Analiza cheltuielilor publice din Romania

Clasificarea cheltuielilor publice: social cultural, economic, protectia mediului ,

aparare si ordine interna.

Cheltuielile publice pentru actiuni social-culturale

Structura cheltuielilor publice pentru actiuni social-culturale in Romania:

a)invatamant;
b)sanatate;
c) cultura, recreere si religie;
d)asigurari si asistenta sociala

Sursele de finantare a cheltuielilor pentru actiuni social-culturale:

- fondurile bugetare (bugetul de stat, al asigurarilor sociale, fondurile

speciale, bugetele locale);
- cotizatii sau contributii suportate de persoanele fizice si juridice care
alimenteaza fonduri financiare cu destinatie speciala (bugetul asigurarilor
sociale, fondul pentru somaj);
- veniturile realizate de institutiile social-culturale;
- veniturile populatiei din care se suprota diferite taxe, cotizatii etc.;
- fondurile organizatiilor fara scop lucrativ;
- ajutorul financiar extern (credite rambursabile si ajutoare nerambursabile
acordate de organizatii precum UNESCO, UNICEF, OMS, Banca
Mondiala, UE etc.).

Cheltuieli publice pentru invatamant

‚,Romania este una din codasele UE cheltuielile statului pentru invatamant”

Romania se numara printre ultimele cinci tari din Uniunea Europeana in privinta marimii
fondurilor alocate de stat pentru educatie, unul dintre cele mai importante domenii
pentru dezvoltarea unei tari, cheltuielile publice pentru invatamant raportate la PIB fiind
de doar 4,1% in 2011, mai mari doar fata de cele ale Greciei, Slovaciei si Bulgariei.

Desi ponderea in PIB a cheltuielilor publice pentru invatamant a crescut in 2011 fata de
2010, Romania tot nu a reusit sa depaseasca media UE de 5,34%, potrivit datelor
Eurostat.

In 2010 cheltuielile cu educatia au reprezentat 3,4% din PIB.

Statele fruntase la fonduri alocate invatamantului sunt Danemarca (7,8% din PIB), Cipru
(7,2%) si Suedia (6,67%). In cazul Bulgariei, ocupanta ultimului loc in clasament, indi-
catorul este de 3,6%.

De obicei, rezultatele investitiilor in capitalul uman nu apar imediat, ci acestea se

observa pe termen lung. Marirea acestor cheltuieli, inclusiv pentru invatamant, este
necesara pentru a se asigura calificarea superioara a fortei de munca si implicit
competitivitatea economiei la nivel international.

Comparativ cu tarile europene, se observa ca, in Romania, distributia

cheltuielilor cu educatia pe niveluri de invatamant are tendinta de a inregistra
valori tot mai scazute, pe masura ce nivelul de invatamant creste, in conditiile in
care populatia scolara este in scadere. Acest lucru este mult mai evident daca
avem in vedere costurile medii pe elev pe medii de rezidenta, pe niveluri de
invatamant.

Cost mediu/elev (mii lei)

Cost mediu/elev pe tara 8 740,778

Rural 7 362,964
Urban 9 597,000
 Costuri medii/elev si niveluri de invatamant (mii lei)

Niveluri de invatamant Cost mediu/elev

Prescolar 7 603,110
Primar 6 571,501
Gimnazial 8 818,394
Liceal + profesional 11 477,530
Postliceal+maistri 6 059,568

Costurile medii pe elev sunt mult mai scazute in mediul rural, comparativ cu
mediul urban si la nivel primar si gimnazial, comparativ cu nivelul liceal si cel
postliceal.

Cheltuielile publice pentru sanatate

-prezinta o tendinta de crestere datorita unor factori, precum: cresterea numarului

populatiei, modificarea structurii demografice, accentuarea factorilor de risc, aparitia
unor noi tipuri de imbolnaviri, cresterea costului prestatiilor medicale, cresterea duratei
medii de viata
-sunt destinate: intretinerii si functionarii institutiilor sanitare; finantarii unor actiuni de
prevenire a imbolnavirilor, evitare a accidentelor si de educatie sanitara; insitutii
medicale de stat si private

Sisteme de finantare a santatii:

 Sistemul german (Bismark): Se bazeaza pe cotizatii obligatorii suportate
atat de salariati, cat si de intreprinderi; Cotizatiile sunt mobilizate de
institutii speciale (case de asigurari); Pacientii nu platesc nimic pentru
consultatii, tratamente etc.; Raportul dintre finantarea publica si ce pe
baza de cotizatii: 25-75%; se aplica in Germania, Belgia, Luxemburg,
Olanda, Franta, Austria
 Sistemul englez: ofera ingrijiri medicale gratuite pentru toti indivizii; Sistem
bazat pe resursele financiare provenite din impozite; Pacientii nu platesc
nimic, dar au obligatia de a se inscrie la un medic care primeste
remuneratia de la Sistemul National de Sanatate; Finantarea bugetara:
85%, restul se suporta din ale fonduri sau de catre pacienti
(medicamentele); se aplica in Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia,
Suedia, Grecia, Italia, Canada, Marea Britanie
 Sistemul american: Asigurarea sanatatii se realizeaza intr-o mare masura prin
intermediul pietei, prin asigurarile private de sanatate; aceste sume nu sunt considerate
obligatorii; Se caracterizeaza prin asigurari individuale pe baze contractuale; Acordarea
serviciilor medicale se face prin sistem privat, orientat, in mod predominant, spre profit;
Este un sistem orientat excesiv catre interventii pentru afectiuni acute, in defavoarea
celor profilactice; Statul american finanteaza doua programe in domeniul sanatatii:
MEDICARE (destinat persoanelor in varsta de peste 65 de ani si celor aflati in
incapaciatte de munca) si MEDICAID (pentru persoane cu venituri sub pragul saraciei)

Finantarea cheltuielilor publice pentru sanatate in Romania

Cheltuielile publice pentru securitate sociala

-cuprind cheltuieli pentru acordarea de ajutoare, alocatii, pensii, indemnizatii unor
persoane salariate sau nesalariate (batrani, invalizi, handicapati, someri, femei, copii,
tineri)

 Securitatea sociala cuprinde un ansamblu de prestatii care asigura individului si

familiei un venit minim si il protejeaza in fata unor evenimente considerate a fi
riscuri sociale si care actioneaza negativ asupra nivelului de trai.
 Riscurile sociale: Riscuri fizice, care afecteaza partial sau total capacitatea de
munca; Riscuri economice, care impiedica o persoana sa exercite o activitate
producatoare de venit – somajul; Riscuri sociale propriu-zise, care afecteaza in
mod substantial veniturile persoanelor – cheltuielile medicale
 Mecanismele financiare pentru realizarea securitatii sociale:
- Plata unor cotizatii pentru constituirea fondurilor securitatii sociale
- Activitatea de asigurare a securitatii sociale are la baza principiul
mutualitatii, solidaritatii, echitatii si asigurarii
- Universalizarea acordarii ajutoarelor sau prestatiilor sociale
- Existenta unor institutii si in sectorul privat care furnizeaza prestatii sau
servicii sociale
- Existenta sau nu a unui venit minim garantat

Finantarea cheltuielilor pentru securitate sociala

- Asigurarile sociale si ajutorul de somaj: contributii ale salariatilor, liber-
profesionistilor si a patronilor sau subventii din fondurile bugetare
- Asistenta sociala: fonduri bugetare, fonduri speciale, donatii, contributii
voluntare, resurse de la organizatii non-guvernamentale

 Cheltuieli pentru ajutorul de somaj

- Forma de sustinere materiala a persoanelor peste o varsta stabilita legal,
care nu exercita o munca retribuita sau nu sunt lucratori independenti
- Se acorda dintr-un fond financiar constitui din contributii obligatorii ale
salriatilor si patronilor, din subventii alocate din fonduri bugetare

- Asigurarea de somaj: protejeaza indivizii impotriva pierderii unui anumit

nivel al veniturilor si asigura o anumita rata de inlocuire a salariului
anterior; se finanteaza din cotizatii platite de salariati si patroni; se acorda
in raport de nivelul salariului avut anterior, de perioada lucrata si de cea
de contributie

 Cheltuielile pentru asistenta sociala

- Cuprind actiunile intreprinse de societate pentru ocrotirea si sustinerea
materiala a familiilor si persoanelor in varsta si fara venituri, a saracilor, a
persoanelor handicapate, invalizilor, fostilor combatanti, a emigrantilor,
refugiatilor, vagabonzilor
- alocatii pentru copii, pentru sotia (sotul) care este singur(a) si creste un
copil, batrani, persoane defavorizate (invalizi de razboi, vaduve, orfani
etc.)
 Exemplu, in Romania distingem urmatoarele forme:
- Alocatia de stat pentru copii
- Alocatie suplimentara acordata familiilor care au in intretinere doi sau mai
muti copii
- Ajutor socia lunar pentru sotiile de militari in termen acer nu au venituri si
au copii sau sunt invalide
- Alocatie pentru copii nou-nascuti
- Alocatii lunare pentru copii minori dati in plasament familial
- Venitul minim garantat: orientat direct catre persoanele aflate in situatie de
saracie sau sub amenintarea de a deveni sarace si presupune acordarea
lunara a unor ajutoare sociale
- Ajutorarea persoanelor handicapate

Cheltuielile publice pentru obiective si actiuni economice

 Finantarea regiilor autonome sau a societatilor comerciale cu capital de stat,

privat sau mixt, fermierilor si a altor mici intreprinzatori
 Sunt indreptate in principal catre intreprinderile de stat
 Sunt finantate si intreprinderi private in caz de dificultati financiare

Actiunile economice cuprind: Actiuni generale economice, comerciale si de munca;

Combustibili si energie; Industria extractiva, prelucratoare si constructii; Agricultura si
silvicultura, Transporturi; Comunicatii; Cercetare si dezvoltare in domeniul economic;
Ale actiuni economice

 Forme ale ajutoarelor financiare ale statului

 Ajutoare financiare directe: presupun interventie baneasca directa din
partea statului (subventii, investitii, imprumuturi cu dobanda
subventionata, ajutoare financiare de la buget acordate pentru difuzarea
de informatii, studii de marketing, organizarea de expozitii, avansuri
rambursabile)
 Ajutoare financiare indirecte (avantajele fiscale (cheltuieli fiscale, tax
expenditures), imprumuturile garantate de stat)

 Ajutoarele financiare directe

 Subventiile
 Forma cea mai importanta a ajutorului financiar direct al statului
 Ajutor nerambursabil, acordat unilateral si fara contraprestatie, dar
conditionat si are afectatie speciala
 au un caracter discretionar si reprezinta o manifestare a “puterii de
a cheltui” a autoritatilor publice, bazata pe existenta unei comunitati
de interese
 Subventi interne (de functionare de exploatare): acordate
pentru a acoperi pirederile intreprinderilor cauzate de
 diferenta dintre pretul (tarifele) de vanzare impuse de stat si
costurile de productie. Se acorda, in special, companiilor din
transportul urban, agricultura, energie si gaz pentru
consumul casnic etc.
 Subventii externe (prime de export): se acorda de catre stat
exportatorilor pentru acoperirea diferentei intre pretul cel mai
mare pe piata interna pentru produsul care se exporta si
pretul cel mai scazut de pe piata externa (beneficiaza, in
principal, agricultorii pentru produsele de natura agricola
exprotate)
 Investitiile:
 resurse financiare pe care statul le aloca pentru dezvoltarea sectorului
public si a altor sectoare
 Se realizeaza avand ca obiectiv principal satisfacerea intereseului general
si nu numai criteriul obtinerii de profit
 Imprumuturi cu dobanda subventionata: dobanda redusa si termene de
rambursare avantajoase
 Ajutoare financiare de la buget acordate pentru difuzarea de informatii, studii de
marketing, organizarea de expozitii etc.
 Avansurile rambursabile: forma de ajutor financiar public prin care se acorda
intre 20%-50% din valoarea necesara realizarii unor actiuni de prospectare si
prezentare in strainatate a unor produse noi.

Cheltuielile pentru servicii publice generale

Cheltuielile pentru aparare nationala