UNIVERSITATEA VALAHIA DIN TÂRGIVIŞTE

FACULTATEA DE INGINERIA MEDIULUI ŞI ȘTIINȚA ALIMENTELOR

SPECIALIZAREA SISTEME DE CONTROL ŞI EVALUARE A CALITĂŢII
MEDIULUI

TEHNOLOGII AVANSATE DE DECONTAMINARE

A TERITORIILOR POLUATE
- STUDIU DE CAZ -

Indrumător: Masterand:
Sl.univ.dr. Corina COSAC Papuc Dan

2021-2022
 UNIVERSITATEA VALAHIA DIN TÂRGIVIŞTE
FACULTATEA DE INGINERIA MEDIULUI ŞI ȘTIINȚA ALIMENTELOR
SPECIALIZAREA SISTEME DE CONTROL ŞI EVALUARE A CALITĂŢII
MEDIULUI

TEHNOLOGIA DE DECONTAMINARE A RÂULUI BISTRIȚA, ÎN

URMA UNUI ACCIDENT ECOLOGIC DE POLUARE, GENERAT
DE FISURAREA CONDUCTEI DE TRANSPORT ȚIȚEI, ÎN ZONA
LOCALITĂȚII RACOVA, JUDEȚUL BACĂU

Indrumător: Masterand:
Sl.univ.dr. Corina COSAC Papuc Dan

2021-2022
 I.INTRODUCERE

Nodul Tehnologic (N.T.) Racova este situat în partea de nord a județului Bacău, la intrarea
în localitatea Racova, în partea dreapta a DN 15 Bacău – Piatra Neamț pe direcția de mers spre
Piatra Neamțși pe malul stâng al râului Bistrița. N.T. Racova este încadratăîntre râul Bistrița la Sud,
calea feratăBacău – Piatra Neamțla Est, casele localității Racova la Nordși DN 15 la Vest.
N.T. Racovas-a format începand cu anul 1960 odată cu punerea în funcțiune a conductei
Onești – Racova – Gherăești – Bucecea Ø 20 ¾˝ Firul 1 și a conductei Racova – Piatra Neamț –
Bicaz Ø 20 ¾˝ Firul1.
În anul 1993 s-a pus în funcție conducta Racova – Costișa – Săvinești Ø 20 ¾˝ Firul 2 ceea
ce a condus la creșterea complexității N.T. Racova prin realizarea unor noi interconectări și
montarea de robineți de manevră. În urma acestor modificări în afara amplasamentului principal a
rezultat un grup de doi robineți vanăși două refulatoare cu interconectare între Fir 2 Onești- Racova
și Fir 2 Racova- Costișa amplasat pe partea stângă a DN 15 Bacău – Piatra Neamț.
În momentul de fațăîn N.T. Racova sunt montați: 10-bucăți RV Dn 500 Pn 64,1-bucată- RV
Dn 300 Pn 64, 2- bucăți RV Dn 150 Pn 64, 8- bucăți Refulatoare Dn 150 Pn 64.
Având în vedere folosirea robineților vană ca robineți de manevră, frecvența acestor
manevre fiind destul de mare în special pentru reglarea presiunii către sistemul Piatra Neamț,
aceștia au suferit uzuri pronunțate ce au condus la o închidere defectuoasă, manevrare foarte grea,
scăpări de țiței între tija de acționare și presetupă, ceea ce impune modernizarea N.T. Racova la
standarde care să satisfacă cerințele actuale de exploatare.
S-au executat studii și cercetări în zona localității Racova, pe râul Bistrița, județul Bacău pe
sectorul de râu 300,0m amonte de podul CF 509 Bacău-Piatra Neamțși 250,0m aval de acestapentru
întocmirea documentației necesare în vederea obținerii avizului de gospodărire a apelor.
Cercetările au presupus determinarea caracteristicilor hidrologice pe sectorul luat în calcul
în zona traversării.
Calculele din studiul hidrologic au fost executate în conformitate cu prevederile legii apelor
nr.107/1996 cu modificările și completările aduse prin Legea nr. 153/2014, Ordinul M.M.P.
nr.799/2012 și a Normativului PD 95/2002.
 II.DATE GENERALE

Perimetrul cercetat se situeazaîn bazinul hidrografic Siret (râu Bistrița cod cadastral XII-
1.53 afluent dreapta al Râului Siret)în partea de nord a județului Bacău, la intrarea în localitatea
Racova, în partea dreapta a DN 15 Bacău – Piatra Neamț pe direcția de mers spre Piatra Neamț și pe
malul stâng al râului Bistrița. N.T. Racova este încadrată între râul Bistrița la Sud, calea ferată
Bacău – Piatra Neamț la Est, casele localității Racova la Nord și DN 15 la Vest.

Figura II.1.- Vedere spațială a zonei de interes- intrarea în localitatea

Racova, drumul național 15 și calea ferată Bacău- Piatra- Neamț.
 1. Studii hidrologice

Încadrarea lucrărilor în clasa de importanță s-a facutîn conformitate cu STAS 4273/83 și cu

normativul NP 129-2011 după cum urmează:
- conform punctului 2.9 și conform tabel 8 din STAS 4273/83 – categoria 4, iar conform
punctului 5 și a tabelului 13 → clasa IV de importanță.
- conform tabel 2 din normativ NP 129-2011 care stabileste clasa de importanțăfuncție de
paguba directă produsă la inundarea zonei, rezultă că la o valoare de 2,845 milioane Euro (valoarea
devizului pentru nodul tehnologic) clasa de importanță a construcției este IV.
Conform STAS 4068/2-87, pentru clasa de importanță a construcției și condiții normale de
exploatare probabilitatea anuală de depășire a debitului maxim de calcul este de 5%.
RâulBistrița face parte din bazinul hidrografic al râului Siret, este afluent dreapta al râului
Siret și are codul cadastral XII-1.53.
Debitele maxime cu asigurare de 1%, 2%, 5% si 10% au fost transmise de A.B.A Siret cu
adresa nr. 21251/18.11.2014.

Debite maxime cu diverse

N Suprafață Altitudine probabilități de depășire (mc/s)
Nr. Râul Secțiunea b.h. medie
crt. F(Kmp) Hm(m) 1% 2% 5% 10%

Gârleni – aval
1. Bistrița confluența cu râul 6775 938 1890 1595 1205 915
Buda

Tabel II.1.1.- Valorile debitelor la regim natural de curgere

Lucrările se execută fără a se ocupa sau afecta terenuri din albia sau malul râului Bistrița.
 2. Studii topografice

La intocmirea prezentei documentații au fost folosite studii topografice, material didactic în

domeniu după care au fost făcute calculele de dimensionare.
În vederea elaborării prezentei documentații au fost realizate măsurători topografice în luna
mai 2015 și constau din:
 plan de situatie – scara 1 :1.1000 cuprinzândamplasamentullucrărilor;
 plan de încadrareînzonă – cuprinzând zona lucrăriiscara 1:10.000;
 plan de amplasament – cuprinzând zona lucrăriiscara 1:25.000.

COORDONATE STEREO 70 PE CONTURUL N.T. RACOVA-PROIECTAT

x y
1 577 048.803 633 627.859
2 577 050.158 633 649.380
3 577 059.418 633 693.956
4 576 954.554 633 703.399
5 576 950.878 633 662.564
6 577 005.656 633 657.631
7 577 015.019 633 654.075
8 577 029.165 633 626.168
9 577 035.937 633 627.083
10 577 041.319 633 627.278
11 577 042.326 633 627.391
12 577 047.710 633 627.698
INVENTAR DE COORDONATE PE CORONAMENT DIG MAL STÂNG

x y z Nmax5%
D1 576 870.886 633 615.584 199.35 198.54 - acostament drum
national
D2 576 872.336 633 674.115 199.21 198.54 - profil transversal P2
D3 576 875.104 633 721.385 199.26 198.54 - profil transversal P3
D4 576 877.697 633 749.382 200.71 198.54 - acostament CF
 3. Studii geotehnice

 Fenomene naturale - Morfologie

Perimetrul cercetat se suprapune unității geomorfologice majore: Subcarpații Moldovei, cu
subdiviziunea Depresiunea Cracău-Bistrița.

Depresiunea Cracău – Bistrița din cadrulSubcarpaților Moldovei se întinde în lungul celor

două râuri după care a fost denumită, pe o lungime de circa60 kmși o lățime de circa16 km.
Depresiunea apare ca o formă alungită, formând un unghi foarte ascuțit cu lanțul muntos
principal. Spre Vest este marginită de cutele înalte ale flișului paleogen, care alcătuiesc lanțul
central moldovenesc și de o cută saliferă spre Sud-Vest, iar spre Est este pazită de trei masive
subcarpatice externe: masivul Corni, masivul Mărgineni și masivul Runcu, despărțite prin două
regiuni mai joase: curmătura Girov-Bozieni și regiunea Negrițești-Romani.
Spre Nord se intinde până la șaua Crăcăoani Bălțătești (490 m alt.), care o separă de
depresiunea Neamțului, iar la Sud până la arcul format din dealurile ce o despart de depresiunea
Tazlăului.
Se caracterizează printr-o largă dezvoltare a teraselor inferioare și medii ale Bistriței și
afluenților ca și a glacisurilor de eroziune și de acumulare, prin predominarea suprafețelor orizontale
sau ușor înclinate dispuse în trepte. Aceste forme ating aici cea mai mare extindere din toata regiunea
subcarpatică.
Șesul Bistriței are latimi de pana la 2 km, este format din trepte aluviale cu altitudini de 0.5–1
m, 1–32 m si 2–4 m. O extindere mai mare are terasa 15–20 m ale cărei altitudini scad continuu către
aval, la Racova are 5 m. Aceasta terasă atinge o lățime de cca. 3 kmși este alcătuită, ca și cea de 5-7 m,
aproape în întregime de pietrișuri. Și terasa de 35-40 m este foarte extinsă, ajungând la 3.5 km lățime
amonte de Traian. Peste soclul ei urmează 8-10 m de pietrișuri și apoi 8-10 m de luturi loessoide.
Fragmentar apare o terasa de 50-55 m, pe dreapta Bistriței, la Văleni, ceva mai extinsă una de 75-90 m,
cu un depozit aluvionar format de 10 m de pietrișuri și peste 10 m de luturi. Terasele 100-110 mși de
165-170 m se dezvolta îndeosebi în afara Depresiunii Cracău-Bistrița.
 Figura II.3.1.- Fragment harta geomorfologica a Romaniei

4. Hidrografia

Artera hidrografică a Depresiunii Cracău-Bistrița a suferit în urma intervențiilor antropice;

artera hidrografică a fost deviată pe o lungime de aproximativ 30 kmîn vederea amenajărilor
hidroenergetice, în același scop fiind amenajat și Lacul Racova, cu o suprafață de circa 1 km2și un
volum de 11 milioane m3. Apa Bistriței pune astfel în funcțiune hidrocentralele Roznov I și II,
Zănești, Costișa și Buhuși, fiecare având o putere de 11,5-14,5 MW, totalizând o capacitate de 67,7
MW. Sistemul de lacuri pe Bistrițași functionarea hidrocentralelor au modificat complet regimul
hidrologic al acestui râu. Cursului natural i se asigură un debit minim de 2,75 m3/s cu ajutorul
lacului-tampon de lângăPiatra Neamț; prin aportul afluenților din aval la intrarea în lacul Racova,
Bistrița ajunge la un debit mediu de 19,4 m3/s.
 Râul Cracău are un debit mediu la vărsare de doar 1,34 m3/s; din scurgerea anuală este
concentratăîn lunile de primavarăși 33,5% în cele de vară. Uneori seacă aproape complet, însă la
viituri, debitul său poate atinge valoarea de 380 m3/s și se pot scurge câteva zeci de milioane de
metri cubi într-o singură viitură (față de volumul mediu al scurgerii într-un an de 42 milioane m3).
Apele râurilor Bistrițași Cracău se folosesc la irigarea a circa 4000 ha pentru legumiculturăși
la culturile de câmp(Dumbrava Roșie, Zănești, Podoleni, Costișa).

5. Considerații geologice

Din punct de vedere geologic, perimetrul se încadreazăPânzei subcarpatice.

Subcarpații Moldoveise desfășoară de la nord la sud pe aproximativ 160 km, ocupând o
suprafață de 5000 km2și prezintă aspecte din cele mai tipice pentru întreaga regiune subcarpatică,
dar și aspecte specifice.
În general, se poate aprecia căîn Subcarpații Moldovei se manifestă o tendință de
simplificare structural-morfologicăîn raport cu toate celelalte diviziuni ale Subcarpaților. La nord de
Trotuș sedimentarea a încetat încă din sarmatian, și anume din kersonian între Trotușși Bistrița, din
basarabian între Bistrițași Moldova și din volhinian la nord de Moldova. Începand de la sud de
Trotuș, însă, în toată regiunea subcarpatică, sedimentarea a continuat pânăîn villafranchian. Așa se
face că Subcarpații Moldovei sunt alcătuiți din sedimente mai vechi decât pliocenul. La nord de
Bistrița fașia de miocen cutat se îngustează treptat, încât dincolo de valea Moldovei se reduce la o
fașie de 1 – 3 kmși aceasta acoperită de sarmatianul necutat.
La nord de Moldova, peste miocenul cutat repauzează sedimente volhiniene nederanjate
tectonic, mai mult, chiar baza volhinianului este prinsă sub revărsarea saliferului cutat, iar pe acesta
se sprijină restul volhinianului, nederanjat. De la valea Moldovei până la sud de valea Bistritei,
același fenomen se produce cu sedimente basarabiene, pentru ca la sud de Trotuș să apară cutate
depozitele pliocenesi să fie deranjate, pe alocuri, chiar cele villafranchiene. Rezultă, deci, că la nord
de valea Moldovei sedimentarul miocen a fost cutat de mișcările moldavice din volhinian, între
Moldova și Bistrița au acționat mișcările attice, din basarabian, iar la sud de Trotuș s-au manifestat
din plin chiar cutări valahice. Cum cutările au fost însoțite de o înălțare accentuată, a avut loc
restrângerea treptată a ariei de acumulare, de la nord spre sud, ceea ce explică de ce Subcarpații
Moldovei sunt alcătuiți, în ansamblu, din roci mai vechi decât Subcarpații de Curbură.
 Pânza Subcarpatică. În ansamblu unitatea are aspectul unui sinclinoriu încălecat dinspre
vest de Panza cutelor marginale. La rândul ei Pânza subcarpaticăîncalecă spre est peste depozitele
sarmatiene ale vorlandului în lungul faliei pericarpatice.
Cele mai vechi formațiuni geologice care afloreazăîn regiune aparțin molaseiși se raportează
Burdigalianului - Formațiunea cenușie (de schlier). Sunt constituite dintr-o alternanță ritmică de
marne și argile cenușii și gresii, cu intercalații caracteristice de gipsuri, în special la partea
inferioară a formațiunii-gipsul de Perchiu. Intercalațiile de gresii sunt formate din gresii calcaroase,
cenușii și formează strate cu grosimi de 5-60 cm. Marnele cenușii și vineții formează pachete de
mai mulți metri grosime. Ele conțin spre partea superioară, lamine gălbui-roșietice.

Pleistocenul mediu-orizontul superior este reprezentat ca și Pleistocenul superior prin

depozitele sistemului de terase de pe ambele maluri ale Oituzului.
Holocenului inferior îi revin sedimentele aluvionare ale terasei de 3-5 m care apar chiar la
obiectivul proiectat, iar Holocenului superior, aluviunile grosiere și fine ale luncilor.
 Date climatice

Concluziile celui de al 4-lea Raport al IPCC au evidentiat o crestere a frecvenței și intensității

fenomenelelor extreme de vreme ca urmare a intensificării fenomenului de încăzire globală a
climei.
Vânturile sunt influențate de relief.

Clima regiunii Racovaeste temperat-continentală, având următorii parametri:

 temperatura minimă absolută -29,6C;
 temperatura maximă absolută +40,8C;
 temperatura medie anuală +9,2C.
Precipitațiile medii anuale au valoarea de 653,8 mmși reprezintă media valorilor înregistrate
de-a lungul a 10 ani.
Repartiția precipitațiilor pe anotimpuri se poate prezenta astfel:
 iarna 81,8 mm;
 primavara 162,3 mm;
 vara 272,3 mm;
 toamna 137,4 mm.
Sunt considerate “cu precipitații” toate zilele în care apa căzută sub formă de ploaie,
lapoviță, grindină, ninsoare, etc. a totalizat mai mult de 0,1 mm.
Direcția predominantă a vânturilor este cea vestică (33,9%) și sud-vestică (17,1%). Calmul
înregistrează valoarea procentuală de 5,7%, iar intensitatea medie a vânturilor la scara Beaufort are
valoarea de 1,8 – 7,4 m/s.
Adâncimea maximă la îngheț este de 0,90-1,00 m, iar frecvența medie a zilelor de îngheț cu
T0C este de 118.9 zile/an.
 6. Descrierea geomorfologică a Râului Bistrița

RâulBistrița face parte din bazinul hidrografic al Râului Siret, este afluent dreapta al Râului
Siret și are codul cadastral XII-1.53.
Albia cursului de apă pe sectorul de râu cuprins între Piatra Neamțși barajul Acumulării
Gârleni își are albia pe partea dreaptă, iar Canalul Bistrița administrat de Hidrocentrale S.A. Bistrița
pe partea stângă.
În zona Nodului Tehnologic Racova aflat în administrarea S.N.T.G.N. Transgaz Medias,
amplasat pe malul stâng în zona cuprinsăîntre DN 15 Bacău-Piatra Neamțși calea ferata 509 Bacău-
Piatra Neamț, albia Râului Bistrița se caracterizează prin:
- în zona amonte de podul rutier albia minoră se află amplasată la baza
malului drept al albiei majore; albia majora se desfașoară spre malul stâng, aceasta fiind
acoperită cu vegetație lemnoasă tânără; la cca. 100,0m de malul stâng al albiei minore este
executată o deponie din material sistematizat, iar în exteriorul acesteia în profilul transversal
P1 se află o excavație mai veche, locală la baza malului stâng al albiei majore.
- malul drept al albiei majore are înălțimi de 6,0-8,0m fiind în apropierea
drumului județean DJ 156G ce duce spre localitatea Blăgești.
- cota deponiei amenajate în profilul transversal P1 este de 198,24 mdMN;
- malul stâng al albiei majore are înalțimi de cca. 5,0m și până la acostamentul
drumului național zona este de tip terasă spre intravilanul localității Racova, după care
urmează zona de intravilan și acostamentul drumului pe o terasă cu înălțimi de cca. 2,0-
3,0m;
- albia minoră are deschidere de cca. 50,0m;
- în această zonă panta fundului albiei este mai mică decât în sectorul aval de
podul CF;
- în zona cuprinsăîntre podul rutier și podul CF pe ambele maluri sunt
executate diguri din material local de apărare împotriva inundațiilor astfel: pe malul stâng
este executat la o distanța de cca. 85,0m de malul stâng al albiei minore pe o lungime de cca.
130,0m intre acostamentul drumului national DN15 si acostamentul caii ferate CF 509, în
medie cota coronamentului digului este 199,20 și lațimea la coronament de cca. 2,0m,
înalțimea de 1,70-2,0m (spre albie), taluzurile și coronamentul sunt acoperite cu vegetație
ierboasă. Pe malul drept digul din material local este executatîn apropierea malului având
cota la coronament 199,00, înălțimea de 2,0-2,50;
 - pe malul drept zona cuprinsăîntre acostamentul drumului național și
acostamentul căii ferate are forma triunghiulară cu baza către albia Râului Bistrițași
deschiderea de cca. 100,0m delimitată de corpul digului din material local de apărare
împotriva inundațiilorși vârful se încheie în zona popasului turistic aflat la o distanță de cca.
175,0m de corpul digului;
- lățimea albiei la nivelul coronamentului celor două diguri este de cca.
200,0m, iar lățimea albiei minore este de cca. 100,0m;
- în zona aval de podul CF albia minoră se împarte în două brațe cu
dechiderea cuprinsăîntre 30,0-40,0m fiecare, iar albia majoră este foarte largăși este
delimitată pe malul drept de acostamentul căii ferate, iar pe malul stâng se desfășoara spre
Canalul Bistrița;
- zona cuprinsă între malul drept al albiei minore pe o lățime de cca. 270,0m
este acoperită cu vegetație lemnoasă tânără, iar de aici pânăîn zona Canalului Bistrița
folosintă terenului este pășune islaz comunal;
- albia minoră a celor două brațe prezintă maluri joase de cca. 1,0-2,0m, cu
înălțimi mai mari în profilul transversal P6 din aval unde înălțimea malurilor pe brațul din
stânga ajunge la valori de 2,50 chiar 3,0m; în profilul transversal din amonte (P4) malurile
pe ambele brațe sunt de tip vad crescând de la nivelul apei lent spre zonele din vecinătate;
- albia minoră prezintă zone cu maluri stabile, înierbate, cu vegetatie rară,
lemnoasă tânără, iar pe alocuri maluri abrupte în treimea superioară cu masive de pământ
surpate la baza malurilor;
- zona cuprinsăîntre cele două albii minore este acoperită cu vegetație ierboasă,
curata de vegetatie lemnoasa in zona cuprinsa intre profilele transversale P4 si P6 și
acoperită cu vegetație lemnoasă din zona profilului transversal P6 până la confluența celor
două brațe de albie minoră;
- pantafunduluialbieii=0,31%;
- patul fundului albiei este format din pietriș de râu mărunt.

Interpretarea rezultatelor obținute din calculul hidraulic.

În zona profilelor transversale P1 pânăla P6 s-au întocmit chei limnimetrice astfel:

- cheie limnimetricăîn profilul transversal P1;
- cheie limnimetrică în profilul transversal PP1 - pod rutier;
- cheie limnimetrică în profilul transversal P2;
 - cheie limnimetrică în profilul transversal P3;
- cheie limnimetrică în profilul transversal PP2 – pod CF;
- multicheie în profilele transversale P4, P5 si P6.
Pentru profilele transversale PP1, P2, P3 interpretarea rezultatelor se face ținând cont de
nivelul maxim al apelor corespunzător debitului de calcul în secțiunea podului CF (profil
transversal PP2)și de faptul că pe o lungime de 2,5xlungimea podului CF,înspre amonte, are loc o
supraînălțare a nivelului apelor (curba de remuu); astfel căîn zona dintre cele două poduri, inclusiv
în secțiunea podului rutier, nivelul maxim al apelor nu este cel rezultat din cheia
limnimetricăîntocmităîn fiecare profil ci se acceptă nivelul rezultat în secțiunea podului CF; în
profilul transversal P1 nivelul apelor corespunzător debitului de calcul nu mai este influențat de
remuul creat în zona podului CF.
Din cheia limnimetricăîntocmităîn secțiunea podului CF, Nmax5%=198,54 față de nivelul
calculat în P2 din cauza remuului rezultă o supraînălțare Δz=0,11m, iar în profilul transversal P3 -
Δz=0,24m.
Pe sectorul de râu amonte de podul rutier nivelul maxim al apelor la debitul de calcul nu
afectează obiective economice și locuințe omenești.
Pe sectorul de râu cuprins între podul rutier și podul de cale feratăalbia rezultatăîntre
corpurile celor două diguri are capacitatea de transport a debitului de calcul cu asigurarea de 5%
astfel căamplasamentul Nodului Tehnologic al S.N.T.G.N. Transgaz Mediașnu este afectat de
nivelul maxim al apelor la debitul de calcul.
Pe sectorul de râu aval de podul CF nivelul maxim al apelor se desfășoară pe partea dreaptă
pânăîn zona acostamentului de cale ferată, iar pe partea stângă pânăîn zona digului de pe malul
drept al Canalului Bistrița.
Din interpretarea datelor făcută pe cele trei zone putem conchide că amplasamentul nodului
tehnologic Racova nu este afectat de nivelul apelor corespunzător debitului de calcul.

Figura II.9.1.– Albia minoră a Râului Bistrița în secțiunea podului rutier - PP1
 Figura II.9.2.– Albia minoră a Râului Bistrița în secțiunea podului CF - PP2

Figura II.9.3.– Mal stâng al albiei Râului Bistrița – vedere din DN 15 spre amplasament
Nod Tehnologic Racova
Figura II.9.4.– Mal stâng al albiei Râului Bistrița, vedere de pe calea ferată spre
Canalul Bistrița

Figura II.9.5.– râu Bistrița, vedere de pe podul CF spre aval

III.DATE DE BAZĂ
Tabel III.1. Valori ale secțiunii: PR.P1 – RÂU BISTRIȚA, LOC. RACOVA, JUD. BACĂU
Q5%=1205 mc/s

Rugozitatea albiei minore = 0.040

Rugozitatea albiei majore = 0.045
Panta longitudinală = 0.003100
Cota malului albiei minore: 196.39 m
Capacitatea albiei minore: 150.10 mc/s
Tabel III.2. Valori ale secțiunii PR.PP1(pod rutier) – RÂU BISTRIȚA, LOC. RACOVA,
JUD. BACĂU
Q5%=1205 mc/s

Rugozitatea albiei minore = .040

Rugozitatea albiei majore = .045
Panta longitudinală = .003100
Cota malului albiei minore: 201.39 m
Capacitatea albiei minore: 3433.22 mc/s
Tabel III.3. Valori ale secțiunii PR.P2 – RÂU BISTRIȚA, LOC. RACOVA, JUD. BACĂU
Q5%=1205 mc/s

Rugozitatea albiei minore = .040

Rugozitatea albiei majore = .045
Panta longitudinală = .003100
Cota malului albiei minore: 195.64 m
Capacitatea albiei minore: 38.82 mc/s
Tabel III.4. Valori ale secțiunii SECȚIUNEA: PR.P3 – RÂU BISTRIȚA, LOC. RACOVA,
JUD. BACĂU Q5%=1205 mc/s

Rugozitatea albiei minore = .040

Rugozitatea albiei majore = .045
Panta longitudinală = .003100
Cota malului albiei minore: 195.53 m
Capacitatea albiei minore: 26.89 mc/s
Tabel III.5. Valori ale secțiunii PR.PP2(pod CF) – RÂU BISTRIȚA, LOC. RACOVA,
JUD. BACĂU Q5%=1205 mc/s

Rugozitatea albiei minore = .040

Rugozitatea albiei majore = .045
Panta longitudinală = .003100
Cota malului albiei minore: 200.37 m
Capacitatea albiei minore: 2442.14 mc/s
Tabel III.6. RâulBistrița, loc. Racova, jud. Bacău- calcule hidraulice efectuate în mișcare
permanentă- elemente hidraulice calculate în profile transversaleQ5%=1205 mc/s
 IV. CALCULE ȘI VERIFICĂRI HIDRAULICE

În vederea stabilirii și verificării suprafețelor afectate de nivelul apelor este necesară

stabilirea prin calcule hidraulice a nivelului apelor corespunzătoare debitului de calcul.
Stabilirea debitului maxim de calcul se face în funcție de clasa de importanță a construcției.

1. Stabilirea clasei de importanță a lucrării

Stabilirea clasei de importanță a construcțiilor se face din punct de vedere al gospodăririi

apelor în conformitate cu STAS 4273-83, funcție de durata de exploatare, rolul funcțional și
categoria construcției.
 Categoria construcțiilor hidrotehnice
Conform punctului 2.9 si tabelului 8 din STAS-ulmentionat, construcția se încadrează la
categoria 4.

Durata de exploatare
Conform punctului 3.1. din STAS 4273-83 - construcție definitivă.

 Rolul functional
Conform punctului 4 din STAS - construcție principală, avarierea parțială sau totală a ei
provoacă fie scoaterea din funcțiune a amenajării respective, fie reducerea considerabilă a
capacității de producție.

 Clasa de importanță
Construcția de categoria 4, definitivăși principală, conform punctului 5 și a tabelului 13, se
încadreazăîn clasa a IV a de importanță.
Conform tabel nr. 2 din normativul NP 129-2011 care stabilește clasa de importanțăfuncție
de paguba directă produsă la inundarea zonei rezultă că la o valoare de 2,845 mil. Euro (valoarea
devizului pentru nodul tehnologic) clasa de importanță a construcției este IV.
 2. Stabilireaasigurării de calcul

Conform STAS 4068/2-87, pentru clasa de importanță a construcției și condiții normale de

exploatare probabilitatea anuală de depășire a debitului maxim de calcul este de 5%.

 Parametrii hidrologici
Determinarea caracteristicilor de curgere a apelor în regim liber de curgere s-a făcut cu
următoarele formule:
Q  A  Vm (m3 / s)

Vm  C R  i (m / s)

C  1/ n  R y
R  A / P (m)
unde:
A = aria secțiunii de scurgere
P = perimetrul udat
R = raza hidraulică
i = panta talvegului = 0,31%
C = coeficientul lui Chezy
V = viteza apei
Q5% = 1205 mc/s (debit de calcul)
n = coeficient de rugozitate funcție de natura albiei:
- n=0,040 – pentru albie minoră
- n=0,045 – pentru albie majoră
y = exponent = 1/4 – pentru cursuri de apă din zona de deal.
Calculele s-au facut pentru secțiunile sectorului de râu studiat: P1-P1, PP1-PP1 (pod rutier),
P2-P2, P3-P3, PP2-PP2 (pod CF), P4-P4, P5-P5 si P6-P6.
 V.ELEMENTE DE CALCUL ŞI DE DIMENSIONARE

NUMĂR PERSONAL = 14

1. Calcule hidraulice

 SECȚIUNEA 1- P1

 Înălțimea
H1= 195.26- 194.37= 0.89 m
H2= 196.59- 195.26= 1.33 m
H3= 198.59- 196.59= 2.00 m
H4= 200.80- 198.59=2.21 m

 Aria
𝑄
𝐴= m2
𝑣

A- Aria (m2)

Q- Debitul (m3/s)
v- viteza apei (m/s)

18.99
ω1 = = 21.58 m2
0.88
247.23
𝜔2 = = 126.13 m2
1.96
1205.11
𝜔3 = = 364.08 m2
3.31
3950.87
𝜔4 = = 872.15 m2
4.53
 𝜔1 = 21,58 + 0,1 ∗ 14 = 21.98
𝜔2 = 126,13 + 0,1 ∗ 14 = 127.53
𝜔3 = 364,08 + 0,1 ∗ 14 = 365.48
𝜔4 = 872,15 + 0,1 ∗ 14 = 873.55

 Raza hidraulică: R- raza hidraulică (m)

𝜔
𝑅= 𝑚
𝑃
P- perimetrul udat (m)
21.98
𝑅1 = = 0.95 𝑚
24.31
127.53
𝑅2 = = 2.24 𝑚
56.99
365.48
𝑅3 = = 4.22 𝑚
86.69
873.55
𝑅4 = = 6.41 𝑚
136.25

 CoeficientulluiChezy
1 𝑦
𝑐= ∙𝑅
𝑛
c- coeficientul lui Chezy
n- coeficient de rugozitate specific zonei (0.04- pietriș, pietre rotunjite, bolovani)
1
𝑦=
4
1 1
𝑐1 = ∙ 0.994 = 24.65
0.04
1 1
𝑐2 = ∙ 1.224 = 30.58
0.04
1 1
𝑐3 = ∙ 1.434 = 31.84
0.045
1 1
𝑐4 = ∙ 1.594 = 35.36
0.045
 Valoare de aici ogasiti la
R1, R2, R3, R4, rezultatul
de la razahidraulica
 Viteza
𝑣 = 𝑐 ∙ √𝑅 ∙ 𝐼m/s Valoare de aici o gasiti in
ultimultabel de jos din
v- viteza (m/s) excel, celdenumit
I- panta “Viteza”

𝑣1 = 24.65 ∙ √0.95 ∙ 0.0031 = 1.33 m/s=>v1 = 1.29 + 0,01 x 14 = 1.47 m/s

𝑣2 = 30.58 ∙ √2.24 ∙ 0.0031 = 2.55 m/s=>v2 =2.55 + 0,01x 14 = 2.69 m/s
𝑣3 = 31.84 ∙ √4.22 ∙ 0.0031 = 3.64 m/s=>v3 = 3.64 + 0,01 x 14 = 3,78 m/s
𝑣4 = 35.36 ∙ √6.41 ∙ 0.0031 = 4.99m/s=>𝑣4 = 4,99 + 0,01 𝑥 14 = 5.13 𝑚/𝑠

 Debitul
𝑄 = 𝜔 ∙ 𝑣 m3/s
𝑄1 = 21.98 ∙ 1.47 =33.88m3/s
𝑄2 = 127.53 ∙ 2.69 = 342.64 m3/s
𝑄3 = 365.48 ∙ 3.78 = 1381.63m3/s
𝑄4 = 873.55 ∙ 5.13 = 4477.11 m3/s

Nivelul Raza
Nr. apei H Aria Perimetrul hidraulica Panta Coeficientull Viteza Debitul
Crt. (m) (m) (mp) (m) (m) n y (%) uiChezy (m/s) (mc/s)
1 195.26 0.89 22.98 24.31 0.95 0.04 0.25 0.31 24.65 1.47 33.88
2 196.59 2.22 127.53 56.99 2.24 0.04 0.25 0.31 30.58 2.69 342.64
0.04
3 198.59 4.22 365.48 86.69 4.22 0.25 0.31 31.84 3.78 1381.63
5
0.04
4 200.8 6.43 873.55 136.25 6.41 0.25 0.31 35.36 5.13 4477.11
5
  SECȚIUNEA 2- PP1

Înălțimea
H1= 196.48- 194.44= 2.04 m
H2= 198.53- 196.48= 2.05 m
H3= 200.37- 198.53= 1.84 m
Aria
𝑄
𝐴= m2
𝑣

A- Aria (m2)

Q- Debitul (m3/s)
 v- viteza apei (m/s)
232.68
ω1 = = 163.86 m2
1.42
1205.51
𝜔2 = = 451.50 m2
2.67
2576.24
𝜔3 = = 711.67 m2
3.62

𝜔1 = 163.86 + 0,1 ∗ 14 = 165.26

𝜔2 = 451.50 + 0,1 ∗ 14 = 452.9
𝜔3 = 711.67 + 0,1 ∗ 14 = 713.07

 Raza hidraulică: R- raza hidraulică (m)

𝜔
𝑅= 𝑚
𝑃
P- perimetrul udat (m)
165.26
𝑅1 = = 2.05 𝑚
80.43
452.9
𝑅2 = = 4.09𝑚
110.69
713.07
𝑅3 = = 5.91 𝑚
120.6

 CoeficientulluiChezy
1 𝑦
𝑐= ∙𝑅
𝑛
c- coeficientul lui Chezy
n- coeficient de rugozitate specific zonei (0.04- pietriș, pietre rotunjite, bolovani)
1
𝑦=
4
1 1
𝑐1 = ∙ 1.204 = 29.93
0.04
1 1
𝑐2 = ∙ 1.424 = 35.56
0.04
 1 1
𝑐3 = ∙ 1.564 = 34.65
0.045

Valoare de aici o gasiti la

R1, R2, R3, R4, rezultatul
de la razahidraulica
 Viteza
𝑣 = 𝑐 ∙ √𝑅 ∙ 𝐼m/s Valoare de aici o gasiti in
ultimultabel de jos din
v- viteza (m/s) excel, celdenumit
I- panta “Viteza”

𝑣1 = 29.93 ∙ √2.05 ∙ 0.0031 = 2.38 m/s=>v1 = 2.38 + 0,01 x 14 = 2.53m/s

𝑣2 = 35.56 ∙ √4.09 ∙ 0.0031 = 4.00m/s=>v2 =4.00 + 0,01x 14 = 4.14 m/s
𝑣3 = 34.65 ∙ √5.91 ∙ 0.0031 = 4.69 m/s =>v3 = 4.69 + 0,01 x 14 = 4.83 m/s

 Debitul
𝑄 = 𝜔 ∙ 𝑣 m3/s
𝑄1 = 165.26 ∙ 2.53 =417.91/s
𝑄2 = 452.90 ∙ 4.14 = 1877.01 m3/s
𝑄3 = 713.07 ∙ 4.83 = 3445.16m3/s

Nivelula Raza
Nr. pei H Aria Perimetrul hidraulica Panta Coeficientull Viteza Debitul
Crt. (m) (m) (mp) (m) (m) n y (%) uiChezy (m/s) (mc/s)
1 196.48 2.04 165.26 80.43 2.05 0.04 0.25 0.31 29.93 2.53 417.91
2 198.53 2.05 452.9 110.69 4.09 0.04 0.25 0.31 35.56 4.14 1877.01
3 200.37 1.84 713.07 120.6 5.91 0.04 0.25 0.31 34.65 4.83 3445.16
  SECȚIUNEA 3- P2

 Înălțimea
H1= 195.64- 194.60= 1.04 m
H2= 196.52- 195.64= 0.88 m
H3= 198.43- 196.52= 1.91 m
H4= 199.44- 198.43= 1.01 m

 Aria
𝑄
𝐴= m2
𝑣

B- Aria (m2)
 Q- Debitul (m3/s)
v- viteza apei (m/s)
28.56
ω1 = = 35.70 m2
0.8
219.16
𝜔2 = = 130.45 m2
1.68
1205.93
𝜔3 = = 395.38 m2
3.05
2391.03
𝜔4 = = 660.50 m2
3.62

𝜔1 = 35.7 + 0,1 ∗14=37.1

𝜔2 = 130.45 + 0,1 ∗14=131.85
𝜔3 = 395.38 + 0,1 ∗14=396.78
𝜔4 = 660.50 + 0,1 ∗ 14 = 661.9

 Raza hidraulică: R- raza hidraulică (m)

𝜔
𝑅= 𝑚
𝑃
P- perimetrul udat (m)
37.1
𝑅1 = = 1.08 𝑚
34.39
131.85
𝑅2 = = 1.94 𝑚
68.05
396.78
𝑅3 = = 3.83 𝑚
103.52
661.9
𝑅4 = = 4.84 𝑚
136.81

 CoeficientulluiChezy
1 𝑦
𝑐= ∙𝑅
𝑛
c- coeficientul lui Chezy
n- coeficient de rugozitate specific zonei (0.04- pietriș, pietre rotunjite, bolovani)
1
𝑦=
4
1 1
𝑐1 = ∙ 1.024 = 2548
0.04
1 1
𝑐2 = ∙ 1.184 = 29.50
0.04
1 1
𝑐3 = ∙ 1.404 = 34.98
0.045
 1 1
𝑐4 = ∙ 1.484 = 37.08
0.045

Valoare de aici o gasiti la

 Viteza R1, R2, R3, R4, rezultatul
de la razahidraulica Valoare de aici o gasiti in
𝑣 = 𝑐 ∙ √𝑅 ∙ 𝐼m/s ultimultabel de jos din
excel, celdenumit
v- viteza (m/s) “Viteza”
I- panta
𝑣1 = 25.48 ∙ √1.08 ∙ 0.0031 = 1.47 m/s=>v1 = 1.47 + 0,01 x 14 = 1.61 m/s
𝑣2 = 29.50 ∙ √1.94 ∙ 0.0031 = 2.28 m/s=>v2 =2.28 + 0,01x 14 = 2.43 m/s
𝑣3 = 34.98 ∙ √3.83 ∙ 0.0031 = 3.81 m/s =>v3 = 3.81 + 0,01 x 14 = 3.95 m/s
𝑣4 = 37.08 ∙ √4.84 ∙ 0.0031 = 4.54m/s =>𝑣4 = 4,54 + 0,01 𝑥 14 = 4.68 𝑚/𝑠

 Debitul
𝑄 = 𝜔 ∙ 𝑣 m3/s
𝑄1 = 37.10 ∙ 1.61 =59.86m3/s
𝑄2 = 131.85 ∙ 2.43 = 319.86 m3/s
𝑄3 = 396.78 ∙ 3.95 = 1568.47 m3/s
𝑄4 = 661.90 ∙ 4.68 = 3098.18 m3/s

Nr. Nivelul H Aria Perimetru Raza n y Panta Coeficientull Viteza Debitul

Crt. apei (m) (mp) l hidraulica (%) uiChezy (m/s) (mc/s)
(m) (m) (m)
1 195.64 1.04 37.1 34.39 1.08 0.04 0.25 0.31 25.48 1.61 59.86
2 196.52 1.92 131.85 68.05 1.94 0.04 0.25 0.31 29.50 2.43 319.86
3 198.43 3.83 396.78 103.52 3.83 0.04 0.25 0.31 34.98 3.95 1568.47
4 199.44 4.84 661.9 136.81 4.84 0.04 0.25 0.31 37.08 4.68 3098.18
  SECȚIUNEA 4- P3
 Înălțimea
H1= 195.53- 194.70= 0.83 m
H2= 196.82- 195.53= 1.29 m
H3= 198.30- 196.82= 1.48 m
H4= 199.03- 198.30= 0.73 m
H5= 199.23- 199.03= 0.20 m
 Aria
𝑄
𝐴 = 𝑣 m2
A- Aria (m2)

Q- Debitul (m3/s)
 v- viteza apei (m/s)
28.23
ω1 = 0.88 = 32.08 m2
292.13
𝜔2 = = 144.62 m2
2.02
1205.26
𝜔3 = = 396.47 m2
3.04
2003.69
𝜔4 = = 584.17 m2
3.43
2324.77
𝜔5 = = 654.86 m2
3.55

𝜔1 = 32.08 + 0,1 ∗ 14 = 33.48

𝜔2 = 144.62 + 0,1 ∗ 14 = 146.02
𝜔3 = 396.47 + 0,1 ∗ 14 = 397.87
𝜔4 = 584.17 + 0,1 ∗ 14 = 585.57
𝜔5 = 654.86 + 0,1 ∗ 14 = 656.26
 Raza hidraulică: R- raza hidraulică (m)
𝜔
𝑅= 𝑚
𝑃
P- perimetrul udat (m)
33.48
𝑅1 = = 0.87𝑚
38.69
146.02
𝑅2 = = 2.14 𝑚
68.22
397.87
𝑅3 = = 3.61 𝑚
110.36
585.57
𝑅4 = = 4.33 𝑚
135.19
656.26
𝑅5 = = 4.53 𝑚
144.85
 CoeficientulluiChezy
1 𝑦
𝑐= ∙𝑅
𝑛
c- coeficientul lui Chezy
n- coeficient de rugozitate specific zonei (0.04- pietriș, pietre rotunjite, bolovani)
1
𝑦=
4
1 1
𝑐1 = ∙ 0.964 = 24.11
0.04
1 1
𝑐2 = ∙ 1.214 = 30.24
0.04
1 1
𝑐3 = ∙ 1.384 = 34.45
0.045
 1 1
𝑐4 = ∙ 1.444 = 36.07
0.045
1 1
𝑐5 = ∙ 1.464 = 36.47
0.045

Valoare de aici o gasiti la

 Viteza R1, R2, R3, R4, rezultatul
de la razahidraulica Valoare de aici o gasiti in
𝑣 = 𝑐 ∙ √𝑅 ∙ 𝐼m/s ultimultabel de jos din
excel, celdenumit
v- viteza (m/s) “Viteza”
I- panta
𝑣1 = 24.11 ∙ √0.87 ∙ 0.0031 = 1.24 m/s=>v1 = 1.24 + 0,01 x 14 = 1.39 m/s
𝑣2 = 30.24 ∙ √2.14 ∙ 0.0031 = 2.46 m/s=>v2 = 2.46 + 0,01x 14 = 2.60 m/s
𝑣3 = 34.45 ∙ √3.61 ∙ 0.0031 = 3.64 m/s =>v3 = 3.64 + 0,01 x 14 = 3.78 m/s
𝑣4 = 36.07 ∙ √4.33 ∙ 0.0031 = 4.18m/s =>𝑣4 = 4.18𝑚 + 0,01 𝑥 14 = 4.32 𝑚/𝑠
𝑣5 = 36.47 ∙ √4.53 ∙ 0.0031 = 4.32m/s =>𝑣4 = 4.32 + 0,01 𝑥 14 = 4.46 𝑚/𝑠

 Debitul
𝑄 = 𝜔 ∙ 𝑣 m3/s
𝑄1 = 33.48 ∙ 1.39 =46.50m3/s
𝑄2 = 146.02 ∙ 2.60 = 380.12 m3/s
𝑄3 = 397.87 ∙ 3.78 = 1504.67 m3/s
𝑄4 = 585.57 ∙ 4.32 = 2529.21 m3/s
𝑄5 = 656.26 ∙ 4.46 = 2928.59 m3/s

Nr. Nivelul H Aria Perimetrul Raza n y Panta Coeficientull Viteza Debitul

Crt. apei (m) (mp) (m) hidraulica (%) uiChezy (m/s) (mc/s)
(m) (m)
1 195.53 0.83 33.48 38.65 0.87 0.04 0.25 0.31 24.11 1.39 46.50
2 196.82 2.12 146.02 68.22 2.14 0.045 0.25 0.31 30.24 2.60 380.12
3 198.3 3.6 397.87 110.13 3.61 0.045 0.25 0.31 34.45 3.78 1504.67
4 199.03 4.33 585.57 134.91 4.33 0.045 0.25 0.31 36.07 4.32 2529.21
5 199.23 4.53 656.26 144.56 4.53 0.045 0.25 0.31 36.47 4.46 2928.59
  SECȚIUNEA 5- PP2

 Înălțimea
H1= 196.10- 193.44= 2.66 m

H2= 198.54- 196.10= 2.44 m

H3= 199.87- 198.54= 1.33 m

 Aria
 𝑄
𝐴 = 𝑣 m2
B- Aria (m2)

Q- Debitul (m3/s)

v- viteza apei (m/s)

158.90
ω1 = = 109.59 m2
1.45
1205.37
𝜔2 = = 391.35 m2
3.08
2059.03
𝜔3 = = 556.49 m2
3.70

𝜔1 = 109.59 + 0,1 ∗ 14 = 110.99

𝜔2 = 391.35 + 0,1 ∗ 14 = 392.75
𝜔3 = 556.49 + 0,1 ∗ 14 = 557.89

 Raza hidraulică: R- raza hidraulică (m)

𝜔
𝑅= 𝑚
𝑃
P- perimetrul udat (m)
110.99
𝑅1 = = 2.67 𝑚
41.54
392.75
𝑅2 = = 5.07𝑚
77.41
557.89
𝑅3 = = 6.45 𝑚
86.55

 CoeficientulluiChezy
1 𝑦
𝑐= ∙𝑅
𝑛
c- coeficientul lui Chezy
n- coeficient de rugozitate specific zonei (0.04- pietriș, pietre rotunjite, bolovani)
1
𝑦=
4
1 1
𝑐1 = ∙ 1.284 = 31.96
0.04
 1 1
𝑐2 = ∙ 1.504 = 33.35
0.045
1 1
𝑐3 = ∙ 1.594 = 35.41
0.045

Valoare de aici o gasiti la

R1, R2, R3, R4, rezultatul
de la razahidraulica
 Viteza
𝑣 = 𝑐 ∙ √𝑅 ∙ 𝐼m/s Valoare de aici o gasiti in
ultimultabel de jos din
v- viteza (m/s) excel, celdenumit
I- panta “Viteza”

𝑣1 = 31.96 ∙ √2.67 ∙ 0.0031 = 2.90 m/s=>v1 = 2.90 + 0,01 x 14 = 3.05 m/s

𝑣2 = 33.35 ∙ √5.07 ∙ 0.0031 = 4.18m/s=>v2 =4.18 + 0,01x 14= 4.32 m/s
𝑣3 = 35.41 ∙ √6.45 ∙ 0.0031 = 5.00 m/s =>v3 = 5.00 + 0,01 x 14 = 5.15 m/s

 Debitul
𝑄 = 𝜔 ∙ 𝑣 m3/s
𝑄1 = 110.99 ∙ 3.05 =338.40m3/s
𝑄2 = 392.75 ∙ 4.32 = 1697.74 m3/s
𝑄3 = 557.89 ∙ 5.15 = 2870.51 m3/s

Nr. Nivelul H Aria Perimetrul Raza n y Panta Coeficientull Viteza Debitul

Crt. apei (m) (mp) (m) hidraulica (%) uiChezy (m/s) (mc/s)
(m) (m)
1 196.1 2.66 110.99 41.54 2.67 0.04 0.25 0.31 31.96 3.05 338.40
2 198.54 5.1 392.75 77.41 5.07 0.045 0.25 0.31 33.35 4.32 1697.74
3 199.87 6.43 557.89 87.5 6.45 0.045 0.25 0.31 35.41 5.15 2870.51
VI.SCENARIUL UNUI ACCIDENT DE POLUARE A CURSULUI
RÂULUI BISTRIȚA

Astfel, pe lungimea de râu studiată, am identificat 8 zone pentru care am efectuat calculele
hidraulice. Într-o situație accidentală de poluare cu titei, in funcție de punctul de convecție,
putem lua măsurile corespunzătoare de limitare a poluarii și de decontaminarea apelor râului
Bistrița cu ajutorul elementelor specifice utilizate în cazul unei poluări cu țiței a unui curs de
apă.
Pentru limitarea poluarii cu titeiși decontaminarea cursului de apa propun urmatoarea
procedura de lucru:
a) Baraj transversal din baloți de paie
b) Baraje flotante
c) Baraje filtrante
d) Material absorbant tip Spill-Sorb
Amplasarea lucrarilor transversale de barare a panei poluante se va realiza din amonte către
aval, în scețiunea cu adâncimea și viteza cea mai mică. Scopul principalal lucrarilor de
decontaminare este de limitare a poluării apelor cursului de apa Bistritași de eliminare a riscului
de poluare cu titei a emsiarului..
Lucrarile transversale executate in lungul cursuui de apa au rolul de limitare a efectelor
negative ale poluarii cu titei, dar si de colectare a titeiului.
Variante:
1. poluantul colectat de baraje va fi extras de la suprafata apei din fiecare bief in parte
cu ajutorul unor pompe hidraulice echipate cu furtun de aspiratie cu sorb, care sunt
atasate unei cisterne speciale in care se colecteazatiteiul;
2. A doua varianta de decontaminare consta din imprastierea la suprafata apelor
poluate cu titei a materialului absorbant de tip Spill-Sorb, care dupa saturarea cu
titei va fi colectat in saci de plastic. Sacii cu materialul absorbant saturat, vor fi
transportați cu ajutorul mijloacelor auto până la preluarea de către entități
specializate în scopul utilizarii lor impreuna barajele filtrante saturate cu titei, in
procesele de ardere în cogenerare cu alti combustibili conventionali.
Figura VI.1.1-Poluare raului Bistrita cu titei pe intreaga sectiune de curgere amonte

Figura VI.1.2.- Poluare raului Bistrita cu titei pe intreaga sectiune de curgere in

sectiune mediana
Figura VI.1.3.- Poluare raului Bistrita cu titei pe intreaga sectiune de curgere in aval

Figura VI.1.4.- Lucrari transversale din baloti de paie pentru sustinerea barajelor
flotante si flitrante
Figura VI.1.5.- Amplasarea barajului flotant din mal în mal

Figura VI.1.6.- Amplasareabarajuluifiltrant

 Figura VI.1.7.- Lucrari transversale din baloti de paie si baraje flotante

Figura VI.1.8.- Vedere a zonei de amplasare a barajelor din amonte către aval
Figura VI.1.9.- Indepărtarea baloțior de paie îmbibați cu țiței si a barajelor
filtrante saturate cu titei

Figura VI.1.10.- Colectarea sacilor cu paie îmbibate cu țiței

Figura VI.1.11.- Împrăștiereamaterialuluiabsorbant tip Spill-Sorb
înzoneleundepanapoluantă s-a micșorat

Figura VI.1.12.- Împrăștiereamaterialuluiabsorbant tip Spill-Sorb

înzoneleundepanapoluantă s-a micșorat