrebuintarei sArei,
fie in combinatie directA cu alte materif prime, fie prin -
combinarea altor =teat prime cu derivatele industriale
ale sArel. Incurajarea acestor fel de industrit se impune
de oare-ce mai toate, pentru a nu lice toate materiile
prime care intrA in fabricarea diferitelor produse Indus-
iriale sunt produse sail pot fi produse de Tara noastra.
S'a propus ca mijloc foarte eficace sft se stabileascA taxe
la importatiune asupra tuturor produselor ce ati de basa
imediata vre-un derivat industrial al sArei, dintre care
cel mai utilisat este soda, vom - arAta care este pArerea
noastrA mai in urmA.
Cu toate ca nu putem sa ne intindem prea mult a-
supra acestel cestiuni este util sa reamintim a printre
industriile care intrebuinteazA soda este §i industria sii-
pundrid. Tara IntreagA are interes ca aceastA industrie
sA infloreascA sa. se !nth* cat mal mult. Consumarea
acestuf produs este importantA, §i ar fi de dorit ca acest
produs sa fie pus in comerciti in conditiunile cele mal
favorabile consumatorilor. SA nu se uite cA pentru po-
por, curAtenia este una din conditiunile sanatAtei, ast-fel
o conditie a vietel. Consumarea pe o scarA cAt de IntinsA
a produselor sApunftrii este o conditie de tral pentru
toate clasele societrrtei. Daca observArn ca toate cele-

www.dacoromanica.ro
 632

l'alte substante care mira in compositiunea siipunurilor sunt

produse de solul Tare', ne putem u§or da seama a in-
dustriele de acest fel pot nu numai prospera dar chiar
susjine cu succes lupta pe piejele streine fabricatoare de
sapun dar la rAndul lor importatoare a materiel prime.
Aunt& industrie la nol In Tara fala de ieftinatatea
materialelor prime ce intra In fabricarea -produselor sale
este pe deplin protejata In contra concurentel streine.
roape In toate industriele agricole sarea mira de ase-
menea In combina thine. Sarea gase§te dar debu§eurI asi-
gurate pe lAnga export in alimentatie, In consumatiunea
umana, in interes agricol §i iteres industrial. Statul are
Insareinarea de a veghia la salfgardarea tuturor intere-
selor. Trebue sa ja mësurl prev6ytoare care la randul
lor sa permita cearea de nonl isvoare de bogajie. Din
acest punct de vedere par6rea noastra este a orl de ate
or! Statul nu ar putea salt vala interesele sale atinse
in vre-o direcjiune oare-care, ar trebui sa permita libera
intrebuintare a are' de catre particular!.
Monopolul Statului nu se poate concepe In mod util
in afara de aceste limite. Un proprietar al unel ocne
faja de Monopolul Statuluf este oprit sa exploateze ocna,
pentru a nu aduce vre-o coneurenja Statulul in desfacerea
sarel extrase din ocnele deschise. In schimbul acestel im-
pedlar' proprietarul este asigurat ea atuncl and Statul
va exploata gismentul sai de sare II va plati dijma care
represinta aproximativ partea sa din folosul exploatareI
a ocnel ca §i in casul and un al treilea exploateaza
vre-o alta mina pe un teren particular.
In justificarea principiulul care consacra monopolul
Statulul asupra until product apartinènd unul particular,
nol credem sá gasim un temperament ce se impune, ce
trebue sa fie admis, in interesul tutulor §i ast-fel in mod
indirect §i In interesul Statulul. Sa luam dou6 exemple
In dou6 ordine de idel deosebite Intru at-va. Sa presu-

www.dacoromanica.ro
 833

punem mal IntaI ca un particular ar fi In m6sura sa

exporteze sare In Africa, India, In China §i ar avea lu-
crurile atat de bine combinate In cat ar putea Invinge
orl-ce concurenta straina. Pe langa aceste consideratiunl
trebue sa presupunem ca Statul Roman nu ar putea ne
avénd la Indemana combinatiele comerciale ale particu-
laruluT, sati chiar daca ar putea, nu ar voi sail loth*
operatiunile atat de departe; in acest cas suntem In drept
sa ne Intrebam daca din punct de vedere de interes ge-
neral al Tarel Monopolul Statulul poate sa mal subsiste,
saii daca In atare cas Statul nu ar trebui sa renunte
la monopolul exploatarel ocnelor In favoarea particula-
rilor, luand m6surile ce va psi de cuvinta pentru ca nu
prin fraud& sa se aduca vre-o atingere dreptuluI sèil de
monopol In limitele exercitiulul WI normal, de asemene
acordam Statulul tot dreptul de a limita renuntarea sa
pana In momentul and Statul ar voi a se substitue
initiativel. private, §1 sa ja pe contul ski continuarea
expórtulul.
Acest sistem ar avea marele avantagia de a face din
particularl ni§te pionierl In desvoltarea bogatiei generale
pe urma carora Statul ar putea pa§i sigur pe calea des-
chisa Inaintea sa de initiativa privata daca ar mal psi
de interes sa mal Intinda monopolul. Statul renuntand la
dreptul Oa de monopol, In atare cas nu ar perde ab-
solut nimic, de oare-ce el tot nu ar exporta sail vinde
cantitatea de sare ce s'ar exporta, din alte ocne ce s'ar
deschide. Statul Insa ar putea sa ca§tige In mod indirect
prin cre§terea avutiel particulare ar putea de asemenea
sa ca§tige atat Statul cat §1 Tara Intreaga, asupra ope-
ratiunilor accesoril la care ar da na§tere o atare ex-
ploatare.
Cel de al doilea exempla 'I vom lua .cu aplicatiune
la industria derivatelor sari!. Sa presupunem ca pana la
un moment dat un produs industrial ce la 1.112(1111 s6ii ar
www.dacoromanica.ro
 634

putea servi de basa la alte produse industriale, s'ar a-

duce din afar& In schimbul unor importante sume de ban!
platite de Tara. Industria privat& se ofer& sa extrag&
acest produs din sarea ce s'ar afla in solul Tare!. Cre-
dem ca i aci monopolul StahlluT ar trebui srt Inceteze
In interes general. Nol 4icem ca dreptul de monopol al
Statulul ar trebui sa Inceteze, jar nu ca Statul sh con-
ceada unul particular dreptul sèil de monopol, de oare-
ce daca Statul are monopolul exploataref sarei ce'l exer-
ell& fat& de proprietarul ocneT, acest drept nu'l are de
cat in interes general, ca pretul ce va lua §i care va
rèmane Intre cheltuelile de exploatare §i vin4are a sari!,
sa serve sà alimenteze bugetul general al StatulUI.
Monopolul Statuluf nu trebue sa serve sa Imbogrt-
tease& pe un particular sail pe mal mull! In dauna tu-
tulor contribuabililor, cea ce s'ar IntAmpla daca cel ce
ar obtine concesia fabricarel derivatelor industriale ar
specula asupra prelului de fabricatiune, §i ar fi apirati
de concurenta prin acest monopol concedat de Stat. Din
contra daca Statul véOnd cä dinsul nu poate produce
acel derivat industrial ar renunta la dreptill séti de mo-
nopol In favoarea particularilor. Off-cine puténd crea
ni§te industril similare s'ar stabili o fericit& concurent&
intre fabric! de a produce §i a vinde cat mal eftin. Din
aceasta scadere de pret ar profita ob§timea Tare!, con-
sumatoril In general, fan Indoiala ca ar profita §i fabricantif
In marginea diferente! intre costul produsului adus din a-
far& §i costul transformarel materiel prime In tara. Ar
mal profita tara §i din alt punct de vedere, de oare-ce
cele-l'alte industril din tara car! s'ar gasi In fa/a until
derivat industrial al saref eftin ce ar intrebuinta in fa-
bricaliunea produsului lor special, ar pu tea prospera cu
mai mare facilitate §i ar putea Invinge coneurenta pe
pietele strai n e.
Conclusia noastr& o vom formula ast-fel; Statul

www.dacoromanica.ro
 635

avènd Monopolul exploatareI §i vindarea sarel In tar&

poate opune dreptul s'én proprietarulul une! mo§il In sub-
solul careia s'ar afla sare ; proprietarul mo§il cu ocne
nu ar putea exploata §i vinde sarea, va avea dreptul
numaI In cas ca Statul sa exploateze sarea din mo§ia
WI sà. primeasca dijma din sarea extrasa calculata asupra
pretulul sarel. Orl de cate orl Ins& interesele Statuluf in
cea-ce prive§te exploatarea §i vinqarea sarel nu sunt In
joc In mod direct, Monopolul Statulul trebue sa Inceteze,
nu mal are ratiune de a fi, de oare-ce daca Monopolul
se justifica In interes fiscal general, el nu poate servi
ca mijloc de imbogatire a cator-va indiviçll In dauna tu-
tulor, printre carI In -prim rand se gases° proprietaril
de mo§i1 cu ocne.
Nol credem ca fata de imensele gismente de sare
ce se intind in Tara de la Mehedintl la Dorohol pe sub
Muntl, In lirgime de aproape 30 kilometri, §i pe alo-
curea ajung la o grosime de 500 metri, In comparatie cu
nelnsemnatele avantagil bane§tI ce trage Statul de la
mentinerea Monopolulut in limitele de pana acuma, tre-
bue cat de curand sa se adopte temper.amentul indicat
de no!. Venitul Monopolulul sarel ce ar parea important
la prima vedere, '1 trage Statul numaI din patru ocne
care Impreuna ocupa o suprafata atat de mica In cat
nicl nu se poate face vre-o proportie Intre infima suprafata
exploatata cu colosala Intindere ce zace de secole ne-
productiva in fundul pAmIntulul.
I§I poate cine-va u§or Inchipui in ce proportiunl ar
cre§te bogatia Intregel lar! daca s'ar exploata pe o scar&
mal intinsa gismentele de sare. Statul din punct de vedere
fiscal nu ar perde nimic din admiterea principielor in-
dicate de no!, din contra va ca§tiga mult din Inflorirea
§i desvoltarea isvoarelor celor l'alte de bogatie paralisate
prin esercitarea acestul Monopol de Stat, In afar& de
limitele luT naturale de aplicatiune.
www.dacoromanica.ro
 636

Am creçlut de cuviinta sa expunem parerea noastra

In acest capitol care se ocupa tocmat de administrarea
acestul important venit, pentru a atrage de va fi posibil
luarea aminte a acelor ce sunt In putinta sa contribue
prin luarea de mèsurl Intelepte.,,i prevéçlétoare la fericirea
acestel tali care depinde In prim randul de. desvoltarea
tutulor isvoarelor de bogatie ale arel cu care in mod a§a
de generos ne-a harazit creatorul.
Revenind la legea din 1.881 gasim a unele articole
aft fost modificate In parte prin legea din 26 Nlartie
1.882 §i promulgata la 27 Martie 1882 intitulata : Lege
pentru modificarea cdtor-va disposiguni din legea pentru
Administraliunea exploatarei salinelor :
Art. 5. Sarea se viudo de Stat.
1). Pentru consumarea interng :
De la gura salinelor cu preturile urmatoare :
Sarea de SlAnic (Prahova) 8 le/ suta de kilogramo;
sarea de Telega, Targu-Ocna 0 Ocnele-MarT, precum
0 acea din salinele ce s'ar mal pune In exploatare,
7 la suta de kilograme.
Din deposite, cu preturile urmatoare :
Sarea de Slanic, 10 la 0 50 banT suta de kilogramo;
sarea de Telega, Thrgu-Ocna, Ocnele-MarY, precum §i
acea a salinelor ce s'ar mal pune In exploatare, 9 leT
0 50 banT suta de kilograme.
Pentru sarea mgicinat5. se va percepe, fie la gura
salinelor, fie la deposite, de fie-care sutä de kilograme
un la. peste preturile de vindare fixate prin legea
de fatA.
Administratiunea va putea pune la vIndare ca-
litAtY de sare de lux ca preturile co se pot determina
de consiliul a de administratiune, cu prealabila apro-
bare a consiliuluT de miniOri.
2). Pentru export, numaT din depositele .cele mal
apropiate de fruntarif 0 cu preturile ce se vor stabili,
dupg conveniente de consiliul de administratiune al
regia tutunurilor 0 sgreT, cu prealabila aprobare a
consiliulul de mini§tri.

www.dacoromanica.ro
 637

Asemenea administratiunea salinelor va putea In-

cheia contracte pe unul sati me multY anY pentru
exportul sArel In diferite tArl tot cu prealabila apro-
bare a consiliulul de min4tri.

ModificArile acestel leg! aft de scop : a) scaderea pre-

lulu' sareI din deposite cu cAte un left la suta de kilo-
grame ce era pAn& ad, se prevede un spor pentru sarea
macinat& ; b) Se creeazti calittitI de sare de lux a Orel
pret se va fixa de consiliul de administratiune cu apro-
barea consiliulul de mini§tri; c) In fine se prevede c&
se vor putea Incheia contracte pentru exportul stIreI In
WI strèlne tot de consiliul cu aprobarea consiliulul de
mini§tri. 0 prima observatie, legea nu mat vorbe§te nimic
de sarea trebuitoare industrie!, cestiune daca din tacerea
legel consiliul a ramas autorisat s& fixeze pretul cu a-
probarea consiliulta? Cea mal important& dispositiune a
legel este f&r& Indoial& prevederea de incheiere a unor
con tracte de export In Wile strene, ceca-ce denota ca
de la aceast& epoca s'a prevqlut exporlul ea un mijloc
indicat de sine pentru a face sa prospere aceastLi ramurti
atk de important& a veniturilor StatuluI. Vom reveni
asupra exportulul sarel In aceasta epoca la capitolul re-
feritor.
La 5 Iunie 1884, se voteaza legea care se promulga
la 10 Iunie acelql an prin care se fixeazd pretul Ord
de Skink :
Articol unic. Pretul sAre/ "de Sidi-lie, predata din de-
posite peutru cousumatiune In targ se fixeaza ast-fel :
Le! 10 banY 50 suta kilograme sare aleasg.
Lel 9 ban! 50 suta kilograme sare ordinarA.

Prin lege se creeaza o a doua calitate ordinar& care

se fixeaza la acela§I pret cu sarea din cele-l'alte ocne
din tara.
Inainte de a termina acest capitol credem necesar
www.dacoromanica.ro
 638

a reproduce dupft d. FI. Diann : Tablog de sare extrag

din ocne la cet 10 ant din mud, labial complectat In
'Irma de alciituitoril lucriíref gRoumanie, Les monopoles
de l'Etat it l'Exposition de 1900,» pentru cei din urmii
ire! anÌ

Anil Doftana SIAM° TIrgu-Oona Oonele-Marf TOTAL

1889/90 25.094.991 33.157.393 17.214.491 10.302.194 86.075.856

1890/91 25.754.497 49.211.117 15.295.080 11.867.471 84.176.600
1891/92 20.931.138 35.501.580 15.843.768 14.013.636 87.742.162
1892/93 18.557.748 42.817.935 16.401.750 12.234.594 87.701.469
1893/94 26.059.888 49.618.155 18.668.006 13.878.765 104.139.459
1894/95 22.132.796 35.849.879 17.629.480 15.203.132 87.479.618
1895/96 21.242.214 37.271.024 15.337.596 10.546.605 88.323.038
1896/97 25.944.915 48.703.718 15.409.560 12.426.467 102.484.660
1897/98 27.634.625 51.276.178 19.235.730 14.503.971 112.650.604
1898/99 28.779.939 43.649.134 21.822.878 13.827.576 108.079.527

Total 242.132.750 427.056.113 172.258.339 130.982.476 972.429.678

Din ultima lucrare asupra monopolurilor Statulul

vom extrage :

TABLOU
asupra pereeperilor, eheltuelilor fi veniturilor nete de la 1889190
pin& la 98199, soeotit in le i fi, bog

Totalul Cheltuelf Raportul

ANII de exploatatie 91 intre obeltuelf VenIturf neto
peroeperilor administratle id venit brut

1889/90 6.875.337,21 1.727.178,16 25,12 5.148.159,05

1890/91 ' 7.013.461,58 2.128.040,48 30,34 4.885.421,10
1891/92 7.401.565,14 1.888.713,36 25,52 5.512.851,78
1892/93 6.936.011,49 1.814.984,55 26,16 5.121.026,94
1893/94 7.629.703,34 2.171.345,60 28,46 5.458.357,84
1894/95 6.715.664,68 1.886.010,96 28,08 4.829.653,72
1895/96 7.083.744,60 1.712.487,78 24,17 5.371.256,82
1896/97 7.413.179,80 1.687.606,71 22,76 5.725.573,09
1897/98 7.580.602,45 1.738.206,61 22,93 5.842.395,84
1898/99 7.660.387,50 1.633.419,70 21,32 6.026.967,80

201.312.214,90 47.643.005,42 153.669.109,48

www.dacoromanica.ro
 639

Comparand datele coprinse In primul tabloil, vedem

cantitatea sarel extrase In tara In ultimil 4ece ani, In
raport ea datele ce le-am gAsit asupra exploatarei oc-
nelor In trecut ; vedem c& extractiunea anual& a salinelor
s'a urcat in de mijloc la aproape 1.00.000 tone in decursul
celor 10 anY. Extractiunea sarel este lima cu mult infe-
Hoar& adevëratel productiunl a salinelor, care cu mij-
loacele de care se dispune actualmente poate fi mal mnit
ca indouita., dar care in lips& de debu§eurI este atat de
redusa 0. Trebue notat c& in tablofi nu este cuprinsä
sarea martini& murdara §i cea pamIntoasa, care este ex-
tras& §i lepadat& far& a se mal inscrie prin compturi.
Pentru a§i face Ins& cine-va o idee exacta cat de minim&
este cantitatea sarel extrasa In comparatie ea sarea ce
s'ar putea extrage In tara este destul sa ne reamintim
eh ea nu se extrage de cat din patru saline coprinOnd
o mica suprafat& din colosalul gisment de sare care se
Intinde aproape far& Intreprindere de la un capat la
cel-l'alt al tare!.
Din al doilea tabloii comparand cifrele perceperilor
asupra sarei vIndute cu acelea ce represinta cheltuelile
de exploatare §i administratie, vedem ca resulta un plus
la perceperl care se giise§te In raport de 1/4 a cheltue-
lilor fat& de perceperl.
Resulta decl un important beneficiii net din exploa-
tarea acestul monopol. Din aceasta constatare resulta o
alta consecint& important& din punct de vedere al stu-
diuluI nostru ca monopolul exploatarel §i vinqarel sarel
la no! in tara da loo la perceperea unul imposit indirect,
dup& cum da loo §i la Roma in primele timpuri dup&
pArerea generalinente admisti ; cea-l'alta parere conside-
rand c& monopolul sarel la Roma mentinea nu mid pretul
la o limita justa.

1) F1. Diann, op. oit., pag. 61.

www.dacoromanica.ro
 640

Ne gasim ast-fel dup5. 20 de secole In aceia§1 situa-

tiune In care se gaseaa Romanil la Inceputul organisarel
lor politice, sociale §i economice. Cu aceasta ocasiune
este bine sa ne reamintim cum a disparut cu timpul
acest imposit §i la urma chiar acest monopol la RoMant.
S'a gasit ca era inutil de a se mal pèstra acest privi-
legia la Roma fata de numeroasele saline descoperite In
urma prin Wile pe rand cucerite. S'a considerat cu drept
cuvint cà era un gre§it procedea economic, care mic§ora
bogatia generala a cetatenilor romant de a-I face sa pia-
teasca el mat scump de cat cet-l'alti locuitorl al provin-
cielor anexate sarea. S'a permis decl tutulor sa exploa-
teze salinele. Venitul salinelor la randul sèfi a sporit cu
atat bogatia generala a cetatenilor, asupra caret not bo-
gatil fiscul 1§I tragea partea sa de beneficia cu ajutorul
celor-l'alte imposite existente.
Credem ca exemplul ce ni-1 infali§eaza fasele prin
care a trecut exploatarea acestul important venit la Ro-
mant, trebue sa ne atraga in de aproape atentiunea. Ar
trebui studiata cestiunea din toate punctele de vedere de
a se §ti daca nu ar fi bine ca Inteun viitor cat de a-
propiat sa se reformeze cu totul basele monopolulul §i
impositulut saret la no!. Daca Statul nu ar trebui sa In-
ceapa prin a renunta la dreptul WI de monopol, or! de
cate ort un proprietar al vre-unet ocne ar fi gata sa ex-
porte sare In alta tara de cat acelea In care Statul poate
sa exporteze el, cu dreptul chiar pentru Statca duptt o
perioada de ant suficienta pentru a despagubi pe Intre-
prinytorul particular de capitalul bagat In aceasta In-
treprindere §i o trecere de timp In care sa poata trage
§i foloase bane§t1 ca o resplata a serviciulul adus Sta-
tulut, sa continue el comercia Intinçlênd monopolul la
aceasta nona plata cucerita de initiativa privata.
De asemenea Statul ar trebui sa renunte la mono-
polul §1 impositul sèil, or' de. ate or! este vorba de in-
www.dacoromanica.ro
 641

dustrialisarea saref. In cestiunl de crearT de industril

credem dupti parerea multora ca Statul administreaza in
mod insuficient veniturile. 0 industrie creata §i exploa-
tata de Stat poate fi interesanta din punct de vedere
artistic in inteles de perfectiune a lucrarilor, and este
condusa Cu con§tinciositate, dar din punct de vedere co-
mercial a lasat in lot-d'auna de dorit chiar atuncl cand
nu a servit numal la crearea de funclii platite in afara
de ori-ce raport cu trebuintele reale saii rentabilitatea in-
treprinderel. Cetatenil in loo sa foloseasca 1§I aii v6-ilut
inc5rcate sarcinele lor bugetare imposite noT sail umfla-
rea celor vechi ati trebuit sa vie sa alimenteze golurile
laijilor prea artisticel intreprinderi.
Daca este o gre§eala economica ca Statul sa creeze
§i sa exploateze el vre-o industrie in sensul cel mal larg
al cuvèntuluf pentru multe motive din care am enuntat
numai unele, comite insi o ma! mare gre§eala, Statul
orT de cate orl ar voi sa creeze pe spetele contribuabi-
lilor ni§te industril privegiliate 'care nu ar servi de cat
sa imbogateasca pe unil In paguba ob§timeT ; ast-fel in ceea
ce prive§te crearea de industril asupra sarei cedand dreptul
WI de monopol §i impositul ce percepe asupra sarel
nuinal unor persoane impedicand prin acordarea monopo-
lului, salutara coucurenta, ce ar stampara veleitatile prea
marT de imbogatire pe socoteala §i a budgetuluT StatuluT
§i al tutulor cetatenilor une! WI. Am emis deja in cursul
studiulul nostru aceasta Were in cea ce prive§te ex-
ploatarea venitulul salinelor.
Daca revenim din noti este pentru a atrage tutulor
atentiunea asupra acestei cestiunT ; gre§elile politice pot
avea consecinte, care adesea se pot repara cand nu sunt
prea grave §i nu ating existenta Statulul MA a pagubi
pe cetatenil unel tart, gre§elile economice !Lisa se platesc
scump, de la o gre§eala sad reu§ita depinde ruina sat
inflorirea until popor. Aceasta era adev6rat In trecut cu
42
www.dacoromanica.ro
 642

atat mal mult in present §i in vii tor care a§a cum se

desineaza va grabi §i duce la maximum de intensitate
toate cestiunile economice. Daca trecutul a fost al ces-
tiunilor religioase §i de nationalitate, viitorul va apartine
pentru un lung §ir devreme cestiunilor economice. Suntem
de abia in pragul secolulul care se deschide §i este destul
sa aruncam o privire la tabloul ce ni '1. infati§eaza ideile
conduatoare ale popoarelor.
Diplomatil tarilor in loe sa transmit& ordinele re-
gilor sfintitl, sad doleantele popoarelor, transmit §i in-
registreaz& de multe orl ordinele noilor regI al finantel.
Simpatiele popoarelor se cAntaresc cu metru §i kilogramul
bundle relatiunl depind de cantitatea ce se der& sad se
refusa. Armatele stail neclintite, regl genero§1 §i resboi-
nici tac, popoarele se tanguese la vederea unlit popor
care piere distrus de un altul. Nu pleaca armatele, nu in-
tervin popoarele ail uitat sa porunceasca Impèratil cAnd non!
regl al finan te! ail decretat in alt-fel destinele lumel. Fie-care
popor pentru a avea viitorul asigurat trebue sa intere-
seze la a sa existent& at mal multe popoare. Bogatiele
sale sa le pue In cumpana in targul çlilnic. Inflorirea sa
sa nu o mal a§tepte de la generositatea mime! unuI
Impérat sail popor. Negotul nu are mima de multe orl
nu are scrupule.
Daca lucrurile sunt a§a, mal trebue oare sa ne in-
trebam daca noI totil, tara noastra, nu ar avea interes
ca sa se traga anual din salinele noastre nu din patru,
dar din o suta toata sarea ce s'ar putea extrage. Nu
am avea interes ca de a lungul colinelor sa . fie fa-
brica de fabrica care sa extraga din sare derivate in-
dustriale, sa fie fabric! altele care sa combine derivatele
sari' cu alte materii prime din tara §i cu alte produse
industriale ale ¡Axel. Ca cu totil sa cautam Cu o ora mal
timpurid sa regulam cursul riurilor ca sa poata lua sarea
aceast& materie prima grea §i voluminoas& aceasta
www.dacoromanica.ro
 643

cale lesnicioas& si ieftina sa poata esi din porturile noastre

neinctircata cu taxele de transport pe uscat incomparabil
mal scumpe. SA se incarce pe navile noastre, sA apuce
caile intregel luml spre térmurile cele mal departate, du-
and acolo semne vOute si apreciate a bogAtiilor noastre,
a renasteril noastre la viata de acum economick de la
care singura va depinde si depinde viata noastra, poli-
tied si nationala.
SA dam altor WI aceasta materie prima in condi-
tiunile cele mal lesnicioase, cele mal avantagioase ca si
ele sa poata in schimbul unel partl din bogatia ce se
va revarsa peste tara noastra sa poata indestula nevoile
lor, creea la rindul lor industril, sA. transforme materiile
lor prime, sa poat& si ele la rindul lor sa se imbogAteasca.
Din imbogatirea lor sa traga sentimente de admiratie
pentru nol si o dorint& legitima. ca bine-fdatorulul lor,
sa prospereze si O. traiasca in vremurI nesfirsite.
,Si fala de acest tabloti care ne poate da numai o
slabft idee de desvoltare la care este in drept s& aspire
acest incalculabil isvor de bogatie, sa ne mentinem in
niste idel strimte si gresite, sa cAutam interesul fis-
culul in crearea de imposit mal greii asupra sarel, care
va apasa tara intreaga, sa nu cream industril asupra
sarii, saii daca le cream sa fie In interesul unor anume
persoane care la randul lor vor pagubi pe top, 'nand
pentru el partea de imposit ce o lua pana aci Statul
din diferenta de sume al perceperilor si cheltuelilor de
extractiune, luand pentru el intreaga diferenta intre pre-
tul acelor derivate, ce ni le poate oferi industria strain&
si pretul exagerat ce ni'l va cere industria privilegiata,
asa çlisa national& care nu va putea sa contribue de cat
la saracirea natiunel si sA. imbogateascA, pe o cale gre-
sit& pe unil oamenl Si O. fructifice WA folos pentru
nol capitalurile straine. Rèmane ca cel-ce ail putint& a
hottiri de soarta lucrurilor la nol in tara sa veghese
www.dacoromanica.ro
 644

sa hotarasca In ast-fel, In cat tara intreaga fericita, sal

bine-cuvinteze. Parerea noastra este decl ca Statul sa
'Trull* la monopolul §i impositul sarel or! de cate
ori este vorba de crearea uneI industril pentru fabricarea
derivatelor industriale, luand mésurile ce va crede de
cuviinla pentru a nu se frustra Statul, punindu-se de
fabricann In comerciii sare comestibila.
Statul de asememenea sa renunte la monopol §i
imposit orl de cate orl va fi vorba de cucerirea une!
noul piete de debu§eil pentru export. Parerea noastra
ar fi ca pe cale de initiativa privata sa se formeze o
societate care sa exploateze cea d'Intal salina. sail gisment
de sare ce s'ar afla In apropierea unul Ail care cu
timpul ar putea deveni flotabil §i In urma navigabil, ca
acea societate sa creeze un mare deposit de save la unul
din porturile de contact. in Mediterana, ale companiilor
maritime ale Indiilor Orientale sati Africane, sa mire In
relatiune de afacerl cu acele companil, carI pe un pret
minim s'ar insarcina sa transporte sarea noastra In ex-
tremul orient ca lest In loo de nisip cum sunt obligate con.-
biele sa transporte acuma cand se reintorc goale In orient.
Ca delegalil speciall §i pricepull al acestor socie-
tal! sa caute mal Inainte debuseurl In Wile Orientulul
§i Africel lipsite de sare gema §i care sunt silite sa cum-
pere sare marina cu mult inferioara sarel geme §i maI
cu seam& arel din tara noastra, a carel calitate este
superioara orl cam' product similar cunoscut pana all.
Credem ca intreprinderea ar reu§i §i ar recompensa In
mod generos pe cel ce ar voi sa pue energia §i capita-
lul lor In o atare intreprindere. Tara ar folosi de oare-ce
proprietarul salinel primind partea luI din beneficifi ar
vedea averea lui cresc6nd. Asupra sporului de avere
fiscul ar gasi u§or mijlocul a preleva partea sa prin sta-
bilirea unul imposit sub orI-ce denumire ar fi.
Statul nu are absolut nicl un interes sa mal con-
www.dacoromanica.ro
 645

serve monopolul ski in ambele situatiunl enuntate mai

sus. Inteadevèr Statul poate sa continue sa exploateze
monopolul ski In limitele juste aratate de no! a§a in
cat sa perceapa impositul WI indirect asupra consuma-
tiunei. Poate Statul sa continue Inca mil de anI ca do-
vada de peste 2000 de ani, daca admitem ca s'a ex-
tras sare In Wile romane Inainte de roman! ; de 1800
anI, daca nu s'a extras sare de cat °data cu venirea Roma-
nilor ; de 1300 ani, daca trebue sa raportam Inceperea ex-
ploatareI la epoca invasiunilor barbare conform datelor do-
cumentare ce posedarn §i cu toate acestea, muntl Intregi
de sare de la Mehedinti la Dorohol zac in solul tare!,
uniI la suprafata ail ridicat semet virfurile lor la lumina
qilel protestand de secole In contra uitarel pe care reaua
chibzuire a oamenilor le-a dat, §i cu toate acestea putine
aü fost la numèr ocnele din care s'a extras sarea, iar
gismentul de sare se poate considera Insa ca neatins.
Statul nu ar putea sa se teama de concurenta in
afara dupa cum nu poate sa-1 preocupe exploatarea unor
saline din alte tarl care ar exporta sarea pe piete inac-
cesibile exportului Statulul roman. Sa se observe bini
ca nof suntem de piirere ca Statul poate sa renunte la
privileOurile sale dar ca Statul nu ar putea sa cedeze
rnonopolul §1 impositul sèü unor anumite persoane in
mod gratuit far& a primi un just pret echivalent cu be-
neficiul ce le-ar fi realisat el In schimb ; cand ar fi dispus
sa creeze industrif privilegiate la no! In lara. Motivul l'am
aratat deja singura justificare a monopoluluI §i impo-
situlul este : interesul general al tare! ; In dark intram in
domeniul arbitrariuluI §i al confiscatiunel averilor. Intea-
dev6r proprietaril ocnelor nu pot exploata ocnele §i gis-
mentele de sare, Statul in interes general reservandu-§I
monopolul ca din exploatarea monopolulul sa traga un
folos banes° pe care sa-1 verse In casa Statului.
Suma va servi sa upreze sarcinele ce ar trebui
www.dacoromanica.ro
 646

sa apese pe fie-care contribuabil, prin urmare trite°

slaba proportiune §i pe proprietarul de ocne. Proprie-
tarul de ocne trebue sa se multumeasca pe dijma ce i
se plate§te §1 care represinta partea sa din beneficid.
Proprietarul de ocnii se gase§te In aceea§I situatiune In
care s'ar psi orl-ce alt proprietar al unet alt-fel de mine,
cand un al treilea ar exploata mina In cas de neputinta
sail nevointa a proprietarulul sa exploateze. Am v6c,lut
aceasta In lungile desvoltarI ce am dat acestel cestiunl
In studiul nostru. Prin urmare singurul motiv care jus-
tifica monopolul este interesul general care este de na-
tura a paralisa liberul exerci [id al dreptulul de proprie-
tate, drept ce dupa principiele moderne nu se poate con-
fisca. Daca este aa putem sa ne intrebam daca Statul ar
putea In mod legal sa useze de privilegiul WI In afar&
de limitele sale, In afara de interesul general.
Ar putea Statul sa acorde dreptul sè'd de privilegid
care §tirbesce dreptul de proprietate, a stapAnulul ocnel
numal ca sa favoriseze crearea uneI industril al caruI
resultat imediat ar fi Imbogatirea, nu a Statulul, ci a
unel persoane sad societatI particulare? NoI nu credem
ca aceasta s'ar putea fir& sa prejudicieze In mod gray in-
teresele proprietarilor de ocne mat IntAid, a Wei In al
doilea rAnd. Statul nu ar putea sti renunte la monopolul
Oa In favoarea unor anumite persoane nu numal pen-
tru-ca ar nesocoti drepturile proprietarilor de ocna ale
caror drepturI renasc cu toata vigoarea §i plenitudinea
lor Indata ce obstacolul liberulul lor exercitiii Inceteaza-
adica monopolul Statulul ; dar mai mult cum am putea
legitima Statul atribuirea unel partl din imposit asupra
consumatiunel Orel unor anumite persoane, §tiind ca
monopolul WO da loc la existenta unul imposit indi-
rect la no! In tara.
Toate aceste cestiunl sunt de natura de a atrage
serioasa atentiune a economi§tilor no§tri ca nu din o
www.dacoromanica.ro
 647

plea mare graba saü gre§it punct de vedere sa comita

erori peste erorI, acte de arbitrar, care s'ar traduce in
practica fata de proprietaril de ocna in acte de confis-
catiune prohibite de legile organice ale Statulul nostru.

S3

Exportul stiret
Pana la construirea linielor de cal ferate chiar in
epoca de care ne ocupam, exportatia sarel se Men tot
cu ajutorul carau§ilor de la gurele salinelor la portu-
rile Dunaref §i la diferitele deposite. Cu toate ca se croise
§i se intretineail maI bine In tara §oselele, carau§il In-
tampinait. acelea§I greutatl ca §i In trecut cu Indeplinirea
sarcinel lor, aveail sa lupte cu vremurile grele §i cu
greutatile drumurilor orl de cate orl ploile desfundad §o-
selele insuficient Impietruite, lipsa de nutret pentru vite
se facea de asemenea din ce ce mal simtita cu
In
cat agricultura se Intindea mal mult In tara §i locurile
de patine abondente lu trecut, se imputinati.
Daca mal tinem socoteala ca angajamentele se
faceaft cu carau§il de Regia salinelor cu ajutorul admi-
nistratiunel, putem lesne sa ne dam seama ca adesea carau-
§ul nu putea refusa acontul ce i se da In timp de lama
pentru transporturile ce avea de facut In timpul anulul ;
ca de asemenea carau§il nu puteatl dupa voia lor
aleaga timpul de transportare a sarel a§a In cat craft
silitl de multe orl sa lase munca lor nefacuta pentru a
cara sare de la saline la deposite §i porturile de export.
.A§a. In cat cu toata legea din 1.860 pentru administrarea
salinelor care prin art. 3 hotara ca: etransportarea sil-
nica §i cu pret hotarat a sarel de la groapa ocnelor la
www.dacoromanica.ro
 648

schelele Tounarel saii la ori-ce alt punct, este oprita pen-

tru tot-d'auna» in fapt daca nu in principiti transpor-
tarea sarel a remas tot silnica. Gasim din acel timp :

Regulament pentru exportatia ski'. Deeretat 16 «Tulle

1865, promulg. 22 Zulle 1865.

Titlu I. Despre punclele de exportalie §i transporlul

sci' rii la ¡natal Dundrit.

Art. 1. Guvernul are facultatea de a alego §i de

a botará acele puncte de exportatie dupa malul Du-
naril ce va crede maY avantagioase intereselor StatuluY.
Art. 2. Transportul saril de la gurele salinelor la
punctele de exportatie se va efectua cu plata chirieY
la comptul StatuluY, prin carau§iY tocmitY de bulla
voe §i In dou6 modurY, adica. :
Cu carau§Y acomptatY din timpul ierneY prin a-
vanse o jumatate china pentru catimea sariY ce vo-
e§te a se angaja.
Cu caraug neacomptatY.
Art. 3. Tutulor carau§ilor ce vor transporta sare
de la saline la punctele de exportatie, li se vor face
unuY se6.0amént de 2 oca 0/0 din catimea sareY In-
carcatA.
Art. 4. Carau§iY carY n'ar transporta la posturY
intreaga catime de sare Incarcata la salina, vor fi su-
supu§I la despagubire dupa pretil' cu care se va
vinde sarea la salina, precum §i al acontuluf primit
tot de acolo.
Art. 5. Catimele de sare ce se vor transportg. pen-
tru vlinlarea exportatieY pe la magaziile porturilor
dupa, malul DunariY, vor fi tot-d'auna In % partY
de Slanic, Ira cea de la cele l'alte saline, se va dis-
tribui a 3 parte dupa mijloacele ce se vor presenta.

Despre vNlarea stirii pentru exportafie

Art. 6. Vin4area sari/ pentru exportatia peste Du-
liare, cumparata din magaziile Statulta este libera,

www.dacoromanica.ro
 649

ca se va efectua de catre yerl-care locuitor indigen

sail strain prin paza formelor prescrise.
Art. 7. Pretul cu care se Ya vinde sarea la punc-
tele pentru exportatie se va regula si publica de Mi.-
nisterul Finantelor tot-d'a-una In urma ordonantel
domnestr.
Art. 8. VInzarea OAT se va face In catiml marl si
cu maruntisul pe banT gata si pe credit.
Vinzarea saril pe credit nu se va putea efectua de
cat In urma presentaril de care cumparatorY a und
garantil ipotecare sat pe polite saa pe bilete la or-
dinul tesaurulul public, subscrise de dud comerciantl
solvabilT.
Terminile de plata pentru catimele de sare luate pe
credit se va regula de guvern, &TA ctitatimele cerute
a se exporta.
Art. 9. Orl-ce exportator le sare este dator a justi-
fica strejuiril legala el posedare prin actul de cum-
paratoare de la agentil Insarcinatl cu Vinzarea OAT
pentru exportatie.
Art. 10. Sarea ce se va exporta este scutita de orT-
ce alta. dare directa sati indirecta din partea Princi-
patelor-Unite, iara. taxele de import In statele unde
s'ar transporta, vor privi In greutatea exportatorilor.
Art. 11. Pretul saril vIndute pentru exportati6 se va
primi in cursul tesaurulul public.
Art. 12. Drept risipa saril, care fiind depusa In ma-
gazif la portan l in interval de un an WI a esi, se va
acorda un scOarnAnt de unul la 0/0 de oca, cu acest
mod se va urma reductia dupa lnaintarea timpuluT
si pe vlitor, jara cat pentru scaderea sariT mal putin
de nn an, scadamAntul de una la0/0de oca, se va face in
analogie cu timpul sederel pana la minimum de doul
lunY.

Titlul II se ocupA despre administra fie fi penalitd(i.

Nu mal insistam asupra acestul regulament care 41
nu mal presinta mare interes de oare-ce cu timpul mal
toate dispositiunile continute In el at fost modificate
dupa nouile cerinte §i mijloace de transport.
www.dacoromanica.ro
 650

Gasim date pretioase asupra exportulul sarel In lu-

crarea D-Itil FI. Dianu. Avem ast-fel :

La cap. VIII p. 92. Pentru export care se face In

Rusia, Serbia §i Bulgaria, sarea se vinde numa/ din
depositele fruntari/ O anume : pentru Rusia din Ga-
latY O Iag (UnghenY) pentra Serbia din Giurgiu, Se-
verin si V6rciorova, pentru Bulgaria din Giurgiu, Ga-
latY O Baila, sarea pentru export se preda mime
formal/ de la 30 kilograme In sus, afarä mime dacg
cumpargtori/ nu cer §i sare mgruntä sati mdcinatl.
La pag. 98. In 1886/87, 10000 kilograme, s'ati
vindut pentru Englitera cu pretil de 47 le/ tona.

Dupa cum am aratat deja pana la finele seeolulul

al XIX cu care se incheie studiul nostru, tara noastra
nu a putut catiga alte piete nouI pentru exportul sarel
de cat pile care luail sare de la nol din cele mal ve-
chi timpurY, de secole :

La pag. 52 urm § 3, se ggsesc explicatiun/ de de-

talit asupra Intregulu/ utilagin perfectionat pentru
transportul sb.reY In interior O la suprafat6..

Mijloacele nol de transport intinderea retelelor de

drum de fier ad facilitat mult desvoltarea exploataril sa-
linelor permitènd tot de o data Statului sa realiseze mil
beneficil asupra risipel §i pierderilor Incercate In trecut
la transportul saril pe la diferitele deposite §i porturl
de export:

Pag. 94. Preful seirei pentru export

al in Bulgaria. 32 Le/ tona formal/ de Doftana,
Ocnele-MarT li Sl6nic ordinarà ;
35 le/ toua formal/ de Slanic alma sati de Tdrgu-
Ocna ;
37 le/ tona mkinat6 In saz/ de la orl-care saling.

www.dacoromanica.ro
 651

La aceste preturY, care sunt pentru tona predata franco

pe vagon In porturile romane, se maY acorda o boni-
ficatie de un len la tona polltru cumparaturile de col
putin 2000 tone pe an, 0 de douT leT pentru acelea
de la 10000 tone In sus.
De asemenea se acorda credite pe termen de cel
mult 4 lunT cumparatorilor de cantit6tY mal marY de
2000 tone pe an, cu conditiune ca aceste credite sa
fie garantate prin efecto admise ca garantiY la casele
publice.
Prin punctul Giurgiu, aceste preturY all fost modi-
ficate ma! In urma pentru cumparaturile mal marY
de 2000 tone pe an, Insa fara facultatea de credit, 0
reduse la :
30 ler tona formal! de Doftana, Ocnele-Mar! i Sla-
nic ordinal% ;
33 leT tona de Slanic alma sat de Targu-Oona ;
35 lei tona macinata In sad de la orT care salina.
a) in Rusia 40 leY tona formal/ de Doftaua, Targu-
Ocna i Slanic ordinara ;
45 le! tona formal! de Slanic alma;
47 leY tona macinata In sacY.
c) in Serbia.In urma licitatiuneY din anul 1890, gu-
vernul S6rbesc a Incheiat cu Regia romana un contract
pentru furnisarea sareT pe timp de 5 anY, 0 care a maT
fost prelungit Inca cu 8 anY, cu Incepere din anul 1895.
Dupa acest contract pretul sareY de Doftana san de
SIM:Lie In formal! a fost de 35 le! tona pe timpul pri-
milor 5 anY, i acuma In perioada ultimilor 8 anT, a-
cest pret este de 34 le! 50 tona, predata In porturile
sé'rbe§tY Radujevatz, Dubrovitza, Gradi§te, Semendria,
Belgrad, Obrenovatz i Schabatz.
Transportul sarel pe apa, pang la aceste puncte, se
face cu 0epurile i vapoarele RegieT romane, care cu
ocasiunea acestuT contract, a Infiintat o mica marina
comerciala ce ja o desvoltare din ce In co maY mare.
Notarn cä preturile pentru export se fixeazA de con-
siliul de administratie al RegieY ca prealabill apro-
bare a ConsiliuluY de Min4tri. Aceste pretur/ an fost
cu mult reduse In aniT din urma, In scopul de a se
invinge concurenta sareY str6ine.

www.dacoromanica.ro
 652

Pag. 98. Perceperile din export ad fost In de mijloc

In ultimii deco anY de :
840.000 le! din Bulgaria.
70.000 , i Rusia.
600.000 . » Serbia.
s'ad In total 1.210.000 leY aproximativ.
Perceperile din vindarea sdreY in Serbia ad sporit
Incä cu jum6tate In acest interval, pe cand din contr6
acele din Bulgaria ati fost reduse la aproape jum6tate.
Preturile pentru export ad fost reduse ne contenit
0 In proportiunY destul de insemnate In cursul ulti-
milor 10 anY, dupti cum am dis me sus, afarg numaY
de Rusia pentru care ele ad r6mas neschimbate In a-
cest interval de timp.
Pall. 100. Pentru transportul sgrel cu calea feralli
se plate0e 4 banY de tona kilometria pentru sarea
dus6 la deposite 0 destinatà a se viudo In tail., iar
pentru sarea de export se plAtqte 3 banY.
Un factor important de care trebue linut seama in
stabilirea pretulul de export este fAra. Indoialft cheltu-
elele de transport pana la locul de destinatie. Cu cAt
ele vor fi mal marl cu atAt preturile vor avea fatal ten-
dinta a se mentine ridicate §i cu ant sarea noasträ va
putea mal greil sA concureze §i sa !flying sarea str6inft
pe cele-Falte piete importAtoare. Din acest punct de vedere
.credem di trebue cAt mal curAnd sa. se studieze §i la
non! in taia cestinnea regulAril cursulul rlurilor, cesti-
une ce sta, decretatA dar neresolvatA de peste 70 anl.
Nu numal sarea se mi§cA cu greii spre granitA, !near-
catA fiind cu taxele comparativ scumpe ale cAilor ferate,
care nu pot transporta sub cost minim al cheltuelilor,
dar pe Mg sare carierele cAt §i padurile ca lemn de
foc, stall neclintite in muntl, sail cAnd sunt duse la cen-
trurile de consumatinne In tara sunt puse in comerciil
cu pret de 4 sail 5 orl valoarea materialuluI In locul
de extractiune, a§a in cAt exploatarea lor este absolut
imposibila In fapt.
www.dacoromanica.ro
 653

Credem dar ca exportul sarei la no! depinde In primul

rand de schimbarea mijloculul de transport. Sarea flind
o materie prima grea si voluminoasa comparativ cu va-
barca sa, trebue absolut sa la cat ma! aproape de local
de extractiune calea de apa, ieftina si lesnicioasa, care
o va duce la distante marl* fara a o supra-incarca in
zadar cu inutile si grele taxe de transport. Calea pe
uscat repede dar scumpa se impune name atuncl cand
lucrul de transport trebue sa ajunga repede la destina-
liune imediat and a fost produs. Acest motiv este cu
totul Inlaturat in comerciti ce se face, sail s'ar face cu
sare. Sarea este In abundenta in tara, asa in cat s'ar
putea face deposite din vreme la ocne si transporta cu
inult inainte de epocile terminale ale preclareI, sarea nicl
nu se strica prin conservare In deposite, asa in cat de-
positele ar putea contine sare pentru a face fata preve-
derilor cu an! inainte. Nu este locul aci sa discutam
cestiunea regularel si navigarei cursurilor riurilor la no!
In tara., credem ins& fat& de datele ce ori-cine le poate
culege daca si-ar da pupil& osteneala ca. obstacolele
sunt mai mult de ordin moral de cat material al lucru-
rilor.
Trebue sa nu se uite ca viitorul economic al tare!
este strans legat de resolvirea complecta si practicti a
acestel cestiunl vitale la nol in tara. Sa speram ca intr'un
viitor cat de apropiat, tara va putea trage tot folosul de
cele mal mid cursurl de apa care se der& cu atata ge.
nerositate in schimbul unel mid ingrijiri si cheltuelf sa
transporte In locurl departate 41 inaccesibile materiel e
noastre prime ce nu pot concura cu succes pe pietele
straine Cu producte similare din alte tari si continente
din causa supra-incarcare! la no! in tail cu grele taxe
de transport.
Pentru a.termina aceasta parte si inainte de a trece la
ultimul capitol al studiulul nostru vom reproduce din studiul
www.dacoromanica.ro
 654

D-lul A. Dastre asupra stirei publicat In revista franceza :

Revue des deux Mondes din 15 Ianuarie 1901 sub titlul :
Le sel.Le besoin physiologique du sel.Le sel du Sahara.
Pasagiele relative la exportul sarel In continentut African.
In prima parte a studiuluI nostru (pag. 1.7 §i urmatoa-
rele) am arètat In cate-va cuvinte marele interes ce s'a
acordat sarel In toate timpurile, locurile §1 de catre toate
popoarele. aSarea este un lucru de mancare universal.
Intrebuintarea sa pare O. fi fost cunoscuta In toate lo-
curile, In toate timpurile §i de catre toate civilisatiunile ;
exceptiunl la aceasta regula generala sunt greü de gasit.
Aceia§! sure da a4I gust miserabileI paini§oare a ne-
grulul din Sudan, cat §i bucatelor foarte cautate de la
mesele europene§ti.
Oil cat de departe se sue cine-va In istorie, gasesc
ca sarea a fost obiectul acelea§l predilectiunl. Ovreil o-
fela sarea lul Iéhovah cu primele roade ale recoltelor
§i ca fructele pamintului ; Omer o califice de divina §i
o face sa figureze la ospetele eroilor ; Tacit relateaza
rèsboaiele crancene ce se Incingeatl lntre triburile germa-
nice pentru stapanirea isvoarelor sarate vecine ca terito-
riele lor, Oamenil, In definitiv, nu ail crutat niel o sfor-
tare, nicI un sacrificiii, nicl un pericol pentru a '§I procura
aceasta pretioasa substanta.
AU cerut'o résboiulul, fraude!, ostenelel lungilor ea-
latoril ; populatiunl foarte Inapoiate aii desfa§urat o in-
geniositate remareabila pentru a'§I procura sarea ; §i
ast-fel indigenil insulelor Sondel ail creat un fel de in-
dustrie chimica rudimentara pentru a o extrage din noroiul
paletuvierilor, (palétuvier, arbore din regiunile tropicale).
Mango Park a vècjut locuitorI de pe tèrmul de la Sierra
Leone (land tot ce posedail pana §i femeile §i pe copil
lor, pentru a o obtine. Este, ast-fel, un obiect de consu-
matiune atAt de general §i de necesar In cat procura
comerciulul o materfe de schimb asigurata.
www.dacoromanica.ro
 655

Cea-ce se cauta a se exprima and se dice ca sarea

a servit §i serva Inca drept moneta. Aceasta este ade-
v6rat pen tru diverse regiunl ale Africel centrale. A fost
tot ast-fel §i in antichitate. i de oare-ce soldatul roman
primia ratia sa : in sare, la unt-de-lemn, In carne
In grlil, §i solda a luat numele de salarig, Intins mal
In urma la orl-ce remuneratie de lucru material.» Cu
aceste consideratiuni generale incepe D-1 Dastre impor-
tantul sü studiû. Cel-ce se intereseaza de cestiunile
physiologice vor ceti cu mare folos In revista citata
mal sus partea referitoare la trebuinta physiologic& a sarel.
Nu putem sa ne Intindem asupra acestel cestiunl, aceasta
e§ind din cadrul restrans al studiului nostru.
Credem util de a reproduce ins& partea referitoare
exportului sarel In Africa pentru- a invedera §i mal mult
imensele sacrificii ce se fac din partea popoarelor lipsite
de sane §i cum alte popoare ce se gasesc pe un picior
de inferioritate ve'dita fata de tara noastra gandit
sa creeze cu mijloace costisitoare adevèrate industril pen-
tru fabricarea Wei §,i exportarea acelei sari fabricate
In locurl departate, fiind asigurate popoarele d'inainte
de succesul acestor feluri de Intreprinderl. Avem speranta
ca §i la nol In tara se va studia cat de curand §i de
aproape cestiunea din toate punctele de vedere, pentru
a se putea facilita mijlocul acestul imens §i incalculabil
isvor de bogatie de a reserva peste Intreaga tara Intr'un
viitor cat de apropriat toate bine-facerile sale.

A. Dastre. Le sel. Le sel du Sahara. Rev. des deux

Mondes. 15 Janvier 1901

Cap. IV. In afarI de participarea activl la oare-care

fenomene vitale, niel o alt6 substant6. nu realiseaza
atat de bine ea sarea ordinal% conditiunile unuY mediA
indiferent i ca toate aeestea apropiat trebuintelor
physiologice a materieY vietuitoare. Protoplasma Or-
www.dacoromanica.ro
 856

tilor vietuitoare este peste tot, tot atit la animale ca

la plante, In celulele mobile, ast-fel ca globulele de
sange sail In elementele fixe ale tesAturelor, tot at5t
de bogate In sttrurT de potasg. Media interior care
scaldA aceste pArticele, din contrA esto cel putin la
animale esentialmente abondent In sAruil sodice 0 par-
ticularmente de chloral% de sodid. Apa mArd se ga-
sqte In acela cas. Ea ar putea subtiat5. In mod con-
venabil s5. circule In vine 0 sA InlocuiaseA pentru un
timp, liquidul sanguin, dupä cum am v6k,lut cä fAcea
solutiunea physiologic5.. CAY-va naturaliOY ad voit
va.45. In acest fapt o conditiune ancestralA ; el ar re-
aminti circumstante le In mijlocul cArora viata anima%
a apArut pe globul nostru, i unde s'a mentinut multA
vreme In apa sAratA a mArilor paleozoico.
Clorura de sodid ar fi ded un element traditional
al mediuluY propriti. vietd animale, sangeluT 0 sera-
rilor organice; i alimentarea grata', care creazä o
atmosferl de cilium.° de sodid imprej urul elementelor
anatomice, resuvenir al originel marine a vietd ani-
male, ar lega Intru cAt-va, physiologia actuala de acea
a timpurilor primitivt
Intr'adev6r al IncA Orel de mare este Imprumu-
tatA sarea alimentarA sarea constituind organismul
Ea este extrasA din marile actuate in starea de sare
din slatine, i din mArile stravechT In stare de sare
gendi, sad de sare din lacuri &irate. Se Intalne§te sare
din vre-una din aceste proveniente aproape pretutin-
dinea. Comercid de almintrelea, o introduce In tArile
unde pentru vre-un motiv, (3are-care nid una din a-
ceste diverse sorgintI nu este exploatatA sad nu este
In mod suficient.
Este interesat de a vedea ceea-ce se petrece clind
toate aceste conditiuni lipsesc. In centrul continentului
gfrican, incepknd din Senegal fi Sahel Mire Vest, pellet
la regiunea lacurilor de Est, fi n directiunea iVord-
Sud din Sahara la Zambez, se gel se§te o vastä regiune,
.prea depeirtated de mare pentru a putea sti exploateze
apele sale, mule me existd de (tied parte gismente de
sare'yend, i a alrei populatiune cic Mate acestea

www.dacoromanica.ro
 657

supusd in cea mai mare parte regimului vegetal, simpt

la un rar grad de intensitate trebuinta Orel.
In ce mod IO procura ele sarea ? Cestiunea este in-
teresanta. Pentru ca r6spunsu1 O. fi ciar, trebue a se
stabili distinctiunt MaY intaid, trebue sa lasam la o
parte regiunile Vrmurilor. Extractiunea MITI din apa
mare, cel putin in ceca-ce prive0e o sere impura,
este atat de simpla, ea este realisata in mod atat de
spontaneil In climele calde, In cat populatiunile t6r-
muluY, chiar cele me putin industriale, wa putut In
tot-da-una sa-0 procure destul .de upr acest com-
pliment obligatoriA al alimentatiuneT vegetale. Dar 1n
data ce pase0o cine-va putin In interiorul acestor ti-
nuturt acest isvor nu intdrdie de a lipsi cu totul.
In regiunea Gabon 0 Rio Benito, dupa spusele Loco-
tenentuluY Blaise la o distanta de vre-o dou6-spre dece
leghe (1 leghe = 4 k. m.) de la Orm, indigeniT sunt
redu§! la fabricarea sdrei din cenufe. In fapt, toate a-
ceste populatiunT de pe litoral in loo de a exploata
ele sarea marina, o primesc de la negutatoril euro-
pene0T, call ad stabilit aproape in toate partile comp-
toare. Sarea care inundd ast-/el toatd Africa occiden-
laid este mai cu seamd sarea englesd.
Aceasta sare este culeasa la portile chiar ale Liver-
pooluluY unde este Imbarcata In miI tone. Existd a-
colo, la Norwich, in mijlocul gresiilor impestritate ale
terenului triasic, doud straturi puternice de sare gemd,
una de 25 metri de grosime, cea-l'altd de 40, cari sunt
exploatate eu totul in mare fi in condiguni tot-d'odata
atdt de perfectionate fi favorabile in at infruntd a-
proape ori-ce concurentd.
Se vinde ast-/el, pe coasta occidentald, o cantitate
considerabild de sare in saci. Nu se poate evalua la
mai pu (in de 40000 tone partea din Liverpool. Ram-
burgul aduce din partea sa, cdte-va ma: de tone de
sare germand; sarea francezd formeazd adaosul, care
este foarte slab. Toatd aceastd cantitate de sare nu
este s2Vcientei de cdt sd alimenteze o zond toarte res-
trinsd a litoralului.
Sarea fiind o substanta eminamente absorbitoare de
umiditate sufera deja o pierdere importanta in ma-
43
www.dacoromanica.ro
 658

gasie i ca atat maY %wit, In timpul transporturilor :

ea se topete In sacurife expuse umezael atmosferice,
la roua i accidentele calatorielor pe apa. Aceste acci-
dente unite la riscurile transporturilor efectuate pc
spinare de om sat de camila de la portul de descar-
care, explica de ce zona de penetratiune a sareI eu-
ropene nu trece peste 200 Kilometre. Si ast-fel nu este
sarea din Europa care alimenteaza Sudanul proprit
regiunile toarteT NigeruluT 0 ale laculuY Thad i Congo
belgian : ci sarea In plad venal din Sahara. Aceasta
este transportata In stare de placT, Inteadevtr de o
greutate de 25 pana la 35 Kilograme, av6nd In mij -
lucid, I metru lungime pe 30 centimetri de largime,
cu o grosime de 5 la 8 centimetri.
Totf exploratorif cunosc aceste bare de sare care
formeaza unul din obiectele principale ale comerciuluT
sudanian.
Aceastd sare brutd, impurd, inciircatd de rémdfite
pdvantoase, coloratel prin oxidul de fer, sag de die
materti strdine, cenufit ropz sag negru, are cu toate
acestea asupra &Ira de importatie, un avantagill de-
cisiv, consistand in aceea cd ea este solidd, maniabild,
cd resistei intimperielor : cd voiagiazd descoperitd feird
ca cei ce o transportd sd la alte precautiuni de cat
de a ajusta pldcile cu scanduri sec bete. Din locul
de productiune pana la destinatiunea lor, aceste bare
de sare aü sa parcurga distante enorme, c,are ating
pan/ la 2000 kilometri. Cheltuelile unuY ast-fel de
drum, agravate prin pericolele ce pot sa IntImpine ca-
ravanele, explica majorarea ce sufera preturile pe mt-
sura ce so departeaza de punctul de plecare. Dupit in-
formatiunile procurate de cdpitanul Binger D-lui Caries-
Roux, 1894 sarea care costd aproape 1 franc kilo-
gramul la Tombouctou, valora 2 !rand pe Nigerul de
sus; se ridica la pretul de 4 !rand la Xong in-
trecea dincolo de acest punct.
Sarea sahariand are deci un pret ridicat; ajunge
la destinatie in proportii insuficiente, ci in timpurig
de turburdri cari nu permit circulatiunea caravanelor,
ea nu ajunge de loc.
S'a In (eles interesul considerabil ce era de a regu-

www.dacoromanica.ro
 655

larisa acest comerci2 fi de a satisface in ori-ce timp,

trebuintelor populatiunal pentru cari sarea represintd
un produs de .prima necesitate. Industria ql comerciul
frances ar gdsi un deb*** ime2zs in centrul african
pentru sarea care se fabricci in tara noastrcl dacd i
s'ar putea da o forma* atdt de maniabild ca Ord sa-
kariane. D-1 Carles-Roux evalua la Inca putin de
un milion de tone.
Conditiunea esentiald era dad de a rem* la sarea
In boabe märunte fi de a fabrica o sore me compactci
ql mal resistant& Englezif ait Incercat aceasta, nu In-
tr'adev6r in profitul Africanilor, dar pentru propriele
lor trebuinte. Se §tie cri veciniT noOri useaza de o
sare co2nprimatii, i ca la el In Ice de o cutie cu sare
un bloc de sare figureaza la bucatarie din care buca-
tareasa rade cAnd trebue, cum fac cu zaharul de ca-
patAna.
Dar aceasta no este incel solutiunea, de oare-ce aceste
bare, obtinute prin compresiunea scirei umede ql uscare
la etued, absorb Ma destut de ufor umedeala : ele se
fcircinzintesc fi se desagrejeazd sub actiunea lovirilor
qi frecarilor : ele sunt departe de a oferi marea re-
sistentd a veritabilelor bare de sane sahariane.
Constitutiunea acestora trebuia sa fie imitata, 0 la
aceasta s'a ajuns. Societatea marseiliesa a Arel aglo-
merate, dirigiata de d-nu Pierre Vincent, a r6u0t sa
pue sarea, foaite purl, sub forma de blocurf foarte
compacte presentAnd aparenta 0 lustrul marmorei
albe. In starea aceasta, ea ocupa un volum mal mic
de jumb.tate de cat In stare erdinara 0 mal putin de
a treia parte de cAt In stare comprimata, ceca-ce este
o noua uwinta pentru imagazinare 0 transport, ea
nu mal este hygometricA 0 nu mal are mal nimio de
temut din. partea ploaieY, de roug saA de umezeala at-
mosferica. Visitatoril pavilionulul Sudanez la Exposi-
tiunea universala, ail putut sri va46, aceste bare de
sare aglomerata carora s'a dat dinadins aceiaV forma
dimensiune, ea 0 placilor din Sahara, pentru a fa-
cilita transportul prin aceleag mijloace 0 de a permite
substituirea lor progresiva produsuluI natural.
Administratiunea Colonielor a incuragiat aceste e-
www.dacoromanica.ro
 660

forturt Generalul Trentinian, foarte preocupat de des-

voltarea economica. a SudanuluT 0 ,a, regiunilor limi-
trofe, dui% ce a Tncurajat misiunea pacificatoare a
d-luT Cappolani la MaurT, nu putea sa r6maie indife-
rent la aceasta utila 0 inteligenta intreprindere. El a
procedat cu toata autoritatea sa pentru a face cunoscute
produsele la toate populatiunile asupra cgrora noÌ avem
actiune. Ca 0 generali romanf trupelor lor, el a dat
soldatilor si, tiraliorilor si sudanezT, adaosul soldeT
In sare : a flout din ea salariul lor.
La Kayes, pe Senegalul de sus se organiseaza schim-
bul pentru toate posturile acestor regiunT. Aceste co-
loane, cu lungul lor ir, daA aproape impresiunea po-
poarelor in migratiune : ele sunt formate de tiraliorT
sudanezT thind dupa g femeile, copiT lar, provisiuuile
0 tot cea ce poseda. Urmandu-g drumul aceOT (Amen/
trafica cu triburile ale caror teritoriT le traveseaza.
Femeile, vind, cump6r, schimba, ele Incearca de a se
desface de produsele ce DA luat pesto trebuintele lor,
i printre acestea sunt barde de sare. Aprovisionand
aceste convoiurl ca o mare reserva de sare aglomerata,
se Intrebuinta farä indoialä cel mal bun mijloc pen:
tru a popularisa usul. De akä parte, misiunile car/ an
strabatut Africa, in ace§tT anY din urma, at fost 0 ele
aprovisionate, cu o Imbel§ugatä provisiune din acest
util lucru de mancare. Misiunea Marchand a putut
distribui bare de sare drept cadourY §efilor indigenT
ce a Intalnit in drumul WI, ExploratoriT basinuluI
Tchad, D-niT de Behagle §i Bonnel de Mezières, all fost
pug In positinne de a lucra tot ast-fel.
In sfir0t, usul sarg comprimate se r6spandege.
Campaniele belgiene 0 Statul independent l'at adoptat.
Caravanele nu ma/ parasesc Senegalul de sus WA sa
se aprovisioneze. Se intalnesc adesea in oare car/ coloniT
engleze. Intreprinderea este ded pe cale sa reupasca..
Trebue a-i ura succes pentru profitul industrid noastre,
pentru recompensa spirituluT de initiativä aratat de
fondatoril sn, 0 no/ vom adaoga cu D-I Charles-Roux
pentru ajutorul eficace ce va aduce opereT civilisatoare
0 umanitare ce Franta urmarege In Africa.
In capitolele urmatoare D-1 Dastre face o descrip-
www.dacoromanica.ro
 661

thine amdnuntitd geogra6cä a localitatilor din care se

exploateazd sare in Africa, tot de o datti face un stu-
di.b. geologic asupra formatiuneY straturilor in care se
gdsesc acele Odd de sare, cdt §i o analisä chimicä a
compositiune/ diferitelor speciT de sare africaud ea
mult inferioard Axe geme din Europa.

Revenind asupra prerel ce am emis In capitolul

precedent ca, tara noastra ar trebui sa caute noul debu-
purl pentru produsele salinelor sale si a incalculabilelor
gismente de sare ce zac de veacurl neexploatate In p&-
mint, credem ca exemplu ce ni-1 da Franta este de imi-
tat. Tara noastr& se gaseste din pullet de vedere a bo-
gatieI saline lute() situatiune mult mal favorisatä de
soarta, de cat a orl care' alte tall din lume. La nol nu
mal avem nevoie de a produce pe cale artificial& cu mad
cheltuell placl de sare. Stand Intregl de sare se °felä
nouft care sa, ne dea blocurl de sare de calitate exce-
lent& si de o duritate mult superioara plAcilor artifi-
ciale fabricate in Franta din sarea marina.
Nu vom avea de cat 0, Mien' In urm& cu masine
acele blocurI In OW de dimensiunile aratate ca cele
mal practice p'entru a se adapta pe pile si samarele ca.-
milelor si catarilor, sat' chiar pentru a se putea cu usu-
rint& purta pe spinare de om. Put6ndu-se adopta ast-fel
forma trapezoidala lunguiat& ast-fel In cat o data placa
de sare introdus& in legaturl de pe samar de sus In
jos sa spanqure cu capataiul lunguet spre pamint far&
a putea aluneca in jos prin legatura, capataiul cel mal
gros al place! de sare.
Credem ca. daca Statul nu ar avea putinta de a
stodia si organisa exportul sareI catre orient si A frica,
s& ja cat de neintarziat toate mèsurile sa Incurajeze ini-
tiativa privat& ca sa procead& la toate investigatiunile,
sä ja toate dispositiunile, pentru a pune In miscare ex-
portul sareI catre tenle lipsite de sane. Initiativa privata
www.dacoromanica.ro
 662

va psi o larga compensatiune ostenelelor sale, intre-

prinderea va fi de sigur incoronata cu succes spre cel
mal mare folos al Ore!. Calculele se pot u§or faces ti-
nandu se seama de diferentele de preturl intre fabrica-
rea artificiala a placilor de sare §i exploatarea unul
gisment de sare gema ce se ofera la nol aproape la su-
prafata. In urma, acele OM taiate din stancile de sare
luand cat mal neintarqiat calea apel la no!, vor putea fi
transportate spre Suez cu vapoarele serviciulul nostru ma-
ritim §i de acolo luate cum am mal aratat ca lest de co-
rabiele companiilor maritime ce se reintorc catre extre-
mul Orient sail Africa de Sud, OM In momentul cand
s'ar pu tea stabili linil directe comerciale care plecand
din porturile noastre sa duca sarea pe coastele Africel
§i Orient ; de indata ce, intreprinderea §1-ar .asigura locuri
sigure de debu§eil pentru sarea noastra ce ar putea o-
feri in conditiunl mult mal avantagioase de cat nu ar
putea oferi vre-o alta tara.
Trebue sa se organizeze cat de neintarziat dupa
cum am aratat uh mijloc de transport eftin §i lesni-
cios pentru sare de la locul de extractivina la mare ;
atuncl, sarea noastra fat& de calitatea sa superioara este
in mèsura a lupta victorios ; §i orl ce product similar,
fie natural, fie artificial va fi invins pe pietele lumeI de
sarea, noastra.
Incheiem acest capitol eu speranta ca in tr'un viitor
cat de apropiat dorintele ce am expus vor deveni reali-
tate pentru binele cel mal mare al Ièrel noastre.

www.dacoromanica.ro
 663

4.
Dijma de sare
In perioadele precedente pana la Regulamentul or-
ganic pentru a putea sa ne dam seama de drepturile
proprietarilor ocnelor fata de Stat, ce a avut §i are mo-
nopolul exploatarel §i vinyrel sarel In Tara, a trebuit
sa reproducem datele ce le-am putut culege din docu-
mente, fie ele emanate de la Domnil tariT, precum Hri-
soave, rescripte, etc., fie emanate de la instante judeca-
tore§tI ca: anaforale, fie In fine acte de care Statul a
intervenit ca parte contractanta, ca In contractele pen-
tru arendarea ocnelor, pe langa datele istorice ce le-am
putut gá.si, i car! pretioase din punct de vedere al
existentel exploatarel ocnelor la no! In tara, din punctul
de vedere a drepturilor respective asupra ocnelor lasa
de dorit, putem chiar sa çlicem nu ne daü niel o §tiinta
asupra acestel importante cestiunl de drept. Credem
din intreaga expunere ce am facut nu poate sa mal r6-
mae cea mal mica Indoiala asupra drepturilor §i ra-
porturilor ce existail Intre proprietarul suprafetel de o
parte care era considerat ca proprietar al ocnelor, din
slnul mo§ie! sale §i Domnil la Inceput, Statul In urma,
de alta parte, care nu aü exercitat nicl odata un alt
drept asupra ocnelor, de cat dreptul de monopol al ex-
ploatarel, §i vInyrei sarel In tara. Am putut vedea
atuncl cum ambele drepturl aü putut trai Impreuna far&
a se distruge timp de secole. Cum Domnia In orl-ce Im-
prejurare a recunoscut dreptul de dijma din çlece parti
una din sarea extrasa proprietarilor de ocna pe a carel
mo§ie se exploatall ocne. In stu din! amanuntit ce am fa-
cut In urm4 asupra Intocmirel Regulamentulul organic,
am aratat cum s'aii consacrat acelea§1 drepturl proprie-
tarilor de ocna, ocupandu-ne In parte de redactiunea
www.dacoromanica.ro
 664

definitiva ce s'ail dat arlicolelor din Regulament, am

trecut sub ochil no§tri diferitele fase a definitive! redac-
'inn! §i credem sa fi putut invedera ca vechile principil
de mal multe ori seculare ad fost consfinlite prin Re-
gulament. Ca in ceea ce prive§te principiul dreptulul in
sine nu s'a adus nicl o modificare. Proprietarul mo§iel
rèmane proprietar al sarel continuta in mo§ia sa, Statul
de asemenea conserva dreptul de monopol al exploatarel
ocnelor.
Ca atund cand Statul voe§te sa exploateze vre-o
salina pe mo§ie particular& trebue a plateasca dijma
din sarea extrasa, calculata dupa anume norme.
Trebue sa ne reamintim ca in tot cursul studiulul
nostru care imbraci§eaza atatea secole din cele mal de-
partate timpurl, nicl o data dreptul proprietarilor de
ocne, nu afi fost contestate nici de Domnie la ince-
put nicI de Stat in urma. Am v6c.lut cum Domnia §i
Statul ail usat de dreptul lor de monopol in limitele lul,
care limite consacraii tocmal drepturilor proprietarilor
de ocna. Nu am intalnit nicl un cas in acest nesfar§it
§ir de secole in care drepturile proprietarilor de ocna,
O. se fi pus cel putin la indoiala. Am citat §i reprodus
exemple memorabile in care gasindu-se in joc interesele
proprietarilor de ocna §i ale Domniel, ori de cate or!
se facea jalba la Domn, Domnul intervenea §i in cali-
tatea sa de judecator suprem, da deplina dreptate pro-
prietarilor de ocna. Am vèçlut in urma cand o parte din
atributiunile Domnulul ail trecut asupra Ob§te§tilor
Adunar!, atund cand ail avut sa se preocupe de aceasta
cestiune a drepturilor proprietarilor de ocna, fie inainte,
fie dupa votarea Regulamentulul organic, nu ati esitat
nicl °data sa proclame fail discutiune, fara nici o in-
doial& acest drept asupra dijmel de sare din ocnele ce
se gaseati in mo§ie in favoarea proprietarilor acelor

www.dacoromanica.ro
 665

mosil, ca §i dreptul ce-1 ar fi avut acei proprietarl la

cele-l'alte produse 4ail fructe ale mo§iel lor.
In acest ultim capitol care incheie studiul nostru
§i care se sfIrse§te cu secolul al IX-lea, vom arka daca
legile ce s'ail votat In aceasta epoca at adus intru ceva
a tingerea principielor de drept, de mal multe orl secu-
lare care mentin dreptul de proprietate asupra sarel
coprinsa in subsol in favoarea proprietarilor mo§ielor
cu ocne de sare. Pentru a termina paragraful nostru ne
vom ocupa de o Were contrarie care contesta dreptul
proprietarilor de ocna asupra dijmei de sare In unele
casurl, vom arata §i cum s'a nascut aceasta Were. Cu
aceasta ocasiune ne va fi dat sa judecam fata de pro-
bele ce avem, neseriositatea istorica §i juridica a argu-
mentelor invocate In sprijinul acelel parer'. Vom avea
o non dovada de uprinta cu care se trateaza la nol
cestiunile de drept istoric, §i cum adesea imaginatiunea
tine loe de cercetare §tiintifica.
Afar& de textele de 1egl ,§i regulatnente de care ne-
am ocupat In capitolul referitor la administrarea §i perce-
perea venitulul salinelor mat avem din aceasta epoca :
Codul civil decretat la 1.865, Constitutiune votata la 1866,
legea minelor votata In 1895 de care trebue sa ne ocu-
pant §i sa vedem daca. In vre-una din aceste legiuirl s'a
adus vre-o atingere drepturilor proprietarilor suprafetel
asupra sarel coprinsa In sub solul mo§iel lor, In raport
cu dreptul de monopol al Statulul. Cadrul restrans al
studiulul nostru nu ne permite a face un studiii apro-
fundat referitor la drepturile asupra minelor in general
fata de codul civil §i legile posterioare, ne vom margini
a reaminti principalele parer! emise cu ocasiunea discu-
liunel legel minelor din 1895. Aceste date vor servi ca
un comentarili comun acestor legl. Vom reproduce §i a-
nalisa textele relative la saline §i ne vom intreba daca
prin ele s'a adus vre-o schimbare raporturilor de drepturl
www.dacoromanica.ro
 066

ce ail existat intre proprietaril mo§ielor cu sare de o

parte §i Statul, cd avènd monopoluL exploatdrel ocnelor
§i vinyrel sdrel in -lard de alta.
Nu ne vom ocupa de proectele de legI asupra mi-
nelor care ail rèmas in stare de proecte in cartoanele
Arhivelor Camerel §i Senatului dupd cum ail fost al d-luI
P. Orbescu din 1863; cel din 1870 al d-lul Ion Canta-
cuzino ; proec tul de lege al minelor din 1.873 al d-lul N.
Cretulescu, paroectul din 1881 al d-lul Dabija, ce! din
'1886 datorit initiativel parlamentare propus de d-ni! Tache
Ionescu §i C. C. Arion, interesul lor istoric §i juridic
nu este atat de mare in cat sti poatd vre-o data influ-
enta pe legiuitorul nostru ca sa modifice legile existente
In sensul lor, nu tot ast-fel insd este proectul de lege al
minelor *din 1.899 propus §i votat in parte, pentru a
modifica legea actual& a minelor, ne vom ocupa dar din
acest punct de vedere de acest proect care din proect
poate sa devie legea tdrel §i cu acea ocasiune vom ana-
lisa dispositiunile contraril ce el contine relativ la drep-
tul proprietarilor suprafetel asupra sdrel coprinsd in sub
solul mo§iel lor. Vom analisa dispositiunile acesteI legl
In partea finald a studiuluI nostru §i vom vedea care este
origina acestel leg! §i. credem cd ne va fi u§or sa probam
cd origina drepturilor ce se decreteazd in favorul Sta-
tulul nu se gasesce §i traditiunea dreptulul nostru strd-
vechill, nicl in principiile generale ale dreptulul, ci in
dorinta Statulul de a nu mat pldti dijma de sare pro-
prietarilor de mo§il Cu sare. Vom vedea a sub forma
de reglementare a exercitiului dreptului Statulul se
ajunge la confiscarea dreptulul proprietarilor absolut Mrä
nicI un interes al Statulul, carI represinta interesele ob-
§timeI locuitorilor acestor WI, dar din contra spre cea
mat mare pagubd a sporirel avutiel generale, pdrerea
noastrd fiind, ca Statul ar trebui chiar in interesul uneI
mal insemnate exploatdreI, ce trebue neaparat sd se faca
www.dacoromanica.ro
 667

In tara noastra, sa remit* chiar la monopolul sèfi In

favoarea proprietarilor de ino§ii ca sare in anumite casuril
saü cel putin sa restranga exercitiul dreptulul ski de
monopol In limite mal juste.
Vom incepe deci prin a analisa legea minelor din
1.895 reproduand partile esentiale din lucrarile pregati-
toare, cat §1 din deshaterile parlamentare, care pot avea
vre-un interes relativ la saline. De 'la Inceput trebue sa
aratam ca In lucrarile pregatitoare ale legel din 1.895
nu am gasit oglindit tot interesul ce aceasta Insemnata
bogatie merita la nol In tara. Vedem ast-fel ca d-1 ra-
portor Tocilescu la Senat nu citeaza sarea printre ava-
Vile ale RomAniel In capitolul I, pe cand men-
tioneaza alte substante care nu aii pentru bogatia tarel
acela§1 interes. Treand in urma d-sa la legiuirile ante-
rioare citeaza din Regulamentele organice numai artico-
lele privitoare la mine In general, fara a mentiona §i
textele speciale, care hotarasc raporturile dintre proprie-
taril salinelor §i Stat. In ceea-ce prive§te codal civil d-sa
citeaza art. 489 §i 491 mat adauga d-sa : cum trebue
Intelese aceste doua articole §i daca pe basa lor, se poate
cjice ca presentul proect de lege a minelor calca art. 19
din Constitutiune.
In ceea-ce prive§te economia proectulul de lege a
minelor, observa : ca acest proect, 'nand ca punct de ple-
care codul civil, recunoa§te pe proprietarul suprafetel ca
proprietar §i al subsolulul, dar cu oare-carl restrictiunl.
Nu vom intra In aceste detalit, ilia In discutia legislatiu-
nilor comparate, ele se gasesc pe larg aratate In raport.
In ceea-ce prive§te discutiunea ca proectul ar viola art. 1.9
din Constitutiune, d-1 raportor arata ca ocupatiunea vre-
melnica ce se va face din suprafata unel mo§il cu lu-
crarile de exploatare, nu este o expropriere proprill 4isa,
nu da na§tere unul drept de proprietate, nu este de cat
pur §i simplu o limitatiune a dreptulul superficiarulul,
www.dacoromanica.ro
 668

prin urmare dispositiunile 1ege In aceasta privinta nu

pot fi inconstitutionale. Despre sare, In raport pan& la
sfar§it nu gasim niel un cuvint. In textul proectulul gu-
vernulul, cat §i In acela admis cu oare-care modificar de
comitetul de delegati gasim articolele relative la sare :

Proectul guvernului Modif. comit. de dolegati

Titlul /
Casificallunea legal a substantelor mi-
nerale.
Art. 1. Depunerile naturale
ale substantelor minerale sad fo-
sile sunt clasate, fata. cu regimul
Admise
lor legal In mine si cariere.
Art. 2. Sunt considerate ca
mine acele depunerT cunoscute
ea coutinénd in filoane straturT
soli deposite In mase.

4) Sarea gema i alte sarurT Sarea gemä i alto sarurl

asociate In acelasY gisment, carT asociabile in aceleasT gismente,
cad sub monopolul StatuluY, carT cad sub monopolul Sta-
precum i sorgintele sarate. tuluT, precum i sorgintele
rate.

Titlul X
DispositiunT specials asupra

Art. 77. Dreptul de a ex-

ploata gismentele de sare i sor-
gintile sarate, In scopul extrage- Admise
reT sareY, apartine numal Statulta.
Art. 78. Toate mineralele
car/ Insotesc sarea precum : car-
nanta, Kisserita, polyhalita, s. a.,
nu vor fi date In exploatare sub
regimul aceste legY daca, pentru

www.dacoromanica.ro
 669

extractia lor, va fi trebuint5. In

prima linie O. se exploateze un
masiv de sare ordinarg ce le con-
fine.
Statul singar este in acest cas,
In drept a le exploata.
Art. 79. Isvoarele de apa sg-
rat6., precum li toate isvoarele de
apa mineralà, pot fi exploatate
de proprietariY suprafetef In seo-
pub de a llanta statiunI balneare.
Sunt liberY, de asemenea, proprio-
tariT de a extrage sgrurile ce ele
-contin, afarg daca chlorura de Admise
sodium (sarea) s'ar afla aproape
singura In sorginte, li prin acest
fapt s'ar putea intrebuinta ca
sare pentru consumatiune.
Art. 80. DacA, pentru a ex-
ploata o materie minerall, este
necesitate a se trece prin sare,
pentru a putea extrage mineralul
dat in concesiune, exploatatorul
va putea str6bate sarea sub con-
trolul StatuluT li preddndu-I ma-
terialul salin ce va resulta din
lucarl.

Acestea sunt textele referitoare la sare. Am aratat

c5. In raportul comitetulul de delegati nu se face niel o
mentiune de sare ca §i cAnd nicl nu ar exista acest mi-
neral In tara saii ar fi de prea mica importantA, In raport
cu altele cal.' trebuiaii sti atraga mal cu seam5. atenliu-
nea D-lul -raportor, chiar daca din punct de vedere al cla-
sificareI substantel minerale §i al principielor de drept
nu se facea vre-o deosebire Intre sare §i cele l'alte mine.
Proectul guvernuluf In aceastà parte s'a admis putem
dice l'ara modificare de conaitetul delegatilor afar& de
www.dacoromanica.ro
 00

schimbarea cuvintulul de asociate referindu-se la saruri

In cuvintul de asociabile, modificare care nu schimba na-
tura intima a articolulul 2, alineat 4.
Discutiunile in Senat ati urmat asupra constitutio-
nalitatel sail inconstitutionalitatel legel minelor, precum
i daca aceasta lege a tingea principiul dreptulul de pro-
prietate a§a dupa cum se hotara de codul civil. Drep-
turile salí raporturile de drepturl ce pot sa existe asupra
sarel coprinse in sub solul unel mo§ii, nu s'aii pus in
discutiune ne fiind nici un motiv juridic sa se faca vre-o
deosebire fata de sare o data ce proprietarul suprafeleI
era recunoscut sub oare-care reserve, ca proprietar al
mine!, gasim !ma cestiunea Ord pusa in discutiune, din
punct de vedere al foloaselor economice ce presinta sa-
linele pentru Ora noastra, de catre D-1 Poni In §edinta
de la 8 Februarie 1895 la discutiunea pe articole cAnd
s'a dat citire de D-1 raportor articoluluT 1. din lege.

D. P. Poni (suindu-se la tribuna 1) : d-lor Senator/

articolul I clasifica substantele minerale In dou6 grupe,
In scop ca O. poata apo/ lua, asupra fie-care/ din ele,
m6surile propriT pentru a asigura exploatarea lor. Este
evident ca nu toate minerale care exista in lume aa
pentru no/ acelaV interes. Ceea-ce ne intereseazä este
sa. cunoa0em ce materif se at% In pamIntul nostru
ce foloase putem trage dintrInsele. In vederea a-
cestora trebue sa. combinam organismul lege; §i in-
treaga noastra activitate trebue sa o Indreptarn, pe
de o parte la exploatarea lor, iar pe de alta la trans-
formarea lor In producte utile. Acestea sunt produc-
tele care trebue inaintate de toate, sa ne preocupe In
aceasta ramura a economieY noastre nationale. 'M-
ara permis O. iaa cuvIntul la articolul I tocmaT pen-
tru ca sa. am ocasiunea de a v6 arata ce avutiT minerale
cred et1 ca avem in tail, i ce foloase putem trage

1) Desbaterile Senatulu1 94/95, p. 409 si um.

www.dacoromanica.ro
 67/

dinteinsele. Din cele ce vt voitl spune, d-voastre vetT

putea judeca Intru cat legea pe care o avetl dinainte,
va satisface sag nu nevoile tare ; vetl vedea daca,
prin votarea el, un not Pactol se va revarsa asupra
noastra sat daca situatiunea actuala va Amalie ne-
atinsa.
In mintea multora, ideea exploatarel minelor este
nedespartita de ideea exploatfireY metalelor nobile. ET
null pot inchipui minera in alt mod, de cat daca se
poate scoate dinteinsa, aur ï argint. Toate cele-l'alte
materiT nu le trateaza de cat ou dispret. Din neno-
rocire, eroarea aceasta o impart4esc i oameniT din
ce mal cultl, cari, prin positiunea lor soda% prin
locul care '1 ocupg in societate, at o inriurire pre-
cumptnitoare asupra viitorulul nostru economic 0 a-
supra desvoltareT avutieY noastre nationale.
Atl vut, ca insql onor. nostru raportor, de la cea
d'intait paging a raportuluT std, iv are ochiT atintitT
asupra aurulul i argintuluT. Trec6nd in revista, dice
d-sa, elementele ce ar putea da loo la exploatatiunT
in regiunea superioarä í cea mijlocie a Carpalilor
Romane$Y, gasim in regiunea superioara mal intaiti
aurul... Pant. 0 d. ministru al domeniilor, ceea-ce m'a
mirat mal mult n'a putut O. se desbrace de aceasta.
prejudecata. Eti cand '1 ascultam, v marturisesc el
am fost uimit auclind exemplele care le aducea pen-
tru ca sä justifice dispositiunile din lege, carY permit
orY-cuT sa facg cercetarl miniere in tara noastra ; d-sa,
aducetf aminte, ne : apol bine, d-lor, cand
un aventurier ca acela, scormonind stancile muntilor
noOri, i ridicand o petricica va gt.si langa dansa o
pepita de aur... i ceva mal In uring adaogt. : un a-
venturier in munti/ stancog din America a descoperit
faimoasele mine de argint, cari at schimbat raportul
intre valoarea auruluT i argintulul, 0 a exercitat prin.
aceasta o influenta economica In lumea intreaga.. D-sa
vt aducea aceste exemple ca sä vt excite apetitul
sa v faca sä intrevedetY posibilitatea de a descoperi
prin aventurierY in CarpatiT no§tri, miniere de aur
de argint ca cele din America. Din nenorocire, insa,
lucrurile nu sunt ast-fel. i apol metalele nobile nicT
www.dacoromanica.ro
 672

nu constitue necesarmente avutia minerala a uneT

tarT. MateriT maf putin nobile, al cele me de multo
oil o valoare cu mult maT mare.
Ce poate sa fie maT putin nobil de cat guano ? El
face taus/ avutia ChiliuluT si a PeruluT. Ce poate sa
fie mal putin nobil de cat carbunele ? Cu toate acestea
el a permis Engliteref sä devina doamna lumeT In pri-
vinta industriala.
Avutia minerala a uneT tall nu este numal de cat
legata cu existenta auruluY si a argintuluT, sat chiar
a altor minerale metalifere ; ea poate sa consiste In
orT-ce materie care se gaseste In marantaele pamln7
tuluY eT. Ea trebue numaT pentru aceasta sä Indepli-
neasca oare-e,arT conditiunT. Asa maT intait, ea trebue
sa. fie In cantitate mare ; apoT trebue sa fie usor de
extras, ast-fel ca cheltuelile de extractiune O. fie maT
mid de cat valoarea materialuluT secs; in fine, trebue
ca acea materie sa fie sag prin sine insasT folositoare
omenireT, sat sa putem scoate dinteinsa, sat sä o
prefacem In alte substante utile, susceptibile de a fi
Vindute saA schimbate.
Baal considerdm Romdnia din acest pu2zct de vedere
giisim cei fi ea are avutia sa minierd. Pot zice chiar,
fi re rog sd nu fi surprinfi de aceasta di ea este
una din teirile cele mai bogate din lume, insel nu prin
aur qi argint, nici prin mineralele sale metalifere, ci
prin sarea sa.
Incepand chiar din Suceava i Neamtu, dar ma cu
mama plecand din judetul BacauluT, In Putna, In
Ramnic-Sarat, In Buzai, in Prahova, cu o mica in-
trerupere In Muscel i Arges, trecénd apoT Oltul in
Valcea, noT Intalnim peste tot loon', dea lungul cateneT
Carpatilor, deposite imense de sare. Aceste deposite
sunt atezt de mari, in cdt nu putem calcula numerul
anilor, in cari, scoténd pentru toate trebuintele, am
putea veri-odatd sei le epuiselm. In nici unul din cele
patru locuri in care extrajem astdzi sarea nu am a-
funs la basa ei ; qi ceca-ce se intdmpla ocnele in
exploatare, are loe aproape tn intregul Ian( de munti
care se intinde dea lungul teirei pe o lungime de atettea
sute de kilometri.

www.dacoromanica.ro
 673

Aceasta este avutia noastrd...

0 voce o exploatam.
D. P. Poni : Ce am filcut noi pentru a exploata
aceastel imensd avutie ?
IV-am multumYt sd jam ceea-ce jeiceall pcirintii
noftri fi poate mat puf in de cd t ei.- Folosindu-ne de
monoivolul Statului, ne-am multumit set scoatem din
pdment fi sd rindem productul brut, indispensabil con-
sumatiei omului. Aceasta o jeiceali fi pdrintil noytri.
Noi insd am perfectionat monopolul, scu2npind sarea
din an in an; prin aceasta am micforat consumatiunea
ei in agriculturd, tntrebuintarea ei la Ilrana vitelor.
In aceaski privire facem mai putin, de Mt pdrintii
n o.ytri. Sunteti, D-lor aci agricultorl, puteti judgca
dacii am saii nu dreptate.
Ce scoatem noi azi din sare, din aceastd avutie
imensd ? Am aci D-lor, ultima situatiune financiarä
din care am extras cate-va cifre oficiale. Pentru con-
sumatiunea internd, scoatem 56 mii de tone ; inti'un an
ceva mai mult, intr'altul mai puf in, dar media pe eel
10 cad din urnad este 56 de mil de tone pe an. Mara. de
Intrebuintarea In alimentatiune, nu am cautat sà facem
alt-ceva din sare. Ne-am multumit sil o vindem at se
poate mai scump Romdnilor ca Sd-Ifi sane mdmdliga
saii murdturile.
Pentru a'/ gasi un debusea In exportatiune, am
trebuit O. scadem pretul. Pe °and In tarä monopolul
vinde sarea cu 10 leY, In termen de mijloc, suta de
kilograme, care nu costa de cat douY lel, pentru a o
exporta a trebuit sa-I micpreze pretul. Asa Sèrbilor,
o dam mi se pare cu 3,50 le/ suta de kilograme, si
Bulgarilor cu un pret ceva ma/ mare cred cu 4 lel.
Cu toed aceastä scoborire de pret, cdtd sane credeti
D-lor senatori, cd scoatem pentru export ? .1.4 termen
de mijloc aproape 30 mii de tone pe an. tata tot ce
facem no/ din sare.
Dar acesta era singurul lucru ce puteam face ? Pen-
tru ca sa pot raspunde la aceasta Intrebare va cer
voe sa intru In oare-cae detala technice. Sarea slu-
j*e ca sa se feel dinteansa un mare numar de pro-
duse ; tutulor acestor produse li se da numele generic
www.dacoromanica.ro 44
 674

de &hi de sodia. Din sare se face sulfat de sodiii,

carbonat de sodig, sodei caustica. Me vetl Intreba %sit
la ce sunt bune aceste materiT ? Ele servesc la ran-
dul lor la fabricarea slide, a sapunuluY, a silicatilor
solubilY, la spalare. Tot din sare se fabricä acidul clor-
hidric, care servete la facerea clorurilor decolorante,
ca ajutorul carom se Inalbesc fibrele textile In indus-
tria tesatorieY, se Inalb*e pasta hartieY In industria
fabricareY hartieY, industrif pentru care ne dam atata
silintä sa le introducem la noY In tara.
Ce am facut, D-lor, pentru a realisa toate aceste fo-
loase, carY peste tot local aiurea se trag din sare ?
Sala, col putin, carY sunt Incerearile facute pentru a
da macar un Inceput de desvoltare a aceste ramure
a avutieY noastre ?

Mai departe d-sa :

Industriile ce se fac din sare, D-lor, sunt op. de In-

semnate, In cat ele poarta numele de marea industrie
chimicii. Ca sa v facet1 o idee de importanta acesteY
industriY, voia cita numaY un singur fapt : cantitatea
de sare ce se Intrebuinteaza In Francia, pentru fabri-
carea sarilor de sodid, este de 600 mil tone pe an,
adica de 4ece or/ maY mult de cat cantitatea de sare,
pe care monopolul nostru o vinde pentru consumatia
interna., i aproape de §eapte orY maY mult de cat In-
treaga cantitate de sare ce scoatem din salinele noastre.
Cu t6te acestea noY suntem incomparabil maY avutf
In sare de at Francia.
Causele pentru carY industria sarilor de sodiA nu a
putut lua uascere la noY, sunt cu totul altele de efit
lipsa uneY legY asupra minelor.
Aceste cause sunt : ..knt6iq, scumpetea materieY prime.
Este evident cä niel o industrie nu poate sä plateasea
sarea eu pretul cu care o vinde monopolul ; ea de
sigur s'ar ruina. Incercat'a Irisa verY-un ministru de
fanance sa ofere, pentru fabrica., sarea cu un pret mal
mic ? Determinat'a ver/-unul din eY concurente ? Zis'a

www.dacoromanica.ro
 675

cine-va fa bricantilor : venitY, vg dad sarea ieftin, numaY

introducet1 industrie de transformare ?
NimenY pana astg.0 nu a flout aceasta, i pentru a
o face nu avead nevoie de o lege a minelor. ApoY
D-lor, maY este 0 o altd imprejurare. 0 industrie noug
nu poate sà ja na§tere de cA,t numaY cu conditia uneY
protectiunI vamale. Ma/ mult Ina de at atfit ; cele
ce se petrec In alte tgrf ne aratd c. chiar o industrie
veche are adesea nevoie pentru a se mentine, de o
asemenea protectiune.

Termina In urm& discutiunea asupra sarel prin cu-

vintele

Ce s'a %cut din toate acestea? Nimio. Iatd dar cum

stdm Cu cea maY mare avutie minerall a noastrd.
Remane acum la sagacitatea D-voasträ ca sä desco-
peritY, cAnd vetY discuta legea pe articole, earl sunt
dispositiunile coprinse IntrInsa, prin ajutorul cdrora
se va putea da o solutiune tuturor cestiunilor indus-
triale de care v'am vorbit.

Cuvintarea D-lur Poni se poate grupa Imprejurul

cAtor-va idel care domina studiul ce D-sa a presentat
Inaintea Senatului asupra acestel importante bogatil.
.1/0 înliú i cu drept cuvInt D-sa arAta, ca este o eroare
de a crede ca metalele a§a çlise nobile ar constitui ne-
cesarmente avutia une! Exemplul pus In evident&
cu ocasiunea discutiunel legel minelor este atat de bine
ales, In cât poate servi ca o probA hotarAtoare In tesa
sustinuta de D-sa. Este greti de inteles cum aceasta
imens& boggle a salinelor la no' In tara, nu a putut
atrage atentiunea D-lul raportor §i cum a putut sa fie
lsatâ cu totul In afar& de preocuparile legiuitorulul de
la 1895. Sâ fie oare Imprejurarea ca Statul av6nd re-
servat dreptul séti de monopol asupra exploatäref sali-
nelor In tara, alcatuitorif legit all creçlut suficiente de a
se trece In legea minelor dispozitiunf car' reserva mo-
www.dacoromanica.ro
 676

nopolul Statulul asupra saref rOmanènd ca legile speciale

ce exista. In aceasta privinta, sa continue sa reguleze
raporturile de drepturi Intre cel ce at, §i exercita drep-
turl asupra sareI la no! In tara.
Domeniul presupunerilor este nesfar§it de aceea nu
ne permitem sa intram pe acea cale, constatam numal
aceastà lipsâ de atentiune §i disculiune asupra acestel
lnsemnate ramurI de bogatie. Li dota idee din studiil
facut este fara. Indoiala preocuparea oratorulul de a putea
Invedera imensitatea bogatiel gismentelor de sare In tara
fata de mica desvoltare a acestul venit la nol. Al treika,
constatarea ca singurul mijloc Intrebuintat in lava a fost
perfectionarea monopolulul prin scumpirea sareI. Not
credem ca. ideia In sine este exacta este Insa mat exact
de a 4ice ca In tara nu s'a perfectionat monopolul, el
a r'émas acela§I, ci impositul sarel la care el a dat na§tere
s'a ingreunat din an In an In dauna locuitorilor tare!
§i fara folos pentru Stat. Al patrulea, ne arata noul
camp de debu§eil ce se presintä exploatarel saxei In in-
dustriele chimice a derivatelor sarel. Am atins deja
aceasta. cestiune In capitolele precedente, invocam cu
totul In sprijinul Were! noastre datele §tiintifice ale
D-lul Poni. Al cincilea constata. causa de Impedicare a
crearel industrielor de transformare : scumpeka materiei
prime, suntem de acord cu D-sa ; acolo insa unde ne
permitem sà fim cu totul de altà parere de cat savantul
nostru profesor, este in remediele preconisate de D-sa
§i care formeaza. al Feaselea grup al ideilor importan-
tulul D-sale discurs.
Inteadevèr D-sa ja ca premise invariabile care nu
ar putea sà se influenteze dupa ter! §i Imprejurarl de
fapt ideea, ca orl-ce industrie non are trebuintA pen-
tru a lua nascere de protectiune vamala.. Nol nu cre-
dem aceasta. De acord cu D-sa ca o industrie pentru a
se na§te §i sa prospere are trebuintà de protectiune, nu
www.dacoromanica.ro
 677

credem iris& a necesarmente aceastA protectiune trebue

sA fie in tot-d'a-una §i in oil-ce tara vamall. D-1 Poni
pentru a ilustra premisele D-sale ne dà exemplul Frantel
care a stabilit taxe vamale pentru protectiunea industrie-
lor de sarl de soditi. Acesta este adevèrat pentru Franta,
dar D-sa pentru a ajunge la aceast& conclusiune omite
de a lua in consideratiune ca alte fapte pot fi de na-
turA sa proteag& intr'o tara o industrie in ast-fel in cat
oil-ce tax& vamalA ce s'ar putea pune in alta tara 1-ar
asigura totu§1 pietele lumel. MaI intAl in Franta sarea
de consumatiune se extrage din sarea marina, pentru ex-
tragerea §i fabricarea areia, Franta a trebuit sa ja m6-
sur! protectoare pentru a permite acelor fabricl sa poat&
sti'§I acopere cheltuelile de fabricatiune, fat& de sarea ce
ar veni mal ieftinA din alte ter! unde cheltuelile de ob-
tinere a sarel ar fi mal miel. Prin urmare avem primele
laxe asupra fabricatiunel sarel, daca luAm seam& ca din
acele sarurI fabricate pe cale artificial& se extrag s&ru-
rile de sodiii, putem lesne intelege de ce taxele vamale
sunt atAt de ridicate in Franta ca sA poatá lupta cu suc-
ces in contra sarurilor de sodiii aduse din strAinatate
§i maI cu seam& din Englitera 'unde de asemenea se
extrage pe scara intins& sarea marina. Trebue observat
ca in industria similar& de extragere a stirel marine ur-
meazA s& se lie socotealti de coeficientul sarurilor co-
prinse in acela§1 volum de apti, o deosebire chiar nein-
semnat& poate ingreuia mult cheltuelile de extractiune
§i cu ata taxele protectoare. Fata de aceste dona pul
s& luam o alta tara in care sarea s'ar putea obtine in
cantitall enorme a§a in cat valoarea sarei s& se poat&
atine pe pretul unul product de cariera, luam inadins
aceastA expresitme pentru a exprima ideia cA sarea nu
ar costa mal mult de cAt oil-ce alte pietre de construc-
tiune satl macadamisare.
Ne intrebAm atufe!, or mal avea nevoie, industria
www.dacoromanica.ro
 678

sarurilor de sodit §i a altor derivate, de taxe vamale

de protectiune? Nu credem aceasta, de oare-ce materia
prima ar consta atitt de putin In cat acele industrii ar
psi prima de protect:lane nu In taxe vamale, ci in di-
ferinta intre costul obtinereI maten! prime In alte ter!.
Aruncand acuma ochil pe harta lumel, vedem ea tara
noastra este tara blagoslovita de D-zeil, are sare care ar
putea fi obtinute pe pret de cariera, este la suprafala
pamIntulul.
Nu ar avea cine-va de cat s'a se aplece jos sa o ja,
sa o transforme In orl-ce derivate ar voi. Aceasta este
prima consideratiune, dar aceasta nu este suficient. Mal
trebue and Infintam o industrie sa o punem pe ast-fel
de base In cat sa fie de natura nu sa sAraceasca tara
unde ea ar prospera In riod factice ca o planta exotica
la caldura §i la adapostul ce i l'ar da taxele vamale, ci
sa prin daradacinI, care sti serve, nu sA suga tara, ci sa
o nutreasca pentru a da roade care sa se vinçla In alte
partI ca In schimbul roadelor lor, noul bogatif sa intre in
tara. De acea nol credem ca mijlocul trebue cautat In
alta parte, l'am enuntat deja in capitolul precedent.
Statul sa renunte la monopol fata de Infintarea unei
industril de transformare. Aceste industrif vor sapa de
supra Inctircarea de pret, care este rezultatul impositului
ce fiinteaza asupra sarel, ele se vor gasi fata de pro-
prietaril de mo§iI cu sare care vor'n de bun& Intelegere
de oare-ce 'nu este mo§ie la coline, fara sa fie In solul
séti sare; acel proprietarl vor fi fericiti sa obtie o mica
parte de beneficif, Statul va preleva dreptul sèü, cu aju-
torul impositelor, industriik vor putea produce sarurile
pe un pret minim §i vor putea sa prospere fiind prin
natura lucrurilor protejate pe acest sol bine cuvintat de
D-zeil §i vor cre§te atat de viguroase In cat se vor duce
de la sine sa cucereasca alte piete pentru a psi pe pie-
tele lumel adevèratul echivalent al valoarel lor, care se

www.dacoromanica.ro
 679

va stabili prin raporturile de preturi a acestul product

in alte larl. De acea ne-am creçlut datorl sa facem o
larga parte cuvintarel D-lul Poni sa aratam ideile pe
care le lmparta§im in acela§1 timp ins& ne-am gasit da-
toff sa aratam parerile noastre pentru mijloacele cele ere-
dem mal utile pentru a asigura viitorul isvorulul nostru
incalculabil de bogatie.
Cu ocasiunea discutiunel titlulul X mai aflam:
Se admite fara discutiune art. 77 urmator din proect.

Tillul X. Dispositiunf speciale asupra scirer.

Art. 77. Dreptul de a exploata gismentele de sare

i sorgintile grate, In scopul extragereY sard, apartine
numaY StatuluY.
Se cite* art. 78 din proect :
Art. 78. Toate mineralele care insotesc sarea
proem : carnalita, kisserita, polyhalita §. a., nu vor
fi date in exploatare sub regimul acesteY legY daca,
pentru extractia lor, va fi trebuinta In prima linie sa
se exploateze un masiv de sare ordinal% ce le con-
fine. Statul singur este, In acest cas, In drept a le ex-
ploata.
D. D. Sturdza : D-le pre§edinte, In cuvintarea mea, am
vorbit despre cestiunea sard de Kali. In Germania Watt
aflat in timpurile maY recente, mine bogate de sarurY
de Kali, care le considera pang acuma ca unice In
lume. Nu §tim daca la noY se vor gasi aceste gruff
foarte importante ca IngraOminte agricoll. Daca insa
s'ar gasi, de ce ele sä se considere ca concesionabile,
and nu sunt in legaturä cu sarea 0 Statul sa le ex-
ploateze direct, numaY and ele sunt in legatura cu
sarea 0 se gases° In locurile unde se exploateaza sarea ?
De ce Statul, daca retine sarea ordinal% pe socoteala
luY, nu retine 0 aceste sarurY ?
Nu e maY bine sa intre ca§tigurile ce vor resulta
In mana StatuluY, de cat sä fie a unor concesionarY
strain/ ?

www.dacoromanica.ro
 680

Ne maY cerAnd nimenY cuvintul, se pune la vot

art. 77 0 se prim4te.
UrmAtoarele articole 79 0 80, se primesc Para dis-
cutiune 0 Para modificArt

Nu mai gasim in desbaterile Senatului pana la fine

asupra acestel legi niel un cuvint asupra s5rel. Articolele
din titlul al X-lea s'ati votat ca §i cele d'Intal ale pro-
ectului fara modificare.
Von' reveni In urma in detalia asupra principiilor
de drept péstrate §i consacrate prin legea minelor asu-
pra sarei, Cu toate acestea trebue sa arètam ad i ea In
aceste articole Statul nu a fticut alt de cat sa consacre
din nod secularul séti drept de monopol asupra exploa-
Wei §i vinqiirei sarei in Ora. In aceasta privinta legea
din 1.895 nu a inovat, ci a consfintit vechile principii
§i raporturi ce ati existat de secole asupra sarel. De
acea sa ne fie permis sprijiniti de datele hotaritoare ce
avem a rèspunde la intrebarea pus& de onor. d. D.
' Sturdza, de ce Statul daca retine sarea ordinark pe so-
coteala lui, nu retine §i sarurile numite Kali, and se
g5sesc libere iar nu in legatura cu sarea ordinara ?
Réspunsul este simplu §i se impune èredem fara repli-
pile& posibila. Pentru ea Statul nu are de cat monopo-
lul exploatarel §i vinqarel sarel In tara. Pentru a putea
trage folos din exploatarea §i vitnlarea sarei are dreptul
de a impedeca usand de dreptul séti de monopol, pe
proprietarul suprafetel de a usa §i de a exploata sarea
ordinara. Pentru a ajunge la acest scop, poate lua mè-
surile cuvincioase, printre acestea §i pe acelea de a nu
permite exploatarea materiilor earl ar fi unite cu sarea
and poate vedea ca din Intrebuin 'area lor s'ar putea
aduce vre-o atingere dreptului sat de monopol asupra
sarei. Daca acestea sunt drepturile §1 numal acestea ; de
oare-ce stt §tie ca monopolul sarel a§a cum exista a41
§i a existat, se intinde numai asupra. sarei ca product
www.dacoromanica.ro
 681

de alimentatiuni. asupra sarel. ordinare (clorurel de sodif1),

cu ce drept ar veni Statul sa pue sub monopol alte
materif earl sunt cu totul diferite de sarea comuna, nu-
ma! In virtutea dreptuluI s'éfi de monopol asupra sarel ?
Nu este aci locul sa di scutam daca Statul ar putea In-
tinde dreptul WI de monopol §i asupra altor materil
lute() tara ; chiar daca ar avea acest drept, In princi-
più nu credal' ea ar fi de recomandat fata de slabele
resultate ce a dat monopolul sarel la poi dupa atateA
secole de existe*. De asemenea nu cred ca trebuia
opus dreptulul de monopol al Statulul, folosul conce-
sionarulul strain. Fata de monopolul StatuluI sta in per-
manenta dreptul proprietaruluf su pra fete', el nu piere
niel °data prin exercititi chiar excesiv al dreptuluf de
monopol al Statulul, el trae§te Inainte, va profita de
prima ocasiune, cand piedica liberului séti exercitiù, In-
vechita §i usata de propriele sfortarl de a se mentine
In contra naturel fire§tI a lucrurilor, va cadea §i atuncl
In libertate §i lumina, recapatAnd printr'o cre§tere vigu-
roasa timpul pierdut, va reda stapInulul sèú i In in-
teres general al Orel, toate roadele ce este plena sa
poarte.
Din desbaterile Senatului, vedem ca In giva de 1.1
Februarie 1895 se voteaza proectul de lege In total, 1.6-
maind decI nemodificate articolele din legea minelor asupra
sarel de care ne vom ocupa, dupa ce vom reproduce
§i fasele prin care a trecut legea prin Camera.
Vom lua din raportul D-lul Sc. Varnav, raportorul co-
mitetulul delegatilor de sectiunl din Camera Deputatilor,
partea referitoare la proprietatea minelor In general.
Asupra proprietatet mine' gasim In raportul D-lul
VArnav :

8a examinbm daca modul cum s'a resolvit dife-

ritele probleme (de drept), este... constitutional si

www.dacoromanica.ro
 682

acord cu legea civild actuald, sad (tacit legea minelor

cale. i Constitutiunea si codul nostru civil.
Discutiunea SenatulaY, atat de largd 0 de complect
a tranpt In realitate acole controverse, i nu cred
uecesar de cdt a reaminti In prescurtare, obiectiunile,
ce s'at %cut i r6spunsuri1e: dupd noY victorioase,
ale aparatorilor legeY.
Prima cestiune, ce fire0e urma sd fie discutatd a
fost aceea a proprietdtel mind.
Pe and unif att sustinut c6, proprietarul soluluI
este 0 proprietarul trefonduluY, i deduc aceastd so-
lutiune din codul uostru civil, oratoriT majoritdteY din
Senat att demonstrat, cu legislatiunea noasträ cea
veche I cu codal actual, cd proprieta.tea mineY este
un ce distinct de proprietatea suprafetet El bazeazä
argumentatiunea lor, intre altele, pe articolul 4911
luat 0 el, ca mal toate dispositiunile coduluY civil,
din legea francesti, i sustin el mina, pang a nu fi
concedatd, este res nullius. Ludnd un drum interme-
diar intre aceste douä teoriY extreme. D. Ministru al
domeniilor, a putut dar foarte bine, recunosand de al-
mintrelea proprietarului suprafefei qiproprietatea sub-
sei o ingrcideasal pe aeeasta din urinc4cu unele
restrictiunf cari i daft adevératul esi wader.
Mai departe d. raportor ja in revista invinuirile de
neconstitutionalism al legel in ceea-ce se refera la art.
2, 3, 7, 132 ale constitutiunei, adaoga:
In fine art. 19 al Con.stitutiune nu este atins de
legea minelor, cdcY, s'a dovedit In mod nelnduoios cu
cloud sentinte celebre ale cartilor de casatie din Fran-
cia i Belgia ce s'a citit cu ocasiunea desbaterilor Se-
natuluY [Panu. Desb. Senat. 1895, p. 275 fi um.),
ett concesionarul uneY mine, are un drept de servi-
tute vremelnkl asupra terenurilor carY 'I sunt nece-
sare pentru a asigura i acces la exploatatiunea sa
regularitatea acesteY exploatatiunt
Nu este Intemeiatd. dar Invinuirea cä legea minelor
ar cdta sd stabileascd un cas de expropriare nepre-
vNut de Constitutiune.

www.dacoromanica.ro
 083

Cred ca nu este faza interes de a discuta, singurele

propunerf positive, car/ s'ai1 Meld in combaterea legeY
Cea d'intait : de a se face exploatarile de catre Stat.
A doua : de a se face tot de el 0 explordrile i ex-
ploatatiunea minelor.

Daca Statul in niel o tara nu s'a flout exploatator,

tot atat de putin el a luat In atributiunile sale ex-
ploatarea minelor. i aci motivele abtinereY ail o in-
duoita causa.
Hai intdiii Mt este bine ca Stahel sei se facd indus-
trial, fi dacei alocurea, in. uncle imprejurtiri, el poate
fi silit sei ia asuprali aceastd sarcind, pentru a re-
media la inertia momentand a societeitel, el trebue, in
toate casurile in care crede cei mifcarea poate porni
de la initativa privatel, sd-i lase un cdmp cdt de liber.
Cd ci mai ales in industrie, prosperitatea uncí teiri, este
evident strins legatei Cu desvoltarea initiativei private.
NoY avem convingerea ca legea minelor cum este
flied/ O. dea roade; credem ca se vor gag exploa-
tatorY 0 speram ca 0 proprietariY suprafeteY vor intra
In coparta0e cu ace01 exploratorY, deci nu putem de
cdt sei respingem ideea uncí exploatatiuni a minelor
de cdtre Stat.

Reservam de o cam data discutiunea principiilor de

drept consacrate de lege §i mentionate in acest raport,
cu toate acestea este bine sa observam de la Inceput ca
legea din 1.895 este mult mal logica in aceasta privinta
de cat regulamentele organice, nefacOnd nicl o deose-
hire intre sare §i cele l'alte mine §i ne intrand In re-
glementarea monopolului exploatarel §i vinyref sareY, cu
ocasiunea legel minelor care nu '§l avea locul Intel) lege
a minelor. Legea din 1.895 reserva monopolul exploa-
tare' salinelor, singurul lucru ce era logic §i natural sa
se faca intr'o lege a minelor pentru a se §ti cari sunt
drepturile asupra minelor, reservand cu totul reglemen-
www.dacoromanica.ro
 684

tarea exercitiulul acestul monopol 1egilo spepiale asupra

maten!.
Ne oprim insa asupra considaratiunilor de ordin e-
conomic ce D-1 raportor a pus in evidenta cu atAta cla-
ritate. Da, a§a este, Statul nu imbue sei se [acá indus-
trial i dacd alocurea, in uncle impre jureiri, el poate fi
silit set" ia asupra sa aceastei sarcinei pentru a rentedia la iner-
tia montentand a societtitei, el trebue, in toate casurile in care
crede cá mirarea poate porni de la initiativa prima,
serf lase un amp cdt de liber. Invocam aceste conside-
ratiunl in sprijinul Were! sustinute de no! In cea ce
prive§te limitele monopolulul sarel, Statul care intr'un
moment dat al desvoltarel noastre istorice putea sa fi
fost silit sa exploateze el salinele pentru a regularisa ex-
ploatarea §i a trage foloasele bane§t1 pentru a putea face
fat& cheltuelilor de pe vremurl ale Domniel §i a Tare!,
fan a impune contribuabililor sub alta forma sarcinf
bugetare impropril §i nepracticabile pe acele timpurI nu
se mal gase§te 41 in acea§I situatiune nicl sociala, nicI
politica, niel economica.
A41 Statul poate percepe sumele de care are nevoe
sub alte forme: A4f initiativa privata a pa.§it pe cale si-
gura spre propa§ire; Statulul II incumba sarcina de a-I
da la inceput tot concursul pentru putea lua a-
vintul necesar, de a-i leisa campul de activitate liber, de
a ridica obstacolul care de secole tine Incatu§ata des-
voltarea acestul imens isvor de bogatie la nol in tara.
Venitul minim de a4I al salinelor in comparatie cu ce ar
putea da dupa parerea tutulor carl ocupat de acest venit
este condamnarea far& replica posibila a monopoluluf
sareI in limitele in care se exercita 41. Credem ea a-
§eqarea monopolulul Statulul asupra exploatarel §i vin_
yrel sarel la nol in tara pe noul base conforme cu ce-
ritele economice de 41, ar putea da satisfactiune parerel

www.dacoromanica.ro
 685

D-luI raportor care respinge idea unei exploatatiunt a

minelor de cutre Stat.
Proectul de lege votat de Senat se purie In desba-
terile Camerel fara nicl o modificare, cunoastem textul
legel relativ la sare, nu credem necesar de a'l mal re-
produce acuma. Discutiunile In Camera ca si in Senat
ail fost asupra constitutionalitatel legel i asupra cestiu-
nei de a se sti daca legea asa cum era presentata stirbea
dreptul de proprietate al superficiarulul asupra minelor
coprinse In mosia sa consacrate prin codul civil.
Cu toate ca nu putem sa intram In discutiunea
principiilor generale asupra minelor, vom reproduce to-
tusl aci o parte, din discursul D-lul Delavrancea sostit
cu ocasiunea legeI minelor din 1.895, relativa la cestiu-
nea istorica a dreptulul de proprietate la no! In tara.
Facem aceasta nu numal pen tru motiv ca parerea D-sale
asupra principiilor dreptulul de proprietate asa cum a
existat la no! In tara din cele maI vechl timpurl este
conforma cu opinia ce ne-am permis a sustine In acest
studift, dar sun Lem silitl de a reproduce acest important
pasagiil din cuvIntarea D-sale, de oare-ce vom avea ne-
voe sa ne referim la cele sustinute de D-sa In 1.895, cAnd
ne vom ocupa de teoria sustinuta de D-sa In 1899 Inain tea
instantelor judecatorestl cu ocasiunea unul proces In care
D-sa apara interesele Regiel monopolulul Statulul
Inaintea Camerel cu ocasiunea votarel proectulul de lege
asupra minelor din 1.899, asupra dreptulul Statulul, a-
supra Arel. De o cam data nu atingem aceasta cestiune
care va face obiectul capitolulul final al studiuluI nostru.
Ii sedinta de la 13 Aprilie 1895 d-1 Delavrancea
continudnd discursul 04, (fim')
Mud insa isbitT In fundamental constitutional al
proprietateT, Avian uimit.
1). Desb. Adun. Deput. 1895, p. 1291.

www.dacoromanica.ro
 686

In ratacirea i pgcatul de sus eti vgd doug atentate

unul contra dreptulul in sine de proprietate §i altul
contra misiund nationale a proprietatd.
Dreptul de proprietate, w cum '1 gasim Inchiagat
In articolul 19 din constitutiunea noastra de la 1866,
nu are drept isvor vointa celor de la 1866, nicl nu
este o inspiratie provocata de legiuirile Calimach, Ca-
ragea i Regulamentul organic, ci a durat §i strcibtitut
multe secole, ca un drept absolut, sacru i inviolabil.
erY pe d-nu Ceaur Asian, fac6nd istoricul
dreptuluT de proprietate In Occident. Ea ve voiii face
pe scurt istoricul dreptulzti de proprietate la noi, pen-
tru a vg convinge de marile deosebie ce att existat
intre acest drept din trecutul nostru 0 In acclaV drept
din trecutul popoarelor occidentale.
deschideti istoria fi cercetati in documente, in
ltrisoave gi legiuiri, ql ve yeti convinge de conceptiunea
poporului romdn despre dreptul de proprietate.
Poporul romdu, -- fie din vointa clara de a rgmane
vednic acolo unde pus stapa.nirea, fie din causa
cä de la origina chiar fusese pus in Dacia, a§a cum'
RomaniT 1§I a§eqlad pretutindenl colon4tY, In proprie-
tatl destincte, ajunge din cele dept. Hate timpuri
la concept& dreptului de proprietate ca absolut deplin.
Pe cand pretutindenT In secolul al XIV-lea dreptul de
proprietate era §tirbit, conditionat, la noi proprietatea
apare ldmurild §i independent& Pam swat felurile el :
proprietatea colectivd , devglma0a mopenilor satt a
raza0lor,proprietatea individuald, mo0ele boereA-
proprietatea domneascd , domeniala, a voevo4ilor, pro-
prietate 4isa de indnd moartd, a bisericilor i maul-
stirilor. *i In ce raportuff stati intre ele? Sunt ele su-
b-ordonate unele altora? Nu. Boerii, seniorif noftri, nu
nici un drept asupra proprieldtel rdzafilor. Domnul
nu are nici un privilegi4 asupra propriefdtei boerefti
individuale.
Aceste patru jeluri de proprietaTi sunt depline .yi
stag unele Tanga altele independente, Ara subordonare
de jos in sus, lard reserve pe seanza treptelor de sus
asupra treptelor de jos. Niel confiscarile mo0ilor bo-
ierilor resvratitl contra DomnuluY nu ating dreptul

www.dacoromanica.ro
 687

in sine de proprietate, ego/ asemenea confiscad erati

pedepse saa abusurT, iar daca aceste mo01 confiscate
erati transmise, altora eraa transmise de vea, fara ca
Domnul sal/ reserve vre un drept pentru el satt pen-
tru urma0T luT.
carT sunt apararile dreptuluT de proprietate in acest
secol departat ? NimenT nu poate planta pe pamint strain
vie sal pomet. Nimenf nu poate papna prin padu-
rile in cad proprietarul a oprit pa§unarea. NimenT
nu poate cladi pe pamint ce nu-i apartine, sub pe-
deapsa de a perde cladirea. NimenT nu poate pescui
in baltT, ba 0 pe ape curgatoare, de pe proprietatea
altora. Et bine, D-lor, este yell o asemeinare intre
dreptul de proprietate de la noi fi =la din feudali-
tatea occidentale i? Acolo seniorul are o intreaga serie
de reserve asupra dreptuluT ocupantuluT ; acolo cel
il'intdiii senior, Principele, are o serie de reserve asu-
pra dreptulut celor-l'alti seniori. hat de unde.provine
regimul regalian in materie de mine. Dar la noi, chiar
din invoielile ce interveneaa intre proprietar §i ne-
proprietar, reese dreptul de proprietate intreg fi ab-
solut. Numai cu invoirea proprietarului se putea
munci pdmintul, ddndu-i-se zecimea, dijma, 1 din 20
bucate 0 otastina 1 din 26 din masurile de vin.
Mid o alta' legiuire din secolele urmeitoare, nu se
atinge de intregimea dreptului de proprietate; ba din
contra el ese fi mai inteirit, in special prin legiuirile
luT Vasile Lupu 0 Mate/ Basarab. Acelora insd cart
se opresc pre mult asupra legiuirei Calimach, am tret
observatit de jelcut : et nu privesc mai departe in, tre-
cutul nostru cdnd voiesc sei infeleaga din istorie drep-
tul de proprietate, uita ca In epoca Fanariotilor Sta-
tul devenise strain de natiune, cä adev6rata istorie
a RomAnilor a fost intrerupta de imprejurad covir-
0toare, fi in eq.& ca chiar Regulamentul organic s'a
reintors in lima parte la regimul nostru istoric in
ceea ce privefte dreptul de :proprietate.
Dar, D-lor, chiar eel cad aA facut lovitura de Stat,
chiar regimul StatuluT, improprietarind pe clacaV, a
cautat sa sustina cg, istorisesce li-se cuvine pamintul,
0 ded dreptul de proprietate nu fusese atins saA
www.dacoromanica.ro
 688

micprat. i aci e locul de a spune in treacitt

dreptul proprietarilor asupra cldcaOlor nu a fost nicT
odatti un drept de proprietate, dura cum a sustinut
si D. M. Rulescu. Asupra acestuT punct istoric i j u-
ridic, D-sa s'a aratat conservator-reactionar, sustin6nd
aceia0 teorie la care se alipiserd ceT maT ,Intestan
privilegian din timpul lovitureT de Stat. AceOia
D. Sdulescu s'ad bizuit pe aa slisa institutie de robire
a Vranilor pe care ar fi creat'o marele Mihar-Vodd.
Eroare, gravd eroare istoricd, provenitd numaY dintr'o
rea traducere a cuvdntuluT slavon sysed, care Insémnd
vecin, §i care s'a tradus vecinic i apol rob. Iacd pe
ce fal§ istoric s'ad bazat ton aceia cal./ ad sustinut
cd a existat la nor robia, pentru a putea sustine
cldcd§ia presupunea un drept de proprietate.
El, D-lor conservatorT, acum infelegeri origina art.
19 din Constitufie? Ve dati seama cä aceia cari
inscris acolo ca proprietatea este fsacrti fi
nu 01 jeicut alt-cera de e& sä se supund la o poruncä
istoricä, la o credinfä nepreschimbatti de secole, la o
concepfiune etnicä a intregului popor romkn? i nu
simfifi in D-voasträ resundnd protestul intregei istorii
chnd sguduili art. 19? & scifi, D-lor, sä scifi
D-voasträ cälcati nu numai articolul din, Constitufiu7te,
nu numai voinfa constituanfilor din 1866, ci voinfa
istoricä a intregului popor romkn.

Trebue sa retinem aceste principil sustinute cu a-

tata profunda cuno§tinta istorica, convingere, §i vehe-
menta. de D-1 Delavrancea In 1895 pentru a constata
mal In urma ce aU devenit in scurtul interval de la
1.895 la 1899, cand ne vom ocupa de recenta D-sale teo-
rie istorica a dreptulul ; aceste principil de drept de mal
multe orl seculare, acesta porunca istorica, aceasta. cre-
dinta nepreschimbata de secole, aceasta conceptiune et-
nia a Intregulul popor roman.
Trebue sa observam ca teoria D-lul Delavrancea In
cea ce prive§te dreptul de proprietate ce exista. In tara,
este absoluta ca §i dreptul de proprietate In sine fara
www.dacoromanica.ro
 689

nici o reserva In cea ce prive§te, fie principiile de drept,

fie aplicatiunile acestor principil. Trebue sa constatam ca
discursul D-1u1 Delavrancea a fost pronuntat dupa acela
al D-lui S6ulescu pe care D-sa In discursul sÖü '1 ur-
mare§te §i '1 combate in partile unde nu-I convine. A-
fund cand vorn vedea a D-1 Sèulescu a atins In mod
incidental dreptul Statului asupra sarel, conclusia ce se
impune este, ca. In aceasta privinta In 1895 D-1 Dela-
vrancea cunoscènd ca §1 in 1897 drepturile StatuluI fata
de salinele §i sarea din mo§iele particulare, D-sa In 1.895
a fost de acea§1 parere cu D-nu Séulescu §i cu toll ora-
toril din parlamentul tarel admis dreptul Statu-
lui, a§a cum a fost pastrat §i consacrat prin lege fara
nici o reserva. Daca In 1.895 D-1 Delavrancea fat& de
profundul studhì istoric §1 juridic ce Mouse §i daca teo-
ria D-lul Sèulescu nu I-ar fi convenit 'par fi facut de
sigur reservele sale asupra acestel cestiuni, ar fi lumi-
nat Camera asupra drepturilor Statulul fat& de sarea §i
salinele coprinse In mo§iele particulare. Daca lucrurile
slat ast-fel trebue sa ne Intrebam, cari sunt motivile §i
argumentele puternice causele acestel schimbarT de pa-
rer! §i profunde convingerl ale eminentulul nostru isto-
ric §i jurisconsult ? vom face aceasta In capitolul final al
studiulul nostru, cand vom face scurtul istoric al teoril
sustinute de D-sa.
Dintre discursurile oratorilor, cari aü sustinut in Ca-
mera legea minelor din 1895, vom reproduce o parte
din cel rostit In §edinia tot de la 13 Aprilie 1.895 de
D-1 M. Satlesca, de oare-ce D-sa, pe Muga consideratiunI
generale asupra minelor a caracterisat §i drepturile Sta-
tulul asupra Ord la nol in tara in partea discursulul
sèü relativ la proprietatea mine!

45
www.dacoromanica.ro
 690

0-1 M. N. Sklescu

De asid datd de asemenea, cu ocasiunea proectului de

lege ce discuteim, e vorba de a crea o noud formd de
propriet ate, care set corespundei bop'tiei suterane
care sd asigure producfia minierei spre cel mai mare
folos al exploatatiunei. Aceasta noua proprietate o .con-
juram de forme, sarcinT, i ingradir/ speciale. E bine,
o datei proprietatea min,erd creatd, se nagte intrebarea
cui sä o con ferim, pe cine sei investim cu acestnoii drept,
cu cine sd-i stabilim raporturi legale ?
Set o &in" oare superficiarului, (idled proprietarului
suprafefei ? Pana azI proprietarul suprafete n'a ilcut
absolut nimio pentru a se pune In contact cu tre-
fondul si a da la lumina avutiele subterane. Acest
lucru se lntelege si se explica lesne inteo tara ca a
noasträ lipsita, din causa restriste1 timpurilor, de ca-
pitalur1, de cuuostinte speciale, lipsita poate i de ne-
voia de a se dada la munc1 cu resultate aleatoriT. Fap-
tul insa e, cum d-voastra stitY, cà proprietari/ teall
luat initiativa nicY a deseoperirilor, ilia a explogrilor,
nic/ a exploatarilor, de at In casue asa de rare, In
on nu se poate tine nic/ o socoteala de unele incer-
cereal./ fara folos, acute, pare-se, pentru a pune In
relief neindemanarea, ca sa nu zic mai mult a pro-
prietaruluT solulta
Dacei voim, in mod serios, sa provocdm productia
minierii, sistemul accesiunei, cu toatel rigoarea conse-
cintele sale legale, cu proprietarul supraje(et, proprie-
tar al subsolului, ar trebui inldturat.
Cui dar sä deint proprietatea mind? oare Statului ?
Audiam pe d-nu Stolojan dicilnd cd Statul e red adminis-
trator. Nu f tui dacd Statul ar ji bun sec reä admi-
nistrator, la noi acolo uncle Statul are o eploat are set
veri-un monopol, cum sunt cane ferate, sarea, tutunul,
ved cei o face cu destuld destoinicie, poate nu cu indes_
tulä indreisneald.
Dar este alt-ceva, D-lor deput40, care ne face de o
cam data, sa Inlaturam cu totul pe Stat de la exploa-

1) Desb. Adm. Deputatilor, 1895, p. 1286.

www.dacoromanica.ro
 691

tarea minelor. No/ avem trebuinta de bugete serioase

bine echilibrate, evaluate cu cea mal mare severitate:
numaY ast-fel creditul 0 finantele noastre se pot men-
tine la inaltimea pe care all atins'o.

Ma/ ales in cea ce prive0e minele, care va fi rolul

strainuluY ? El va aduce capitalul, maeOri 0 parte din
lucratorY.
Hi bine, cum am avut ingineri, de ca/ ferate, de sa-
line, de porturI, de podurf 0 §osele, vom avea 0 in-
giner/ de mine. Cat despre lucratorY, rasa noastra nu
e refractara munce/ in mine, proba a acolo unde sunt
mine exploatate 0 se at% populatie romana, cum este
Transilvania 0 Temiqana, minele sunt exploatate de
Roman/.

Hai rémane incei un punct, asupra caruia im/ volt per-

mite sa vi4 intreti1l cate-va moment°. Este cel privitor
la interventiunea Statuliti. Eii cred ca tot ce s'a flout
la no/ ma/ bine 0 mal cu folos pentra desvoltarea
noastra economica 0 sociala se datore§te bine-fac6toare/
interventiunT a Statulut D. Nicu Filipescu in magis-
tralul discum ce a pronuntat alalta-erY In Camera, 0
la care 'ml pare r6h cä nu pot r6spunde in mod com-
.

plect, demn de discursul D-sale, se declara adversar

al interventiund StatuluY, satt, ma/ bine vis, al ten-
dinte/ legiuirilor noastre de a interveni mal ales pe
terenul economic. D-sa are dreptate *Menu sens, ca
multe lucrurf car/ se fac aq/ num./ priu interventia
Statului, ar .trebui sa se facä prin initiativa privata.
Cand societatea romaneascti va fi destul de luminatti
fi conscientel de interesele sale, cand va fi destul de
solidarisatei pentru a creea curente puternice, atunct
&dui va fi inliiturat dupti multe terenuri. Rolul Sta-
tuba Cu acésta chiar nu este inca' fi nu trebue sfir§it.

Pot adaoga, Insa el am examinat cu cea maY vine

atentiune proiectul de lege propus de D. ministru al
domeniilor ; e/ bine, el nu este de cat ordinara lege
cu care se arméza We Orile car/ voesc O. progreseze
pe terenul economic 0 industrial. Nu este nimio sub-
www.dacoromanica.ro
 692

versiv, nimio antieconomic orT antisciintific, precum

asemenea nu e absolat nimio original In legea D-luT
Carp.
Este banala lege francesa, germana, austriaca, ita-
liana, de oare-ce aT tendrata tutulor legiuirilor mi-
niere este de a deveni acea0. D. Carp are merital de
a le fi coordonat 0 de a fi ales ce ne este nou6 ne-
cesar In stadiul de progres in care ne aflam. CredetT
D-voastra cä legea prusiana din 1865 e originala ? Dar
se gases° articole intregi copiate din legea francesa
din 1810. Un singar lucru caracteriseaza. proectul
D-10 Carp. In nici una din legiuirile pomenite nu se
iaü atatea garantii in faroarea proprietarului supra-
"'eta ea in legea luSstrd.
NoT prevedem o redeye* de 4 la sail, pe and
In Germania 0 Austria superficiarul nu are drept la
redeventa. NoT prevedem prioritatea i facultatea pentru
proprietar de a lua ddnsul, daca vrea, exploatarea
mineY, pe and legea francesa nu admite favoarea
acésta. Putem, prin urmare, sä vottim legea fara teama
absurda ca. atentam la Constitutie, or/ a violam dreptul
de proprietate, convin1 ca. facem un pas me mult
'catre progres i civilisatie, prin InmulVrea sorgintilor
de avutie.
Cu toate ca vom mal reveni asupra principielor
sustinute de D-1 Sèulescu In discursul sèü rostit In Adu-
narea Deputatilor In sprijinul legel din 1895 asupra
minelor, trebue sa. mentionam aci, ca D-sa adopta teoria
Cu totul contrarie celel aparate cu gala putere In urma,
de D-1 Delavrancea. Pe and D-lul Sèulescu pentru a
justifica principiul legel §1 dispositiunile care '1 consacra,
arata ca este vorba cu ocasiunea proectulul de lege ce
se discuta de a crea o non& forma de proprietate, care
sa corespumja boggle' suterane ; D. Delavrantea, dupa
cum am vNut sustine principiul dreptulul de proprietate
absolut preexistent In favoarea proprietarulul suprafetel,
iar In ceea-ce prive§te minele, principiul accesiunel, con-
testa legiuitorulul facultatea de a reglementa acest drept,
www.dacoromanica.ro
 693

invocand In sprijinul WI principiele dreptulul de pro-

prietate romana conservate la nol In tara, de traditiunea
dreptulul de mal multe orl seculara.
Orl-care ar fi Insa parerile asupra principielor legel
minelor In general §i asupra mdsurilor celor mal bune
de adoptat la not In tara, pentru a desvolta aceasta ra-
muta de bogatie, nu poate rémane cea mal mica Indoiala
ca In ceea-ce prive§te salinele, sarea, coprinsa In sub-sol,
legiuitorul din 1.895, nu a atribuit proprietatea asupra
sarel orl-unde s'ar fi gasit sail s'ar afia In tara, Statulul.
Lasand de o cam data In gait din discutiune tex-
tele precise ale legel asupra materiel §i carl nu pot lasa
cea mal mica umbra de nedumerire asupra acestul punct ;
dar din ambele discursurl care caracterisa atat de bine
cele doua parer" dominate §i cu totul opuse ce s'ail nas-
cut In parlament asupra acestel legI a minelor, nu putem
de cat sa tragem noul §i decisive argumente In favoarea
Were' noastre di atat legea minelor, atat cel-ce ail a-
prat legea, cat §i toll oratoril carl ail combatut legea
pe motiv ca. ail §tirbit In parte drepturile proprietatel
absolute §i liberul exercitiil al proprietarulul suprafetel
nu ati considerat in 1.895 pe Stat ca proprietar al sarel
coprinse In sub-solul Orel.
Asupra principielor de drept sustinute de d. Dela-
vrancea, vom reveni In urma In capitolul final al stu-
diulul nostru.
Cunoscènd acuma §i spiritul In care a vorbit d. M.
Sèulescu §1 principiele de drept In materie de legislatie
minier& aparata de d-sa, putem sa ne dam mal bine
searna de Intelesul ce trebue dat cuvintelor rostite §i In-
trebuintate pentru a caracterisa drepturile Statulul asupra
sarel la nol In tara. Inteadevèr d-sa plecand de la prin-
cipiii ca era vorba de a creea cu ocasiunea votarel legel
minelor o noua forma de proprietate, se Intreaba : cut

www.dacoromanica.ro
 694

ar trebui sí fie con feritti, cine ar trebui sí fie investit cu

acest nog drept, cu cine sti-i stabileascti raporturi legale ?
Discuta motivele care i se par intemeiate pentru
a inlatura pe superficiar, adica pe proprietarul suprafetel
de la proprietatea minelor din sub-sol. Inlaturand pe
proprietarul suprafetei; se Intreaba : cui dar sti cltim
proprietatea mind ? §i ca rèspuns çlice : oare Statului ?
Combatand motivul invocat de D-1 Stolojan In discursul
sat In contra idel de a atribui minele Statulul, de oare-ce
Statul ar fi ail administrator, D-1 Séulescu adaoga : Au-
çliam pe D. Stolojan qicend a Statul e reti admini-
strator. Nu ftiti dacd Statul ar fi bun sag ral admi-
nistrator, la noi acolo unde Statid are o exploatare
saú ver'un monopol, cum, sunt caile ferate, sarea, tutu-
nul, ved ca o face cu destulti destoinicie, poate nu cu
destuld indrtisnealti. Dar este alt-ceva, D-lor Deputalf,
care ne face de o cam clattí st *Mid turtim cu totul re
Stat de la exploatarea minelor. Not cumin trebuiniti de bu-
gete serioase, bine echilibrate, etc. Dupa cum vedem, dupa
ce inlatura motivul invocat de D-1 Stolojan ca nefondat,
inlatura §i ideia atribuirel exploatarei minelor Statului,
pentru motive bugetare In analisa carora nu vom intra.
Ceca ce trebue retinut este ca nicl chiar in idea D-lui
Sèulescu nu era sa se atribue proprietatea minelor din
sub-solul larei Statului, pe D-sa nu '1 preocupa de cat
idea exploatarel minelor §i pentru motivele arb,tate de
D-sa, inlatura pe Stat §i de la exploatarea minelor ca fiind
in contra interesului general. Sa se observe bine ca Inla-
tura pe Stat §1 de la exploatarea minelor, nu pe motiv ca
Statul ar exploata rü saü In mod gre§it §i insuficient
minele, din contra D-sa arta ca Statul avnd o exploa-
tare sail veri-un monopol o face ca destula destoinicie.
*i ce exemple citeaza D-sa pentru a documenta parerea,
ar6ta caile ferate ca exploatare, mentioneaza : sarea §i
tutunul printre monopolurl.
www.dacoromanica.ro
 695

Prin urmare atunci and vorbind de sare spune a

Statul are monopoltd stirei, tocmal cu ocasiunea discu-
tiunef cestiunel de a se §ti cul ar trebui atribuit& pro-
prietatea rninel, nu mal poate s& remAie cea mal mic&
IndoialA In spiritul cui-va 0, oratorul ar fi pronuntat aceste
cuvinte in mod cu totul incidental, ca ast-fel nu s'ar
putea invoca pArerea D-sale In sprijinul nostru ca le-
giuitorul de la 1895 nu a atribuit proprietatea Ord Sta-
tului. Inteadevèr nimic mal u§or pentru D1 Séulescu de
Indat& ce plecase de la principiil ca legiferandu-se asu-
pra minelor se crea o proprietate noub. de a atribui cel
putin o parte din mine Statului, vedem din contra a
niel nu pune In discutiune proprietatea asupra minelor
in general §i s&rel In special, recunoa§te, ca. Statul nu
are de cat monopolul, iar in cea ce prive§te exploatarea
celor l'alte mine, contesta. oportunitatea admiterel aces-
tul principiii. S& se observe a teoria D-lul Sallescu este
mult mal radical& de cAt teoria legel minelor din 1895
al arul spirit §i principiti le-am véljut schitate In ra-
portul comitetului delegatilor la Senat §i Camera,. In am-
bele aceste raporturf se accentuiaza asupra principiuluf
accesiund care se mentine In limitele interesulul general
acordAndu-se Statulul dreptul de a Interveni In unele ca-
surl §i sub oare-care conditiunl cu salfgardarea intere-
sulul proprietarulul suprafetel §i in interesul bogAtiel ge-
nerale a Statulul, direct interesat& ca minele s& nu r6-
mAe ne exploatate.
Am cresjut de cuviintA de a pune in evident& cu o-
casiunea discutinuel asupra lucreírilor prega titoare a. leg et
minelor din 1895 principiile ce ail fost sustinute §i carl aft
fost combatute pentru O. atuncI and vom analisa textele
legel s& putem mal ca u§urintA, cunosc'end principiile ce ail
fost recunoscute, ce nu s'ati contestat, s5. putem da ade-
vèratul Inteles textelor de legl §1 sA putem, pleand de

www.dacoromanica.ro
 696

premise sigure determina ca mal multa precesiune do-

meniuluI de aplicatiune a legel.
In cea ce prive§te votarea legel minelor In Camera
gasim ca In §edintele de la 1.7 §i 1.8 Aprilie 1.895 Adu-
narea deputatilor a Ntotat legea minelor mia nicl o mo-
dificare, a§a dupa cum fusése votata. de Senat.
In lucrarile pregatitoare atat D-ni! Raportorl al legel
din Senat §i Camera dup. cum aproape toll oratoril
cart ail sustinut sad combatut legea minelor, s'aü ra-
portat la unele articole din codza civil referitoare la
dreptul de proprietate, la unele articole din Constitutiune
cari afi consfintit dreptul de proprietate, unit din autorl
all invocat articolele din Regulamentul organic In cee_a
ce prive§te minele In general. Am vOut din lucrarile
pregatitoare ca nicl unul nu s'a ocupat In special de
raporturile de drepturl ce ar exista sail ar fi existat
asupra grer, dintre Stat ca exploatator al monopolulul
sarel §i proprietarul de mo§il cu ocne.
Inainte de a intra In discutiunea articolelor lege!
minelor din 1895, trebue sa precisam bine care era si-
tuatiunea juridica a salinelor §i carl erat raporturile
de dreptur! ce existati asupra sarel In momentul vota-
re! §i promulgarel none' legl aç,11 In vigoare. Am men-
tionat mal sus ca In ultima perioada a studiulul nostru
s'a decretat codul civil, s'a votat In urma Constitutiunea
care consfinte§te drepturile preexistente declarand pro-
prietatea sacra §i inviolabila.
Intervertind ordinea cronologica a legilor ne voin
ocupa mal Intaiti de Constitutiunea votata In 1.866. In
cea-ce se refer& la dreptul de proprietate gasim :

Art. 59. Proprietatea de ori-ce naturei precum

toate creantele asupra StatuluT sunt sacre fi ne-vio-
labile.
NimenI nu poate fi expropriat de cat pentru causa

www.dacoromanica.ro
 697

de utilitate publicb. legalmente constatatä li dupg o

dreaptá, li prealabilit despggubire, etc.

Asupra cestiunel de a §ti despre ce proprietate este

vorba In art. 19 din Constitutiune, Imparta§im cu total
parerea care admite ca Constituanta a inteles sa con-
sacre dreptul de proprietate a§a cum l'a gasa stabilit
de codul nostru civil.
In Constitutiune este §i art. 131 aliniat 7 care ho-
tare§te ca se va face In cel mal scurt timp o Iege asupra
exploatarel minelor :
Art. 131, al. 7. Se vor face in cel maf scurt timp
legf speciale privitoare la obiectele urmAtoare :

7. Asupra exploatgrei minelor i pAdurilor, etc.

S'ar putea pune Intrebarea de a se §ti ce a lnteles
legiuitorul Constituant, cand a prescris prin art. 131. din
Constitutiune, ca sa se faca In cel mal scurt timp §i o
lege asupra exploatarel minelor ?
Asupra cestiunel gasim un r6spuns foarte judicios,
In monografia d-luI Gr. Vulturescu, asupra legel minelor
la pag. 30 §i urm. :
uNol credem ca §i legiuitorul Constituant a Inteles
prin art. 1.31 al s6ii, acela§ lucra pe care l'a avut In
vedere §i legiuitorul codulul civil prin art. 491. Fiind
In joc ni§te interese aproape generale, cacl prin extra-
gerea mineralelor se satisfac ata nevoile industriel cat
§i trebuintele 4iinice ale oamenilor, este bine a s6 re-
glementa exercitiul dreptulul de folosinta al proprietarului
asupra mine!. Este bine a se reglementa controlul ce
trebue sa exercite guvernul asupra lucrarilor de ex-
ploatare, m6surile de siguranta pentru lucratorl, rela-
tiunile dintre ace§tia cu exploatatoril mine!, raportu-
rile dintre proprietarul minel cu aceia carora el le-ar
concede exploatarea mine!, regulele de urmat In cas de
www.dacoromanica.ro
 698

asociatiune a mal multor exploatatorl, mijloacele de In-

curajare §i prosperitatea industrie! extractive .i meta- .

urgica.
0 lege, dar, care sa reglementeze asemenea cestiuni
a avut in vederc aid' t legiuitorul coduluf civil, a t fi le-
giuitorul Constituant, &ref, nu o lege care sa exproprieze
pe proprietarul suprafelei de dreptul Oa asupra mind.»
Adoptam In totul aceasta parere §1 credem ca In a-
ceasta privinta Constituliunea a consfinlit dreptul de pro-
prietate ast-fel cum era recunoscut de codul civil expri-
mand prin art. 131 un desiderat, o vointa a legiuito-
rulul Constituant de a alcatui o lege a minelor, fara In-
doiala cu respectarea principiilor de drept consacrate de
Cohstlidtiune §i pentru viitor.
Nu vom insista asupra principielor dreptulul de pro-
prietate continute In articolele codulul nostru civil dupa
cum nu vom analisa In parte toate parerile ce ad e§it
la iveala In timpul din urma cu ocasiunea legel minelor,
aceasta ar e§i din cadrul prea restrans al studiulul nos-
tru. Vom reproduce numal textul de lege din codul civil
ce se refera la mine cautand sa ne dam bine seama de
Intelesul ce trebue sa-I dam In legislatiunea noastra, cu
toate ca el este copiat Intocmal ca §i cele-l'alte articole
din cod, In cea mal mare parte, ad literam, dup5, codul
civil francez care reglementa o alta stare de lucrurl
Art. 489 civ. Proprietatea pAmintuluY coprinde in
sine proprietatea suprafeteY 0 subfeteT luT.
Art. 491 civ. Proprietarul poate face sub fata pg.
mintuluY toate constructiunile 0 s6p5.turile ce ggsesce
de cuviintg, 0 trage din ele toate foloasele ce acestea
ar produce, afara de modificatiunile prescrise de lege
§i regnlamentele privitoare la mine, precum si de legile
si regulamentele politienestI.
Aceste dou6 articole sunt reproducerea ad literam,
dupa articolul 552 cod, civil francez. Deosebirea numai
www.dacoromanica.ro
 699

Intre textul roman §i francez, daca poate sa fie numita

deosebire, este faptul cä articolul 552 codui civil francez,
care con line trel paragrafe a fost Impartit In codul nostru
In trel articole, fie-care paragraf formand In codul nostru
un articol separat.
Nu Impartb.§im parerea celor ce ail voit sa gaseasca
In sub-impartirea articolulul francez In trel articole la
poi, vre-o preocupare serioasa In spiritul celor ce ail
tradus codul nostru. Cel ce ar don i sa insiste prea mult
asupra acestuI punct §i ar don i sa traga vre-un argument
In favoarea lor, nu ar avea de cat sa citeasca art. 468 al. 7
codul civil roman care ne vorbe§te de : lapinii linutt pe
la'ngti castt, pentru a vedea ca singura preocupare a celor
ce ail tradus codul nostru a fost, sa nu uite vre-un ar-
ticol sail vre-o parte din vre-un articol francez netradus
intocmal, cu toate ca aceasta singura preocupare dove-
de§te ca nu aveati exacta cuno§tinta de starea real& a
lucrurilor la no! In tara §i a nevoilor asupra carora le-
giferaii cu atata uprinta.
Orl-care ar fi origina §i explicatinnea acestor texte
ne gasim In presenta articolelor din cod. Rémane acuina
sa ne Intrebam care este domeniul lor de axplicatiune
la no!, fat& de legile §i regulamen tele noastre In vigoare
In momentul decretarel codulul civil, la care ele se re-
fera. Principiul legel '1 gasim In art. 489 civ. Acest
articol consfinte§te principiul accesiund In favoarea pro-
prietarulul suprafetel. Acest principiil s'a Intamplat ca
s'a gasit consacrat §i In textele codtilul civil frances.
Numal acestuI hasard datorim faptul ca principiul acce-
siunci de ma! multe orl secular la no! In tara a fost
din noii respectat §i consacrat definitiv In legislatiunea
noastra. Nu rémane cea mal mica Indoiala ca daca s'ar
fi gasit Incorporata legea minelor francesa din 1810 In
codul civil frances, cel ce ail tradus codul frances
Cea mal mica preocupare §i cu mare lini§te sufleteascb.
www.dacoromanica.ro
 700

ar fi desfiintat traditia vechiulul nostru drept de mal

multe orf secular& In aceast& privinta, introducènd pe cale
de traducere principil nouT de drept ce nu '§f-ar fi gasit
niel un reazim niel in trecutul istoric al dreptuluf nostru,
nicl in nevoile timpuluf pentru care legiferati, nicl cel
putin in aspiratiunile poporulul pentru viitor.
Conclusia fireasca, logic& ,§1 legal& ce se impune
este ca niel codul civil nu a inovat asupra trecutului.
Principiile vechiuluf drept consfintite §i reglementate de
catre Regulamen tele organice, aft rèmas In vigoare §1 dupa
decretarea codulul civil. Aceste principif de drept de
proprietate aft fost declarate sacre §i inviolabile de Con-
stitutiune. Vechile principil ce le-am Intalnit In decursul
secolelor la no! In tara, aft continuat s& tralasca la nol
dupa promulgarea coduluf nostru civil.
A§a dar, Regulamentele organice din Moldova i Va-
lachia §i decretul domnesc din 1864 cu No. 1459r care
ilia refte Regulamentul pentru administrarea in, regie a
salinelor de mare din Basarabia aft r6mas in vigoare
dup& codul civil care se refer& la dansele prin art. 491 .
civil. In resumat, principiile consacrate In ceea-ce prive§te
rninele In general sunt :
Proprietarul solulul, proprietar §1 al minelor, cu
dreptul de a le exploata prin el 1nsu§1 saft a le Inchiria
cuf ar crede de cuviint&.
Dreptul Statuluf de a percepe asupra exploatArel
o dare fie In han!, fie in natura.
Amestecul Statulul, in cas numal, c&nd proprie-
tarul soluluf nu Incepe exploatarea, sail nu o concedeaz&
In termenul fixat, pl&tindu-se Ins& proprietarulul, at&t o
dare fixa din venit cAt §1 despAgubirl pentru stricticiu-
nele aduse suprafetel prin s&pAturl.
lar fat& de sare §i saline:
Se reserva Statulul privilegiul unuf monopol asupra
exploatArel §i vinYrel sArel, atal din mine .cat §i din
www.dacoromanica.ro
 701

apele, isvoarele §i fantanile sarate, fie artificiale, fie na-

turale, sub oare-carT conditiun! din care cele ma! prin-
cipale sunt
Sa plateasca proprietarulul de moOT cu ocne
&pia din sarea extrasa. Pentru ocnele de sare deschise
In momentul punerel In aplicare a Regulamentelor or-
ganice §i atat cat vor mal lucra se va urma conform cu
drepturile cele ce sunt prescrise prin cele mal dinainte
documenturf A.dica o dare baneasca care sa represinte
aproximativ dijma din 10 bolovant un bolovan. lar pen-
tru ocnele ce s'ail deschis dupa Regulamentele organice
dijma calculata conform cu dispositiunile noul coprinse,
adica a trel-çlecea parte din pretul hotarat de Sttipanire
pentru suta de oca sare la gura ocnel pentru toata sarea
ce s'ar extrage din ocna.
Sa permita proprietarilor de mo§il cu ape sarate
sa profite de aceste ape pentru trebuintele casnice, fara
a putea da sail vinde la alte persoane straine asemenea
si a tine.
Prin urmare principiul accesiunel este recunoscut
In favoarea proprietaruluT suprafetel In cea-ce prive§te
minele sub lndatorire de a exploata minele, voind sa
intervie stapanirea ; iar pentru sare monopol.
Credem util a reproduce aci cate-va parer! emise a-
supra raporturilor dintre Stat §i proprietarii mo§ielor
ocne, Pe langa cele reproduse In primul titlu al acestei
perioade, care vor fi de natura a pune in mal mare evi-
denta acest important principal de drept ca : nici odatii
nimeni pcinei la finele epocei de care ne ocupa in nu a
recunoscut Statului vre-un alt drept asupra stiret fi sali-
nelor particulare de cdt dreptul de monopol, dupti cum nici
legea din 1895 nu recunoage alt drept in favoarea Sta-
tulut
C. G. Disescu, op. cit. pag. 19. Va sA zicA, pentru sare
monopol, iar pentru mine dup. codul Calimach, ele
www.dacoromanica.ro
 702

sunt ale $tatuluI ; Regulamentul organic Ins/ recu-

noa0e dreptul de proprietate superficiarulul cu con-
ditiune de a exploata. Proprietatea luY este prin urmare
o proprietate conditional/. 4a dar, sail codal civil a
mentinut legiuirile anterioare 0 atund proprietatea
mineral/ este a StatuluT dupà codul Calimach, sat
este a superficiaruluT, Ins/. In mod conditional, ap c/
intru cat o lege noua ar respecta acest principid, nu
se poate zice et. e Ice la expropriere, sail codal civil
a Inteles sa reserve natura, elementele propriet/teY mi-
nerale, prin o lege nout., i In acest cas nu se poate
zice ca e loo la expropriere Intru cat codul civil nu
a recunoscut proprietarulta superficiar un drept de pro-
prietate efectiv, hot/r/t, determinat.

D-1 Disescu incepe prin a recunoa§te ca asupra saref,

Statul nu ar avea de cat monopol cu toate ca dap d-sa
Statul ar avea dreptul de proprietate asupra celor-l'alte
mine in conformitate Cu codul Calimach. Nu admitem
argumentatiunea savantuluT nostru jurisconsult basata pe
codul Calimach. Principiile streine de vedija traditiune
a dreptulul la noI In tara aft fost alungate din legisla-
tiunea Moldove1 prin Regulamentul organic care a revenit
la vechile principii. Codul civil nu a putut §i nu poate
sa se refere de cat la Regulamentele organice singure in vi-
goare. Sa se observe bine ca am putea invoca in favoarea
noastra parerea d-lul Disescu de oare-ce d-sa cu toate ca
recunonte pe Stat de proprietar al minelor in general,
face o reserva formal& In ceca-ce prive§te sarea. Asupra
sarei Statul nu are de cat monopol :
Gr. Vulturescu, op. cit. pag. 19. Se reserva Statului
0 privilegiul until monopol absolut asupra exploatArei
sArel, atfit din mine oft 0 din apele, isvoarele 0 tin-
t/31de sArate, fie artificiale, fie naturale.

D. Vulturescu In lucrarea sa, combate teoria §i prin-

cipiele de drept sustinute de d. Disescu In monografia

www.dacoromanica.ro
 703

citata de nol; asupra unul punct sunt Insa de acord,

Statul nu are de cat monopolul exploatarel sarel :
Fl. Dianu, op. cit. p. 91. Exploatarea Iii vinderea
sArei constitue un monopol al Statului din vechime. Re-
gulamentul organic din 1831, a consacrat acest drept,
O printeinsul se reguleag ca, pentru salinele aflate a-
tuna in exploatare, sA se ~tia vechile invoeli Cu
proprietarii solului, &licä o plata neInsemnata In banY
sal In natura, lar pentru viltor s'a legiuit numai darea
in bani, fixandu-se in proportiune de a trei-Oecea parte
din produsul vimlérei sArel. Cu toate acestea Statul des-
chiOnd de atuncY salina de la noftana, in locul cele!
de le Telega, a preferat sa Ascumpere pe deplin de
la proprietarY tereuul necesar.

Trebue bine observat ca parerea d-luI Flora Dianu

despre drepturile Statulul asupra salinelor, capata o au-
toritate ce nu se poate contesta niel pune la Indoiala,
isvorlta din faptul ea d-sa serie aceasta ea Inginer-?ef
de Mine fi Inspectorul Salinelor din tara de la nol. A§a
In cat nu ne mal gasim In fata unel pared emise, fie
chiar de cel mal eminent jurist, dar ne gasim In fata
cuvintelor, credintel, convingerel Directiunel generale a
Regiel Monopolurilor Statulul, al carul ecoil este Ins-
pectorul sèll general In lucrarea atat de meritorie ce a
facut asupra salinelor noastre, lucrare care este fara
contest cea mal complecta asupra salinelor la nol din
punct de vedere tecnic §i economic. D-sa nu numal ca
ne arata In mod ciar ce drepturl ar avea Statul asupra
salinelor, dar ne indica §1 cele douò forme sali moda-
litall ale exercitiulul acestul monopol M.O. de proprie-
tarul de mo§il cu ocne, dupa cum ocnele eral"' deschise
Inainte sail dupa Regulamentele Organice. Aceasta cons-
tatare este pretioasa pentru nol §i o invocam cu totul
In sprijinul parerel noastre, ea : Statul nu a avut fi nu
are de cdt monopohd exploattiref fi vinçUret sdref, cd Sta-

www.dacoromanica.ro
 704

tut nu a fost i nu p6te fi considerat ca proprietar al

sdrei saii al salinelor, or uncle ele s'ar gdsi ; Statul nu
este proprietar al sdref sad al salinelor de cat in casul
in care se gdsefte proprietar, f i al moie in subsolul cd-
reia se gilsefle sarea ; in care cas 72U este proprietar al
sdrei pentru cà s'ar gdsi sd fie proprietar al Ord din
sub fata intregef Idri, ei pentru cà Statul este proprietar
al mqiei cu ocna de sare, ca ori Fi care simplu parti-
cular care ar avea o mofie iii subsolul cdreia s'ar gdsi
sare.
Statul ne fiind proprietar al sarel din sub solul
tare!, nu putea exercita dreptul sè'il de monopol, dd cat
In limitele dreptului reservat cu respectarea dreptului
de proprietate al superficiarului, proprietar §i al sarei
din sub solul mo§iei sale. Statul exercitand dreptul ski
de monopol al exploatareI §i vInftrel sareI, putea In
virtutea acestui drept dupa cum am vèçlut, sa impedice
pe proprietarul unel mo§il ca ocne de a exploata el sa-
rea §i de a o vinde pentru a nu'l face concurenta ; tre-
buia Ins& sa plateasca dijma proprietarului de mo§it cu
ocne, or! de cate ori voia Statul sa exploateze sarea ce
se gasea in mo.§,ia vre-unui particular. Cuantumul dij-
met variand diva cum ocnele aü fost deschise Inainte
sad dupa Regulamentul organic. Vom reveni din noti
asupra acestui punct, and vom stabili data deschiderel
ocnelor exploatate la finele epocel de care ne ocuparn.
Cea ce trebue retinut este ca cel putin pan& in anul
1897, lucrarea D-lui Dianu, inspectorul Salinelor purtd nd
aceastd date-1,, Statul prin Regia Monopolurilor Statului, nu a
manifestat vre-o data nici pretentiunea nici chiar do-
Finta de a se considera ca proprietar al sarel din Tara,
sad de a confisca, sail de a expropria fara cadere le-
gala §i fara Indemnisatie In favoarea sa dreptul de dij-
ma al proprietarilor de mo§ii cu ocne. Statul ori de
cate ori exploata vre-o ocna in mo§ia vre-unui proprietar

www.dacoromanica.ro
 705

pltitea Iegiuita dtjin. pe trecut, recunóscènd ca la 'des-

Chiderea uneI noul ocne, avea sa plateas cA aceastA dij-
mA conform Regulamentelor Organice In proportiune de
treRlecea parte din produsul sarel.
D-1 Dianu ne citeazA casul In care Statul voind sa.
deschidA ocnA nouà la Doftana pe mo§ie particularft, In
loe de a plati dijma proprietarilor acelor mo§if, a pre-
feral sa rescumpere pe deplin de la proprietart terenul
necesar. In acest cas Statul cumperAnd prin butiA. Inte-
legere terenul In subsolul cftruia se gasea sare, de la
proprieta:ril particularl, nu mal era obligat sA plAteascA
dijmA, fiind Statul proprietar al mo§iel cu sare. Exern-
plul citat de d-1 Diand pune In evidentA atat drepturile
reciproce dintre Slat §i proprietaril de ino§if cu ocne,
fatA de ocnele din subsolul unel moil ea ocne, cat §i
necesitatea legala in care s'a glisit Statul NA de drep-
turile proprietarilor de ocnA, bazate pe legile §1 a§ezti.-
rnintele existente de a ctimpéra mo§iele de la par lieu,
lad pentru a deschide One. SA se observe bine, cA Sta-
tul a trebuit sâ cumpere terenul necesar prin buna In-
telegere de la proprietari, nit a recurs la expropriere ;
cea ce niel nu ar fi putut face, fiind oprit de art. 1.9
din Constitutiune, care limiteazA casurile de expropriere
la nol. Am vèrjut in aceasta privintA deosebirea ce exista
Intre legislatiunea noastrA §i legea Austriaca care ser-
vise de model. legiuirel Calimach, (v. p. 459 §i 460).
Conclusia care se degagiazA In mod logic §i natural
din aceasta constatare este ca : ce! putin Onâ la legea
minelor din 1895, de a cAror texte de lege ne vom
ocupa IndatA, cu toate ca d-1 Diana constata existenta
acelora§1 drepturf, §i In arma legel minelor Statul nu
.vea de di un simplu monopol al exploatArel §i yin-
4preI sArel ; proprietarul solului era recztnoscat ca pro-
prietar al Ord din subsol saü d'asupra solulur. Statul
nu putea exploata sarea aflatA In solul una! particular,
www.dacoromanica.ro
 706

In virtutea dreptulul sü de monopol, fara sa-I dea dij-

ma cuvenita. Aceste drepturT seculare s'aii recunoscut
cu atat mal mult dupa constitutiune, care prevede ca-
surile de expropriere §i hotarasc §i pentru casurile le-
gale de expropriere, o dreapta Indemnisare pentru pro-
prietarl. Statul nu s'a Incercat odata pana ad, sit
nege drepturile proprietarniu! solului la dij ma din sarea
extrasa din solul skl, de oare-ce aceasta ar fi fost o ex-
propriere In contra nu! text precis al Constantine!,
mal mult Inca o expropriere fara nicl o despagubire
prin urmare o Indoita violare a Constantine! tare!
noastre.
In urma acestul studai preliminar, ce am fost ne-
volt! sa facem pentru a precisa bine care era situatiunea
juridica a salinelor §i car! eratt raporturile de drepturl
ce existail asupra sarel In momentul votare! §1 promul-
garel minelor din 1895 §i dupa analisa ce am %cut lu-
crarilor pregatitoare a acestel leg!, vom putea cu u§u-
rinta sa constatam, cari sunt principiele ce atl fost con-
sacrate prin articolele legel ce se refera In general sail
In mod special la sare §i daca textele de lege ast-fel
cum ail" fost formulate, respecta vechia traditie a drep-
tulul de mal multe or! secular& §i principiele ce ati fost
sustinute §i adoptate cu ocasiunea desbaterilor legel In
corpurile legiuitoare.
Textele lege! minelor votata in 1.895, 41 In vigoare
§u nt :

Titlul

Clasificatlunea legal/ a eubstantelor minerale.

Art. 1. Depunerile naturale ale substantelor mi.

nerale sad fosile sunt clasate, fata cu regimul lor legal
in mine i cariere.
Art. 2. Sunt considerate ca mine acele depunerT
www.dacoromanica.ro
 707

cunoscute ca continend In filoane straturY saA depo-

site In mase.

4) Sarea gem i alte grurY asociabile In acelea0

gismente, carY cad sub monopolul StatuluY, precum
sorgintele sArate.

Titlui X.
Dispositiud apeo:dile asupra sirer.

Art. 77. Dreptul de a exploata gismentele de

sare i sorgintile grate, In scopul extragereY sgreY,
apartine numaY StatuluY.
Art. 78. Toato mineralele carY Insotesc sarea pre-
cum carnalita, kisserita, polyhalita, a., nu vor fi
date In exploatare sub regimul acesteY legY, dad,
pentru extractia lor, va fi trebuintl In prima linie sä
se exploateze un masiv de sare ordinarä ce le contine.
Statul singur este In acest cas, In drept a le ex-
ploata.
Art. 79. Isvoarele de epa sdratg, precum i toate
isvoarele de apg minerala, pot fi exploatate de pro-
prietariY suprafeteY In scopul de a Infiinfa statiunY
balueare. Sunt liberY, de asemenea, proprietaril de a
extrage sArurile. ce ele confin, afarä dacä chlorura de
sodium (sarea) s'ar afla aproape singurA In sorginte,
prin acest fapt s'ar putea Intrebuinfa ca sare pen-
tru consumatiune.
Art. 80. Dacl, pentru a exploata o materie mi-
nerald, este necesitate a se trece prin sare, pentru a
putea extrage mineralul dat In concesiune, exploata-
torul va putea strg.bate sarea sub controlul StatuluY
predandu-1 materialul salin ce va resulta din lucrá.e.

Acestea fiind articolele asupra are! din legea mi-

nelor 41 In vigòre ne vom ocupa in parte de disposi-
liunile coprinse In fie-care articol pentru a putea sa ne
dam seama ca §i despre legiuirile anterioare, daca prin
aceste texte de legi s'a adus vre-o schimbare starei
www.dacoromanica.ro
 708

de lucrurl anterioare, sail daca din contra principiele

de drept de mal multe orI seculara, nu ail fost dia nog
consfintite.
Cunoastem lucrarile pregatitoare a legel minelor ; am
reprodus de asemenea parerile scriitorilor ce s'ail ocupat
de aceasta lege. Am constatat, ca In cea ce priveste
dreptul Statulul asupra sarel, parerea unanima este, ca :
legiuitorul a reservat Statului prin aceastel lege dreptul sac
de monopol al exploatarel sdref.
In Mini I, legea dap, ce In articolul I. stabileste
ca un principiti general de clasificatiune, ca substantele
minerale sail fosile, fata cu regimul lor legal se Impart
In: mine si cariere; prin articolul 2 dupa ce arata ca
sunt considerate ca mine : depunerile cunoscute ca con-
tin6nd In filoane straturl sail deposite In mase; in ali-
neatul al patrulea clasifica pentru minele mentionate In
cele-l'alte alineate, sarea gemit §i alte sarurl asociabile
In aceleasl gismente, carl cad sub monopolul Statulul,
precum si sorgintele sarate.
In ceea-ce priveste decI clasificatiunea legala, legiui-
torul de la 1895 a coprins en drept cuvInt sarea printre
cele-l'alte substante minerale. Art. 1 si art. 2 primul a-
liniat, sunt atat de clam In cat nu ail nevoe sa mal in-
sistam asupra lor.
Asupra aliniatulul al patrulea din art. 2, o prima
observatie trebue facuta In ceea-ce priveste redactiunea
sa pentru a Inlatura vre-o discutiune posibild la care ar
putea da na.stere textul articolulul ast-fel cum a fost re-
dactat.
Inteadevèr ar parea la prima citire ca In enume-
rarea substantele minerale ce face acest al patrulea ali-
niat, se face o deosebire Intre sarea genz'ä §i alte stiruri
asociabile In acelas gisment de o parte, iar de alta : sor-
gintele grate. Ca In prima categorie ar intra sarea gema
si alte sarurl asociabile In acelasl gisment care cad sub
www.dacoromanica.ro
 709

mono polul Statului, iar In cea de a doua categorie ar

cadea : sorgintele grate asupra carora Sta tul nu '§f-ar
mai fi conservat monopolul sèfi. S'ar putea da acest in-
teles la prima citire, fata de redactiunea ce s'a crequt
de cuviintli a se da articolului, de odre-ce cuvintele : cart
cad sub monopolul Statulut, par a se referi numal la
sarea gema §i alte sarurf asociabile in acela§! gisment,
pe cand ultimele cuvinte : precum i sorgintele stirate,
par sa complecteze mal mult enumerarea indicata prin
art. 2 aliniatul 1-ifi, de cat s& se refere la cuvintele : cart
cad sub monopolul aStatulut, In care cas ar fi trebuit ca
redactiunea articoluluf sa fi fost ast-fel : Sarea gema
§i alte silrurf asociabile In acela§f gisment, precum §i
sorgintele sarate, cart impreund cad sub monopolul Sta-
tulut. Aceasta argumentare literala de text pierde insa
valoarea sa fat& de articolele coprinse in titlul X care
trateaza despre : disposigunt speciale asupra Ord, in
care se explica §i se preciseaza limitele dreptuluf de
monopol al Statuluf de a exploata sarea fata de pro-
prietarul soluluf in care sad pe care se gase§te sarea.
Am crept totu§! util de a releva acest punct, nu
ca un argument in favoarea tesef ce sustinem, ci ma!
mult pentru a arata Inc& °data, a asupra interpretarel
unuf text de lege nu trebue a se opri cine-va pumal la
analisa literal& a acelul text de lege pentru a se rosti
asupra intelesuluf ce trebue s& se dea textuluf de lege,
ci parerea trebue sa resulte, sa se impue In urma until
studiff aprofundat al legef. S'ar comite grave erorl de drept
daca s'ar opri cine-va cu argumentarea la cuvintele sat!
a§ezarea cuvintelor dinteun singar articol in loo sa In-
limp cercetarea sa asupra intregel legT, asupra raportu-
rilor ce ar exista intre diferitele articole din aceia§! lege
Intre ele, precum §i intre raporturile de principif dintre
acea lege cu legile anterioare din tara in care se legiu-

www.dacoromanica.ro
 710

e§te saft cel putin din tara din care legea '§l trage o-
rigina.
Art. 77 din lege arata scopul dreptulul de mo-
nopol al StaluluT : Dreptul de a exploata gismentele de
sare i sorgintele sttrate, in scopul extragereä seireä apar-
fine numai Statului.
Citindu-se acest text de lege rala de principiile ge-
nerale ce a creçlut de cuviinta sa adopte legiuitorul de
la 1895 asupra minelor In general, nu- poate sa ra-
mAie cea mal mica Indoiala In spiritul vre-unel persoane,
ca prin acest articol care caracteriseaza, define§te §i
miteaza dreptul de monopol al StatuluI, nu s'a acordat
Statulul de cAt un simplu drept de monopol al exploa-
tare! sarel. Ne multumim de o cam data cu adsta con-
statare; asupra acestor articole, vom reveni dupa ce vom
fi analisat cele-l'alte articole.
Prin art. 78, Sta tul '§I reserva dreptul de a ex-
ploata singur mineralele care Insotesc sarea precum : car-
nalita, kisserita, polyhalita, etc., daca pentru extractia lor
va fi trebuinta In prima linie sa se exploateze un masiv
de sare ordinara ce le contine. Motivul acestel restric-
liunl poate fi atAt pentru a garanta pe Stat In contra
fraude! posibile, ce s'ar face and tertil exploatatorl odata
ce ar extrage mineralele ce Insotesc sarea, ar pune In
vIn4are pentru consumatiune sarea rémasa libera ;
§i pòte pentru a permite Statulul sa beneficieze dinsul
de ca§tigul eventual asupra acestor substante ce le ar ob-
tine Statul exploatAnd gismentele de sare In care gis-
mente acele substante s'ar gasi Insotind sarea. Cheltuelile
ocasionate de Stat cu obtinerea sarel libere de acele sub-
stante, pentru a putea fi data In consumatiune, putènd
fi acoperite .de Stat prin punerea In vinçlare a acelor sub-
stante In comercit.
Art. 77 stabile§te dreptul de monopol al Statulul
In scopul extrageref sareä atat asupra gismentelor de sare

www.dacoromanica.ro
 711

cat §i asupra sorgintilor sarate. Statul nu are de cat

simplul monopol al exploatarel gismentelor de sare §i
sorgintilor sarate, pentru a putea a singurul produdtor
§i vinytor de sare In tara, §i pentru a se pune la adapos-
tul concurentel ce i-ar face proprietaril de mo§il cu ocne
sail slatine.
Orl de cate orl Insa proprietaril de mo§il cu ocne
sail slatine ar voi sa useze de dreptul lor de proprietate,
In ast-fel In cat nu ar atinge Intru nimic dreptul de
monopol al StatuluT, de atatea orl ar trebui ca proprie-
tarif a aiba libera folosinta a drepturilor lor. Monopo-
lul Statulul creat §i conservat asupra sarel de consu-
matiune, nu mal are ratiune de a se mal mentine, nu
mal exista motiv legal de Impedecare liberulul exercititi
a dreptulul de preprietate a proprietarulul solulul.
Art. 79 din legea minelor ne da un exemplu In
care legiuitorul a considerat cu drept cuvint, ca men-
linera dreptulul de monopol al StatuluT, ar fi fost In
contra principielor dreptului s6ti de monopol §i cu vio-
larea drepturilor proprietarulul solulul. Isvoarele de apet
saratcl, precum # toate isvoarele de apä mineralä, pot fi
exploatate de proprietarif supra felet in scopul de a in fiinla
staliuni balneare. Sunt liberi, de asemenea, pro prietarii
de a extrage särurile ce ele confin, alar dacti chlorura
de sodium (sarea) s'ar afla aproape singurä in sorginte,
fi prin acest fapt s'ar putea intrebuinfa ca sare pentru
consumaliune.
Trebue sa se observe, §i aceasta este un punct
esential §1 care degagiaza §i mal bine principiele de
drept In presenta, ca de Indata ce dreptul de monopol
al Statulul, care paraliseaza liberul exercitiü al dreptu-
Jul proprietarulul suprafetel inceteaza, dreptul proprie-
taruluT suprafetel rena§te. Pro prietarul suprafeteT, pro-
prietar al isvoarelor de apa sarata, precum §i a tutulor
celor-l'alte isvoare de apa minerala, va putea sa exploa-
www.dacoromanica.ro
 712

teze acele isvoare, va putea sa extraga sarurile ce ele

conlin, fara ilk o alta Impedecare, de cat iara§! drep-
tul de monopol al SiatuluT asupra sare! de consuma-
tiune. In acest scop liberul exerciliii al proprietarulul
suprafetel este Impedecat daca chlorura de sodium (sarea)
s'ar afla aproape sin gurí in sorginte, i prin acest fapt
s'ar putea intrebuinta ca sare pen tru consumatiune. Am
emis In cursul studiulul nostru parerea ca Statul ar
trebui sa renunte la monopolul sare!, orl de cate ori
un proprietar particular ar putea sa exploateze sarea
fall a face concurenta Stainin!.
Trebue sa constatam ca, In cea ce prive§te apele,
isvoarele §i fantanele sarate, fie naturale, fie artificiale
legea minelor din 1.895, schimba starea lucrurilor an-
terioare stabilila de Begulamentul pentru administrarea
In regle a salinelor de mare din Basarabia (Decret No.
1.459 din 29 Octombre 1864). De la data promulgarel
legel minelor, proprietaril de mo§il cu isvoare sarate
nu ar ma! putea beneficia de art. 2 al Regulamentului
care le da dreptul de a fabrica sare pentru trebuiniele
casnice, Wei a putea da sari vinde la alte persoane
straine asemenea slatine, (v. p. 626 §i urm.). Proprietaril
de mo§il cu isvoare sarate, cu slatine, vor beneficia de
ad i Inainte de dInsele in limitele lege! minelor a41 In.
vigoare.
Cu toate ca legea nu vorbe§te de cat de sorgintl
§1 isvoare sarate nu trebue sa dam cuvintelor un Inteles
restrictiv, dä, aceste dispositiunl nu s'ar aplica prin ana-
logie celor-l'alte ape §i lacuri sdrate, ce nu ar putea ti
coprinse In expresiunile de sorgint! §1 isvoare. Statul
cat §i proprietaril suprafetel, conserva respectiv acelea§i
drepturl asupra acelor a.pe In limita drepturilor lor, §i
cu respectarea §i rectinoa§terea drepturilor celul-l'alt.
Daca In principitt dreptul de monopol al Statulul
se presinta oare-cum ca un antagonist al dreptulul de
www.dacoromanica.ro
 713

proprietate al proprietaruluI suprafetel, la nol In tara

col putin aceste drepturI art trait In buna armonie In
timp de sec.ole, aft vieluit Impreuna respectandu-se §i
intArindu-se reciproc. Ne-a fost dat exempla sa vedern
cum aceste drepturl seculare aft strébatut veacurl §i
greutatl, pentru a ajunge mal de la obtr§ia Intemeierel
noastre de Stat 'Ana aproape la finele secolulul XIX-lea,
nu numal neatinse de vre-o legiuire ce ar fi cArmuit
de pe vreme tara noastra, dar cum Domnil tarel aft
respectat §i consfintit acest vechiii a§ezamint, a carel
origina nemijlocita am gasit'o In vechia legislatie ro-
mana. Credem ca trainicia acestor a§ezaminte se dato-
reaza nu unor imprejurarI fortuite, ci faptulul ca ele se
bazaft pe vechile principil ale dreptulul de proprietate,
traditionale romaue ce formeaza dupa cum am véqut
bolta edificiulul nostru social. Credem dar §i exprimam
din not parerea noastra, ca este o mare gre§ealti de a
se atinge fara ratiune de vechile principit, dovada vie
a existente! noastre In trecut §i a originel noastre de a
le sfarima §1 desfiinta in loc de a cauta mijloacele cele
mal fericite pentru a permite vechilor principil de drept,
in raport cu cerintele non! economice sa dea §i de aci
inainte tot binele ce aft menirea sa reverse asupra tarel
noastre.
Art. 80 prevede situaliunea !rare Stat care are
monopolul exploatarel sare! §i un terlift exploatator con-
cesionar a unel materil minerale, atuncl Gaud pentru a
exploata acea materie minerala, este necesitate a se trece
prin sane. Art. 80 hotara§te: Daca pentru a exploata o
materie mfnerala, este necesitate a se trece prin sare, pen-
tru a putea extrage mineralul dat in concesiune, exploa-
tatorul va putea stnbate sarea sub con trolul Statului fi
predanduI materialul satin ce va resulta din lucrart.
Trebue de observat a dispositiunile articolului 80, pre-
ved dreptul Statulul fata de terlia exploatator, cone°.
www.dacoromanica.ro
 714

sionarul unor materil minerale altele de cat sarea. Mo-

tivul ce a avut legiuitorul de la 1895 de a redacta acest
articol nu se poate pune la Indoiala §1 niel nu se poate
da acestul text de lege, niel alta interpretare, nicI alt
domeniti de aplicatiune. Prin art. 80 legea din 1.895 nu
a voit de at sa ja mèsurl fatä, de un tertiù exploatator
and prin exploatarea ce ar fi facut, ar fi dat de un In-
semnat gisment de sare ce urma sa strabata. In acest
cas cum tertit exploatator nu avea niel un drePt asupra
sarel, el nu ar fi putut sa o culeaga pentru ansul, nu
ar fi putut niel sa o abandone pe loe, niel sa o predea
proprietarulul suprafetel, de oare-ce prin aceasta s'ar fi
adus o atingere dreptulul de monopol al Statulul, °H-
eine putènd lua sarea abandonata pentru consumatiune,
pentru a tran§a toate acestea, art. 80 hotara§te In acest
scop a : exploatatorul va putea strèbate sarea sub controlul
Statulul §i predandul materialul salin ce va resulta din
luerarl. Acestul articol nu i se poate da un Inteles In
afara de articolele precedente din lege, care ele, iar nu
art. 80, sunt chemate sh hotarasca drepturile §i situa-
tiunea de drepturl reciproca. dintre Stat §i proprietarul
suprafetel. Acest articol nu este chemat sa resolve ces-
tiunea In virtutea carul drept Statul poate exercita con-
trolul se'll §i primi materialul salin, ci acorda dreptul Sta-
tulul sa intervina ..§i In alte concesiunl de mine In afara
de sare and va urmi a se strabate un gisment de sare
spre a lua mèsurile ce va gag de euviinta pentru apa-
rarea dreptuluI sèil stabilit prin art. 2 al. 4 §i art. 77
din lege.
Din studiul amanuntit ge am facut, atat lucrarilor
pregatitoare a legel minelor din 1.895, at §i analisel ar-
ticolelor In parte ce se ocup de sare, am putut vedea
a prin legea minelor 41 In vigoare nu s'a conservat
Statulul de cat un drept de monopol In scopul aratat
de art. 77 al legel pentru a extrage sarea din gismen-
www.dacoromanica.ro
 715

tele de sare §i sorgintele sarate. Pentru a lamnri §i mal

bine acest punct alat de important .al dreptulul Statului
asupra sarel geme, sad din apele sarate, vom cauta In
afara de studiul general asupra legeI sa rëspundem la
mal multe Intrebarl.
Prima intrebare : Ce drept ' fi-a reservat Statul °supra
seirei prin legea minelor la vigoare ? Pentru a putea rès-
punde vom aplica aceea§1 metoda de investigatiune §i
discutiune ce am Intrebuintat pentru a ne pronunta §i
asupra celor-l'alte legiuirl, ce ail car.muit de pe vreme
tarile noastre. Vom pleca de la datele sigure ce posedam
asupra principiilor de drept consacrate de legislatiunea
tare! In momentul alcatuirel proectulul de lege, votare!
§i promulgarel legel, pentru a ne intreba daca dia textul
proectulul de lege, din lucrarile pregatitoare sail din
.

textul definitiv, exista vre-un indichl ca legiuitorul din

1.895 a voit sa inoveze asupra trecutulul juridic In ceea
ce prive§te drepturile Statulul asupra sareI, sail vapor-
turilor respective de drepturl dintre Stat §i proprietarul
solulul In care se gase§te sare.
Din lucrarile pregatitoare am constatat ca alcatui-
toril §i sustinétoril proectuluI de lege, atat In Camera,
cat §i. In Senat, nu ail 4is un cuvint care ar fi de na-
tura a ne indritui sa credem, ca propuitoril legel mi-
nelor aU voit sa modifice starea lucrurilor anterioare.
Asupra acestel cestiunl trimitem la cele çlise de nol mal
sus, (pag. 667 §i urm.).
Urmarind desbaterile ce ail avut loe In parlamentul
tare, am putut constata ca singurul orator care a atins
Intru cat-va cestiunea dreptului Statulul asupra sareI a
a fost d-1 M. Séulescu. D-sa In discursul pronuntat In
sustinerea proectulul de lege presintat de guvernul de pe
vremurI, se pronunta asupra drepturilor Statulul, asupra
sarel ocupandu-se tocmal de chestiunea dreptulul de pro-
prietate asupra minelor In general, cu acea ocasiune arata
www.dacoromanica.ro
 716

ca Statul are dreptul de monopol asupra sArel. Prin ur-

mare cel putin din lucr&rile pregatitoare ale legel nu
credem s5. poata cine-va sustine cu temeid, ca ar ree§i
ca legea a volt s& acorde StatuluI alt drept de cat dreptul
de monopol.
Cunoscènd acuma starea legislatiunel noastre in mo-
mentul votarel legel, putem afirma far& team& de a pu tea
fi contraqi§1 in mod serios din punct de vedere §tiintific
al dreptulul, c& de oare-ce nicl din lucrarile pregatitoare,
nicl din desbaterile urmate nu se poate dovedi intentia
legiuitoruluI de a schimba starea legislatinnel asupra
sarel ; cel putin in intentia legiuitorulul de la 1895 nu
a fost de a inova asupra acestul punct, dar mal mult se
poate sustine c& legiuitorul a voit sA mentin& vechia stare
de lucrurl pe care noi o cunoa§lem.
Intentia legiuitorulul ilind ast-fel dovedita, in ceea-ce
prive§te cestiunea special& a Ord la no!, r'émane sa ve-
dem daca mal intal principiile generale ale legel asupra
minelor in general, nu ad adus vre-o schimbare st&rei
anterioare a lucrurilor §i ast-fel principiul general mo-
dificat §i nefacèndu-ne In ceea-ce prive§te sarea vre-o
mentiune deosebita de indata ce principiele vechl ale
dreptulul asupra minelor in general ail fost inliiturate,
s'ar putea prelinde cä legislatiunea asupra siirel a fost
abrogata.
Mal intaid este un principid constant de drept c& o
lege generala nu poate abroga in mod tacit o lege spe-
cialft, trebue o lege special& sad un text expres §i spe-
cial care sa abroge o lege specialii. In lege nu avem o
atare dispositinne expresa §i speciala §i legislatiunea
noastr& asupra s&reI este compus& dup& cum §tim din
legI §i regulamente speciale ce am studiat la timp. De
aceia chiar cand am psi ca prin legea de la 1895 s'a a-
bandonat vechile principil ale dreptuluI asupra minelor in
general,- nu am fi indrituill s& sustinem ca dispositiunile

www.dacoromanica.ro
 717

speciale, legislative §1 regulamentare asupra sarei ati fost

schimbate sail inlaturate.
Am reprodus cu ocasiunea studierel lucrarilor pre-
gatitoare ale legel asupra minelor, principiele esentiale
§i dominante adoptate §1 sustinute de alcatuitoril legei.
Nu mar revenim, trimitem de asemenea la cele qise
de nol cu acea ocasiune. Am putut constata ca In ceea-ce
prive§te principiul general care domina intreaga lege a
minelor din 1895 este acela§! cu unele micl modificatiunl
de datalif cu principiul admis de alcatuitoril Regulamen-
telor organice ale Munteniel §i Moldova Proprietarul su-
prafetet este considerat ca proprietar al subfetel §i al
minelor de orI-ce fel coprinse In subsol cu unele restric-
liunl ale liberulul exercitiii al dreptulul de proprietate,
In interesul exploatarel minelor. Cu dreptul de interventie
a Statului la unele imprejurarl la caz de nevointa sati
neputinta a proprietaruluT suprafetel de a exploata el
min ele.
Nu intram in cestiunile de detaliii §i reglementare
a drepturilor §i a restrictiunilor. Ceea-ce ne intereseaza
este principiul general admis in noua legislatiune minieril.
Constatam ast-fel cti legiuitorul din 1895 nu a inovat
asupra trecutulni istoric al dreptuluI, a conservat vechile
principil ale dreptulul, reglementand exercitiul dreptulul
a§a dupa cum a fost gasit §i respectat de codul civil,
ast-fel dupa cum a fost declarat sacru §i inviolabil de
Constitutiune.
Prin urmare chiar in casul In care nu s'ar admite
principiul de drept enuntat mal sus asupra abrogarel le-
gilor, in fapt sa constata ca principiul general al drep-
tulul in ceea-ce privesce minele a rètnas acelea§l, de aci
conclusiunea care se impune este cà vechile principil ale
dreptulul in ceea-ce prive§te sarea ail fost pastrate In
mod tacit de legiuitorul de la 1895.
Cu toate ca aceste principil de drept nu se pot con-
www.dacoromanica.ro
 718

testa, mal rò'mane sa ne intrebam daca redactiunea unul

text al leger, cu toate ca ar fi contraria' principielor
emise mal sus §i de care nu se poate face abstractiune
lute° argumentare serioasa asupra une! legl, nu ar
putea da loo la o ast-fel de interpretare in cat s'ar putea
sustine en oare-care aparenta §tiintifica de drept, o ar-
gumentare pur literala de text, fie chiar in contra prin-.
cipielor celor mal elementare de drept §i legislatie. Cu-
nontem articolele legel ; am vèdut ca sediul acestel ces-
tiunT a naturel dreptulul Statulul se gase§te in art. 2 al.
4 §i in art. 77. al legeI.
Art. 2 al. 4 arata ca sarea §i alte stirurl asociabile,
precum §i sorgintele sarate cad sub monopolul StatuluI.
Cel putin din acest text de lege care consacra principiul,
art. 77 ne fiind de cat explicatinnea acestul principia
admis, nu se poate sustine ca Statul §i-ar fi reservat alt
drept de cat un drept de monopol. Cunoa§tem din prima
parte a studiulul nostru (v. p. 1.7 §i urm.), principiele
care alcatuesc dreptul de monopol §i limitele exercitiulul
sòii, in cursul studiulul nostru am mal revenit adese. orl
asupra acestul punct, de aceea nu credem util de a mal
insista ; gashn in lege art. 77, care dice: Dreptul de a ex-
ploata gismentele de sare i sorginlile grate in scopul ex-
tragerei siirel, apaqine numai Statului. Pentru a ne putea
bine da seama de acest text de lege care preciseaza cum
are sa se exercite dreptuI de monopol al StatuluI §i
pentru a putea ast-fel degaja in mod scrupulos princi-
piile dreptulul reservat de Stat. Vom compara acest text
de lege cu alte articole din alte legl §1 regulamente ale
tare! asupra saref, asupra intelesuluI carora nu credem ca
discutiunea sa mal fie posibilti.
Avem mat in-Mai art. 126 din Regulamentul orga-
nic al Munteniel care in partea ce ne intereseaza dice :
nimeni nu va putea stt deschidti ocnti de sare pe a
sa mNie, fiind-cd, acest drept este numai al Sttipd nirei.
www.dacoromanica.ro
 719

Adaogand la acest text de lege art. 1 din Regulamentul

pentru administrarea in regie a salinelor de mare din
Basarabia din 1864, care çlice : Statul reserva dreptul
unui monopol absolut asupra exploatdrii stirii din apele,
isvoarele i frinkinele grate, fie naturale, fie artificiale.
Nimenf din locuitorif Principatelor-Unite nu vor putea ex-
ploata acest product chiar atunci ctind aceste ape vor fi
situate pe proprietäfile lor private, etc. In afara de princi-
piele de drept ce aceste texte consacra (v. pag. 378 §i
urm. 626 §i urm.), putem sa ne dam u§or seama ca
prin toate aceste texte de legl se consacra in favoarea
Statulul dreptul de monopol al exploatareI sarel. Se
reserva Statulul dreptul exclusiv de a exploata sarea gema,
fie din sorgintele sarate. Putem sa qicem mal mult ca in
articolele legel minelor din 1895 gasim urmele artico-
lelor citate de nol in comparatiune. Nu trebue sa ne
oprim numal asupra cuvintelor Intrebuintate, dar ideia
dominanta, principiù de drept, ce ele consacra sunt idea-
tice. In toate aceste texte de legi §i regulamente dupa
cum am vèçlut nu se reserva alt drept in favoarea Sta-
tulul, de cat simplul drept de monopol al exploatarel sa-
rel, de aci resulta decI conclusia care se impune fara
replica posibila, ca prin articolele legel minelor açh in
vigoare, nu s'a recunoscut Statulul, de cat simplul drept
de monopol al exploatarel sareI.
S'ar putea poate obiecta, ca de oare-ce Statul '§1
reserva dreptul de a exploata singar sarea ar trebui ca
o consecinta, ca Statul sa fie recunoscut ca proprietar
al sarel.
Mal Intal, In contra acestel obiectiunl invocam in
favoarea noastra argumentul de text care nu ne indri-
tue§te a acorda Statulul dreptul de proprietate asupra
sarel, pe cand articolele din lege nu acorda Statulul de
cat dreptul de a exploata singar sarea. Dar pentru a
proba ca In specie argumentul de text are valoarea sa
www.dacoromanica.ro
 720

vom compara art. 2 al. 4 §i art. 77 din lege ca art. 509

Cod. Calimach (v. p. 455 §i urm.) care reserv5. Statulul
proprietatea acelor din sinul päinintulut, sapate $1 scoase
metaluri, printre care §i sarea. In acest text de lege se
aratti in mod ritos a : nici o persoanä particulard nu
are voe a'g insu# acole, fiind-cti aceste se cuvin SOO-
niref. Dreptul Statulul este formulat in a§a mod in cat
nu este loc la vre-o discutiune posibilti asupra cuvintulul
cuvin care atribue dreptul de proprietate asupra acelor
nietalurl printre care §i sarea Statului. Din comparatia
acestor texte de legi result& pAnft la evidentii a prin
articolele legel minelor din 1895 nu s'a atribuit Sta-
tului proprietatea sarel.
Tot in sprijinul prerel noastre §1 pentru a in1A-
tura de aci inainte orl-ce disculitme posibilit asupra
acestul punct de drept §i asupra nature' dreptulul re-
servat Statulul prin legea minelor ad' in vigoare, vom
-invoca art. 2 al. 5 al proectulul de lege al minelor din
1.899 care a avut tocmal de object modificarea unor
articole din legea minelor. In anexul final al studiultil
nostru ocupAndu-ne de noua teorie care atribue Statului
dreptul de proprietate asupra sarei la noT in tara vom
reproduce in detaliii §i acest proect de lege in partea
lul referitoare asupra .sArel; reservAm dar de o cam
data. orl-ce cercetare mal aprofundata asupra leget.
Vom reproduce decl aci textul de lege fiir5.. a intra
in amiinunte.asupra lui saii asupra motivelor invocale
in sprijimul sal:

Legea minelor 1895 Legea minelor 1899

Art. 2. Sant considerate Art. 2. Se considera ea

ca mine acele depunerT cunos-
cute ca continAnd In filoane
straturT sal depoSite In mase :
www.dacoromanica.ro
mine:
S'area gemli ca sarurile so-
lubile, asociate cu stassfurtita,
 7g1

4) Sarea gang i alte grue polihalita, etc., sorgintele §i la-

asociabile In acelaV gisment
cad cad sub monopolul Sta-
tului, precum i sorgintele sg-
rate.
=rile stirate, precum vi wide
päräsite, car' sunt proprietatea
Statuluf, ori unde s'ar afla ele
fi cari sunt supuse monopo-
bad Statu

Art. 2 al, 5 al proectului de lege al minelor din

1899, vedem ci declara in mod expres pe Stat proprietar
al saret geme, Cu set rurile solubile, etc., sorgintele i lacu-
rile grate precum i ocn ele parasite. Ceca ce trebue sa
retinem aci §1 ceea ce este util discutiuneI noastre este
ca legiuitorul din 1899 voind sa atribue proprietatea
sarel Statulul, pentru motive in a caror analisa nu vom
intra acum, a trebuit gasindu-se In presenta art. 2 al. 4,
art. 77 §i urm. a legel minelor din 1895 sa modifice
legea existenta, care nu acorda Statulul dreptul de pro-
prietate asupra sarel ci numal un simplu drept de mo-
nopol al exploatarel dupa cum am NAlut, §1 ceca ce
resulta, pana la evident& din comparatiunea acestor texte
de lege.
Uspunsul la prima intrebare este : c'd legea minelor
din 1895 aqli in vigoare nu. a inovat asupra trecutului
istoric al dreptului in aceasta privinfá, WU a schimbat
intru nimic natura drepturilor Statului asupra Ord din
ocnele fi apele sarate. Statul a conservat fi de ad inainte
simplul drept de monopol al exploata ref.. Legea mi-
nelor din 1.895 consacrand vechile principil de drept
de mal multe orI seculare a adaogat un. nod inel la
lantul nesflr§it care leaga principiele dreptulul nostru
ca stravechia lul origina romana.
A doua intrebare. In ce mod va exercita Statul drep-
tul s674 de monopol Carl sunt ast-/el drepturile can
la rindul lor decurg pentru Stat din dreptul art de mo-
nopol al exploattirei Ord geme §i a sorginglor Wale?
Primul drept care resaltà din litera expresa, a legeI
47
www.dacoromanica.ro
 '122

art. 77 este ca numal Statul are dreptul de a exploata

gismentele de sare §i sorgintile sarate In scopul extra-
gerel sarel. Stabilindu-se acest drept numal In favoarea
Statulul, nasce imediat prohibitiunea pentru orl-care al-
tul de a extrage sare. Acest drept exclusiv de a exploata
sarea In tara, pregate§te monopolul vindèrel la rindul
Trebue sä aratani imediat aci ca Statul pentru a
putea sa se foloseasca de monopolul exploatarel pentru
a ajunge §1 la monopolul vindèrel ce exista la nol in
favoarea Statului, prin legile §i regulamentele sale spe-
ciale asupra sarel ce am studiat la timp, a stabilit pro-
hibitiunea absoluta a importulul In tara. a sareI straine.
Din acest punct de vedere constatam din noti ca legea
minelor ne avènd sa se ocupe de reglementarea exerci-
tiulul dreptulut de monopol al exploatarel, precum nicl
de mijloacele Infiintarel §i exercitiulul dreptulul de mo-
nopol al vindérel, este mai bine alcatuita de cat Regu-
lamentele Organice ale MuntenieI §i Moldovel, unde ala-
turea cu stabilirea monopolulul exploatarel la partea re-
feritoare la mine, gasim §i dispositiunl speciale care nu-'§I
att locul tuteo lege a minelor, ci fac parte din dis-
positiunile speciale ale organisareI §i exploatarel mono-
polurilor StatuluI.
In ce mod va exploata Statul acest drept exclusiv
de a extrage sarea ? Mal Intaiù Statul va extrage sarea,
din gismentele de sare, ce s'ar afla in solul doMe-
nielor sale, §i din apele sarate de pe aceste domenil.
Mal mult, In` virtutea dreptulul sè'il de monopol al ex-
ploatarel de la lege, Statul se substitue orl-carel exploa-
tarl particulare asupra sarel, cea ce revine a dice ca,
Statul are dreptul a exploata sarea de orl unde s'ar gasi,
fie sarea coprinsa In vre-o proprietate domeniala a Sta-
tulul, fie sarea coprinsa In vre-o mo§ie particulara. Drep-
tul de monopol al Statulul asupra exploatarel vre-unul
fel de mine, se traduce In fapt la limitarea dreptulul
www.dacoromanica.ro
 728

de liber exercitifi al exploatarel, pentru locuitoril unel

pa Aceasta atingere a liberulul exercititt al dreptulul
pafticularilor, s'a edictat de lege dupii cum am v6rJut In
interes general. Am desvoltat aceasta idee deja In cur-
sul studiului nostru. Chiar prin legea minelor, care In
aceastg. privinta a urmat principiele stabilite de Regula-
mentele Organice, legea limiteazg iarA§1 din punct de
vedere al interesului general, liberul exercitifi al dreptulul
de exploatare al unel mine In persoana vre-unul proprie-
tar particular, (v. art. 5 al legel minelor In vigoare).
Am arAtat la timp, a deosebirea Intre marginirea
liberulul exercitifi al dreptulul de exploatare In cas de
existenta until monopol al exploatarel In favoarea Sta-
tuluT, asupra unuT fel de mine §i casal In care un pro-
prietar particular nu ar putea sail nu ar voi s5. con-
ceada mina, este ca : in primul cas obstacolul este de
drept, un principiti de drept se opune liberulul exerciliii
al exploatarel minelor de proprietarul particular : Statul
singur §1-a reservat exploatarea acelul fel de mine pen-
tru a trage profit banesc In Cele de mal multe orl, In
rare casurl pentru a stavili pofta prea mare de Imbo-
gatire a unora pe spetele ob§timel, cand ar fi vorba de
un lucru ce nu ar exista In mare cantitate, §1 ar 11
obiect de prima necesitate ; in al doilea cas obstacolul
cu toate a prevOut de lege, este mal mult de fapt ne-
putinta materia15., lipsa de mijloace bane§t1, sat' lipsa
de vointa, pen tru proprietarul solulul de a exploata el,
sag de a conceda exploatarea minelor unel alte per-
soane. In acest cas legea iarg.§1 In interes general pen-
tru a nu lasa nefructificate ni§te tesaure, In intelesul
de bogatie subteran5., intervine §i concede exploatarea
minel unul tertiii cu dreptul pentru proprietar de a lua
parte la beneficiii: Proprietarul este co.nsiderat a pune
la mijloc In interes general capitalul de exploatat, iar
tertiti concesionar munca, inteligenta, activitatea §i mij-
www.dacoromanica.ro
 724

loacele materiale ale exploatarel. Legea reserva ambilor

par! cate o parte din beneficiul exploatarel mine!.
Reservarn de o cam data cestiunea partel de bene-
licit"' al proprietarului solulul, and exploatatorul mine!
.

sale se gase§te a fi Statul exploatand mina din solul

particularului in virtutea dreptulul s6ii de monopol.
Ceea-ce trebue sa retinem este ca ambele situatiuni
in fapt sunt absolut identice, fat& de proprietar §i acesta
este motivul de principiii de drept, cä in ambele situa-
tiuni drepturile proprietarului suprafetel aii fost acelea§1,
de multe or! Insa chiar mat avantagioase, cand proprie-
tarul solului s'a gasit fata de un drept de monopol, de
oare-ce in acest cas proprietarul suprafetel nu se gasea
in fata unel exploatarl streine pe solul sèii din causa
lipsel sale de volute, sail unor irnprejurari fortuite; ci din
causa until obstacol legal de care legiuirile tarilor ail
tinut seama. Proprietarul suprafetel nu putea trece peste
acest obstacol, trebuia or! cat de mult sa sufere prohi-
bitiunea liberuluf sal exercitiii al dreptului sèii de pro-
prietate.
SA, se observe a nu am intrat in detaliurile apli-
care! acestul drept al Statulul de monopol in practica,
noi nu ne ocuparn de cat de stabilirea principiului, de
aceea nu am vorbit nimic de terenurile necesare ce va
avea Statul sa ja din proprietatea privata pentru a-1 face
posibilii exploatarea mine! asupra careia va exista dreptul
sèii de monopol ; cu dreptul pentru Stat de a ocupa acest
teren, atat timp cat va fi necesar exploatarei mine!. Tre-
bue insa sa se observe bine, ca Statul nu are nici un
drept asupra terenuluf de cat in limitele uneT absolute
trebuinte, §i numal pe timpul cat va dura aceasta ex-
ploatare. In afar& de aceasta necesitate Statul nu ar co-
mite de cat fapte de arbitrar prin agentil sèi, de care
fapte ar putea fi chemat la rOspundere pentru daunele
causate.

www.dacoromanica.ro
 725

Acestea fiind dispositiun! care se refer& la exercitiul

dreptulul de monopol al exploatarel, ail fost lasate afar&
din legea minelor, ea drept cuvint, legile §i regulamen-
tele speciale exploatarei monopoluluf sarei, dupa cum am
NAlut, se ocupa in detaliii de aceste cestiuni. Am tinut
sa mentionam acestea pen tru a se vedea ca exploatarea
monopolului sarel tine prin emu/a lucrurilor §i de fapt,
de dou6 administratiunT, care urmarind alte scopurl sunt
carmuite fie-care de legile lor organice. Nu este Ins& un
cuvint, ca cei ce ar dori sa se pronunte asupra unel ces-
tiunl de asemenea natura, sa omita cu §tiinta sad ne§-
Uinta sa se ocupe sail sa se pronunte asupra dispositiu-
nilor, care toate impreuna pot sa ne dea numal o ade-
v6rata §i perfecta cuno§tinta a lucrurilor.
Tot in aceasta ordine de ide! trebue sa se fereasca
cine-va discutand asupra principiilor unel leg! a minelor
care prevede §i nu este chemata de cat a hotari asupra
drepturilor In general, sail In special asupra minelor, sa
se discute sag sa se puna In discutiune drepturl, prin-
cipil, sail* cestiuni, care nu se pot reglementa, prevedea
§i hotari de cat in legile §i regulamentele speciale ce aft
de scop organisarea exploatarei in favoarea Statului, a
dreptului de monopol, a exploatarel unel fel de mine.
Principiile ce nol enuntAm sunt generale, se aplica la
sare asupra careia exista 41 monopolul, ca §i asupra
ori-carui fel de lucru, asupra careia Statul ar voi sa in-
tinda dreptul de monopol ast-fel, petroleul asupra c&
ruja s'a emis de unif ideia ca Statul sal! intinda mo-
nopolul, dupa cum Intr'alta ordine de idel Statul §1-a
intins monopolul asupra unor plante ce cresc pe solul
tare! dupa cum este tutunui; tot ast-fel dup. cum Statul
ar putea sal! 'Mind& monopolul asupra fructelor sati
produselor din unele fructe, in cas de a intinde mono-
polul asupra fructelor produc6toare de alcool sail numal

www.dacoromanica.ro
 726

asupra produsulut fruetelor in urma unei reglementarl a

fabricatinnef.
Principlele de drept sunt constatate, trebue Insa ca
ele sa fie aplicate cu §tiinta §i discernamant, pentru a
putea da roade bune §i a nu se ajunge ast-fel din ne-
socotirea unor principil elementare la conclusiunl desas-
troase in dal% de ori-ce trebuinte reale, la distrugerea
§i nesocotirea or caror principii de drept. In dorinta ne-
tarmurita de a face binele, de a causa numar rele, rele
practice ajunendu-se la resultate insuficiente, care pot
Inca a se mai repara cate °data ; dar Inca a se ajunge
la rele de ordin moral superior distruendu-se drepturi
sacre §i inviolabile, resturnandu-se toate principiele de
drept, sdruncinandu-se credinta in respectul drepturilor,
credinta care trebue pazita cu sfintenie In inimile tu-
tulor gasindu-se la temelia ori-careI organisarl de Stat.
Al doilea drept pentru Stat, de care face legea aplica-
tiune in art. 80 este ca Statul poate lua orl-ce mijloace
de paza, de control, ca nu cum-va alte persoane, fie di-
rect sa exploataze vre-un gisment de sare, fie cu oca-
siunea exploatarel unel ast-fel de mine sa extraga §i ma-
terial salin, fiind necesitate de a trece prin sare. Sta-
tul va avea dreptul sa controleze exploatarea in acest
cas. Aceasta este fart. indoiala o noua atingere a libe-
rului exercithi a dreptului proprietarului solului, este
lnsa de asemenea edictata pentru a asigura pe Stat in
contra fraudelor posibile. De indata ce primul drept,
dreptul de monopol al Statului este o atingere a liberului
exercititi al dreptului in mod firesc, mèsurile pentru ga-
rantarea acestui drept Imprumuta caracterul lor vexator
de la dreptul ce sunt chemate A, sprijineasca. Mèsura
artificiala, nefireasca, neconforma cu natura lucrurilor,
nu poate fi mentinute In viata de cat prin mèsuri de
acela§I fel, §i adese orl roadele sunt tot artificiale §i ne

www.dacoromanica.ro
 727

conforme cu cele ce ar fi putut da venitul ce s'ar des-

volta In deplina libertate.
Statul av6nd singur monopolul exploatareI pentru a
extrage sarea va avea dreptul de a primi suba extras&
de concesiunl particulare cu ocasiunea exploatareT altor
mine. Legea prevede acest cas In partea final& a arti-
colulul de care ne ocupam.
Acestea sunt drepturile care atribue §i conserva.
dreptul de monopol StatuluT, asupra exploataref gismen-
telor de sare §i sorgiutilor sarate.
Legiuitorul din 1895 a mai intins mono polul Sta-
tului asupra stirei fi «supra mineralelor care insolese
sarea, precum : carnalita, kisserita, polyhalita, §. a., in cas
ca pentru a fi ex.ploatate va fi trebuinta in prima linie
sa se exploateze un masiv de sare ordinara ce le con-
line. Trebue sa observam ca articolul nu este limitativ In
prima sa parte, enumérarea mineralelor ce face este numal
enuntiativa. Acest articol trebue decl lnteles ast-fel ca
Statui '§I reserva monopolul asupra orT-ce fel de mine-
rale de felul celor enuntate in casul indicat de lege. In
partea sa finala articolul limiteaza Insa acest drept pen-
tru Stat numal la casul cand pentru a fi exploatate acele
minerale va fi trebuinta in prima linie sa se exploateze
un masiv de sare.
Motivul intinderel monopolulul Statulul In acest cas
se explica pana la un punct. Inteadevèr conform drep-
tulul sèll de monopol, Statul singur are drept de a ex-
ploata sarea. Cu toate ca art. 80 prevede casul In care
pentru a se extrage o alta mina, va fi nevoie a se stre-
bate un masiv de sare, hotarand §i normele de proce-
dad In atare imprejurare. S'a crequt mal practic §1 poate
mal economic atat pentru exploatare cal §i pentru o
mal mare eficacitate a controlulul, sa se opreasca con-
cedarea unor ast-fel de minerale, fiind unite cu sarea.
Inteadevèr de cele mal multe orl aceste minerale en
www.dacoromanica.ro
 728

toate ca. ail pretul lor care renteaza o exploatare, se ga-

sesc In mica cantitate Intr'un imens gisment de sare,
mal cu seama la nol. Ca sa se permita exploatarea 16r
In acest cas, fara Indoiala ca. Statul ar fi stabilit con-
trolul printr'un agent, cea ce ar fi necesitat cheltuelf.
Dar controlul exercitat de un agent nu ar fi fost Wi.t
de serios Intr'o localitate unde nu s'ar fi putut lua me-
surile In contra fraudelor ce s'ar fi putut nnte, ca la
o salina. deschisa pentru exploatarea monopolulul. De
acea cu toate ca. Statul ar fi primit sarea de la conce-
siunea particulara, nu a voit a permite exploatarea ace-
lor minerale In acest cas. Poate sa mal fi fost §i Im-
prejurarea ca concesiunea urmarind exploatarea acelor
substante minerale, ar fi neglijat cu totul mesurile de
luat pentru a nu strica sarea §i a o face sail a o aduce
In stare de a nu se putea vinde §i ast-fel s'ar fi perdut
de Stat valoarea sarel extrase In acest mod. Poate sa
fi fost §i acest motiv dar In fapt, fat& de imensa §1 in-
calculabila bogatie de sare ce sta. de secole ne exploa-
tata §i 'far& valoare In subsol, acest motiv pierde din
valoare. Mara de motivul de control, mal poate fi .5.i
acela ca Statul exploatand salinele sa fie In mesura sti
obtie aceste minerale In momentul degajarel lor pentru
a pune sarea libera de dInsele In comercia. Statul pu-
tend In urma sa acopere parte din cheltuelile obtinereI
sareI libere, cu pretul obtinut pe acele minerale.
Am stabilit carI sunt drepturile Statulul §i carl sunt
mijloacele legale ale exercitiulul dreptulul sell de mo-
nopol al exploatarel, remane sa ne ocuparn de Indato-
rirele sale care decurg din exercititil acestul monopol,
orI de cate ori va exercita dreptul sea de monopol fat&
de drepturl streine ce va paralisa exercitiul dreptulul
WI de monopol. Vom trata aceasta ' cestiune, cautand
sa ne dam seama de drepturile proprietarulul solulul

www.dacoromanica.ro
 729

fat& de Stat, exercitand dreptul WI de inonopol al ex-

. ploatarel pe o mo§ie particulara.
A treia intrebare. Cart sunt drepturile proprieta-
rulut solului in care se gäsepte sare fart de Slat, exerci-
tänd dreptul sai de monopol al exploaffiret saret? Pen-
tru o mal metodica expunere a cestiuneI vorn grupa
clesvoltarea noastra Imprejurul mal multor principil do-
minante, care toate Impreuna ne vor da elementele r6s-
punsulul nostru. Din desvoltarea ce am dat principielor,
cart alcatuesc dreptul Statulul de monopol al exploata-
rel sarei, am putut vedea ca dreptul de monopol se com-
pune dintr'un drept positiv, afirmativ de drepturl In fa-
voarea Statulul : de a exploata el singur sarea ; ca de
asemenea mal coprinde un drept negativ prohibitiv : de
a lmpedeca pe oil-cine altul de a o exploata. Primul
principiii ce se impune cercetarel noastre este acela de
a precisa bine de care din cele dou6 drepturI usand Sta-
tul, va putea proprietarul solulul In care se gase§te sa-
rea, sa se gaseasca nu numal atins, dar In a§a situa-
tiune, In cat exercitiul dreptulul de monopol sa fie pentru
Stat un isvor continufi de Imbogatire, pe and pentru
proprietarul solulul o pierdere In proportiune cu ca§ti-
gul ce l'ar putea Statul sa-1 realiseze. Far& Indoiala, ca
atat timp cat Statul nu ar usa fata de proprietarul so-
lulul In care s'ar gasi sarea, de cat de dreptul s6ti de
monopol In a§a fe! In cat sa lmpedece pur §i simplu
pe proprietarul soluluI de a nu exploata sarea pentru
a nu-1 face concurenta la vIn4are, proprietarul solulul
nu ar putea pretinde de la Stat nicI o Indemnisare, de
oare-ce, prohibitiunea fiind generala o va suferi §i pro-
prietarul solulul In care se afia sarea, ca §i orl-ce alta
persoana care ar putea salt procure sarea In conditiunl
mal avantagioase In comerciii international. Motívele
sale de plangere ar fi acelea ce le-ar putea aduce in
contra existente! monopolula Dreptul de monopol avènd

www.dacoromanica.ro
 730

tocmal de obiect a permite Statulul de a produce un

lucru de care cel mal multi ail, sail pot avea nevoe,
pentru a trage un isvor de beneficil din vin4rea acelul
obiect.
Trebue observat ca sared rèmanènd in sub-sol,
principiul de prohibitiune continut in dreptul de mono-
pol al Siatulul nu schimba starea lucrurilor. Proprieta-
rul suprafetel este numal lipsit de folosinta, de liberul
exercitiii al dreptulul sèü, cea ce am vqut ca se poate
stabili in interes general. Dreptul de monopol al Statului
fag de proprietarul .3(41110 in care se gdsesce sare, para-
lisiza'nd numai liberul exerc4i4 al dreptului in interes
general; legea admilend dreptul de monopo/ in favoarea
Statului nu a recunoscut in, aceasta ipotesa niel un drept
proprietarului solului. Interesul particular sufera, este
paralisat in interes general.
Am v6Out ca Statul va putea mal intaiii sa exer-
cite dreptul ség de monopol exploatand sarea din mo-
§iele sale, impedecand pe orl-ce alta persoana a exploata
sare de pe vre-o mo§ie. Se poate ins& ca Statul sa voiasca
sail sa fie nevoit a exploata sarea in virtutea dreptulur
séii de monopol din subsolul unel mo§il particulare,.
In aceasta ipotesa r6mane sa ne intrebam carl sunt drep-
turile proprietarulul solulul fata de Stat, usand de drep-
tul séil de monopol, §i ca consecintà, carl sunt indato-
rirele Statului fat& de proprietarul soluluf din care ex-
trage sarea. Am tinut sa facem aceasta deosebire in cele
douè situatiunl ale exercitiuluf dreptulul de monopol al
Statulul, pentru a se §ti ca tot cea ce vom 4ice despre
drepturile proprietarulul solulul se raporta numal la
aceasta a doua ipotesa In care Statul exploateaza sarea
din solul until proprietar particular.
Am véslut ca legiuitorul de la 1.895 a acordat Sta-
tulul dreptul de monopol al exploatarel sarel, urmeaza
sa ne ocupam acuma de drepturile §i raporturile de
www.dacoromanica.ro
 731

drepturl asupra sarel. Legea minelor nu recunoaste Sta-

tulul de cat monopolul exploataref, in nicI unul din ar-
ticolele sale speciale referitoare la sare nu atribue cul-va
proprietatea sarel. Al douilea principiii de care trebue
decl sa ne ocupam, este de a sci cut a atribuit sail re-
cunoscut legea minelor proprietatea asupra sarel ?
Ne avAnd in lege vre-o dispositiune speciala la sare
scim pe de alta parte, ca din punctul de vedere al proprie-
tatel asupra minelor diferitele legislatiunl ati admis fata de
mine unul din cele trel sisteme : al domenialitet drep-
tului regalian saU accesiunef ; cunoscènd de asemenea ca
legea minelor a adoptat sistemul accesiunel Cu oare-carl
restrictiuni a liberulul exercititi : atribuind proprietarulul
suprafeteT, proprietatea mine! cu dreptul pentru Stat de
a interveni In unele casurl in interes general ; vom putea
u§or sa ne dam seama daca fata de sare putem fi in-
drituitr sa admitem, ca raporturile de drep turf ar fi fost
schimbate §i ca proprietarul suprafetel, proprietar al tu-
tulor minelor din sub-solul sèd, ar fi incetat O. mal fie
proprietar §i al sarel numar prin imprejurarea, ca legea
minelor ar fi conservat neatins dreptul de monopol al
exploatarel In favoarea Statulul.
Prima ipolesei. Legea minelor ar fi admis fat& de
sare sistemul regalian, considerand mina de sare ca res
nullius. Aceasta prima ipotesa trebue inlaturata Intea-
devér, dupa principiele dreptulul in acest sistem, mina,
ca res nullius, devine proprietatea descoperitoruluf, pri-
muluI ocupant. In casul nostru, Statul av6nd singur drep-
tul de a exploata, de a cauta decl sare, aceasta ipotesa
este inadmisibila, nu se poate concepe un res nullius pe
care nicl un particular nu ar putea sa o ocupe, nu ar
putea sa o exploateze. Ar fi unicul cas greti de admis,
fara precedent in vre-o legislatie in care un res nullius
nicl o data nu ar putea fi ocupat de vre-un particular,
ci numal de Stat. Dar nu este numaI atat, Statul nu
www.dacoromanica.ro
 732

numal ca ar putea sa ocupe sarea ca un lucru

stapan, dar In virtu tea dreptulul sèfi de monopol, ar
putea el singur sa caute, sa ocupe, sarea din mosia orl-
carul proprietar, oprind pe acel proprietar sa ocupe sa.
exploateze el sarea asupra unul lucru ce s'ar admite In
lege ca nu ar avea stapan. Enuntarea acestor principil
este suficienta pentru a Inlatura din disci] tiune aceasta
ipotesa.
A doua ipotesd Sarea ar face parte din domeniul
Statului. Statul ar exploata sarea In calitate de proprie-
tar al sarel. Trebue sa spunem ca niel aceasta, a doua
ipo tesa nu este mal fondata, este imposibila de admis ;
fat& de trecutul istoric al dreptuluI nostru de care ne
am ocnpat si car' ne Invedereaza car' aU fost principiele
de drept ce In timp de veacurl, pastrate cu sfintenie In
adancul inimel poporuluI ca si sentimentul originel noastre,
aU carmuit de pe vremurl raporturile de drepturl asupra
sarel ; fata de legiuirile i regulamentele speciale asupra
Wei In vigoare In momentul alcatuirel i votare! legel ;
fata de principiele admise si de textul precis al legeT,
care nu acorda Statulul alt drept de cat sitnplu monopol
al exploatareI sarel.
A treia ipotescl. Legea minelor nu a inovat asupra
trecutulul istoric al dreptulul, conservand sistemul acce-
siunel In cea ce priveste proprietatea minelor In general
din subsol si nefaand nicl o deosebire lute cele-l'alte
mine si sare ; sarea ca i cele-l'alte mine din subsol a-
partin proprietarului suprafetel cu restrictiunile legale adu-
se liberulul exercitiù al dreptulul In interes general, printre
acestea, dreptul de monopol al exploatarel conservat
In favoarea Statulul.
In sprijinul acestel ipotese invocam intreg studiii ce
am facut asupra trecutulul istoric al dreptulul, invocam
principiele admise de propuitoril i sustinatoril legel mi-
nelor din care se dovedeste ca legiuitoril de la 1895 nu
www.dacoromanica.ro
 733

aft avut intentiunea de a inova asupra trecutulul istorio,

invocam In sprijinul nostru textul §i litera liege!, care In
art. 79 dupa cum am vé4ut ne da §i un exempla In care
legea minelor de Indata ce a constatat ca dreptul de
monopol al StatuluI a§a dupa cum fusese conservat de
lege nu mal avea ratiune de a exista In afara, din li-
mitele exercitiulul WI normal, recunoa§te deplinul drept
de proprietate al proprietarulul suprafetel asupra sarel.
Trirnitem §i la cele çlise de nol mal sus In cea ce
se refera la stabilirea dreptulul StatuluI asupra sarel, in-
vocam In favoarea noastra conclusiunea &ease& ce se
va degagia din studierea motivelor neserioase, anti-isto-
rice a dreptulul §i anti-juridice invocate In sprijinul
rerel contrarie, care contesta dreptul de proprietate asu-
pra sax el proprietarulul suprafetel §i de care ne vom o-
cupa In anexul final al studiulul nostru.
Al doilea principia consacrat de legea minelor din
1895 este deci, ctí legea a recunoscut ca fi in trecutztl le-
gislafiunet noastre pe pro prietarul supra 'eta de proprietar
al saref coprinse in subsolul , in apele mqief sale, cu
reserva dreptului Statului de monopol al exploataret Orel.
Proprietarul suprafetel fiind recunoscut de lege ca
proprietar al sarel din subsol, cea ce credem ea nu se
poate contesta In mod serios, r6mane acuma sa stabilim
raporturile reciproce dintre Stat, exercitand dreptul
de monopol §1 proprietarul suprafetel In subsolul careia
exista sarea. In legea minelor din 1.895 nu exista vre-
un text de lege care sa reglementeze aceste raporturI de
drept. Din tacerea legel nu s'ar putea oare deduce cu
oare-carI aparente de adev6r, ca acele raporturl de drept
nu ar exista, cu toate ca Statul nu are de cat monopolul
exploatarel §i cu toate ca. proprietarul suprafetel este
considerat ca proprietar al sarel ? Ast-fel Statul nu s'ar
psi In aceia§I situatiune ca §1 un tertid exploatator §i
descoperitor al unel mine, caruia legea prevede ca i se
www.dacoromanica.ro
 734

poate conceda mina In cas de neputinta saii nevointa a

proprietarulul suprafetel de a o exploata.
Situatiunile ne fiind identice, Statul nu ar fi dator
a plati proprietarulul suprafetel, dreptul sèii de dijma
ca §i in trecut? Am aratat mal sus ocupandu-ne de a
doua intrebare ce am formulat asupra drepturilor Sta-
tulul ca fata de proprietarul suprafetef, ambele situa-
tiunI sunt identice. In ambele casurl liberul exercithi al
dreptulul de exploatare este limitat in interes general.
In primul cas iiind vorba de sare obstacolul este legal,
monopolul Statulul, in cel de al doilea, impedecare de
fapt al neputintel saU nevointel proprietarulul suprafetel
de a exploata. In cel de al doilea cas, fiind vorba de
mine In general legea a prevNut casul hotarind modul
In care proprietarul va lua partea sa din beneficia.
S'ar putea oare sustine ca ar fi un motiv legal, un
motiv de principia de drept, care In primul cas sa ho-
tarasca In alt-fel, ca atuncl cand proprietarul suprafetel
s'ar gasi oprit de la lege de a exploata o mina ce-1
apartine, §i atuncl cand Statul saii alta persoana In nu-
mele sèü ar veni sa exploateze acea mina in speta noastra
sarea, sa poata O. o exploateze fara sa acorde proprie-
tarulul dreptul sèii la beneficiul acestel exploatarl ? Aceasta
nu o credem, pentru mal multe motive. Mal Intaiii in-
vocara trecutul istoric In aceasta privinta. Aceasta si-
tuatiune in care se gasea In ambele casurl proprietarut
suprafetel a atras dupa vremurl atentia legiuitorilor tare! ;
gasim ast-fel o analogie perfecta In ceea ce prive§te drep-
turile proprietarului suprafetel In amèndou6 situatiunile,
aratate de nol, In Regulamentele Organice ale Munteniel
(art. 1.27 §i 179) §i Moldovel (art. 165) (v. p. 392 §i
urm., 431 §i urm., 477 §i 480) ; fie ca Statul exploa-
teaza sarea In virtutea dreptulul sla de monopol, fie ca
un al treilea exploateaza o alt-fel de mina In cas de
nevointa salí neputinta a proprietarulul suprafetel de a
www.dacoromanica.ro
 735

exploata acea mina.; proprietarul are acelea§I drepturl,

va primi dijrna sa legiuita a qecea parte din beneficiul
net al exploatarel. Legea In ceea ce prive§te sarea ho-
Wand normele calcululul acestul beneficiti net pentru
a evita contestatiunI posibile dintre Stat §i particular!.
Principiù legel fiind identic gasim o analogie perfecta
de situatiunl, ni§te Indatorirl §i drepturf egale In am-
bele casurl, care se traduc In fapt pentru proprietarul
suprafetel de a primi In ambele casurl legale de limi-
tare a liberulul exercititi a dreptulul sètr de exploatare,
aceea§1 dijma din produsele extrase.
Aceasta fiind starea legislatiunel noastre In momentul
votarel legel minelor, nu putem numaT din tacerea legel
sa ajungem sa confiscam, sa declaram privat pe pro-
prietarul suprafetel de drepturile sale consfratite de Or-
ganicescele Regulamenturl, recnnoscute de Codul Civil,
declarate sacre §i inviolabile de Constitutiune.
Fara a invoca In sprijinul nostru starea legiuirel
In momentul votarel legeI, numai bazatl pe principiele
fundamentale ale legilor Statulul nostru, vom putea cu
uprinta sa demonstram, ea in mod logic trebue sa
ajungem la aceea§1 conclusiune de Indata ce respectam,
iar nu nesocotim principiele dreptulul nostru. Inteadevèr
Statul In virtutea dreptulul sèil de monopol va putea
exploata sarea din subsolul unef mo§il particulare, acesta
este un punct de drept constant. Statul va putea ex-
ploata, acest drept II confera simplul s6i1 drept de mo-
nopol. Va putea Insa Statul sa'§I Insupasca farä niel
un drept materialul salin? Aceasta este cu totul alta
cestiune. Nu a fost reglementat de legea minelor. Mo-
tivul l'am aratat deja, legea minelor a reservat acest
punct legilor speciale, care reglementeaza exercitiul drep-
tuluI de monopol. Cestiunea platel partel de beneficiil
proprietarulul suprafetel, .fiind o cestiune de administratie,
de Indata ce singurul principitl admis- §i recunoscut,

www.dacoromanica.ro
 736

era tot vechift principiti de drept, un simplu drept de

monopol In favoarea Statulul. Statul datoreaza decl dij-
ma cuvenita proprietarilor suprafetel din sub-solul, careia
extrage sare conform Regulamentelor Organice, §i adl In
vigoare asupra acestuI punct. Ar putea oare Statul sa
caute pe o cale laturalnica sa se sustraga de la obliga-
tiunea legala de a plat dijma ? Nu credem aceasta, orl-ce
mijloace ar Incerca ar fi zadarnice, Incercarea ar fi In
contra legilor, In contra principielor fundamentale de
drept ce Statul ca §1 orl-care altul trebue sa respecte,
§1 In cas de violare ioate fi chemat la réspundere. Nu
ar putea de cat edictand legl ce ar nesocoti vechia tra-
ditie a dreptuluf de mal multe orl seculara, violand prin-
cipiele cele mal elementare de drept §i echitate, sfara-
mand credinta in dreptul de proprietate, declarat sacru
§i inviolabil ; drept de care trebue sa ne ferim de a ne
atinge, gasindu-1 la temelia orI-carel formatiunl de Stat,
la nol ca atat mal mult principiele dreptulul de pro-
prietate, ast-fel cum ail fost exercitate la nol In tara,
de la oblr§ia Intemeierel noastre de Stat, fiind dovada
cea ma' singura a originel noastre romane.
Statul nu ar putea nicl expropria pe proprietarul de
mo§il cu ocne de suprafata terenulul necesara exploa-
ocnel, c6, ast-fel devenind proprietar al suprafetel,
sà devie In virtutea principiulul accesiunel proprietar al
sare!, §i ast-fel sa nu mal aiba a plati dijma de sare.
De asemenea nu ar putea expropria pe proprietarul su-
prafetel numal de gismentele de sare independent de su-
prafata, fie ca ar avea sail nu nevoe de o portiune din
suprafata pentru a extrage sarea. Motivul '1 cunoa§tem,
l'am enuntat deja ; legislatiunea noastra prin constitu-
tiunea ce avem, opre§te ca cine-va sa fie expropriat de
dreptul WI de proprietate nu vorbim de limitarea
exercitiulul dreptulul In afar& de casurile indicate Kin
art. 19, §i printre care nu figureaza exploatarea minelor

www.dacoromanica.ro
 J37

in general, nicl a sarel in special. Fall de cele ce am

(Jis al treilea principíú este : nu se mat poate contesta
dreptul de proprietate a unuf proprietar de mo)sif, asupra
supraletei mo$iei, asupra subsolului i asupra tutulor mi-
nelor coprinse din care lace parte $i sarea. Prin urmare
Statul nu ar pu tea expropria pe proprietarul de mo§iI
niel de suprafata mo§iel dupa cum nu l'ar putea expro-
propria de sarea din sub-solul independent de suprafata
chiar in casal in care ar putea exploata sarea fara a
ocupa vre-o portiune din suprafata, de oare-ce motivul
este idenlic : Nu se poate expropria cine-va de dreptul
sell de proprietate, de cat in casurile art. 19 din Consti-
tutiune care sunt strict limitative.
Dar mal mult ori-ce expropriere chiar acele inr
trAnd in casurile prevqute de art. 19 din Constituliune,
nu se poate face de Stat tu dauna proprietarilor parti-
cularilor fara vre-o despagubire, ci fie-care proprietor
expropriat va primi in schimb o dreapta indemnisare.
A hotart In alt-fel ar fi de a comite o indoita violare a
principielor de drept §i a unul text expres din Consti-
tutiune.
In ceea-ce prive§te cestiunea noastra, chiar daca am
avea un text In Constitutiune copiat din legislatiunea
austriaca, care nu ar fi limitat casueile de expropriere ;
dreapta indemnisare fata de o mina ce se deschide, nu
se poate evalua d'inainte. Ort-ce evaluare anterioara nu
ar fi dreapta, fie pentru una fie pentru cea-l'alta din
partl. Suma ce s'ar acorda odata pentru tot-d'auna ar
fi nedreapla pentru exploatator dacà mina nu ar renta
fie din causa insuficientet materlI de extras, fie din causa
cheltuelilor de extractiune §i exploatare neprevqute ; din
contra suma ar fi nedreapta pentru proprietarul solulul
daca mina ar fi de o bogatie imensa in gall de preve-
derile posibile in momentul exproprieret, sat cheltuelile
de exploatare ar fi miuime. De aceia chiar daca in
48
www.dacoromanica.ro
 738

constitutiune am avea un art. 1.9, ce Insa nu avem, care

sa dea drept Statului de a expropria pe proprietarul so-
lulul, fie de terenul mo§iel sale atribuindu-§I proprietatea
pentru a exploata sarea in calitate de proprietar al el,
fie de a expropria pe proprietarul solulul numal de pro-
prietatea sarel, In ambele casuri nu s'ar putea expropria
proprietarul solulul, de cat dandu-i-se conform ace1uia§1
art. 19, dreapta indemnisare, care in speta pentru a fi
dreapta pentru ambele partl urmeaza sa fie In propor-
tiune cu sarea extrasa, ceca-ce revine a 4 ice ca ar urma
sa se acorde proprietarului o parte din beneficial exploa-
tare', adica dijma din produsul exploatarel.
Daca pe langa aceste consideratiunl mal lineal seama
ca decaderile de drepturi sunt de stricta interpretare,
dar mal malt nu se pot aplica prin analogie, nicl pre-
supune in lipsa unul text formal ce am constatat a nu
exista;. putem sa sustinem Mt teama de a pu tea fi con-
traçli§I in mod serios ca proprietaril suprafetel aft con-
tinuat §i continua sa se bucure de acelea§I drepturl fata
de sarea coprinsa In sol.
Al patrulea principia considerat de lege este deci
ea : Pro prietarii sunt considera fi de lege ca proprietari ai
Ord din sub-sol, fag insei de dreptul de monopol al ex-
ploatarei recunoscut Stutului, ei nu aft liberul exercilia
al dreptului de a exploata ei sarea ; Statul va avea sin-
gur dreptul de a o exploata, in limitele dreptului s'ea de
monopol $i cu respectarea dreptului de proprietate a pro-
prietaruluf supra Aid, fiind obligat a plä ti di/ ma din sa-
rea extrasei in conformitate cu disposigunile organicep
celor Regulamenturi, feMase in vigoare fi ap asupra
acestui punct. In acest sens parerea sustinuta de D-1 Fi.
Diana, Inspectora! S alinelor, (v. p. 624) in anul 1897,
doul ant dupa votarea §i promulgarea legit' minelor.
Cel putin pana la aceasta data nu se poate contesta ca
aceasta era §i parerea Administratiunil Regid l Monopo-
www.dacoromanica.ro
 739

lurilor Statulul, al carel Inspector era la acea epoca D-1

Fi. Dianu. Vom vedea In urma carl aii fost Imprejurarile
§i motivele carl ají fost de natura a schimba : parerea
Statulul asupra drepturilor sale gi principiele de drept
de mal multe orI seculare asupra sarel la no! In tara.
Ne-am ocupat pana aci de drepturile Statulul, tu
urma de drepturile proprietarulul suprafetel §i Indato-
ririle Statulul, rèmane sa çlicem cate-va cuvinte §1 asu-
pra lndatoririlor acestuia din urma, vom cauta sa pu-
nem In evidenta al cincelea principtii consacrat de legea
minelor. In lege vedem iaragl, ca asupra acestul punct
legea tace, niel un articol care dupa exemplul art. 127
Reg. Org. al Munteniel saii art. 165 Reg. Org. al Mol-
doveI sa fi reglementat obligatiunea proprietarulul supra-
fetel de a suferi atingerea liberulul exercitiii al dreptu-
tulul de proprietate asupra sarel din sub-solul, gi asupra
suprafetel mo§iel sale. Legea In art. 2 al. 4 gi In art.
77, acorda dreptul de monopol al exploatarel sarel Sta-
tulul, dar asupra reglementarel exercitiulul acestul drept,
limitele dreptuluf, carI vor hotarl §i marginele Indatori-
rel proprietarulul suprafetel niel un euvènt.
Legea In aceasta privinta nu face de cat o decla-
rare de principil. Trebue oare In lipsa de texte precise
sa ne raportam la principiele gi textele referitoare la
mine in general, saft pentru limita Indatorirel proprie-
tarulul suprafetel §i exercitiulul acestul drept din partea
Statulul, suntem tinutl sa ne referim la principiele, re-
gulamentele, gi legile speciale asupra sarel care ad toc-
mal de obiect de a statua asupra exercitiului dreptulul
consfintit de lege Statulul, dé a organisa §i reglementa
exploatarea monopolului sarel: hotarand ca consecinta §1
Indatorirele proprietarulul suprafeteI.
S, tim ea proprietarul solulul este proprietar al su-
prafetel gi al sareI coprinse In sub-sol. In oca ce pri-
vegte sarea fata de dreptul de monopol al exploatarel
www.dacoromanica.ro
 740

reservat Statulul, reiese prima §i principaIa Indatorire

a proprietarulul solulul de a permite exploatarea sarel
din subsol StatuluI. Statul va exploata aceastA sare In
limitele dreptulul sn, va Intrebuinta pentru extragerea
stirel mijloacele ce §tiinta rainier& li va pune la dispo-
sitiune. Limita dreptulul Statulul va fi numal, de a nu
abusa de dreptul sü, trebuind sA ja mijloacele necesare
de a extrage sarea, iar nu de a distruge o avutie ce
nu-I apartine, ci are numal dreptul sa o exploateze In
interes general. Trebue bine observat ca numal In li-
mita aceasta, dreptul proprietarulul este paralisat, drep-
tut. proprietarulul nu este distrus, exercitiul numal al
dreptulul proprietaruluI este incredintat Statulul la in-
teres general, proprietarul solului putènd interveni §i la
vreme, constrAnge pe Stat de a usa de dreptul sèü In
limitele sale §1 de a lua toate mèsurile ca aceasta un-
tie sa fie exploatatà, iar nu distrus& far& nicl un profit.
Un corolar al acestel Indatorirl principale a proprieta-
rulul solulul, este acea de a nu face nicl un act care
ar putea Impedeca liberul exercitiii al exploatarel shrel
saü pereclita aceast& exploatare.
Din aceste puncte de vedere, situatiunea proprieta-
ruluI unel mo§il din solul careia se exploateaz& sare,
este identicA cu acea a unul proprietar, care s'ar
In fala unel concesiunI acordate de Stat, In casurile pre-
vOute de lege pentru exploatarea altor mine.
Pentru a face posibila exploatarea ori carer fel de
mine (art. 45 §i urrn. al leget) legea prevede dreptul
pentru concesionar, ori care ar fi el de a ocupa o por-
tiune din suprafata mo§iel, din subsolul ctireia a obtinut
vre-o concesiune. Indatorirea pentru proprietarul supra-
feleI de a lasa In posesiunea .concesionarului Intinderea
necesara, este prevOut& de lege In cea ce prive§te mi-
nele In general, legea dap& cum am vëçlut stabile§te
prin art. 55 modul de despagubire al proprietarulul su-
www.dacoromanica.ro
 741

prafetel. Trebue bine observat ca aceasta Indatorire este

accesorie, este ca o consecin la legala a primel obliga-
tiunl de a permite exploatarea mine!. Aceasta Indatorire
va fi in raport cu trebuintele exploatarel put6nd varia
la infinit dupà Intinderea §i felul gismentulul §i dupa
trebuintele mal marI sall mal micl de a avea acces la
mina concedata, putènd varia §i dupa mijloacele intre-
buintate in exploatare.
Limita dreptulul de a ocupa vre-o intindere din su-
pra fata este : trebuinta exploatareI; aceasta indatorire nu
are alt motiv legal de existenta, puténd chiar sa dispara
atuncl, cand pentru a exploata vre-un gisment, s'ar putea
dobindi acces la mina t'ara de a ocupa vre-o portiune
din suprafata. Aceasta ipotesa, cu toate ca. e greti de admis,
trebue sa §tim ca se poate intampla In unele casurl spe-
ciale, atuncl cand exploatarea unel mine inceputa intr'un
perimetru s'ar putea continua prin galeril subterane in
perimetru vecin, t'ara a mal fi nevoe ca concesionarul sa
mal deschida la suprafata perimetrulul vecin, noul puturl
de extractiune, saii vre-o lucrare In folosul exploatarel
la supra*. In acest cas cu totul special de fapt, obli-
gatiunea accesorie a proprietarulul suprafetel de a lasa
in folosinta concesionarulul o intindere de teren nu se
na§te, nu se va na§te pentru el nicl dreptul de despa-
gubire accesorie preve4ut de art. 55 din legea minelor.
O nona dovada ca principiul pe care se reazima aceasta
Indatorire accesorie de a preda terenul din suprafata nu
este alt, de cát trebuinta de fapt de a se dobindi acces
de mina. Aceasta indatorire este cu totul indepedenta
de prima indatorire de a permite exploatarea mine!, fara
de care indatorire pentru proprietarul solulul nu se poate
concepe vre-o exploatare a unel mine de catre o alta
persoana afara de dinsul; pe cand am v6çlut ca inda-
torirea accesorie de a suferi ocuparea timporala, a uneI
parll din suprafata poate sa inceteze, sail poate chiar sa

www.dacoromanica.ro
 742

nu se nasa, in cas de a putea exploata mina Mil a

mal fi nevoe de vre-o intindere din suprafata,
Am vqiut ca in lege nu gasim vre-o disposiliune ana-
loaga. in cea ce prive§te sarea, in lipsa de vre-un articol for-
mal suntem oare autorisall sa aplicam In urma legel minelor
principiele edictate de art. 45 §i 55 ale legel, mal intal
la obligatiunea proprietaruluf de a lasa in posesia Ad-
ministratiel Regle! monopolurilor Statulul o intindere de
teren, de asemenea, de a acorda proprietarulul supra-
fetel dreptul de despagubire acordat de art. 55 al legel ?
In cea ce prive§te prima parte a cestiunel, parerea noastra
este ca : proprietarul suprafetel este obligat de a pune
la dispositia Statulul terenul strict necesar exploatarel sa-
rel in casurile aratate mal sus, cand pentru exploatare
va fi nevoe de a se ocupa §i o intindere de teren din
suprafata, principiul este identic, isvorit din situatiunea
de fapt, din nevoia In care s'a gasa §i se gase§te Inca
in cele de mal multe orl un exploatato.r a vre-unul fel de
mineral ce se gase§te In sub-sol de a ocupa o portiune
cat de mica din suprafata de unde sa '§I crolasca cale
In sub-sol, nevoe identica §i intr'o exploatare de sare.
In cea ce prive§te, irisa a doua parte a ciestiuneI
contestan' proprietarulul suprafelel dreptul de despagu-
bire prevNut pentru mine in general de art. 55 al lege!.
Motivul nostru este, ca. In cea ce prive§te atat prima
parte a cestinnei : obligatiunea de a suferi ocuparea tim-
porala a suprafetel, cat §i cea de a doua, cestiunea des-
pagubirel ; ambele casuri sunt reglementate In mod spe-
cial de vechile arçlárainte, legi §i regulamente speciale
conservate ne atinse de traditiune §i de lege cari sunt
§i 41 in vigoare asupra sarei. Trebue O. ne reamintim
ca din cele mal vechl timpurl, and s'a infiintat mono-
polul exploatarel ocnelor in favoarea Domniel ; la inceput
pana mult mal tar4iii nu deschidea Domnia ocne, ci
proprietaril particular!, carl deschideati °cuele pe seama
www.dacoromanica.ro
 743

§i trebuintele lor §i nutnal In cas de a voi dèn§il sa

traga. profit banesc din ocne, treceaii ocnele deschise
Domniel, earl le platea de ad lnainte dijma din sarea
extrasa.
Principlele de drept admise la noi pe acele vremurI
'§I trageati origina nemijlocita din legislatiunea romana
din epoca bizantina, care nu admisese principiul despa-
gubirel terenulul ocupat ; origina carul principhl nu o
gasim de cat In legislatiunile de (kept regalian din oc-
cidentul Europel. Principiii care mult mal tarçlifi a fost
admis §i In cele-l'alte legislatiunl miniere, carl ail adoptat
In parte dreptul Statulul de a conceda minele In unele
ImprejurarI altor persoane de cat proprietarulul supra-
feteI. Gasim ast-fel aceasta cestiune reglementata In acest
mod In prima legiuire organica a tare! In Regulamentele
Organice, carI ail respectat In aceasta privinta vechia tra-
ditie a dreptulul conservata In hrisoave §i anaforale timp
de secole. (V. supra p. 412 §i urm., 436 §i urm., 477
§1 urm.)
Proprietaril de mo§il Cu ocne, nu primeat vre-o
despagubire separata pentru terenul ocupat cu lucrarea
ocnelor, dupa cum primeati proprietaril mo§ielor unde
se exploatail alt-fel de mine de catre un al treilea (art.
1.27 §i 179 Reg. Org. Munteniel §i art. 165 Reg. Org.
Moldovel). Am vèrjut aceasta cestiune In detaliii, and
ne-am ocupat de alcatuirea Regulamentelor Organice,
ne-a fost dat sa vedem pe unul din madularele Obs-
te§tel Adunar! a Munteniel, necunoscator de vechia tra-
ditie a dreptulul §i de principiele §i origina principielor
ce carmuiaii raporturile de drepturi dintre Stat §i pro-
prietarul suprafetel, sustinènd ea s'ar cuveni proprief a-
ruluI suprafetel despagubire pentru terenul ocupat. Am
constatat In* ca In urma intervenirel personale a lul
Kisseleff, rezemat pe relatil exacte §i documentele tim-
pulul asupra principielor de drept ce carmuiail rapor-

www.dacoromanica.ro
 744

turile de drepturl in lark s'a Inlalurat aceasta Were

pastrandu-se neatinsa-vechia traditie a dreptulul In aceasta
privinla, (v. supra cap. XII §i XIII, 5 3, tit. 1. pag. 356
§1 urm). Cea ce poate sa fie iertat vechiulul hoer al
tare!, nu ne mal este none" a4f, NIA de progresele imense
facute de §tiinta istorica §i juridica la nol In lar, §i de
posibilitatea ce avem de a ridica vèlul ce acopere tre-
cutul istoric al dreptulul nostru, orl de cate orl urmeaza
sä ne dam seama asupra unor principil ce '§I trag ori-
gina din vechiul nostru drept. Aceasta lmprejurare Insa,
cä .pentru a ajunge la cuno§tinta vechilor a§ezaminte
ale tare!, am fi obligatI sa consumam limp §i munca,
nu ne autorisa sa facem abstractiune de dinsele, sa le
inlaturam, sat sa claditn teoril fantastice asupra trecu-
tuluI istoric al dreptulul nostru, sa rupem fara rost fi-
rul traditiunel noastre, care este legatura cea mal sigura
ce ne leaga de trecut §1 ne permite sa intrevedem calea
in viitor pentru a urmari menirea noastra §i a ne In-
drepta Cu pa§1 sigurI catre idealul tare' noastre. Presen-
tul §i viitorul apartine Intru cat-va oamenilor §1 popoa-
relor, trecutul ins& se impune lor.
Pentru present §1 viitor se pot, conform nouilor ne-
vol §i cerinte, schimba legile §i nezamintele, pentru ire-
cut insa nu, nu putem, nu ne este permis a schimba
existenta legilor §i apzamintelor din trecut; de a le fa-
sona dupa dorinte §i cerinte pentru a justifica vre-o
schimbare In present sat viitor.
Dupa cele ce am antat mal sus §tfind ca vechile
principil, legl §i regulamente speciale asupra sarel,
fost consfintite de legea minelor, in vigoare nu suntem
autorisatI de a aplica in speta noastra dispositiunile
generale asupra minelor §i la sare. Legea minelor pu-
tea pana la un punct sa le schimbe Intru atat, cat nu
s'ar fi atins de ni§te drepturI consfintite de legile Orel,
legea Insa nu s'a atins de dinsele. Ele ail r6mas ast-fel

www.dacoromanica.ro
 745

in vigoare, sunt clicmate sa cArmuiasca §i de aci inain te

aceste raporturi de drepturi.
Proprietarii de 921,0p.i cu ocne vor fi obliga ji i de
ad inain te sa pue la disposifiunea Statului terenul nece-
sar exploateirei ocnelor, aceastd indatorire sinduW li-
mita in trebuinla de fapt a exploatitrei ; acesti proprie-
tari con forni vechilor principii de drept i azi, in vigoare
nu ari instt drept de a cere pentru aceasta indatorire
accesorie stt pretindtt vre-o platd pentru terenul din su-
pra/ata ocupat cu exploa tarea ocnelor.
Reamintim §i eu aceasta ocasiune, en toate egt ne-
am ocupat deja in studiul ce am facut asupra aleatui-
rei Regulamentului organic, de nona teorie a drepturi-
lor Statulul asupra sarel §i asupra eareia vom reveni in
anexul final, ca intreaga acea teorie care rèstoarna §i
nesocote§te principiele traditionale ale dreptului in aceasta
privinta, s'a naseut din confusiunea ce s'a facut asupra
deosebitelor drepturi §i indatorirl ale proprietarulul su-
prafetel fata de Stat, exercitand dreptul sèil de mono-
pol al exploatarei. Vom vedea ca promotorul teoril con-
trare In loe sa cante elementele cu ajutorul carora
reconstitue istoricul dreptului asupra sarel, a gasit mal
mor de a crea un drept istoric de fantasia, a nega exis-
tenta principielor ce di existat in trecut, §i pentru a
interpreta articolele din Organice§tele Regulamente, care
nu pot sa-§i alba intelesul de cal cunoseònd vechile
principii ale dreptului consacrate prin acele dispositiunl ;
sa le dea un Inteles nefiresc §1 cu totul in afara de
previsiunile §i de starea lucrurilor in trecut. Cu vointa
saU nesciinta, s'a sustinut ea dreptul de dijma al pro-
prietarulul de mo§il cu ocne, nu represinta partea de be-
neficia ce i se datora in calitatea sa de proprietar al
setret exploatata de Stat lu virtutea dreptului gil de
monopol din subsplul mo§iel sale, ci dijma se datore§te

www.dacoromanica.ro
 746

proprietarulul suprafetel ca o despagubire pentru terenul

ocupat Cu exploatarea ocnelor.
Ast-fel cand s'ar putea exploata sarea din sub-solul
vre-unel mo§il fara a se ocupa vre-o Intindere din supra-
fataceea-ce am vèqut ca se poate prin sistemul gale-
riilor subterane nu s'ar datora dijma. Pe cand no' am
vèçlut ca singurul drept ce '1 are proprietarul suprafetel
este acela de a pretinde partea sa din beneficiul exploa-
tarel ocnel, adica dijma sa din sare. Ca aceasta dijrna
se datore§te proprietaruluT suprafetel In calitatea sa de
proprietar al sarel, ceea-ce nu s'a contestat vre-o data
§i nu i se poate contesta. Ca din contra In ceea-ce pri-
ve§te Indatorirea ce o are proprietarul suprafetel de a
pune la dispositiunea StatuluT vre-o Intindere de pamint
in cas ca ea sa fie necesara exploatarel ocnel, cu deo-
sebire de ceea-ce este in cas de exploatare a vre-unel
alt-fel de mine conform principielor traditionale ale drep-
tulul In vigoare §i aqT, proprietarul suprafetel nu are niel
un drept de despagubire.
In aceia§1 ordine de idef, §i pentru aceleasl motive
invocate de nol fata de Indatorirea proprietarulul supra-
fetel de a suferi ocupatiunea timporala a une! Intinderl
din suprafata mo§iel sale, mal constatam In sarcina pro-
prietarulul suprafetel §i indatorirea de a prind terenul
sea' la finele exploatdrei ocnelor in starea in care s'ar glisi
atunci, far& sa poata cere vre-un drept de despagubire
sail pretinde, ca Statul sa-I plateasca daune pentrn stri-
caciunile causate In timpul, §i din causa exploatareT oc-
nelor terenuluT WI, In conformitate cu acelag art. 55;
de oare-ce pentru motivele invocate de no!, acest articol
din lege nu se aplica la exploatarea sarel, dupa cum nu
s'ar aplica art. 103 din lege relativ la expirarea terme-
nulul une! concesiunT. In cas de lucrarl abusive proprie-
tarul de mo§iI ca ocne, ar putea invoca In spiritul sèfi,
principiele generale In cas de daune comise.

www.dacoromanica.ro
 747

Fain. de cele aratate de no' vom formula rèspunsul

nostru la intrebarea a treia In modul urmtitor : Dupd
cum nu s'ar pilca sustine cä ar fi suficient ca o lege sti
reserve de ad inainte Statului monopolul exploatd ret vre-
unet mine, product sad fruct din mqia vre-unut proprietar
particular, gird sti-i acorde o dreaptd' indemnisare asupra
produselor, care scim cd in mower& de mine mat cu seamd
trebue sd fie calculate asupra beneficiuluf ?met mine at&
timp cat va dura exploatarea, tot ast-/el fag de legea mi-
nelor in vigoare, care nu a acordat Statulut de cat mo-
nopolul exploatdret Ord nu sun te2n inditruiti sa sustinem
legea a voit sti des fiinieze secularele drepturt ale proprie-
tarilor de nzo$it cu ocne. Proprietarit in solul cdruia va fi
sare atunct ca nd Statul va exploata sarea in virtutea drep-
tulut sè'd de monopol vor avea dreptul lor, conform ve-
chilg Red-imbue, ieg i regulamente açlt in vigoare, pen-
tru a reglementa drepturile fi raporturile de drepturt cat
bate indatoririle dintre Stat fi proprietarit de mofit
Cu ocne,
Pentru a termina acest capitol final al studiuluI
nostru referitor la dijma de sare, datoritti de Stat pro-
prietarilor de mo§il cu ocne, rémAne sà. ne mal ocupam
de trel cestiunl :
Prima cestiune : a). Cotitatea dijmel datoriti proprietarilor.
Modul de calculare. Cuantumul. Epoca din momentul
care se datoreazd. Prescripfia dreptulut de proprietate
asupra sdret i dijmet din sarea extrasd.
tim ca In ceea-ce prive§te plata dijmei datoritti pro-
prietarilor de mo§ii cu ocue, trebue sa faceta o deose-
hire Intre ocnele deschise Inainte sati dupft Regulamen-
tele Organice ale Munteniei §i Moldovef. Articolele din
aceste Regulamente sunt :
Art. 127. Reg. Or g. Muntenia Dar fiivd-cd pro-
prietarului se mine Oeciuialet din productul sdret
scoasd din mofia sa, set dobandeamd acest drept pentru
www.dacoromanica.ro
 748

cd te ocn,e se vor deschide de «un inainte, UVI in

bani, lar nuin naturd ; i ca sa se gaseasca. Inteun chip
hotarit, ceea ce i se envine pentru aceasta Ociuiala
In ball; sa se hotarasca drept lege, ca pretul hotarit
de stapanire pentru suta de oca sare la gura cruel sa
se Imparteasca In trel partY, din care dou6 partl
se socoteasca cbeltuelile scoatere/ sarel, si o parte
adev6ratul pret al sarel, din care se va da proprieta-
ruluT a Oecea parte; indestulandu-se de catre oran-
duitiT StapanireY, cand aceste ocne se vor canta pe
seama StatuluT.
lar ocnele de sare cari lucreazd astäU, f i pe câlcì
vreme vor mai lucra, nu sunt supuse la aceasta nona
legiuire, ci ait a se folosi numal ca drepturile ce le
sunt prescrise prin cele de mal Inainte documentan

Art. 165 Reg. Org. Holdovei.

lar pentru ?únele de sare ce s'ar deschide de cdtre

Oatrmuire pe mofia vre-unui proprietar,. geciuiala se
va pldti pururea in bard, lar nu in naturd. i pentru
a se hotarl cu chip lamurit analogia acestel
In banY, se legiueste ca : pretul hotarit de catre ocar-
muire pentru suta de oca de sare pe local scoaterel
el, sa. se Imparte In tre/ partl, din cae, dou6 se vor
socoti ca o despagubire cheltuelelor urmate ca des-
chiderea gropel i scoaterea sarel In toata vremea,
rea l'alta a treia parte va Inchipui adevdrata valoare
a sareY, din care Ocarmuirea va plati proprietarulul
4eciuia1a in banY sti infelege 1usd cd aceste
legiuiri nu se ating nici de cdt de ocnele care se afta.

Asupra acestel cestiuni gAsitn urmatorul pasagiti in

lucrarea d-lul FI. Diana, asupra Salinelor
Pag. 91.Exploatatiunea i vinderea stirel constitue
un monopol al Statultg din vechime.
.Regulamentul Organic din 1831, a consacrat acest
drept i printrInsul se reguleaza cä pentru salinele
aflate atuncl In exploatare, sa se mentina vechile In-

www.dacoromanica.ro
 749

voielY cu proprietarif solulul, adica o plata neinsem-

nata In banr saa in naturd, iar pentru viitor s'a le-
giuit time darea in banY, fixandu-se In proportiune
de a treY4ecea parte din produsul vingThrel sarel.

Asupra acestul punct nu poate sa existe nicI o In-

doiala, textele ambelor Regulamente sunt categorice. Pen-
tru ocnele ce se exploatail in momentul votarel Regula-
mentulul Organic, dijma urmeaza a se plati conform
vechilor drepturI continute dupa cum §tim In hrisoavele
domne§1.1. In studiul nostru am analisat documentele
celor trel ocne deschise in Muntenia §i ale ocnel din
Moldova. In ceea ce prive§te Moldova o observatie de
facut: disposiliunea transitorie din Regulamen tul Organic
nu'§I poate gasi aplicare pentru trecut dupa cum am
aratat la limp de oare ce in trecut in timp de secole
singura °ma ce se exploata era deschisa pe mo§ia dom-
neasca Ocnele lu apropierea vechilor ocne exploatate la
inceput de Trotu§enI. Trebue tuà sa facem o deosebire
Intre ocnele deschise lnainte saù dup. Regulamentul Or-
ganic in Muntenia. Asupra acestul punct gasim date pre-
tioase ce nu se pot contesta In lucrarea d-lul FI. Dianu,
(v. p. 611 §i urm.).
1) Salina Sltinic. Ocnele actuale s'ati deschis In anul
1870; pana la acea data, aceasta mina era formata din
douè vecht exploatatiunl, cunoscute sub numele de Ocna
din deal §i Ocna din vale §i care comunicati In tre ele
printr'un tunel la basa. La aceasta datà deschts
galeriile actuale de exploatare in numòr de patru, acum
galeriele mine! sunt cu total isolate de vechile ocne.
*Lim ca la noul sistem de exploatare ocna propriti 4isà
se compune din galeriile de exploatare pe cand puturile
sunt lnlocuite prin galeril de extractiune.
Pentru ocna Slanic Statul este dect obligat a plati
proprielarulut mo§iel : Eforief Spitalelor Civile dij ma sarel
'Anti la anul 1870 in confortnitate cu vechile documen-
www.dacoromanica.ro
 750

turl adicã dijma din çlece bolovanl unul,

din venitul brut al ocnel. Trimitem la cele aratate de
nol p. 549 §i urm. de la acea data dijma urmeaza a se
calcula conform art. 1.27 din Reg. Organic. Modul de
calculare este atat de ciar aratat, In cat numal credem
util sa mal Insistam. Dijma de a trel-(ilecea parte se cal-
culeaza asupra pretulul fixat de Stat la gura ocnel pentru
suta de oca din toata sarea extrasit din ocna.
Salina Do/lana. Aceasta °ata a fost deschisa In
anul 1865 pe un teren cumpèrat de Stat de la proprie-
taril vecinl mo§iel Statulul Telega, fosta a Manastirel
Marginenl, pe care fusese deschise vechile ocne de la
Telega a caror exploatare a fost cu totul abandonata
de Stat in anul 1.872, -(v. p. 611 §i 624). Nu avem sa
ne ocuparn de ocnele parasite de la Telega, In ceea ce
prive§te ocnele de la Doftana trebue sa aratam ca pana
la anu11.890 ocnele ce se exploatail erati deschise pe tere-
nul cump6rat de Stat de la proprietaril vecinl cu mo§ia
Statulul, la acea data Statul a deschis nonl ocne adica
noul galeril de exploatare In mo§ia vecina a unor pro-
prietarl particularl.
. Statul datoreaza dijma proprietarilor particular' ve-
cint cu terenul cump6rat de Stat §i pe care eratl des-
chise vechile exploatart cu Incepere de la anul 1.890 In
conformitate cu art. 1.27 Regulamentul Organic.
Salina Ocnele Mari. In aceasta salina s'a introdus
pentru prima oara nona metoada de exploatare prin gap!
§i galerit, In anul 1846 cand s'a Inceput deschiderea ga-
leril vechl ale mine' actuale, (v. p. 610). De la aceasta
data decl se datoreaza proprietarilor solulul dijma cal-
culata §i prevNuta In conformitate cu textul mal sus
citat.
Salina Tärgu-Ocna. Actuala mina a fost deschisa
In anu11870, (v. p. 610). Fiind lnsa deschisa tot pe mo-
sia Statulul Ocna, Statul nu va avea sa plateasca dijma

www.dacoromanica.ro
 751

din sare. Aceasta dijma Statul nu va fi obligat sa o pla-

teasca din aceasta ocna de cat In casul cand aceasta
mo§ie ar Inceta sa mat fie mo§ie a Statului, ar deveni
proprietate particulara. (v. p. 263).
Statul pana la anul 1897 platea dij ma proprietarilor
de mo§iI cu ocne. Statul recuno§tea aceasta indatorire
In principiti ; cotitatea Ins& a dijmel platite de Stat era
inferioara, nu era In conformitate cu dispositiunile art.
1.27 din Regulamentul Organic. Diferitil proprietarl de
mo§il cu ocne ail intentat Statulul procese pentru a o-
bliga pe Stat sa le plateasca dijma conform drepturilor
lor. Gasim asupra acestut punct In lucrarea d-lul Fi.
Dianu, din 1897, p. 6. urmatoarele :
V. p. 609. AdAogAm cA terenurile pe care se aflA des-
chise minele actuale, sunt parte proprietatea Statului
precum Urgu-Ocna §i Doftana, lar la Ocnele-Mari se pIA-
te§te un embatic anual la diverfl proprietari pentru lo-
curile ocupate de sank §i la SlAnic de asemenea se
plAte0e o dare In bani Eforiei Spitalelor Civile.

Ceea ce trebne sa retinem, este ca. Regia Monopo-

lurilor Statulul platea o suma de haul din sarea extrasa
proprietarilor de mo§il cu ocne pana la 1897 data lu-
crare! d-luI Diann, prin urmare doul anl dupa promul-
garel el. Causa platel, motivul legal al acestel indatorirl
a Statulul, precum §i principiul, dreptul proprietarilor
de mo§il cu ocne '1 cunoa§tem. Calificarea de embatic
ce sa dil. dijmel de sare de catre d-1 Fi. Dianu se poate
explica §i nu poate servi de obiectfune. D-sa nu s'a
ocupat de principiele dreptuluI asupra acestel cestiunl,
niel intentia d-sale nu pare sa fi fost de a caracterisa
dreptul In sine.
Lucrarea D-lul Dianu desavlr§ita din punct de ve-
dere technic §i economic al exploatarel salinelor, nu s'a
ocupat de principiele de drept de partea juridic& a ces-

www.dacoromanica.ro
 752

tiunel, pe care nu a atins'o de cAt la mod cu totul in-

cidental. Constatarile insa de fapt ce gOsim sunt pre-
tioase, le invocam deer In sprijinul pOrerel noastre. De
alt mintrelea numele ce s'ar fi acordat dreptulul chiar
de catre un scriitor care s'ar fi ocupat In special de
cestiunea juridic& nu poate schimba natura dreptulul
In sine, acesta este elementar. Cea ce ne interesean
este de a constata faptul cä dreptul a fost' recunocut
de Stat, §i In aceast& privinta nu mal p'oate si re-male
vre-o
b) Prescriptiunea dreptulur de propriefate asupra Orel 0
dijmeT din sarea extrasà. In cea ce prive0e prescripliu-
iìea safacem deosebirea fondamentala : de o
parte Intre dreptul de proprietate a proprietarulul solu-
lui sarel §i Intre dreptul sèii de a cere dijma din
sarea extras& de Stat In virtutea dreptulul de monopol
al exploatarer; iar de anti parte Intre principiele ce
constituesc dreptul de monopol al Statulul. Am consta-
tat inal sus ca acest drept de monopol contine In sine
un principiu activ acela de a permite Statulul exploa-
tarea sarer, §i un principiii prohibitiv de a Impedeca
pe un altul, fie chiar proprietarul sOrel, de a exploata
sarea. Pentru a degaja principiele In materie de pres-
cripliune a drepturilor, trebue sO tinem seama de aceste
deosebirl de oare-ce numal de la a lor exacta obser-
vare §i aplicatiune depinde solutiunea acester cestiunI
pure de drept.
Pentru a lainuri §i maI bine aceasta cestiune, §i
pentru a evita vre-o confusiune posibilA, NOM face o
spel,O asupra cOreia vom aplica principiele de drept in-
discutabile asupra materiel.
Prin lege se acordA Statulul dreptul de monopol al
exploatdrel, pentru a simplifica cestiunea, vom lua fata.
de Stat pe un singur proprietar al vre-unel mo§il
sare. Statul avènd o mo§ie cu sare are dreptul In vir-
www.dacoromanica.ro
 753

tutea dreptului s'éti' de monopol de a deschide ocna §1

a exploata .sare. Statul insa are tot de odata dreptul
de a impedeca pe ori cine din tara de a exploata sare;
prin urmare proprietarul de mo§ii cu ocne, nu va putea
nicT el la rAndul sè'il sti exploateze sarea, liberul exer-
citiii al dreptulul sal este paralisat prin acordarea mo-
nopolului StatuluT.
SA presupunem ca Statul ar continua sa exploateze
numal salina sa limp de peste 30 anT Wà sa aiba nevoe
de a usa de dreptul ce'l are asemenea, de a putea des-
chide ocna pe mo§ia proprietarulul particular, sail mal
bine 4is de a exploata sarea din moia acestuT proprietae.
In aceasta ipotesa s'ar putea oare preLinde ca prescriptia
a putut stinge dreptul de proprietate al proprietarului
soluluT, asupra sarei prin faptul cà timp de 30 anT,
adica timpul cel mal lung cerut pentru prescriptie (art.
1890 c. civ) proprietarul nu a usat de dreptul séri
asupra sarei, fie exploatAnd sarea, fie pritnind dijma
de la Stat? Nu credem aceasta dupa cum nu credem ca
ar putea sustine proprietarul solului, ca Statul a pierdut
dreptul s'éti de monopol al exploatarel, de oare-ce, timp
de 30 aril nu a usat de dreptul sëii de a exploata sarea
din subsolul mo.,liei proprietaruluf particular.
Pentru a stabili acest punct de drept, este bine de
a pune in presenia drepturile proprietaruluT suprafeter
§i Statului In aceastA prima .perioada, pe care o vom
numi perioada de expectativel. In aceasta perioada fata de
dreptul Statului de a inteilice exploatarea Wei proprie-
tarulul suprafeteT, exercitiul fiber al dreptului proprie-
tarului solului se gase§te paralisat de o impedecare le-
gala.Dreptul de proprietate asupra sarei subsista; dreptul
de proprietate fijad un drept perfect in persoana pro-
prietarului nu se stinge, nu poate fi dobindit de alt.&
persoana, fie chiar Statul, de cAt in urma unor acte le-
gale de dobIndire a proprietkel printre care legea nu-
49
www.dacoromanica.ro
 754

mòra §i prescriptiunea. Prescripliunea insa pentru a o-

pera stingerea §i atribuirea dreptulu1 de -proprietate pre-
supune exercitiul dreptulul la alta persoana cu intentia
de a stinge dreptul In persoana primuluf proprietar §i
de a'§i atribui acest drept.
In ipotesa noastra Statul exercitand dreptul sèii de
monopol al exploatarel §i In virtutea acestui drept ne
paralisand de cat exercitiul dreptului de proprietate, fara
a se atinge sail a usa in locul proprietarnlui de acest
drept, pe care drept 11 respect& ; vedem ca exercitiul
dreptulul de monopol, ori cat de indelungat ar fi nu in-
trunesce elementele prescriptiunei ; elemente indispensa-
bile pentru a putea de o parte stinge, iar de alta atribui
dreptul de proprietate. Dar mal mult chiar daca am ad-
mite In mod ipotetic ca exercitiul dreptului Statului de
monopol In acesta perioada de expectativa ar intruni e-
lementele prescriptiunel tot nu am fi autorisati sa ad-
mitem prescriptiunea In contra proprietarulul suprafetel ;
de oare-ce trebue ca §i persoana In contra careia cine-va
ar vrea sa prescrie, sa nu se gaseasca In vre-o situatiune
legala, ast-fel In cat exercitiul unui drept ajar contra
dreptului acelei persoane §i ori cat de indelungat ar fi
nu ar putea opera prescriptiunea. Trebue sa ne reamintim
In ce situatiune se gase§te proprietarul solului cu sare,
fat& de Stat avênd monopolul exploatarei
Mal intaiii inactiune voluntara din partea proprie-
tarulul solulul de a exploata sarea nu se poate nici pre-
supune, el este formal §i legal oprit de lege in interesul
Statului ca representand interesul general. Mai mult pro-
prietarul solului nu ar putea constrange nici pune In in-
taNiere pe Stat de a usa de dreptul s'étl de monopol,
de a exploata sail la cas contrariii de a-1 permite ex-
ploatarea. Prin urmare proprietarul suprafetel se gasesce
Inteo situatiune legala de Impedicare de a exercita In
mod liber de dreptul sëil de proprietate. Or! este un
www.dacoromanica.ro
 755

principiù constant de drept admis In toate legislatiunile

care admit prescriptiunea, ca atat timp cat exista o Im-
pedicare legalA., care Impedica, care paraliseaza liberul
exercitiii al unul drept, prescriptiunea nu poate curge In
defavorul une! persoane. Principiul continut In adagift
roman de drept : Contra non valentem agere non currit
prceseriptio.
Pentru aceste motive In prima perioada ce pentru
u§urinta explicatiunilor noastre am numit'o perioada de
espeetativd, atat timp cat Statul nu face de cat de a Im-
pedica pe proprietarul suprafetel de a exploata sarea,
prescriptia nu poate stinge dreptul de proprietate a pro-
prietarulul solulul asupra Wei din subsol. In aceastA,
prima perioada nu poate fi vorba de prescriptiune a drep-
turilor respective, atat Statul, cat §i proprietarul supra-
fetel a§teapta timpul favorabil de a exercita drepturile lor
respective.
SA mergem mal departe cu speta noastra : Statul
avend nevoe de a exploata sarea din mo§ia proprieta-
rulul particular, Incepe o exploatare In mo§ia acestuia.
*tim ca Statul are dreptul de a exploata sarea aparti-
nend proprietarilor particular! In virtutea dreptulul seil
de monopol.
Legea concede exploatarea mine! de sare Statulul pen-
tru a o exploata In interes general, interesul privat al pro-
prietarulul particular trebuind sa cedeze interesulul pu-
blic, general, representat prin Stat. Dreptul proprietarulul
solulul asupra unel mine se transforma din momentul
ce Incepe exploatarea Inteun drept de a pretinde partea
sa de beneficil stabilite de lege, parte de beneficil ce trite°
exploatare de sare §tim ca se nume§te dijma de sare.
Prin urmare dreptul de dijma de sare al proprietarulul
suprafetel nu se na§te de cat din momentul de and Sta-
tul a Inceput exploatarea sarel din mo§ia sa §1 pe mesura
cu acea exploatare din sarea extrasa. Pana In acel mo-
www.dacoromanica.ro
 756

ment nu poate sa fie vorba de dijma de sare, dreptul

de proprietate asupra sareI exista, exercitiul sòti dupa
cum am vqut este singur paralisat.
Prin urmare din momentul exploatarel sarel dreptul
de dijma din sare se na§te, proprietarul suprafetel are
dreptul de a cere dijma de la Stat In mèsura ce Statul
va exploata sarea din mo§ia sa. Ne. fiind nicl o legiuita
Impedicare, care sa opreasc& pe proprietarul particular
de a cere §i pretinde dijm& de la Stat, de Indata ce a
exploatat sare, trebue s& hotärtm, ca daca proprietarul
particular ar lasa s& treaci un timp oare-care fixat de
lege far& a cere de la Stat dijma din sarea extrasa, a-
ceast& dijrna pe trecut s'ar prescrie ca §i orI-ce drept
de a cere plata une sume datorate.
Proprietarul suprafetel nu ar putea cere dijma, de
cat pe timpul In care dijma nu s'a prescris pe trecut §i
dijma pe viitor, acest drept, neput6nd fi prescris pentru
viitor dupa cum am v'qlut ; dreptul de dijma ne putad
a se na§te de cat In m6sura exploatarel §i asupra sarel
exploatate de Stat In virtutea dreptuluI s.èti de monopol.
Timpul prescriptiunel va fi de 5 sag 30 anl dupa cum
plata dijmel va fi stabilita de lege a se face In mod
periodic sail nu. Prescriptiunea cincinala prevquta de
art. 1907 c. civ. ne aplicandu-se de cat prestatiunilor
periodice.
Fara indoiala ca cele aratate de nol, nu se aplica
de cat In casul cand Statul nu ar putea sustine §i pre-
tinde ca a dobandit prin prescriptiune proprietatea so-
luluI §i sub-soluluI, In care cas In virtu tea principielor
admise de legislatiunea noastra ar fi putut prescrie §i
proprietatea asupra sarel.
Nspunsul nostru la cestiunea a doua este : Statul
exercittind simplul drept de monopol al exploattirei sí reí
la no i in lard, faid, de proprietarif de moii in sub-solul
ctirora este sure: Nu poate prescrie dreptul de proprietate
www.dacoromanica.ro
 757

al proprietarului de mofii asupra sdrei. Statul poate pres-

crie dijma de sare datoritei proprietarilor de mqii pe
trecut in limitele kgale. Statul nu poate prescrie dijma
Ord in viitor.
A doua cestiune? Sistemele de exploatare a ocnelor
drepturile proprietarilor soluluT asupra Orel din subsol. Daca
am formula cestiunea noastra In sensul urmator, §i
ne-am Intreba : daca sistemele de exploatare a sarel pot
avea vre-o influent& asupra drepturilor proprietarilor so-
lulu! ; pot sa ajunga sa desflinteze dreptul asupra sarel
din sub-sol ?
Fata de principiele de drept ce am putut constata
ca. In timp de secole aU carmuit aceste raporturi; rès-
punsul ce am putea da in deplina cuno§tinta de causa
ar fi de sigur : ca.drepturile proprietarilor solulul asu-
pra sarel din subsol, dup. cum nu pot depinde de teo-
riele de drept de fantasie, ci de principiele de drept ce
se impun, ce nu pot fi nesocotite ; tot ast-fel aceste.
drepturf nu pot depinde de diferitele sisteme de exploa-
tare, datorite : unele progreselor §llintel, altele imagina-
liunel vre-unul inginer, altele Imprejurarilor de fapt, In
fine altele datorite dupa cum ne-a fost dat sa constatam
intrigilor de tot felul §i relel vointe (v. supra p. 577).
Credem ca. ne va fi u§or sa demonstram '§i In fapt
ca. pe langa nesocotirea principielor celor mal elemen-
tare de drept, Inlaturarea traditiunel seculare a dreptu-
luI, §i textelor precise de legI, numal din necuno§-
tinta totala a Imprejurarilor de fapt In care se poate
gasi o exploatare, s'a putut ajunge la aceasta teorie fan-
tastica de a face sa depinda ni§te drepturl, nu de alte
principil de drept, de legl sad a§ezaminte, ci de ni§te
Imprejurari cu totul fortuite, In afara de previsiunile
posibile In momentul alcatuireI textelor de legI ce se
invoaca In sprijinul acestel parerl. Pentru a putea sa ne
dam seam& §i In fapt cat de §ubreda este parerea con-

www.dacoromanica.ro
 758

trara este bine sa aratam in putine cuvinte ea in ma-

terie de sisteme de exploatare, nu ne gasim in fata
unor tipurl anumite de sisteme, ci in presenta unor ne-
numérate sisteme varand la infinit, dintre carl unele
presinta caracterele distinctive ale unul anumit sistem ;
actele sunt compuse din elementele principale a mal
multor sisteme reunite in tr'unul.
Am vOut ca in adoptarea vre-unul sistem nu se
urmeaza vre-o norma legal g de alegere, dar ceea ce este
mal mult nicl chiar vre-o norma tecnica se" §Iiintifica.
CO adesea intr'o singura exploatare se pot adopta si-
multaneti mal multe sisteme. In urma acestor constatarl
de fapt facute carl vor fi o noua dovada a neseriositatei
teoriel contrare, pe Wig& motivele invocate deja in stu-
diul nostru §i asupra carora vom mal reveni in anexul
final, vom putea sa capatam §i mal mult deplina con-
vingere .ca alegerea sistemelor de exploatare nepulAnd fi
niel prevNutà §i nicl hotarita dinainte, urmAnd a se
adopta dupa imprejurarl, nu poate fi luata ca basa se-
rioasa de atribuire de drepturl, ca drepturile proprie-
tarilor solulul asupra sarel din sub-sol nu pot depinde
de infinitele sisteme de exploatare datorite dupa cum
am putut constata, unele progreselor §tiintel, altele ima-
ginatiunel vre-unul inginer, altele imprejurarilor de tot
felul in fine altele datorite intrigilor §i relel volt*: Ca
a hotari in alt-fel ar fi nu a recunoa§te ci a nega, nu
a atribui ci a desfiinta drepturile proprietarilor solulul
asupra sarel ceea ce ar fi in contra principielor funda-
mentale de drept §i echitate §i in contra lekilor orga-
nice ale tareI, care ail menirea sa consacre, iar nu sa
desfiinteze drepturile existente.
Ne este cunoscut ca in ladle noastre in timp de
secole singurul sistem adoptat in exploatarea ocnelor
era acela numit prin clopote sag conuri. In acest sistem
salina, ocna se compunea din : gura mid, puturi de ex-
www.dacoromanica.ro
 759

tractiune §i clopotul sag conul care constitue ocna pro-

priii çlisa, din care se exploateaza sare. Ca in acest sistem
gura, putul §i clopotul sunt a§eljate in linie verticala.
Ca. pentru a se forma o ocna. se sap. la suprafata pa,-
mintului o groapa ca din acea groapa care va forma
gura ocnei sa continua, un pu t vertical prin stratul de
pamtnt pana In stanca de sare, §i in acea stanca pana
la oare-care adancime; de unde putul merend tot In
adancime se large§te cu cat se exploateaza masivul de
sare, oblirAnd ast-fel un gol in forma de clopot rès-
turnat sail con din care se exploateaza sarea, formand
ocna propriti 4isa. Putem lesne sa, ne dam bine seama
ca in acest sistem gura ocnef indica cu precisiune si-
tuatiunea ()me!, §tiind ca gura °onel sè gasea In linie
verticala de asupra one!.
Pentru a se precisa de care °ma era vorba, era
suficient de a indica gura ocnel, §1 ast-fel de multe oil
am vOut a In limbagiii vulgar in mod obidnuit s'a in-
trebuintat adesea expresiunea de gura ocnel pentru a
desemna ocna propriii çlisa. Tot In aceasta ordine de idel
se 4icea adesea ca se sapa o gun, de ocna pentru a a-
rata ca se sap& sa deschida o ocna, de asemenea pentru
a hotarl numèrul ocnelor deschise pe o mo§ie, se indica
nume'rul gurelor de ocna in loo de ocne. In acest sistem
care nu a variat timp de secole, nu se putea concepe o
ocna in exploatare care sa nu aiba vertical de asupra
la suprafata o desch4,16tura, o gura care sa dea acces
prin pu t la ocna, nu se putea concepe exploatarea unel
ocne fara a se deschide la suprafata mal intal o gura
de ocna, nu se poate concepe o exploatare de ocna fara
sa, ocupe din suprafata vre-o portiune din teten. De acea
luandu-se partea ocnel, gura de ocna In limbagiul vulgar
pentru ocna, tot ast-fel se putea spune cu mult temelli
ca, ocna se deschidea la suprafata.
Era destul de a vorbi decl, de deschiderea une! gull
www.dacoromanica.ro
 760

de ocne la suprafata unel mo§il pentru a se indica in

mod suficient, In mod exact ca In acea mo§ie In sub-
solul acelel mo§il se deschidea sati se deschisese exploa-
tarea une! ocue. Acel sistem ne permitònd exploatarea unel
mine, de cat sapandu-se mal Intal o deschitlètura la su-
prafatii, identifica mal mult sub-solul cu suprafata §i de
acea In mod obiclnuit se vorbea, §i hotara deschiderea
minelor, In limbagiul obiclnuit la suprafata mo§iel. Pe a-
cele vremurl dupa cum principiele de drept admise din
legislatiunea romana nu faceafi vre-o deosebire Intre su-
prafata §i sub-sol In cea ce prive§te atribuirea de drepturl ;
tot ast-fel limbagiul obicfnuit a consacrat aceasta identi-
ficare de situatiunl §i atuncl cand se vorbea de deschi-
derea une! exproatarl In subsolul une! -mo§il se spunea
ca deschiderea exploatarel a ocnel se facea la suprafata.
Dupa cum dreptul de proprietate al proprietarulul su-
prafeteI asupra mo§iet sale Incepea de la suprafata §i
mergea pana In fundul pamIntulul, tot ast-fel dona In-
cepea, §i o data ce Incepea §i se exploata, exista pentru
el ca §i pentru orl-care altul ocna de sare, de la supra-
fala pana In fundul stratulul de sare coprins In sub-solul
mo§iel sale.
Aceasta fiind situatiunea exploatarel ocnelor la no!
In momentul alcatuirel Regulamentulul Organic al Mun-
teniel §i MoldoveT, trebue pentru a da adevèratul mieles
cuvintelor Intrebuintate In aceste Regulamente, sa ne ra-
portam acelel epoce §i nu numal ca suntem tinutT, dar
suntem oprill de a da cuvintelor alt Inteles ce nu putead
avea In momentul alcatuirel Regulamentelor, dar mal
mult de a aplica aceste texte de legl la situatiunl In
afar& de orl-ce previsiune posibila, In acel timp pentru
viitor. Art. 127 Reg. Org. al Munteniel §i art. 165 Reg.
Org. al MoldoveI, exprima dect im mod perfect idea :
cit" dijma se datoreazit proprietarului pentru sama scoasit
din mofia sa pentru ca' te ocne se vor deschide fi de adi
www.dacoromanica.ro
 761

inainte, de Indata ce tinem seama de aceste principii

elementare, care nu sunt numal ni§te principil de in-
terpretare a unul text de lege, ci principil esentiale a
unel drepte judecatf, orl de cdte ori vrem sa ne dam
seama asupra intelesului ce trebue s a dam unul text
sad fragment din vre-o epoca oare-care. Elementele ju-
decatel noastre, intelesul cuvintelor trebue sa le Impru-
mutam epocel la care se raporta textul al camï inteles
voim sa patrundem. Pentru a ajunge la cunomterea per-
fecta a stare! de lucruri anterioare, nu este suficient un
singur element de convingere, de oare-ce acel element
poate sa nu fie caracteristic epocel de care ne interesam,
ci comun altor epoce §i ast-fel insuficient pentru a ne
servi ca element hotarttor In judecata noastra. Cu toate
ca aceste principii sunt elementare, ele ail fost nesoco-
tite, §i s'a cre4ut ca se putea da articolelor Regulamen-
telor Organice alt inteles aplicandu-le unor imprejurarl
Cu totul In afara de prevederile posibile ale alcatuitori-
lor Regnlamentelor. Nu vom intra in argumentele de
drept invocate, cunoa§tem deja valoarea lor, vom urmari
numal cestiunea de fapt a exploatarel ocnelor §i von'
cerceta daca putem in mod temeinic sa sustinem ca
modificAndu-se sistemul exploatareT, drepturile proprieta-
ruin' soluluT asupra sarei ad putut fi distruse, modifi-
cate sat cel pulla influentate de nouile metoade de ex-
ploatare ?
Cunoa§tem In ce consista noul metod de exploatare
§i car! sunt elementele constitutive ale unel ocne in
acest sistem (v. p. 615 §i urm).
Pentru aceasta trebue sa ne reamintim la ce epoca
§i in ce mod s'a modificat vechiul sistem de exploatare.
t.im ca primul inginer de mine care a introdus pentru
prima oara sistemul numit prin stalpi §i galerii la nol
in tara, a fost Carol Folth, un inginer austriac.
Acest sistem a fost introdus pentru prima oara la
www.dacoromanica.ro
 7U2

Ocnele-Mar1 in anul 1846. Regulamentele Organice aü fost

alcatuite §i votate at 15 ani inainte, in vremea votarel
lor nu se cuno§tea in tara acest noti sistem, introdus
chiar In Austria cu cati-va an! lnainte. Dar sa presu-
punem in rnod ipotetic ca. alcatuitoril Regulamentului Or-
ganic far& sa fie ingineri de mine ati putut prevedea
se va introduce in tara un non sistem de a exploata
sarea prin galeril ; aceasta insil nu este Inca suficient pentru
a ajunge la solutiunea gre§ila la care s'a ajuns in teoria
contrara. Inteadev6r la 1816 cand s'a introdus noul sis-
tern nu s'ait abandonat vechile ocne, ci din vechile ex-
ploatatiunl dupa cum am v6(jut (p. 57 §i urm. §i 610
§i urm.), s'aii deschis primele galeril de exploatare.
Extractiunea, accesul la sare se facea tot prin vechile
puturl §i gull de ocna, prin urmare lu acesta ipotesa nu
poate fi nicl discutiune ca. articolele din Regulamentele
Organice nu ar fi continuat sa fie aplicabile §i nu pot
fi invocate pentru a schimba principiile de drept, de
oare-ce chiar In teoria contrara la Inceput cel putin, nu
se sustinea ca Statul nu datora In nicl un cas dijma, ci
numai ca. orI de cate orl nu se ocupa vreo portiune
de teren din mo§ia particulara, de atatea orl Statul nu
ar datora dijma. Situatiunea de fapt ne flind schimbata.,
Statul continuand sit ocupe aceia§t portiune de teren a
continuat sa plateasca dijma. Trebue sa se scie ca in
teoria contrara pentru a-1 da oare-care aparenta juridica,
se contesta. ca Statul ar fi platit vre-o data dijmit pro-
prietarilor de mo§il cu ocne ; nol am constatat contrariii
dijma s'a platit secole inainte de Regulamentul Or-
ganic §i dupa Regulamentul Organic pan& in anul 1897,
tutulor proprietarilor de mo§il Cu ocne.
tim ca In urma pe la and 1.852 s'a introdus noua
metoada de exploatare la salina Telega. Este bine sa. ne
reamintim, ceea-ce arata In aceastä privinta fostul in-
giner inspector Karat§ioni : cd decís deschiderea und

www.dacoromanica.ro
 763

ocnife sistematice, dara intrigele (la care am fost tot mereg

expus in amused lar) s'a hotata. t ca gurele de estracnune
fi de mirare set se faca dupd maniera veche leireineascei ;
fiind-cei aceastet lucrare costa timp i cheltuialt mat pu-
nnet ; lar tavanele fi cele-l'alle stabilimente interioare set se
facei sistematicege. (v. p. 577).
Este pretios sa constatam ca dupa aratarile ingine-
rulul, sistemul mixt de exploatare s'a adoptat la Telega
din causa unul motiv cu totul nejuridic §i ne§tiintific
intrigele. Acésta ocna fiind situata pe mo§ia Manastirel
Marginen! §tim ca s'a platit dijma de Stat conform ve-
chilor documenturI, am citat chiar judecata urmata lnaintea
Ob§te§tel Adunar! (v. p. 565 §1 urm.) §i hotarlrea Ob-
§te§tel' Adunarl intarite de Domn. Statul a continuat sa
plateasca dijma pana la secularea averilor Manastire§tI.
Prin urmare nicl aceasta nu este ipotesa In care s'a
nascut teoria contrara. In ceea ce prive§te ocna Slanic
am vèçlut ca pana la 1897, Statul platea o suma de banl
Eforiel Spitalelor Civile. Am constatat ca dijma se platea
de secole de Domnie la Inceput, de Stat In urma, din
sarea extrasa. In ceea ce prive§te ocnele din Moldova
§tim ca ocnele fiind deschise pe mo§ia Statulul, Statul
nu are sa plateasca dij ma. Ne-am ocupat ast-fel de cele
trel ocne din Muntenia §i de ocna din Moldova exploa-
tate de secole in tarile noastre §i care singure se exploatati
§i In timpul Regulamentulul alcatuireI Organic §i am putut
sa ne dam seama ca In ceea ce prive§te aceste ocne nu
este loc la admiterea vre-uneï discutiunl posibile asupra
influentel schimbareI sistemulul exploatarel ocnelor.
Mal rémane sa ne ocuparn acuma de ocna de la
Doftana deschisa ea 35 de 4n1 dupa votarea Regula-
mentuluI Organic. Am vèçlut ca Statul pentru a nu
obligat sa plateasca dijma proprietarilor (v. p. 624) din
sarea extras& a cumparat o Intindere de teren de la pro-
prietaril vecinl de mo§ia Statulul Telega. Statul a In-
www.dacoromanica.ro
 764

ceput exploatarea prin noul sistem cu galeril §i a con-

tinuat aceasta exploatare in limitele dreptulul sèfi adica
In limitele perimetrulul mo§iel cumpèrate pana la 1890.
In acel an se deschide o noua galerie de exploatare In
mo§ia vecina. Statul exploateaza sarea, refuza insa de a
plati dijma. Fat& de acest refuz proprietarul vecin in
1894 intenta proces Statului pentru a fi obliga sa-I pla-
teasca dijma legittita.
Studiind de aproape imprejurarea de fapt In care
s'a gasit exploatarea sarel inceputa de Stat la 1890 In
mo§ia vecina vom putea u§or sa ne dm seama ca prin-
cipiele de drept ce se invoca in sprijinul teoriel con-
trare §i carl principil ar fi chemate sa reglementeze ra-
porturile de drepturi dintre Stat §i proprietarif solulul
nu'§I pot gas! aplicarea In toate casurile. A.cele principii
de drept mal Intaiti nu sunt aplicabile in tara celor
patru ocne, ce singure ail fost deschise In momentul al-
catuirel Regulamentelor Organice §i se sustine totql in
teoria contrara ca ele aft fost consacrate de legile Orel.
Acele principii de drept se sustine ca aii fost edictate
dar atuncl, ati trebuit sa a§tepte aplicarea lor la nol in
tara de la '1831 data votare! Regulamentulul Organic
pana la 1.890, cand Statul pentru ca sa poata sa useze
de dOnsele a trebuit in 1865 sa cumpere un teren in
apropierea mo§iel sale Telega ce s'a crelut suficient la
inceput pentru a permite o Intinsa exploatare. Ca aceasta
exploatare sa se continue 25 de anl Mt ca Statul sa
poata ajunge O. useze cel putin de nouile principil de
drept consacrate In favoarea sa §i atunci deschiçlèndu-se
o nona galerie de exploatare in mo§ia vecina, pentru
prima oar& Statul sa se ,gaseasca in m6sura sa useze
de nouile sale drepturl.
SA se observe bine ca. daca se da alta directie
noueI galerii de exploatare, o directie care sa nu ese
din perimetru mo§iel cump6rate de Stat, tocmal pentru

www.dacoromanica.ro
 765

motivul de a nu plAti dijma, nicl acel eveniment ne-

prevNut nu s'ar fi IntAmplat ca sA realiseze drepturile
§i a§teptArile Statuluf. Nol credem ca numal istoricul
ImprejurArilor In care s'a nAscut speta in care s'a putut
creea ipotesa fantastic& a nouilor drepturI ale Statulul
ne dovede§te cb.t de absurd& este de la Inceput fdrA alta
considerare, teoria contrard.
SA admiten totql ca legiuitoril regulamentarl s'ati
gAndit la 1831. la toate aceste IntAmplarl §i le-ail' pre-
védut din vreme, aù edictat ast-fel acele principil de
drept. Aceste probabilitAll la rindul lor vor fi de scurtA
duratA, vom vedea ca acele principil de drept pierd cu
totul din valoarea lor dispar pentru a face loc la altele noul
inventate In sprijinul teoriei contrare. Pentru aceasta sa
aplicAm principiele de drept §i noul sistem de exploa-
tare la alte ipoteze §i sA observAm joeul principielor.
Ne va fi dat sa asistAm la un joc fantastic al
principielor teoriel contrare, aceastA opera nu juridicA,
ci de pura hnaginatiune. Se sustine In teoria contrarA
Statul nu va avea sri. plAteascA dijm& din sare cAnd va
putea sa ajungA la sare fArA sa ocupe vre-o su'prafaja
de teren din mo§ia vre-unul particular. Dijuaa ne flind
datoratA de cat ca o despdgubire a terenula SA aplicAm
acele principil §1 noul sistem de exploatare la mal multe
casurI ce se pot prevedea In exploatare §1 ne va fi dat
sa vedem solutiunl ce revolta bunul simt, §i contin In
ele nu elementele unor principil de drept, di ale unel
incalificabile inechitAll ce nu pot forma basa serioasA
uneI drepte judecAll.
SA presupunem ca Statul deschide o ocnft pe mo§ia
unul particular, mo§ie de o Intindere hotArltft, Incepe
exploatarea §i dupA un timp anumit epuiseaza Intreg
gismentul de sare. Proprietarul soluluI primind regulat
dijma de la Slat, de oare-ce Statul deschisese gura de
ocnA pe mo§ia sa §i In acest cas datoreaz& dij ma, chiar
www.dacoromanica.ro
 766

conform teoril contrare in prima sa fasa cu timpul lu-

crurile s'ail schimbat, aceasta teorie a capatat nouI forte
vires acquirit eudo, urmand calea indicata ca poetul latin
fiind opera de imaginatiune, nicl un principiù de drept
nu 'I ma! resista, creea4a teoril In trecut §i viitor ajun-
gaud sa conteste orl-ce drept proprietarulul solulul a-
supra saref, se atribue dreptul de proprietate Statulul.
Luand teoria In prima fasa a§a cum a fost sustinuta
Inaintea instantelor judecatore§t1 de creatorul WI, sa u-
mam pe Stat In aplicarea principielor §i sistemelor In
ipotesa noastra.
Statul epuisand gismentele de sare din mo§ia pro-
prietarulul mo§iel In care deschisese ocna, deschide noul
galeril de exploatare In mo§ia vecina. Statul nu poate
pretinde ca nu da toreaza dijrna, de oare-ce nu are acces
la sarea din mo§ia vecina fara a avea nevoe sa ocupe
vre-un teren din mo§ia particulara. Ocupand o suprafata
oare-care ar datora dijma din sarea extrasa ca o des-
pagubire de folosinta. Dar atuncl s'ar ajunge la acest resultat
monstruos. Primul proprietar ar fi luat partea sa din be-
neficiul exploatarel din sarea coprinsa In mo§ia sa, cir
mal mult ar continua sa primeasca dijma din sarea ex-
trasa din subsolul vecin gat timp cat ar voi Statul sa
mentie gura de ocnã pe mo§ia sa.
Proprietarul vecin In al carul sub-sol ar fi sarea ce
se extrage ar fi privat din partea sa de beneficiti, nu
din causa vre-unul principiù de drept, dar din causa
bunuluI plac al directiel exploatarel de a nu deschide
gura de ocna §i pe mo§ia sa, al carui motiv de hotarlre
ar putea sa fie nenumèratele imprejurarl de ordin moral
sail de fapt care Indeamna de a face sag de a nu face
un fapt oare-care.
S. i cu toate aces tea se pretinde ca teoria contrara
are basa juridica basata pe o dreapta judecata, atuncl
and examinand'o mal de aproape ne da resultate atat

www.dacoromanica.ro
 767

de nedrepte ce nu pot fi consecintele unor principil de

drept, ce vre-un legiuitor oil cAt de lnapoiat ar fi nu
ar putea sancliona prin vre-o dispositiune legalA.
Dar sa mal variem ipo tesa sistemulul de exploatare
a Statulul.
SA presupunem ca. In mo§ia unul proprietar ar
exista un cunoscut imens strat de sare, muntele de sare
fiind la suprafatA. Statul voind sA exploateze sarea ar
trebui fiind sarea la suprafatA sä. exploateze direct sa-
rea, nu ar mal fi nevoe de nicl un pu t de estractiune,
saU galerie de exploatare, ar ataca de a dreptul masivul
de sare, puténd aline sarea cu preful de carierd, chel-
tuelile de exploatare ar fi reduse la minimum, nu s'ar
provoca cheltueli de crearea Fi intrelinerea cif ilor de acces
nd la ;nasivul de sare, dite °data destul de importante
cetnd terenurile ce se interpun sunt de o composigune
defectuoasii i streíbittutd de cursuri de apd suterane. Sta-
tul ar avea decl tot interesul material sa. procedeze ast-
fel, motivul technic §i §tiintific l'ar obliga la aceasta.
Statul InsA ar fi nevoit sa. plateascA dijma proprieta-
ruin! suprafeteT, trebuind sa ocupe o suprafata. cat de
mica. din mo§ia sa. Atuncl pentru a evita aceasta ; im-
prejurul mo§iel proprietarulul, a carel singurA valoare
In espectativa exploatArel de Stat, ar fi acel imens mun-
te de sare §llind ca terenurile sArate ale mo§ielor cu
sare, sunt putin producAtoare din punct de vedere agri-
col, s'ar stabili o concurentd de pofte de ImbogAtire
In dauna proprietarulul mo§iel cu sare, printre proprie-
taril vecinf, care l'ar Incinge din toate pArtile §i ar vin-
de pe cAll-va banl Statulul, dreptul la dij ma. al proprie-
tarulul In sub-solul cAruia existA sarea, asupra cAreia el
nu ar putea sa. aibA nicl un drept. Ar fi suficient ca
Statul nu sA cumpere cum a fost silit sa. faca. la 1865
la Doftana un teren, dar sA Inchirieze pentru
banl, stinjenl pAtratl din vre-o mo§ie vecina, sa
www.dacoromanica.ro
 768

deschida o gura de ocna sa scoboare un pu t de un

stlnjen adincime §i sa explbateze sarea din tot muntele,
avènd numal grije sà lase la suprafata un strat de sare
destul de gros ca sa poata vedea proprietarul suprafetel
ca nu i sa atacat suprafata mo§iel sale, destul de sub-
tire, ca sá vadA cura Statul trage folos din averea, din
bunul s'ét, usand §i punènd In joc patimele joasnice ce
pot sá se gaseasca la unil oamenl.
aSi Inca se mal susline ca teoria contrara este icoana
fidela a principielor consacrate de a§ezamintele tare!. Re-
mane mangaierea sufleteasca in inimele celor ce cunosc
trecutul istoric al dreptulul asupra acestei cestiunT,
inventatorul teorieT contrare a creat §i un trecut istoric
dupa exemplul nouel teoril, nu s'a atins de vechile principiT,
de vechile documente, ele ail rèmas neatinse, tesaurul
scump al trecutulul nu a servit cel putin de material in
clAdirea trecutulul de ocasiune.
SA urmam ins& inainte cu demonstraliunea noastrA
§i vom vedea ca adese-orl Statul s'ar gäsi snit pentru
a usa de dreptul sèii de a nu plati dijma, sa aban-
done propriul sèii interes care nu este altul §i nu poate
fi altul de cat interesul general, sti urmeze consiliele ne-
faste care fat& de resultatele desastroase ce s'ar obtine ar
distruge credinta In principiele de drept §i echitate care
trebue sà existe §1 sâ carmuiasca raporturile de drep-
turf ce pot fi invocate de Stat, ca representant al lute-
reselor generale lnaintea carora interesul privat poate fi
chemat sa se inchine. Am presupus mal intal ca accesul
la sare s'ar fi putut face u§or din terenul vecin inchi-
Hat de Stat. Se poate ins& intampla ca Intre terenul ce
ar fi putut Inchiria Statul §i gismentul de sare, care s'ar
psi In mijlocul mo§il proprietarulul solulul sit fie o in-
tindere foarte mare de strAbutut, terenul sa fie cornpus
din cele mal periculoase formatiunl geologice, strAbAtut
in toate sensurile de ape subterane, Ne IntrebAm Statul

www.dacoromanica.ro
 769

ar putea justifica hotarirea sa, ar putea Statul sa ur-

meze sfaturile unor artistice §i costisitoare InterprinderT
de sapare a unor galeril de extractiune a caror construire
§i Intretinere ar absorbi nu numal suma de banl re-
presintand dijma, dar care ar consuma in de§ert §i par-
tea de ca§tig a Statulul. In acea§1 ordine de ideT, no!
§tim ca tarile lipsite de sarea gema, pentru a nu fi la
discretia prilor avnte lii sare s'ad gasit Bevoite de a
Infiinta cu marl cheltuell industril pentru fabricarea
sarel artificiale extragand'o din apa de mare; de ase-
menea am putut vedea ca acele tarI fata de inferioritatea
productului oblinut aü trebuit sa dea na§tere la noul
industril carI sà condensr .e la rIndul lor sarea arlificiala
()Minuta In grauntI micl.
Ttebue sii §tim ea hpa mareI este adusii la fabricele
de extractiunea sarel In conducte; ma§inl puternice pom-
peaza §1 distribue apa marel acelor fabrice.
S'ar putea oare sustine cà ar fi de recomandat la
nol ca transportul sarel din saline la suprafata saft §i
mal departe sà se faca dupa chipul transportulul apel
de mare, admis In tarile fabricatoare de sare artificiala,
adica In saline sa se transforme In parte exploatarea
sarel geme prin disolutiune, sa se transporte prin con-
ducte sarea disolvata In apa la distantele voite ca In
urma sa se evaporeze apa §i sarea obtinuta sil se 'puna
In comercia, acest sistem permitënd Statului de a ex-
trage sarea din saline farä a fi nevoit sa ocupe we-o
Intindere de teren din suprafata ? Ar parea la prima
veclere cà cestiunea In sine este neserioasa fala de: in-
calculabila cantitate de sare, ce se gase§te In sub-soluk
tare!, de superioritatea sarel geme asupra sareT artificiale,
de cheltuelile de extractiune, carl In 'afile fabricatoare
de sare artificiala trebue sa alimenteze seril de industril
costisitoare, pe cand la noI valoarea sareI se poate cal-
cula la pretul muncel de a tala sarea conditionata In
www.dacoromanica.ro 50
 770

mod admirabil din stIncile de sare ce se gAsesc adese-orl

la suprafaia. Cu toate acestea vom vedea cA s'a sustinut
preconisarea acestul sistem la nol, cu ocasiunea dis-
cutiunel proectulul legel minelor din 1899, ca un ar-
gument si mijloc de a putea exploata sarea farA a fi
nevoie de a ocupa vre-o Intindere de teren din supra-
fata peoprietarulul de mosil In sub-solul ciíreia s'ar psi
sare. Pare ca din punct de vedere technic nu ar fi nicl
o obiectiung de facut In contra admiterel acestul sistem.
PArerea noastrA este InsA, cA orl cAt s'ar perfectiona
mijloacele technice ale acestul sistem de transport al
stirel, prin disolutiune el s'ar g6.si Inteo manifestA in-
ferioritate, din punct de vedere economic al rentabilitA-
lei Intreprinderel, am pierde avantagiul imens pe care
'1 are tara noastrA fatft de cele-l'alte lArl din lume, si
care este In putintA de a-I permite a lupta In mod vic-
torios In contra sArel artificiale pe pietele lumel.
Statul are drept In interes general sti trap profit
chiar de averea unul particular In interes general, dar
trebue In limita interesulul general sa useze de acest
drept de bunA credintA si cu respectarea drepturilor pro-
prietarulul particular. Statul prin representantil sel legal!,
trebuind O. dea exemplu respectulul legilor si principie-
lor de drept si echitate. SA vedem mal IntAiii, dacA in-
teresul general ar cere, ca o atare dispositiune sA existe
In legile WO, care pana, la un punct ar putea justifica
prea IndrAsnetele si artisticele conceptiunl ale unel ex-
ploatArl de ocne.
Sti ne servim pentru stabilirea acestuI punct de da-
tele ce ni le oferA studiele fAcute asupra carbunilor de
pämlnt pentru stabilirea pretulul si valoareI cArbunilor
pe pietele lumel. «In timpul din urmA a fost atrasA a-
tentia tutulor asupra concurentel Inversunate ce fAcea cAr-
bunele american, cArbunilor de pAmint din Europa. LAsAnd
la o parte causele speciale ale scumpirel cArbunilor de
www.dacoromanica.ro
 771

pamint din Europa si ne ocupandu-ne de cat de causele

carI Isl gases° origina In exploatarea acestor carbunI,
gasim ea cea ce contribue maI mult la eftinëtatea cea
mare a carbunilor americanl, fata de ceI din Europa, nu
este atat cantitatea lor, cat marea facilitate cu care pot
fi extras!.
Taxile carbonifere din Europa se gasesc pe picior
de inferioritate fata de America in cea ce priveste su-
prafata carbonifera. Tarile din apusul Europel produce-
toare de carbunl, represinta abia 10000 mile patrate, pe
and in America maï mult de 50000 mile patrate contin
carbunl. Si aceasta suprafala carbonifera nu e de cat In
cele sase State : Pensylvania, Ohio, Verginia de Vest,
Illinois, Alabama, Iawa. Si mal sunt Inca alte dou6-4ecl
de State in care gismentele de carbunl sunt In abondenta
si In care nu s'a inceput niel o exploatare de carbunl.
Pe langa Intinderea gismentulul carbonifer, carbunil a-
mericanl se gasesc aproape de suprafata solulut Si cu
(kept cuv6nt se Intreaba eel ce ail studiat aceasta ces-
tiune, ce este valoarea carbunelul gata de intrebuintat,
(lac& nu reprezentarea monetara a muncel, care a trebuit
sa se faca spre a'l extrage? In Europa straturile supe-
rioare ale minelor sunt de mult epuizate, trebue sit se
faca puturI de o adincime Ingrozitoare, adesea de sute
de metri, sa se taie galeril pe sub liniile apelor suterane,
sa se sape chiar pana la adanciml uncle caldura este
nabusitoare si unde munca pare ca nu e de cat o pe-
deapsa data unor ()amenl blestematl, trebue sa se aseie
tot soiul de aparate costisitoare, ridicatorl, ventilatorl,
pompe, lucrar! de sustinere si aparare.
Iata un principit absolut al indfistriel carbunelul,
Carbunele costa cu atat ma! Inuit cu cat e extras din
zone mal adancl. In America este cu totul alt-ceva. A-
bondenta depositelor carbonifere face ca proprietaril de
mine prefera sa abandone un put, cand el a ajuns la o
www.dacoromanica.ro
 772

adancime de 120 pana la 1.80 meld, §i sa faca un altul

In alta pate. Cea mat mare parte a minelor de carbunt,
nu se scoboara nicl pana sub nivelul apelor suterane ;
mal mult, sunt multe mine cart comunica la suprafata
solului, nu prin un put, ci printr'un shnplu plan Inclinat
pe care vagoanele pot circula. In minele din Europa,
carbunele calatore§te cate o data o jumOtate de ceas spye
a ajunge la suprafata solulut. Minerul european trebue
sa se lupte cu apa, cu gazul, cu caldura §i pralmirile.
Nimio din toate acestea nu e In minele americane, cart
Ili realitate sunt ni§te simple cariere de carbunl.
Cu cat vinele carbonifere sunt mat groase, cu atat
extragerea carbunilor este mat lesne §i mal putin costi-
sitoare. Minele de carbunl din Franta ail filoane, care
variaza lntre 57 §i 80 centimetri grosime ; de asemenea
§i cele din Belgia §1 Germania. Vinele carbonifere din
Anglia ail o grosime de la 1. metru pana la 2 §i juma-
tate. Ce diferenta Insa mire aceste vine §i cele din A-
merica! Vinele din Indiana atl 1. metru §i 65 grosime,
cele din Ohio 2 metri §i 75 §i cele din Pensilvania aii
o grosime de 3 metri §i 1.2 centimetri. Pe and minerul
european se scoboara pana la 1000 metri adancime spre
a smulge carbuncle din misterioasele pantece ale planetet,
minerul american gase§te la suprafata pamIntulul gis-
mentele de o boggle neauçlita ; muntl Intregt de carbunl
cart par ca nu se vor sfir§i niel o data. In 1872, un
miner american extragea 370 tone; In 1893, cu instru-
mentele perfectionate, el extragea 540 tone. In 1899 tona
de carbunt era In Englitera 8 lei 23 bant, In Fran la
11.7; In Germania 9.59 §i In Belgia 11.36. In America
tot In acel limp, era 5 let 73 bant,
Citind aceasta parte din studial facut de Ed. S.
Meade asupra Cols Lands (Wile carbonifere) §i daca nu
am tine seam& ca dinsul ne vorbe§te de America §i de bo-
gatiele sale imense de carbunT fata de Europa, fara voe
www.dacoromanica.ro
 773

am crede ca s'a ocupat de Romania §i de incalculabila sa

avutie de sare. Toate datele sale par sa fie copiate din
studiele technice §i economice facute la nol in tara asupra
sarei, Romania se gase§te fat& de Wile cele-l'alte din
lume §i mal ca seama fata de Wile fabricatoare de sare
marina in aceia§! situatiune avantagiata de soarta dupa
cum se gase§te America fata de Europa. In aceasta di-
rectie sa caute Statul mijloacele sale de imbogatire nu
in dauna proprietarilor particular!, sa ceara de la oamenl
sfaturl pentru a face sa prospereze acest incalculabil te-
saur ce zace neexploatat, iar nu teoril me§te§ugite its-
turnatoare de principli §i a§ezaminte seculare ale tarel in
dauna principielor de drept §i echitate §i in dauna in-
teresulul general.
De aceia fata de cele ce am v64ut chiar, daca am
avea in legile noastre ni§te dispositiunl atat de contraril
principielor celor mal elementare de logica sanatoasa,
drept §i echitate; din punct de vedere economic al in-
teresulul general ele ar trebui sa fie desfiintate, ca nil
cum-va Statul sa poata 'psi justificarea unor gre§ite pro-
cedeurl economice §i §tiintifice ale exploatarel, in dauna
§i a principielor de mal sus §i In dauna interesulul ge-
neral §i cu riscul periclitarel vietel a sute de oatnenl din
causa prabu§irel nefire§telor, dar costisitoarelor §i artis-
ticelor mijloace de acces la salina.
Studiul ce am trebuit sa facem ne-a dat ca pri-
sosinta mijlocul sa putem vedea cat de nefireasca este
teoria contrara, nefireasca, de oare-ce null gasea aplica-
tiunea la cele patru din cincl ocne ce se exploateaza In
tara, iar in ceea-ce prive§te a cincea ocna : o imprejurare
fortuita a facut pe Stat a se gaseasca intr'o situatiune
pe care bazat pe principiele fundamentale ale dreptulul
ar fi trebuit sa o resolve in conformitate cu vechile a-
§ezaminte ale larel cu seculara traditie a dreptulul, ca
principiele moderne econo mice de drept, logic& §i echi-

www.dacoromanica.ro
 774

tate, iar nu sa caute sä generaliseze aceasta imprejurare

fortuita In contra nezamintelor de mal sus In dauna
proprietatel, poate §i In contra interesului general.
In discutiunea acestel cestiunT pentru a simplifica
expunerea, am presupus conflictul de drepturl numal Intre
un proprietar particular §1 Stat, cele chlise de noi se a-
plica §i In orl-ce alta situatinne, In care conflictul de
drepturi s'ar putea na§te Intre mat multi proprietarl par-
ticular! fala de Stat. Stim ca In noul sistem galeriele de
exploatare pot fi lute° mo§ie ; galeriele de extractinne
In alta ; §i gura salinelor de extractiune In alta mo§ie.
Si In aceasta situatiune principiele de drept sanatoase
distribue proprietarilor particular! dreptul lor la dijma
In proportiune cu sarea extras& din mo§ia lor, dijma fiind
par- tea lor din beneficiul sarel lor. In teoria contrara In-
treaga dijmil se acnrda numai unuia pe mo§ia caruia s'ar
deschide gura de °ma din IntAmplare sat) vointa Direc-
tiunel de exploatare, la cas cand Statul nu ar putea cum-
Ora §1 acest drept, nu de la proprietarul mo§iel ca sare,
dar de la un altul care nu poate justifica nicT un drept
asupra sarei in schimbul unel mici sume drept plata a
chiriel unul loc In care ar incepe Statul exploatarea.
In sustinerea teorif contrare, alcatuita in mod atat
de §ubred la inceput, vëçlòndu-se ca dreptul de a exploata
sarea nu ar fi dat dreptul Statului de a-0 insu§i sarea
in cele-ralte ocasiunl §1 ast-fel teoria ar fi ca4ut de la
sine, ca inaplicabila, ca neserioasa §i nicl Statul nu ar
fi pus mare pret pe dansa ; de aceea in ajutorul pri-
melor principil gre§ite de drept §i argumentelor trase din
sistemele noul de exploatare a sareI s'a ma! inventat un
noü sistem de drept. S'a declarat Statul proprietar al
sarel din sub-solul intregel tar!. Acest nob sistern de drept
nu se putea sustine de o data pe nenteptate In legisla-
tiunea noastr5, numal bazat pe o argumentare de text,
de aceea s'a creat ad hoc un trecut istoric al. dreptulul
www.dacoromanica.ro
 775

de proprietate §i al raporturilor de drepturl asupra sarel

la nol In tara. In sprijinul acestel noul teoril create s'ail
invocat toate hrisoavele, anaforalele §i toate documentele
trecutului. cu variele lor numirl ; dupa cum ne-am In-
cercat sa facem la randul nostru, cu singura mica deo-
sebire ca nu s'a citat, nu s'a reprodus vre-unul ; s'a a-
firmat ca In trecut nimenI altul de cat Statul nu ar fi
exercitat vre-un drept asupra sarel, ca niel °data nu s'a
platit dijma din sare proprietarilor de mo§il Cu ocne ;
s'a argumentat In mod gre§it asupra lucrarilor pregati-
toare ale Organice§telor Regulamente, reproducèndu-se
citatiunile In mod trunchiat §i incomplect ; s'a oprit cer-
cetarea studiulul la votarea Regulamentulul Organic al
MuntenieT, nu s'a çlis un cuvint asupra Regulamentulul
Moldovel, care ar fi ditramat o parte din e§afodagiul teoril
contrare, dupa cum nu s'a qis un cuvint asupra ces-
tiunel dup& Regulament, de oare-ce un singur cuvint ar
fi fost suficient sa spulbere aceasta lucrare artistic&
de imaginatiune. Vom vedea In detalifi motivele invocate
In spiritul teorieI contrare, ne multumim sa constatam
cu ocasiunea cestiund a doua ca : schimbarea sistemului
de exploatare a Ord nu poate avea vre-o in fluen0 asu,pra
dreptuluf de proprietate a proprietarului soluhti asupra
Ord din sub-sol.
A treia cestiune. Legea minelor din 1895 §i drepturile
asupra minelor din Dobrogea. In cursul studiulul nostru ne-
am ocupat in fie-care epoca de a§ezamintele, legile §i re-
gulamentele referitoare Munteniel §i Moldovel aplicabile
In tot coprinsul acestor WI §1 tutulor locuitorilor fie-
care tar' In parte pana la unirea tarilor. De la unirea
Principatelor de asemenea am v4lut ca dispositiunile al-
catuite eraii aplicabile In Intreaga tara §i tutulor locui-
torilor el.
Mat mult, am constatat ca orl de cate orl vre-o lege
sail regulament fusese Intoemite chiar §i numal pentru

www.dacoromanica.ro
 776

a se statua asupra vre-unul cas special, ce nu'§I avea

locul In Intreaga lava In momentul totu§1 co-
prindeati unele dispositiuni generale aplicabile in tot co-
prinsul tare! §i tutulor locuitorilor el. Ast-fel: Regula-
men tul pentru exploatarea salinelor de mare din Basarabia.
In aceasta parte finala a capitolulul nostru von'
cauta sa ne dam seama de dispositirmile speciale ale
lege! minelor In vigoare referitoare la Dobrogea. Trebue
sa aratam la inceput ca studiul ce vom face va fi numal
de constatare, vom lasa ast-fel Cu totul la o parte orl
ce discutiune, in ceea ce prive§le cestiunile relative la
principiele generale de drept aplicabile In Dobrogea In
urma anexarel.
Aceste cestiuni foarte interesante pot fi urmarite in
tratatele de drept international public §i privat. Tot
ast-fel nu ne vom ocupa : de legea organicel a Dobrogel
din 9 ftlartie 1880, cat §i de principiele generale ad-
mise prin legea pentru regularea proprietdtei imobiliare
din Dobrogea de la 3 Aprilie 1882. Dispositiunile cu-
prinse in aceste leg! pot face obiectul unor studil spe-
ciale ce nu pot sall gaseasca locul In cadru prea res-
trins al lucrare! noastre. Ast-fel in ceca ce prive§te:
nulitatea actelor de instreiinare a pdminturilor date emi-
gratilor, ne-am ocupat Inteun mic studifi tratand numal
aceasta chestiune 1).
Din legea reguldrei pro prietáçei imobiliare in Do-
brogea de la 3 Aprilie 1882 ne vom ocupa de art. 1. §i 16:

Art. 1.De la promulgarea lege/ de fata, proprietatea

din Dobrogea, de verl-ce naturd, se dobInde0e, se
conserva, se transmite 0 se perde conform legilor In
vigoare In Romania de dincoace de Dunare 0 a dis-
positinnilor speciale prevOlute In legea de fata.

1) C. Brolteanu, op. oit.

www.dacoromanica.ro
 777

Acest prim articol pentru viitor aplica Dobrogel le-

gile in vigoare in 'lark orI de cate orl aceste leg! nu
se vor psi In contradiclie cu dispositiunile speciale ale
legeI organice din Dobrogea, la care face alusiune ar-
ticolul In partea finala. Acesta este principiii general
care domina legislatia aplicabila in aceasta parte a [arel.
Legea In articolul 16 din sectiunea 3-a face aplicaliunea
dispositiunilor speciale aplicabile in ceea ce prive§te :
proprielatea Statuluf Fi viiKlarea ef. Se reserva de lege
Statulul proprietatea mal multor bunurf printre care §i
minele. Vom lasa la o parte cele-l'alte categoril de bu-
nurl in ceea ce prive§te minele avem:
Art. 16. Sunt i Aman proprietate absoluld a
StatuluY:

c) Toate minele.

Articolul 16 din lege al. 3, reserva ded Statulul

proprietatea minelor. Nu putem sa intram in discutiunea
principielor care at' permis legiuitorulul de la 1.882 sa
atribue Statulul proprietatea minelor din sub-solul pro-
vinciel anexate. Ceca ce ne intereseaza din punctul nostru
de vedere este ca pentru Dobrogea s'a crqut de cu..
viinta a se admite principiul consacrat de Iegiuirile
care admit sistemul donzenia/ittitei. Statul printr'un text
de lege formal asupra carul mieles nu poate rèmane
vre-o indoiala a fost declarat proprietar al minelor din
sub-solul Dobrogel. Pana la legea minelor din 1.805
Statul usa de dreptul WI de proprietate rata de pro-
prietaril solulul §i suprafetel cu ajutorul principielor
generale, consacrate de legiuirea generala a [Axel. Com-
parand acest text de lege cu legiuirile anterioare ale
[Arel, vedem a admite principiele consacrate prin le-
giuirea Calimach, a-plicabila in Moldova, conform prime!
parer' care interpreteaza art. 509 din Codul Calimach
www.dacoromanica.ro
 778

In sensul eft : Statul a fost declarat proprietar al tutulor

minelor din sub-sol, pe and dupä parerea noastra acest
articol nu ar fi atribuit Statulut de cAt unele mine in-
trand In categoria metalurilor §i celor-l'alte minereurf
indicate ca speta de lege, ca ast-fel aceasta legiuire nu
ar fi creat o proprietate distincta a sub-solulul deosebita
de suprafata (v. p. 459). Daca asupra interpretarel art.
509 C. Calimach ar mal putea fi loc la vre-o discutiune
de drept de interes pur istoric de drept, asupra art. 16
al. 3 din legea regulare! proprietate! imobiliare In Do-
brogea, nu poate fi vre-o Indoiala. Statul este declarat
proprietar al minelor. Trebue observat Insa ca Statul nu
este declarat proprietar al sub-solulul, prin urmare pana
la legea minelor din 1895 tot ceea ce nu era mina' nu
apartinea Statulul.
Urmeaza acuma sil ne ocupam de articolele spe-
ciale ale legel minelor In vigoare referitoare la Dobro-
gea, §i sa vedem daca legiuitorul din 1895 a urmat
fatil de dispositiunile speciale ale legel din 1882, asupra
Dobrogel, care nu cadrati cu principiele traditionale ale
dreptului la no! In tara, acea§! norma se adoptase dupa
vremurl, alcatuitorif Regulamentulul Organic al Moldovel
fata de C. Calimach, saü daca din contra, legea minelor
din 1895 nu a consacrat In totul saU In parte princi-
piele admise de legea din 1882 In favoarea Statulul.

Titlal XV.
DispositiunT privitoare la Dobrogea.

Art. 98. Conform art. 16, alin. c. din legea pentra

regularea proprietgeT imobiliare In Dobrogea din 3
Aprilie 1882, minele fiind proprietate -absoluta a Statu-
proprietarif supraJe(e nu vor beneficia de avan-
tagiele acordate prin presenta lege la art. 5, 6, 22
.F1 36.
Art. 99. Proprietarul suprajefei int are dreptul lft

www.dacoromanica.ro
 779

redeventa anuald preveOutd la art. 55; el va fi des-

pdgubit numal pentru ocupatiunea terenului fi de-
gradarea suprajetei conform dispositiunilor art. 55
fi altele, privitoare la daunele produse prin exploa-
tare ; lar redeventa de 4°4 din venitul net se va plAti
Statului de cAtre exploatator, t'Ara prejudiciul de taxä
de la art. 95.
Art. 100. Foloasele si obligatiunile ce legea de fatl
prescrie pentru exploatatoril de mine fata cu proprie-
tariT vecinY, intru cat priveste suprafata saA subsolul,
vor fi identice pentru Stat, proprietarul minelor din
Dobrogea, saü pentru exploatatoriT s6I.
Art. 101. Afard de restrictiunile prevOzute la art.
98 si 99, toate dispositiunile prev6zute in presenta
lege Tor fi aplicate si In Dobrogea.

Legea In art. 98, consacra §i pentru viitor drep-

tul de proprietate al minelor In favoarea Statului In
conformitate cu legea regulare! proprietata mobiliare
In Dobrogea din 1882. Nu vom mira In discutiunea
motivelor care ail fost de natura de a Ostra Inteo parte
a ¡arel, alte principil de drept de 61 acelea din restul
larei, cea ce ne intereseaza din punctul nostru de ve-
dere este constatarea ce putem face ca In aceasta pri-
vinta legiuitorul din 1895 a plistrat starea de lucrurI
§i principiele de drept ce a gasa In fiinLa la Intocmirea
lega, cu toate ca ele nu cadraii cu principiele generale
care carmuiail raporturile de drepturl din tara. Legea
din 1.895 nu a urmat exemplul alcatuitorilor Regulamen-
telor Organice, car! gasind In codul Calimach al Moldo-
va ni§te principil de drept asupra minelor ce nu ca-
draii cu principiele vechel traditiunl a dreptulul In la-
rile romane, ail desfiintat dispositiunile contraril vechilor
principil §i a§enminte ale tara, unificand In aceasta
privinta legislatia ambelor lar! pe viitor, dup. cum In
trecut ele aveail acelea§I principil de drept isvorlte din
aceial origina. Invocam aceasta constatare In sprijinul

www.dacoromanica.ro
 780

Were! ce am desvoltat cà legea minelor din 1895, nu a

cautat sa inoveze asupra principielor de drept ce a ga-
sit in fiinta In momentul alcatuirei el. Legea minelor
nu a voit nicl sa intinda saii sa ocroteasca liberal exer-
citiii al dreptulul de proprietate al proprietaruluI supra-
feteI, fata de interesul general representat prin Stat, ast-
fel vedem ca nu a desfiintat dreptul pentru Stat de a
putea concede exploatarea minelor in cas de neputinta
sail nevointa a proprietarulul suprafetel, de a exploata
el minele, principiii consacrat de Regulamentele Orga-
nice dupa exemplu legislatiunel Bizantine ; dupa cum nu
a voit sa stirbeasca vre-un drept consacrat In favoarea
Statulul, representant al interesulul general fata de pro-
prietaril solulul atribuind de aci lnainte minele proprie-
tarilor solulul ; cea ce legea minelor ar fi putut face
daca ar fi abrogat dispositiunile speciale cuprinse in le-
gile organice ale Dobrogel, si ar fi aplicat dispositiunile
generale ale legel minelor si In Dobrogea.
In conformitate cu principiul admis, legea hotaraste
ca proprietaril suprafetel nu vor beneficia de avantagiele
acordate de iegea minelor in general, avantagii ce 's1
aveati origina in dreptul de proprietate asupra minelor.
Art. 99. Aplica consecintele legale ale principiuluI
de drept admis in cea ce se refera la stabilirea raporturilor
de drepturl dintre Stat ca proprietar al minelor fala de
proprietarul solulul In sub-solul caruia se gaseste mina.
Legea prevede casurile de despagubire ce am analisat la
timp. De asemenea se stabileste si raporturile de drep turf
dintre Stat si exploatator In cas ca Statul sa conceada
minele unel alte persoane.
Art. 100 fi 101. Reglementeaza la rindul lor foloa-
sele, obligatiunile si restricliunile ce se pot naste cu o-
casiunea unel exploatari efectuate saii concedate de Stat.
Acestea sunt articolele din legea minelor ce se re-
fera in special la Dobrogea si cart consacra in primul

www.dacoromanica.ro
 781

rand dreptul de proprietate a Statulul asupra minelor In

Dobrogea, In al doilea rind reglementeaza exercitiul a-
cestul drept §i raporturile de drepturl ce se pot unte
M.O. de proprietarul suprafetel §i ter& exploatator.
Fara a infra In discutiunea amanunlita a principie-
lor ce consacra fala de legea minelor aplicabila In tara
vedem ca proprietatea minelor este recunoscula Statului.
Comparand acuma art. 98 cu articolul 1 al legeT, vedem
cii Statul prin art. 98 nu este recunoscut de cat ca pro-
prietar al minelor din sub-solul Dobrogel. Proprietaril
solulul r6man proprietarl al sub-solulul §i al carierilor,
aceasta In conformilate cu art. 1 al legel care Imparte
depunerile naturale ale substantelor minerale sati fosile
fala cu regimul lor legal In mine §i cariere. Legea prin
art. 98 nu recunoa§te dreptul de proprietate al Statulul
de cat asupra minelor, prin urmare fata de cariere pro-
prietaril solulul rèman proprietarl, nu credem ca Statul
sa poda sustine temeinic §i legal dreptul sétt de pro-
prielate.
Acestea dise pe Muga constatarea pretioasa ca legea
minelor a respecta t vechile principil de drept ce a gasit
In finta, aceasta parte a legel mal are pentru discu-
tiunea noastra un interes deosebit §i din alt punct de
vedere. Se dovede§te ca legiuitorul a avut sa se ocupe
cu ocasiunea alcatuirel acestel legT de diferite raporturl
de drept, ce urmail sa fie reglementate, care fie-care din
ele erail carmuite de alte principil de drept, care la
randul lor dati na§tere la alte drepturl §i consecinte le-
gale. Ast-fel legiuitorul avênd sa hotarasca asupra prin-
cipielor de admis In ceea-ce prive§te proprietatea asupra
minelor, a adoptat sistemul accesiunel, recunoscènd pe
proprietarul suprafetel de proprietar al minelor din sub-sol.
Av'énd sa se preocupe de interesul general a stabilit li-
mitar! al liberuluT exerciliil a dreptuluT de proprietate
al proprietarulul suprafetel mal Intal In favoarea Statulul
www.dacoromanica.ro
 782

ca representant direct al interesulut general, a acordat

sail ma! bine 4is a mentinut dreptul de monopol al ex-
ploatarel §arei; de asemenea in interes general a men-
tinut dreptul StatuluT de a conceda In nnele casurT ex-
ploatarea minelor altor persoane de cal proprietarulul
suprafete! In unele Imprejurari. Urmand sa se ocupe de
minele din Dobrogea a avut sa se pronunte asupra ces-
tiunei de a sti daca, asupra acestor parí a tare! urmeaza
a se Intinde principiele traditionale din tara, sati urmeaza
a se pastra principiele legilor organice ale acestel pro-
vincil anexate. Toate aceste cestiuni asupra carora legiui-
torul a avut sa se pron unte si sa formuleze articolele
sale, ne dovedesc ca. legiuitorul s'a gasit pentru resol-
virea lor In presenta mal multor sisteme In ceca-ce pri-
veste atribuirea drepturilor asupra minelor.
Legiuitorul a putut clec! sall dea seama de di feri-
tele sisteme si principil In presenta. si pentru a le dife-
rentia si a le caracterisa a trebuit sa Intrebuinteze ex-
presiunl ce nu puteall asa. Indoiallt, asupra Intelesulul si
aplicare! lor. Am putut constata ast-fel ca. legea minelor
adopta dona sisteme In ceea-ce priveste minele, sistemul
accesiunel in tot coprinsul tare! afara de Dobrogea, sis-
temul domenialitatel Statulul In ceea-ce priveste Dobrogea.
Aceasta In ceea-ce priveste a tribuirea dreptulul de pro-
prietate. Sa se observe bine ca legiuitorul In ambele Im-
prejurar! dupd ce stabileste principiul trage In ambele
situatiunt conclusiunile legale ale principiulul admis. Ar-
acole speciale din lege fac aplicatiunea acestor principil
si reglementeaza raporturile de drept la care ele pot da
nastere.
In cea ce priveste acuma interesul general legiui-
torul de la 1.895 face prima aplicatiune conservand Sta-
tulul dreptul séti de monopol al exploatarel sdrel din gis-
mentele si apele sarate, legea paraliseaza liberal exercitiii
al exploatarel dreptulul de proprietate al proprietarulul
www.dacoromanica.ro
 783

solului aSupra sarel In interes general; pentru acela§1

motiv se reserva In unele Imprejurari dreptul Statului de
a conceda altor persoane exploatarea celor l'alte mine
din subsolul unit' proprietar particular. Legea tu toate
aceste casuri a stabilit alat principiele cat §i normele
aplicatiunel acestor principil, cari sunt de natura a In-
vedera scopul §i limita dreptului In diferitele raporturl
la care putea da na§tere exercitiul lor. cea ce
privqte sarea legea recunoafte Statului dreptul de monopol
al exploakirei, legea inSet nu declarti pe Stat pro prietar
al stirei din subsolul fárel in disposigunile speciale asupra
Sara, dupti cuni declarti pe Stat proprietar al minelor
din Dobrogea.
*Um ca dreptul de monopol nu poate fi con fundat
cu dreptul de proprietate, de asemenea am putut con-
stata ca legiuitorul legel minelor a avut sa se ocupe de
drepturile respective dintre Stat, proprietarul suprafelel,
§i exploatator §i alune! cand vedem ca in aceea§I lege
In douè situatiunI speciale : prima specialti, in cea ce
vege un /el de mina, sarea, legea nu acorda Statului de
cat dreptul de monopol al exploatarel, iar a doua spe-
ciala In cea ce se refera nu la un fel, la o categorie de
mine, ci la toate minele dinteo parte a Kra : Dobrogea,
recunoa§te Statului dreptul de proprietate; nu putem, nu
suntem autorisatI sa acordam Statului In ambele situa-
pun! ace1a§1 drept dreptul de proprietate. Nu putem sa
interpretam articolele din lege In afara de principiele
admise §i de textele precise ale legel, fara a nesocoti
principiele §1 a creea de la noi dispositiuni in .loe sa in-
terpreram dispositiunile legei In vigoare.
Aceste constatad asupra principielor consacrate de
legiuitor pentru carmuirea §1 regulamentarea raporturilor
de drepturf asupra minelor in general In tara, asupra
minelor In Dobrogea §i asupra sarei, atunci cand s'a
ocupat de raporturile de drepturl dintre Stat, exercitand
www.dacoromanica.ro
 784

simplul s'éti drept de monopol §i proprietarul solulat

proprietar §i al saref, le invocam ca o noua dovada ca :
legea minelor in vigoare nu a inovat asupra trecutuluT istoric al
dreptuluT in cea ce privege minele in general O sarea in spe-
cial.
Vechile nezeminte, secularele principiT de drept ale ceror
origine nemijlocite am gesit' o in vechia legislatiune roma* ae
remas neatinse O sunt chemate se consacre O de aci inainte
secularele drepturi de proprietate ale proprietarilor de mo0 cu
ocne, asupra Arel O dijmeT din sarea extras e din mo0a lor tate
de Stat, care continue se se bucure de dreptul sea de mono-
pol al exploateref O vinOreT serie la noT in tara.

Incheiám cu sfir§itul secolulul al XIX-lea studiul

asupra: Exploagrei salinelor fi monopolului sclret la Ro-
mani Fi Rom a'nr.
Din datele ce am putut culege am putut vedea ca
exploatarea salinelor a Inceput la Roma aproape de la
fondarea el. Salinele deschise de Anca Marciu la gura
Tibrulul la Ostia erail la Inceput suficiente, sa indestu-
leze populaliunea regatului. De indata ce popoarele ve-
cine ati fost cucerite, cari de asemenea avead nevoe de
sare, prelal sareI a crescut intr'atat, la cat Statul a fost
nevoit sá. intervie §i sa infiraleze .monopolul vinyref
saref ce avea de obiect sa mentie pretil saref in limite
juste. Intealta parere Imparta§ita de unif scriitorf, Statul
a Inflintat monopolul vindérei pentru a ajunge la un
iinposit asupra 'consuma tiunef, profitand din diferenlit
de preturl ale cumpérarel §i vindèrei saref. Aceasta stare
de lucrurf oil care ar fi fost, a incetat de ¡adata ce sub
Imperitl, Roma a cucerit noni provincif bogate in sare.
Nevoile intregel populaliuni ati pulut fi Indestulate §1
chiar daca 'la lnceput ar fi existat un imposit indirect
www.dacoromanica.ro
 785

asupra silrel la Roma §i In imprejurimi el a fost aban-

donat in urma descoperirel de noul saline in provincil,
apartinènd unele proprietarilor particular!, socotindu-se
nedrept de a se pune locuitorif Rome! pe un picior de
in ferioritate economicti fath de locuitorli provincilor cart
puleail aline sarea pe un pret mal avantagios, ne fiind
ridicat de imposit.
Printre provinciele romane §tiind cil a figurat §i Da-
cia ne-am ocupat in urrna de exploatarea salinelor §i
monopolul sArei In Dacia din care faceail parte prile
Romane, am continuat ast-fel In mod natural §i MM. In-
trerupere firul traditiund care ca un lant nesfIr§it In yea
leaga trecutul de present §i presentul de viitor.
Exploatarea salinelor in Wile romAne a inceput din
timpurile cele Mal departale de cAnd aceste 16 r I ail fost
locuite de popoare care cuno§teafi intrebuintarea silrel
In, alimentatiune, gtisind in Wile noastre sarea la supra-
fata. Din cele mal vechi timpuri sarea a servit de obiect
de comerciii Intre popoare, exportul sftrei de la noi din
Ora a inceput din acele epoce departate.
Exploatarea ocnelor facut5, la incept in mod rudi-
mentar §i pe o scar& mica, consistand in ruperea de blo-
curl din stincile de sare ce se &nil la suprafata, a
luat cu timpul o desvoltare din ce in ce mal mare, o
data cu intinderea exploatarel s'a perfectionat sistemul
exploatdrel ocnelor. Natura lucrurilor a aratat calea In
alegerea §i perfectionarea moduluI de exploatare. In timp
de secole locuitoril acestor WI nu ail schimbat sistemul
de exploatare. La Inceput proprietaril mo§ielor exploatail
sarea pentru trebnintele lor, a locuitorilor din prejur §1
pentru satisfacerea exportulul care de tinipuriil luase un
avènt atAt de important in cat nu numal ca Wile ro-
mane lndestulail en sare popoarele Invecinate lipsite
de sare, dar puteail face concurentA vindèrel awei in
pile produatoare de sare. Calitatea exceptionald a
51
www.dacoromanica.ro
 786

sarel, usurinta exploatarel, si putina munca ce trebuia

sa pue locuitoril acestor tarI la extragerea sarel din muntil
imens1 de sare ale caror vlrfur1 «ad esite la suprafata,
all permis in acele vremurI departate sa asigure cu toate
greutatile neinchipuit de marl ale transportulu1, isbanda
sarel noastre fata de productul similar din alte tarl, in-
ferior si ca calitate, inferior si ca lucru de negot, de
oare-ce extragerea lul cerea multa anevointa si multa
truda locuitorilor tarilor invecinate. Cu multe secole in
urma, cand nevoile banest1 ale Domnier, ad facut pe
Domn1 sa creeze noul veniturl pentru satisfacerea cerin-
telor si poftelor netarmurite ale Turcilor care in timp de
veacurl ati sotrs agonisitul prilor noastre, Domnif dupa
exemplul legislatiunel romane din epoca bizantina ail creat
In favoarea Domnilor monopolul vinejéret sarel. Proprietaril
mosielor si ocnelor cu sare ati conservat pana la finele se-
colulul al XVIII dreptul de a exploata sarea din ocne
pentru trebuintele lor casnice, fara a avea dreptul insa
sa vinlia sarea altora. Am putut vedea ca proprietaril
apelor sarate ad continuat sa aiba dreptul de a extrage
sare din apele lor tot pentru 1ndestularea proprielor lor
nevol pana la votarea legel minelor 41 in vigoare. Domnia
lnfiintand monopolul vinyreI pentru a stabili impositul
asupra consumare!' a continuat de fapt sa exploateze
vechile ocne deschise de proprietaril mosielor cu ocne.
In urma s'a stabilit obiceiul ca orI de cate °II un
proprieta.r a une! mosil cu ocne voia sa traga profit ba-
nesc din ocna deschisa de ansul pe mosia sa, trecea
exploatarea ocnelor Don-miel care 11 platea dijma din
toata sarea extras& din ocne conform principielor legis-
latiunel romane din epoca bizantina : a 4ecea parte din
bolovanif marl, iar din ceI miel si sarea mèrunta dijma se
platea adesea din trel pArt1 una. Aceste principil de drept
cart reglementati raporturile de drepturl i ob1igatiun1
dintre proprietarul mosiel cu ocne, proprietar si al sarel
www.dacoromanica.ro
 787

§i Domnia la inceput, Statul in urma, avbnd monopolul

exploatarel §1 al vinyrel sarel ail continuat §1 continua
a existe la nol de veacurl. Toate documentele de pe
vremurl care pentru fie-care ocna exploatata In trecut §i
pana in timpurile cele din urma ail consacrat aceste
drepturl, nu pot lasa cea mal mica indoiala asupra acestel
cestiunl istorice de drept. Am reprodus in Intregul lor
aceste documente, pentru a da altora mijloace de a con-
trola 4isele noastre §i a le da prilejul sa poata trage
mal pretioase conclusiunl, pentru lamurirea cestiunel de
care ne-am ocupat, din aceste isvoare ale trecutulul is-
tonic al dreptulul nostru.
Din datele statistice am putut vedea, ca venitul oc-
nelor a format multa vreme unul din principalele daca
nu chiar cel mal principal venit al WO. Am aratat In
fie-care epoca mijloacele ce s'ail gasit de cuviinta de a
fi luate spre a permite acestul insemnat isvor de bogatie
a reserve asupra tare! tot binele ce poate aduce. Am
putut constata ca resultatul oblinut de exploatarea oc-
nelor la nol nu corespunde cu imensa §i incalculabila
bogatie a gismentelor de sare, ce stet neexploatate In
sub-solul aproape intregel tad sub toata regiunea coli-
nelor de la un capat la altul al larel.
Parerea noastra a fost ca obstacolul ce se opune
avèntulul ce ar pu tea luta exploatatiunea sarel la no! este
In prim rand exerciliul dreptulul de monopol in limitele
stravechI, car' nu mal corespund cerintelor noul economice.
Parerea noastra ce o supunem celor In drept §i carl cu
rivna lucreaza, pentru binele §i viitorul economic de care
depinde viitorul politic §i national al tarel noastre este
ca: ar trebui studiata aceasta cestiune din toate punctele
de vedere §i a se vedea daca bazele exercitiulul acestul
drept de monopol al Statulul asupra exploatarel §1 yin-
çlèreI sarel la nol in tara nu ar trebui schimbate, mo-
dificate, sail chiar abandonate in parte, ast-fel in cit
www.dacoromanica.ro
 788

Statul sa nu mal conserve In favorul séli dé cat mono-.

polul vinyrel sarel in tara §1 in ladle unde ar voi §1
uncle ar putea exporta sarea. Statul sa renunte la mo-
nopolul exploatarel save!, sa remit* la monopolul vin-
yrel, ori de cate orl ar fi vorba de crearea unor in-
dustril asupra derivatelor sarel, orI de cate orI initiativa
privata ar putea exploata sarea din muntil de sare §i ar
fi gata sa cucereasca noul piete acestel incalculabile a-
vutil a larel noastre, care rap. de : calitatea sa exceplio-
nalii, cantitatea sa incalculabild, in cat exploatarea ar
putea continua mil de anl pentru a Indestula lumea In-
treaga, uprinla Fi eftindtatea extractiunei, carl toate Im-
preuna ne permit sa intrevedem, ca Indata ce obstacolele
artificiale ale monopolulul §i impositulul asupra sarel ar
lnceta, exploatarea salinelor ar lua de la sine un avant
prodigios, ar Invinge orl-ce concurenta, ar cuceri cu In-
lesnire pietele Intregel luml, de unde ar revèrsa noul a-
vutil asupra tarel noastre pentru a'l asigura propa§irea
el In vremurl de apururea nesfir§ite §,i a'l permite WO
Indeplineasca menirea indicata de origina el In lume.
Credinta adanca ca fie-care din nol se intereseaza,
dore§te sa cunoasca adevèrata stare a lucrurilor din trecut,
adeve-rul asupra trecutulul nostru, trecut care merge
pana la origina noastra, origina pe care o gasim In epoca
de splendoare a celul mal falnic popor ce a trait vre-o
data In lume, a carul vointa facea lege pe pamint §i ale
carul fapte marete sunt serse de vecl In cartea nemu-
rirel, m'aii Indemnat de a cauta, de a aduna, de a da la
lumina datele ce am putut culege asupra a§ezémintelor
datinelor §i principielor de drept al trecutulul nostru
asupra exploatarel ocnelor §i monopolul .sarel la no!.
Rolul nostru, rivna noastra, nu este de a crea noul
teoril asupra trecutulul istoric al dreptulul nostru, ci
de a contribui In mica parte, la cunoa§terea adevèrulul
asupra trecutulul Wei noastre, scump fie-caruia din noI.
www.dacoromanica.ro
 789

Am considerat fie-care datina, fe-care a§ezamènt,

fie-care principia de drept ce am paint gasi In trecutul
nostru, ca un isvor de cuno§tinte. Am cautat pe cat ne-a
fost Cu putinta sa scormonim trecutul pas cu pas §i cu
grija de a nu nesocoti sag sfarima In calea noastrti. sail
In cercetarile noastre vre-o parte cat de mica a vre-unul
a§ezdmant sad opere ale trecutulul; dap& cum sa nu fie
perduta pentru nol vre-o parte a isvoarelor de cuno§-
tin te.
°data scoase la lumina, am unit isvoarele. De
la sine teoria istorica de drept ce am constatat ca se
impune asupra drepturilor §i raporturilor de drepturl
asupra sarel, a Inceput sa carga fara pretentiunl din
cele mal vechl timpurl spre çlilele noastre, ca O. isvoa-
rele ce les din muntl §i curg spre valle Intinse §i ma-
noase ale larel. Cu cat timpul trecea §i se lungea calea,
noul isvoare mal bogate, descoperite de altil lnaintea
noastra, veneaa a se verse In micul pIrlia§I menit sa
aduca din locurl departate In apele sale, fragmente ne-
peritoare §i neschimbate ale trecutulul nostru §i sa lim-
peçleasca drepturile ;,i vechile neztiminte ale tare!.
Am fost multumill sa constatam ca In timp de
veacurl nimio strain, nici o pedica, nu a venit sa tur-
bare sail sa opreasca In loo cursul natural §i firesc al
teoriel noastre de drept In timp de veacuri pana la fi-
nele secolulul al XIX-lea. .Avem conviugerea, rezematl
pe adevdrata §i vechia traditie a dreptulul, ca atuncI
cand aunt& teorie respectatoare de principil de drept
§i apztiminte, alimentata de isvoarele e§ite din adancul
trecutuluI nostru, va Intalni In cale obstacole nefire§tl,
va avea puterea sa le rastoarne far& a coti calea pentru
a putea Indeplini scopul: stabilirea adevdrulul.
Nu poate fi dorinta mal mare de cat afiarea adevd-
rulul. Nu poate fi aspiratiune mal legitima pentru cel
ce respecta trecutul istoric al unul popor de cat de
www.dacoromanica.ro
 790

a con tribui, fie cAt de putin : la Intarirea credintel In

principiele drepturilor conservate veacurl de traditiune
printre care §i principiul dreptului de proprietate, ce se
gAse§te la temelia edificiuluf nostru social ; la mentinerea
credintel a atunci cAnd drepturile nu ar fi respectate
cultul a§ezamintelor §i legilor Wei va sanctiona drep-
tulle facènd sa reintre In inimele tutulor pacea §i li-
ni§tea absolut indispensabile mersului normal §,i regulat
al popoarelor pe calea prop4irel in viitor.

www.dacoromanica.ro
 ANEX
Noui teoriT asupra istoriculuT dreptuluT de proprietate §1 drepturilor
asupra Orel la nol In tara.

Origina ace6tor noui teorif. Proce6u1 D-nii

Ec. Zottu eu Regia Monopoluld Statulni pentru
dijma 6dre'l de la Ocna Doftana; I6torie, cererea
In judecata, 6entinta Tribunalulut A doua teorie
listoria a dreptuld de proprietate §i prima teorie
16torica a dreptului a6upra &arel' in tara ale d-lui
Delaitrancea.ConcluMuni. inaintea Tribunalului §i
Curta de ApeI din Bucure*fl. Deci6ia Curta-
Proectul de lege modificator al lega minelor
din 1899 §i 6area.Raporturile comitetelor delega-
Olor, lucrdrile pregatitoare. A treia teorie ibtoricif
a dreptului de proprietate, a doua teorie ietoried a
dreptuld a6upra 6arel in tara ale d-lui Delavrancea.

In cursul studiuluT nostru am aratat ca la 1897, cu

ocasiunea unul proces intentat de un proprietar parti-
cular Administratiunel Regid monopolurilor Statulul pen-
tu plata dijmel din sarea extrasa, s'a sustinut pentru
prima °ara la no! In tara ca Statul ar fi av6nd nu numal
un simplu drept de monopol al exploatarel stirel, dar
www.dacoromanica.ro
 792

c. Stalul ar fi fost considerat din vechl timpurl ca pro-

prietar absolut al stirel din sub-solul lareI. Ceca-ce re-
vine a dice ca dreptul StatuluI asupra sarei nu este un
drept de monopol al exploataret §i. vindérel, dar un drept
de proprietate asupra sarel, ca ast-fel proprietarul supea-
fete! nu are un drept de proprietate asupra sareI coprinse
In sub-sol, ci numal un drept de despazubire pentru te-
renal ocupat cu deschiderea ocnel la supráfata. Dreptul
de dijma din sarea extrasa pentru proprietarul -suprafetel
nu este o consecinta a dreptulul de proprietate asupra
sarel exploatate de Stat In virtutea dreptulul WI de mo-
nopol, nu este partea din beneficiul exploatarel, datorat
de Stat proprietarulul sareI, ci dijma ar fi un drept de
desp5gubire calculat asupa sarel extrase, pentru terenul
ocupat din mo§ie pentru facerea gurel de ocna §1 nu
ar fi datorat de cat In casul In care ar fi nevoe pentru
exploatarea sarel de a ocupa vre-o portiune din supra-
fata mo§iel din sub-solul careia se extrage sare.
Nu vom intra In discutiunea amanuntita a moti-
velor invocate In sprijinul acestel teorif, le cunoa§tem, tri-
mitem la cele dise de no! In cursul studiulul nostru.
Vom face istoricul Vom reproduce In extenso ac-
tele, conclusiunile §i datele ce ail fost invocate In spri-
jinul sèü. Avem deplina convingere ca nu am putea a-
duce un serviciii mal real cause! drepte ce sustinem, de
cat punkid In presenta studiulul nostru, teorie contralti.
In toata Intregimea sa.
Reamintim Imprejurarile care aft dat na§tere nouel
teorif asupra raporturilor de drepturl dintre Stat §i pro-
prietarul suprafeteI asupra saref : In anul 1.865 Statul
voind sa deschida o non. salina In aproprierea vechel
saline de la Telega, deschisa din vechl timpurl pe mo§ia
Telega, fosta a Manastirel Marginen!, devenita proprietate
a StatuluI, In urma legel pentru secularisarea averilor
manastire§t1 din 1.863, de oare-ce mo§iile invecinate erat
www.dacoromanica.ro
 793

proprietAtf particulare, cumpèrti de la proprietaril mo-

§iel Doftana in apropiere de Telega la 2 kilometri,
o intindere de teren. Stahl' a cumpèrat aceasta in-
tindere de. pamint pentru a nu fi obligat sa plateasca
dijma din sare proprietarilor de ino§if Cu ocne (v. p.
624 §i 763). Exploatarea acestel saline se lncepe dupa
noul sistem cu galeril §i continua in sub-sol in limitele
perimetrului terenului cumpèrat pana la 1890. In acel
an se deschide o noua galerie de exploatare, directia
Ina acelet galeril a fost ast-fel indreptata in cat exploa-
tarea e§ia din limitele perimetrului cumpèrat. Sarea ce
se extrAgea provenea din sub-solul mo§iel vecine, proprie-
tea d-nei Ec. Zottu. Statul exploateaza sarea din mo§ia
vecina, refusa ins& de a plati dijma. Fata de acest refus
d-na Ec. Zottu intenta in 1894 proces Statului inaintea
Onor. Tribunal de Ilfov, prin urmatoarea cerere prin pro-
curatorul s611 d-1 George Danielopolu :

Dommile Prim PrefediMe,

Sub-semnatul George Danielopolu, In numele 0 ca

procurator al DoamneT Ecaterina G. Zottu, v6 rog a
cita In judecata pe Onorabila Regie a Monopolurilor
StatuluT spre a fi condamnatA sA. 'Ira permitA, conform
Art. 178 din Regulamentul Organic sA. exploatez eti
sarca de sub terenul cu mine de sare, ce 'ml apartine
In Comuna Telega, cu obligatiune de a da Regid Mo-
nopolurilor Statuluf a 4ecea parte din folosul net, In-
cetAnd Regia orT-ce exploatare In viitor, 0 fiind obli-
gata a'mY restitui nou6 lecirnT din toatA sarea ce s'a
scos deja, saA dad', prefera conform Articoluluf 179, din
acelaT Regulament Organic, sA'InT plAteascA inperpetuli,
a 4ecea parte din valoarea sArd ce se scoate 0 se va
scoate pe fie-care an, plus cheltueli de judecatg..
Cer executie provisorie si sorocirea de urgent,A, ad
este pericol in intArziere.
Algtur aci taxa legall In hfirtie timbrata In valoare
www.dacoromanica.ro
 794

de le! dou6-4ed 0 cinc!; Procura DoamneY Ecaterina

Zottu, prin care m6 autoriza a intenta 0 sustine ac-
tiunea de fata, precum 0 copie dupa aceasta petitiune
spre a se inainta RegieT Monopolurilor Statulut
Ou respect
(as) G. Danielopolu
Proouratona Doamnol Ecatorina G. Zottu
Thicitrosel 4804, Martie 26.

Nu cunoa§tem motivele care aii determinat pe d-I

G. Danielopolu de a invoca In spiritul cererei sale art.
1.78 §i. 1.78 din Regulamentul Organic al Munteniel, re-
feritor la mine In general. La 11 Aprilie 1.896 aceast1
actiune se modifick d-na Zottu formuleaza §i depune Ina-
intea Tribunalulur actiunea suplimentaa §i modificatoare
in care se invoca de data aceasta articolul 1.27 din
Regulamentul Organic al Munteniei care se refea §i re-
glementeaza raporturile de drepturl §i obligatiuni asupra
sarei :

Doninule Prepdinte,

lifodificeind §i compleetclnd obiectul actiuneY ce am

intentat Onor. Regid Monopolurilor StatuluI din Bu-
cure§t1 0 despre care trateaza dosarul aceluY Onor.
Tribunal No. 69J94, am onoare sa declar ca Onor.
Regie a Monopolurilor StatuluY, plecand din vechile
galerir subterane ale salineY (ocneY) Doftana, a pre-
lungit acele galeriI pe sub proprietatea mea din co-
muna Telega, catunul Doftana, extragand dintr'insele
sarea pe gura de extractiune pe care o are Onor.
Regie la acea salina (coma) pe locurile aflate actual-
mente In posesia sa 0 vecina cu proprietatea mea §i
cotropind ast-fel dreptul mea de proprietate, cer ca
In conformitate cu art. 127 din Regulamentul Organic,
O. fie condamnata Onor. Regie a Monopolurilor Sta-
tuluY, a 'InI plati a çlecea parte din a treia parte sad
In alte cuvinte a treY 4ecea parte din pretul la gura
www.dacoromanica.ro
 795

ocneY al cantitate de sare éxtrasg. §i a color ce se

vor mal extrage de aci Inainte din sus 4isele galeriY
subterane prelungite pe sub proprietatea mea din
comuna Telega, Cgtunul Doftana.
Pretentiunea mea pan astgli o evaluez la suma
aproximativg de leY 30.000 (treT-qlecT-miY), iar pentru
viitor in m6surg cu cantitatea ce se va extrage.
Mentin de asemenea cheltuelY de judecatg cerutg.
prin actiunea primitiva.
Anexez un al doilea exemplar, dupg presenta, spre
a se comunica Onor. Directiunel Generale a Regid
Monopolurilor StatuluY din Bucure0.
PrimitY vg r6g, D-le Preedinte, asigurarea conside-
ratiune/ mele.
(ss) Boaterina G. Zottu
Strada Rotar% No. 23.

Se depune inaintea Tribunalulul prima serie de con-

clusiunf serse:

CONCLUXIUNILX
Doamnei Ecaterina G. Zottu in procesul Cu Regia
Monopolurilor Statului

De Mti-va ant 09102'. Regie a Statulut plectInd (mi

vechile galera subterane ale salinet Doftana, a pre-
lungit acele galera pe sub proprietatea mea din comuna
Talega, ceitunul Doftanet, exträgend dintrInsele sarea
pe gura de extracfid afiata pe locurile Vate actual-
mente in posesiunea sa fi vecine Cu proprietatea mea.
Acest fapt 'mi dA dreptul sA cer pe baza Art. 127 din
Regulamentul Organic ca Regia sA fie obligatA a 'mi plAti
a Oecea parte, din a treia parte, adicA a 30-a parte din
pretul fixat de Regie pentru vinilarea sArei la gura sa-
linei mentionate, calculandu-se acel pret asupra intregei
cantitAti de sare ce s'a constatat cA s'a extras OnA

www.dacoromanica.ro
 796

atuncT din proprietatea mea, conservandu-mi-se acelap

drept ti pentru suma ce se va extrage in viitor din pro-
prietatea mea.
Pentru a constata elaca 0 °AM sare s'a extras din
proprietatea mea, cer o expertizit, fiind din punctul
do vedere technic o operatiune foarte simple. do a de-
termina portiunea galerie subterane ce so afia in pro-
prietatea mea . i cantitatea extras/ de sare din acea
portiune.
Pentru a constata prqul sarel la gura OcneY, cer
ca Ouor. Regia sa fie chematUi la interogatorig, cad
acest pret se determine. In mod oficial de aceasta ad-
ministratiune.
Partea adversä se opune la actiunea mea 0 la ex-
pertiza 0 interogatoria ce cer In mod preparatorin, pe
motiv ca chiar daca faptele ar fi ast-fel cum ea le
afirm, n'W avea dreptul la nic/ o despegubire, de
oare-ce nu intru In prevederile Art. 127 din Regula.
mentul Organic, care dupa parerea sa nu ar acorda
despagubire unuI proprietar de cat atund cand gura
OcneT este deschisa pe proprietatea Jut
SI coustatam In prealabil : 1) Ca salina Doftana
este deschisa In urma RegulamentuluY Organic, fapt,
care nu s'a contestat de Regie, iar daca s'ar contesta,
am onoare a ve anexa bropra .Salinelor Romane. de
inginerul inspector al salinelor Domnul Diann, -publi-
catiune quasi oficiale., din care se vede ca salina Dof-
tana a fost deschisa In 1865 (pag. 10 §i 14 a browreT.)
2) Ca Inteadever fe proprietatea mea nit exista gura
salineT, ci numaY o galerie subterana.
Ast-/el fiind, discutiu2zea este cu desetverfire circum-
scrisel asupra tend simple cestiuni de drept fi anume
dacei camel melt' intrei in, prevederile Articolului 127
din Regulamentul Organic.
Este de observal mat NM-2i cei situatiunea actualei
a proprietdtei mele este datoritei sistemului celui nog
de exploatare a sali2zelor, sistem numit gprin stellpf
fi galerif,» sistem introdus pentru prima oarei la noi
In anul 1845, inainte de aceastä datd ne .fiind CIMOS-
cutd de Mt exploatarea eprin coml.» Vecteribropra
Diana (pagina. 9 ft 10).
www.dacoromanica.ro
 797

Salina Doftana deschisä, cum Peräin in anul 1865,

a fost la incept exploatatä dupä metode noui (pag.
14 ibiclem). Dupa opiniunea noasted, niel litera,
spiritul Regulamentula Organic, precum niel princi-
piele generale de drept nu pot läsa cea mal mid in-
doialä despre fundamentul dreptului nostru. Art. 127
zice: dar fiind-cd proprietarulul i se amine zeciuialä
din produsul särei scoase din mofia sa.
SA dobandeasca acest drept pe hazel() cutare i cu-
tare, v'a sa zica conditiuno cerata de lege este cei
sarea sd fie scoasä din proprietatea mea ataf ni-
mic alt.
Cine ponte tagadui ca sarea scoasa prin motoda
galeriilor, sat prin orT-ce alta metoda din sub-fata
proprietatd mele este sarea scoasa din pro prietatea mea ?
Existat-a vre-o indoiall inainte saa dupl Regulamen.
tul Organic ca propietatea coprinde i sub-fa ta ? Absolut
niel una. Codul Civil are art. 489, luat dupa art. fr.
552, Codul Caragea era bazat pe principiile dreptuld
roman §i la romant n'a fost niel o data Indoiala ca
propietatea coprindea dupa cum liceaA vechiT autorT :
Cera! i infernul (Laurent, VI, 245). In special dreptul
propietaruld asupra minelor, recuuoscut prin art. 491
Cod. Civ. era recunoscut in mod absolut de juriscon-
sultiT romad (No. 247 ibid).
In fine ins4 Regulamentul Organic prin art. 178
0 179 recunoa0e acela0 drept.
Este dar afara din indoiala cä Regulamontul Or-
ganic 4icAnd : .sarea scoa,sä din mogia sa. Intelego
sarea scoasa din sub-fata mo0d i fiind-ca legea nu
mai cere alta conditiune pentru a acorda despAgu-
birea, suntem in litera legeT oil care ar fi metoda
prin care s'ar scoate sarea. Suntem §i in spiritul legeT,
cad, din momentul ce suma acordata este o parte
proportional din valoarea sard extrasa, va sa 4ica
ceia ce se acorda nu se masoara dupa jena ce s'ar
putea aduce suprafetel proprietatd, ci diva valoarea
productuld extras din adancul aceld proprietatt
Obligatitmea impusi proprietaruld prin al. III al
art. 127 este o servitute pe care propietarul trebue
o sufere i la suprafata soluld In earl de atingerea

www.dacoromanica.ro
 798

sub-soluluT, in interesul exploatnr0 minelor de sare

asupra enrora dreptul de exploatare in mod exclusiv
este atribuit Statulul prin art, 126 Regulamentul Or-
ganic. Dar aceasta nu va sg, 4ica ca dad, Statul poate
sa extraga sarea din propietatea mea, WA a avea
nevoe de a face gura de estractiune pe aoea propie-
tate, en nu maY pot beneficia de dreptul acordat de
art. 127 din Regulamentul Organic. Aceasta nu o
spune Regulamentul Organic, aceasta nu resulta din
spiritul luT, aceasta nu resulta niel din lucrarile earl
formeaza geneza aceluT Regulament si din care, partea
adversa crede ca poate sa traga un argument in fa-
voarea tezel sale.
Lag ca in materie de interpretare litera clara a
legeT trebue sa prevaleze asupra lucrarilor preparatoriT
mal cu searna cand acea Merl este conforma si in
spiritul acelel legl, si cu principiile generale, da, Inca
o data in zadar se invoaca in contra noastra lucra-
rile preparatorie. S'a propus in adevnr de Alexandru
Filipescu despdgubirea masurata pe pogoanele supra-
feteZ ocupate (pag. 9, col. I din Analelo Parlamentare
tom. 1, p. 1), dar gExcelenta sai Vit.-Presedintele
Minciaki propune principiul zeciuielei din produsul sare/
si propunerea sa admisa cu unanimitate de glasurT,
formeaza al. I al art. 127, principiul non, de oare-ce
aliniatul II al aceluiasY art. arata ca el nu ar fi ex-
sistat maT nainte. Cu acea ocasiune, Tel spntar Ale-
xandru Ghica propune amendamentul care formeaza
al. III al art. 127 spre a limita dreptul de servitute
ce proprietarul datoreste StatuluT, and va deschide
gura de ocna pe pamIntul snd, dar niel de cum ca o
conditiune esentialn pentru aplicabilitatea al. II (pag.
12 ibid.)
Acestor ideY li se da de catre logo Mal Mihalache
Cornescu forma actualuluT art. 127 (pag. 14 ibid.).
de observat chiar ca forma primitiva a idei/ care for-
meaza al. III iindatorAndu-se MO.. proprietarul, etc.i
si care In redactiunea definitiva s'an schimbat in :
i se va indatora insa proprietarul a are inteinsa ceva
Intamplator si de secundar, care n'are nimic a face cu
principiul general si absolut pus in al. I al articolulut
www.dacoromanica.ro
 799

Se vor fi gandit legislatorif regulamentarT ca ar

putea cu timpul sa se ajunga la extragerea sareT prin
galeriT ? Se vor fi gandit oare cà chiar dupa metoda
extractiund prin email atund In fiintä se putea ca
varful conaluT (partea de la suprafata) sa fie pa pro-
prietatea unuia, iar basa conuluT sa treaca 0 pe pro-
prietatile altora ? Nu §tim. Cea ce este cart, tug este
claritatea, dreptatea 0 caracterul absolut al regale!
din al. I, al art. 127, pe care In zadar, representantul
Regid vrea sal lege printr'un uintru cats de alin.
III. Acel eintru cats nu exista. In lege si nu este permis
nimanuT a schimba textul legilor prin adaogirT de
cuvinte dupa trebuinta cause!. Dar care sa fi fost
motivul care a determinat pe autorif regulamentuluT
a edicta principiul din art. 127? Sa fi fost ideia unuT
drept de coproprietate Intro Stat 0 proprietatea mine!.
Se poate ; maT ales ea vedera un principid analog cu
cel din art. 127 In art. 178 0 179, doar ea proportiile
sunt schimbate cacT aoi Statul are drept numal la a
4ecea parte ( pag. 182 Reg. Org.)
Nu avem Insä nevoe absoluta de ideea de copro-
prietate pentru ca sa ne explicam principiul din art.
127, chiar daca ar fi name ideea de jena a proprietateT,
adica singura idee, pe care o prime0e Regia, jena este
nu name la suprafata, ci 0 la sub-fata 0 nu exista
nicT un motiv de a se refusa proprietaruluT despagu-
bire, daea administratia sard a gasit mijlocul de a
ataca numal sub-fata proprietatd sale fara a'T ataca
§i suprafatea. Proprietatea nu este me putin atinsa 0
sarea extrasa nu e ma/ putin din proprietatea luT.
Am pus Regid urmatoarea cestiune, la care cu gred
va putea Aspundo, MA, a invedera justeta interpre-
tatiuneT noastre, eadmitênd ca prin evasarea bazeT co-
nuluT, dupä metoda veche, sad prin galeriT, dupa me-
toda noua se extrage sarea 0 din proprietatile altor
particular! de cat a aceluia pe a caruT proprietate se
ea gura de extractiune, se va plati vre-o despagubire
celor-l'altI proprietarT, sad toata despagubirea se va
plati numaT proprietaruluT cu gura ?)
Dupa interpretarea noastra trebue sa, le pla.teasel la
totl proportional, fiind-ca se scoate sare de la tott.

www.dacoromanica.ro
 SOO

Dupa interpretarea Regiel trebue O. admitem solu-

tiunea a 2-a pe care o respinge §i textul legel §i orY-
ce idee de dreptate.
Adversarul ne maY 4icea: Sarea este a mea, dacd
am gasit bagheta magic& O. o scot fdra sa gduresc
proprietatea D-tale, cu ce drept 'ml cod despdgubirY ?
Am r6spuns : MaY IntaY legea nu 4.ice nicaerY cd sarea
e a D-sale, Oice numaY ca al monopolul dreptuluf de
exploatare (art. 126 Regul. Organic) dar In acela§-timp
4ice cd §i ed am dreptul la 0cluialet.
Al doilea : N'aY gasit bagheta magica de a extrage
sarea fara a te atinge de proprietatea mea, cdcY ga-
leriile subterane pe care le practica In proprietatea
mea sunt o atingere foarte reala a aceleY proprietatY,
iar obligatiunea pe care 'mi-o impuf .de al respecta
acele galeriY constitue o jend, o servitute asupra ple-
nitudineY dreptuluT med.
A§ vrea sa §tid ce ar a;lice Regia cand exercitand
dreptul meli de proprietate, a§ practica pe pamIntul
med un pu t care ar sparge peretile superior al galeril
sale, sad a§ usa de galeria sa spre a extrage alte
mine ce sunt de desubt ?
Pot O. fac aceasta ? De sigur cd nu, cdeY ast-fel dreptul
de exploatare al StatuluY n'ar mal insemna nimio.
Dar daca nu, cum crede Statul ca se poate dispensa
de a'mY plati ?
Terminand suntem datorY a core scuze Onor. Tri-
bunal de a nu fi Intins prea mult In ni§te discutiunY
subtile care niel nu sunt necesare In causd.
Am voit sa fim condescendentl pentru partea ad-
versa.
In realitate big legea e categorica, §i toate aceste
cercetdrY asupra legeY §i motivuluY el sunt aproape
otioase. In adev6r Art. 127 nu spune ca proprieta-
ruluI i se olivine despeigubire pentru jena adusa pro-
prietatiY sale, pentru ea sd fim nevoitY a cerceta caro
e acea jend In cas de extragere prin galeriY, nu, legea
zice curat ca .proprietaruluY i se cuvine zeciuialei din
produsul seirei scoasei din niqia sa.»
Pentru aceste motive v6 rugam sd bine-voitY a re-
cunoasce In principitt ca aetiunea noastra este fondatd
www.dacoromanica.ro
 801

0 in mod preparativ 0 probatorid, a ordona exper-

tiza 0 interogatoid asiipra punctelor formulate la
inceput.
(ss) Ecaterina G. Zoitn.

RESUMAT
DE

concluziuni in procesul intentat Regiei de Doamna Zottu

In drept noY credem ed Doamna Zottu nu are

motiv admisibil de a se plange de Regie.
De fapt expertiza, ordonatd de Onor. Tribunal
conform cerereY Doamnd Zottu, 0 executatd de Domnul
expert M. Anastasescu nu poate duce la resolvarea
procesuluY pentru urmdtoarele motive :
Expertul nu ne spline pe ce se intemeilfzii cand
afirmd. ed partea mdsuratd, do pe planul schiteY, apar-
tine Doamnd Zoitu, 0 din nimio nu se vede a Domnul
expert a determinat §tiintific portiunea proprietateY
DoamneY Zottu de la suprafatd. in fundul galerid.
Expertul a mdsurat vidul figura geometricd din
launtru, cum de alt-fel se afirmä prin cuvintele e Volum
de sare extras,» din aceastd causd Tribunalul nu poate
§ti 0 niel nu poato afla cantitatea, greutatea sdre de
la gura Ocnel, scoasb., pretuitd §i vindutd., nu poate
sd determine dreptul DoamneY Zottu, do §i nol sus-
tinem cä nu are aci niel un drept, in niel un cas. In
adevdr : Care este cantitatea de sare ce se perde total
in exploatare ?
Care este aproximativ, cantitatea de sato pe care
Regia a aruncat-o la o parte ea %rä niel o valoare ?
Care este cantitatea de corpurY streine ce se gdsesc
In stratele aceleY sdrY ? Ce so constatd in registrele Re-
gieY, de la Ocnä in privinta distinctiund aceleY sdrY,
distinctiunea de la caro atArnd pretul la gura ()me/ ?
Nimio nu no spune Domnul expert. Pentru aceste mo-
tive rugdm pe Onor. Tribunal sä admitd o mud ex-
pertizd in sensul in care am propus noY.
. Ream Regia Monopolulul,
(88) Barba liltel, Delavranoea.
52
www.dacoromanica.ro
 802

Tribunalul dispune facerea unel expertise, care efec-

tuAndu-se In urma desbaterilor urmate sa depun nonel
conclusiunl scrise. Conclusiunea d-net Zottu flind desvol-
tarea primelor depuse inaintea Tribunalulul vom re-
produce numai conclusiunile d-luT Delavrancea de adi
inainte:

CONCLUXIUNILK
In procesul intentat de Ecaterina G. Zottu contra
Regid Monopolultd Statultd

La 26 Martie 1894, Doamna Ecaterina Zottu inten-

teaz/ un proces Regiel Monopoluld Statulur, invocand
In favoarea pretentiunilor DomnieT-sale Art. 178 §i 179
din Regulamentul Organic. In ijiva hotarItä pentru
judecarea procesuluY, Doamna Zottu sustine e/ Regia
a deschis pe proprietatea DomnieI-sale maf multe gurY
de extractiune a sgreT §i conchise la o expertizà.
Tribunalul prin jurnalul No. 4475 bis din 27 Junio
1895 ordon/ a se face o expertizA printr'un inginer
care c,alculfind sI determine volumul de sare tras/ din
gurile deschise de Stat pe proprietatea DoamneY Eca-
terina G. Zottu din comuna Telega, de &lid s'a deschis
aceste gue li pan/. In 4itia and Domuul expert va
procede la efectuarea expertizeT. a
Resultatul aceste expertize a fost constatarea de
fapt a Statul n'a deschis niel o gurg de sare pe pro-
prietatea DoamneY Zottu. Doamna Zottu voind s1 In-
cerco norocul mal departe 'll modificI actinnea, Dom.
nia-sa sustine cg Regia .plecand din vechile galeriI
subterane ale salind Doftana a adus extractiunea
pfing sub proprietatea Domnielsale §i invocAnd Art.
127 din Regulamentul Organic, cere ca Regia sà fie
condamnat/ O plati ga tre/ljecea parte din pretul la
gura ()ene al cantit/te/ de sare extras/ §.1 al celor ce
se vor maY extrage de aci inainte.» De sub proprie-
tat ea DomnieT-sale.
In consecintd Doamna Zottu prin procuratorul Dom-
www.dacoromanica.ro
 803

nieY-sale cere Onor. Tribunal a ordona o nouä exper-

Ca. care sd constate de asta-datl cantitatea de mire
ce s'a extras prin galeriT de sub proprietatea DomnieY-
sale nu pe gurY deschise In proprietatea DoamneY Zottu,
ci pe gura salineY Statula Opunem acesteY cererY o
exceptiune peremptorie de fond pe care o formulgm
ast-fel : Cererea Doamnei Zottu este inadmisibild pentru
di ajar dacil ipotetic am admite cd Statul a extras
fi extrage sare de sub proprietatea Doamnet Zottu
In virtutea dreptuld Istoric, In virtutea Regulamentului
Organic i a lege1 Minelor, pe cata vreme gurile de ex-
ploatare nu sunt deschise pe proprietatea Doamnef Zottu,
nu o turbura In exercitiul dreptuluI de proprietara f i
nu'l causeazi nicI un fel de daune.
Doamna Zottu nu are nici un drept fata de Stat ,I
Statul nu are nici o obligatiune fata de Domnia-sa.
Iatà pe ce ne Intemeem cand formul6m ast-fel a
ceastti exceptiune §i drepturile StatuluY :
§ 1. Dreptul Istoric. CuY apartiue dreptul de exploa-
tare al celor-ralte mine, afard de sare, §i in ce li-
limite era turnat un asemenea drept, inirt1 Mt pri-
refte trecutul p6te fi obiec. tul desbaterilor celor mai
controversate, din causa lipselor de documente fi din
causa cd de japt mai toate aceste bojdfii ati rémas in
odikna pämtntului, exceptelndu-se ceca aur pe care apele
noastre l'aii risipit in grdunte sag foifoare d'alungul
albielor lor.
In cea ca privege sarea insii nici o contro-versd de
Istorie fi de drept nu este posibild.
Cronicarii ilfoldovet fi Ifunteniel, rechile crisoace
fi pronamii traditionale, anajoralele, Istorici mai in-
semnoti vechi f i noi, domniele regulamentare fi in
eirfit legea Afinelor votatd fi immulgatii acum un
an inliiturd ori-ce nedomirire asupra cestiunel.
Sarea a fost col putin din secolul al XIII-lea f i pana
catre primul patrar al secoluiul nostru, a Domnilor tare!
RomanescI, fall vre-un prepus ca alt cui-va 'i-ar apar-
tine vre-un fel de drept asupra acestor bogatif naturals.
((Soria. Mold. de Kantemir, ed. 1825, p. 60. Not. statis.
de Nicolas Stitt', traducere din 1852 p. 164-1580.
KCartea de CamargOe. publicatà In Istor. Rom., Tom.

www.dacoromanica.ro
 804

1. p. 403 404 de V. A. trecho. Istor. Rom., de

al Xenopol, (vol. II, p. 254, etc.).
Dreptul deplin asupra Bird este absolut legat de Ins-
titutia Domnilor no§tri, fie heriditarl, fie electivt fie
venit/ prin tumultur/ §i revolutiunt fie §i supu0 apro-
bare, ba chiar trim4I d'adreptul pe catre Sublima
Poarta.
(Veniturile comoarel elista civill. In crisovul lu/
Mimeo. 1389. Fot. orig., T. III, p. p. 544-545. Can-
temir, Op. Cit. p. p. 115 §i 116, Arhiv. Havlaa, Tom.
1, pare. I, p. 97).
Aa fost In deosebl In regiunea Muntilor, benefi-
ciatorl de sere de la suprafata §i numal- pentru ne-
voile lor, dar din voia §i ca porunca Domnulut De
asemenea din mila §i evlavia domneasca nude ma-
nastirT s'at ales ca dreptul de a ridica de la ocna un
numar hotarit de droburl de sare. (Hrisovul Sfintel
Mitropolit Drastor V. A. Ureche, op. cit., Tom. 1,
phg. 60).
Istorice§te n'a existat §i niel nu putea exista niel o
deosibire infra Monopolul ,i mina Domnului, intro dreptul
de exploatare exclusiv domnesc fi aceptiunea unei de-
pline §l absolute proprietMi asupra sirei de ori unde
f i din erice strat.
Adev6rul este ca §i ast5.0 Intre dreptul de exploa-
tare ale une mine §i dreptul de proprietate asupra
acele mine; chiar and dreptul de exploatare este li-
mitat In timp, nu exista nief o deosebire.
Aceasta resultä din natura special a mind, §i din
urmatoarea esentiala diferenta a -e,I de cele l'alte pro-
prietatt Imposibilita.tea fireascä de a -se me repro-
duce produsele sue,cesive ale el, fiind comumatiunI
ireparabile din ea Insue.
Niel pravila luT Mate Basarab, niel codicele luT
Caragea, Ipsilante .0 Calimache i niel vre-un alt Domn
prin hotirire personali sad consacrati de inaltul Divan
§i de marile aduniri ale Ord care se convocad din cind
in and, nu s'ad atins de dreptul Domnilor asupra Wei,
un drept intreg Uri niel un fel de pretentiune a parti-
cularilor ori undo s'ar fi aflat férimurile de sare.
Ae,est monopol secular neturburat, 'west drept ne-
www.dacoromanica.ro
 805

ftirbit a trend de la Domnie la Stat de la ven iturile

listei Cdmdrei (lista Civill) la veniturile stdpdnirei
In primele decenii ale secolului nostru.
.1) Sub Regulamentul Organic. Regulamentul Organic
a consacrat ceea ce era lege a pamintuluY de ma!
multe orY seculara. «NimenY nu va putea sa deschiza
o ocna de sare pe a sa mo0e fiind ca acest drept este
name./ al StapanireYD (Articolul 20 Reg. Organic).
Dar exercitiul acestuY drept deduse i putea da loo
la o multime de abuzurY i inichitatY.
De multe orY DomniY impinsesera pe particular! din
proprietatile lor fara nicY o Invoiala 0 forma drépta
avand nevoe de a deschide nouY gurY de ocna, de
curtY, de bataturY ba chiar 0 de islazurY pentru pä-
unatul de la numeroasele care ale carau0lor.
Asemenea vatgmarY din trecut i temer! ca In viitor
se va urma adesea orY tot ast-fel provoaca gin ob-
§teasca extra-ordinara. Adunare de revizuire a Regu-
lamentuluY Organic al Tare Romane§tY,» ideia de a
lua m6surY legale de aparare acelor proprietarY ale caror
proprietatY ar oprinde saa ar sta pe taramurY de sare.
PAM la 1831 niminui nu i-a trecut prin minte cA ar avea
vre-un drept asupra sirei din proprietAtile sale. Ar fi
cel pupil absurd a presupune cA in 1831 nasce din senin
§1 in contraditie cu tot trecutul poporului Rominesc ci
proprietarli afi vre-un drept In codavalma0e Cu 8tAp8-
nirea asupra sire'.
In adev6r cum se isca ideea de protegiuire a pro-
prietarilor ? cä avènd i e! vre-un drept proportional
fie cat de mic asupra sareY din proprietatile lor ? Nu.
Ce! care Intaiag data ridica chestiunea a fost Vor-
nicul Alexandru Filipescu in §edinta de la 20 Martie
1831.
iaca ce a propus acest madular al 01:0e0eY
Adunar!: gStapanirea sa despagubeasca pe proprietarY,
pe tot anul cu o plata hotarita pe m6suratoare de
pogoane In toata vremea, cat locul acela nu va fi In
stare de a se ara 0 semana, care dandu-se In cerco-
tarea 01*e§teY AdunarY s'a primit bung., (Analele
Parlamentare, tom. 1, partea 1, pagina 9).
E evident : desOgubirea este basata nu pe vre-un
www.dacoromanica.ro
 806

drept asupra Ore ci li pe jicnirea proprietaruluY li

pe scoaterea din folosinta luY a une portiunY din pro-
prietatea sa. Principiul era bun li drept, sistemul des-
págubirelf pe num6r de pogoane fárá a se fixa o normá,
era criticabil. Uqor se putea intrevedea arbitrariul,
prigonireT §i favorud ce ar fi ocasionat un asemenea
sistem.
De aceia Vice-Pre§edintele Minciaky in §edinta de
la 24 Martie formull o normá de despágubirY, normá
stravechig ezeciukaa., (La care (adica la principit
cä pentru terenul necesar exploatárel 'Y se envine des-
págubirea). Excelenta sa dice acá s'ar cuveni proprie-
tarilor zeciuialci din produsul sáreY ce se va scoate din
Cena, Insá nu In. naturá, ci In bant» (Analele Parla-
mentare, t. 1, p. 1, pagina 12.)
pentru a se vedea limpede cá. Minciaky gásise o
normg de desptigubire pentru terenul scos din folo-
sinta proprietarului, iar nu el se gándise cá proprie-
tarul ar avea vre-un drept asupra stireY, chiar In acea
§edintä i imediat dup6. norma Vice-Pre§edinteluY Vel
Spátaral Alexandra Chica justiffeg despágubirea eze-
ciuiala* pe obligatiunea de a preda terenul necesar.
sIndatorindu-se proprietarul a da StápánireY loe pen.-
tru ocná, A. se márgineasa acel loe In cátátime de
pogoane cu adev6rat trebuincioase pentru gurg, curte
li bátátur6.» (Analele Parlamentare, p. cit., coloana II.
In sfarW In edinta de la 25 Martie 1831 Logo-
fltul Mihail Cornean' propuse i se admise de Ointea
Adungre, cá, asá se despágubeaseg acest drept pentru
d.to oene se vor aeschide de acum Inaintem (Analele
Parlamentare,
. tom. 1, pag. 14, coloana 1). 'Mato-
rándu-se Insä proprietarul a da loe pentru deschiderea
ene/.. (Analele Parlamentare, loc. cit., col. 2).
A§a dar dreptul la so zeciuialti In banY. 11 are pro-
prietarul din obligatiunea ce i se impune de a ceda
terenul necesar exploatáreT §i fire§te pentra cáte (Cene
s'ar deschides i ca o dovadi mai mult cd asupra sireI
nu are nicl un drept e cA dupà gurile veclil tot din pro-
prietatea lui, oil cfitA sare s'ar extrage, el nu are nici
zeciuiali.*
§ 3. Articolul 121 din Regulamentul Organie.--Acest
www.dacoromanica.ro
 807

articol resumand In el, ideele principale ale §edintelor

de mal sus, nu poate acorda proprietaruluT dreptul de
vre-o despagubire zeciuiald daca nu este jicnit 0 scos
din posesiunea 0 folosinta a und par/ din proprie-
tatea la
In adev6r, Art. 127 coprinde 3 part/ strins legate
Intro ele care toate exclud ideea ca particularul ar avea
vre-un drept asupra sarel din proprietatea 'ill orY la
ce adIncime s'ar afla gismentele de sare.
Prima parte dreptul la zeciuialei dar, a sa dobandeasca
acest drept pentru orl cate ocne se vor deschide do
acum Inainte.«
Se deschide ocne pe mo0a cutva ail dreptnl la ze-
ciuelile reglementare. Nu se deschide, nu pot avea niel
un drept. Mirarea cei nu s'ar explica deosebirea Mire
extragere fi sustragere, este cel mull un joc de cuvinte
fericit cu spirit, dar neintemeat fi pr ea glumel ca
istoric fi argument intr'o cestiune de proprietate ex-
ceptional&
A doua parte, ocnele vechi nu dad drept la zecluiald.
I treia parte, este linzpede fi categoric ; pe ce se in-
temeazd dreptul de despeigubire, «se va Indatora insd
proprietarul a da loo pentra deschidere de ocne, etc.,
§ 4. Legea Minelor.S6 renuntam la ideea de co-
proprietate asupra sard, a 4is Doamna Zottu prin a-
paratorul Domnietsale, dar in acest cas am ajunge la
ipotesa inadmisibila, ea proprietarul solulul n'ar putea
trece printr'un t6rIm de sare satt prin galeriile Statulul
pentru a exploata alte mine asupra carora are dreptul
de a le exploata. Fire0e invoca legea Minelor.
Obiectiune fina In forma, ubreda. In fond. Legea
minelor a Jost mult discutatei sub bate rapoartele, dar
ea a fost votald tetra a se Oice un cuvint in cea ce
privefte dispositiunile speciale privitoare la sare (Des-
baterea SenatulA 1895, pagina 445; Desbaterile Ca-
mera, 1895, pagina 1319).
cum reguleazei dreptul Statulta asupra seirei le-
iuitorul din 1895? consacrdndu-le intocmai cum a
Post in tot trecutul nostru.
Art. 77. «Dreptul d'a exploata gismentele de Bare

www.dacoromanica.ro
 808

i sorgintole sarate, In scopul extragereY apartine na-

me Statulul.,
Art. 78. Da iara§Y mime Statulut dreptul d'a ex-
ploata acole minerale pentru exploatarea carora ar fi
nevoo sä se exploateze un masiv de sare.
Art. 80. a Daea pentru a exploata o materie mi-
nerald este necesitate a se trece prin sare, pentru a
extrage mineralul dat in concesiune, exploatatorul nu
poate strabate sarea de cat sub controlul StatuluY pre-
dandu-I materialul salin ce va resulta din lucrar/..
Dacei legiuitorul din 1894, ar fi crezut cei Art.127
din Regulame2ztul Organic a consacrat preprietarului
solului vre'un drept oare-care asupra seirei cdnd ex-
tractiunea ei nu'l atinge intru nimic in proprietatea
lui, ar fi trebuit neapdrat sei prevap acest drept,toc-
mai pentru cei :ask* s'a pus in aplicatie sistemul
ftiintific de exploatarea seirei prin galerii derivate ne
prevetfute de legiuitorul din 1831.
Legiuitorul din 1895, nu putea ignora nia-art.127
din Reg. Org. niel sistemul modern de exploatare.
Legiuitorul din 1895, a credut conform nestramu-
tatuluY drept al StatuluY (Domn satt Stapanire) cä numal
cand proprietarul este expropriat i se deschid gull
de sare, pe solul luY se aplica Art. 127 din Reg. Org.
Ma §i numaY aa se explica, tacerea luY, daca Were
se mal poate numi, and cele trei articole consacra
un drept absolut al statului asupra sang.
)51i chiar dacei s'ar admite teoria din primitivul drept
Roman c Qui dominus est soli, dominus est coeli et
i2zferarum ar trebui sa se adauge imediat .afara de
sare..
Din Mate acestea resultd cd, nici in legea pamia-
tului, nici sub Regulamentul Organic, nici astA01 sub legea
Minelor, proprietarul solukei (fie §i al StatuluY) nu a
avut f i nu are vre-un drept asupra sarei, ;ii dar ca o
despagubire sub ori-ce forma i sub orke denumire nu
I se cuvine de cat numal and Statul 'i a retras din fo-
losinta lui o parte din proprietate.
Alt-fel nu are causa d'a se plange, nu are drept in
sine de a core, nu are text de lege de invocat.
fiind-ca. Doamna Ecaterina G. Zottu nu a fost
www.dacoromanica.ro
 809

privatä intru nimic de folosiuta proprietdte sale, si

nicY nu i s'a causat nicY un fel de daunA, cererea
d-sale ca Onor. Tribunal sä ordone o notiä expertia.,
este inadmisibilti de oare-ce nu i-ar crea nicI un fel
de drept in contra StatuluY.
Cerem dar Onor. Tribunal respingerea tine ase-
menea cererY si in consecinta respingerea actiund
d-neY Zottu precum si cheltuelY de judecat6. pentru
Regia MonopoluluY Statulut
(88) Barbu qtef. Dalarrancea.

D-1 Delavrancea §tim ca a desvoltat prima sa teorie

asupra istoriculuf dreptulul de proprietate la no! In tara
cu ocasiunea discutiunel legel minelor din 1.895 in Ca-
mera (v. p. 685). Inaintea Tribunalulul d-sa sustine o noua
teorie asupra istoricului dreptulul de proprietate pe care
o vom numi pentru mal mare Inlesnire a doua teorie is-
toricd a dreptuluf de proprietate. Aceasta teorie este sus-
linuta de d-sa pentru a ajnnge la crearea primei d-sale
teorii asupra drepturilor, asupra sd'rer. In prima teorie,
asupra dreptului de proprietate d-1 Delavrancea sustine :
dreptul absolat, sacru §i inviolabil al proprietarulul so-
lulu!, proprietar §i al sub-solulul fara nicl un drept de
amestec al StatuluT. Slim ca aceasta teorie istorica este
exagerata din punct de vedere al principielor admise la
noi in tara. D-1 Delavrancea nu a linut seama ca pri-
mele principil ale dreptului roman aduse in aceste tar!
in timpul colonisarel de roman!, conservate la noT de
traditiune all fost modificate in parte, influentate de prin-
cipiile legislatiunef romane din epoca bizantina, ale caror
urme §i aplicatiuni ce nu se pot contesta, le gasim in
vechile a§ezaminte ale tOrel. Este important de a se reciti
discursul sèfi pronuntat In 1.895 (v. p. 685) pentru a se
vedea ca in partea finala a citatiunel noastre (v. p. 687),
D-1 Delavrancea ne (la dreptate, gasim : fi in sfirfit cd
chiar Regulamentul Organic s'a reintors in bund parte la
www.dacoromanica.ro
 810

regimul nostru istoric in ceea-ce privefte dreptul de pro-

prietate, prin urmare teoria d-sale istorica asupra drep-
tulul de proprietate este mal absolutA de cát aceia con-
sacrata de Regulamentele Organice. Inaintea Tribunalulul
sustine a doua teorie : kilt de proprietatea absoluta a
proprietarulul solulul ridicA deplina fi absoluta proprie-
tate a Statului asupra saret de oil unde fi din ori-ce strat,
iar In ceea-ce prive§te dreptul de exploatare a celor-l'alte
mine afara de sare, fi in, ce limite era tunal 'un ase-
menea drept intru cti t privefte trecutul : poate fi obiectul
desbateHlor celor mai controversate, din causa lipselor de
documente fi din causa ca de fapt mai bale aceste bo-
ga-la (la ramas in odihna pamintului excepta ndu-se ceva
aur pe care apele noastre rail riSipil in gra" unte saa loi-
foare d'alungul albielor lor. Fala de aceste sustinerl
formulate Inaintea instantelor judecátore§tl, este bine
sá. punem cuvintele rostite de d-sa la 1.895 In desvol-
tarea primel leoril : deschideli istoria fi cercetati in docu-
mente, in hrisoave fi legiuiri, fi v'e yeti convinge de con-
ceptiunea poporului m'Izan despre dreptul de proprietate.
Si mal departe : Niel o alta legiuire din secolele urmatoare
nu se atinge de intregimea dreptului de proprietate ; ba din
contra el ese fi mai intarit. Stt se observe ca legea mi-
nelor din 1.895 nu atingea de cAt liberul exercitift al drep-
tuluI de proprietate, IsAnd intact principiul dreptulul de
proprietate In mine. In 1.895 d-1 Delavrancea ataca legea
minelor asupra acestul punct, pentru-ca in 1.897 sá. in-
voace In sprijinul sèii, vechile a§ezaminte §i legea din
1.895, pentru a declara pe Stat proprietar al sarel din
sub-solul proprietarulul particular §i a arunca In con-
troverstt trecutul istoric al dreptulul de exploatare a mi-
nelor.
Relativ la prima teorie : asupra stkrel sustinuta de
d-1 Delavrancea Inaintea instantelor judecAtorell, gasim
In conclusiunea d-sale urmátoarele pasagil ce trebue sa
www.dacoromanica.ro
 811

relinem pentru a putea compara aceasta prima teorie

asupra sarei c.0 cele-l'alte teorii asupra drepturilor §i ra-
poartelor de drepturi asupra saref suslinute de d-sa in
1899 In Camera cu ocagiunea drscutiunel proectulut mo-
dificator al legef minelor :
cea ce priveFte tarea hisa niel o controversa de
' Istorie Fi de drept 712t este posibild Cronicaril Moldova fi
Muntenia, vechile hrisoave Fi pronomil tradilionak, malo-
ralele, istorid mal insemnali vechi i nota, domniele regula-
mentare Fi in stirFit legea Alindor votata, i promulgara acum,
un an, inla tura orr,-ce nedumirire asupra cestiuna. Sarea
a fost cel pu fin din secolul al XIII-lea Fi pina catre prim,ul
patrar al secoluluf nostru a Domnilor tara RomaneFti,
/ara vre-un prepus ca alt cut-va 'i-ar aval-fine vre-un fel
de drept °supra arestor bogäfil naturale. (Scris. Mold. de
Kantemir, éd. 1.825, p. 60. Not. statis. de Nicolae*utu,
traducere din 1852, p.:1.64-158. Cartea de camara§ie
publicata In Ist. Rom., tom. 1, p. 403 404 de V. A.
Ureche. Ist. Rom. de Al. Xenopol, vol. 2, p. 254.)
Dreptul deplin asupra sarel este absolut legat de In-
stitutia Domnilor noFtri
IstoriceFte n'a existat fi niel ?tu putea exista niel o
deosebire intre Mono polul i mana Domnultd, intre dreptul
de exploatare exclusiv excepliunea una depline Fi ab-
solute proprietaTi asupra sarel de 021 unde Fi din 071 ce
strat
Niel pravila lui Mata Basarab, nici codicele. luí, Ca-
ragea, Ipsilante Fi Calimach i niel vre-un alt Domn prin
hotarire personala, saú consacrata de inaltul Divan Fi de
ntarile adunan f ale gira, care se convocart din dind in
cänd, nu s'aú atins de dreptul Domnilor asupra s'ara, un
drept intreg /arä. niel un fel de pretenliune a particula-
rilor, ori unde s'ar fi afiat te'rimurile de sane....
Pana la 1831 nimenui nu 1-a trecut prin minte ca,
ar avea vre-un drept asupra &Ira din proprietatile sale.
www.dacoromanica.ro
 812

Ar fi cel pu; in absurd a presupune cd in 1831 nasce din

senin fi in contraclie cu tot trecutul poporulut Romdnesc
cí proprietarit arc vre-un drept de codavaldwie cu &Oa':
nirea asupra gird.
Pentru a pune In evidenta aceastri. Intreaga teorie
islorica asupra raporturilor de drepturi asupra sareI,
a caracterisa deosebirea ce exist5. intre vechile principii
de drept §i cele consacrate de Regulamentul Orgafiic, d-1
Delavrancea incheie, çlicènd : Apt dar dreptul la (o zeciu-
ialei in bant) '1 are proprietarul din obligatiunea ce i se
impune de a ceda terenul necesar exploatdret fi firefte
pentru cd te (ocne s'ar deschide) fi ca dovadd mal mult
cá asupra sdrei nit are niel un drept, e ca dug's. gurile
vecht tot din proprietatea lui, ort cd tti sare s'ar extrage
el nu are niel o (zeciuiald) . ocnele vecht nu datí drept
la zeciuiald. Pe cand noI §tim ca, avem in art. 1.27 din
Regulamentul Organic al Munteniel o dispositiune tran-
sitorie care conshcra drepturile proprietarilor de mo§i1
Cu ocne, pentru ocnele deschise in momentul votarel Re-
gulamentulul. Art. 1.27 aliniatul al douilea : lar ocnele de
sare care hccreazd astAlf fi pe cdt vor mat litera, nu sunt
supuse la o noutt legiuire, ci ati a se folosi numat cu
drepturile cele ce sunt prescrise prin cele mat dinainte do-
cumenturf.»
In partea finalti. a conclusiunilor scrise gasim urma-
torul pasagiii care resuma ambele teoril ale d-luf Dela-
vranceq, a doua teorie : asupra dreptului de proprietate
§i prima teorie asupra stirel : chiar dacd s'ar admite
teoria primitivulut drept roman «qui dominus est soli, do-
minus est coeli et interarum,» ar trebui stl se adaoge ime-
diat «a/am' de sure.» (v. supra prima teorie a d-lui De-
lavrancea, p. 685).
Din bate acestea resultd cá niel in legea pdmintului,
niel sub Regulamen tul organic, niel astaçlt sub legea
proprietarul solulut ( fie fi al Statului) nu a avut
www.dacoromanica.ro
 813

Fi niel nu. are Vre-un drept asupra stiref, Fi dar ca o des-

pagubire sub ori-ce f orna fi sub ori-ce denurnire nu i se
cuvine de cdl numai cdnd Statul raras din folosinta
lui o parte din pro prietate. (v. supra p. 99-132; 203-215;
269-333; 549-571 §1 urm. §i art. 263).
In urma conclusiunilor orale §i serse, Tribanalul
Ilfov, sect. III, a dat urmiitoarea sentinta din 18 Febr.
1897 prin care admite ca fondatA actiunea d-nel Ec. Zottu,
respingènd inciden tul de inadmisibilitatea actiunei ridicat
de d-nu Delavrancea, ch. nu s'ar datora despAgubire de
cAt atund cand s'ar deschide gurâ de ocna pe mole, de
oare-ce Tribunalul se pronuntase asupra acestul inciden t
pi-in jurnalul No. 5517 din 15 Iunie 1806, la care dalLi
nu luase Inca finta intreagh teoria istorica, §i hotArlse
lu drept ca art. 127 din Regulamentul Organic acorda
dreptul de a cere zeciuiala :

TRIBUNALUL ILFOV SECTIA III

SENTINTA No. 98
Audienfa din 18 Februayrie 1897
Tribunalul compila din :
Domnul V. Miclescu membru
A. D. Procopiu, membru supliant.

Doamna Ecaterina G. Zottu cu petitiunea Inregis-

tratg. la No. 7204)94, a cerut chemarea In judecat5. a
RegieT Monopolurilor StatuluT, spre a fi condamnatl
permitl conform art. 178 din Regulamentul Or-
ganic, sI exploateze sarea de sub terenul cu mine de
sare, ce apartino Dumisale In comuna Telega, cu
obligatiune de a da RegieT a 10-a parte dia venitul
net, Incetand Regia oil-ce exploatare In viitor i a se
mal obliga Regia 0.1 restitue 9 zecirra din toatl sarea
ce a scos deja, san dadá. preferä conform art. 179 din
acelalf Regula ment Organic, al plgteaseb.Inperpetuti
a zecea parte din valoarea sgreT ce se scoate i se va
www.dacoromanica.ro
 814

scoate pe fie-care an, cerènd cheltuelY de judeeata §i

executie provisorie.
Dupa mal multe amanarY legale la 22 Iunie 1895,
s'a presentat reclamanta Ecaterina G. Zottu, asis-
tata. de Domnul Advocat Danielopol, lipsind de-
fendoarea Regia Monopolurilor StatuluY, s'a dat citire
actiuneY 0 s'a ascultat Domnul Advocat Danielopol
In desvoltarea acesteY actiunY, dupa caro Tribunalul
prin jurnalul No 4475 bis, in mod preparatoriY §i
probator, fara a prejudeca In nimio fondul, dispune
facerea une! expertize printr'un Iuginer, care calculand
0 determinand volumul de sare, extras din gurile de
sare deschise de Stat pe proprietatea reclamante!, In
comuna Telega, de and s'a deschis aceste gurI 0 Ong.
In ziva dud Domnul expert v'a procede la efectuarea
expertizeY.
Domnul expert va calcula at retoresinta In volum
greutatea 0 valoarea, In le! a 30-a parte din cantita-
tea de sare extrasa,
Domnul expert v'a calcula asemenea fiind date mij-
loacele de exploatarea sareY, 0 modul cum se exploa-
teaza aceste cariere de catre Stat, care este cantitatea
de sare ce se poate extrage de Stat in fie care an.
Numesce din oficitl ca expert, pe Domnu Inginer de
mine Mi§u Anastasescu 0 amana causa pentru ziva
de 30 Noembre 1895. La 30 Noembre 1895, sa pre-
sentat reclamanta Ecaterina G. Zottu, asistata de
Domnul G. Dauielopol, lipsind defendoarea, Regia Mo-
nopolurilor StatuluY.
Dupa c,ererea pgrteY care arata ca, dispositiele
jurnaluluY No. 4475 bis, nu all putut fi Indeplinita de
Domnul Inginer expert numit din oficiq prin sus zisul
jurnal din causa ca Inginerul Diriginte al Salinelor
Doftana, conform ordinelor primite de superioriT set,
a refuzat expertululuY permisiunea de a intra In sa-
ling 0 in vederea color dispuse prin acel jurual, Tri-
bunalul dispuue a se face o comisie rogatorie la Tri-
bunalul Prahova spre a delega un Domn Judecator
care sa asiste pe Domnul expert MiF Anastasescu la
indeplinirea Insarcinard ce i s'a dat prin jurnalul No.
4475 bis 1895, citAnd pentru acea ancheta 0 partile
www.dacoromanica.ro
 816

care figureazd in proces, amdnand tot-d'o-datd causa

la 20 Februarie 1896.
La 20 Februarie 1896, s'a presentat reclamanta, Eca-
terina G. Zottu asistatd. de Domnul Advocat Barbu
Pdltineanu, iar defendoarea Regia Monopolurilor Sta-
tulul prin Domnul Advocat Barbu Stefan Delavrancea
autorisat cu procura No. 3563)96.
S'a dat citire actiuneY 0 lucrdrilor din dosar, Domnul
Advocat Barba .$tefan Delavrancea, din partea RegieY
sustine el actiunea este inadmisibild 0 ca expert iza
nu s'a pant face nicl chiar prin comisiunea rogatorie
la Tribunalul Prahova, pentru ea conform jurnalulur
TribunaluluY, Domnul membru supliant de Tribunalul
Prahova, insotit de inginerul expert, °And s'a trans-
portat in localitate nu a gdsit nicY o gurd de sare
deschisd. de Stat pe proprietatea reclamanteY, tinend
la respingerea actiuneY cu cheltuelY.
Domnul Advocat Barbu Patineanu pentru reclamantd
sustine cä prin jurnalul mentionat s'a ordonat ex-
pertizd prin care sd se constate dupd cum este in
speta cd. Statul prin galerii subterane deschise sub
proprietatea cliente/ sale, extrage sare din beneficiul
cdreia o parte se cuvine reclamanteY, cere un termen
de amdnare, a complecta 0 modifica actiunea primi-
tivd, introducdnd un supliment de actiune 0 spre a
specifica cifra la care 0 mdrgine0e pretentiunile fatA
cu Regia Monopolurilor StatuluY.
Tribunalul vdr,16nd sustinerea reclamantuluY 'Y-a a-
cordat termenul de 4 Iunie spre a'0 formula un su-
pliment de actiune, care se va comunica 0 RegieY
Monopolurilor Statulut La termenul de 4 Junio 1896,
s'a presentat reclamanta asistata de domuul Advocat
Barbu Pdltineanu, iar defendoarea prin domnul Ad-
vocat Barbu stefan Delavrancea.
S'a dat citire lucrdrilor din dosar 0 suplimentuluY
de actiune prin care Ecaterina G. Zottu, cere ea Regia
sd fie condamnatd, conform articoluluY 127 din Re-
gulamentul Organic sd-Y pi/teased a 10-a parte din a
treia parte sad In alte cuvinte a 30-a parte din pretul
la gura ocneY, a cantitAtel de sare extrasd. 0 a calor
ce se vor maY extrage pe viitor din galeriile subte-

www.dacoromanica.ro
 816

rane, pe cate Regia pe sub proprietatea reclamantel

din comuna Telega, catunul Doftana, le-a deschis ple-
cand din galeriile ce Statul are deja deschise pe lo-
curile aflate actualmente in posesia sa, locurf vecino
cu proprietatea reclamante,pana la 11 Aprilie 1896,
data introducere suplimentulul de actiune evalueaza
reclamanta pretentiunile la 30.000 le, mentinand chel-
tuell de judecata cerute prin actiunea primitiva.
Domuul Advocat Barbu Paltineanu sustine actiunea
bazata pe articolul 127 din Regulamentul Organic §i
pe articolul 489 Codal Civil, care prevede cä propire-
tarul suprafete loculuY este 0 proprietarul sub-fete,
ca de 0 expertiza ordonata constatä ca nu este
nicY o gura de sare deschisa pe locul Doamnel Zottu,
dar acum dui% modificarea actiune i complectarea
el, se impune 0 modificarea 0 a jurnalului care or-
donase expertiza i reconchide. cerOnd sa se constate :
I-ia) Sarea extrasa de Stat dapa proprietatea recia-
mantel prin galeriI subiérane 0 al II-lea care este
pretul sarel extrase, pentru caro core chemarea Regidl
la interogator.
Defendoarea prin d-1 advocat B. St. Delavrancea
sustine ca Articolul 127 din Regulamentul Organic
prin aliniatul al treilea al sat mal cere o conditiune
pentru ca proprietarul sa aiba vre-un drept de despa-
gubire i anume ca gura do ocna O. fie deschisa pe
locul proprietarulul, ceea-ce nu este in speta, de oare-ce
s'a dovedit ca pe locuul reclamante nu este deschisa
niel o 'Ora de ocnat
Conchide cer6nd respingerea cererel de expertiza,
ca inutila in causa 0 in consecinta respingerea ac-
tiunel Cu cheltuell.
lu urma acestor Tribunalul avénd necesitate de timp
pentru a delibera, a amanat pronuntarea i obligd pe
partY a da concluziunile inscris i in ziva de 15 Iunie
1896, prin jurnalul No. 5517, pentra motivele aratate
in zisul jurnal, a respins incidentul ridicat de ne
primire, invocat de representantul Regiel Monopolu-
rilor Statula
Pentra a se putea pronunta in con0iinta de causa
In mod probatoria.
www.dacoromanica.ro
 81?

Dispune :

Facerea une/ anchete ca printeun expert O. se

constate cantitatea sArel extras6 de care Stat, prin
galeri/ subterane de pe proprietatea reclamante Eca-
terina G. Zottu, din comuna Telega, numind ca ex-
pert pe Domnul Miv Auastasescu, 0 ordonand cg,
aceastd anchet6 sa se facA prin comisie rogatorie de
cgtre Tribunalul Prahova (lucrare ce s'a efectuat).
Arnfing causa la 17 Octombrie, pentru cfind se va
cherna la iuterogatoriu Regia Monopolurilor Statulut
Dap maT multe amAngrY legale se fixeazA judecata
peutru ast6IT 18 Februarie 1897, and s'a chemat 0
expertul pentru a da oare-care des1u0r1 verbale, asupra
actuale lucr/r/ de expertiza, i procedura fiind com-
plect6 la apelul nominal, s'a presentat reclamanta Eca-
terina G. Zottu, asistat6 de Domnul Advocat Barbu
1361tineanu, defendoarea Regia Monopolurilor Statulta
de Domnul Advocat Barbu stefan Delavrancea §i ex-
pertul Mip Anastasescu.
S'a dat citire lucrArilor din dosar, dupg care Domnul
expert la intrebgrile puse de Oil/ a r6spuns :
«Sarea extrasà esto de cea mal bung calitate ne
«continând laic/ un corp str5in, local de unde s'a ex-
«tras era o bong masivg, dupti ce s'a extras sarea
apareti DA r6mas tot de sare, mAsurgtoarea am fa-
«cut'o mg.surAnd golul, perderea este efectivg. de 20010
«kilogramo. La m6surkoare am avut In vedere su-
«prafata, lungimea proprietAte D-ne Zottu, nu am
«avut in vedere actele de proprietate.
S'a ascultat Domnul Advocat PAltineanu in susti-
nerea actiune In sensul concluziilor sale date inscris,
maT adtiogAnd a in cea ce prive0e perderea de 200/0
kilogramo arltate de expert este prea mare 0 Tribu-
nalul va aprecia, iar in cea ce prive* pretul sarel
este de 9 le/ suta de kilogramo cum dovedesee ca chi-
tanta presentatd ; In ceea-ce prive0,43 cantitatea sgrei
extrase este actul de expertiz6 0 r6spunsurile Regid
la interogatoriU conchide §i core admiterea actiunel
cu cheltuelY, iar In ceca-ce prive§te titlurile de proprie-
63
www.dacoromanica.ro
 818

tate D.11 se pot pretinde de Regie, §i fac probl Intru

&II posed la suprafatl In limita ingràdire.
S'a ascultat §i Domnul advocat Barbu Stefaneseu
Delavrancea in combaterea care sustine actiunea In
sensul concluziunilor date In scris, -mal adaogit e/
Regia nu a turburat la suprafat/ dreptul de proprie-
tate al reclamante, drept pe care nu '1 dovedeOe re-
clamanta cu niel un act §i afarg de aceasta nu poate
fi alt pret la gura saline Doftana de eat 4 le, 3.45%
§i 3.20% suta de kilograme dup/ cum se poate vedea
In registrele Regid.
Dupg care Tribunalul avènd necesitate de timp pen-
tru a delibera, a amanat pronuntarea pentru (Ana de
20 Februarie 1897 calad a dat urmAtoarea sentintti.

TRIBUNALUL.

Asupra actiunel intentat/ de Ea. G. Zottu in contra

RegieT Monopolurilor Statulut
AvAnd In vedere concluziunile p/rtilor i actele pre-
sentate.
AvAnd In vedere ca obiectul actiund de fat/ este c6
Regia Monopolurilor StatuluT sä fle condamnata conform
articolulu/ 127 din Regulamentul Organic O. pl./tease/
reclamante a 10-a parte din a treia parte, san In alte
cuvinte a 30-a parte din pretul sgrer la gura cene,
al cantit/tilor de sare extras/ §i a celor ce se vor mal
extrage pe viitor din galeriile subterane pe care Regia
pe sub proprietatea reclamante din comuna Telega,
atunul Doftana le-a deschis plecand din galeriele co
Statul are deja deschise pe locurile aflate actualmente
In posesia sa, locue vecine cu proprietatea recla-
mante.
Avda in vedere di cu ocasiunea incidentulta ridical
fi finele de ne primire invocat de Regie,al reclamanta
n'ar avea niel un drept la vre-o despdgubire, de oare-ce
astfel cm se jormuleazd actiunea de tutti, ea nu intrii
In prevederile articolului 127 din Regulamcntul Or-
ganic, ciíci despdgubirile acordate proprietaruld nu se
da4 de cát aluna ctind gura «mi de extractiune este
deschisd pe inscifi pro prietatea reclamantei,inset Tri-
www.dacoromanica.ro
 819

bunalul a respins acest incident prin jurnalul No. 5517

din 15 litnie 1896, stabilind In drept prin consideran-
tele din disul jurnal cd reclaman ta are drept a cere
zeciuiala prevédutii la articolul 127 Regulamentul Or-
ganic, §i pentru a ti care este cantitatea de sare ce s'a
extras de Regie din proprietatea reclamanteT a dispus
facerea une T anchete ca printr'un expert a se constata
cantitatea sdreT extrasa de care Stat prin galeriT sub.
terane din proprietatea reclamanteT din Comuna Te-
lega, In care scop a fost numit ca expert Domnul In-
giner Miqu Anastasescu. AvAnd In vedere actul de ex-
pertizd dresat de Inginerul expert M4u Anastasescu
din care se constatd cit volumul de sare extras de
Regie de sub proprietatea Doamnd Zottu, prin galeri/
prelungite din cele deja existente deschise sub proprie-
tatea StatuluT este de 1900 metri cubi. Av6nd In ve-
dere °A din rèspunsurile Regiel la interogatorin se con-
statd cit un metru cub de sare, cAnd ar fi absolut
toatd curatä ar coprinde 2100 kilograme.
Av6nd In vedere cit explicarea datd de Inginerul
expert In §edintä publicd, dupd Intrebdrile pärilor, el
sarea extrasd de sub proprietatea reclamanteT era de
cea mal bung calitate ne contin6nd nicT un corp str6n.
Av6nd In vedere cit reclamauta dovedqto cu chitanta
No. 6274/96 liberatd. de Cdmdrd0a SalineT Doftana,
eit pretil la gura ocneT este de 9 leT sata de kilogramo.
Consider/and cd Regia Monopolurilor StatuluT alega
In instantd cit pretul sdreT variazd fiind de 9 leT, de
4 leT, 3.4510 0 3.20% cd acest fapt ar ree0 din re-
gistro pe care Insd nu ni le-a Infdti§at In instant&
spre a'§T stabili alegatiunea, cit aa fiind §i de oare-ce
din cele expuse de reclamantd reese cit pretul sdreT la
gura ocneT este de 9 lel suta kilograme, urmeazd a
se admite acest pret, Regia ne stabilindulT alegatia
sa. AvAnd In vedere cit dupd. declaratia IngineruluY
expert perderea definitiva prin deschiderea de galeriT
si tderea e de 20% maximum din cantitatea de sare
extrasd.
ConsiderAnd cd dupä calculele acute so constatd cd
sarea extrasd pang In present de Regie din proprie-
tatea reclamanteT este de 1900 metri cubT In total
www.dacoromanica.ro
 820

3.990.000 kilograme sare din care sclOndu-se perderile

de 20% de kilogramo ramane 3.192.000 Kilograme sare
care socotità cu pretul de 9 lef suta de kilograme
costa leT 287.280` a§a ca a treT-Ocea parte din aceasta
suma se cuvine reclamanteka despagubire este In suma
de leT 9576.
Avénd In vedere ca dispositiile Art. 1088 codal civil
care prevede ca dobinqiele curg de la cererea In ju-
decata i pana la achitare.
Cea ce prive* cheltuelile de judecata tiinda-se cont
ca In aceastä actiune pe Muga altele, a avut loe fa-
cerea a dona anchete la localitate, cum §i onorarial
expertuluT, cheltuelY ce aa fost facute din partea re-
clamanteT i asupra carora opinand le fixeaza la cifra
de 300 leT.
Pentru aceste motive
In numele lega'
Admitem actiunea intentata de Ecaterina G. Zottu
In contra Regiel Monopolurilor StatuluT §i In consecinta.
Condamna pe Regia Monopolurilor StatuluT sä pla-
teasca reclamanteT Ecaterina G. Zottu suma de lef
nona miT cincT sute lase-lecT ca dobbnlile legale, do
la data intentareT actiune/ 26 Martie 1894 §i pana la
achitare, plus leT treT sute cheltuel/ de judecata.
Sentinta cu apel conform legel.
Data §i citita In edinta publica. AgIT 20 Februarie
1897.
(IIrmeazit semnaturile magistratilor)

Directiunea generala a Monopolurilor Statulut fata

de nona convingere cal:Wat& asupra drepturilor Statulut
asupra s&ret, isvorltA din studiul asupra istoriculut drep-
tulut desvoltat de d-1 Delavrancea lnaintea Tribunalulul,
ne r6mAnand multumit& pe dispositiunile acestel senil*
face apel.
In urma deshaterilor urmate se depun noul conclu-
siuni serse. Din partea Regiei Monopolulut Statulut se
depun tnaintea Curtel urmatoarele :
www.dacoromanica.ro
 821

CONCLUZIUNI
depuse de Regia Monopolurilor Statuld in procesul cu
Doamna Zottu

Cestiunea care se discuta. 1naintea Curtel O de la

resolvarea careia depanda insql resolvarea procesulul
este cea urmatoare : Zeciuiala din produsul sarel, ce
Regulamentul Organic acorda proprietarulul moOel
pentru casul cand Statul ar deschide cena pe proprie-
tatea sa, se mal datore§te Inca acelul proprietar, cand
Statul 'I estrago sarea, tara sa intre O sa deschida ocna
pe acea proprietate ?

Asupra acestet cestiunf

Avènd in vedere cä pentru a sustine cä are drept

la zeciuiala., de §i nu s'a deschis niel o cona pe pro-
prietatea el, reclamanta pretinde dou6 lucrurl :
Ca. art. 127 din Regulamentul Organic nu lace
vid o distinc(iune §i 0ä ar acorda acea zeciuiala, nu
numal pentru deschidere de cona, dar in mod absolut
O in toate cazurile.
CA particularil sunt coproprietarY cu Statul in
moia lor, §i ca zeciuiala li se acordä nu din causa
servitutiY de desehidere de ocnä ce se mora. Statttlul,
ci din causa, ea el sunt coproprietarl cu Statul pe
sarea scoasa din mo0a lor.

In ce se atinge de priinul argument

Avénd In vedere ca art. 127 invoeat de reclamanta,
vorbind de zeciuiala cc se cuvine proprietaruld mo-
§iel, 4ice textual esa dobandeasel acest drept penttu
cate oene se vor deschide de acum Inainte, etc.» kil
maY la vale :
«Se Na indatora l'usa §i proprietarul a da loe pentru
deschidere de cona etc.» de unde resultä ca zeciuiala
se da textual pentrut deschidere de ocnd lar nu pentru

www.dacoromanica.ro
 822

alt-ceva. Aceasta se adevereste si cu Analele Parla-

mentare, tom. 1, pag. 17, de unde se poate vedea el
cu acest sens, s'a propus si s'a primit amendamentul,
care a devenit acest articol 127 din Regulament. (Ve4.Y
Analele Parlamentare, tom. 1, pag. 17).
CA ast-fel fiind afirmarea reclamantd, d art. 127
Regulamentul Organic ar resolva cestiunea In favoarea
O, este cu desb.varsire ne Intemeiatl si desmintitb. de
acel text.
Cotsiderftnd d dispositiunea art. 127 nu s'ar putea
Intinde prin analogie de la casal special pentru care
ea este flcutb, In casal neprevNut de Regulament,
care ne ocupg.
In adevbr, In acel cas special dreptul de zeciuiala
se explicä usor, el are o caus6, juridid. bine deter-
minata, In obligatia proprietaruld de a suferi intro-
ducerea fiscultg pe mosia luY, si de a-Y céda terenul
necesar pentru deschiderea de Ocne si aseçlarea ex-
ploattird acolo, pe dad in casul de al doilea dreptul
de zeciuialä ar rbinftnea Parl causa. juridid, Par. niel
un echivalent real si ast-fel el ar lipsi de baza legalb..
Argumentul de analogie ar fi dar ne fondat, dcY
«Non est eadem ratio legisi.
Considerdnd a singura conclusiune logid co se
poate trage din textul Art. 127, este cb. de vreme ce
legiuitorul nu a acordat zeciuialä de cat pentru des-
chiderea de ocne In afarb. de acest cas, ea nu este da-
torit6. dcY iqui decit de uno, negat de altero,.
*i argumentul a contrario, ded este cu atAt mal
intemeiat cu d,t dacä am aplica prin analogie aceiasY
dispositiuue si la casal d'ad nu se deschide nicY o
gurA de 0(.116 pe proprietatea particularuluY, atuncY
dreptul de zeciuiala ar rbmanea (cum am zis) fb.rä
causd, juridicb. fb.rä niel un echivalent si ast-fel ar
lipsi de baza legal/.

In ce se atinge de al II-lea argument

AvAnd In vedere d pentru a sapa de aceste obiec-
tiunY, adversari/ ati imaginat un noti argument si ati
zis d : zeciuiala ce se acordl particularilor de Art.
www.dacoromanica.ro
 823

127, li se acordl, nu pentru vAtAmarea ce li se aduce

prin deschiderea de ocnA, pe proprietatea lor, ci pen-
tru cd ar fi coproprietarY cu Statul pe sarea scoasA
din moqia lor.
ConsiderAnd !risk cd aceastd afirmare, nu numaY
nu se rezeamA pe niel un text de lege, dar este for-
mal desmintitA de textul articoluluT 127, care zice
tocmaT contrarid asä dobandeasa acest drept (zeciu-
ialA) pentru cdte ocne, se vor deschide de acune inainte etc.
*i mal la vale :
«Se va indatora insd 0 proprietarul a da loo pentru
deschidere de ocne, etc.
A§a dar dreptul de zeciuiall se atribue proprieta-
ruluT mo0ef pentru deschidere de ocnd, iar nu pentru
cd ar fi coproprietar cu statul pe sarea scowl din
mo0a luY.
ConsiderAnd cd a argumenta, cum fac adversarif 0 a
zice :ssunt coproprietar pe sare, fiind-cd am dreptul
de zeciuiald« «sad am dreptul la zeciuiald fiind-cl
sunt coproprietars este a face pur 0 simplu o peti-
fiune de- principiO 0 a lua ea dovedit tocmal aceia ce
trebue sA dovedeascd. In adev6r atuncY ce se discutd,
necunoscutul s6d X-1 problemeY este tocmaY de a sci
dacä ti se cuvine zeciuiall qi atuncY cAnd nu se des-
chide mad pe proprietatea ta.
El bine a voi sA doverle§tY pretinsa coproprietate
cu dreptul de zeciuiall sad dreptul la zeciuiald cu
pretinsa coproprietate, este cunoscut 0 ne contestat
tocmaY aceia ce este in discutiune 0 a produce ca
probA tocmaY aceia ce este de probat.
ConsiderAnd cä de s'ar admite asemenea procedanY
de argumentare, nimio n'ar fi mal lesne, de cAt sä
intoarcem adversarilor argumentul 0 sA qicem :
Nu suntetY coproprietarT fiind-cA nu aval dreptul
la zeciuiall in afard de casul cAnd s'ar deschide °end
pe mo0a voastrA, sad nu ave/ dreptul la zeciuiald
In afard de acest cas; fiind-cd nu suntetY coproprietarT.
Av6nd In vedere câ in principid invocat dupd care
proprietarul unuT fond este proprietar, nu numaY al
suprafeteY dar 0 al sub-fetel 0 poate trago din ele
toate foloasele ce acestea ar produce, acest principiti

www.dacoromanica.ro
 824

nu este absolut 0 prime§te un mare temperament

tocmaY In materie de mind.
Cd codul civil, reservand In mod expres In acest ar-
ticol dreptul relativ la mine 0 trimitgnd la legea Mi-
nelor, prin aceasta chiar el nu a resolvat cestiunea
care ne ocupd, ci s'a mdrginit pur §i simplu a tri-
mite la dispositiunile loge/ speciale, care la epoca pro-
mulgdre/ coduld civil, era tocmal Articolele 126 §i
127 din Regulamentul Organic Invocat de reclamantt
at dar ceea-ce adversaril ar trebui sd facd este sd
ne arate, cd dupd acest articol al Regulamentului Or-
ganic particularil sunt considera (i coproprietart safe
ca proprietari Cu Statul pe sarea aflatd in proprietd-
tile lor, ceea ce el n'aii fdcut considerdnd cd, dacd
examindm dispositiunile Regulamentulu/ Organic, in
aceastd privintd vedem din conträ cd el face o dis-
tinctiune capitalg Intro minele de sare de o parte 0
cel-l'alte mine de alta; §i pe and pe acestea le con-
sider/ ca apartingnd proprietarilor fondulu/ in care
se aft, (articolu1178) ; pe cele dintgI el le considerd ca
apartinénd exclusiv Statulul (articolul 126) precum 0
aceasta se poate vedea din comparatie.
In adevdr pe cg,nd art. 178 Oice :
((egad se va descoperi niscare-va mine In pamIntul vre-
unuY particular, ac,esta slobod va fi sd le lucreze singur,
or/ sa le Inchirieze altuia dupg vointa luY etc.. Arti-
colul 126 and este vorba de sare se exprima, ast-fel :
.NimenY nu va putea sd, deschida ocnd de sare pe a
sa mo0e fiiind-cd acest drept este numal al stdpanireY.
Considerand cd atuncY, and Regulamentul Organic,
trateazä despre mine In genere In Capitolul V-lea
despre comert (Regulamentul asupra comertuluY) 0
atribue0e exoloatdrea, minelor In genere particularilor,
In pdmAnturile cdrora ele s'ar gdsi ; din contra cand
este vorba de sare, el pune productul sdre/ In randul
veniturilor StatuluT, trateazd despre exploatarea sali-
nelor. Capitolul Ill despre finante §i atribue,te ex-
ploatarea minelor de sare, exclusiv Statu14-4fedd acest
drept este mime al StApanire/..
Considergnd ast-Idl eä dreptul do proprietate exclusiv
este al StatuluT, odd acest drept este numaY al stdpanireT. )1

www.dacoromanica.ro
 825

Considerand ast-fel ca dreptul de proprietate ex-

clusiv al StatuluT asupra minelor de sare resulta nu
numal din faptul ca el singar are dreptul la produsul
acelor mine, dar §i din imprejurarile urmatoaro :
Ca minele de sare sunt puse de Regulamentul
Organic Intre veniturile StatuluT ;
Ca particulariT in pamantul carora s'ar gasi acele
mine, nu aA dreptul sa le exploatezo niel pentru 1110
parte (art. 126) pe °and pentru orl-ce alte mine eT
aa acest drept ;
Ca Statul are dreptul sa exploateze nu numaT
minele de sare dupa proprietatile sale, dar §i pe acelea
dupa proprietatile particularilor, in care proprietatT 'T
se acorda 0 o servitute de trecere 0 deschidere de
°mg, pe toate acole mo0Y 0 se obliga proprietariT al
da terenul necesar.
Av6nd In vedere, ca de 0 Articolele 178 0 126 din
Regulamentul Organic, nil vorbete de cat de dreptul
de emploatare, iar nu de proprietatea minelor/ ca sa '1
atribue acest drept pentru sare StatuluT, iar pentru
cele-l'alte mine particularilor In pamIntn1 carora ele
s'ar gasi, totuV este evident, ca dreptul de exploa-
tare al minel fiind un atribut esential al dreptula
de proprietate §i singurul mijloc d'a executa acest
mijloc, In ideea RegulamentuluT Organic se confunda
cu InsuV dreptul de proprietate 0 precum particularl
pot argumenta din Art. 178 ca O. sustie, ca lor li se
atribue proprietatea celor-l'alte mine, asemenea Statul
poate argumenta din Articolul 126 ca O. sustie, ca luT
singur 0 numaT luT i se cuvine a i se recunoa0e
dreptul de proprietate asupra sareT.
Considerand ca cea ce face maT evident ca zeciuiala
din Articolul 127 se acorda, stapanulul mo0eT, nu In
calitate de coproprietar al sareY, ci In calitate de va-
tamat prin servitute de deschidere do ocna, este ca
atuncl °and legea considera pe particularT ca copro-
prietarT cu Statul pe mina 0-'T atribue zeciuiala cu
acest titlu, atuncT pe langa zeciuiala 'I mal acorda
0 despagubire pentru terenul cedat pentru deschidere
de ocna (vedT Art. 178, al. 2) cea ce pentru ocnele
de sare nu are loo Art. 127.
www.dacoromanica.ro
 826

Considerand cd Statul jiind proprietar absolut fi

singur proprietar pe toate minele de sare afiate In in-
teriorul Romdniei, este evident cd el extrdgend sarea
care 'i apartine din stnul pdmtntulut feird sci intre pe
proprietatea altuia fi fdrei set useze de servitutea de
deschidere de ocnd, ce legea 1 pune la dispositte el nu
lace de Mt set' exercite un drept care este al séit fi 91U
poate datori .de ce chef. pentru a,cest lucru niel o des-
pdgubire fi nici o zeciuiald nimetnul.
C6. ast-fel fiind si pretentiunea DoamneY Zottu fiind
din toate punctele de vedere ne Intemeiat6 ea trebue
respins5..
Pentru aceste cuvinte cerem sit placb. CurteI a re-
forma sentinta TribunaluluI, a apAra pe Regia Mono-
poIuluT StatuluY de pretentiunile DoamneI Zottu si a
condamna pe reclamanta la cheltuelile procesulut
Director General, (es) Vintilik BrAtiann

Onor. Curtea de Apel Bucure§ti sect. II pronunt5.

urmAtoarea decisinne:

CURTEA DE APEL SECTIA II DIN BUL,U.RESCI

DECIS1A CURT1 No. 101
fedinfa din 3 .Aprilie 1898
sub Pre§edentia DomnuluT
Al. C. Kivu, Presedinte
PresentY DomniT a R. Afanolescu
Al. Atanasovici
11
* V. Bossy
i Budi§teanu.

No. 101. Domnul VintilA Bratianu In calitate de

Director al Regle Monopolurilor Statuld prin adresa
No. 10633197, lnregistratd la No. 3388)97, a faca apel
In contra sentinteI Tribunalultft Ilfov sectia III-a In
consecintg, s'a citat pitrtile pentru ziva de 16 Oc-
tombrie 1897, cAnd la apelul nominal s'a presentat
www.dacoromanica.ro
 827

DomniT AdvocatT Eugenio StAtescu 0 Barbu Stefan

Delavrancea din partea RegieT Monopolurilor StatuluT,
autorisat cel dIntAiA cu procura No. 20196197 a Di-
rectieT Generale a RegieT, iar cel de al doilea cu pro-
cura No. 3563/96, a aceliag Directiune, iar intimata
Ecaterina G. Zottu s'a presentat in persoanA, asistatA
de Domnul Advocat B. Paltineanu.
Domnul Advocat StAtescu a cerut a se conexa la
acest apel kii apelul fAcut de Ecaterina G. Zottu, In
contra aceliag sentintA §i In urmA sA se amane pro-
cesul.
Domnul Advocat PAltineanu nu s'a opus la aceastA
cerero.
Curtea v6zAnd cererea pArtilor, v6zAnd cA in contra
sentinteT No. 98/97, a TribunaluluT Ilfov sectia III-a,
apelatA la 28 MaiA 1897 de Regia MonopoluluT Sta-
tuluT, a fAcut apel i Ecaterina G. Zottu la 6 Janie
1897, apel care s'a repartizat la aceastA sectie i este
pendinte astA4T la ordinea 4ileY.
CA ambele apelurY sunt fAcute In contra aceleag
sentinte §i de acelea§T partl care att figurat la prima
instantg, cererea de conecsare este Intemeiatg.
Pentru aceste motive prin Incheerea cu No. 2621197
a declarat conexo ambele apelurT §i a amAnat prote-
sul la 16 Februarie, In aceastA (;li dupA cererea am-
belor pArtY prin Incheerea cu No. 413/98, s'a amAnat
procesul pentru astA4T 30 Aprilie 1898.
La apelul nominal s'a presentat domnul Advocat
Barbu Stefan Delavrancea i Eugenio StAtescu din
din partea RegieT Monopoluld StatuluT apelant6. av6nd
§i calitatea de intimatl; iar intimatA Ecaterina G.
Zottu, av6nd §i calitatea de a pelanta s'a presentat In
persoanA asistatA de domnul Advocat B. PAltineanu
s'a examinat ambele apelurT 0 s'a constatat cà sunt
fAcute In termen.
S'a dat citirea sentinteT apelate §i celor alte acte
din dosar.
Domnul Advocat Barbu stefan Delavrancea av6nd
cuvIntul, a desvoltat arAtand motivele de apel §i cele
de apArare, In sensul conclusiunilor depuse In scris,
care s'a vizat §i pus la dosar §i a conchis cer6nd sa
www.dacoromanica.ro
 828

se admita apelul facut de Regie si se se reformeze ac-

tiunea doamneT Ecaterina G. Zottu, respingéndu-i-se
li apelul.
Domnul Advocat Paltineanu a desvoltat asemenea
motivele do aperare In sensul conclusiunilor scrise ce
a depus §i caro s'aA atasat la dosar, si a conchis la
respingerea apeluluT fecut de Regie reservandu-sT dreptul
d'a replica dupa ce va vorbi domnul Statescu.
Domnul Advocat Statescu cere sa se amane conti-
nuarea desbaterilor pentru o alta li de oare-ce orele
sunt Inai nta t e.
Cartea, veçlénd cä oree sunt Inaintate, 6 p. m. prin
Incheerea cu No. 1212/98 a amanat continuarea des-
baterilor la cinc Y Maiti 1898. In aceasta qi s'a presentat
pe.rtile ca la precedenta Infatipre, §i dupa citirea in-
cheierd precedente.
D-1 Advocat Statescu a pus conclusiunT In sensul
celor serse §i atasate la dosar §i a conchis cerand
respingerea actiuneT d-neT Zottu si In consecinta ape-
luluT d-neY Zottu.
D-1 Advocat Peltineanu a desvoltat asemenea oral
motivele de apel li cele de aparare tot In sensul cou-
clusiunilor ce a depus In scris, si conchiOnd a cerut
respingerea apeluluT fecut de Regie, sä se admitä
apelul facut de d-na Zottu si sa se admite. 11.970 leT
adicä valoarea a 1/ din sarea constatata de
expert ca extrasa din parnIntul d-nd Zottu mic§orate
numaT cu cel mult Vio.
In urma acestora, Curtea pentru a examina actele
prin Incheierea cu No. 1257;98 a remas In deliberare
pana la unspreOce Mait. 1898, obligand pe partf sa
depuna actele si conclusiunT scrise ; In aceasta (l'i a
pronuntat urmatoarea decisiune ale careT considerante
s'a redactat de d-1 Consilier C. R. Manolescu :
CURTEA
Asupra apeluluT fecut de Regia Monopolurilor Sta-
tulul in contra sentintd TribunaluluT de Ilfov Sectia
III-a, No. 98/97.
Av6nd In vedere desbaterile orale, actele presentate
si concluziile serse ale ambelor partY.
www.dacoromanica.ro
 829

Ay6nd in vedere c. Ecaterina G. Zottu a cerut ca

Regia Monopolurile Statuluf O. fie condamnata a plat
zeciuiala din a treia parte a sareY scoasa dupa pro-
prietatea sa din Comuna Telega, art. 127 din Regu-
lamentul Organic.
Av6nd in vedere ca. Regia se opine la aceasta ce-
rere, invocand atat dreptul exclusiv al StatuluY asupra
orT-ctirel mine de sare, cat i chiar textul art. 127 din
Regulamentul Organic, care nu acorda, zeciuiala de
cat in casal de deschidere de gura de ocna pe pro-
prietatea particularuluY ceea ce nu s'a Moat in specie,
cad Regia extrage sarea prin galeriT subterane.
Considerand ca. In interesul general, legea consi-
dera pe Stat ca singur proprietar al minelor de sare.
CI aceasta resulta din art. 126 din Regulamentul
Organic care dispune cà dreptul de a deschide ocnii
de sare este al StapanireY.
Chiar dacà acest text s'ar intege cum sustine inti-
mata, in sensul ca el nu acorda StatuluY de cat dreptul
exclusiv de exploatare, aceasta interpretare ar duce la
acelasY resultat, cad ar ridica proprietarulu/ soluluY
orY-ce drep de exploatare §i l'ar priva ast-fel de atri-
butul esential al proprietateY, declarand cä acest drept
este numaT al StatuluT, este a declara ca Statul esto
singur proprietar al mineY de sare.
Considerand ca dreptul exclusiv al StatuluY result/
din comparatiunea dispositiunilor RegulamentuluT Or-
ganic relativ la minele de sare, cu cele relative la
c,ele-l'alte mine.
In adev6r, pe and Art. 178 reeunoa0e proprieta-
ruluT soluluT dreptul d'a exploata cum ar voi minele
ce se gasesc in pamintul luY, iar stapanireY o simpla
zeciuiala din ca0ig. Art. 126 0 127 inscrise in Capi-
tolul care se ocupa cu averea StatulaY, reserva din
contra exclusiv stapanirei exploatarea minelor de sare
acorda proprietaruluT soluluT o simpla zeciuiala.
Considerand cà daca Regulamentul Organic ar fi
recuuoscut particularuluT un drept de coproprietate
asupra mineY de sare nu s'ar intelege cum ar fi acor dat
numaY o zecime din a treia parte a produsuluY mineY,

www.dacoromanica.ro
 830

pe Gaud acorda StatuluT pe langa doua din trel partl

pentru cheltuell, noutS 4eoimY din ca§tigul curat.
Considerand ca. Art. 127 din Regulamentul Organic
invocat de intimata nu acorda proprietaruhg solulul
dreptul de zeciuiald de cat pentru gurile de °ma ce
s'ar deschide de stapa.nire pe mo0a lul §i ca prin ur-
mare aceastä dispositiune nu nume ca nu explica
dreptul coproprietatel asupra sarel invocata de inti-
mata, dar doved*e din contra ca zeciuiala acordata
de lege nu are alt fondament de cat despagubirea ce
se cuvine proprietarulu/ solulul pentru atingerea 0 o-
cuparea suprafeteY 0 pentru toate pagubele ce'l poate
causa lucrarile de exploatare facute pe proprietatea sa.
Considerand ca aceasta resulta. In rnodul cel mal
evident 0 din lucrarile pregatitoare ale Regulamentulul
Organic, cad dispo'sitiunea Art. 127 relativä la ze-
ciuiala nu a fost introdusa, In textul legel de cat in
urma amendamentulul 10 Vornicul Alexandra Fili-
pescu, care fara Indoiala nu recunoa§te dreptul la des-
pagubire de cat pentru suprafata ocupata de gurile
de °ma (jurnalul Ob§tel extra ordinare Adunarel do
revizie No. 7, 10 0 11, paginele 9, 14 0 17 din ana-
lele parlamentare).
Considerand ca. de §i codul Civil din Articolul 489,
dispune cä proprietatea pa.mIntuluY coprinde in sine
0 proprietatea sub-fetef, acela§l cod face Insa reserva
In Art. 491 pentru tot ce prive0e legile §i regula-
mentele privitoare la mine care la acea epoca era
cele coprinse In Regulamentul Organic.
Considerand cä ast-fel fiind curtea nu ar putea intra
In cercetarea cerereT de despagubire a proprietaruluY
solulul cand extractiunea sarel se face de Stat prin
galeriT sub-terane, de cat daca s'ar pretinde ca prin
acele lucrarl de exploatare, Statul a adus vre-o vata-
mare proprietarulul parnIntulul, s'ab. 1-a impedicat In
exercitiul dreptului WI de proprietate, cea ce In specie
nu s'a dovedit niel chiar subtiuut.
Pentru aceste motive :

www.dacoromanica.ro
 831

CURTEA

Pentru motivele arltate 0 redactate de Domnul

Consilier C. R. Afanolescu.
In virtutea legef.

DECIDE

Admite apelul flout de D. VintilA BrAtianu, Directoral

General al RegieT Monopoluldf Statuluf In contra sen-
tintef cu No. 98/97, a Tribunaluluf Ilfov seetia III-a.
ReformeazA aceastA sentintA.
Respinge aetiunea intentata de Ecaterina G. Zotta
In contra Regiel Monopoluldf StatulaY §i In. conse-
cintl respinge 0 apelul fAcut de n.umita in contra
sus zise/ sentinte.
Decisiunea se pronunte. cu drept de recurs 0 revizuire
In termenul prev6zut de lege.
Deg 0 &AA in §edinta publicl.
Ast541 11 Main 1898.
(IIrmeazit subsemnitturile).

Prin aceasta, decisiune Curtea de Apel Bucure§tI a-

dopta teoria istorica a d-lul Delavrancea, utilisata trebue
sa recunoa§tem cu multa maestrie de d-1 Eugenia Sta-
tescu, care a pus conclusiunI alaturea cu d-nu Delavrancea
Inaintea Curte! de Apel tot pentru Regia Monopolurilor
Statula D-1 Statescu Insa nu s'a ocupat In conclusiunile
d-sale de teoria istorica a dreptuluI asupra sareI, aceasta
parte a fost desvoltata din nod §i Inaintea CurteI
tot de d-1 Delavrancea. D-1 Statescu luand ca cede §i
oblinute desbaterilor datele istorice asupra dreptulul de
proprietate a Statulul asupra sareI, a desvoltat conclu-
siunile d-sale in sensul de a dovedi 0, din redactiunea
articolelor Regulamentului Organic asupra sarel ; din com-
paratia acestor articole fata de alte articole referitoare
la mine In general ; din Regulament cat §i de la locul
ce-1 ocupa articolele referitoare la sare in Intocmirea Re-
www.dacoromanica.ro
 832

gulamentulul Organic, resulta ca in ceea-ce prive§te sarea,

alcatuitoril Regulamentulul Organic ad recunoscut §i in
viitor in favoarea Statulul dreptul de, proprietate necon-
testat pe trecut asupra sarel : Consideränd ccl Statul fiind
proprietar absolut Ø sin gur proprietar pe bate minele de
sare aflate in interiorul Romcinief, este evident cit el ex-
trirgend sarea care 1 aparline din sinul pamintului farti
sti intre pe proprietatea altuia ci ftird sec useze de servituka
de desehidere de ocnti ce legea pune la disposiliune, el
nu lace de ca't sá exercite vn drept can este al s6e1 fi
nu poate datori de oce chef» pentru acest hccru niel o des-
pfigubire fi niel o zeciuialti nimeinuf. Trimitem in ceea-ce
prive§te nouile aigumente invocate in spiritul teorit d-lul
Delavrancea asupra raporturilor de drepturt asupra sarel,
la cele gise de nol lu cursul studiulul nostru §i in spe-
cial la partea referitoare alcatuirel Regularnentelor Or-
ganice (v. supra p. 356-486).
Onor. Curte de Apel, Sect. II Bucurell, pan deci-
sia sa consacra prima teorie a d-lut Delavrancea asupra
raporturilor de drepturl asupra sarel: Statul pro prietar
al seírei din sub-solul l'erg in ajutorul carel teoril d-1 De-
lavrancea a desvoltat a doua teorie istorica a dreptulul
de proprietate. Este bine sa le retinem i sa. ne referim
la aceste teoril in urma, peritru a le compara cu a doua
teorie asupra drepturilor, asupra sareT, i cu a !reja teorie
istorica asupra dreptului de proprietate sustinuta de d-sa
in 1899 cu ocasiunea desbaterilor proectulul modificator
al legeI minelor in Camera.
Trebue sa aratam ca d-na Ec. Zottu la randul
ne r6manand muljumita pe dispositiunile acestet decisiunt
ale dnor. Curtí de Apel, a facut recurs la malta Curte
de Casatiune §i Justilie care este chemata a se pronunla
asupra acestel cestiunt pure de drept relativa : la drep-
turile fi raporturile de drepturi dintre Stat i proprietarul
soluluf asupra stiref din sub-sol.
www.dacoromanica.ro
 sn

Proectul de modificare a unor articore din legea mineior din

1899. Vom reproduce:. pasagiele mal importante din
raporturile comitetelor delegatilnr si expunerile de motive
din Camera' fi Senat, textul proectului de legc, modifica-
rile aduse de comitetul delega filor in. Senat, pasa giele mai
importante din discursurile care ají imbreicisat principiile
generale ale legei minelor, precum si in extenso cuvinteirile
asupra articolelor din proectul de lege rereritoare in spe-
cial la sare, atät din Camera cal si din Senat.
Raportul comitetuhei delegalilor in Camera. In 4iva
de 14 Decembre 1898. D. C. I. Brei tianu, raportorul co-
mitetuluI de delegail al sectiunilor, da citire urmatoruluI
raport §i proect de lege :

Donuzilor deputaft,
Din toate legile carl de un lung ir de anY s'aA votat
do Corpurile legiuitoare, niel una, de sigui., nu a ri-
dicat atatea protestarY ca legea ce suntem astazY che-
matl sa modificara.
fadustria extractie minereurilor §i combustibilelor
solide uu are pana astazY In Romania de ea o in-
semnatate secundara. Legea, lasand la o parte sarea
i petrolul ca derivatele sale, nu se pcupa de cat de
substante co r6man a se dovedi pe viitor.
'usa daca legea minelor din 1894 are o insemnatate
de actualita te putin importanta din punctul do vedere
al obiectuluY limitat ce '§i reserva, ea are In schimb
o importa* de prima ordine din punctul de vedere
al altor cestiunY de carY se atinge ; ea pune din nog
In discutie o cestiune pe cart tott o consideran ca re-
solvatd fi tranpazd cestiunea proprietdtetminet Intr'un
mod contraria dispositiunilor codulut civil, garan tate
prin art. 19 al Constitutia
Din causa necesitdtet ce o are concesionaria una
mine, data lut de Stat järd consimtiméntul proprie-
tarulza, de a se atinge de suprafata .pamtntului pentru
a pdtrunde In sub-sol,Zegea minelor crea un no g cas
54
www.dacoromanica.ro
 834

de expropriere, cas care 'mese indepartat de consté-

Manta romdni din 1866.
Se Intelege, prin urmare, pentru ce o lege, al carul
scop practic disparea chiar prin contrazicerile din
textul el, era menita sa ridice o furtund de protestar/
cand se atingea de cestiunea atat de delicatä a pro-
prietateY li cand lovea In texte precise de lege pe carT
nu avea dreptul sä le modifice.
. . .
Proprietatea miniera conditionata cu sanctiune de
expropiere, In casul In care nu ar fi exploatata, este
o inovatie introdusa In materie de legislatie miniera
prin legea din 1894.
Din punct de vedere istoric, sistemul de apropriere
al subsolului s'a ndscut de o-datti Cu constituirea pro-
prietätel suprafetei fi origina ambelor proprieleiti se
perde in evul media.
Legislatiile moderne s'aa ferit de a schimba basele
proprietatel o-data stabilite §i nu afi ridicat niel pro-
prietaruluY superficiar, niel descoperitorilor de mine,
drepturT ca§tigate.
Este o eroare de a crede ca legislatiile moderno
sunt de sistem regalian, cele vechl de sistemul acce-
siuneT. Amándout3 sunt tot atat de vechl O, In afara
do Rusia, In niel o alta tara unul din sisteme nu a
inlocuit pe cel-alt.

Daca am cerceta carl sunt traditiile, datinele §i obi-

ceiurile noastre, care este cestiunea de fapt astazT In
fiinta In Romania asupra proprietateT subsolulul nostru,
kisdnd la o parte sarea monopolisatd de Stat, gasim
asupra tutulor minelor exploatate safi in exploatare
un drept necontestat al proprietaruluT suprafeteY, §i,
daca am cauta in trecutul nostru argumente In fa-
voarea despartirel minel de sol, am fi silitl sa aler-
gam le Regulamentul Organic ca exemplu de lege
romaneasel §i la afacerea Trandafilof ca exemplu de
concesie data de Stat.
Este interesant sa examinara ce drept are Statul
asupra minelor In Orne noul, in carl industria mi-
niel% Incepe astrtzT sa sa desvolte.
www.dacoromanica.ro
 835

In coloniile franceze, spaniole sad germane se aplica

principiul domnitor In metropold; dar trebue sa tinem
compt .og. examindm situatia unor tdrY barbare 0 cu-
cerite, In earl nu existd traditil In materie de exploa-
tare minerald i niel posesiune de fapt a minelor de
care proprietarA superficiart
In coloniile engleze §i In Statele-Unite domnesce
principiul englez al accesiund peste tot unde supra-
fata solulul este apropriat, §i numaY In terenurile nea-
propriate, considerate ea fiind ale Coroand sad ale
Statulul, Coroana sad. Statul va putea ceda terenu-
rile noul cu mina din sub-sol, sad reservdndull pro-
prietatea mineY.
Casul analog se presintd la nol, nude Statul '§Ia
reservat In Dobrogea proprietatea sub-solul uY li a2'
putea salt reserve aceastel proprielate §i in, pelintntu-
rile ce dude la particulari.

Proiectul de lege, ast-fel cum este modificat de d.

ministru do domenil, ne readuce In starea legald a
lucrurilor 0, respectdnd drepturY cdOigate, Incurajeazd
desvoltarea uneY industril.
,
Expunere de motive:
Scopul legel minelor este de a incuraja descoperirile
de mine 0 extractia substantelor minerale ascunse In
sub-solul RomAmid, de a ardta cum se pote obtine
dreptul de a le exploata, de a regula raportul dintre
exploatantl de mine cu proprietari/ suprafetel 0 cu ex-
ploatantiY vecinl 0 de a stabili regull politieneseY pen-
tru siguranta lucrAtorilor.
In intocmirea acesteY legY, pe langd preocuparea ce
se impune legislatoruluY de a nu lovi In dreptul de pro-
prietate garantat prin Constitutiune, trebue sd '1 con-
ducd 0 aceea de a face o lege care sa corespundä cu
cerintele .moderne §i caro sa fie practied 0 aplicabild.
Prima Intrebare ce trebue sd ne punem, and intrdm
In materie, este urmdtbrea :
Are legea aceasta menirea de a tran§a cestiunea,
cul apartine mina ?
www.dacoromanica.ro
 836

Codul civil, prin art. 481, 1;lice cä proprietatea su-

prafetel atrage dup. sine §i pe aceea a sub-solulul. Doul
anY dupd promulgarea coduluT civil, Constitutia a ga-
rantat aceastd proprietate i nu a fdcut'o expropria-
bild de cdt In treT casar/ de utilitate publicd : pentra
en de comunicatiune, salubritate publica. §i apdrare
nationald. Cestiunea proprietdta °data, tran§ata, este
o cerintd constitutionald de a se face o lege a miuelor,
care sd nu calce principiile stabilite prin Constitutiune.
De altmiutrelea, orl-ce tendintd de a despdrti, fdrd
consimtim6ntul proprietarulul funciar, solul de sub-sol,
este zAddrnicitd prin obligatia ce ar avea-o posesorul
mine/ de a se atinge de suprafata soluluT care nu '1
apartine, i care §i clima este garantatd tot prin art.
19 din Constitutiune.
De aceea, legislatorul trebue sd renunte sä tran§eze
cestiunea proprietata mina printr'o lege speciald si
este obligat sd laso sub-solul, cu tot ce contine el ca
boggtie minerall, In posesiunea proprietarulul super-
ficiar.
De altmintrelea, ea i la nol, niel una din legisla-
tiile miniere moderne nu a resolvat cestiunea (leed
mina apartine sed nu proprietaruluT suprafetel. In mo-
mentul cand aceite legT aA fost fdeute, ele erab.
fata uneT stdrT de lucrurl care dura de mal multe se-
cole i care se formase de o-data. cu constituirea pro-
prietdtel funciare. Adus Inaintea unta fapt
legislatorul a trebuit sä urmeze calea ce 'T era deja

Proectul de lege ce propunem mal are avantajiul de

a fi mult mal general ca legea din 1895. El face O.
reiutre in lege Oto substantele minerale, pe cand le-
gea veche excludea toemal pe cele carT de sigur se
gdsesc In. sub-solul Romania, ca petrolul, §i se ocupa
de cele ce sunt de dovedit in viitor.
El complecteazd lacune importante din legea din
1895 ; ast-fel, de exemplu, introduce garantil asupra
valora morale i comerciale a exploatatorulul menit
sä devie concesionar.

www.dacoromanica.ro
 837

Industriele basate pe transformarea sareT sunt film-

rajate prin. art. 73.
- - ,
Proiectul de lege alcd.tuit, fiind malt mal simplu si
ca principid si ca aplicare, cd. proiectele de lege ante-
rioare, respectfind drepturT reale, nu aleargd, riscul de
a nu fi inaplicabil i va da, credem resultatelo rod-
nice pe care le tinteste.

Proectul de modificare a unor articole din legea mi-

nelor :

Titlul I.
ClasIlicatiunea legali a substantelor minerals.

Art. 1. Depunerile naturale ale substantelor mi-

nerale sad fosile sunt clasate, fata cu regimul lor legal,
in mine si cariere.
Art. 2.Se considerl ca mine :
5) Sarea genii Cu slrurile solubile, asociate cu stass-
furtita, polihalita, etc., sorgintele i lacurile sarate pre-
cum i ocnele *bite, cari aunt proprietatea Statului,
ori uncle s'ar afla ele i call' sunt supuse monopolului
Statului.

Tillul IL
Proprietatea mind 91 earaoterele el

Art. 4. Minele, afard de cele preve-cfute de din. 5,

art. 2, apartin proprietarulu/ suprafeta

Titlul X.
DispositiunT speciale asupra Mixer

Art. 71.-- Dreptu. 1 de a exploata gismentele de sare

§i sorgintile grate, in se,opul extragere sdre, apartine
numal Statulur.
Art. 72. DacA, pentru a exploata ceara minerald,
bitumurT, or/ petroled, exploratorul sail proprietarul
solulu/ ar trebui g stabata mal intAid un masiv de

www.dacoromanica.ro
 838

sare, Statul va putea sa supravegheze luerarile de ex-

plorare sad de exploatare printr'un agent al sdd, regia
monopolurilor StatuluT fiind prealabil avisata.
Plata acestuY agent se va face de explorator sad do
ex ploatator.
Statul poate sä exploateze aceste minerale and ele
ar fi asociate cu sarea, fat% a avea nevoie de consim-
tim6ntul proprietaruluY suprafeteY, In casul In care ex-
ploatarea principald ar fi sarea. Dènsul va plati insa
redeventa de 2°/e din venitul brut ce 'X revine proprie-
taruluY suprafeteY pentru substantele concesibile.
Art. 73. Isvoarele de apa sarata, precum O. toate
isvoarele do apa minerala, pot fi exploatate de pro-
prietariY suprafeteY In scopul de a Infiiinta statiun't
balneare.
Sunt liberf de asemenea proprietariY de a extrage
sarurile ce le contin, afara daca chlorura de sodium
(sarea) s'ar afla aproape singura In sorginte i, prin
acest fapt, s'ar putea Intrebuinta ca sare pentru con-
sumatiune.
Art. 74. Daca, pentru a exploata o materie mi-
nerala, este necesitate a se trece prin sare pentra a
putea extrage mineralul dat In concesiune, exploata-
torul va putea strabate sarea sub controlul StatuluY
§i predându-Y materialul salin ce va resulta din lu-
crarY. Exploatatorul va suporta cheItuelile de distru-
gere In casul In care regia monopolurilor nu va avea
trebuinta de aceste materiale.

Discutiunile in Camera asupra proectului de lege re-

lativ la modificarea leget minelor : In §edinta Camerel de
la 15 Decernbre 1898 se Incepe disculiunea :

D. I. N. lancovescu
Codul nostru civil a trawat la noY cestiunea proprietateY
minelor prin art. 489, care dice; «Proprietatea pcimintulut co-
prinde in sine proprietatea suprajetel fi a subfetet ha, §i Consti-
tutiunea, prin art. 19, a declarat inviolabila proprietatea, In
conditiile, bine Inteles, In care se gasea constituita In puterea
legilor atuncY existente. A lua un desmembremènt, o parte In-
www.dacoromanica.ro
 839

semnatd din aceastd proprietate, cum este boga.tia unel mine,

este de sigur a viola acest articol din Constitution°. Dar merg
maY departe, 0 daca un indrdsnet la ale bunuluT simt s'ar Imam
sa controverseze acest inteles ciar al art. 19, este un alt punct
de vedere, din care violarea disposifiet constitutio2zale de care
vorbim, apare fall nici o putinfti de.controversti. Pentru ca set
descoperim o minii, pentru ca set fact explora'ri, pentru ca sit o
exploated, trebue set trect peste suprafatd, sa used fi sti abused
de aceasta suprajalti deteriorand-o in toate chipurile. Suprajara
inset apartine in mod indsicutabil proprietarului, care nu poate
fi lipsit, in nict un chip altul de folosinta fi stältinirea et, de
cat prin expropriere pentru utilitate publicti.

Si ast-fel, §tirbindu-se, mic§orandu-se, violandu-se dreptul

de proprietate, precedand rdtt 0 primejdios, s'a violat, prin leg
ordinare, dispositiunl fundamentale din Constitutiune, 0 pria
aceasta s'a atins prestigiul Constitutional, s'a pus in primejdie
siguranta libertatilor noastre, ordinea fundamentald a Statulul
roman.
D. An. Stolojan, ministru domeniilor : D-lor, cand s'a presintat
legea minelor de d. Carp, nol am combatut-o, gasind-o ca este
contra Constitutiunel.
Vd aducetY foarte bine aminte, d-lor, ca nu ne-am multumit
numal la protestare prin grain, ci chiar ne-am dat demisiunea
din Camera, din causa ca se votase aceasta lege. Prin urmare
pentru noY era o obligatiune morala. ca O. modificam aceasta lege.
Conform acestel obligatiunl morale, am venit cu modifi-
carea lege/ chiar din anul trecut, care s'a discutat In sectiun/ 0
s'a. Plant 0 raportul. Aceasta lege se discutä astAll in Camera.
D-lor, nu este vorba de promisiun; ci este vorba de un
angajament, pe care '1-am luat de a modifica o lege in contra
careia am protestat. Dad am fAcut o lege bunA se va discuta,
chi singura modificare este aceasta: ca si se recunoasci dreptul
proprietaruluI asupra sub-soluluï, §i toate cele-alte modificArl dupA
textul legsl nu sunt de at o consecinti logid din aceastà premisk
Ne maY ludnd nimenT cuv6ntul, se pune la vot luarea
in considerare a proiectulul de lege 0 se prime0e.
Se dâ citire art. 2 0 se adopta cu modifiearile admisa
de comitetul delegatilor.
Se dd citire art. 4.

www.dacoromanica.ro
 840

Din principiele de drept continute : in raportul comi-

tetului de delegali §i in expunerea de motive, ce Inso-
tqte legea, reiese in mod ciar ca intentiunea legiuitorultal
de la 1899 nu a fost de a Moya asupra trecutulul is-
toric al drepturilor raporturilor de drepturi asupra
§*1

sarei saii de a acorda Statulul l'ata de proprietarul so-

lului mai mulle drepturi de cat cele recunoscute prin
legea minelor de la 1893; dar mal mult legiuitorul de
la 1899 crepnd cä atingerile liberului exercititi al drep-
tulul proprietaruluf solului lu interes general, nu mal
av.eafi ratiune .de a fi fala de starea economic& tare!,
a abrogat dreptul Statului de a conceda exploatarea
minelor din mo§ia unul proprietar particular in cas de
nevointa saü neputinta a proprietarulul solului de a ex-
ploata mina. Vedem ast-fel cä intentiunea legiuitorulul
de la 1899 a fost de a consacra prin proectul de lege
principie/e proprietatei absolute in favoarea proprieta-
ruinl suprafetel adoptand sistenzul accesiunei in ceea ce
prive§te mincle In deplina sa conceptiune.
Faja de aceste constatarl pretioase ce se impun §1
carl reiasa nu numal din raportul comitetulul de delegatl,
din expunerea de motive, §i din cuvintele rostite de d.
Ministru al Domeniilor in discutiunea generala, dar din prin-
cipiile generale admise §i consacrate prin texte exprese, mo-
dificatoare a unor articole din legea minelor din 1895, care
atingeaii liberul exercilid al dreptulul de exploatare al
proprietarulul solulul ; gasim ca legiuitorul de la 1899
declara pe Stat proprietar absolut : al s'ami gem,e czt "set-
rurile solubile, asociate czt stassfurtitit, polihalitei, etc., sor-
lacurile Orate, precum Ø ocn ele pdrtisite, can
vine proprietatea ,S'tatuluf, ori, unde s'ar alla ele; pe cand
§tim cä legea minelor de la 1.895 a conservat in fa-
voarea Statului simplul sèfi drept de monopol al ex-
ploatarei. Am putea sa ne intrebtim care aU fost moli-
vele puternice care aii indemnat pe acela§i legiuitor atat
www.dacoromanica.ro
 841

de bine-voitor catre proprietarif soluluT, atat de ocrotitor

a principielor tradi[ionale ale dreptulul, ca fala de pro-
prietaril solulut din sub-solul carora Statul exploata sarea
numal in basa dreptulul séti de monopol sa admita alte
principil de drept? Sa. transforme dreptul Statulul de
monopol al exploatarel srtrel intr'un drept de proprie-
tate asupra sltreT geme sail conlinute In ape sarate ; mal
mult de a declara pe Stat proprietar al sarurilor solu-
bile asociate, de al declara proprietar al sorgintelor si
lacurilor sarate si al ocnelor parasite?
Aceasta cestiune a fost pusa in Camera cu ocasiunea
desbaterilor la care a dat loe proiectul de lege de catre
d-1 C. C. larca, care s'a intrebat la rindul si.ja pentru
care motive legiuitorul a crept de cuviinta sa faca
aceasta deosebire l'ata de sare :

D. C. C. larca : D-lor deputatl, legea actualA face o declara-

tiune cA minele apartin propriatarului suprafetel, Cu o restrictiune
*bid, prevNlutA in art. 2, alin V, ca minio de sare apartin Statulta.
Nu am priceput niel o datA deosebirea aceastA, care se face
infra o minA de sare O o minA de aur, da patroleä, etc., §i nu
am priceput i mal putin de ce una sA fie a Statului ti cele-l'alte
ale proprietarilor.
Niel o lege pfinA astAzi nu a dat Statului dreptul de proprietate
asupra minelor de sare 1 dacA a avut'o de fapt, aceasta se explicA
prin aceea cA sarea pa care Statul o exploata, provenea din mo-
§iele sale proprii, dar aceasta nu se gravada nici prin legea de or-
ganisare niel prin Unid nostru civil, nici Constitutiunea a consfintit
cA minele de sare apartin Statului.
Prin urmare, nu pricep pentru ce se face asemenea deosebire
cA adicA minele de sare apartin Statului, lar cele-alta particularilor.
lnteleg ca Statul sl la monopolul exploatArd shal in tara, cum a
§i Mofo pentru tutun fi pentru chibrituri. Dar, de la a declara cl
nu poate nimeni altul sA exploateze niel sA vimIA in tara sarea de cAt
numal Statul, tli pAnA la a declara cA proprietaril nu mal el drept
de proprietate asupra minelor de sare, este o deosebire enormA.
De aceea cred cA Statul poate sä 'fi aroge dreptul de monopol al
eXploatAreI f i vinprei in tara a sArel, färl sA impieteze asupra

www.dacoromanica.ro
 842

dreptuluT proprietarilor de a 'fl putea vinde fl el sarea, fi cl ar 11

bine ca la art. 4 si se Ola : cA minele apartin proprietarului su-
prafeteT, indiferent din ce ar fi compud aceasta minA.

Trebue sa recunontem ca cestiunea drepturilor §i

raporturilor asupra sarel a fost pusa de d-1 C. a larca
In conformitate cu secularele principil de drept conser-
vate nouè de traditiune, vechl arzaminte, legl §i regu-
lamente ; principil de drept consacrate dupti, cum am
v6Out §i de legea minelor In vigoare.
Credem util de a reproduce In extenso desbaterile
din Camera §i Senat ce ad urmat asupra drepturilor a-
supra sarel, pentru a putea a ne dam seama de moti-
vele invocate In favoarea modificara legel minelor din
4895 In ceca-ce prive§te sarea §i daca acele motive sunt
de natura. a schimba parerea noastra asupra drepturilor
§i raporturilor de drepturI dintre Stat, exercitand dreptul
sai de monopol al exploatarel sarel M.O, de proprietarul
solulul proprietar §1 al arel din sub-sol :

D. B. St. Delavrancea : D-lor deputatT, am cerut cuv6ntul,

sperand ca voi4 isbuti sa lb.muresc o dificultate §i O. inpiedic
o grava grepala de a se comite prin modificarea legeT minelor,
grepala. cu consecinte nebanuite probabil, niel de d. ministra al
domenielor, nicT de comitetul delegatilor. Regret ea am fost sur-
prins de discutiunea de astazt Ar fi fost bine sa qtim maT d'Inainte
daca o a§a lege importanta se va discuta, O anume ,in ce zi hotarita.
N'am fost la discutiunea generala.
Sunt irisa probleme de o importanta capitala, carT se pot
ridica la discutiunea pe articole. De O surprins voiti cerca sa 'mi
fac datoria ; voitl cerca sa 'inT amintesc In liniT generale ceea
ce ar .fi trebuit sa lamuresc mg cu tot dinadinsul. O aa pro-
blema. grea §i frumoasa, este acea privitoare la sare. Ce drepturi
are &atta asupra seirel ? Pe ce se intemeiazei asemenea drepturi ?
De ce natures' sunt ele ? Ce ari felcut d-voastr el in aceastel pricintel ,
modificand legea d-lui Petre Carp ?
D-lor, cea .ce a feicut comitetul delegafilor cu drepturile
www.dacoromanica.ro
 843

Statulut asupra stiret, este, vett vedea o grefeald, asupra cdreta

yeti reveni d-voastra.
Din combinatiunea art. 4 cu art. 2, resulta netndoios di
Statul este proclamat proprietar asupra tuturor stratelor de sare,
sorginti fi lacuri &irate, ori uncle s'ar Via ele. Relinett bine:
or'i unde s'ar afta. Cate-va observatiunt mai twinge d'a artita
la ce consecinte yeti ajunge cknd yeti proclama pe Stat proprietar
asupra sdret in ort-ce forma fi ort unde s'ar ajta ea.
Dreptul StatuluY de a exploata exclusiv sarea este vechib,
vechid do tot, 0 cred ea primul document despre aceasta este
din secolul al XIV-lea, de la Mircea cel Mare. Patru secole
sarea este un venit al Domnulul, venit care la inceput s'a con-
fundat cu acela al Statulig.
Cred, Para a afirma cu siguranta, ca pe la sfir0tul seco-
lulu/ al XVIII-lea, venitul saref era pe lista -civila a DomnuluY,
evenitul CamariTi, deosibindu-se de venitul Statulut Ceva ma/
in urma, si categoric sub Domniile regulamentare, dreptul de
exploatare este exclusiv al Statultg, trece dar de la Domn la
Stat. Adunarea ob0easca de revisuire a regulamentuluT organic,
a cercat sa limpezeasca dreptul Stapanire/ in raport cu proprie-
tatea particularilor.
Pe la 1831, 0 Inca mult in urma, sistemul de exploatare
a sareY era primitiv, acel cunoscut sistem al palniilor intoarse.
0 gura rotunda care se largea adancindu-se. Si fiind-ca lipsea4
mijloacele perfectionate de a ridica greutatile din prea mar/
adancimY, ocnele erati repede parasite, pentru a se deschide al-
tole proaspete, cu sarea mal apropiatä de fata pamintulul.
Din aceasta causa, suprafata de paindrit necesara ea sa
se extraga 0 sa se exploateze sarea, era adesea-ori a§a de mare,
cum no/ (2/ de astaz/ nu ne-o putem inchipui. Statul, fie ex-
ploatand singur, fie arendand acest drept, avea nevoe de in-
tinder/ mar/ pentru multele gurY ce deschidea. La fie-ce gura era
nevoe de curte, uncle so faceati deposite de sane 0 se incarca
sarea dupa cuvenita cantarire, apo/ larg/ bataturf, unde odihnea,
numeroasele care ale carau0lor.
Aceasta le a avut in vedere ObOcasca Adunare de revisuire
din anul 1831, cand,dupa o discutie deschisa de vornicul Al.
Filipescu, discutie la care lug parte 0 vice-preedintele Minciaky,
a hotarit cä se vor despagubi proprietara pe ale caror proprie-
taV se vor deschide gue nou/ de ocna.
S'a propus despagubire pe numerul de pogoane cede se vor
www.dacoromanica.ro
 844

lua din libera tolosintei a pro prietarilor, ,apot de teama favoru-

rilor, s'a admis ca maY drept sistemul zeciueleY, dupa noroc.
Foloseste mult Stapanirea si despagubirea proprietaruluY va fi maf
mare, saraca e ocna i proprietarul va lua mal putin.
In urmd Obfteasca Adunare a ajuns la formula despdgubiret
din art. 127 al Regulamentului Organic : se va impdrti canti-
tatea de sare extrasel in. 3 petrri,-2 peirri se vor socoti ca chel-
tuell de exploatare,iar din a treia parte se va da a 10-a parte
proprietaraul, nu in natura*, clin bani, pretuitel sarea la gura
ocnef.
laca d-lor, cum s'a legYerat la 1831 asupra seírel.
S'a consetnnat din noft in drept vechia al StatuluY, dar in
acelasT timp s'a consacrat si un drept la despagubire proprio-
taruluI, ca.nd ar fi fost turburat in proprietatea sa. Nu dar o
despagubire pentru sarea extrasa de sub-solul proprietarulul, ci
despagubire pentru ca do fapt proprietarul era inlaturat dintr'o
parte destul de insemnata a proprietatel luI. Fireste ca legiui-
torul de pe atuncl nu putea banui ea de la sistemul primitiv
al palniilor Asturnate, industria miniera a sard va ajunge la
minunatul sistem al galeriilor. Astetzi in lata justifiel s'a pus
problema : dar dacit se extrage sarea prin galeril de sub o pro-
prieta te picata*, feird a o turbura la suprafarei, proprietarul
mal are vre-un arept la despeigubire ? Cdnel s'a discuta! legea d-lul
Carp, in 1894, in Camera* cl in Senat,nimenl n'a luat cuantul
ca set resolve aceastd aparenta' controversei. legea ininelor n'a
prevOut nimic in aceastd privinfel.
Regulamentul Organic C21 modificdrile din 1831 a rémas
vigoare in ceca-ce privefte exploatarea seirel. Dar cum se va
aplica astazY, dat fiind noul sistem ca galeriY? Prima cestiune :
eand Statul extrage sarea din sub-solul unel proprietati particu-
lare prin galeril, fara a o turbura la fata pamintulul, mal este
tinut la vre-o despagubire ? Ce ratiune ar mal avea despagu-
birea ? Ce duna s'ar mal causa proprietarulul ? Niel una. Asa
dar despagubirea nu s'ar mal cuveni. Ce din 1831 n'a avut
In vedere cand a acordat zeduiala, de cal turburarea proprie-
'gel la suprafata, pe o intindere destul de mare : loe pentru gurY
nedeterminate ca num6r, loe pentru curte, loo pentru batatura
la fie-ce gura de ocna. Justitia pana acum s'a pronuntat in
sensul cä nu se aplica art. 127 din Regulamentul Organic, cand
sarea este extrasa farti. a impedeca la suprafata folosinta
treaga t proprietarula i ett sunt convins ca bine si drept a
www.dacoromanica.ro
 843

hotarIt justitia tare/. $i d-voastra d-lor trebue sa resolvatl aceasta

controversa.
A doua cestiune legiuitorul din 1831, cand a acordat pro-
prietaruluT a 10-a parte din a treia parte a sarel extrase din
proprietatea luT, In banT bine inteles, iar nu In natura, a
avut In vedere cà proprietaruluT i se lua din folosiuta lul zecimT
de pogoane. bar astazT ? Astazl cand o suficient o gura, pentru
ca prin galeriT sa se Intinqa pe sub pamInt i sa extraga poate
100 de anl, sarea gema, tot aceeal despagubire s'ar cuveni ?
Astaz/ cand mijloacele de transport de la gura ocneT pana la o
statie de drum de fer nu se mal face cu sute de care, cand nu
maT e nevoe de bataturl intinse, cand, dar, numal o foarte mica
parte de suprafata s'ar lua proprietaruluY, ar fi absurd sa se
mai dea acea redeventa din 1831. laca ceea-ce iar4l suntetl datorT
sa limpOitY i sa
Regret cd d. raportor, onor. comitet al delegatilor fi d. mi-
nistru al domeni27or, a ldsat in confusione aceste probleme cre-
lénd di le resolcd acorddnd Statului dreptul de proprietate
asupra sdrei ori unde s'ar afta ea.
Acest drept afa cum 'l-a formula ministrul fi comitetul
delegatilor, este o adec6rata primejdie fi pentro Stat fi pentru
particulari. Ea nu pot sd V26 rog de banca ministeriald ca
revie asupra acestei grave erori ; lnajoritdfel insil pot sd '1
adresez rugddunea mea, in interesul liniftel generale fi a acelor
principti inalte fi senine are garanteazd ordinea qi 8/aura*
din societätile omeneqti.
Ati vOut, d-lor, cd cii nu 2226 ingrijesc mai mult de drep-
turile proprietarilor, ci mal mult de acelea ale Statului. Cu
toate acestea uu m6 opreso de a v6 presenta primejdia real care
resulta din doug articole 1.611 chibzuite.
Prin art. 2, combinat co art. 4, se acordd Statului un
drept de propdetate asupra sdrei ori uncle s'ar afta, ad e primejdia.
crqut cd favorisati Statul, tn fond vefi turbura liniftea
tuturora, fdrit ca Statul sd projite mai mult din aceastd formd
de drept de cat din vechia ql istorica formit a absolutului drept
de exploatare a Ord..
Cdnd aØ pus in lege dreptul de proprietate, in loc de MO-
nopolul de pdnd azi asupra sdrei, ori uncle s'ar aja sarea, afi
violat Constitutiunea, ati expropriat un neaeterminat limn& de
proprietari, järd veri-o despdgubire, pe un nedeternzinat man&
de suprafete cu intinderi iardfi nedefinitive.
www.dacoromanica.ro
 846

Cum, d-lor, nu §titY °A In regiunile plalurilor seroase se gesese

suprafete intinse de sare ? Dupe legea d-voastre aceste suprafete le
repiti proprietarilor. El nu me pot cledi, nu me pot trece, nu
maY pot avea nicY o folosinte pe aceste suprafete diu proprie-
tatea lor. Cum, d-lor, lacurile serate, cum ar fi *Lacul-Serat*, le
luatY din proprietatea particularilor ? Pe ce motiv ? Cum ? Nu
Inteleget/ ce este o primej die art. 4?.
D. Gr. M. Sturdza: Este art. 5.
D. B. t. Delavrancea: Nu, Maria ta, art. 4.
D. P. Buescu: Constitutiunea se opune la titlurl ca Mgria ta.*
D. B. St. Delavrancea: Dace. 41 urmeri mal serios discutia
aY Intelege cine °aloe. Constitutiunea. Cal apartine, de la legea
d-voastre Inainte, Balta-Albe ?
Wei : Parte e a Statulul.
D. B. t. Delavrancea : Pane acuma da, dar de aci Mainte
ea ar apartine toata Statulul. Cal ar apartine Tikir-Ghiol ? Cal
ar apartine toato lacurilo i scurgerile serate ? Toate ar trece
printr'un articol de-o §iretenie neehibzuite, de la legitimil lor
proprietarl la Stat, Pere ca Statul sä ca§tige ceva in realitate.
rog sä ve pronuntrat/ : volt/ sä stremtorat/ 0 se cocolo§itY
principiul proprietAtel ? Voitl sä renuntatY la o ordine sociale.
stabilite ? Dace, da, nu umblatl cu miel §ireteniT nedemne de un
parlament, ci datt depline satisfactiune nouilor d-voasträ aliatY
de la Ploesel i Ia§Y. (Aplause). i cred cä ar fi mal bine se. rugatl
pe aliatil d-voastre ca se ve motiveze asemenea InterprinderY.
EY sunt mal cultl In privinta acestd doctrine. El ar fi mal daft
§i mal consecintl cu idealul lor, pe care d-voastre nu rat/ stu-
diat 0 nu 1'4 inteles.
Termin, d-lor, convins ce onor. majoritate nu va Ingedui
guvernulul o gre§eale. care n'ar avea niel meritul d'a folosi Intru
ceva StatuluY. SA se continue vechiul drept al StatuluY, atat e
bine 0 de ajuns. Numal a§a ar sce.pa guvernul de inovatiunY
earl In tot-d'a-una sunt grele pentru cel nepreparatl; mime a§a
ar seep de inspiratiunY gre§ite, In tot-d'a-una posibile pentru
eel earl n'ae veder/ generale limpezl ; numal a§a ar scApa de
critiel earl, oil cat de aspre ar fi, de regulA ar fi pe depliu me-
ritate ; numaY a§a ar scepa de o confusiune mal mult, isvor
de lupte grelo, absurde i vetemetoare §i pentru Stat i pentru
particular/. (Aplauso).
D-le pre§edinte, mi se pare ce art. 2 s'a
D. B. M. Missir :
votat i acum se discute art. 4; de acea toate observerile pe
www.dacoromanica.ro
 847

car/ le-a facut amicul nostru d. Delavrancea mi se par a nu

sunt nimerite la acest articol.. *i iata de ce : art. 4 ice: «mi.
nele, afarli de cele prevézute la alin. 5, art. 2, apartin proprieta-
ruluY suprafetd». Aci se resolvä cestiunea cine e proprietarul
minelor, afara de acelea prevNlute de art. 2, alin. 5 0 se con-
sacra principiul cg, care e proprietarul supraf40 este 0 pro-
prietarul sub-soluluY, conform. coduld civil, dupa principiile drep-
tuluY roman. Ca consecinta dar a acestuf principia se proclama
a proprietarul suprafeteY este 0 proprietarul minelor, dar nu
In mod absolut. In adevdr, and a venit codal civil era o stare
de legislatiune dupa care nu sub-solul de ort-ce naturd apar-
tinea proprietaruluY suprafeteY. Sarea din sub-sol nu apartinea pro-
prietaruluY suprafeteY, ci StatuluY. Aceasta era starea de legislatiune
in momentul and a venit codal civil; era o situatiune speciald
pentru sare, 0 ea nu s'a modificat prin codul civil, fiind-a o lege
generala nu modifica o lege speciala. Aceasta. stare a proprietate
s'a confirmat 0 de Constitutiune.
DecY, din acest punct de vedere, ca orY-ce sare din sub-sol, fie
orY-cine proprietar al suprafeteY, apartine StatuluY, nu maY in-
cape nicY o discutiune. Cestiunea Insa e alta, and sarea se pre-
sinta, la suprafata sub forma de isvor sati de lac. Cine e proprie-
tarul isvoruIuY safl laculuY de sare ? Mi se pare ca aceasta cestiune
n'are nevoie de nicY o solutiun.e, fiind-ca e vorba de suprafata,
0 e netagaduit a suprafata, apartin6nd proprietaruluI particular,
acela va avea drept 0 asupra or/-carul lucru s'ar gasi pe su-
prat*, cu o singura restrictiune, a In cas and pe suprafata s'ar
gasi sare, sati un isvor orY un lac sarat, particularul nu poate
exploata saA extrage sarea fiind-ca aceasta e monopolul Statulut..
(IntreruperY).
D. Stelian, in6 intrerupe 0 imY spune a am putea resolva
aceasta cestiune aci. Am onoare a 1 r6spande a mi se poate
aci, fiind-a art. 4 se refera la art. 2, alin. 5, In cat privqte drop-
turile StatuluY, 0 acest articol e deja votat 0 nu se ma/ poate
reveni (IntreruperY).
D-lor, daa tot/ avem dorinta de a ne lumina 0 daca voim a
clarifica dispositiunile legeY, aceasta nu se poate face prin Intreru-
perY violente 0 sgomotoase.
Eli singar, vti marturisesc d-lor, daca observam and s'a pus
in discutiune art. 2, a4 fi cerut suprimarea celor treY r6ndurY
din alin. 5 de la art. 2, 0 anume : acarY sunt proprietatea Sta-
tuluY, oil undo s'ar Oa ele 0 carY sunt supuse monopoluluY Sta-
www.dacoromanica.ro
 848

tuluT, *flind-cd nu trebuia a se. resolva acolo cestiunea proprie-

tA.teT StatuluT, precum 0 a monopolultd StatuluT, ci aci. Si mio
mi se pare cd s'a fdcut un ce nu la locul sal, 0 hied in mod
confus. OrT cum ar fi Insd, cestiunea e resolvatd orT undo va fi
ea, chiar nu la locul eT, e resolvat6. In principiA . . .., (Intre-
ruper1).
D-lor, repet hied o-datd, bino sad r6d, cestiunea e resol-
vatd In art. 2, alin 5, 0 aci nu se ma poate reveni spre a
modifica. Dovadd cä e a§a, nu avetT de GU sä observati iardg
redactiunea articoluluT co discutdm, cd el nu face de at st
confirme ceea ce s'a dispus deja In art. 2, alin. 5, iafard de cele
prevedut la alin. 5 art. 2. Cu alte cuvinte, acest articol nicT
nu deschide discutiunea asupra cestiunilor resolvate in art. 2,
alin, 5.
Aceasta nu va sit ica, d-lor, cit nu maT putem face nimic.
Toat6. discutiunea aceasta 0 observ6.rile fdcute de d. Delavrancea,
pot avea loo la art. 78 0 urmdtoarele de sub titlul al X-lea,
unde se vorbe§te In mod special de sare . . . , (IntreruperT).
Incit o-datä ma/ repet principiul c6. Statul e proprietar al
sdreT, 0 0it el singur are monopolul exploatdrel sareT, s'a votat
In art. 2 alin. 5, 0 nu se maY poate pune din noti In discu-
tiune. Cea ce ne r6nulne do f4cut este sit precisdm maT bine
cum are s6, exercite Statul dreptul 0 monopolul s6t, 0 aceasta
se reguleazd la art. '77 0 urmdtoarele.
Acolo putem sä decidem orT-ce vom voi. Chiar In privinta ces-
tiunel noastre avem o dispositiune, care dacä nu se va satisface,
nu avem de cat sit o complectdm. Avem art. 79, care .ice: Ids-
v.oarele de apit s6.ratd,* precum 0 toate isvoarele de apd mine-
rald, pot fi exploatabile de proprietariT suprafeteT In scopul de a
infiinta statiuul balneare. Sunt liberT de asemenea proprietaril
de a extrage sdrurile ce ele contin, afard dacit chlorura de so-
dium (sarea), s'ar afla aproape singurd In sorginte, 0 prin acest
fapt s'ar putea Intrebuinta ca sare pentru consumatiune..
Iatd dar cit insIg aceastd, lege explic6, cum Intelege dreptul
Statuliq asupra sorgintelor de apd sdratd 0 asupra lacurilor sd-
rate. Proprietartil suprafeteT are dreptul a se bucura de aceste
isvoare 0 lacar, poate sit le utiliseze orT cum ar voi, poate sit
fad, statiunT balneare, poate sd useze de apd ca un motor, poate
sit se plimbe pe lac 0 poate face intr'un cuv6nt orl-ce, numaT
un singur lucru nu ponte, nu poate extrage 0 exploata sarea,
flind-cd aceasta constitue monopolul StatuluT, Da, proprietarul
www.dacoromanica.ro
 849

particular e proprietar pe loo, poate face orT-ce, dar nu poate ex-

ploata sarea, fiind-ca ar desfiinta monopolul Statulut Ce se va
Intampla acum cand Statul. ar voi sa exploateze sarea din lacurY
sarate ? Las ca aceasta nu se va intampla niel o-data, dar atuncY
va trebui sä se inteleaga au proprietarul suprafetet i in privinta
aceasta nu avem de cat sa regularn cestiunea °and ne vom ocupa
de exploatarea sareY la art. 77 i urmatoarele. Acolo putem sa
regulb.m c,estiunea pana uncle merge dreptul Statulut
Pentru aceste cuvinte, eft cred oä aci nu e loo a modifica
nimio, fiind-ca insaV art. 4 nu prescrie nimio, ci se refera la art.
2 care e deja votat. Tot ce putem face este sa complectam li-
mita dreptuluY Statuld asupra isvoarelor saA lacurilor sarate, in
cas and Statul va voi sä exploateze sarea, i aceasta o putem
face nu mal la art. 77 0 urmatoarele, call se ocupti tocmaY de
cestiunea exploatard saret
D. vice-prefedinte B. Epurescu, ocupa fotoliul prepdentiet
D. C. I. C. BrAtianu : Dior deputati, imi pare cu atat mai rig
cA d. Delavrancea este surprins de discutiune, Cu cat d-sa a inter-
terpretat art. 127 din Regulament in sensul legeI actuale cA sarea
e o proprietate a Statului fi nu un simplu monopol.
D. Missir 'ins& a spas ca este o grepala de redactiune in
art. 2, alin. 5. Tin sa spun ca nu este o grepala i iata de ce
noY '1-am redactat ast-fel prin metodelo nouT de exploatare prin
galerit Statul nu se atiugo de proprietatea suprafetet prin ur-
marti, poate, fat% sa atinga pe proprietar, sa faca exploatare.
De mind Regia Monopolurilor Statului s'a gandit sa trans-
forme in parte exploatarea sgrei genie prin disolutiune i sa o trans-
porte prin conducte, sa o evaporeze fi sarea obtinutg sA o punA
in comerciii.
Prin urmare Stahll va usa 0 de sarea contiuuta in lacurile
sarate §i isvoarele grate MI% sa fie nevoit st plateasca rode-
vente i sa se inteleaga cu proprietarul suprafetet
Dreptul de proprietate al Statula asupra ocnelor parasite
este o cestiune de mare importanN, fi din plateful de vedere al
exploateiret disolufiilôr sali2ze de Stat, fi din puncl de vedere al
asigurilrei salinelor, in casul in care s'ar läsaocnele pa-
rasite salí puturile vechi Za dispositiunea proprietarului supra-
fetel, s'ar putea compromile nzinele Statulta, ele ar putea fi inun-
date cum s'a intdmplat la Targu-Ocnei. Prin urmare no ne-am
Odd cei trebue fragata, C14 ocasia lead minelor, cestiunea in-
treaga. Nu trebue sa Reim lucrul in indoialA, nici asupra sArei
www.dacoromanica.ro 55
 850

cristalisate, nici asupra lacurilor sArate, nicT saupra ocnelor pArA-

site, pentru cA In momentul cAnd Statul ar vrea sA se serveascA
de sarea din mid §i din apa acestor lacuri saii ocne vechf, sA vinA
proprietarul sA intenteze proces, dupl cum ail fost intentate cAte-va
procese pentru galeril deschise in sub-solul unor proprietAti private,
§i mi se pare cA d. Delavrancea a fost unul din apArAtorii dreptu-
rilor Statului.
D. B. St. Delavrancea : Nici acum nu am combedut dreptu-
rile Statuld.
D. C. I. C. BrAtianu : Bine, insa art. 73 explid. proprietatea
StatuluY numaY asupra sgreY, spunènd cA proprietariT pot ex-
ploata aceste lacarY ca bAl de ape mineral° saa ca industriT chi-
mice.
DacA d-voastre vetY gAsi di art. 73 nu este ciar redactat,
atund vetY putea interveni la titlul X care '1 explieAm mal bine ;
insii art. 2 trebue. sit .fie redactat cum este scris in proiectul de
lege fi sei afirme cet sarea din mine ca fi din ocne vechi, lacuri
fi isvoare &irate este proprietate a Statului, lar apele intrebuin-
(ate ca fortd motrice sail pentru fabricare de producte chim ice
sail ca btri, rénuln ale proprietarului suprajetei.
D. Gr. M. Sturza: Dar despre despAgubirile proprietaruluT nu
vorbqtY ?
D. C. I. C. BrAtianu : D-lor, dar dacd considerAm lacurY sA-
rate caro pot sA. fie proprietatea Statuluf i pe proprietatea par-
ticularuluT ? SA presupunem cA Statul face o iustalatiune pe pro-
prietatea sa i pompeazA apa care trece pe proprietatea vecinuluT ;
eT, alma proprietarul vecin intenteazg. proces pentru sarea in
disolutiune pe care a pompat'o Statul. . . . (IntreruperY). Sunt ca-
surY care trebuesc 16.murite prin lege.
Asupra arte 2 nu putem reveni, InsA cand vom veni la art.
73, acolo vom discuta toate propunerile facute.
D. B. St. Delavrancea : D-lor deputatT. stint nevoit sl iaA
ouvintul pentra a doua oarA. V6 cer ertare. Ati au(lit pe d. ra-
portor. De astA datA nu mai incape indoialA : temerile mole trail in-
temeiate. D. raportor §i guvernul stAruesc bite° croare de drept,
care poate deveni o serioasA primejdie pentru principle fundamen-
tale ale ordinei sociale. A! d. raportor se crecle In drept sd pro-
fite de mArturisirea mea sincerA, ca am fost surprins de discu-
tiunea do as-U.0. Regret cl nu m'a Inteles. Regret pentru d-sa.
Regret, fiind-cA, de, l'at'f au4it d-sa care nu era surprins, pe d-sa
raportorul, omul care va fi dator sa Ilmureascl confusiunea, a.
www.dacoromanica.ro
 851

ridice discutiunea 0 sa motiveze ni§te inovatiuref, care, fail te.

meiti cum sant, nu le putem considera de cat ca ni§te capriciT
saa uprintY periculoase.
Dar, sa strangem 0 sa scurtam discutianea.
D-le raportor, am inceperi d-voastrd prin a intra in CM-
stitufiune ? (Aplause prelungite). Am ati meditat asupra luptelor
noastre din 94? (Aplause). Afa intelegeri articolul 19 din Con-
stitutinne ? Cum, d-voastrd Mt a dati seam cii prin art. 2 fi
4 din lege, deposed* pe propietarl de drepturile cons fintite de Con-
stitutiune ? Curios mod d'a intelege problemele de public fi privat,
pentru un, om care 911,1 este surprins de discutiune.
Bic odatA Statul n'a fost proprietar asupra sArei, mai ales
ori unde s'ar afia ea.
D. Dim. A. Sturza, prepdintele consiliuld : Ba da, a avut.
D. C. I. C. BrAtianu : Am conclusiile d-voastrA scrise, d-le De-
lavrancea.
D. B. St. Delavrancea : D-le BrAtianu, le-ati fi avénd, regretinsA sA
constat cA nu le-atI inteles. Am sustinut li sustin acela0 lucru : ab-
solutul drept de exploatare in favoarea Statului. N'am sustinut ,i
nu sustin cA Statul are dreptul de proprietate asupra sArei.
Nu me ast-fel scap de consecintele imposibile la carY
d-voastra ajungett Cat pentru cea l'alta Intrerupere academica de
pe banca ministeriald, o vein dovedi ca un neadev6r istoric, ca
o pripeala, obicinuita de alt-fel, ca un capricid v6tamator mer-
suluY normal al societateY.
D-lor deputatY, in ipotesa ca Statul ar fi proprietar asupra
sareY, se impune ca o consecinta fatalti, ca or/ unde s'ar afla sa-
rea 0 orY In ce stare s'ar afla, Statul trebuie sa fie proprietarul
real §i stapanitor.
Dar d'aci resulta : Statul e de drept proprietar asupra In-
tinselor suprafete ale propietatilor particulare de pe cae timpul
0 intemperile a spalat stratul de pamdnt 0 a Idsat sarea la fata
pamantulut De pe aceste supra fete proprietariT sunt alungatf. EY
nu me pot zidi pe ele ; vitelo lor nu mal pot odihni i trece. De
aci mal resulta ca. suprafetele Raid% cand sunt sarate, lame
0 isvoare, sunt iara§Y rapite de la propietariT lor, chiar daca din
neam In neam, de veacurY, le-ar fi posedat ca deplin proprietarY.
De aci resulta iaraV ca. Statul rilmane stapan peste ocnele para-
site din proprietatile paKticulare. Afi inteles, d-1w', urule vor sei
ajungei aceia cari luptai exaspera in numele dreptului de pro-
prietate? ',ST ce motive ye (lac' ? Le-afi inteles? ilfie mi s'afc pd rut
www.dacoromanica.ro
 852

glum*. Ce e drept, Cu toatd atentiunea ce am dat d-lui raportor

di n'am prins ca motiv de cat fantesia de a exploata sarea prin
disolutiune. Da, se exploateazei sarea aiurea prin lichificarea e'i,
dar crez cd uncle natura a disolvaro fi poate uncle flind grere de
transportat, la distante marl, o pune, prin ajutorul apei, sei se
transporte singurd pe canale §i jghiaburi, dar la noi? La nof
masioul de sare este atdt netnchipuit de mare in at Oecimi de
secole am putea alimentalumeaintreagei feirei sd sdreicim in sare.
La noI asemenea sisteme sunt fantasif.
Se topestI sarea In apa, s'o trausportT la o distan/ de un
kilometru si apoI In gal% se procezY la evaporatiune. . . ? Nu,
d-le raportor, s'a iutrodus sistemul de disolutiune la noT, dar nu
la sere, ci aiurea. StitI unde atY aplicat ca sums discutiunea.
(Ilaritate. Aplause).
D. vice-prepdinte : Ve rog, d-le Delavrancea, nu intoarcetT
spatele biuroulut
Sunt nevoit sii ve reamintesc ce regulamentul este cate-
goric : deputatul se adreseaze cetre biuroil.
D. B. St. Delavrancea : Nu contest, d-le presedinte, preroga-
tivele presidentiale. V'es/ ruga Inse, si pe d-voasträ si pe onor.
majoritate, sä silitf pe altiY ca se. respecte Constitutiunea, tot
atAt cat doritY sA respect ed regulamentul Camera
D-lor, ve declar cä sistemul disolutianeI d-luY raportor nu
Inleture conflictul dintre noua lege a minelor si Constitutiune,
dintre Stat si drepturile bine stabilite ale proprieteteI private.
In deosebire de d. raportor, colegul nostru, d. Missir, a in-
teles primejdia pe care v'em dovedit'o.
D-sa fusä crede ce Intelesul art. 2 si 4 sä se lemureascI
si sä se restringä la art. 73 si urmetorii din lege. Ca argument
d-sa a propus unul : la acel articol legea organiseeze exploaterea
se.reI. Nu cred el d. Missir are dreptate, de si 'mi-ar fi indiferent
la ce articol atY profita de justele mele observatiunt
La art. 73 si urmetoriI se consacrä procedure unuI drept.
Dreptul se stabileste la art. 2 si 4. Dace asupra dreptuluT In sine
suntem IntelesT ca majoritatea, in deosebire de d. raportor, apoi
acolo unde se consaure dreptul trebue sä punem buna si ade-
verata formulä a dreptulut
E proprietar Statul asupra sarei ori unde s'ar afla i in ori-ce
stare naturala s'ar glsi ? Eil zic nu, ,i v'am spus pentru ca nu.
Are Statul numai dreptul exclusiv de a exploata sarea 1 Ea zic da,
§i v'am spus pentru ce, asigurAndu-ve, cec't e usor de Inteles, cii
www.dacoromanica.ro
 853

acest dint nu 'Y causeaza niel o daune, ed nu 'Y atinge niel o

veche prerogative, et nu 'l restringe niel un privilegiii.
Sunt convins ci majoritatea va evita guvernului fi aceasti
gravi eroare, o calcare a Constitutiund, Cu mult mal mare de cat
acelea pe cari le imputam guvernului conservator din 1894. (A-
plause).
D. Dim. A. Sturdza, prepdintele consiliului : D-lor deputafl,
doresc sa me adresez la intreaga Camera.
Onorabilul preopinent nu vrea sa se adreseze la banca mi-
nisteriall, ci numal la majoritatea CamereY ; din nenorocire ma-
joritatea Camere/ este strins legata cu banca ministeriala, pre-
cum si banca ministeriala este strins legata cu majoritatea. Dar
me adresez la majoritate nu numaY pentru at este de datoria
mea, dar pentru a 'Y pune In vedere ct trebue sa distingem bine
principiile, de bxagergrile Intrebuinfate In expunerea unel ces-
siunt
Este foarte ufor onorabilului d-lui Delavrancea sei ni se
presinte ca cum ar f primul legist al térei fi sd ne spund ceca-
ce ftie din vremea lui Afircea-Vodd, din vremea Regulamentului
organic fi a§a mal departe.
Dar, d-lor, vorba este, dacd lara recunoafte de prim legist
al ei pe onorabilul d. Delavrancea.
EA voiti expune cestiunea asa cum ea se presinta in rea-
litate. D-voastre., cred ct vet( menfine teoria cea adeveratt si
reala si ct exagererile le vet( pune la o parte. Exagere.rile sunt
tot-d'a-una un Mt.
Minele de sare sunt proprietatea StatuluY, si aci este o ex-
cepfiune de la regula generala, ca proprietarul suprafefeY este
proprietarul sub-solultil. Minele de sare sunt proprietatea StatuluY,
si de acolo resulta ct toate galeriile care se vor indrepta in
dreapta si In stinga din mina stint si ele proprietatea StatuluY.
Daca am admite teoria d-luY Delavrancea, atund ar trebui
ca Statul sa despagubeasca, pentru un lucru care era al set, pe
cine-va care nu era proprietar niel dupa legea veche, niel dupa
legile nouY, si sa deschidem ast-fel procese nesfirsite in favoarea
tutulor advocafilor (intreruperY), ceca ce nu, e, de sigur, In in-
tenfiunea. CamereY. (Intreruperl).
D. B. St. Delavrancea : Cer euvAntul In cestiune personala.
D. Dim. A. Sturdza, prepdintele consiliulul : Aceasta e mese-
ria d-voastra, nu ve putefl supera de ceea ce am spas.
Daca am adopta teoria d-luY Delavrancea, am ajnnge sa ne
www.dacoromanica.ro
 854

vindom cu totil tot ce avem, pentru ca sil. Imbogdtim cáte-va

persoaue, care nu avead niel o datd. verI-un drept asupra mine-
lor. Ma mult Incd, acéstd teorie ar Impedica desvoltarea mine-
lor do sare ale Statula
Acésta e atat de adevdrat cd nu se poate cita niel un cas In
care sil fi fost altul proprietar al minelor de sare de cdt Statul.
Dreptul Statulul asupra minelor de sare nu provine din dreptul
de monopol al sd.rel. Monopolul sdreI In sine e o ideie noud, dar
ideia proprietAtel StatuluT asupra minelor e o ideie veche, care
de fapt a fost 0 la nol aplicatd. Nu gdsitY niel un proprietar
care sä fi veuit verl-o datd, 0 sil fi cerut sil aibd. el verl-o mind
de sare.
Mal mult Inca, acolo unde proprietarul putea sil exploa-
teze un isvor sdrat, i s'a impus ca sil nu'l OM exploata pen-
tru extragere de sare, 0 aceste isvoare erad tot-d'a-una puse sub
privighiere deosebitd, : ele erail pecetluite de fisc. Isvoarele sitrate
eratt Intrebuintate de proprietarY pentru bd./.
Aci e o confusiune Witt/ de d. Delavrancea. Minele de
sare fac exceptiune de la regula generald a minelor, precum am
spus. Dacd verf-o cd.t/-va proprietarY din timpul Regulamentulul
organic s'a incercat sd schimbe legea veche, situatiunea Insil cea
veehe nu s'a schimbat, pentru el 0 dupd. Regulament, Statul
a r6mas siugurul proprietar al minelor de sare.
Suprafata sub care e sarea, aceea poate ca sil fie a until par-
ticular, nimeni nu poate sil 'I o ja. Poate un particular sil. aibd
un munte lntreg al luY 0 sub muntele acela sil fie sare, supra-
fate munteluI va fi a luI, Irsit sarea din addncurile muntelul
este a Statulul ; iar dad. Statul vrea sil o exploateze prin supra-
fata proprietarulul, trebue sd'l despdgubeascd. Acesta este ade-
v6ratul Inteles al legel.
Un proprietar particular poate sä aibd. o sorginte de sare
0 pote acea sorginte sil ducil o moard, o turbind, etc. Cdnd lug
proprietarul ar vrea sd. Intrebuinteze aceasta sorginte ca sil pro-
ducd sare de consumatiune, acésta el nu poate sa o feed.
Iatd Intelesul limped° 0 simplu al acestuY articol 0 a si-
tuatiund de adY, care rdmAne neschimbatd.
Chid no/ am face alt-fel, cum vrea d. Delavrancea, atuncT
am sehimba intreg apdgm6ntul nostru legal i am anula drep-
tul de all §i din vechime, de secole, al StatuluI 0 '1-am da la
particulae, ceea co cred el nu e niel de cdderea OamereT, niel
de interesul Orel. (Aplause prelungite).
www.dacoromanica.ro
 855

D. Teodorescu G. Dem. : D-lor, punctele asupra cdror s'a fdcut

pana acum discutiune se pot resu m a ast-fel : ce inteles ad arti-
colele votate pang ad ; dacä intervenirea si explicdrile d-lul B.
Missir stint temeinice, drepte si utile ; daca modul cum a inteles
d. B. Delavrancea e adevdratul sens al alin. 4 de sub art. 2;
dacd verl-o eroare s'ar fi strecurat trebue ea indreptata sad con-
sacrata ?
Fiind-cd e vorba sd Idmurim desbaterea, sä clarificdm textul
lege, FAA dam adevdrata interpretare caro sa poatd, servi la pu-
nerea el in aplicatiune, dati'ml voe sä privesc cestiunea din a-
ceste puncte de vedere.
Incep6nd ca d. Missir, care recunoasce graba si neatentiunea
cu earl s'ad votat primele tre/ articole, dar care declard cd gre-
seala odatd strecuratd, o putem depldnge, dar nu si indrepta,
trebue sä constat cd d-sa mal mult a Incurcat de cdt a limpe4it
discutiunea. In adevdr, art. 1 si 2 fac parte din titlul I, care nu
se ocupa despre alt-ceva de cat numal despre definirea si acla-
sificarea legald a substantelor minerale.a Citind in special art.
2, la care se referd, si acest articol 4, vedem ad printr'6nsul se
stabilesce ce se intelege prin «mine. si se enumerd. In diferite'I
aliniate : I) zadmintele de grafit, antracit, lignit, petrol, asfalt,
etc. ; II) minereurile de aur, argint, platind, mercur, plumb, a-
ramd, etc.; III) sulful si arsenicul, singure sail combinate ; IV)
orl-ce deposite minerale s'ar, ma!' descoperi ; V) sarea geml si
solubild. E dar vorba numaY si numai despre definitiunl, despre
ce trebue sa se inteleagd prin mine si care dinteksele intrd In
previsiunile legel de fatd. Nicdierl nu se vorbeste, nicdierY nu se
mentioneaza despre chestiun/ de drept, despre proprietate in sine,
asa ca nu la art. 2 era lucru potrivit sä se preocupe cine-va de
marea, de interesanta cestiune a proprietdtel particulare, despre
monopolul Statulul, despre impietdrile pe care cel din urma le-
ar putea aduce, conform acestel legl, asupra drepturilor recunos-
cute celel d'intaid.
Unde se tracteazd despre proprietate ? La titlul II, caro se
ocupa cu a pro prietatea mind si caracterele el.» Acest titlu incepe
ca art. 4. Asa dar aci si numal aci era locul potrivit ca d. De-
lavrancea sä ridice obiectiunile d-sale.
Ce face art. 4? Proclama un principid.: cd proprietarul su-
prafeteY este In acelasl timp si proprietarul sub-solului, ca tot ce
contine acel sub-sol. Daca ar fi mime atilt, lucrul ar fi ciar si
discutiunea ar pdrea otioasd. D. raportor hag a intercalat ad
www.dacoromanica.ro
 856

cuvintele gafad. de cele prevNute la aliniatul 5, art. 2,) si de

aceea repet, d. Delavrancea a avut cuvant sa discute Intregul
art. 2 si In special ultimu'Y uliniat, cacY art. 4 e foarte strins
legat, prin redactiunea luY, de art. 2.
Examinand art. IV la care ne aflam, vedem ca, el consacra
principiul din dreptul roman, ca cel ce stapaneste suprafata uneY
intinderY de parnrat a deplin proprietar si pe tot ce se afta In
interiorul aceluY pamInt, decY si pe vinele de metal°, carbunY, pia-
ta, etc., pe earY natura le va fi depus acoló. Sa face o singura
exceptiune pentru sare, fiind-ca, din epocY foarte departate, ex-
ploatarea si punerea ella consumatiunea publica, a fost maY lata/
un drept al DomnitoruluY, mal tarq.id un drept exclusiv, un mo-
nopol al StatuluY. Neintelegerea, dupa mine, provine din redac-
tiunea gresita, incomplecta, neIndestulatoare a articolului 4. In
loe ca el sä se refere la aliniatul 5 al art. 2, trebue ca chiar aci
O. se stabileasca dreptul StatuluY asupm exploatareY locurilor
salifere.
Acest articol este incomplet i, prin laconismul luY, poate da
nastere la neintelegeri, chiar la. proces. Legea ce se voteazä nu
are putero retroactiva si nu poate atinge drepturile castigate.
Regulamentul Organic, in vigoare pana acum, a recunoscut pro-
prietaruluY particular, chula Statul luat o parte de teren
pentru exploatarea sareY, dreptul de a fi despagubit cu o çleciuiala
din produsul extras din subsolul luI de catre Stat; asemenea i
se cuvine aceita proprietar o dreapta despagubire, cand i s'ar a-
duce pagube la suprafata, cand ar urma sä i se taie o padure,
sa i se strice niscarY-va instalatranY, atuncY nu e just ca aseme-
nea daune sa rOmana. In sarcina pro.prietarduY, lar Statul sa be-
neficieze de avutia sub-soluluY strOin spre a se Inbogati. Imf aduc
aminte ca sunt procese pendinte In aceasta privinta. Ast-fel E-
foria spitalelor civile din BucurestY se afla. In litigia cu Statul,
fiind-ca la salina noastra importanta Slanicul, din Prahova, Re-
gia monopolurilor, prin ingineriY eY si ca sistema de galeriY, nu
numaY ca a sfredelit sub-solul si a inaintat pe o mare distanta
sub mosiile EforieY, dar 'f-a luat chiar partY din terenurY, pe care sarea
gema se afla la suprafata solulta Nu cum-va prin legea de fatä se
tinde la prejudecarea cestiuneY, la oprirea instantelor judecatorestY
de a recunoaste dreptatea EforieY la despagubirea ce pretinde ? Liti-
giul e deschis de mult si se baseaza pe dispositiunY categorice din
codicele Ipsilante si pe altele posterioare din Regulamentul or-
ganic. EY bine, art. 4 nu lamurete nimio si de aceea mi se pare
www.dacoromanica.ro
 857

neindestulator, cu o redactiune necomplecta, care poate da na§-

tere la interpreterY.
Relativ la aliniatul 5 de sub art. 2, nu me unesc cu inter-
pretarca ce 'I da d. Delavrancea, cid e o interpretare excesive,
care nu resulte din textul aceluY aliuiat, la care probabil cli nu
s'a gandit niel autorul proiectuluY, niel comitetul delegatilor. Prin-
teensul se clasead Intre mine sarea gemä i serurile solubile,
simple orY asociate cu alte substante, dupe aceea sorgintelc, la-
eurile sarate ocnele parasite, care ai fost §i continua a fi pro-
prietatea StatuluT prin orY-ce localitetY s'ar fi aflAnd ele de oare-ce
sunt un monopol al Statulut Cu. alte cuvinte, nu se preluded.
Intru nimio viitorul, ci se recunonte, se consacra trecutul, se
enumera printre mine ocnele exploatate inainte i posedate aste41
de Stat. Ed until, nu ved aci justificarea temerilor exprimate de
d. Delavrancea, ce proprietatea particulara ar fi gray atinsa, in
contra principiilor Inscrise In Constitutiune, ca Statul se institue
stapan al proprietateY particulare, cli orY-unde s'ar maY gag pe
viitor verY-un isvor, verY-un loo cu ape. grata, Statul e procla-
mat proprietar al 10. Din aliniat nu resulti nimio din toate a-
cestea, Intru cat el nu se ocupe despre dreptul de proprietate.
D. Gr. Em. GrAdiiteanu : Aa Intelegem i noY.
D. Teodorescu G. Dem Atit enuntlt aliniatul, ci ocnele de
sare, lacurile §i orY ce deposite salifere, pe care le-a posedat i le
exploatead Statul, sunt 0 ele considerate ca mine, orY In ce loo
se vor fi gasind. NumaY aceasti interpretare o comporta frasele
ce -constituesc mentionatul aliniat, care sung ast-fel : use consi-
«del% ca mine sarea gemi cu sarurile solubile, asociate ea stas-
sfurtita, poliharita, etc., sorgintile i lacurile serate, precum
ocnele parasite, care sunt proprietatea StatuluY orY unde s'ar afia
ele, 0 care sunt supuse monopoluluY StatuluY.3 Trebue si punem
In joc imaginatiunea, si siluitn aceasta frad, ca din ea si de-
ducem ceca-ce deduce d. Delavrancea, ca Statul s'ar putea face
stapan pe Balta-Albe, pe lacul Sarat din judetul BuzeA i pe'orY-ce
ape orY isvoare salifere s'ar maY ivi pe viitor.
D. V. Missir, intervenind In desbatere, s'a silit si ne con-
vinga ca cestiunea proprietatel §i exploatareY sareY de catre Stat
urma si fie ridicata de d. Delavrancea sail de altil la art. 2, iar
nu acum, ea acel articol cu aliniatele luY fiind odata votat, s'a
comis o grerala involuntara, pe care totY o recunosc, dar care
nu se maY poate repara de cat doar la titlul X, art. 77, 78, 79,
care se ocupe cu dispositiunile speciale pentru exploatarea sarel.
www.dacoromanica.ro
 858

Cred sa v6 fi convins ea asertiunile d-sale n'ati fost temeinice,

ma/ Intaiti fiind-ca grepala se Intoaree §i de la Bagdad i, In-
data co a fost constatata, nimio nu ne-ar putea opri Indrep-
tam ; apol fiind ea nu exista niel o grepala, din momentul
cand art. 2 10 propunea numaI st claseze minele (spre deose-
bire de cariere), iar nu sa fixeze dreptual de proprietate.
Cu toate acestea e ceva de Mont.
Fiind-ca toata neintelegerea provine din intercalarea cu-
vintelor : 2afara de cele prevNute la alin. V, art. 2,2 aceste ex-
presiunl sa fie inlaturate, ca art. 4 O. proclame, In mod simplu
ciar, marele principia ct minele apartin proprietarulta su-
prafeteY.2
In urma acestel simplificeirt, fiind-cel tori recunoaftem ne-
cesitatea met complecteirt, spre a nu se ldsa ocasiune nict la in-
terpretdri ca ale d-lut B. Delavrancea, nict la alte nedumirirt,
cii cred cd ar fi bine set se intruneascei nu zic iadvocafii,a ci
«jurisconsultiii ce se gild Im Camerei, ca impreund cu comitetul
delegatilor fi cu guvernul sci formuleze nout dispositiunt, fie ca
urmare la acelaft art. 4, fie ca articol urmdtor, dispositiunt prin
care sei se stabileascd lehnurit cd proprietarulut suprajetet apar-
tine §i sub-solul ; cd Statul singur are dreptul de a exploata §i
vinde sarea, dar cei e dator sd despdgubcascei pe particularul cet-
ruia 1-ar lua fie deposite de sare afiate la suprafatei, fie term
necesar exploatdret; cei ort-ce pagubet causatd unut proprietar
trebue urnzatd de o justei desdaunare ; cel Statul nu se poate a-
mesteca dupd aceste norme numat cd2zd e vorba de sare, nu fi
de alte substage seiroase sat' de metale. Iata atatea cestiwal, car/
privesc drepturile de proprietate i, fiind-ca acest titlu II se ocupa
cu sproprietatea mineI i caracterele aci e locul potrivit sa
se resolve in mod echitabil punctele de capetenie. Alt-fel va 1.6-
mane confusiune, motiv de interpretare, un bogat isvor de stra-
ganire, de asupriil, de procese, legea va ei rea, tocmaT din mana
celor ce '0 propusesera O. o Indrepte, s'o Imbunatateascd.
D. vice-previdinte ; D. ministru al domeniilor are euv6ntul.
Dr An. Stolojian, ministru al domenillor: D-lor, nu am volt
sä inovAm in aceastä =brie, ci am volt sä consacrAm cea co is-
toria a fäcut, fi nu numal atat, ci f i sä tinem seama de jurispru-
dentele tribunalelor §1i curtilor noastre.
D-lor, ce zice legea care se afla astazT in vigoare? Ea de-
clara ct nimen't nu poate st deschida ocna pe mo0a luf. pentru
ea sarea este venitul StatuluY, §i, din vechT, Statul a avut pro-
www.dacoromanica.ro
 859

prietatea sdrel, orY undo s'ar afla, i chiar cum am codificat

nol, am tinut seamd de aceasld traditiune.
Do exemplu, un proprietar are o mind do alto miuerale,
dar are si sare. Pentru a are sarea, si pentru cä Statul este
proprietar al sarel, el dd voie proprietaraluY s scoatd. minera-
lele cele-alto si sd useze ca un bun proprietar de sub-solul ;
dar I/ d1 un custode ca M. nu se atincrd de sare cdol aceasta e
proprietatea StatuluY.
Art. 78 dd. dreptul proprietaruluY ca, In afar/ de sarea de
consumatiune, sä se serveascd de lacul sdrat pentru orY-ce tre-
buintd a luY, sd facd chiar si o statiune balneard.
Voci : Sarea e proprietatea Statulul, nu lacul &drat.
D. An. Stolojian, ministru domeniilor : Sunt trel articole earl
reglementézd acéstd °asthma :
'Art 72. Daa,- pentru a exploata ceara minerald, bitu-
orY petrolet, exploatorul sail proprietarul solulul ar tre-
bui sä strdbatd mal Intéiti un masiv de sare, Statul va putea
sd supravegheze lucrdrile de explorare sad exploatare printr'un
agent al s6d, regia monopolurilor Statulul fiind prealabil avisatd.
Statul poate sä exploateze aceste minerale and ele ar fi
asociate cu sarea, fgrä a avea nevoie de consimtiméntul proprie-
tarulul suprafetA, In casul In care exploatarea priticipald ar fi
sarea. Dansul va pldti însä redeventa de 2 la sutd din venitul
brut eel revine proprietarulul suprafett pentru substantele con-
cesibile.
Asa dar proprietarul rtimane stdpán si al suprafetel si al
sub-solulul daa are lnsd i sare, acest drept al luY e grevat de
monopolul StatuluY.
a Art. 79. Isvoarele de apd sdratd, precum i toate isvoarele
de ape minerale pot fi exploatate de proprietariY suprafetel, In
scopul de a Infiinta statiunI balneare.
aSunt libel./ de asemenea proprietaril de a extrage sdrurite
ce ele contin, dal% dud clorura de sodium (sarea) s'ar afla a-
proape singurd In sorginte, i prin acest pt s'ar putea Intro-
buinta ca sarea pentru consumatiune.,
I se dd dar toate garantille proprietarultit, odd Statul nu'sl
reservd pentru a e proprietarul sdrel.
Asemenea art. 74 Oce :
'Daca pentru a exploata o materie minerald, este necesi-
tate a se trece prin sare pentru a putea extrage mineralul dat
In concesiune, exploatatorul va putea strdbate sarea sub contro-
www.dacoromanica.ro
 860

lul StatuluT i predandul materialul salin ce va resulta din lu-

crgrT. Exploa Iatorul va suporta cheltuelile de distrugere, In ca-
sul in caro regia monopolurilor nu ar avea trebuinta de aceste
m ateriale ».
De exempla! unul are In mina luT sare, dar are i alte mi-
nerale, §i pentru ca sa ajung la ele trebuo sa treaca prin sare,
atuncT, dar, e dator sa ceara voie de la Stat 0 se poate ca re-
gia sal 4icg.: NM nu am trebuinta de sarea d vbstra», cu toate
acestea trebue ca regia sal dea voie st se folosésca proprietarul
de mineralelo luT.
Ast-fel nu se garanteaza oare Indestul toate drepturile pro-
priet5t,eY ? Cred ca da.
.5i pentra ce, d-lor, nume Statul poate sa deschida mino
de sare ? pentru ca sarea e a luY In orT-ce parte s'ar afla. Dar
cand Statul deschide o mina de sare 0 o poate deschide 0 pe
proprietate str6ina, atund el da proprietaruluT o despitgubire ?
D-lor, pang acum credaa uniT ca despagubirea se da pentru
sarea care se extrage, ca i se recunoa0e, prin urmare, i pro-
prietarultg un fel de drept asupra sareT din sub-solul la
D-na Zotu a intentat Statuld un proces, unde a pledat d.
Delavrancea 0 d. StAtescu, prin care a cerut ca sa i so dea o
redeventd conform cu Regulamentul organic pentrn faptul cit
Statul, prin galeriile facute, a intrat 0 In sub-solul propriet5.toT
d-sale. i atund ati urmat pledoariT stralucite 0 de o parte 0
de alta, dar d-na Zotu a perdut, cad ce a çlis justitia ? Statul
nu datoresce niel o redeventa pentru sare fiind-ca aceasta este pro-
prietatea le. Redeventa este datorita numaT and se face gura
ocneT pe propietate streing, prin faptul ca prin aceasta i se
aduce stricaciuuT proprietatel.
Vedetf dar, d-lor, a instantele judecatoresd confirma drep-
lul absolut al StatuluT asupra sgret
D-voastra maY 4icetY: dar In casal cand vor fi lacurT sarate ?
Atund oare aci nu se cala Constitutiunea ?
SI ne Intelegem, d-lor, dad, Statul IV lasa d-tale lacul 0
potY s6.1T exercitY toate drepturile asupra le, earl de acela de
a extrage sare, prin aceasta ItT recunoasce dreptul sa extragT
toate cele-lalte minerale.
0 voce: Cestiunea stireY la suprafata ne intereseaza.
D. A. Stolojian, ministru al domeniilor : Am 4is ca daca Sta-
tul da o redeye* proprietaruluT suprafeteT, 11 da numaT pentru

www.dacoromanica.ro
 861

striedclimile ce i le-ar fi causat en deschiderea ocneY iar nu pentru

faptul cit a extras sarea de sub-sol.
De almintrelY, aceastd discutiune nu mal are loo aci ; ea
putea sit aibd be la art. 2, asupra cdruia acum nu mal putem
reveni.
Cestiunea ridieatd se poate redeschide la art. 72 0 cele ur-
mdtoare. Atunet daed trebuintd va fi, le vom modifica. Nil/
atund însä, ve rag sd trecetY inainte cu discutiunea articolelor.
D. vice-presedinie : D. Politimos are cuventul.
D. C. Politimos D-le prepdinte, In urma discutiunilor ce
ad avut loe, am °ware a propune urmdtorul amendament :
4Minele apartin proprietarulul suprafeta pamentuluT.
In (le privesce sarea de sub-sol, Statul aro dreptul de ex-
ploatare, de monopol 0 de folosintd
Suprafata pdmentuluY sdros apartin. îasä proprietarula
«Lacurile sdrate, sursele de sare apartin proprietarulu/ pa-
mentuluY, care va avea absolut dreptul de folosintd, afard de
dreptul 4e a exploata sarea.
G. Politimos, C. Dobrescu, A. Arlon, C. Zarca, P. Gorgos.
Voci : Inchiderea discutiund.
Se pune la vet inchiderea discutiund 0 se primesce.
C. I. C. BrAtianu: D-lor deputatY, comitetul delegatilor res-
pingo amendamentele propuse, and urmdtoarea redactiune art. 4:
Minele apartin proprietaruluY suprafeteT, cu restrictiunile
speciale do sub titlul X.D
D. B. St. Delavrancea: Va sd 4ic1 art. 4 remane ca un ar-
ticol de calificatiune.
D. C. I. C. Britianu : Da.
Vocl: Atund retragem amendamentele noastre.
Se pune la vot art 4 ast-fel cum a fost modificat do
comitet 0 se adoptd.

Se dit citire art. 77 devenit 71.

D. Vice-prepdinte : D. Delavrancea are cuvéntul.
D. B. §t. Delavrancea : D-lor deputatT, mi s'a pdrut cit erX
n.0 am fost destul de Inteles. Vina poate sit fie a mea Nu m'o/
fi exprimat limpede hate° discutiune pripitd. Void cerca astde
sd. 15.muresc o idee dominantd, sperdnd cit ve void convinge ea
sd nu consacratf Inteo lege ap, de importantd. o nedreptate bo-
gatd In rele consecinte. Iacd problema : este o mare deosebire entre
dreptul Statulue d'a exploata sarea ort unde s'ar afta ea, fi mire
www.dacoromanica.ro
 862

dreptul de proprietate al Statului asupra Ord ori uncle s'ar

afta ea. Primul drept este tot p.a de intins din punctul de ve-
dere al foloaselor ca §i col d'al duoilea ; cel din urma. nejustificat
din toate punctele de privire, ar provoca un conflict intre Stat
proprietatea privat5., fara a spori beneficiile Statuluf. Primal
drept, bine organisat, ar fi opera Inteleapta a unuT legiuitor cu
minte, cel d'al duoilea, o m6sura violenta fat% niel un avan-
tagid real.
VZS multumesc, d-lor, ca de erY atT hotarAt sa facetT o deo-
sebire cuvenit5., lamurind dreptul in sine po care Statul 11 are
asupra minelor de sare. Aceasta bunk-vointä a d-voastra m'a
facut sa iad din noti cuv6ntul. Voilli verbi asupra capitoluluT X,
kdispositiunT speciale asupra sAreT,» evitAnd ast-fel di scutiunea
asupra fie-c6ruT articol In parte, subiect tot atat do grad. cat §i
de frumos, important din punctul de vedere al trecutuluT Rostra
din punctul de vedere al actualitgeT pentru nisce barbatT
serio§T, carT vor sa determine §i s6 organiseze dreptul StatuluT.
Drepturile nu se creeazä din senin. Punctul lor de plecare se
perde In confusia timpurilor, mersul lor jug, evolutiunea lor,
se impune legiuitorilor carT nu vor O. inceapä istoria de la mica
lor personalitate.
Nu am pretentiunea de a spune un cuviint definitiv asupra
und probleme afa de vaste, imi permit insi a ve presenta cate-va
indicatiuni istorice asupra dreptulut pa care volt! a'l organisa, so-
cotindu-le de folos desbaterilor §i hotererilor d-voastre. Nu ve pot
precisa cu deamenuntul Me isvoarele until' studie complect, pre-
tentiune f i pe care nu o am,In treacat v6 spun ca inT-all folosit
vechile hrisoave, incheierile §i anaforalele sfaturilor inaltelor Di-
vano, pronomiile referitoare la drepturile locuitorilor din partea
muntilor, discursurile maT din urma In Divanurile ad-hoc, cum
ar fi discursul luT Kiseleff de la 10 Marti° 1831, istoricl i do-
cumentali§tT cum sunt bunii-oard Miron Costin, Paul de Aleppo,
Cantemir, Fotino, notitele asupra ocnelor MoldoveT de Printul
Nicolae utu, i diferitele proecte de legY incep6nd ca acela al
d-luT Manolache Kostaki din 1859 §i terminand cu al d-lul Petro
Carp.
Ce drepturi a avut Statul asupra stiret? Primal i cel mal
vechin document al luT Mircea cel Mare, de la 1392, ne da pri-
mul r6spuns istoric. Venitul greT este In lista veniturilor dom.
ne0T, veniturT carT pe acebo timparl se confundaa cu veniturile
StatuluT sail mal potrivit 4is cu ale StapanireT.
www.dacoromanica.ro
 863

Pentru a ne de seama intru cat-va de ce Dom2zul era Std.-

pelnirea, Statul, me voig opri putin asupra idees (n sine de pro-
prietate. De part]. felur/ era proprietatea de pe acele vechY
timpurY. ProprietatY imobiliare mostenesd, razapscY, un fel de
proprietate colectiva, o indivisiune care nu presupunea neaparat
egalitate de drepturY, proprietatea boereased, individuld, pro-
prietatea domneasca,proprietatea mandstireascd, aa Oisa proprie-
tate imana moarta.» Am gre0 Insa daca am crede cä aceste
forme de proprietat/ erad amlate pe drepturl definite i defini-
tive. Niel o comparatie nu este posibila Intre dreptul de pro-
prietate de atund i cel din secolul nostru. D'asupra acelor drep-
turi, feírel adeinct Weida eta enorma putere a Domnului. Vo-
inta lei era o lege fatalei, resturndnd Mate sperantele fi toate
dreptwile. Nimeni nu poseda de vecie. Conceptia exista, reali-
sarea e imposibild. Niel bunurile materiale, nid cele sufietetI
nu erad adapostite de vointa de sus. Averea i onoarea, familia
viata se stapanea absolut de unul singar. Din begat, sarao,
din cel mal mare boer la cel mal umilit serv, era upr de sod-
patat, cum era de u§or ca din callo de nimie sa ajungY la su-
premul rang 0 la imense avutit A§a a fost pan/ intru tar4id,
cad Cantemir In a Descriptis Moldaviaa» descrie ast-fel puterea
DomnuluY :.Se Intindea puterea lor nu numai asupra beerimeY
0 a locuitorilor MoldeveY, ci §i asupra tuturera de orY-ce con-
ditie, cand se aflad In tard. Viata i moartea supu0lor ea In
mana Domnulul. Osandind el pe ori-cine la mearte, la batae, la
surghium, sad la perderea tuturor moiibor, macar i ca stram-
batate i cu tiranie eel urgi§t1 pot numal sa se roage prin graid
sad scriseare, dar nimenY nu are voe de a carti sad a se Im-
potrivi judecateI domne$Y. Si iar5.0 daca ar voi sa se libereze
pe vre-unul judecat la moarte de toata tara, nimenY nu poate
sa se opue vointd luY. Toate dregatoriile militare 0 civile
de bunul s6d plac ; le hardzesce color care 'I iube§te, le ridica
celor ce 1 displac.
Pentru Impartirea lor, Domnul nu are niel o lege. Daca ar
voi sä faca mare logefat, cea me mare boerie a MoldoveY, pe
un. Oran, nimenY nu Indrdsnesce a se impotrivi, i cand ar vroi
sä ridice din dregatorie pe vre-unul, fie 0 din col mg de frunte
neam, acela trebue O. se supue hotarIrd domnqtY, In sfir0t,
ascultatY pang unde se intinde puterea DomnuluY, i v rog
nu simtitY niel o alusie. Asemenea putere are nu numaY a-
asupra celor mal de jos ELY i asupra
cleruluY bisericesc, ci înc
www.dacoromanica.ro
 864

Mitropolitulut (Ilaritate), Episcopilor, Arhimandritilor, Egame-

nilor i asupra tuturor celor ce sunt de tagma bisericeasca. Ne-
impedicat poate sa scoata din dregatoriile lor, de 0 nu din
cele sacerdotale, i, cer6nd trebuinta poate i cu moartea sa
pedepseasca.
Su.b apdsarea continua a une t a,st-fel de puteri, dreptul de
proprietate era slab fi intr'un perpelmi provisorat. i o ast-fel
do putere fire0e ca 0-a ales veniturile cele mal sigure. In toata
lumea sarea este o nevoe simtita, la noY lasa a fost o nevoe ca-
pital/. Pftinea i sarea. Saramura, mancarea de toate Pele. Le-
gume in saramurd, pe0e sitrat, carne grata, pastrama, branza
grata, 0 tot sistemul de aprovisionare al armatelor pe sare era
basat, cand ce/ chematf suli arme trebuiati sa '§f duca merindele
pentru cate-va sdptamftnY in desagY. Era firesc dar ca un venit
mare 0 sigur O. fie al DomnuluY. Nu e locul aci, cad alt-fel
v'a§Y dovedi ca i cele-Palte mine se gaseatt In categoria saret
Iacft, d-lor, de ce 0 de cft.nd gasim venitul sareY pe lista civil/
a DomnuluY, la inceput confundandu-se cu venital general al
Stapanird mal tarsliti deosebindu-se pentru a r6mane ca un spe-
cial venit al 10.
D. I. Bianu: Absolut nu. . . .
D. B. St. Delavrancea: Amicul med Biauu ml Intrerupe.
In curand void cita o autoritate, care sper eà m va apara in
contra amicul0 med. Un document important ne-a rdmas de la
un caldtor inteligent 0 din care resulta, fie 4is in treacat, ca
cele-l'alte mine erad In stapanirea Domnul0 0 a familieY 10.
Intro 1650 0 1660, arhidiaconul Paul de .Aleppo, Insotind pe
Maearie, Patriarhul de Antiochia, in calatoria sa din Muntenia,
Moldova 0 Rusia, se opre0e neaparat i In Targovi§te. Aci cu-
lege date pretioase despre tara noastra. Intra cat prive0e obi-
ectul desbaterel noastre, el no spune ca sarea era un venit al
Stapaniret sare pe caro *o vindead precupetele pe strade., Intro
aceste veniturY puue el 0 arama escoasa din puturY foarte a-
and,* adaogand ca maY sunt MY de aur i argint pe car/ Mun-
teniY nu le marturisesc de frica Turcilor. NumaY Doamna pri-
me§te pe fite-ce an ca la o mie de banY de aur din partea a-
color carora li s'a dat dreptul de a aduna aurul *din apa ce
curge prin Tèrgovi§te.,
D. I. Bianu: Acesta era un ca16tor din orient 0 se Iqa1ä
une orY . ..
Vocl: SI ascultarn
www.dacoromanica.ro
 881

Dacti pé timpul acelor leyiuir ar fi fost set se judece de

instan tele judecdtoresci vre-o afacere pricitoare la mine, nu girt
care drept s'ar fi aplicat : ori vechiul drept roman, clupet care
mina era consideratcl ca o dependingi a proprietiitii private, Ori
dreptul regalian care ntiscu la Romani rna t4rç1ii, atunci cdnd
conchistele le arcilarei ce isvor de avutii erai minele pentru mai
multe din natiunile supuse fi veni astfel ideei d'a investi Statul
cu drepturi asupra mina
In codul luY Calimach, exista dispositiunT privitoare la mine.
In acel cod, dupa co se recunoaste proprietaruluT dreptul
de a usa si de a abusa de lucrul s64 In marginile stabilite de
lege, se consider% minele ca o avere deosebita de suprafata so-
Iulûi se da proprietatea lor StatuluT.
La paragraful 509 din acel cod se dispune ca : gNic/ o per-
scan/ particulara nu are voie a insusi acole din sInul pa-
mintuluT sapate i scoase metalurT, precum : aur, arginturT
cele adunate de pe malurile riurilor si a paraielor arama, fierul,
si pe Muga acestea piaträ acra, vitriolul, salitra, pucioasa, sarea
fiind-ca acestea se cuvin Stapaniret
Codul Calimach, dar, a adoptat sistema despartirel mineT
de suprafata.
Suprafata era a proprietaruluT, liber sa faca cu ea orT-ce
ar fi voit; sub-fata, Insa, se da flume Stapaniref.
Aceasta sistema admisa de codul Calimach a fost desfiin-
Oa de Regulamentul Organic al MoldoveT, care a adoptat prim-
cipiul accesiuneT, adica mina trebue sa fie a aceluia care are
suprafata. Proprietarul suprafeteT, fiind proprietar si al sub-feteT,
liber era a exploata el insusT mina saA a o arenda, platind
Statuluf a zecea parte din venitul net, sad dand In natura a
zecea parte din produse, dupa scoaterea cheltuelilor. Se reserva
StatuluY dreptul d'a priveghia lucrarea minelor.
Daca proprietarul nu Incepea el InsusT exploatarea i niel
Conceda mina alteT persoane, dupa 5 anY de la descoperirea eT,
Domnul cu Obsteasca Adunare era In drept a Incepe exploatarea
sail a o concede altuia. In asemenea cas, proprietarul primea a
zecea parte din beneficiT, dupa deducerea cheltuelilor, osebit de
o despagubire potrivita, ca stricaciunile %cute pe mosie prin
lucrarea mineY.
AceleasT dispositiunT existall si in Regulamentul Organic
al MuntenieT, cu deosebire numaT ca, de un.de In Moldova se da

57
www.dacoromanica.ro
 882

proprietaruhiT 5 an/ ca sg Inceapg exp loatarea mind, In Mun-

tenia se da numaY 18 hint
In ce privWe sarea, in ambele Regula mente Organice se
dispune ca nimenY nu poate O. deschida mine de sare, fiind-ca
acest drept este lima/ al StapanireT.
Pentru sare, mal ggsim la 1864 decretal Domnesc dat In
puterea Statulu/ i care la art. 1 prescrie ca : eStatul I§I re-
servg dreptul 0 privilegiul ulna monopol absolut asupra ex-
ploatgre/ sgreT din apele, isvoarele 0 fantanele sgrate, fie natu-
rale, fie artificiale, 0 nimenT din locuitoril Principatelor-Unite
nu va putea exploata 0 vinde aceste producte, cbiar atund cand
ele s'ar afla pe proprietatea privata. 2
Regulamentele organic°, dar, din Moldova 0 Muntenia 0
decretul Domnesc din 1864, stabiliat ca :
Proprietarul solulti/ era 0 proprietar al mine/ cu dreptul
d'a o exploata prin el Insu§/ sat a o arcada, dand'o darg. Sta-
tuluT, fie In naturd, fia In numerar.
Dacà proprietarul nu exploata mina sail nu o arenda in-
tr'un termen dat, Statul avea dreptul : sat sa o exploateze el,
sat s'o conceadà altuia, platind Insa proprietaruluY: atat o dare
fixa din venit, cat 0 despagubir/ pentru stricaciunile aduse su-
prafetef cu lucrarea mine/.
In ce privete sarea, ea a continuat a fi cum a fost din
timpurile cele mal departate, name a StatuluT, or/ pe ce pro-
prietate s'ar fi &it.
Aceasta a fost starea legislatiuneY noastre de la Regulameu-
tele Organice 0 pang. la 1 Decembre 1865, cand s'a pus In apli-
care codul civil actual.

Dad. sub Regulamentele Organice se prevedea o suma pe

care Statul trebuia s'o dea proprietaruluf pe a cam/ proprietate
se afla sarea, acea suing nu represinta o dare pentru sarea care
apartinea de drept StatuluT, ci era ca un fel de despagubire pen-
tru supra fata pamIntuluY proprietaruluT ocupat de Stat, pentru a§e-
Oarea materialuluY, pentru carele de transport, 0 altele.

Inca o ultima observatie :

Atat In Camera cat 0 In sectiunile SeuatuluY, s'a criticat
de uni/ dreptul acordat StatuluT, nu numaT asupra gm/ din mina,
nu numaY asupra gurilor de ocna deschise, dar 0 asupra sgreT
gasite pe oe-ce proprietate particulara.
www.dacoromanica.ro
 883

D-lor, In ceca-ce prive§te sarea, este un fel de drept c4tigat

pettru Stat, care nu se mal poate pune In discutiune. Acest drept
IV are na§terea 10 tocmaY Inainte de secolul al XIV-lea i pang
astazl a Minas neclintit.
Prin urmare, prin legea actual/ nu se face de cat sa se re-
cunoasca o stare de lucran l consfintita de veacurl.
Prin urmare, aceia earl an criticat aceasta dispositiune din
lege, nu an fost Intemeiat/ in criticele lor, cu atat mal mult ca
prin amendamentele aduse, s'a stabilit ca. atuncl °find Statul,
usand de dreptul s66, va lua el sarea dupd suprafata proprieta-
tilor private, el va fi dator sa despagubeasca pe proprietar, atilt
pentru degradarea suprafeta, cat i pentru daunele eel va aduce
prin exploatarea sarel.
D. Al. Constantinescu . .

Dior, am cercetat §i eil cestiunea la diferite natiunT §i am

gAsit cA proprietatea sub-solului a variat dupl timp §i dupl natiunt.
Nu avem de cAt sA mentionAm un popor de care not suntem foarte
legati prin traditiune, a poporul roman.. Et bine, citesc in Enciclo-
pedia universalA francesA, uncle datele sunt foarte precise, cA «pe
«and la Atena Statul era proprietar absolut al sub-solului, la Roma,
«din contrA, minele erail considerate ca depinOnd de suprafata so-
t lului.,
Dar, cum multa lucrurt am mo§tenit §i conservat de la strA-
bunif no§tri roman', de sigur cA §i acest obiceiii, ca sub-solul si fie
proprietatea suprafetei, 'I-am pAstrat, §I a§a de bine 'I-am pAstrat,
cA nu existA, §i nu cred sl se gAseascA un exemplu, ca un proprie-
tar al suprafetel sA fi fost oprit sA dispue li sA exploateze sub-
solul.
Iata cat pentru traditiune.
NoY, In ceca-ce prive0e minele, suntem mult mal deslegatl
In actiunea noastra legiuitoare de cat In alte tarY. Pang acum
un singur fel de mine am avut : sarea cad nu se pot numi
mine aurul ce se gases° in albia rturilor. Minele de sare an fost
declarate de mult proprietatea StatuluT. Causele sunt evidente :
pentru cä sarea este un produs de cea ma mare importanta
pentru viata §i sanatatea omuluY. Nu trebue O. se lase viata §i.
sanatatea poporuluI la dispositia exploatatorilor, care ar putea
scumpi sarea dupa interesele lor. Statul In acela timp, a cautat
sa '0 faca un mic venit din acest obiect de consumatiune, fara
a-1 scumpi spre dauna populatiuneY,

www.dacoromanica.ro
 884

Statul percepe cheltuelile de exploatare §i adaugg ca im-

posit un c4tig m6surat, care poate chiar sc6dea, eftenindu-§e
cheltuelile de exploatare prin o exploatare rationalA.

D. prepdinte al consiliului, Dim. A. Sturdza: Ast-fel, d-lor,

f6rä a lungi mult vorba, cred cä prin modificarea lege/ minelor
din 1895, ast-fel cum se propane de comitetul delegatilor Sena-
tuluf, noT, ast4f, facem o operl util6 §i necesarg, ap cum o cer
trebuintele noastre practice. (Aplause).
-- Se pune la vot inchiderea incidentuluT i se primqte.
Se pune la vot luarea In considerare a proiectuluT de
lege 0 se Incuviintéza.

Legea din 1899 pentru modificarea unor articole din

legea minelor din 1895, dupa cum §tim a remas In stare
de proect.
Din discursurile rostite in Camera §i Senat resulta :
I. In ceea-ce privege principiele generale asupra mi-
nelor :
Ca intentia legiuitorulul de la 1899, nu a fost
de a inova asupra principielor traditionale ale dreptuluf,
aceasta reiesa din toate discursurile pronuntate In susti-
nerea proectulul de lege ;
Ca legiuitorul din 1899, votad a consacra prin-
cipiul dreptului de proprietate absolut In persoana pro-
prietarulul suprafetel asupra minelor din sub-sol, a a-
brogat limitarea liberulul exercilid al dreptului de ex-
ploatare al minelor In cas de nevointa sad neputinta a
proprietarulul suprafete de a exploata minele.
Asupra acestul punct, pentru a lamuri mal bine ces-
tiunea, trehue sa facem mal multe distinctiuni
Din punctul de vedere istoric : 1) Relativ la dreptul
Statului de a conceda exploatarea minelor pe mmiele par-
ticular° in unele muff. Dupa parerea noastra ce am des-
voltat §i documentat la timp, principiele traditionale ale
dreptulul nostril inspirate de legislatiunea bizantina con-
feread Domniel, ast-fel StatuluT, dreptul in interes fiscal
www.dacoromanica.ro
 885

de a conceda exploatarea minelor pe o mo§ie particulara

In cas de nevointa sail neputinta a proprietarului Su-
prafelel de a exploata. Aceste principil all fost conga-
crate In urma de Regnlamentele organice §i Codul civil.
Din punct de vedere istoric al dreptului, nu Imparta§im
ast-fel molivele invocate de legiuilorul de la 1899, In
sprijinul aseste! modificari. Inteadevér prin proectul de
lege al minelor din 1899, se revine la principiele drep-
tulul de proprietate absolut din primul staditi al legis-
latiunel romane ast-fel cum fusese introduse In 'raffle
romane la colonisarea romana, facèndu-se abstractiune
de influenta legislatiunel romane din epoca bizantina,
care influenta nu se poate contesta ;
2) Relativ la drepturile ce creazd legea minelor din,
1895, in, tuvoarea exploratorilor de mine laid de prnprie-
lard solultri. Parerea noastra este ca asupra acestul punct
legea minelor in vigoare a intins limitarea liberulul exer-
cilia al dreptuful de proprietate al proprietarulul solulul,
pentru a provoca exploatarea minelor. S'ar putea poate
sustine ca de oare-ce principiele traditionale ale dreptulul
acorda Statulul dreptul de a conceda exploatarea minelor
pe mo§iI particulare, Statul avea dreptul de a permite
§i. asigura explorarea minelor? Observatiunea este justa
in parte. In ceea-ce prive§te dreptul Statulul a§a este.
Statul putea permite explorarea §i exploatarea unel mine
dintr'o mo§ie particular& §i unel alte persoane de cat
proprietarul solulul. Dar vechile principir ale dreptulul
nu confereaii exploratorului nici un drept fat& de pro-
prietarul soIulul pan& In momentul and Statul nu con-
cedase descoperitorulul mina dintr'o mo§ie particulara.
Acesta este atat de adevèrat in cat descoperitorul
nu avea nici un drept de indata ce proprietarul solulul
se declara gata s& Inceapa el exploatarea mine! ; art. 178
§i 1.79 Reg. Org. al MuntenieI §i art. 165 Reg. Org. al
Moldovei resuma vechile principil ale dreptului. Pentru
www.dacoromanica.ro
 886

aceste motive credem ca asupra acestui punct legea din

1895 a inovat asupra trecutulul dreptului nostru, creAnd
in interes general conform principielor generale ad-
mise de legea minelor In vigoare o noua limitare a li-
berulul exercitiii al dreptului de proprietate.
Din punct de vedere economic, imparta§im parerea
liberulul exercitiii al dreptulul de proprietate, fata de
stalea actuala economica a lArel. Proprietaril solului sunt
§i pot fi pu§I In mesura sail dea seama de valoarea bo-
ptiilor miniere, cari stall neproductive. Statul avènd In-
tinse domenil In regiunea muntilor §i colinelor poate
provoca pe alta cale explorarea §i exploatarea tutulor
minelor. Nu are de cAt sa ja mesuri ca sub-solul mo-
§ielor sale sA fie explorat, fie prin ingineril sel, fie acor-
and parte din beneficif exploratorilor, §i cum mo§iele
sale se gases° inconjurate de proprietati particulare sunt
multe probabilitAti ca filoanele psi te pe mo§iele Statulul
sa continue §1 In sub-solul mosielor particulare.
ExistAnd probabilitati de existenta unor anumite
mine, exploratoril vor putea u§oi sa intre in intelegere
ca proprietarif particularl pentru explorarea §i exploa-
tarea minelor. In transactiunile ce vor interveni, condi-
tiunile se vor stabili de comun acord. Nu credem util
ca legea sa intervie In aceste casurt Nu credem ca vre-
una din parti sa fie la discretia celel-l'alte, de oare-ce in
afacerl de felul acestora sunt multe elemente cart hota-
rase §i infiuenteaza pretul §i conditiunile intreprinderel,
printre care libera concurenta va fi un factor important.
Parerea noastra ce am sustinut §i In cursul studiului
nostru, este a principiul liberului exercitiii al dreptulul
de proprietate asupra minelor, trebue admis in toga ple-
nitudinea lul, fara exceptiunl, fara a se face vre-o dis-
tinctiune asupra vre-unul fel de mine.
Proprietarul solului trebue sa fie recunoscut pro-
prietar absolut asupra soluluI §i sub-solulul, av6nd liberul
www.dacoromanica.ro
 887

exercitifi al exploatarel tutulor minelor din sub-solul mo-

§iel sale ; Statul nu mal poate fata. de starea economía
a tare!, justifica limitarea liberulul exercitiil al dreptulul
de exploatare al minelor niel In favoarea unor persoane,
niel In unele Imprejurarl §i nicl asupra vre-unul fel de
mine.
II. In ceea-ce privege principiele asupra särei, pentru
a ne putea mal lesne da searna asupra acestul punct
trebue sa ne ocupam : de principiele dreptulul asupra
sarel consacrate prin proectul de lege ; de intentia le-
giuitorulul ; §i de motivele invocate In sprijinul modifi-
carilor aduse legeI minelor In vigoare
a). Nu se poate contesta al legiuitorul din 1899 nu
a inovat asupra trecutuluf drepturilor asupra setrei. Proec-
tul de lege schimba dreptul Statului de monopol al ex-
ploatarel sarel Inteun drept de proprietate asupra sarel.
Ne referim la discursurile rostite, la Intreg studiul nostru,
la comparatia ce am facut Intre textele legel minelor In
vigoare §i articolele din proectul de lege modificator (v.
p. 720) dar mal mult invocan' a doua teorie istorica, a
drepturilor asupra s'ara desvoltata de D-1 Delavrancea
In Unen, care contesta Statului dreptul de proprietate
asupra sarel (v. p. 843 §i urm. §i 861 §i urm.);
b) Legiuitorul ca §i In cea ce prive§te principiele
generale asupra minelor nu a avut intentia scl inoveze
asupra principielor traditionale a dreptului asupra sdrer.
Adoptand teoria care acorda Statulul dreptul de pro-
prietate asupra sarel din sub-solul tare!, a imparta§it la
rindul sèü credinta Directiunel Regiel Monopolurilor Sta-
tulul, isvorlta din teoria istorica a drepturilor asupra
sarei, sustinuta de D-1 Delavrancea Inaintea instantelor
judecatore§tl, adoptata de onor. Curte de Apel, sectia II
din Bucurell, ca Statul din vechl timpurI era recunoscut
ca proprietar al sareI din sub-solul tare!, de traditiona-
lele principil de drept de Regulamentele i legile tare!
www.dacoromanica.ro
 888

noastre. Discutiunile urmate gat in Camera cat §1 In

Senat lamuresc intentia legiuitorulul.
c) Motivele invocate in sprzjinul modificarei. Pentru
a putea sa ne dam seama de valoarea motivelor invo-
cate in sprijinul modificarei dispositiunilor legei minelor
in vigoare, in cea ce prive§te sarea §i daca aceste mo-
tive sunt de natura sa schimbe parerea noastra asupra
principielor ce am constatat ca ail existat la no' in tara
asupra sarel, trebue. sa ne ocuparn in parte de aceste
motive.
Din discursurile pronuntate atat In Camera cat §i
In Senat constatam ca nu ne gasim in fata vre-unul
noil studhl istoric de drept care ar putea fi de natura
sa aduca nonl argumente in favoarea nouiei teorif de
drepturi asupra sarel.
In sprijinul teoril adoptate de legiuitorul de la 1899
se invoca trecutul istoric al dreptulul consacrat de ins-
tantele judecatore§ti in procesul dintre Regia Monopo-
lurilor Statulul §i D-na E. Zottu.
Cate-va observatiuni vor fi suficiente spre a lamuri
ma' WWII cestiunea, ca apol sa putem sa ne dam seama
de valoarea motivelor in sine : Se invoca jurisprudenta
instantelor noastre judecatore§tI in favorul teoril care
declara pe Stat proprietar al sarei din sub-sol. Mal in-
laid trebue. sa ne reamintim ca in singurul proces ce
s'a presintat inaintea instantelor noastre judecatore§ti
nu s'ati pronuntat de cat numal instantele de fond;
malta Curte de Casatiune inaintea careia este recursul
pendinte nu a judecat inca procesul, nu s'a pronuntat
Inca asupra cestiuner, nu putem sa anticipant asupra
hotarirel sale ; dar mal mult dintre cele douè instante
de fond : Tribunalul a admis actiunea D-nel Ec. Zottu res-
pingènd noua teorie istorica asupra drepturilor Statului
asupra sarei, desvoltata de D-1 Delavrancea care a creat
pe Stat proprietar al sarel din sub-solul Wei, lar Onor.
www.dacoromanica.ro
 889

Curte de Apel, Sectia II a adoptat teoria de drept formu-

lata de D-1 Delavrancea ; prin urmare nu putem 4ice a
jurisprudenta instantelor noastre judecatorestl a consacrat
dreptul de proprietate asupra sarel In favoarea Statulul.
De asemenea parerea noastra este ca nu se poate Inca
vorbi de jurisprudenta instantelor noastre favorabila Sta-
tutu!, din pullet de vedere stiintilic al dreptului, ca.nd ne
gasim numal In fala unel singure decisiunl pronuntate de
o singura instanta de fond, asupra une! cestiuni ca totul
speciala de drept istoric la no! In tara, cu tot respectul
ce avem pentru hotarlrile noastre judecatoresti.
In cestiunl de asemenea natura hotarlrile instantelor
judeatorestI pot sa varieze, dupa modul apararel si ju-
risprudenta nu se stabileste de cat cu limpul and in-
stantele judeatoresti ail la dispositiune toate elementele
carI sunt de natura a lamuri cestiunea si a face convin-
gerea lor deplina. In cestiunile de drept istoric nu nu-
mal la no! dar -in toate Wile jurisprudenta nu s'a fixat
de o data, ci ca timpul, cu cat stiinta si cercetarile isto-
rice de drept aduceail noui si hotarltoare date asupra
dreptulul din trecu tul istoric al tare!.
Am invocat si invocana In sprijinul teoriel noastre
hotarlrea Obstestel Adunar! intarite de Dorna asupra ce-
rerel Manastirel Marginen!, catl-va anI dupa votarea Re-
gulamentuluI Organic, de a i se plati legiuita dijma din
sare conform secularelor sale drepturi (v. p. 565 si urm.).
Prin urmare jurisprudenta constanta care sa fie de na-
tura si sa motiveze vre-o schimbare a legel In aceasta
privinta nu avem. Mal rémane Insa prima teorie istoria
de drept, desvoltata de D-I Delavrancea Inaintea instan-
telor judecatorestl. Invocam In contra acesteI teoril Intreg
studiul nostru, invocam In contra acestel prime teorii si
a dozta teorie istorica a D-lul Delavrancea desvoltata de
D-sa In Camera cu ocasiunea discutiunilor proectulul
modificator al legel minelor.
www.dacoromanica.ro
 89Ct

l'Arma noasta care credem ct se impune fala de

studiul ce am l'Acta asupra proectuluI de lege modifica-
tor al legel minelor In vigoare este O.: In ceea-ce pri-
ve§te principiele speciale asupra saret modificarile aduse
de legiuitorul din 1899 inoveaza asupra trecutului istoric
al dreptulu1. Secularele drepturi f i raporturi de drept din-
tre Stat exercitdnd dreptal ál,a de monopol al exploataret
saret f i proprietarul solulut, pro prietar al sarei din sub-sol
ar lost schimbate. &calarla drept de proprietate al pro-
prietaralat solulut asupra Ora este des fiintat. Statul este
creat proprietar al &ira sararile aociate ca sarea. ocnelor
parasite Fi al isvolrelor i apelor sa rate. Statul ar putea
exploata sarea din solul i sub-solul ?novel unza proprietar
particular tara a-i piad panca sa din beneficia. Stand MI
ar despagubi pe proprietarul soledut dc cd t pentru dau-
nele causate la supra/ata.
In ceca-ce prive§te teoriile istorice de drept desvol-
tate de D-1 Delavrancea ce am reprodus §i de care
ne-am ocupat In anexul final al studiuluI nostru, regre-
Mili cí nu putem sa, avem pentru dinsele aceial stima
ce avem pentru D-sa personal §i destivl r§itti admiratiune
ce avem pentru marele D-sale talent oratoric.
Pa rerea noastra este ca aceste 7101a leo rit nu vor forma
teoria istorica asupra drepturilor asupra saret, ci vor fi
tenrii iii teoria istorica a drepturilor i raportztrilor de
drepturt asupra saret la not in tara.
Supunem cercelarile noastre aprecieret celor ce cu
rivna neta' rmurita lacreaza p3ntra binele tara noastre
a caror cea mat Malta aspiratiune este cautarea i stabi-
linea adeverulut.

-.-)-41-4 -4.4-40-4--.

www.dacoromanica.ro