CARIA DENTARA EXPLOZIVA

- „Carii explozive”, „violente” sau „rampant dental caries”.

- Nu exista un consens asupra definitiei si nici asupra tabloului clinic, dar se accepta
de toti autorii ca este o boala relativa noua.
- Cariile explozive au fost studiate/descrise in literatura de specialitate abia in anii
1980.

* Caria exploziva – forma particulara de carie, semnalata din ce in ce mai frecvent –

apare ca o consecinta a dereglarii mecanismelor de aparare impotriva factorilor cariogeni
locali.

OBSERVATII EPIDEMIOLOGICE

Diversi cercetatori au corelat caria dentara exploziva cu o serie de factori:

1. cariile explozive sunt corelate cu o serie de boli care afecteaza sanatatea

intregului organism, cu repercursiuni in sistemul de aparare al dintilor impotriva
factorilor cariogeni;
2. Aceste carii apar datorita unor greseli primare sau secundare de nutritie – totusi
autorii nu sustin ca este o boala asociata cu malnutritia;
3. Exista dovezi indiscutabile ca aceste carii sunt cauzate de prea mult zahar rafinat
in alimentatie si de gustarile dulci si adezive intre mese;
4. S-a scos in evidenta corelatia care exista intre cariile explozive la adolescenti si
tulburarile emotionale;
5. Unele cercetari incrimineaza predispozitia organismului – predispozing factor –
sau predispozitia tesuturilor dentare – tooth factor;
6. S-a determinat corelatia pozitiva intre caria dentara exploziva si streptococul
mutans;
7. S-au semnalat carii cu aspect exploziv in urmatoarele situatii:
 Tulburari ale secretiei salivare (hiposialie, asialie);
 Stari fiziologice legate de batranete, anxietate;
 Tratamente indelungate cu medicatie antibiotica, psihotropa,
antihipertensiva, antihistaminice, antiparkinsoniene, antiemetice,
expectorante, diuretice;
 S-a gasit o corelatie stransa intre explozia de carii la copiii si tinerii bolnavi de
diabet zaharat;
 Exista dovezi ale implicarii mecanismelor imunologice in producerea cariilor
explozive;
 Massler, 1977 – defineste ca fiind un tip de carie ce apare brusc, este intinsa in
suprafata si devine rapid penetranta afectand pulpa.

In fata unor pacienti cu un numar mare de carii dentare trebuie sa se precizeze daca
exista intr-adevar o susceptibilitate deosebita si daca se poate pune diagnosticul de „carie
exploziva” sau daca starea dentara deplorabila este rezultatul neglijentei si ingrijirii
neadecvate a dintilor timp indelungat.

1
 1. ETIOPATOGENIA CARIEI DENTARE EXPLOZIVE

1. FACTORI GENERALI
Unii cercetatori, analizand cu precadere factorii generali, inistand asupra
predispozitiei organismului si in special a tesuturilor dentare – predispozing factor – dand ca
exemplu cariile din timpul pubertatii, sarcinii sau al unor boli generale.

2. INFLUENTE LOCALE
Studierea factorilor strict locali, rupti de starea organismului, de functiile si de
sistemele sale, de organele interne, duce la franarea cercetarii patogeneziei cariei si impiedica
elaborarea unor metode de profilaxie corecta.

3. FACTORUL DENTAR (Tooth factor) – sustinut de o serie de cercetatori.

4. FACTORI ETIOPATOGENICI AI CARIEI EXPLOZIVE

a) Forte de atac cariogen reprezentate de agentii cariogeni locali:
 Posibilitate scazuta de aparare a organismului contra acestor forte prin factorii
existenti la nivelul dintelui si mediului oral;
 hiperactivitate a agentilor cariogeni locali reprezentata de o placa bacteriana
groasa, la indivizii la care nu se face autocuratirea sau curatirea artificiala
determinand aparitia cariilor de tip exploziv;
 hiperactivitate a agentilor cariogeni locali creata printr-un consum exagerat de
glucide, care determina dezvoltarea intensa a placii bacteriane cu producere de
acid care induc aparitia cariilor explozive – cunoscuta „caria cofetarului”,
„caria bucatarului”.
b) Implicarea factorilor alimentari in etiologia cariilor explozive:
 Rolul carbohidratilor a fost dovedit de studii epidemiologice.
 Exista personae care sufera de o boala ereditara rara, cu intoleranta la fructoza
datorita unor enzime hepatice – acestea determina aparitia greturilor in
momentul ingerarii alimentelor ce contin fructoza sau zaharoza. Aceste
persoane evita alimentele dulci, ceea ce determina o activitate carioasa foarte
redusa.
 Rolul cariogen al gustarilor dulci intre mese – aparitia cariilor explozive si
afectarea este cu atat mai mare cu cat frecventa acestor gustari este mai mare
si acestea sunt mai lipicioase (ciolcolata, caramele, jeleu, etc).
 Zaharoza are puterea cariogenica cea mai mare.
 Importanta efectului local al alimentatiei si prezenta florei microbiene
cariogene.
 pH-ul acid mentinut timp indelungat in functie de tipul de aliment ingerat,
cantitatea de zahar continuta, flora bacteriana din cavitatea orala, tipul de acid
rezultata din fermentatia hidrocarbonatelor.

5. ROLUL SALIVEI
Rolul protector al salivei este cunoscut, prin:
- proprietatile sale fizice, defensive, lubrefiante;
- efectul ei tampon;
- activitatea enzimatica si antibacteriana.
 Afectiunile generale sau locale care cuprind glandele salivare, partial sau in totalitate,
antreneaza modificari in debitul salivar si in calitatile ei, facand sa scada rolul ei protector; se
semnaleaza carii cu caracter exploziv in situatii de:
- tulburari ale secretiei salivare (hiposialia, asialia);
- stari fiziologice legate de batranate, anxietate;
- tratamente indelungate cu diverse medicatii.

Exemple:
 medicatia bolnavilor neuropsihici – ce poate merge pana la suprimarea
secretiei salivare, poate duce, pe langa alte complicatii, la perturbarea
mediului oral in asa masura incat sa conditioneze aparitia unor carii cu
evolutie foarte rapida. Caracteristica acestor carii este ca se dezvolta cu
predilectie pe suprafetele netede si pe cuspizi, locuri considerate
cariorezistente.
 Crestera fluxului salivar la psihopati, atrage de asemenea modificari calitative
ale salivei, care duc la dereglarea florei orale, cu dezvoltarea
microorganismelor cariogene in defavoarea celor necariogene.
 La bolnavii parkinsonieni, s-au semnalat leziuni dentare explozive.
 Toxicomanii prezinta modificari ale mediului oral si carii de tip exploziv –
puse pe seama unei igiene defectuoase ce reflecta de fapt neglijenta generala a
acestora.
 Afectiuni ale glandelor salivare, care perturba mediul oral, se manifesta
secundar prin aparitia de carii explozive.
 Iradieri in zona cervico-faciala – duc la scaderea fluxului salivar si aparitia
exploziilor de carii.
 Diabetul zaharat – dereglarile metabolice au repercursiuni importante in
sistemul saliva-dinte-pulpa tulburand stabilitatea dinamica a smaltului dentar,
crescand receptivitatea la carie.
 Imunodeficienta – creaza conditii ce predispun la carii explozive.

6. ROLUL TESUTURILOR DENTARE IN APARITIA CARIILOR

EXPLOZIVE
Dintele se opune actiunii agentilor cariogeni prin existenta unor bariere naturale sau
unele aparute ca raspuns la agresiune.

a) Morfologia dintelui – factor determinant in aparitia cariei:

 Dintii cariati sau morfologia atenuata cu mai putine retentivitati, cu spatieri
intre ei, sunt accesibili autocuratirii si nu favorizeaza actiunea agentilor
cariogeni.
 Anumite suprafete dentare sunt mai expuse la carii decat altele in functie de
gradul de retentivitate pentru placa:
- ordinea descrescatoare la Minf: fata ocluzala, meziala, distala, linguala,
vestibulara;
- ordinea descrescatoare la Msup: fata ocluzala, meziala, orala, vestibulara,
distala;
- la ILsup: fata orala mai susceptibila decat cea vestibulara.
 b) Grupele dentare
Ordinea descrescatoare din punct de vedere a susceptibilitatii la carie:
 M1inf
 M1sup
 M2inf si sup
 PM2 si IC si ILsup
 PM1
 C si IC si ILinf

c) Anomaliile de forma ale arcadelor, cu incongruente (de pozitie);

d) Varsta – susceptibilitatea la carie variaza de-a lungul vietii in raport cu diverse
schimbari din mediu oral, dispunerea dintilor pe arcada, calitatea smaltului, etc.;
e) Calitatea smaltului;
f) Dentina si pulpa se opun prin diverse bariere:
- remineralizarea matricei dentare – in procesul carios;
- scleroza dentinara – bariera biologica;
- dentina tertiara – ce reprezinta o tentativa a tesutului pulpar de a se opune
patrunderii bacteriilor si toxinelor lor prin depunerea de tesut calcic;
- linie de aparare pulpara – polimorfonucleare, limfocite, plasmocite – ce
incapsuleaza procesul patogen;
- pulpa constituie o bariera reticulo-endoteliala in schimburile ei cu dentina si
smaltul, cu rol de aparare temporara in difuzarea antigenelor;
- permeabilitatea smaltului are rol in patogenia cariei dentare;
- pulpa normala dispune de un factor cariorezistent; atunci cand limfa dentinara
este deficienta, actiunea cariogena devine manifesta.

2. MANAGEMENTUL CARIILOR EXPLOZIVE

 Insuccesul terapiei actuale – tratarea cavitatilor carioase si nu a bolii;
tratamentele se adreseaza efectului si nu cauzei.
 Astfel, se impune tot mai mult modelul medical de tratament al bolii carioase.
 Metodele de investigatie si diagnostic actuale permit:
- identificarea pacientilor infectati cu germeni microbieni cariogeni;
- identificarea leziunilor carioase necavitare cu sediul in smalt si in treimea
externa a dentinei;
- depistarea evolutiei in stadiul pre-chirurgical;
- identificarea cariilor deschise;
- aprecierea statusului risc-carie;
- identificarea altor factori etiologici implicati la fiecare individ;
- aprecierea complicatiilor produse;
- aprecierea probabilitatii ca individual sa dezvolte noi leziuni sau ca
leziunile vechi sa progreseze;
- identificarea factorilor care se opun acumularii placii bacteriene;
- identificarea factorilor care se opun dizolvarii acide a smaltului.