JOCUL DIDACTIC

Jocul didactic se caracterizează printr-o structură specifică (el îmbină jocul cu

instruirea), deosebită de celelalte activități care se derulează în grădiniță.
Jocul didactic reprezintă unul dintre cele mai accesibile și mai eficiente mijloace
instructiv – educative folosite la vârsta preșcolară. În comparație cu celelalte jocuri cu subiecte
și reguli stabilite de educatoare, jocul didactic este destinat rezolvării unor sarcini ale educației
intelectuale. Jocul didactic este o activitate dirijată în grădiniță, dar și o metodă didactică,. Prin
joc didactic educatoarea are ocazia de a consolida, de a preciza și de a verifica cunoștințele
copiilor, le îmbogățește sfera de cunoștințe.
Jocul didactic este un tip de joc direcționat spre îndeplinirea anumitor finalități
pedagogice. Presupune o implicare susținută a educatoarei în proiectarea, organizarea,
desfășurarea eficientă și conducerea activităților de joc.

Componentele de bază ale jocului didactic sunt următoarele:

- Scopul didactic – trebuie formulat astfel încât să facă referire la obiectivele specifice
ariei de conținut în care se înscrie conținutul jocului.
- Sarcina didactică – reprezintă problema de gândire și/sau de acțiune pusă în fața
copilului (de a compara, de a descrie, de a ghici, indica, măsura sau parcurge un
traseu). Gradul de complexitate al sarcinii jocului trebuie să fie optim, astfel încât
cerința acestuia să motiveze și să susțină desfășurarea acțiunii.
- Elementele de joc – reprezintă mijloace de realizare a sarcinii didactice, constituind
elementele de realizare a sarcinii de învățare; ele pot fi variate (întrecere, recompensă,
aplauze), alegerea făcându-se în funcție de conținutul jocului, de vârsta copiilor.
- Conținutul jocului didactic – este ansamblul cunoștințelor și capacităților obținute
în diferite activități instructiv-formative, activate în funcție de sarcina jocului ce
presupune reactualizarea, completarea, aplicarea lor în practică. La același conținut,
educatoarea poate trasa sarcini diferențiate și chiar individualizate.
- Regulile jocului didactic – sunt prestabilite și obligatorii pentru toți participanții; ele
reglementează conduita și acțiunile copiilor în funcție de structura particulară a
jocului didactic.
- Materialul didactic utilizat – trebuie să fie variat, adecvat conținutului activității,
vârstei copiilor, stimulativ și diferit de materialele folosite în activitățile obișnuite de
învățare: jucării, fișe, jetoane, cartonașe.
- Acțiunea de joc – reprezintă componenta prin care se realizează sarcina de joc.
Cuprinde momente de așteptare, surpriză, ghicire, mișcare și întrecere.

~1~
 Caracterul formativ al jocului didactic constă în:
- Exersarea și perfecționarea exercițiilor senzoriale și mintale;
- Antrenarea memoriei şi a atenţiei;
- Dezvoltarea gândirii, a spiritului de observaţie, a voinţei şi a imaginaţiei;
- Exersarea limbajului.

Jocul didactic are și valențe educative:

- Influențează comportamentul copiilor; mai ales prin respectarea regulilor, aceștia
învață conduita civilizată;
- Se realizează o formă de socializare a copiilor;
- Contribuie direct sau indirect la educarea emoțiilor, a sentimentelor morale și a
trăsăturilor pozitive ale voinței și caracterului.

Cerințele jocului didactic:

- Rezolvarea corectă a sarcinilor;
- Puterea de stăpânire;
- Spirit disciplinat;
- Respectarea partenerului;
- Spirit critic și cooperant.

Clasificarea jocurilor didactice de educare a limbajului

Varietatea mare a jocurilor didactice, proiectate în grădiniţă pentru dezvoltarea limbajului
sub toate aspectele ( fonetic, lexico-semantic, gramatical, stilistic) impune găsirea unor criterii de
clasificare a acestora.
Astfel, ele pot fi grupate în:
1. Jocuri didactice pentru formarea şi exersarea pronunţiei corecte şi
dezvoltarea auzului fonematic

La grupa mică: „Ce este şi cum face?”, „Cu ce ne jucăm?”, „Ghici cine este?”, „Spune ce
face?”
La grupa mijlocie: „Am spus bine, n-am spus bine ?” , „Să vorbim corect!”, „Cine
vorbeşte?”
La grupa mare: „Ce ştii despre mine?” , „Să vorbim corect!”, „Cine vorbeşte?”

2. Jocuri didactice pentru îmbogăţirea vocabularului activ şi pasiv al copiilor

La grupa mică: „Unde s-a oprit roata?”, „Când facem aşa?” , „Cu ce construim?” , „Un
dar pentru cei dragi” , „Spune ce fac?” , „Unde a sosit scrisoarea?” , „Să servim păpuşa” ,
„Cu ce mă îngrijesc?”

~2~
 La grupa mijlocie: „Este ziua mea” , „Darul prietenului meu”, „Spune unde stă?” , „Când
se întâmplă?”, „Spune cum este?” , „Să facem o poveste”, „Spune ce ştii despre?”, „Povestea
anotimpurilor”
La grupa mare: „Ce ştii despre?”, „Cine face şi ce face?”, „Cum mai poţi spune?”, „Cine
este, ce este sau cum este?”, „Ce lipseşte?” , „Eroii îndrăgiţi”, „Ce ştim depre faptele eroilor
îndrăgiţi?” , „Telefonul”, „Cine este/cine sunt?”

3. Jocuri didactice de exersare a structurilor gramaticale şi formarea

depriderilor de vorbire dialogată şi monodialogat

La grupa mică: „Cine a primit minge?” , „Te rog să-mi dai” , „Te rog să-mi spui”
La grupa mijlocie: „Eu spun una, tu spui multe”, „Ce ştii despre?”, „Spune ce face!”
La grupa mare: „Eu spu una, tu spui multe”, „Spune mai departe” , „A cui este?”

4. Jocuri didactice care contribuie la dezvoltarea expresivităţii vorbirii copiilor

La grupa mică: „Ce se potriveşte?” , „Ghici ce face mama?” , „Ce ne-a adus Zâna
Iarnă/Toamnă/Primăvară/Vară?” , „Cu ce ne jucăm?”
La grupa mijlocie: „Ghici ce face?” , „Darurile toamnei” , „Cui îi este adresată
scrisoarea?” , „Care este culoarea ta?” , „Cum este?” , „Pănglicuţe”, „Du-mă la căsuţa mea”, „La
florărie”
La grupa mare: „Cum este?”, „ Când se întâmplă?”, „ Roata timpului”, „Cu ce a fost
lucrat?”

Etapele jocului didactic:

- Organizarea sălii de grupă;
- Introducerea în joc (captarea atenției);
- Prezentarea materialului (reactualizarea cunoștințelor);
- Anunțarea titlului jocului și a scopului acestuia;
- Explicarea și demonstrarea jocului;
- Executarea jocului de probă;
- Executarea jocului de către copii;
- Complicarea jocului;
- Evaluarea desfășurării jocului și a achizițiilor;
- Retenția (fixarea cunoștințelor și deprinderilor).

~3~