MSQL9 04

Curs: Programarea și administrarea MySQL
Module: Introduction to MySQL

Unitate: MySQL Workbench
În această lecție ne vom familiariza cu instrumentul destinat

administrării bazei de date care posedă o interfaţă grafică cu
utilizatorul, spre deosebire de MySQL Monitor, cu care ne-am
familiarizat într-una din lecţiile precedente.
Aplicaţia pe care o vom folosi intensiv în acest curs se numeşte MySQL

Workbench, mediul integrat pentru administrarea serverului MySQL, în
cadrul căruia există tot ceea ce este necesar pentru gestionarea
reuşită a bazelor şi a datelor de pe server.
În trecut, existau două aplicaţii pentru gestionarea bazelor şi a datelor:

MySQL Administrator şi MySQL Query Browser. Dezvoltarea acestor
două aplicaţii nu mai este actuală, fiindcă toate funcţionalităţile
necesare sunt introduse în MySQL Workbench.
MySQL Workbench asigură administratorilor şi programatorilor un

mediu integrat, cu toate instrumentele necesare pentru:
proiectarea şi modelarea bazei de date;

dezvoltarea SQL (înlocuiește MySQL Query Browser)
administrare (înlocuiește MySQL Administrator);
transferarea bazei.
Instalarea lui MySQL Workbench
MySQL Workbench se poate instala în cadrul pachetului, împreună cu

serverul şi cu celelalte componente, la fel cum am făcut noi într-una
din lecţiile precedente, dar se poate instala şi separat. Acest lucru se
recomandă dacă utilizaţi un pachet WAMP, LAMP, MAMP sau XAMPP,
deoarece, aşa cum am spus deja, nu trebuie să reinstalaţi serverul.
Trebuie doar să descărcaţi şi să instalaţi MySQL Workbench.
În acest capitol vom arăta procesul de preluare şi instalare a acestei

aplicaţii, separat de restul pachetului.
MySQL Workbench se poate descărca de la următoarea adresă web:
http://dev.mysql.com/downloads/workbench/
© Copyright Link group 1 / 21

După deschiderea linkului de mai sus, vi se va afișa o pagină care,

printre altele, conţine şi următoarele opţiuni:
Imaginea 4.1. O parte din pagina web pentru alegerea versiunii

corespunzătoare a lui MySQL Workbench
Aici, ca în cazul descărcării serverului MySQL, trebuie să selectaţi

platforma, să alegeţi platforma pe care vreţi să instalaţi MySQL
Workbench şi apoi să confirmaţi aceasta prin apăsarea butonului
Download.
La fel ca la descărcarea lui MySQL, se va deschide o fereastră care vă

va oferi posibilitatea de logare.
Pentru a descărca MySQL Workbench, selectaţi opţiunea No thanks,

just start my download, care se găseşte în partea de jos a paginii.
După descărcarea aplicaţiei, porniţi instalarea şi executaţi următorii

paşi:
1. Selectaţi Next >.

Imaginea 4.2. Fereastra de instalare a lui MySQL Workbench
2. Next >.

Imaginea 4.3. Calea de instalare
3. Ca tip de instalare, lăsaţi bifată opţiunea selectată Complete şi

daţi clic pe butonul Next;

Imaginea 4.4. Alegerea tipului de instalare
4. Selectaţi Install.

Imaginea 4.5. Pornirea instalării
După instalarea reuşită, porniţi programul MySQL Workbench.
MySQL Workbench
După pornirea lui MySQL Workbench, veţi obţine o fereastră cu un

astfel de aspect:

Imaginea 4.6. MySQL Workbench
În imaginea 4.6., putem observa că MySQL Workbench a creat pentru

noi, în mod automat, o conexiune pe serverul MySQL. Totuşi, nu
întotdeauna se întâmplă așa, aşadar trebuie să ne familiarizăm cu
tehnica de creare a conexiunii.
Crearea conexiunii
Ce este, de fapt, o conexiune? Sub noţiunea de conexiune, în acest

context, se subînţelege logarea pe serverul MySQL cu date de acces
adecvate. Într-una din lecţiile precedente, folosind instrumentul MySQL
Monitor, noi am executat, de fapt, conexiunea la baza de date, astfel
încât am introdus:

mysql.exe –u root –p.
Aceasta a însemnat că ne-am conectat la server ca utilizator

privilegiat.
Pentru a se crea o conexiune nouă la serverul MySQL, este suficient să

alegem butonul pentru adăugarea unei conexiuni noi (butonul cu
semnul plus).
Imaginea 4.7. MySQL Connections
În fereastra care se deschide, este necesar să introducem cei mai

importanţi parametri pentru ca Workbench să reuşească să se
conecteze la serverul MySQL. Principalele date care trebuie introduse
sunt:
denumirea conexiunii;
hostname (gazda);
portul;
username (numele utilizatorului);
password (parola).
Pentru denumirea conexiunii, puteţi alege orice denumire vreţi, în timp

ce pentru hostname este necesară introducerea adresei calculatorului

pe care se găseşte instanţa serverului MySQL când aceasta este

operativă. Fiindcă lucrăm cu o bază de date locală, este necesar să
introducem adresa localhost 127.0.0.1 sau, pur şi simplu, scriem
localhost.
Portul implicit pe care funcţionează MySQL server este portul 3306.
Am spus deja că, în timpul instalării serverului MySQL, este creat un

utilizator care se consideră drept administrator. Numele de utilizator al
acestui utilizator este root, iar parola nu este definită.
Aspectul ferestrei pentru crearea unei conexiuni noi cu toate datele

introduse este reprezentat în imaginea 4.8.
Imaginea 4.8. Crearea unei conexiuni noi
În imaginea 4.8., putem observa şi câmpul pentru introducerea bazei

de date implicite a conexiunii create - Default Schema. În acest câmp

putem introduce denumirea unei baze de date, care va fi selectată

automat în timpul conectării, prin folosirea conexiunii definite. Această
opţiune de fundal apelează, de fapt, comanda use, cu care ne-am
familiarizat într-una dintre lecţiile anterioare, atunci când am lucrat cu
software-ul MySQL Monitor.
Se poate introduce şi parola pentru utilizatorul ales (în cazul nostru,

acesta este utilizatorul privilegiat) şi, în acest mod, nouă nu ni se va
mai cere introducerea parolei mai târziu, în timpul lucrului. Pentru cele
menţionate, folosim opţiunea Store in Vault (Depozitează în seif).
SQL Editor
Cu clic pe conexiunea creată, se deschide SQL Editor. Aceasta este

fereastra în care vă veţi petrece majoritatea timpului atunci când veţi
manipula datele.

Imaginea 4.9. SQL Editor
În partea stângă a ferestrei se pot găsi opţiunile împărţite logic în 4

grupuri:
Management;
Instance;
Performance;
Schemas.
În cadrul secţiunii Management, se pot obţine principalele informaţii

despre statusul serverului, despre clienţii şi utilizatorii conectaţi. De
asemenea, în această secţiune se găsesc şi opţiunile pentru crearea
noilor utilizatori şi pentru atribuirea drepturilor utilizatorilor. Mai sunt
două opţiuni importante care aparţin acestei secţiuni, legate de
importul şi exportul datelor. Folosind aceste opţiuni, se pot exporta

datele din baza de date definită sau se pot importa date dintr-o altă
bază de date compatibilă.
Instance este secţiunea care conţine opţiunile pentru setarea

instanţei serverului MySQL. Se poate porni şi închide serviciul MySQL,
ceea ce am făcut într-una din lecţiile precedente, folosind consola.
Următoarea secţiune, Performance, este legată de opţiunile şi

funcţionalităţile care ne asigură monitorizarea performanţelor la
diferite operaţii care se execută pe server.
Desigur, pentru noi, cea mai importantă secţiune în acest moment este
secţiunea Schemas, care afişează bazele de date existente pe server.
Partea centrală a ferestrei de lucru a editorului SQL este ocupată de

spațiul pentru introducerea interogării, respectiv a codului SQL pentru
manipularea bazelor şi a datelor.
Sub partea destinată introducerii interogării, avem Output panel, în

care se afişează mesajele referitoare la succesul comenzilor pe care le
atribuim serverului. Dacă se ajunge la vreo eroare în timpul executării
unei interogări, aceasta este secţiunea în care va fi afişat textul erorii.
În partea dreaptă a spaţiului de lucru se găseşte SQL Additions, un

panou care se foloseşte pentru afişarea unui tip de ajutor în timpul
scrierii interogării. Aici puteţi să găsiţi documentaţia legată de modul în
care se scriu interogările SQL şi alte lucruri similare, ceea ce va fi util în
munca ce urmează.
Lucrul în SQL editor va fi abordat în timpul întregului curs, aşadar

aceasta era doar o mică introducere în posibilităţile şi funcţionalităţile
pe care le posedă SQL Editor şi care vă pot facilita semnificativ munca.
Vom folosi intensiv această secţiune în modulul 3, când vom studia
sintaxa limbajului SQL şi când vom scrie interogări pentru manipularea
datelor, precum şi a bazelor.

Lucrul cu modele
În lecţia precedentă ne-am familiarizat cu procedurile de proiectare a

unei baze de date calitative, iar apoi am menţionat şi modelele ER,
cum se creează acestea şi din ce sunt alcătuite.
Folosind instrumentul MySQL Workbench pentru modelare, se poate

crea modelul EER al bazei de date, care se poate converti apoi, în mod
automat, într-o bază de date reală. Aceasta, practic, înseamnă că
modelul pe care l-am creat în lecţia precedentă se poate converti într-o
bază de date reală. Un astfel de procedeu, unde dintr-un model
obţinem un cod concret, se numeşte Forward Engineering. Desigur,
este posibil şi un scenariu invers, adică crearea unui model din baza de
date existentă. Un astfel de proces se numeşte Reverse Engineering.
Reverse Engineering
Deoarece încă nu am creat nicio bază de date, nu putem să executăm

Reverse Engineering (fiindcă, de fapt, avem nevoie de o bază existentă
pentru a obţine din ea un model).
Vom observa cum ar arăta un proces de Reverse Engineering,

respectiv cum ar fi arătat crearea unui model conform acestei baze de
date.
Iniţial, secţiunea pentru manipularea modelelor are următorul aspect:

Imaginea 4.10. Secţiunea pentru manipularea modelelor
Observăm trei butoane. Acestea sunt butoanele standard pentru

manipularea modelelor, şi anume pentru crearea, deschiderea şi
generarea modelului din bazele sau scripturile existente.
Dacă am fi vrut să creăm un model dintr-o bază existentă, am fi ales

ultimul buton dintre aceste trei.
Imaginea 4.11. Crearea modelului conform bazei sau a scriptului

existent
În următoarele ferestre, este necesar să alegem doar baza dorită şi să

urmăm instrucţiunile, dar fiindcă, după cum am spus deja, până acum
nu am creat nicio bază, nu vom putea să terminăm acest proces.

Forward Engineering
Cel mai des, veţi dori să creaţi mai întâi un model şi apoi să creaţi o
bază de date din acesta. Desigur, după cum am spus, acest lucru se
poate face prin Forward Engineering. Știm din lecția anterioară că
prioritatea este acordată, în primul rând, analizei cerinţelor şi
proiectării funcţionale, pe baza cărora creăm un design logic. Sfatul
este să respectăm această comandă atunci când lucrăm.
Pentru a testa Forward Engineering, putem descărca şi instala o

bază de date concepută pentru învăţare şi testare, care, cu siguranţă,
ne va fi de folos în viitor.
Această bază de date se numeşte Sakila şi o putem descărca

(modelul, structura şi datele) de la următorul link:
https://dev.mysql.com/doc/index-other.html.
Imaginea 4.12. Aspectul paginii pentru descărcarea bazei de date

Sakila
După ce descărcaţi fişierul .zip şi îl dezarhivaţi, ar trebui să primiţi trei

fişiere:
1. mwb (fişierul care conţine modelul bazei de date Sakila);

2. sakila-schema.sql (fişierul care conţine structura bazei de date
Sakila);
3. sakila-data.sql (fişierul care conţine datele bazei de date
Sakila).

Imaginea 4.13. Fişierele obţinute prin dezarhivarea fişierului .zip
După ce aţi dezarhivat fişierul .zip, deschideţi Workbench şi din meniu

selectaţi File, apoi Open Model. După ce aţi făcut asta, găsiţi folderul în
care aţi dezarhivat fişierul vostru .zip, daţi clic pe fişierul sakila.mwb şi
apăsați Open.
Dacă vă apare o fereastră asemănătoare celei de mai jos, daţi clic pe

opţiunea Rename.
Imaginea 4.14. Fereastra în care trebuie să dăm clic pe Rename pentru

redenumirea indexurilor
După ce am făcut aceasta, ar trebui să obţinem ceva similar cu ce

avem în imaginea de mai jos (diagrama ER a întregii baze de date

Sakila).
Imaginea 4.15. Diagrama Entity-Relationship a bazei de date Sakila
Vom folosi baza de date Sakila pentru a demonstra utilizarea

interogărilor, deci, este foarte important să o creăm corect acum.
Pentru a obţine o bază de date specifică din acest model, rulăm

opţiunea Forward Engineering.

Imaginea 4.16. Opțiunea Forward Engineering
În fereastra care se deschide, trebuie să stabilim mai întâi prin ce

conexiune (ce server) vom crea baza de date din diagramă sau unde
va fi ea localizată în final. Această fereastră este identică cu cea pe
care o obţinem atunci când creăm o nouă conexiune. După ce dăm clic
pe Next, în a doua fereastră putem selecta unele dintre opţiunile
pentru baza de date creată, pe care, în acest caz, le vom lăsa în starea
implicită. După următorul Next, în fereastra care se deschide, dialogul
Select objects este important, iar acolo putem alege ce elemente din
diagramă dorim să convertim în anumite părţi ale bazei de date.

Imaginea 4.17. Selectarea elementelor modelului pentru generare
Aici vedem că sunt selectate toate elementele, şi anume tabelele,

vizualizările, rutinele şi declanşatorii/triggers.
Următorul dialog va prezenta, de fapt, un script generat care va crea o

bază de date cu toate elementele auxiliare. Este important să
înţelegeţi că procesul de Forward Engineering traduce diagramele
modelului într-un cod adecvat al limbajului SQL, care, atunci când este
executat pe server, creează o bază de date cu tabele, vizualizări,
declanşatoare etc.
Dând clic pe butonul Next, se generează baza de date.

După finalizarea cu succes a Forward Engineering-ului, baza de date

creată, Sakila, poate fi găsită în secţiunea bazelor de date.
Imaginea 4.18. Baza de date Sakila în cadrul secţiunii Schemas
Baza de date Sakila, pe care am creat-o în acest fel, nu conţine date.

Pentru a afla mai multe informaţii despre baza Sakila propriu-zisă,
puteţi accesa următoarea adresă web:
http://dev.mysql.com/doc/sakila/en/
Pentru introducerea datelor necesare în cadrul bazei de date Sakila, în

folderul dezarhivat trebuie să găsim fişierul cu numele sakila-
data.sql.

Fişierele cu extensia .sql sunt, de fapt, documente care conţin

interogări SQL complete sau aşa-numitele scripturi SQL. Documentul
sakila-schema.sql conţine interogări pentru crearea unei baze de date
cu o structură completă, adică genul de baze de date pe care le avem
acum (baze de date fără date). Documentul sakila-data.sql conţine
informaţiile din tabelele bazei de date Sakila, de care avem nevoie
acum, întrucât am creat deja structura bazei de date prin modelul
acesteia.
Pentru a executa o interogare deja definită cu extensia .sql, trebuie să

alegeţi opţiunea Open a script file in this editor, care se află deasupra
spaţiului de inserare a interogării editorului SQL. Este prima iconiţă din
seria de iconiţe prezentate în imaginea 4.17.
Imaginea 4.19. Opţiunea pentru încărcarea scriptului extern
După selectarea acestei opţiuni, trebuie să găsiţi un fişier cu interogări

definite; în cazul nostru, acesta va fi un fişier sakila-data.sql.
Când selectăm un fişier, în spaţiul pentru inserarea interogărilor putem

vedea un set de comenzi încărcate din fişier. Executăm scriptul dând
clic pe iconiţa în formă de fulger, respectiv .
După aceasta, datele vor fi încărcate în baza de date Sakila. În al

treilea modul vom folosi, în mare parte, baza de date Sakila, modul în
care vom studia sintaxa de bază a dialectului MySQL al limbajului SQL.
Powered by TCPDF (www.tcpdf.org)

MSQL9 04

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MSQL9 04

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs: Programarea și administrarea MySQL

Module: Introduction to MySQL

În această lecție ne vom familiariza cu instrumentul destinat

Aplicaţia pe care o vom folosi intensiv în acest curs se numeşte MySQL

În trecut, existau două aplicaţii pentru gestionarea bazelor şi a datelor:

MySQL Workbench asigură administratorilor şi programatorilor un

proiectarea şi modelarea bazei de date;

Instalarea lui MySQL Workbench

MySQL Workbench se poate instala în cadrul pachetului, împreună cu

În acest capitol vom arăta procesul de preluare şi instalare a acestei

MySQL Workbench se poate descărca de la următoarea adresă web:

© Copyright Link group 1 / 21

După deschiderea linkului de mai sus, vi se va afișa o pagină care,

Imaginea 4.1. O parte din pagina web pentru alegerea versiunii

Aici, ca în cazul descărcării serverului MySQL, trebuie să selectaţi

La fel ca la descărcarea lui MySQL, se va deschide o fereastră care vă

Pentru a descărca MySQL Workbench, selectaţi opţiunea No thanks,

După descărcarea aplicaţiei, porniţi instalarea şi executaţi următorii

1. Selectaţi Next >.

© Copyright Link group 2 / 21

Imaginea 4.2. Fereastra de instalare a lui MySQL Workbench

© Copyright Link group 3 / 21

Imaginea 4.3. Calea de instalare

3. Ca tip de instalare, lăsaţi bifată opţiunea selectată Complete şi

© Copyright Link group 4 / 21

Imaginea 4.4. Alegerea tipului de instalare

© Copyright Link group 5 / 21

Imaginea 4.5. Pornirea instalării

După instalarea reuşită, porniţi programul MySQL Workbench.

După pornirea lui MySQL Workbench, veţi obţine o fereastră cu un

© Copyright Link group 6 / 21

Imaginea 4.6. MySQL Workbench

În imaginea 4.6., putem observa că MySQL Workbench a creat pentru

Ce este, de fapt, o conexiune? Sub noţiunea de conexiune, în acest

© Copyright Link group 7 / 21

mysql.exe –u root –p.

Aceasta a însemnat că ne-am conectat la server ca utilizator

Pentru a se crea o conexiune nouă la serverul MySQL, este suficient să

Imaginea 4.7. MySQL Connections

În fereastra care se deschide, este necesar să introducem cei mai

Pentru denumirea conexiunii, puteţi alege orice denumire vreţi, în timp

© Copyright Link group 8 / 21

pe care se găseşte instanţa serverului MySQL când aceasta este

Portul implicit pe care funcţionează MySQL server este portul 3306.

Am spus deja că, în timpul instalării serverului MySQL, este creat un

Aspectul ferestrei pentru crearea unei conexiuni noi cu toate datele

Imaginea 4.8. Crearea unei conexiuni noi

În imaginea 4.8., putem observa şi câmpul pentru introducerea bazei

© Copyright Link group 9 / 21

putem introduce denumirea unei baze de date, care va fi selectată

Se poate introduce şi parola pentru utilizatorul ales (în cazul nostru,

Cu clic pe conexiunea creată, se deschide SQL Editor. Aceasta este

© Copyright Link group 10 / 21

Imaginea 4.9. SQL Editor

În partea stângă a ferestrei se pot găsi opţiunile împărţite logic în 4

În cadrul secţiunii Management, se pot obţine principalele informaţii

© Copyright Link group 11 / 21

Instance este secţiunea care conţine opţiunile pentru setarea

Următoarea secţiune, Performance, este legată de opţiunile şi

Partea centrală a ferestrei de lucru a editorului SQL este ocupată de

Sub partea destinată introducerii interogării, avem Output panel, în

În partea dreaptă a spaţiului de lucru se găseşte SQL Additions, un

Lucrul în SQL editor va fi abordat în timpul întregului curs, aşadar