Curs 1 - Argumente Si Obiective

10/10/20
POLITICA AGRICOLA
Curs 1: Politica Agricolă: Concept. Motivație.
USAMV Bucuresti, Gina Fintineru
Exista conexiuni intre alimentație, economie și politică? Început ca un protest contra

prețurilor ridicate și a lipsei
the Women’s March on Versailles în octombrie 1789 de pâine - un moment
definitoriu al Revoluției
franceze (Swinnen, 2018).
1
10/10/20
Exista conexiuni intre alimentație, economie și politică?
• Început ca un protest contra contractelor

agricole nedrepte
• Răscoala determină adoptarea unor măsuri
politice pentru ameliorarea situației țărănimii
Există o puternica interacțiunea dintre

alimentație, economie și politică
Răscoala (Octav Băncilă)
Ce stim astazi despre politica agricola?

• Adaugați aici ideile voastre:
2
10/10/20
Agricultura + lanțul valoric al alimentelor = printre cele mai

distorsionate sectoare din economia globală.
• Intervenții politice în agricultura: pe tot parcursul istoriei și aproape pretutindeni.

Astfel:
• În țările cu venituri mari
• subvenții masive în raport cu contribuția la producția națională
• (Ex orez -Japonia, Uniunea Europeană PAC și diverse programe agricole
din SUA)
• În țările cu venit mediu: Ex China,
• a trecut rapid de la impozitarea netă semnificativă a agriculturii, cu doar o
generație în urmă, la subvenționarea masivă a sectorului în prezent.
• În țările cu venit scăzut: sub controlul guvernului
• politica privind prețurile produselor alimentare
• politica privind terenurile agricole
Obiectivele cursului
• Înţelegerea noţiunilor şi conceptelor specifice domeniului politicilor agricole;

• Înţelegerea principiilor, mecanismelor si instrumentelor politicilor agricole;
• Înţelegerea tendinţelor de evoluţie a politicilor agricole și de evaluare a impactului
acestora asupra sectorului;
• (înțelegere/ explicație vs descriere;
- Schimbare relative rapida a informatiilor/ continua reformare a PAC. Descrierea
instrumentelor utilizate este disponibila electronic.
- În contrast, este utilă:
- Înțelegerea principiilor și a forțelor de schimbare
- Explicarea rationamentelor pentru care o politica este așa cum este (DE CE?)
- (Pentru) Evaluarea si analizarea viitoarelor schimbări
3
10/10/20
Conținutul cursului
1. Politica Agricola: Concept. Motivație. Elaborare
2. (Ciclul de elaborare al politicii)

3. Cadrul instituţional al politicii agricole
– Instituții internaționale
– Instituții europene
– Instituții naționale
4. Bugetul comunitar și fonduri PAC

5. Cadrul organizațional al PAC. Evoluția PAC
6. Pilonul I al CAP: Politica de susținere a veniturilor fermierilor
7. Pilonul II al CAP: Politica agrară structurală, politica de dezvoltare a mediului rural

8. (Instrumente ale politicii agricole: definiție, istoric, mod de funcționare, efecte)
Bibliografie
• Gina, Fintineru, Instituții, finanțare și instrumente ale

politicii agricole, Editura Ceres, 2013.
• R.D. Knutson, JB Penn, B. L. Flinchbaugh, J.L. Outlaw,
Agricultural and Food Policy, Sixth Edition, Pearson
education, 2007
• Schmitz, A., C. Moss, T. Schmitz, H. Furtan and C. Schmitz.
2010. Agricultural Policy, Agribusiness and Rent-Seeking
Behaviour. Second Edition. Toronto: University of Toronto
Press.
• Note de curs
4
10/10/20
Continut curs 1: POLITICA AGRICOLA: DEFINIȚIE,

MOTIVAȚIE, ELABORARE
• 1.1. Ce este politica agricolă?
• 1.2. Motivațiile intervențiilor politice
• (1.3. Ciclul de elaborare al politicii
– 1.3.1. Formularea problemei: identificarea deficiențelor majore sau
a problemelor prioritare
– 1.3.2. Formularea politicii
– 1.3.3. Implementarea politicii/ definirea instrumentelor de acțiune)
10
OBIECTIVELE CURSULUI 1
• După studierea acestui capitol, ar trebui să puteţi:

– Să cunoașteți elementele definitorii ale unei politici publice și să
definiți politica agricolă.
– Să cunoașteți caracteristicile elementare ale agriculturii care au
pretins de a lungul timpului un tratament specific pentru acest
sector;
– Să înțelegeți motivațiile care apar în argumentarea intervențiilor
politice;
– Să cunoașteți etapele procesului de elaborare a unei politici publice;
11
5
10/10/20
CUVINTE CHEIE
• Politică publică = acțiune deliberată a unui organism public, bazată
pe un program elaborat în urma unui proces de reflecție, pornind de la
nevoi bine identificate ale societății.
• Politica agricolă = setul de măsuri întreprinse de stat în scopul
organizării și gestionării agriculturii, pieţelor agricole şi a celor agro-
alimentare (agribusiness), pe baza obiectivelor definite pentru aceste
sectoare.
• Deficiență a pieței/ Eșecul pieței = este situația economică definită
de o distribuție ineficientă a bunurilor și serviciilor pe piața liberă. Se
includ aici externalitățile, monopolul, asimetriile informaționale și
imobilitatea factorilor.
• Externalitate = Costurile sau beneficiile pe care desfășurarea unei
activități le generează pentru un alt agent economic care nu este
implicat direct în activitatea respectivă. Externalitățile pot fi negative
sau pozitive, private sau sociale ( afectează societatea în ansamblu).
12
CUVINTE CHEIE (cont.)

• Asimetria informațională/cunoașterea imperfectă = Descrie
situația în care o parte la o tranzacție economică posedă cunoștințe
mai mari decât cealaltă parte.
• Piață imperfectă = orice piață economică care nu îndeplinește
standardele riguroase ale pieței teoretice perfect (sau pur)
competitive. Piețele imperfecte se caracterizează prin concurență
pentru cota de piață, bariere ridicate la intrare și ieșire, produse și
servicii diferențiate și un număr mic de cumpărători și vânzători.
Toate piețele din lumea reală sunt piețe imperfecte.
• Imobilitatea factorilor de producție = situația de piață în care este
dificil ca factorii de producție (de exemplu, munca și capitalul) să se
deplaseze între diferite zone ale economiei. Implică imobilitate
geografică și imobilitatea ocupațională și poate duce la creșterea
inegalității.
13
6
10/10/20
I. Politica agricolă este o politică publică

• Politicile publice:
– Acțiuni deliberate ale instituțiilor publice sau organismelor delegate,
– destinate îmbunătățirii structurii, operationalității, performanței sistemului
agricol,
– bazate pe un program elaborat în urma unui proces de reflecție,
– pornind de la nevoi bine identificate ale societății
• Ce? De către cine? Cum? Pentru cine?
14
Politica agricolă este o politică sectorială
• subdomeniu al politicii generale socio-economice

• urmărește :
– Atât realizarea obiectivelor care contribuie la dezvoltarea
macroeconomică a țării;
– Dar are are și un sistem propriu de obiective și instrumente, care țin
de caracteristicile specifice ale sectorului agricol
• Politica agricola =
– setul de măsuri întreprinse de stat
– în scopul organizării și gestionării agriculturii, pieţelor agricole şi a celor
agro-alimentare (agribusiness),
– pe baza obiectivelor definite pentru aceste sectoare.
15
7
10/10/20
(Obiective macroeconomice – la care politicile sectoriale

contribuie)
– Creşterea economică;
• PIB si venituri populație
– Stabilitatea ocupării forţei de muncă
• Reducerea somajului
• permite un nivel de trai decent populației și un nivel ridicat al ofertei de
bunuri;
– Stabilitatea nivelului prețurilor
• Stabilizare inflație/ putere de cumpărare
– Stabilitatea cursului de schimb
• Asigurarea unui schimb comercial echilibrat cu alte ţări,
• Sold pozitiv al balanței de plăți
16
Grupurile ţintă centrale ale politicii agricole:
– Economia agricolă:
• piața input-urilor agricole (pământ, resurse umane, produse
industrial/input-uri, credite)
• piața produselor agricole;
– Economia rurală, intr-o abordare mai largă:
• vizează condiţiile de viaţă din zonele rurale, având în vedere impactul
acestora asupra eficienței agriculturii.
• Măsurile politicii sunt orientate astfel, spre populaţia rurală, în ansamblul
său.
17
8
10/10/20
Elemente ale politicii agricole:

• Orice politică raţională se bazează pe următoarele elemente:
– sistem de obiective (pe cât posibil fără contradicţii), - CE?
– factori de decizie politici şi instituţionali (responsabili) – CINE?
– instrumente potrivite (mijloace, măsuri) - CUM?
– buget - CU CE?
• Vom aborda in cadrul cursului, toate aceste elemente
18
II. Motivatia politicii agricole

(argumente justificative)
• Argumente tradiţionale
– 1.2.1. Dependența față de condițiile naturale de producți
– 1.2.2. Instabilitatea crescută a pieţelor agricole
– 1.2.3. Nivel mai redus al veniturilor
– 1.2.4 Crearea de stocuri (rezerve) şi stabilizarea pieţei
• Argumente mai noi
– 1.2.5. Poziţia slabă pe piaţă a agricultorilor
– 1.2.6. Cunoașterea imperfectă
– 1.2.7. Externalități pozitive
– 1.2.8. Diminuarea ponderii sectorului agricol în economie
– 1.2.9. Eterogenitatea, diversitatea și concentrare regională
20
9
10/10/20
2.1. Argumentele tradiţionale

= caracteristicile elementare ale agriculturii care au pretins
de a lungul timpului un tratament specific pentru aceasta:
• Dependenţa față de condiţiile naturale de producţie
• Instabilitatea crescută a pieţelor agricole
• Necesitatea creării unor stocuri (rezerve) şi stabilizarea
pieţei
21
2.2. Argumente noi

• depind de
– nivelul de dezvoltare al sectorului agricol şi al economiei naţionale
– scara de valori a societăţii
• Poziţia slabă pe piaţă a agricultorilor / Forme ale competiției imperfecte ce
afectează puterea de negociere a agricultorilor
• Capital și investiții semnificative
• Cunoașterea imperfectă
• Efecte externe pozitive
• Diminuarea ponderii sectorului agricol în economie
• Concentrarea regională a problemelor de dezvoltare a sectorului agricol:
22
10
10/10/20
2.1 Dependenţa de condiţiile naturale de producţie:

• Organizarea și gestiunea activităţii agricole este dependentă de condiţiile
naturale ale locului de producţie (clima, relief etc.)
– deficit de productivitate + nivelul redus al veniturilor – opinia ca ar fi necesară o
politică agricolă independentă.
• Agricultura este o ramură biologică:
– procesul de producţie agricolă (cultivare a plantelor şi creștere a animalelor) se
desfasoara în medii de producţie naturale – una dintre ramurile cele mai complexe!
• Producția agricolă:
– în special producția vegetală, este fundamental legată de un factor de producție
limitativ, pământul
– Agricultura utilizează resurse regenerabile limitate (apa, solul, fondul forestrier și
piscicol;
– Este nevoie de o reglementare clară care să nu conducă la surexploatarea acestor
resurse
23
De aici decurg alte caracteristici:

1. Instabilitatea producției de la an la an
2. Sezonalitate
3. Decalaj biologic in producție (de la planificarea inițială la
recoltat, fără mari posibilitati de grăbire sau încetinire a
producției)
24
11
10/10/20
2.2. Instabilitatea crescută a pieţelor agricole

Instabilitatea pieţelor agricole se datorează:
• 1. Naturii biologice a producției agricole,
– Agricultura este o operațiune cu înalte riscuri, atât în termeni de producție cât și de
preț.
– o ofertă generoasă determină scăderea preţurilor produselor agricole, în timp ce o
ofertă calamitată, redusă, determină creşteri ale preţurilor.
• 2. Caracterului inelastic al cererii și ofertei agricole (cel puțin pe pe
termen scurt.
– Oferta nu se adaptează ( pe termen scurt) la modificările prețului. Este inelastică.
– Cererea are o reacție slabă la modificarea prețului și a veniturilor. Este inelastica.
• 3. Producția agricolă are un anumit decalaj, procesul de producție
necesită un timp considerabil în agricultură
– Răspunsul întârziat al ofertei la schimbările de preț poate provoca ajustări ciclice .
– grad suplimentar de variabilitate pe piețele în cauză
25
Volatilitatea prețurilor agricole. Cerere si ofertă

inelastic
26
12
10/10/20
În comparatie cu o cerere elastică: fluctuații mai mici

ale prețurilor!
27
Reflectați:
• Odata cu creșterea veniturilor, companiile încearca să-și
poziționeze produsele alimentare cât mai sus in ierarhia
nevoilor?
• De ce?
– Cum evoluează cererea pt produse de necesitate?
– Cum evoluează cererea pentru produse situate mai sus in ierarhia
nevoilor?
– Care sunt posibilitățile de creștere ale pieței?
– Ex?
28
13
10/10/20
Oscilatii ciclice și fenomenul cob web

• Agricultura – oscilații ciclice ale prețurilor și producției (in lipsa
unor instrumente de control)
• Teoria cobweb: dezvoltata in anii 1930 (Ezekiel, 1938), pare sa explice
fluctuatiile periodice pe pietele agricole;
• Teoria cobweb: se bazeaza pe urmatoarele ipoteze:
– decalaj in raspunsul productiei la preț (Raspunsul ofertei la preț nu este
instant!! O anumita durată de realizare a productiei );
– Posibilități reduse de stocare (producție perisabilă);
– Producatorii iau deciziile de producție pe baza prețurilor curente (fara a
analiza efectul deciziilor lor);
– Prețurile se adaptează imediat la cantitatea oferită pe piață;
• Teoria cobweb: Ot = f (Pt-1 )
– (Productia din anul t este o functie de preț al produsului din perioada
anterioara, t-1)
29
Consecințe ale acestui fenomen cobweb/ oscilații ciclice

• Un pret foarte ridicat este urmat de o productie foarte mare
samd
Ciclul pretului la carnea de
porc
Observat pt prima data pe piata carnii

de porc in SUA de catre Mordecai
Ezekiel in 1925
30
14
10/10/20
2.3. Nivel mai redus al veniturilor comparativ cu alte ramuri de activitate
35
Disparitatea veniturilor este cauzată de către:

• O creștere mică și în scădere a cererii de produse agricole
– creștere redusă/ scădere a populației în majoritatea țărilor dezvoltate
– elasticitate scăzută a cererii de produse agroalimentare la venit.
• Schimbărilor tehnologice rapide
– creșterea productivității și producerea mai multor cantități de produse de la
aceleași niveluri de input-uri( legea ofertei!)
• Imobilitatea factorilor de producție utilizați în agricultură
– Acești factori nu pot fi rapid eliberați și realocați atunci când o nouă
tehnologie sau productivități mai ridicate implică o cantitate mai redusă de
factori
36
15
10/10/20
2.4. Necesitatea creării unor stocuri (rezerve) şi

stabilizarea pieţei
1. Stocurile joacă într-adevăr un rol major în stabilizarea prețurilor

– Când prețurile sunt scăzute, agenții de piață tind să pună marfa pe stoc,
așteptând să poată vinde ulterior la un preț mai mare.
– Când prețurile ating din nou un nivel mai ridicat, agenții de piață se așteaptă ca
prețurile să scadă ulterior, eliberând astfel stocurile.
2. Politica de stocare intervine în transformarea unei producție obținută
punctual, la un anumit moment al anului, într-o ofertă continuă,
– Cererea din partea consumatorilor şi industriei este continuă de-a lungul anului
3. Alimentele reprezintă cea mai importantă nevoie de bază a populaţiei
– Agricultura nu îşi poate adapta pe termen scurt producţia la cererea de pe piaţă .
– realizarea unor anumite rezerve de alimente (pentru siguranţa naţională) , în
principiu, nu este pusă în discuţie de nimeni.
37
(2.5)Poziţia slabă pe piaţă a agricultorilor . Forme

ale competiției imperfecte ce afectează puterea
de negociere a agricultorilor
• În cadrul sectorului agricol avem, în general,
– un număr mare de exploatații agricole, dispersate și imobilizate geografic,
– un număr mic de societăţi de input-uri agricole, unități prelucrătoare sau
comercianţi.
• Existența unor piețe de oligopol și oligopson cere un tratament
specific dat fiind:
– Diferența în puterea de negociere
– Confiscarea unei părți disproporționate din valoarea adăugată a agriculturii
– Asimetria informației
• Piețe mai puțin transparente – nevoie de reglementare pt apararea
intereselor agricultorilor ( informare, contracte tip etc)
38
16
10/10/20
Sistemul agroalimentar, asemanat cu o clepsidra
39
2.6. Asimetria informațională/cunoașterea imperfectă
Asimetria informațională = concept care descrie situația în care o parte la o

tranzacție economică ( oferta sau cererea) posedă cunoștințe mai mari decât cealaltă
parte. (Premiul Nobel pentru economie – vezi Akerlof)
Teoria piețelor competitive presupune că producătorii și consumatorii dispun de

informații de piață perfecte pentru a lua deciziile lor economice. Astfel:
- astfel ei acționează într-un mod rațional
- Are loc o alocare eficientă a resurselor.
În realitate, producătorii și consumatorii au cunoștințe imperfecte și inegale pe care să

își bazeze deciziile economice
- vânzatorii pot ști mai multe decât consumatorii despre un bun sau un
serviciu (Ex. Masinile second hand etc)
- consumatorii pot ști mai multe decât producătorii despre un bun sau un
serviciuUSAMV
( Ex. piața
Bucuresti, Ginaasigurărilor
Fintineru )
41
17
10/10/20
2.6. Asimetria informațională/cunoașterea imperfectă
Și întrucât informațiile imperfecte sunt omniprezente, rolul reglementărilor este

important.
• Cererea nu întotdeauna este avizată cu privire la impactul acțiunilor sale

(Ex. fumat, consum mare de zahar, produse cu reziduuri de pesticide etc)
• Acest rol este preluat de societate / guvern care încearcă să apere
- interesul consumatorilor actuali
- pe cel al generațiilor viitoare
- protejarea resurselor naturale și culturale;
- încurajarea consumului unor diete echilibrate etc)
• Aceasta motivație a influențat dezvoltarea multor inițiative privind
agricultura sustenabilă ( vezi Green Deal , Strategia Farm2Fork – 2020)
42
(7)Externalități pozitive ale agriculturii

• Externalitate = Costurile sau beneficiile pe care desfășurarea unei activități le generează
pentru un alt agent care nu este implicat direct în activitatea respectivă. Pot fi negative,
respectiv pozitive
• Funcția primară a agriculturii = producător de bunuri
alimentare, furnizor de materii prime pentru industria alimentară
si textilă,
• Dar agricultura are și funcții sociale și ecologice prin care asigură
și o serie de beneficii societății:
• asigurarea viabilității și dinamismul structurii sociale,
• menținerea unor servicii în cadrul comunității,
• transmiterea moștenirii culturale, crescând atractivitatea regiunilor
• Recunoașterea diversității contribuțiilor a stat la baza apariției
conceptului de multifuncționalitate a agriculturii:
• Prin intervenția publică se stimulează furnizarea de astfel de
bunuri și servicii care satisfac așteptările societății
43
18
10/10/20
(8)Diminuarea ponderii sectorului agricol

în economie
• Pe măsura dezvoltării macroeconomice are loc:
– Diminuarea ponderii valorii adăugate a agriculturii în produsul
intern brut (PIB).
– Diminuarea numărului de persoane ocupate în agricultură
– în timp ce productivitatea la hectar continuă să crească.
44
Valoarea adăugată în agricultură ca pondere din PIB, pe regiuni, 1970-2017
45
19
10/10/20
Evoluția PIB în funcție de regiune, în miliarde dolari SUA, 1970-2017
46
Factorii care determină diminuarea ponderii agriculturii în PIB

• Productivitatea crescândă a factorilor de producţie datorită progresului
tehnic;
– în UE, de-a lungul mai multor decenii, creşterea ofertei a depăşit cu mult creşterea cererii -
supraproducție – eliberarea unor factori de producție
• Cererea limitată de produse alimentare
– cererea de produse alimentare este inelastică în raport cu venitul (Legea lui Engel)
• Transferul unor funcții, tradițional specifice ale agriculturii, către alte domenii
ale economiei (prelucrare, comercializare – cu valoare adaugata mare)
Efecte:
• scăderea reală a preţurilor produselor agricole;
• o relativă rămânere în urmă a veniturilor din agricultură (în comparaţie cu alte
sectoare);
• eliberarea factorilor de producţie ocupaţi în agricultură, în special a forţei de
47 muncă.
20
10/10/20
Diminuarea ponderii sectorului agricol în

economie (cont.)
• Factorii neutilizaţi și eliberaţi din activitatea agricolă nu
migrează însă întotdeauna acolo unde ar putea aştepta o
remunerare mai bună:
– Imobilitatea factorilor de producție (ex, forță de muncă_
• restricții de mobilitate legate de locație, formare, lipsa debușeelor etc
– apariția unor probleme sociale în cadrul gospodăriilor Agricole.
48
(7) Eterogenitatea, diversitatea și concentrare

regională a problemelor de dezvoltare a
sectorului agricol
• Pe de o parte, actori
– cu dotări de active mai bune,
– amplasați în zonele favorabile
– Si care pot profita de noi piețe și de noi oportunități tehnologice și instituționale.
• Pe de altă parte,
– condiţii naturale neprielnice ce pot fi cumulate cu
• o mare îndepărtare faţă de piaţă şi
• cu o piaţă a forţei de muncă slab dezvoltată,
– generând astfel problemele deosebite la nivel regional.
• Intervenția din partea statului este necesară pt a asigura,

– îndeplinirea funcţiilor centrale ale agriculturii pentru societate
– stabilitatea sectorului agricol
– si vitalitatea mediului rural.
49
21
10/10/20
Deficiențe ale piețelor vs deficiențe ale Statului

• Am prezentat mai sus cazurile de deficiențe ale piețelor (market
failures)
– pe care acțiunile guvernamentale încearcă să le reducă/ elimine.
• Acțiunile guvernamentale pot fi însă generatoare de alte deficiențe?
– Chiar implementate cu bună credință în scopul creșterii stării de bunăstare
socială, pot genera alte probleme:
• măsuri de transfer al surplusului creat în agricultură,
• corupție,
• clientelism politic (cauza primară a unor decizii greșite de investiție, în cazul unui buget, și
așa insuficient) (Thompson J., 2007)
51
Ex. Reducerea prețurilor produselor agricole

• La ce ar fi condus in mod normal aceasta situație in agricultura?
– Ajustare structurală: creșterea dimensiunii exploatației, reducerea numărului de
fermieri.
• Statul alege însă să atenueze efectele acestui proces de restructurare. Cum?

– Ex: prin susținerea prețurilor produselor agricole/ susținerea veniturilor agricultorilor
• Care ar putea fi efectele acestei decizii?

– Se susțin astfel și exploatațiile cu costuri mai mari de producție care ar fi fost
eliminate de către
– Se penalizează consumatorii.
• Motivațiile sunt: economice, sociale, politice.

52
22
10/10/20
Exerciţii/Întrebări:
• Joacă politica agricola un rol important în România?

Dacă da,
– cu ce argumente este aceasta justificată oficial?
• Este justificată, după părerea dvs, acordarea unei poziţii
speciale politicii agricole în cadrul sistemului politic al
Romaniei?
– Argumentaţi.
53
Am analizat în acest curs:

• 1.1. Ce este politica agricolă
• 1.2. Motivațiile intervențiilor politice
– 1.2.1. Dependența față de condițiile naturale de producți
– 1.2.2. Instabilitatea crescută a pieţelor agricole
– 1.2.3. Nivel mai redus al veniturilor
– 1.2.4 Crearea de stocuri (rezerve) şi stabilizarea pieţei
– 1.2.5. Poziţia slabă pe piaţă a agricultorilor
– 1.2.6. Cunoașterea imperfectă
– 1.2.7. Externalități pozitive
– 1.2.8. Diminuarea ponderii sectorului agricol în economie
– 1.2.9. Eterogenitatea, diversitatea și concentrare regională
54
23

Curs 1 - Argumente Si Obiective

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs 1 - Argumente Si Obiective

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

10/10/20

USAMV Bucuresti, Gina Fintineru

Exista conexiuni intre alimentație, economie și politică? Început ca un protest contra

USAMV Bucuresti, Gina Fintineru

Exista conexiuni intre alimentație, economie și politică?

• Început ca un protest contra contractelor

Există o puternica interacțiunea dintre

USAMV Bucuresti, Gina Fintineru

Ce stim astazi despre politica agricola?

USAMV Bucuresti, Gina Fintineru

Agricultura + lanțul valoric al alimentelor = printre cele mai

• Intervenții politice în agricultura: pe tot parcursul istoriei și aproape pretutindeni.

• Înţelegerea noţiunilor şi conceptelor specifice domeniului politicilor agricole;

USAMV Bucuresti, Gina Fintineru

1. Politica Agricola: Concept. Motivație. Elaborare

2. (Ciclul de elaborare al politicii)

4. Bugetul comunitar și fonduri PAC

7. Pilonul II al CAP: Politica agrară structurală, politica de dezvoltare a mediului rural

• Gina, Fintineru, Instituții, finanțare și instrumente ale

USAMV Bucuresti, Gina Fintineru

Continut curs 1: POLITICA AGRICOLA: DEFINIȚIE,

USAMV Bucuresti, Gina Fintineru

• După studierea acestui capitol, ar trebui să puteţi:

USAMV Bucuresti, Gina Fintineru

USAMV Bucuresti, Gina Fintineru

CUVINTE CHEIE (cont.)

USAMV Bucuresti, Gina Fintineru

I. Politica agricolă este o politică publică

USAMV Bucuresti, Gina Fintineru

Politica agricolă este o politică sectorială

• subdomeniu al politicii generale socio-economice

(Obiective macroeconomice – la care politicile sectoriale

Grupurile ţintă centrale ale politicii agricole:

USAMV Bucuresti, Gina Fintineru

Elemente ale politicii agricole:

USAMV Bucuresti, Gina Fintineru

II. Motivatia politicii agricole

2.1. Argumentele tradiţionale

USAMV Bucuresti, Gina Fintineru

2.2. Argumente noi

USAMV Bucuresti, Gina Fintineru

2.1 Dependenţa de condiţiile naturale de producţie:

De aici decurg alte caracteristici:

USAMV Bucuresti, Gina Fintineru

2.2. Instabilitatea crescută a pieţelor agricole

Volatilitatea prețurilor agricole. Cerere si ofertă

USAMV Bucuresti, Gina Fintineru

În comparatie cu o cerere elastică: fluctuații mai mici

USAMV Bucuresti, Gina Fintineru

USAMV Bucuresti, Gina Fintineru

Oscilatii ciclice și fenomenul cob web

Consecințe ale acestui fenomen cobweb/ oscilații ciclice

Observat pt prima data pe piata carnii

USAMV Bucuresti, Gina Fintineru

2.3. Nivel mai redus al veniturilor comparativ cu alte ramuri de activitate

USAMV Bucuresti, Gina Fintineru

Disparitatea veniturilor este cauzată de către:

USAMV Bucuresti, Gina Fintineru

2.4. Necesitatea creării unor stocuri (rezerve) şi

1. Stocurile joacă într-adevăr un rol major în stabilizarea prețurilor

(2.5)Poziţia slabă pe piaţă a agricultorilor . Forme

Sistemul agroalimentar, asemanat cu o clepsidra

USAMV Bucuresti, Gina Fintineru