Sunteți pe pagina 1din 4

Capitolul 4

CAPITOLUL 4

CONTABILITATEA ALTOR OPERAŢIUNI INTERBANCARE

4.1. Depozite interbancare


4.2. Credite/împrumuturi interbancare
4.3. Împrumuturi de refinanţare

Băncile interacţionează frecvent în derularea activităţii curente. Ele se susţin financiar


creditându-se reciproc sau constituind depozite unele la nivelul celorlalte.
Din punct de vedere al riscurilor la care se expun, acest gen de operaţii sunt mai puţin riscante
decât cele derulate cu clientela nefinanciară.

4.1. Depozite interbancare

Băncile comerciale desfăşoară între ele operaţiuni de constituiri de depozite, care pot fi:
a) la vedere: constituite pe o perioadă de cel mult o zi lucrătoare;
b) la termen: constituite pe pentru un termen fix, pe o perioadă mai mare de zi lucrătoare:
- termen scurt: 1 – 365 zile
- termen lung: peste un an
c) colaterale: sunt constituite drept garanţii sau pentru efectuarea unor operaţiuni ulterioare.
Cele două bănci care intră în contact abordează de pe poziţii diferite acest gen de operaţii.
Astfel pentru banca care îşi constituie un depozit (banca proprietară) acesta reprezintă un plasament,
scopul fiind, fie de fructificare a sumelor temporar disponibile prin încasarea dobânzii, fie de
respectare a unor clauze contractuale sau respectarea unor prevederi legale. În această a doua
situaţie este vorba despre depozitele colaterale. Banca la care se constituie depozitul (banca
depozitară) îl tratează ca pe o sursă atrasă.

Evidenţa contabilă a depozitelor interbancare se ţine cu ajutorul conturilor:


a) la banca proprietară contul 131 “Depozite la bănci”. Contul se dezvoltă pe sintetice de
gradul II, pe cele trei tipuri de depozite:
- 1311 “Depozite la vedere la bănci”
- 1312 “Depozite la termen la bănci”
- 1313 “Depozite colaterale la bănci”
Contul 131 este un cont de activ. Se debitează cu ocazia constituirii depozitului şi a
eventualelor depuneri în depozitul constituit; se creditează cu ocazia lichidării depozitului sau a
transferului într-o altă categorie de depozit. Soldul debitor reprezintă valoarea depozitelor unei
bănci constituite la alte bănci. Acest cont funcţionează la banca titulară a depozitului.
Ataşat acestui cont funcţionează contul 1317 “Creanţe ataşate” este un cont de activ, în care
se evidenţiază dobânda aferentă depozitului, calculată la băncile gestionare şi neajunsă la scadenţă.
Pentru băncile proprietare, dobânda aferentă depozitelor interbancare reprezintă un venit şi se
înregistrează în contul 7013 “Dobânzi de la conturile de depozite de la bănci”.

b) la banca depozitară contul 132 “Depozite ale băncilor”. Contul este un cont de pasiv, care
funcţionează la banca gestionară a depozitelor altor bănci. Se creditează cu valoarea depozitelor
constituite şi se debitează cu valoarea depozitelor retrase la scadenţă sau înnoite de această dată
(situaţie în care dobânda se recalculează).

1
Capitolul 4
Contul se dezvoltă pe sintetice de gradul II, pe categorii de depozite:
- 1321 “Depozite la vedere ale băncilor”
- 1322 “Depozite la termen ale băncilor”
- 1323 “Depozite colaterale ale băncilor”
El are ataşat contul 1327 “Datorii ataşate” este un cont de pasiv, în care se evidenţiază
dobânda calculată şi neajunsă la scadenţă.
Această dobândă reprezintă pentru bancă o cheltuială şi se înregistrează cu ajutorul contului
6013 “Dobânzi la depozitele băncilor”.

Exemple de contabilizare:
1) decontări prin sistemul conturilor de corespondent
a) banca constituie depozitul:
Banca proprietară (BP) Banca depozitară (BD)
1312/BD = 121/BD 122/BP = 1322/BP
b) evidenţierea dobânzii:
Banca proprietară Banca depozitară
1317 = 7013 6013 = 1327
c) dobânda ajunsă la scadenţă se virează în contul prin care s-a evidenţiat decontarea privind
depozitul interbancar prin conturi de corespondent:
Banca proprietară Banca depozitară
121/BD = 1317 1327 = 122/BP

2) decontări prin reţeaua BNR (băncile nu au legături directe, dar au sedii în aceeaşi
localitate)
a) banca constituie depozitul:
Banca proprietară Banca depozitară
1312/BD = 111 111 = 1322/BP
b) evidenţierea dobânzii:
Banca proprietară Banca depozitară
1317 = 7013 6013 = 1327
c) se virează dobânda ajunsă la scadenţă:
Banca proprietară Banca depozitară
111 = 1317 1327 = 111

4.2. Credite/împrumuturi interbancare

În derularea activităţii curente o formă de plasare de resurse/atragere de surse o reprezintă


creditele/împrumuturile bancare.
În funcţie de durata şi scopul pentru care au fost încheiate contractele, împrumuturile sunt
grupate astfel:
a) împrumuturi de pe o zi pe alta – sunt împrumuturi fără garanţie, acordate sau primite în
baza unei convenţii sau a unui contract, pe o perioadă de cel mult o zi lucrătoare;
b) împrumuturi la termen - sunt împrumuturi fără garanţie, acordate sau primite pe un termen
fix, în baza unei convenţii sau a unui contract, pentru o durată mai mare de o zi lucrătoare;
c) împrumuturi financiare - sunt împrumuturi acordate sau primite de către bănci nerezidente,
având drept beneficiari agenţii economici nefinanciari.

Pentru împrumuturile acordate reciproc între băncile comerciale se utilizează conturile:


a) la banca care acordă creditul (creditoare) contul 141 “Credite acordate băncilor”. În
planul de conturi acest cont se dezvoltă pe sintetice de gradul II, pe tipuri de credite:
- 1411 “Credite de pe o zi pe alta acordate băncilor”
2
Capitolul 4
- 1412 “Credite la termen acordate băncilor”
- 1413 “Credite financiare acordate băncilor”
Contul 141 este un cont de activ, care funcţionează la băncile creditoare. Se debitează cu
ocazia acordării creditelor; se creditează cu ocazia rambursării creditelor. Soldul debitor reprezintă
valoarea creditelor acordate altor bănci.
Acest cont are ataşat contul 1417 “Creanţe ataşate” este un cont de activ, în care se
evidenţiază dobânda calculată şi neajunsă la scadenţă.
Cu ajutorul contului 7014 “Dobânzi de la credite la bănci” se evidenţiază dobânda
înregistrată pentru aceste plasamente.

b) la banca debitoare contul 142 “Împrumuturi primite de la bănci”. Contul este un cont
de pasiv. Se creditează cu valoarea împrumutului obţinut şi se debitează cu valoarea ratelor
rambursate băncii proprietare. Contul 142 funcţionează la banca debitoare.
Contul se va dezvolta pe sintetice de gradul II, pe categorii de împrumuturi:
- 1421 “Împrumuturi de pe o zi pe alta primite de la bănci”
- 1422 “Împrumuturi la termen primite de la bănci”
- 1423 “Împrumuturi financiare primite de la bănci”
Contului îi este ataşat contul 1427 “Datorii ataşate” este un cont de pasiv, în care se
evidenţiază dobânzile calculate şi neajunse la scadenţă aferente împrumuturilor primite.
Dobânda reprezintă pentru bancă o cheltuială care se va înregistra cu ajutorul contului 6014
“Dobânzi la împrumuturi de la bănci”.

Exemple de contabilizare:
1) decontări prin sistemul conturilor de corespondent
a) banca acordă creditul:
Banca creditoare (BC) Banca debitoare (BD)
141 = 121/BD 122/BC = 142
b) evidenţierea dobânzii:
Banca creditoare (BC) Banca debitoare (BD)
1417 = 7014 6014 = 1427
c) rambursarea creditului scadend şi a dobânzii
Banca creditoare (BC) Banca debitoare (BD)
121/BD = % % = 122/BC
141 142
1417 1427

2) decontări prin reţeaua BNR (băncile nu au legături directe, dar au sedii în aceeaşi
localitate)
a) banca acordă creditul:
Banca creditoare (BC) Banca debitoare (BD)
141 = 111 111 = 142
b) evidenţierea dobânzii:
Banca creditoare (BC) Banca debitoare (BD)
1417 = 7014 6014 = 1427
c) rambursarea creditului scadend şi a dobânzii
Banca creditoare (BC) Banca debitoare (BD)
111 = % % = 111
142 142
1417 1427

3
Capitolul 4
4.3. Împrumuturi de refinanţare

O categorie aparte a împrumuturilor o constituie împrumuturile de refinanţare acordate de


către BNR băncilor comerciale, în scopul susţinerii activităţii acestora. Împrumuturile de refinanţare
îmbracă următoarele forme:
a) împrumuturi structurale (împrumuturi colateralizate cu active eligibile pentru garantare):
sunt împrumuturi acordate în limita unui plafon şi garantate cu active (efecte de comerţ sau cu alte
titluri acceptate de către BNR). Costul împrumutului este stabilit de BNR la nivelul taxei oficiale a
scontului;
b) împrumuturi lombard (overdraft): sunt împrumuturi pentru descoperire de cont, acordate de
către BNR peste noapte pentru asigurarea plăţilor zilnice ale băncilor, atunci când au de efectuat
plăţi mai mari decât disponibilul din contul curent la banca centrală. Prin aceasta se asigură, în
cadrul anumitor limite, siguranţă şi cursivitate în efectuarea decontărilor interbancare. Rata dobânzii
este stabilită de către BNR, iar suma de care poate beneficia o bancă nu depăşeşte 75% din
fondurile proprii ale băncii;
c) alte împrumuturi.

Contabilitatea împrumuturilor de refinanţare se ţine cu ajutorul sinteticelor de gradul II ale


contului 112 “Împrumuturi de refinanţare de la Banca Naţională a României”:
- 1121 “Împrumuturi colateralizate cu active eligibile pentru garantare”
- 1122 “Împrumuturi lombard”
- 1123 “Alte împrumuturi”
Dobânda aferentă acestor împrumuturi calculată, dar neajunsă la scadenţă este înregistrată cu
ajutorul contului 1172 “Datorii ataşate”, ea reprezentând pentru banca comercială o cheltuială care
se va înregistra în contul 6011 “Dobânzi la împrumuturi de refinanţare”.

S-ar putea să vă placă și