IMPORTANŢA BACTERIILOR

ÎN VIAŢA OMULUI ŞI A PLANETEI

Bacteriile sunt cele mai vechi forme de viață, foarte răspândite în

aer, apă, sol, pe obiecte, alimente și organisme.

Sunt organisme microscopice unicelulare cu o alcătuire simplă.

Organismul lor este format dintr-o singură celulă, cu perete celular
rigid şi un singur cromozon ce nu se află in interiorul nucleului.

Dimesiunile bacteriilor variază de la câteva zecimi de micron până la

10-15 microni (0,01 - 0,015 mm).

Unele bacterii au flageli sau cili reprezentând prelungiri ale citoplasmei

cu ajutorul cărora se mişcă în mediul lichid. Aparatul ciliar imprimă
microorganismului o viteză fără egal în lumea vie. Într-o secundă,
bacteriile ciliate se deplasează pe o distanţă egală cu 15-20 ori
lungimea lor, iar unele cu 80 - 100 ori. Comparând raportul dintre
lungimea corpului şi viteza bacteriilor cu acelaşi raport la oameni sau
animale sălbatice, omul ar trebui să se deplaseze cu o viteză de 600
km/oră.

Clasificare în funcţie de formă

Bacterii în formă de cilindru sau suveică – bacili

Bacterii de formă sferică -coci

Bacterii în formă de virgulă -vibrioni

Bacterii în formă de spirală –spirili

Clasificarea după criterii fiziologice:

• bacterii fermentative, care produc fermentaţii datorită enzimelor

proprii: fermentaţia lactică (transformarea laptelui în brânză),
fermentaţia acetică (tansformarea vinului în oţet), fermentaţia
butirică - proces întâlnit la topirea plantelor textile;
• bacteriile fixatoare de azot, care trăiesc în rădăcinile plantelor
leguminoase, formând nodozităţi (Rhizobium legumi-nosarum);
• bacterii de putrefacţie, care descompun resturile organice;
• bacterii chimiosintetizante- nitrobacteriile, sulfobacteriile,
ferobacteriile;
• bacterii fotogene care produc lumina în urma unor procese de
oxidare;
• bacterii cromogene care produc pigment (roşii, albaştri, galbeni)
neasimilatori;
• bacterii patogene, care produc boli denumite: bacterioze, la plante
(cancerul bacterian al pomilor, al tomatelor, râia neagră a cartofului),
animale şi om (holera, febra tifoidă, tuberculoza, ciuma, sifilisul etc.).
ROLUL BACTERIILOR
Importanţa bacteriilor constă în participarea lor la realizarea
circuitului elementelor în natură (bacterii saprofite), la fixarea
azotului în forme accesibile plantelor superioare (bacterii simbionte,
nitrobacterii), la formarea zăcămintelor de fier şi sulf (ferobacterii,
sulfobacterii). curăţarea apelor uzate din marile oraşe; îmbogăţirea
solului cu săruri minerale.

Unele specii de bacterii produc fermenţi şi sunt utilizate în:

- industria alimentară (fermentaţie lactică si acetică ) ca formarea

brânzei şi a iaurtului; acrirea verzei şi a murăturilor;
obţinerea berii şi a produselor de panificaţie;

- industria textilă (fermentatie butirică) ca topirea inului si a cânepei;

- industria farmaceutică ca obţinerea antibioticelor (streptomicina,
tetraciclina, kanamicina), iar un număr apreciabil produc boli
(bacterioze) la plante şi animale.

Bacterii Fermentative

Acetobacter
 Nitrobacter

Cu ajutorul bacteriilor omul obţine pâinea, vinul, berea, oţetul,

brânzeturile, sau topeşte inul şi cânepa.
.

Bacteriile sunt organisme vii, care odată ajunse în lapte se multiplică rapid, viteza
de multiplicare mărindu-se atunci când temperatura laptelui depăşeşte 6 oC.
Majoritatea bacteriilor mor însă în momentul în care laptele este adus la o
temperatură ce depăşeşte 40oC.
 Bacterii De Putrefacţie

Bacteria de putrefacţie se găseşte oriunde în natură. Bacteriile

de putrefacție joacă un rol important în asigurarea condițiilor pentru
reciclarea materiei în ecosisteme și în îndepărtarea cadavrelor de pe
suprafața pământului. Dacă nu ar interveni asemenea bacterii sau alte
microorganisme saprofite (cum ar fi ciupercile), acumularea cadavrelor
ar face imposibilă menținerea vieții pe Pământ.

Produsele alimentare putrezite au un miros respingător şi sunt

otrăvitoare.

Bacillus mesentericus

Principalele bacterii de putrefacţie sunt: Bacillus mesentericus, B.

proteus, B. fluorescens, B. subtilis, E. coli, iar dintre bacteriile de
putrefacţie anaerobe se menţionează: Bacterium putrificus, Bact.
sporogenes şi Clostridium perfringens. Dezvoltarea acestor bacterii
este favorizată de temperatura mare şi umiditatea ridicată.

În interiorul tubului digestiv, cu precădere în intestine, „locuiesc” cel

puţin 500 de specii de bacterii. Potrivit specialiştilor, ele cântăresc, în
total, 1,5 kilograme. Fără aceste bacterii, digestia alimentelor nu ar fi
posibilă, iar noi am fi mai predispuşi la infecţii grave, fiindcă ele au şi
rol de protecţie a sănătăţii.

Cele aproximativ 100 de trilioane de bacterii care trăiesc în şi pe

corpul uman au „preferinţe” pentru anumite zone ale organismului,
asociate de unii specialişti cu nişte cartiere rezidenţiale. De exemplu,
Propionibacterium acnes, inofensivă în majoritatea cazurilor, dar
responsabilă de apariţia acneei în unele situaţii, preferă zonele uleioase
ale corpului, cum sunt fruntea, zonele cu păr şi partea externă a
nasului. Iar stafilococilor le plac mai mult ariile corporale mai
întunecoase, cum sunt cele din partea inferioară a corpului, la
„periferie”.

1. Staphylococcus epidermidis

Pe fiecare centimetru pătrat de piele se găsesc între 10.000 şi

100.000 de astfel de bacterii, au arătat studiile. Ele oferă o primă
linie de apărare contra agenţilor patogeni. Totodată, asigură pielii
nivelul optim de sebum, pentru a o menţine catifelată. Alte bacterii
„bune” de pe piele sunt propionibacteriile, micrococii şi bacteriile
corineforme.
 Imagine la microscop cu bacterii pe pielea umană

2. Bifidobacteriile

Acestea, dar şi alte bacterii din intestine, au un rol esenţial în procesul

de digestie, de asimilare a unor substanţe nutritive din hrană şi sunt
surse de enzime care lipsesc organismului uman.
 Bacterii De Mucegăire
Când spunem mucegai, ne gândim la pojghiţa care acoperă pereţii
locuinţelor sau alimentele alterate. Dar şi la penicilina care ne salvează
de infecţii. Mucegaiurile fac parte din viaţa noastră, cu bune şi cu rele.
Sunt prezente peste tot în aerul pe care îl respirăm, fără a fi
periculoase. Există însă situaţii când aceste microorganisme se pot
dovedi toxice. Aerul contaminat cu mucegai dăunează sănătăţii.
 

Bacterii De Topit Plante Textile

Bacteriile sunt folosite nu numai în alimentaţia oamenilor, ci şi în alte
scopuri. De exemplu, Granulobacter pectivorum sau Pseudomonas
fluorescens este întrebuinţat la "topitul" plantelor textile (inul,canepa
etc) şi la separarea fibrelor vegetale care urmează a fi toarse. Cu
peste 3000 ani în urmă, egiptenii topeau inul în apele calde ale Nilului,
iar mai târziu, grecii şi romanii au împrumutat această practică a
topitului.

Pseudomonas fluorescens
 In Cânepă

Fixarea azotului
Fixarea azotului este un proces natural, în cadrul căruia
microorganismele transformă azotul, în compuşi anorganici ai azotului.
Aceştia sunt asimilaţi de plante şi intră în lanţul nutriţional sub formă
de compuşi organici ai azotului, asemenea proteinelor din plante.
Bacteriile care fixează azotul se găsesc în nodulii rădăcinilor plantelor.
 Circuitul azotului în natură

. 

Bolile pe care le provoacă bacteriile

Bacteriile se înmulţesc foarte repede în organismul uman şi în
alimente: în doar 9 ore, o bacterie dă naştere la alte 100 milioane de
bacterii.
Pneumonia- este boala caracterizată prin inflamarea plamânilor si
care este cauzată de bacterii, viruşi sau iritanţi chimici. Este o
infecţie sau o inflamare gravă în care plamânii se umplu cu puroi sau
alte lichide.
Scarlatina-este cauzată de bacteria numita Streptococul beta-
hemolitic din grupul A. Este sensibil la dezinfectante. Este sensibil la
antibiotice în special la penicilină.
 Tuberculoza (TBC) este o boala contagioasă și uneori mortală,
cauzată de diferite microbacterii. Cea mai obișnuită formă a bolii este
tuberculoza plămânilor (tuberculoza pulmonară sau ftizie), însă pot fi
afectate și intestinele, oasele și încheieturile, sistemul genital și
urinar, sistemul limfatic și sistemul nervos.

- Tipul uman (Mycobacterium tuberculosis), identificat pentru prima

oara în 1882 de către Robert Koch, este răspândit chiar de oameni.
Acesta este tipul obișnuit de bacil.

Bacilul Koch

E-coli
 În urma ultimelor studii efectuate de cercetători, în ciuda

măsurilor de precauţie, în frigider există cei mai mulţi microbi.

Numărul lor este impresionant: peste 8.000 de bacterii pe centimetru

pătrat. Astfel, în sertarul de legume din frigider se află cu 750 de ori

mai multe bacterii decât media obişnuită.

Telefonul mobil, 1.000 de tipuri de bacterii

Potrivit unui studio, pe 92% dintre telefoanele mobile analizate s-au

găsit până la 1.000 de tipuri de bacterii diferite. Unul din şase
telefoane avea pe el şi cunoscuta bacterie E.Coli.

Periuţa de dinţi
După fiecare folosire, cei mai mulţi dintre noi îşi clătesc periuţa şi o
lăsă umedă în suportul de periuţe. Bacteriilor le plac zonele umede şi
cresc în astfel de medii.

Specialiştii vă recomandă să vă lăsaţi periuţa într-un loc aerisit din

baie, unde se poate usca între folosiri şi cât mai departe de toaletă.

Piscine, ştranduri, bazine de înot

Apa infectată a unor piscine afectează, în primul rând, principala

barieră de protecţie a corpului, pielea. „Bazinele prea aglomerate şi
supraîncălzirea apei favorizează înmulţirea bacteriilor, dar şi a
virusurilor", atrag atenţia medicii dermatologi.
1. Infecţii micotice: dermatofitia piciorului, otita de piscină,
pitiriazisul .

2. Infectii bacteriene:
 furunculul este o afecţiune a foliculilor piloşi generată de
bacterii cum sunt Stafilococii prezenţi în apa piscinelor;
  conjunctivita de bazin este produsă de o bacterie numită
Chlamidia trachomatis;

 boli digestive- dizenteria bacilară care apare în urma ingestiei de

apă contaminată cu bacterii din materiile fecale ale persoanelor
purtătoare ale bacteriei Shygella dizenteriae. 

3. Infecţii parazitare: trichomonioza, boli digestive - giardioza , râia

şi pediculoza.

Oamenii de ştiinţă spun că fiecare individ este asemenea unei

planete care găzduieşte trilioane de bacterii, mai multe chiar
decât propriile celule. Dar respectarea unor reguli minime de
igienă, ca: spălatul pe mâini, spălatul fructelor şi legumelor,
spălarea dinţilor, tăierea unghiilor, face interacţiunea dintre corpul
uman şi bacteriile care îl populează benefică pentru ambele părţi.