Universitatea Al. I.

Cuza Iaşi

Facultatea de Drept

Traficul de fiinţe umane

Profesor: Student:
Lect. Univ. Dr. Maria Ioana Michinici Ungureanu Claudia Diana
Tudorache Amalia
 Mai 2010

Cuprins:

1. Generalităţi privind traficul de fiinţe umane.....................................4-5

2. Studii de caz.........................................................................................6
3. Ionuţ Nichifor....................................................................................6-7
4. Familia Stan.......................................................................................7-9
5. Mihaela Paval..................................................................................9-11
6. Clanul Corduneanu........................................................................11-13
7. Concluzii.............................................................................................13

2
“Traficul de fiinţe umane se poate ascunde în spatele unei
feţe prietenoase!”
„Fiinţele umane nu au preţ!”

3
 Din punct de vedere al drepturilor omului, traficul de persoane include sclavia,
munca forţată, violenţa, abuzul de încredere, agresiunea fizică şi psihică a persoanei, fiind
pe deplin justificată aprecierea că traficul de persoane este o formă a sclaviei la început
de mileniu.1
De cele mai multe ori infracţiunea de trafic de persoane merge mână în mână cu
cea de proxenetism, majoritatea victimelor fiind o “marfă” bună, obligate la întreţinere de
raporturi sexuale în schimbul unei sume de bani.
Din punct de vedere criminologic, agentul de recrutare şi proxenetul se încadrează
cu uşurinţă atât în cadrul tipului criminal profesional, cât şi a celui lipsit de frâne sexuale.
Spun asta deoarece în cele mai multe cazuri studiate s-a observat că atât agenţii de
recrutare cât şi proxeneţii întreţin relaţii sexuale nenumărate cu victimele în ideea de a
“testa marfa”.
Persoanele traficate reduse la condiţia de marfă, sunt dezumanizate treptat, fiindu-
le lezate sentimentele cele mai profunde, traumele suferite marcându-le întreaga evoluţie
viitoare.
Din perspectiva organizării traficanţilor, traficul îmbracă forme ca, trafic
ocazional, când se raportează doar la transportarea internă sau internaţională a victimelor,
traficul în bande sau grupări mici, când traficanţii sunt bine organizaţi şi specializaţi în
traficarea cetăţenilor în afara graniţelor folosind aceleaşi rute şi traficul internaţional cel
mai laborios organizat, derulat de reţele periculoase şi greu de combătut.
În traficul de fiinţe umane pot fi implicate atât persoane fizice cât şi persoane
juridice, cum ar fi companii hoteliere, agenţii de turism, societăţi de transport, case de
modelling etc.
Traficul de fiinţe umane a crescut în România, începând cu anul 1990, sub forme
clasice în mod deosebit, sub forma traficului de femei pentru practicarea prostituţiei.2
A luat naştere o „piaţă neagră” a proxenetismului, atât victimele cât şi proxeneţii
pe post de protectori ale acestora, deţin diferite ranguri în ierarhia creată de ei, existând

1
Gheorghiţă Mateuţ, Radu Tărniceriu, Daniela Iovu, Traficul de fiinţe umane. Infractor. Victimă.
Infracţiune. Asociaţia Magistraţilor din Iaşi, 2005, p. 13
2
Ibidem, p. 15

4
prostituate de lux, dame de companie, prostituate în regim de anunţ publicitar, prostituate
de trotuar sau de gară şi proxeneţi de rangul I, II sau III.
Treptat în cadrul traficului de fiinţe umane s-au observat creşteri alarmante a
numarului de minori implicaţi.
Dacă traficul de femei favorizează comiterea infracţiunilor de proxenetism şi
prostituţie, traficul de minori este desfăşurat în ideea de obligare la comiterea
infracţiunilor de furt şi cerşetorie şi uneori minorele sunt supuse actelor sexuale sub
înregistrare pentru fabricarea de materiale pornografice cu minori.
Desigur, printre victimele traficului de fiinţe umane se regăsesc şi bărbaţi care
sunt exploataţi fizic şi psihic, obligaţi la muncă asiduă, sau în cel mai rău caz, sunt
folosiţi pentru prevalări de organe.
În urma nefericitului caz de a fi victimă a unor astfel de infracţiuni, de cele mai
multe ori probabil, libertatea este doar un ideal, practicarea furtului, cerşetoriei sau
prostituţiei desfăşurându-se până la moartea victimei, sau după caz, din cauza
agresiunilor şi violenţelor suferite, ajung să se convertească în infractori, înlocuind
suferinţa simţită atâta timp cu satisfacţia primirii marilor cantităţi de bani de pe urma
noilor victime.
Psihicul şi conştiinţa victimelor sunt distruse, ele nemai având scrupule, ajung să
perceapă unele infracţiuni ca fiind normale, în urma abuzurilor primite, banii fiind
singura lor satisfacţie şi alinare rămasă.
O.N.U estimează că profiturile obţinute de traficanţi se situează printre primele
trei surse de venituri din crima organizată, alaturi de traficul de droguri şi traficul de
arme, cu care traficul de fiinţe umane se interferează. 3
În urma traumelor victimele ajung şi la consumul de droguri sau automutilare
pentru a-şi domoli suferinţele emoţionale şi totodată pentru a simţi o oarecare eliberare.
Chiar dacă unele victime sunt eliberate sau scapă de sub gheara proxenetilor, un
numar redus dintre ele vor mai putea trai o viaţă normală, celelalte suferind psiho-
traumatisme toata viaţa ajungând chiar şi până la suicid.

3
Gheorghiţă Mateuţ, Radu Tărniceriu, Daniela Iovu, op. cit., p. 16

5
Studii de caz

• Infractorul - Ionuţ Nechifor - 30 ianuarie 2002

A fost condamnat la 2 ani şi 6 luni de închisoare, cu executare în regim de

detenţie, acuzat fiind de sechestrare şi videre a unor tinere din Botoşani unei reţele de
proxeneţi din Iaşi
Cazul lui Ionuţ Nechifor a detronat mitul “tăcerii victimei”
A fost prins datorită plângerilor formulate la poliţie de fetele pe care le-a racolat
pe raza municipiului Botoşani, promiţându-le locuri de muncă în strainătate, dar care au
fost vândute în schimbul unor sume de bani.
De altfel, odată cu demararea cercetarilor în acest caz, politiştii au reuşit să
anihileze reţeaua de proxeneţi ce era coordonată de ieşenii Robert şi Alina Sandu Cotaia.
Aceştia din urmă sunt trimişi în judecată sub aceeaşi acuzaţie ca şi botoşăneanul
Nechifor.

• Victimele

Fetele erau luate fără voia lor şi duse la Hîrlău. Elena Pinzariu a reuşit să fugă din
apartamentul din Iaşi, unde a stat sechestrată mai multe zile, în timp ce Cristina Săraru a
scapat de sub escortă din trenul care, “trebuia să o aducă acasă.”
Dintre cele trei fete, cel mai mult a avut de suferit Florentina Modreac, care, după
ce a stat sechestrată mai multe zile într-un apartament din Moldova Nouă, a fost trecută
cu barca în Serbia, de aici ajungând într-un final pe mâna unor proxeneţi italieni.
Pe parcursul celor trei luni de sclavie, ea a fost vândută de mai multe ori, fiind
supusă violenţelor fizice şi psihice. Calvarul acesteia a luat sfârşit în momentul în care a

6
profitat de neglijenţa unui taximetrist italian, reuşind în cele din urmă să ajungă acasă şi
să povestească totul la Poliţiei.

• Infracţiune

 Trafic de persoane
 Proxenetism
 Sechestrare

• Infractor - Familia Stan

Acuzaţi de trafic de persoane şi proxenetism, obţineau ilegal între 2.000 şi 10.000

de lei zilnic din exploatarea sexuală a victimelor, aceştia beneficiau şi de ajutorul social,
oferit de Primarie prin Direcţia de Asistenţă Comunitară
Procurorii confirma faptul că suspecţii au beneficiat de ajutor social din partea
Primariei.
Au verificat dacă sunt persoane fără venit. Au ataşat la dosar adeverinţe care
atestă faptul că au depus dosare pentru încasarea ajutorului bănesc.
La un moment dat nu li s-au mai dat aceşti bani pentru ca nu au prestat munca în
folosul comunităţii
Veniturile membrilor reţelei au fost evaluate de procurori la 18 miliarde de lei
vechi în doar trei ani.

7
 În vârful ierarhiei se afla familia formată din soţ, soţie şi fiica acestora care se
ocupau cu exploatarea directa a victimelor, prin asigurarea condiţiilor de cazare
persoanelor traficate
Banii obţinuţi de la clienţi fiind insuşiti de către aceştia.
Nivelul urmator al grupului era format de alte şapte persoane care racolau
victimele.

• Victimele

Erau obligate să întreţină relatii sexuale contra cost cu diferiţi clienti, racolaţi prin
intermediul unor anunturi de mică publicitate
Victimelor li se promiteau locuri de muncă într-un restaurant pe care Constantin
Stan susţinea ca îl deţine.
O parte dintre ele, spun procurorii, au reuşit să fugă şi să se întoarcă acasă, însă
membrii gruparii le-au adus înapoi prin ameninţări atât la adresa lor, cât şi la adresa
familiilor. Una dintre tinerele exploatate s-a întors din strainatate şi a acceptat să se
prostitueze pentru capii reţelei, după ce familia acesteia a fost ameninţată.
Anchetatorii spun ca victimele aveau şi câte 20 de clienţi zilnic, de la care încasau
în medie 100 de lei de persoană.
Raporturile sexuale se desfăşurau atât în apartamentul lui Constantin Stan, situat
în Podu Roş, cât şi în două garaje şi un cort, amplasate între blocuri pe strada Mitropolit
Varlaam. Unele mergeau cu clienţii la domiciliul acestora din urmă, la moteluri sau într-o
cameră de cămin din zona Bularga.
Reţeaua a fost organizată în 2006 şi a funcţionat trei ani până când într-o marţi
după-amiază, zeci de mascaţi au intrat peste traficanţi în case.
Gruparea era monitorizată de aproape opt luni, acţiunile de filaj fiind demarate la
începutul anului 2009.
"Actiunile informativ - operative au fost desfăşurate în perioada ianuarie - mai
2009. S-a reuşit probarea existenţei şi funcţionarea grupului care avea ca activitate
traficul de persoane şi de minori. Au fost efectuate şapte percheziţii domiciliare şi
descinderi la locuinţele membrilor reţelei, fiind puse în aplicare zece mandate de

8
aducere. A fost o acţiune de amploare la care au participat 40 de politişti de frontieră,
10 ofiţeri de la Brigada de Combatere a Criminalităţii Organizate şi patru procurori", a
spus comisarul- şef Gheorghe Pandelea, şeful Poliţiei de Frontieră.
În urma percheziţiilor au fost ridicate mai multe bunuri şi sume de bani şi au fost
puse sub sechestru asigurator doua autoturisme (Volkswagen Passat şi BMW 525) şi un
apartament cu trei camere în valoare de 100.000 de euro. Seara, după audierile care s-au
desfăşurat pe parcursul mai multor ore, liderii reţelei au fost reţinuţi.
Magistraţii de la Tribunal, au emis pe numele lor mandate de arestare pentru 29
de zile.
Constantin Stan a recunoscut o formă de proxenetism, însă a negat că ar fi
implicat în trafic de persoane.

• Infracţiune

 Trafic de persoane
 Trafic de minori
 Proxenetism
 Constituirea unui grup infracţional organizat.

• Infractor - Mihaela Paval

Cea mai cunoscută matroană din Iaşi, susţine în faţa autorităţilor, că le-a făcut un
bine “angajatelor” ei, oferindu-le protecţie.

9
 Fără nici o urmă de regret, matroana, care este cercetată din 2007 pentru
proxenetism, a susţinut în faţa anchetatorilor că fetele au venit la ea să ii ceară ajutor, iar
ea a reacţionat.
“Pana să mă cunoască pe mine, una dintre fete, Rodica Iftime, vindea în piaţă şi
nu avea nici unde să doarmă. Seara aştepta să plece toată lumea şi întreţinea relaţii
sexuale pe tarabe cu diferiţi bărbaţi. Ea a venit la mine să o ajut, aşa că am luat-o de la
piaţa şi am dus-o la hotel. Dupa un timp a început să facă bani şi se ducea pe la
saloanele de infrumuseţare... Dintr-o ţărancă fără nici o reuşită în viaţă, şi-a cumpărat
chiar şi apartament. Eu am protejat-o şi i-am oferit toate condiţiile”, a povestit Mihaela
Paval.
Alături de ea au fost acuzaţi şi Vasile şi Veronica Butnaru, Ilie şi Lacramioara
Gherasim.
Împotriva lor, nouă părţi vătămate au dat declaraţii pe parcursul anchetei.

• Victimele

Fetele susţin că, deşi îi cunosc pe unii dintre inculpaţi, nimeni nu le-a propus să se
prostitueze.
„Eu nu vroiam să intru în toată povestea asta. Niciodată nu mi-a propus Mihaela
Paval sau altcineva să mă prostituez în ţară sau în strainatate. Eu nu am dat aşa o
declaraţie, am semnat doar ce mi-au dat politiştii", a spus o parte vătămata din dosar.
Din cercetarile efectuate în cauză a rezultat că, din anul 2001, inculpaţii Paval
Mihaela şi Paval Flaviu, în prezent decedat, au creat o grupare infracţională la care au
aderat inculpaţii Vasile Dorin Gherasim, Ilie Butnaru Gherasim, Lacramioara Gherasim,
Veronica Butnaru, grupare organizată care s-a ocupat cu racolarea, transportarea şi
exploatarea prin obligarea la practicarea prostituţiei a unor tinere minore şi majore pe
care gruparea le-a dus în Franţa, la Lyon şi Paris şi în Italia", se precizează în
rechizitoriul întocmit de procurorii D.I.I.C.O.T. Iaşi.
Una dintre ele s-ar fi prostituat din 1999, pe când avea 13 ani, iar ulterior ar fi fost
dusă la Paris de către Mihaela şi fostul ei soţ, Flaviu. Acesta din urmă a murit dupa ce s-a

10
autoincendiat în faţa sediului Poliţiei, gest prin care a încercat să se razbune pe Mihaela
Paval.
Tot Flaviu a fost cel care în urmă cu aproape zece ani a stârnit o revoltă în
Penitenciarul Iaşi împreună cu alţi detinuţi, cu care s-a urcat pe acoperişul unei cladiri.
Mihaela Paval fostă Moise a ieşit din Penitenciarul de Maximă Siguranţă Iaşi în
2007, alături de aceasta au mai ieşit Vasile Butnaru şi Ilie Gherasim, alţi doi acuzaţi din
acest dosar.
"Instanţa a facut dreptate celor trei, constatând împrejurarea că în acest moment,
masura de arest preventiv a devenit inutilă", a precizat avocatul Marius Striblea.

• Infracţiune

 Proxenetism
 Constituirea unui grup infracţional organizat.
 Trafic de persoane
 Trafic de minori

• Infractor – Clanul Corduneanu

Clanul Cordunenilor şi-a cistigat de-a lungul anilor o tristă celebritate în Iaşi. La
început, a fost doar un grup infracţional în jurul familiei Corduneanu. S-au strâns tot mai
mulţi interlopi, afiliaţi, legaţi, împrieteniţi sau obligaţi să lucreze în stil mafiot. De la
bătăi în discoteci, agresiuni în plina stradă, intimidări de persoane, trafic de persoane, de
droguri sau de arme - nimic nu le era strain Cordunenilor.

11
 În legătură cu activităţile ilegale ale clanului Corduneanu, anchetatorii vor să vadă
exact câte persoane au fost victime ale infractorilor şi să îi prindă pe toţi cei implicaţi în
afaceri frauduloase.
Dosarul, în care sunt cercetate peste 100 de persoane are 60 de volume a câte 400
de pagini.
Datele anchetei arată că membrii grupului infracţional organizat, a acţionat în
perioada 2006- 2009, atât pe teritoriul României cât şi în afara ţării.
Potrivit anchetatorilor, membrii reţelei îşi racolau unii discipoli de la 10-12 ani şi
îi duceau ulterior în Iugoslavia, unde îi supravegheau şi îi „specializau“,apoi îi trimiteau
„la muncă" în alte state din Uniunea Europeană.

• Victimele

Pentru a scăpa de datoriile pe care le aveau la clanul Corduneanu victimele erau

puse să fure în locurile şi în condiţiile indicate de membrii reţelei.
Una dintre victimele fraţilor de temut din Iaşi a fost Marlena Huţanu, proprietara
mai multor societăţi imobiliare din Iaşi. Femeia ar fi fost şantajată şi ameninţată cu
moartea de membrii grupării pentru a da diferite sume de bani. În 2005, Bogdan Tofan
( fost Corduneanu), fratele lui Constantin Corduneanu, i-ar fi cerut 1.500 de euro pentru a
stinge o datorie.
În ianuarie 2006, i s-au cerut 10.000 de lei
În mai 2006, Tofan s-ar fi dus la firma ieşencei şi a „ameninţat-o că va fi tăiată
cu sabia, luată şi dusă în pădure unde i se va tăia capul. I s-a pus în vedere ca în cinci
zile să restituie suma datorată", după cum se arată în propunerea de arestare preventivă a
grupării interlope.

• Infracţiune

12
 Clanul Corduneanu este acuzat de trafic de fiinţe umane şi proxenetism deşi cel
mai mare clan din Iaşi “specializat” în astfel de activităţi este clanul lui Cosmos Tanase.
În 2006, clanul Corduneanu se ocupa îndeosebi de traficul de stupefiante, iar
clanul lui Cosmos Tănase de traficul de persoane.
Urma însă o strânsă colaborare, dar planurile le-au fost stricate de operaţiunea
internaţională de anihilare a clanului lui Cosmos Tanase, sub acuzaţiile de trafic de
persoane, trafic de minori, spălare de bani şi constituirea unei grupari criminale
organizate la nivel internaţional
Alte capete de acuzaţii:
 Santaj
 Înşelăciuni imobiliare
 Înşelăciuni bancare
 Trafic de persoane
 Spălare de bani
 Criminalitate informatică

Dacă în cazul celorlalţi infractori s-a putut identifica cu usurinţă încadrarea

acestora în cadrul unui tip criminal şi anume criminalul profesionist, raportându-ne strict
la infracţiunea de trafic de fiinţe ce merge, bineînţeles, corelată cu celelalte trei
infracţiuni şi anume prostituţia, proxenetismul şi constituirea unui grup infracţional
organizat, în cazul clanului Corduneanu se identifică fără doar şi poate 3 sau chiar 4 tipuri
criminale.
Referitor doar la capul clanului Corduneanu şi anume Constantin Bogdan ( fost
Corduneanu), acesta dă viaţă tipului criminal profesional dar şi agresiv şi achizitiv,
conform clasificării principale de tipuri criminale, dar şi escroc, falsificator şi şantajist
condorm altor mici clasificări criminologice.

13
 Bibliografie:

1. http://www.click.ro/actualitate/din_tara/Corduneanu-Cum-
caracatita-actionat_0_887311276.html

2. http://www.ziaruldeiasi.ro/local/botosani/incep-sa-cada-capii-
retelelor-de-traficanti-de-carne-vie~ni269c

3. http://www.bzi.ro/sefa-unei-grupari-de-trafic-de-carne-vie-a-
iesit-din-puscarie-87902

4. http://www.ziaruldeiasi.ro/local/proxenetii-erau-ajutati-de-
primarie~ni5f6e

5. Gheorghiţă Mateuţ, Radu Tărniceriu, Daniela Iovu, Traficul de

fiinţe umane. Infractor. Victimă. Infracţiune. Asociaţia
Magistraţilor din Iaşi, 2005

14