REFERAT

RESURSE AGROTURISTICE
ŞI LEGISLAŢIE ÎN
ALIMENTAŢIA PUBLICĂ ŞI
AGROTURISM

STUDENT:

BUCUREŞTI
2021
1. IDENTIFICAREA RESURSELOR AGROTURISTICE DIN LOCALITATEA VATRA
DORNEI
1.1. Prezentarea localității:
 istoric
 aşezare geografică
 hartă
 vecini
 populaţie
 climă
1.2. Resursele agroturistice naturale ale localității:
 munţi
 ape (râuri, lacuri, ape minerale)
 peşteri
 chei
 rezervaţii naturale
 monumente ale naturii
 fenomene şi structuri geologice
 vegetaţie (floră)
 faună
 fotografii reprezentative
1.3. Resursele agroturistice antropice ale localității:
 vestigii arheologice
 monumente istorice (biserici, mănăstiri, castele medievale)
 muzee
 case memoriale
 etnografie şi folclor
 calendarul sărbătorilor populare
 fotografii reprezentative
2. IDENTIFICAREA PENSIUNILOR DIN LOCALITATE ŞI GRADUL LOR
DE CLASIFICARE
 trecerea în revistă a pensiunilor şi precizarea numărului de margarete
 fotografii reprezentative
3. STADIUL VALORIFICĂRII RESURSELOR AGROTURISTICE DIN LOCALITATE
 situaţia turismului rural (agroturismului)
 dacă există o strategie a turismului rural (agroturismului)
 analiza SWOT a potenţialului agroturistic din localitate (puncte tari, puncte slabe,
oportunităţi, riscuri)
4. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
5. BIBLIOGRAFIE

1. IDENTIFICAREA RESURSELOR AGROTURISTICE DIN LOCALITATEA VATRA

DORNEI
1.1. Prezentarea localității:
  istoric
Existența Dornei este atestată încă de pe vremea întemeierii statului Moldova, conform unei legende
care leagă numele localitații de o dragoste tragică a întemeietorului Dragoș Vodă. Acesta s-ar fi
îndrăgostit de păstorița localnică Dorina, pe care a ucis-o dintr-o greșeală și, în amintirea ei, a decis
ca apa lângă care s-a petrecut drama să poarte numele ei.
O explicație științifică a toponimicului „Dorna” este greu de oferit. Dicționarul limbii române editat
de Academia Republicii Populare Române în anul 1958, explică noțiunea „dornă” prin bulboană sau
vale cu apă. Slavii au numit așezarea mlăștinoasă „dolină”, romanii au numit-o „durnacum”, iar la
români a ajuns „Dorina”, care prin eliminarea vocalei „i” și prin rotacismul specific limbii române, a
devenit „Dorna”.
Prima atestare documentară a localității datează din anul 1592. La 14 mai 1600 Mihai
Viteazul trimite spre Moldova armata condusă de generalul său, Baba Novac. Acesta urmează drumul
prin Candreni, peste Mestecăniș, spre Câmpulung și apoi spre Suceava, în urmărirea domnului
Moldovei Ieremia Movilă.
După anul 1775, Dorna intră sub stăpânire austriacă, iar locuitorii din Dorna devin iobagi ai
domeniului împărătesc Câmpulung. Faptul generează conflicte care durează aproape un secol.
Locuitorilor li se iau drepturile la cârciumărit, pescuit, morărit, li se pus taxe pe fânețe și păduri și
sunt obligați să presteze munci neplătite la diferite lucrări edilitare inițiate de coroană. De asemenea,
ei trebuie sa dea autorităților biruri în natură (găini, lână și lemne). Pe teritoriul târgului Dornei se
desfășoară numeroase conflicte sângeroase care sfârșesc prin însemnate pierderi de vieți omenești.
În 1884, o sentință a autorităților austriece pedepsesc formal pe unul dintre opresorii locali cu o
„dojană severă”.
Locuitorii Dornelor încearcă să pună capăt opresiunilor și nemulțumirilor prin plângeri repetate la
împărat și la autoritățile locale dar ele nu pot fi soluționate până în jurul anului 1850, când este
abrogată vechea constituție austriacă și începe perioada de 11 ani a absolutismului monarhic.
Evoluția edilitară și urbanistică a localității Dorna este puternic marcată de descoperirea uriașelor
rezerve de ape minerale răspândite pe o suprafață de mai multe zeci de kilometri pătrați și cunoscute
de ciobanii locului încă din anul 1750, fiind botezate de aceștia „izvoare cu burcut” (nume
împrumutat probabil din maghiarul „borviz”). O cercetare științifică a apelor minerale din ținutul
Dornelor este cunoscută în literatura de specialitate în jurul anului 1790. Chimistul Hacquette de
Nürnberg realizează în această perioadă o analiză relativ completă a apelor din Dorna și din
localitățile limitrofe Candreni și Șar. Recunoașterea oficială a importanței izvoarelor minerale și o
analiză completă a lor, se datorează studiilor din anul 1805 ale doctorului Ignatziu Plusch. Acesta se
ocupă mai întâi de apele minerale din Poiana Negrii pentru ca apoi, din anul 1810, să înainteze
autorităților de la Viena primele semnale despre starea dezastruoasă a băilor din Vatra Dornei și a
izvorului din Poiana Negrii, cu o propunere de relativă sistematizare a lor.
Între 1850 și 1875 la Dorna se perindă mai mulți vornici și primari. Ziarul „Deșteptarea” din Cernăuți
scria: „În anul 1875 Vatra Dornei nu mai era un sat, ci târg și noul comitet comunal de acolo era în
mare încurcătură fiindcă nu avea nici un om potrivit de primar. În ziua alegerii primarului căpitanul
vine la Vatra Dornei, cheamă noul comitet ales și îi spune că ar fi bine sa aleagă primar un om cu
carte, pentru că Vatra Dornei îi acum târg și un om fără carte n-ar putea cârmui o comună ca aceasta.
Toți cărturarii din noul comitet au spus la vorba capitanului «Amin», numai Vasile Deac a zis fără
sfială «Nu», deși el a fost și este om fără carte. Întrebându-l căpitanul pe Deac cine socoate că ar fi
bun de primar, Deac a răspuns: «Eu socot că aș fi cel mai bun!» Și știți ce s-a întâmplat? Toți
cărturarii din comună au strigat «Da! Dacă Deac se primește să fie primar, apoi el îi cel mai bun!»”
Instalarea lui Vasile Deac în funcția de primar al orașului, coincide cu perioada când se studiază de
către oamenii de știință ai vremii și de către administrația Bucovinei și a Câmpulungului dezvoltarea
stațiunii balneare Vatra Dornei.
În deceniul următor instalării lui Deac, Fondul Bisericesc din Cernăuți devine proprietarul izvoarelor
de ape minerale și al așa-zisului institut balnear. În această conjunctură se pune tot mai acut problema
dezvoltării băilor la nivelul edilitar al stațiunilor cunoscute deja în Europa. Ajutat de arhitecți și
oameni de știință, proprietarul băilor întocmește un proiect pentru construirea unor edificii de
tratament, cazare și petrecere a timpului liber, pe care dorește să-l materializeze în afara dezvoltării
urbanistice a localitații.
Proiectul Fondului Bisericesc este supus în anul 1883 aprobării împăratului Franz Joseph și prin
aprobarea acestuia, proiectul căpătă posibilitatea intrării în execuție. Modul de a gândi al autorităților
Fondului Bisericesc nu îi convine primarului Vasile Deac și, consultându-se cu arhitecți și oameni de
știință recunoscuți în epocă, ajunge la concluzia că singura posibilitate de a forța dezvoltarea târgului
concomitent cu stațiunea balneară este solicitarea unei audiențe la împăratul Franz Joseph. Obține
audiența la împărat în anul 1886 și, odată cu aceasta, aprobarea pentru dezvoltarea urbanistică a
localității Vatra Dornei, pe teritoriul central al căreia urmau să fie instalate Palatul Comunal, Palatul
Național, clădirea școlii primare, Gara Mare și Gara Băi, Biserica romano-catolică și Templul
Evreiesc.
În timpul celui de-al Doilea Război Mondial și în special în a doua sa parte, anii 1943-1944, stațiunea
balneară Vatra Dornei suferă nenumărate distrugeri. Orânduirea instalată după 1945 a preia băile prin
actul naționalizării de la 11 iunie 1948 și începe o vastă campanie de refacere și modernizare a
tuturor obiectivelor care constituiau averea stațiunii. Imediat după 1950, stațiunea balneară Vatra
Dornei intră în exploatare la întreaga capacitate și până în 1989 continuă să se dezvolte în toate
planurile: medical, de agrement, de odihnă, etc. În anul 2000, orașul este ridicat la rangul de
municipiu.

 aşezare geografică
Vatra Dornei, judetul Suceava se afla intr-o depresiune intramontana de origine tectonico-vulcanica,
la altitudinea de aproximativ 810 m, la confluenta Bistritei Aurii cu Dorna, catre care converg
culmile Muntilor Calimani (sud) - 2100 m, Suhard (nord-vest) - 1932 m, Giumalau (nord-est) - 1857
m. La aproximativ 19 km spre est pe Valea Bistritei sunt situati Muntii Bistritei. Orasul se afla la
confluenta raurilor Dorna si Bistrita, in Tara Dornelor, una dintre cele mai pitoresti depresiuni ale
Carpatilor Orientali, la o altitudine de 800 m, si la 110 km sud-vest de Municipiul Suceava.
Vatra Dornei este inconjurata de munti impaduriti precum Muntii Giumalau, Muntii Bistrita, Muntii
Calimani, Muntii Rodna, Muntii Suhard si Muntii Obcina Mestecanis.
Vatra Dornei se afla la 105 km departare de municipiul Suceava, 43 km de Campulung Moldovenesc,
85 km de municipiul Bistrita. Cel mai apropiat aeroport se afla in municipiul Suceava. Accesul se
mai poate face si pe Valea Bistritei pe soseaua ce leaga municipiul Piatra Neamt de Vatra Dornei.
Actualul oras Vatra Dornei s-a dezvoltat pe fostul catun Dorna pe Giumalau, atestat în documente la
sfârsitul secolului al XVI-lea – începutul secolului al XVII-lea.
Locul a fost asezat de-a lungul unuia dintre drumurile care leaga Moldova de Transilvania si a crescut
repede ca importanta printre satele vecine. Locul a devenit cu adevarat semnificant odata ce
autoritatile au confirmat oficial proprietatea de vindecare a apelor minerale, la începutul secolului al
XIX-lea. Izvoarele minerale naturale atrag vizitatorii din toata Romania.

 hartă
 Harta Vatra Dorna

 vecini

Municipiul Vatra Dornei este situat în partea sud-vestică a județului Suceava, în Depresiunea
Dornelor, având următoarele coordonate geografice: 47° 21' latitudine nordică și 25° 22' longitudine
estică. Vecinii orașului sunt următoarele comune: Pojorâta (la nord), Iacobeni (la nord-vest), Dorna
Candrenilor (la vest), Șaru Dornei (la sud) și Dorna-Arini (la est).
 populaţie
Tabel 1 Populația Vatra Dornei
Rezultatele cautarii - POPULATIA DUPA DOMICILIU la 1 ianuarie pe grupe de varsta si varste, sexe,
judete si localitati

Ani

Anul 2018 Anul 2019 Anul 2020 Anul 2021

Varste si
grupe de Sexe Judete Localitati
varsta UM: Numar persoane

Numar Numar Numar Numar

persoane persoane persoane persoane

Tota Suceav 146744 MUNICIPIUL

Total 16870 16736 16534 16301
l a VATRA DORNEI

Legenda: ':' - date lipsa; 'c' - date confidentiale; 9999,00 - normal - date definitive; 9999,00 - ingrosat subliniat -
date semidefinitive; 9999,00 - ingrosat - date revizuite; 9999,00 - subliniat - date provizorii

Sursă http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table

 climă
În Dorna, temperatura aerului, factor natural dependent de altitudine, evoluează în strânsă corelaţie
cu relieful major al zonei. În toate anotimpurile amplitudinea zilnică a temperaturii aerului este
redusă. În lunile de vară nopţile sunt răcoroase iar zilele temperate.
Climatul este continental moderat cu veri răcoroase ( iulie 15,2 grade Celsius) şi ierni reci ( -6 grade
Celsius), specific depresiunilor. Temperatura medie anuală este de 5,2 grade Celsius, iar regimul
precipitaţiilor de 600-800 mm mai abundente din mai până în august.
Bioclimatul este tonic stimulent cu nuanţe de sedare.
Staţiunea balneoclimaterică, fiind aşezată pe falia de contact dintre eruptiv şi cristalin (Munţii
Călimani respectiv Munţii Bistriţei), este caracterizată de o puternică radioemanaţie naturală. Cele
mai semnificative efecte ale radioemanaţiei se înregistrează în perimetrele hidromineralizate Vatra
Dornei, Sarul Dornei, Dorna Candrenilor, Poiana Negri, Poiana Vinului etc.
Prezenţa ionilor negativi în atmosfera de joasă altitudine a Dornelor are menirea să potenţeze
calitatea aerului ca factor natural de cură. Plimbările în zonele populate cu ioni negativi stimulează
mecanismele de apărare ale organismului şi cu efecte favorabile privind reglarea şi fortificarea
întregului sistem nervos.
Prezenţa ozonului în atmosferă, corp gazos de culoare albăstruie, cu miros caracteristic, are efect
tonifiant, deoarece, fiind un antiseptic, contribuie la asigurarea purităţii şi eficacităţii aerului ca factor
terapeutic.
O importanţă covârşitoare pentru sănătatea omului, în mod deosebit pentru cei cu afecţiuni ale
aparatului respirator, o au aerosolii naturali. În timpul zilelor însorite, sub influenţa radiaţiilor solare,
răşinile şi uleiurile eterice de frunzele de brad, pin şi molid se volatilizează. Vaporii degajaţi de pe
cetini în timpul zilelor toride, fiind relativ grei nu se risipesc în atmosferă, ci rămân la nivelul
coronamentului pădurii. Briza de seară transportă în vatra localităţilor dornene aerul încărcat cu
aceste miresme binefăcătoare pentru sănătatea omului. Bolnavii şi turiştii din staţiune beneficiază
astfel de efectul acestor aerosoli naturali cu certa valoare terapeutică. Altitudinea staţiunii (804m) şi a
munţilor din jur, puritatea aerului, gradul de umiditate, variaţiile moderate de temperatură şi presiuni
atmosferice generează un climat subalpin de adăpost, de sedare şi de puternică cruţare, cu influenţe
tonifiante asupra sistemului nervos, a organismului uman în general.
Clima din Ţara Dornelor stimulează secreţiile glandulare, hematogeneza, respiraţia şi metabolismul.
Acţiunea tonifiantă a climatului din Dorne are o influenţă benefică, de prim-rang şi asupra stărilor de
debilitate fizică şi nervoasă.
De aceea o cură în Staţiunea Balneoclimaterică Vatra Dornei are darul ameliorării stării de sănătate şi
al vindecării celor mai diverse afecţiuni.

1.2. Resursele agroturistice naturale ale localității:

 munţi
Vatra Dornei reprezintă o așezare depresionară tipic montană, fiind situată în partea de nord a
Carpaților Orientali, la o altitudine medie de aproximativ 800 de metri. Orașul este dispus în
Depresiunea Dornelor care are următoarele limite: Munții Rarău și Giumalău la nord-est (cu Vârful
Bărnărel – 1.321 metri); Munții Călimani la sud (cu Vârful Dealu Negru – 1.302 metri) și Munții
Suhard la nord (cu Vârful Runc – 1.149 metri). Geologia teritoriului este formată din șisturi cristaline
(Munții Suhard, în partea de nord) și din roci de natură vulcanică (Munții Călimăni, în partea de sud).
Munţii Suhard, alcătuiţi din şisturi cristaline şi dolomit, au aspectul unei culmi prelungi, cudirecţie
NV-SE, care coboară altimetric de la 1.932 m in NV (Vf. Omu, alt. maximă a masivului)la 1.639 m
in SE (Vf. Ouşoru) şi domină spre sud Depresiunea Dornelor cu un abrupt de 500-600m inălţime.
Masivul este acoperit cu păduri de molid, iar la peste 1.500 m altitudine, de pajiştinaturale, folosite
pentru păstorit.
Masivul Giumalău sunt delimitaţi de raurile Bistriţa la sud şi Putna la vest şi nord şi de MasivulRarău
la est. Fiind alcătuiţi din şisturi cristaline, calcare cristaline şi intercalaţii de roci porfiroidedure, dau
aspectul de bloc masiv, cu spinări rotunjite, dispuse radiar in jurul varfului principal. Altitudinea
maximă este de 1.857 m, in Vf. Giumalău. Pe valea superioară a raului Putna, la 1.856m altitudine, se
află o rezervaţie forestieră de molizi seculari.
Munţii Călimani constituie cel mai reprezentativ edificiu vulcanic din Carpaţii romaneşti;
suntdelimitaţi de Munţii Bargăului la NV, de Depresiunea Dornelor la N, de Munţii Bistriţei la
E,cursul superior al Mureşului spre S şi de Dealurile Bistriţei la V. Sunt formaţi dintr-o
cupolăcentrală, alcătuită din curgeri de lavă solidificată, unde este atinsă altitudinea maximă (2.100
m inVf. Pietrosu), din care se detaşează cateva varfuri conice şi un larg platou vulcanic, constituit
predominant din piroclastite, din care pornesc numeroase culmi netede inclinate spre vest şi
sud,separate de văi adanci. Zona inaltă prezintă trăsături tipic alpine, evidenţiindu-se cateva
circuriglaciare sub Vf. Pietrosu, Răţiţiş, Bistricior şi numeroase păşuni alpine. La poalele nordice
alemasivului apar numeroase izvoare cu ape minerale carbogazoase , ca rezultat al activităţii
postvulcanice.
Munţii Bistriţei sunt delimitaţi de valea Bistriţei şi Munţii Stanişoarei spre nord-est, de
valeaBistricioarei şi Munţii Ceahlău la sud, de Munţii Călimani spre sud-vest şi Depresiunea
Dornelor la nord-vest. Creasta principală este fragmentată de reţeaua hidrografică in mai multe
masive, bineindividualizate: Pietrosul (1.791 m), Barnar (1.699 m), Grinţieşu (1.758 m) şi Budacu
(1.859 m).In general sunt alcătuiţi din roci cristaline.
 ape (râuri, lacuri, ape minerale)
Municipiul este așezat la confluența râurilor Bistrița Aurie și Dorna. În afară de aceste două cursuri
de apă principale, la confluența cărora s-a format Depresiunea Dornelor, localitatea mai este
străbătută de câteva pârâuri: Argestru, Chilia, Colăcelul, Roșu, Negrești.
Râul Dorna îşi adună izvoarele din munţii Călimani, de sub Culmea Pietrosul. Are o lungime decirca
45 km, este ingustă la izvoare şi mai largă in depresiune; la vărsare are un debit de 6,5 m3/s.Dorna
primeşte in această zonă mai mulţi afluenţi, printre care: Runcu, Sec, Colăcelului,Mustenilor, Paraul
Roşu, Todirenilor.
Râul Bistriţa, afluent al Siretului, izvorăşte de pe versantul de nord al munţilor Rodnei, de subVf.
Ineu. Străbate diferite formaţiuni geologice in care formează bazinete mai largi (Carlibaba,Coicăneşti
etc.), in alternanţă cu chei pitoreşti (Zugreni, Toance, Crucea etc.). Cursul superior alraului Bistriţa,
amonte de Vatra Dornei, poartă numele de Bistriţa Aurie (datorită unor sedimentecu conţinuturi de
nisipuri aurifere, exploatate in trecut). Zona Dornelor se caracterizează printr-o bogăţie de ape
subterane carbogazoase cu reale proprietăţi terapeutice.

 peşteri
 chei

Rezervaţia Cheile Zugrenilor - se află la 20 de km distanţă de Vatra Dornei, pe DN 17B, este

orezervaţie geologico-geomorfologică de 150,10 ha;
Ea se află într-un loc în care râul Bistrița și-a creat cu greu drum între Masivul Giumalăului și zidul
uriaș al Pietrosului Bistriței, reprezentând cel mai impresionant sector al cursului acestui râu.
Situl cuprinde largi porțiuni din Vârfurile Pietrosul Bistriței (1791 m) și Bogolin (1748 m) din Munții
Bistriței, având ca limită de nord Bistrița, care formează Cheile Zugrenilor pe o lungime de 2,5 km.
Se află pe teritoriile administrative ale comunelor Crucea în aval și Dorna-Arini în amonte.
Valea are o lățime care variază între 150 si 200 m, pereții reliefați prin versanți foarte abrupți având
înălțimi ce variază între 200 si 300 m.
 rezervaţii naturale
Rezervaţii şi arii naturale: Parcul municipiului Vatra Dornei. Arbori seculari: zâmbru, zadă, stejar,
molid. Plante ocrotite: zâmbru, arin pieptănat, tisă – formă arbustivă, sângele voinicului, angelică.
Animale: urs, râs, cocoş de munte. Endemisme: piciorul cocoşului, căldăruşă, vineţea, margaretă,
cărbune. Relicte: coada zmeului. Rarităţi: Montia fontana.
 monumente ale naturii
 fenomene şi structuri geologice
 vegetaţie (floră)
Vegetaţia are un caracter montan, preponderente fiind coniferele: molidul, bradul, pinul, ienupărul şi
unele specii de foioase, paltinul de munte, mesteacănul, scoruşul, plopul, sălciile şi arinul, precum şi
arbuşti şi subarbuşti: măceş, soc roşu, cununiţă, zmeur, afin, merişor. Vegetaţia ierboasă este bogată
în specii, dintre care predomină: păiuşul de livadă, timoftica, golomăţul, ţepoşica, rogozurile, piciorul
cocoşului, garofiţa, arnica, sunătoarea, secărica, ş.a.
 faună
Fauna din această zonă este preponderent populată de: cerb, căprioară, urs brun, râs, lup, vulpe,
mistreţ, jder, dihor, nevăstuică, bursuc, vidră. Dintre păsările de munte specifice zonei amintim:
cocoşul de munte, corbul şi unele specii de răpitoare. În râurile Dorna şi Bistriţa se întâlnesc peşti
specifici apelor reci, de munte: păstrăv, lipan, boiştean, lostriţă, clean. Datorită acţiunilor de protejare
a vânatului şi de sancţionare a braconajului, fauna codrilor Dornei se păstrează într-un echilibru
acceptabil.
 fotografii reprezentative

1.3. Resursele agroturistice antropice ale localității:

 vestigii arheologice
 monumente istorice (biserici, mănăstiri, castele medievale)
Biserica "Nașterea Maicii Domnului" din Vatra Dornei este o biserică ortodoxă din
municipiul Vatra Dornei, care a fost construită în anul 1905 de către comunitatea germană din oraș ca
biserică luterană. După emigrarea germanilor în anul 1940, biserica a fost preluată de statul român
care a oferit germanilor emigranți o despăgubire. Trecută în anul 1947 în folosința comunității
ortodoxe, ea a fost lărgită în perioada 1984-1993, dându-i-se actuala formă după stilul
moldovenesc.Biserica este situată în centrul municipiului Vatra Dornei, pe str. Mihai Eminescu nr. 58
(la capătul vestic al străzii), la baza Dealului Runc, fiind numită de localnici și „Biserica de sub
Runc”.
Biserica are formă de cruce, cu două abside laterale, o turlă deasupra naosului și un turn deasupra
pronaosului. Ea este acoperită cu tablă zincată, iar pe partea dinspre miazăzi se află un
praznicar.Interiorul bisericii este compartimentat în patru încăperi: pridvor deschis, pronaos, naos și
altar. Pardoseala este din marmură albă cu forme geometrice. Catapeteasma este confecționată din
lemn de stejar cu modele de viță de vie și spice de grâu. Celelalte elemente de mobilier (strane pentru
credincioși, amvonul, stranele și mobilierul pentru cărțile și obiectele de cult din altar) sunt de
asemenea din lemn de stejar. Cele două policandre din biserică sunt mai vechi decât lăcașul de
cult.Pictura interioară a bisericii este nouă, dar există și două icoane reprezentând-o pe Maica
Domnului, una dintre ele fiind o copie a Icoanei Prodromița de la Muntele Athos, iar cealaltă fiind
găsită neatinsă de foc în ruinele carbonizate ale bisericii de lemn care a ars în 1954. Aceasta din urmă
este considerată de credincioșii ca fiind „făcătoare de minuni”.

Biserica "Nașterea Maicii Domnului "

Biserica „Schimbarea la Față a lui Isus” din Vatra Dornei este o
biserică romano-catolică construită în anul 1905 în orașul Vatra
Dornei (județul Suceava). Ea se află pe str. Mihai Eminescu nr. 7, în centrul orașului, în apropiere de
primărie.Ea a fost construită pe locul unde s-a aflat anterior o biserică de lemn, care fusese mutată în
1895 în cimitirul catolic și transformată în capelă mortuară. Hramul bisericii este Schimbarea la Față
a lui Isus și se sărbătorește la 6 august.În prezent, Parohia „Schimbarea la Față a lui Isus” din Vatra
Dornei are 8 filiale, dintre care 3 cu biserică (Cârlibaba - cu Biserica „ Sf. Ludovic ” din 1900, Dorna
Candrenilor - cu Biserica „Sf. Mihail” din 1898 și Iacobeni - cu Biserica „Sf. Ioan Nepomuk ” din
1818-1836 ) și 5 fără biserică (Broșteni, Coșna, Crucea, Dornișoara, Drăgoiasa).

Biserica „Schimbarea la Față a lui Isus”

Biserica "Sfântul Ilie" din Vatra Dornei este o biserică construită în anul 1908 de către
comunitatea greco-catolică ruteană din municipiul Vatra Dornei. După desființarea cultului greco-
catolic rutean din România (1952), biserica a fost preluată de statul român care a trecut-o în folosința
comunității ortodoxe. Ea a fost reparată și modernizată în a doua jumătate a secolului al XX-lea și la
începutul secolului al XXI-lea.Biserica este situată pe str. Negrești nr. 15, pe drumul spre stația de
telescaun.

Biserica "Sfântul Ilie"

Cazinoul din Vatra Dornei este o clădire construită în perioada 1896-1898 în orașul Vatra
Dornei (aflat astăzi în județul Suceava). El este situat pe str. Republicii nr. 5, între Parcul
balnear și râul Dorna.Clădirea, numită și Cazinoul Băilor sau Pavilionul Central al Băilor, a îndeplinit
de-a lungul timpului mai multe funcțiuni: sală de jocuri de noroc, sală de concerte și spectacole,
precum și club muncitoresc. Cazinoul este în prezent,în paragina..Cazinoul Băilor din Vatra Dornei a
fost inclus în Lista monumentelor istorice din județul Suceava, elaborată în anul 2004, având codul
SV-II-m-A-05670.Aprobarea pentru construirea unui cazinou la Vatra Dornei a fost acordată în urma
intervenției primarului Vasile Deac (1875-1902) la împăratul Franz Joseph al Austriei. În timpul
audienței, primarul l-a convins pe monarh de necesitatea construirii unui cazino pentru turiștii veniți
la băi.Terenul pe care s-a construit clădirea se afla în proprietate comunală și era acoperit de păduri,
care au fost defrișate. O parte din banii pentru construcția cazinoului au fost strânși prin chetă
publică, la care a contribuit însuși împăratul Franz Joseph, iar o altă parte au fost împrumutați printr-o
bancă vieneză. Proiectul a fost realizat de către arhitectul vienez Peter Paul Brang, iar lucrările au
început în anul 1896 și s-au încheiat în 1898. Clădirea cazinoului a fost inaugurată în mod oficial la
10 iulie 1899. Cazinoul a fost construit în stil eclectic, cu unele note ale Renașterii germane. Din
punct de vedere arhitectonic, ea seamănă cu Cazinoul din Baden. În interior se aflau trei policandre
de cristal de Murano, la început cu lumânări, apoi cu becuri
Funcționarea cazinoului
În cazinou se afla o sală de teatru, o bibliotecă, un restaurant, o cofetărie, spații de utilitate publică.
Printre cei care au trecut pragul cazinoului din Vatra Dornei au fost împăratul Franz Joseph,
arhiducele Franz Ferdinand, dar și personalități românești precum Lucian Blaga, Nicolae
Iorga, Corneliu Zelea Codreanu, generalul Gheorghe Argeșanu, Nichifor Crainic, A.C. Cuza,
generalul Ion Antonescu, Emil Bodnăraș, Eugen Jebeleanu, Mihai Beniuc, Zaharia Stancu, Gheorghe
Gheorghiu-Dej și Chivu Stoica. După Unirea Bucovinei cu România (1918), terenul pe care se afla
cazinoul a intrat în reconstituirea Fondului Bisericesc al Bucovinei, în contul reparațiilor de război pe
care Austria a fost nevoită să le plătească României.
Începând din anul 1936 au fost realizate o serie de lucrări de modificare funcțională a clădirii. Astfel,
scena din sala de reprezentații a cazinoului a fost modificată, iar în spatele cazinoului s-a amenajat în
1937 o terasă cu vedere spre parcul balnear.În timpul celui de-al doilea război mondial, clădirea
cazinoului a fost folosită de armatele germane în scopuri militare. În dimineața zilei de 29 septembrie
1944, în timpul retragerii din Vatra Dornei a ultimelor unități militare, clădirea cazinoului și mai ales
spațiile interioare au suferit distrugeri importante. Începând din primăvara anului 1945 au fost
realizate o serie de lucrări de reparații și renovare.După instaurarea în România a regimului comunist,
Cazinoul a fost naționalizat și transformat în club muncitoresc și centru al stațiunii balneare. În
această clădire se țineau ședințe de partid sau întâniri sindicale, dar și campionate naționale de șah.
Ruinarea și încercările de refacere
În prima parte a anului 1986, s-a început efectuarea unor lucrări ample de renovare a clădirii și de
remodelare a perimetrului din vecinătate, strada dinspre râul Dorna fiind transformată în bulevard.
După declarațiile lui Ioan Cornețchi, fost primar la Vatra Dornei (1986-1989), președintele Nicolae
Ceaușescu a aprobat în 1987 refacerea cazinoului, documentația fiind avizată de guvern. Lucrările
trebuiau finalizate în termen de trei ani. S-a refăcut structura de rezistență cu elevi și
militari.Revoluția din decembrie 1989 a surprins șantierul în plină activitate. În trei luni s-au furat
candelabre, marmura de Carrara, cristaluri, căzi de cupru. Lucrările nu au mai fost continuate din
lipsă de fonduri și ca urmare a schimbării repetate a proprietarilor.După 1990, cazinoul a aparținut
societății Dorna Turism SA, iar apoi, prin hotărâre de guvern, a fost transferat în administrarea
Consiliului Local. Ministerul Culturii și Cultelor a alocat fonduri pentru reabilitarea clădirii, iar
autoritățile locale au cheltuit sume imense pentru tablă și subzidire. [3] În anul 1998, la inițiativa
primarului Ioan Moraru, Consiliul Local al municipiului Vatra Dornei a decis înființarea Fundației
"Cazinoul Vatra Dornei" cu scopul de a găsi resurse financiare necesare restaurării și consolidării
cazinoului dornean. În ianuarie 2003, Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, în calitate de
administrator juridic al Fondului Bisericesc Ortodox Român din Bucovina, a revendicat clădirea
cazinoului. Cazinoul din Vatra Dornei, clădirea Secției de Boli Infecțioase și un alt imobil aflat la
baza dealului Runc au fost retrocedate Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, prin Hotărârea de
Guvern nr. 437 din 14 octombrie 2004, elaborată în urma analizării cererii de către Comisia specială
de retrocedare a unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România. [4] La
momentul retrocedării, clădirea cazinoului era o ruină, iar preotul Mihai Valică, care slujește la
Biserica "Sf. Treime" din Vatra Dornei, amenința autoritățile statului cu darea în judecată pentru
faptul că a permis distrugerea clădirii.
 Cazinoul din Vatra Dornei
Izvorul Sentinela este un izvor de apă minerală, situat în parcul central al municipiului Vatra Dornei,
în spatele Cazinoului Vatra Dornei.Clădirea Izvorului "Santinela” a fost inclusă în Lista
monumentelor istorice din județul Suceava, elaborată în anul 2004, având codul SV-II-m-A-05658.
Pe această listă este înscris anul 1896 ca perioadă de datare a construcției, iar denumirea este scrisă
"Santinela", deși pe clădire este scris "Sentinela".Acest izvor de apă minerală a fost descoperit în anul
1871 și amenajat în anul 1896. În decursul timpului, izvorul a purtat mai multe denumiri. Inițial a fost
numit Izvorul Falkenhayn, după numele fostului ministru al agriculturii al Austro-Ungariei. Ulterior a
primit numele de Izvorul Sentinela în cinstea societății culturale patriotice cu același nume, care a
activat în orașul Vatra Dornei. După anul 1948 izvorul a fost numit 23 August, iar după Revoluția din
decembrie 1989 a revenit la denumirea de Sentinela.La începutul secolului al XXI-lea, clădirea
Izvorului Sentinela se afla într-o stare de părăginire și părăsire, având lanțuri ruginite la ușile de fier
forjat de la intrare. Jurnaliștii care au trecut prin Vatra Dornei au deplâns starea de părăsire a
monumentului, precum și atitudinea față de acest monument a unor oameni care își făceau nevoile în
apropierea sa, turiștii putând vedea chiar materii fecale.În anul 2009, primarul municipiului Vatra
Dornei, Ioan Moraru, a afirmat că Izvorul „Sentinela” a intrat în proces de reabilitare, alături de
Izvorul de Sus (numit și Izvorul Bizom), cele două clădiri urmând să arate "ca niște bijuterii”, după
cum a promis edilul.

Izvorul Sentinela
Gara Vatra Dornei este o gară de cale ferată construită în anul 1902 în orașul Vatra Dornei (azi
în județul Suceava al României). Ea se află pe strada Dornelor nr. 13.Gara Vatra Dornei a fost inclusă
în Lista monumentelor istorice din județul Suceava, elaborată în anul 2004, având codul SV-II-m-B-
05660. În anul 1888 a fost pusă în funcțiune Calea ferată secundară Hatna–Kimpolung (azi
Dărmănești–Câmpulung Moldovenesc), care a fost administrată de compania Bukowinaer
Lokalbahnen. Ea a avut un rol important în dezvoltarea regiunilor montane îndepărtate ale Bucovinei
și a sprijinit silvicultura și industria de prelucrare a lemnului.La 23 octombrie 1899 împăratul Franz
Joseph I al Austro-Ungariei a acordat companiei Bukowinaer Lokalbahnen concesiunea pentru
prelungirea traseului de cale ferată de la Câmpulung Moldovenesc în orașul balnear Vatra Dornei.
Termenul de construcție a fost estimat la un an și jumătate pentru tronsonul până la Valea
Putnei (anterior Valeputna) și trei ani și jumătate până la Vatra Dornei. Această concesiune prevedea
construirea unei ramificații de la Pojorâta (anterior Pożoritta) spre Fundu
Moldovei (anterior Louisenthal), care trebuia să realizeze o legătură cu minele locale de acolo.
Concesiunea trebuia să se aplice până la 4 iunie 1973. [3] Ambele tronsoane au fost deschise traficului
înainte de termen: tronsonul de la Câmpulung Moldovenesc la Valea Putnei la 9 ianuarie 1901 și cel
de la Valea Putnei la Vatra Dornei la 29 octombrie 1902 (în acest ultim caz, trebuia să fie construit un
tunel lung de 1647 m). Gara din Vatra Dornei a fost construită odată cu linia ferată, fiind inaugurată
în anul 1902. Ulterior, în anul 1910, s-a construit pe malul stâng al râului Dorna o nouă gară: Gara
Vatra Dornei Băi, destinată turiștilor care soseau în stațiune, la băi.După primul război
mondial Bucovina a devenit parte componentă a României; calea ferată a fost preluată de către
compania românească CFR.

Gara Vatra Dornei

 muzee
Muzeul de Ştiinţele Naturii şi Cinegetică Vatra Dornei
Muzeul de Ştiinţele Naturii şi Cinegetică Vatra Dornei apare ca instituţie
culturală de interes public în anul 1956.
In momentul de faţă muzeul îşi desfăşoară activitatea în acceeaşi locaţie
de 36 de ani.
Este constituit din 2 secţii : Secţia de Faună şi Floră din zona Dornelor şi
Secţia de Cinegetică din judeţul Suceava.
Exponatele de faună şi floră sunt prezentate redând aspecte din mediul lor
natural ceea ce dă un plus de atractivitate pentru publicul vizitator. Sunt abordate
probleme de ocrotire a naturii de taxonomie, filogenie şi ecologie. Animalele vertebrate
sunt prezentate în ordine evolutivă : peşti, amfibieni, reptile, păsări şi mamifere.
Diorama cu cerbul atacat de o haita de lupi iarna este unicat în România.
Flora zonei Dornelor este foarte bogată în specii. În expoziţii sunt prezentate specii rare,
endemice, relicte glaciare.
Parterul muzeului prezintă colecţia cinegetică. Această expoziţie se justifică ţinând cont
că peste 50 % din suprafaţa judeţului Suceava este acoperită de păduri care adăpostesc
un vânat bogat în specii cu valoare cinegetică deosebită. Secţia începe cu un scurt istoric al
vânătorii, apoi se continuă cu amenajări ce vin în sprijinul vânatului ierbivor pe timp de iarnă.
Următoarea sală prezintă creşterea la cervidee, trofee de selecţie şi un interior vânătoresc. În
vitrine sunt prezentate obiecte confecţionate din blănuri, coarne, picioruşe de căprior ce
demonstrează modalităţi de valorificare a vânatului.
Este prezentat şi un interior vânătoresc realizat cu obiecte din coarne căzute, blănuri, fazani şi capete
de căprior naturalizate.
Ultima sală este Sala Trofeelor unde sunt expuse trofee de blană, trofee de coarne şi trofee de
colţi de mistreţ, unele chiar medaliate.
În cadrul muzeului se organizează şi expoziţii temporare. În momentul de faţă, muzeul
găzduieşte o expoziţie din lumea nevertebratelor.

Muzeul de Etnografie Vatra Dornei

Muzeul de Etnografie s-a înfiinţat în anul 1897 şi a
fost deschis publicului în luna septembrie a acelui an,
odată cu Palatul Comunal, (actuala Primărie a
Municipiului Vatra Dornei). Muzeul ocupă una din
încăperile de la parterul clădirii, acolo unde astăzi se
află sala costumelor populare.
Prima denumire a acestui muzeu a fost “Muzeul Ţării
Domelor”, iar între obiectele expuse figurau piese de
port popular, monete antice descoperite în zonă. arme vechi, instrumente muzicale arhaice.
În timpul celor două războaie mondiale, clădirea Palatului Comunal a fost distrusă de
bombardamente, iar obiectele muzeului s-au risipit ori s-au degradat. Foarte puţine dintre ele au
fost recuperate şi se află astăzi la Muzeul Naţional de Istorie din Bucureşti: monete antice, arme
şi fragmente de cămăşi de zale foarte vechi purtate mai ales de tătarii care au trecut prin aceste
locuri în mai multe rânduri.
După Cel de-al II-lea Război Mondial clădirea Primăriei a fost renovată, iar muzeul a fost
redeschis, tot la parterul acestei clădiri, la sfârşitul anului 1952, cu denumirea “Muzeul Vatra
Dornei”. Acesta ocupa cinci încăperi şi deţinea atât obiecte care ilustrau tradiţiile populare, cât
şi piese de vânătoare: capcane, obiecte din echipamentul vânătorilor, animale împăiate etc.
Către anul 1970, Muzeul Vatra Dornei a început să colecţioneze şi artă plastică: picturi şi
sculpturi aparţinând unor artişti locali.
În anul 1972 a început separarea colecţiilor etnografice de cele care ilustrau vânătoarea şi
ştiinţele naturii. Astfel, au luat fiinţă două muzee separate: Muzeul de Ştiinţe ale Naturii şi
Cinegetică, (mutat într-o altă clădire) şi Muzeul de Etnografie, care funcţionează şi acum la
aceeaşi adresă: strada Mihai Eminescu numărul 17.
După 1989, clădirea Primăriei Vatra Dornei a fost declarată “monument de arhitectură", astfel
încât Muzeul de Etnografie Vatra Dornei este găzduit de o clădire la fel de importantă pentru
istoria Zonei Domelor ca şi obiectele păstrate de muzeu.
În prezent. Muzeul de Etnografie Vatra Dornei ocupă jumătate din parterul Primăriei
Municipiului Vatra Dornei. (monument de arhitectură) pe strada Mihai Eminescu, numărul 17.
În muzeul dornean pot fi văzute atât obiecte provenind din Zona Dornelor, cât şi din alte vetre
folclorice importante ale Bucovinei, cum ar fi: Câmpulung Moldovenesc. Rădăuţi. Solca,
Stupca, Frătăuţi, Drăgoieşti, Marginea, Păltinoasa, Mănăstirea Humorului, Izvoarele Sucevei
etc.
Muzeul expune 1800 de piese, iar în depozitele sale se mai află, în conservare, încă 320 de
obiecte. Acestea din urmă, foarte valoroase, sunt prea fragile şi prea degradate pentru a fi expuse
permanent. De aceea, ele pot fi văzute doar cu prilejul unor evenimente speciale, când muzeul
organizează expoziţii temporare.
Piesele sunt repartizate în 12 colecţii şi sunt expuse în nouă săli, fiecare din ele ilustrând un alt
aspect al culturii populare: arhitectură, ceramică, obiecte de uz casnic din lemn, textile, (ţesături
şi cusături de interior), mobilier, vestimentaţie populară, obiecte ceremoniale de nuntă, măşti,
ouă încondeiate, obiecte din metal şi os, piese ilustrând meşteşugul plutăritului şi reconstituirea
unei vetre de stână tradiţională.
Pentru fiecare dintre aceste colecţii, se disting, prin valoarea documentară
următoarele piese:
- arhitectura este reprezentată prin macheta casei tradiţionale de Coşna;
- ceramica are ca reprezentare determinantă vasele de Rădăuţi smălţuite
cu alb, unice în Europa, produse în atelierul binecunoscutei familii
Constantin Colibaba;
- obiectele de lemn sunt dominate de valoarea celor două scafe săpate cu dălţi rudimentare în
rădăcini de pin;
- între textilele ţesute se disting păretarele din nuanţe ale lânii nevopsite;
- mobilierul este reprezentat foarte grăitor de
lăzile de zestre;
- la obiectele de port popular se distinge, ca unic
în muzeele din Bucovina, costumul vechi al
femeilor huţule (din Izvoarele Sucevei);
- ceremonialul nunţii este ilustrat, printre altele,
de o cămaşă si un tulpan de soacră;
- principalele măşti, cunoscute in zona noastră,
sunt reprezentate şi în miniatură, ca păpuşi,
alcătuind alaiurile de urători;
- colecţia de ouă încondeiate are 300 de piese, reprezentând toate zonele etnografice din
Bucovina;
- din metal sunt confecţionate baltagele, (ca accesorii de port popular şi nu ca arme sau unelte),
iar din os se confecţionau cornurile de puşcă;
- plutăritul şi păstoritul au rezervate două săli speciale, în care se află unelte vechi, machete,
fotografii, instrumente muzicale, vatra stânii etc.
Un punct de atracţie deosebit este constituit de cele trei odăi ţărăneşti amenajate ca la începutul
secolului XX, în care au fost reconstituite cuptorul şi vatra tradiţionale, precum şi atmosfera
specifică acelor vremuri.
În Muzeul de Etnografie pot fi admirate câteva obiecte ce aparţin
artei populare contemporane, de inspiraţie tradiţională. Dintre ele se
distinge sculptura “Palma lui Dumnezeu” sau “Legenda Urieşilor”,
lucrarea aparţinând domnului profesor Ion Cruceanu, personalitate a
culturii din Zona Domelor, fost muzeograf al Muzeului de
Etnografie.
Muzeul de Etnografie Vatra Dornei are în medie anuală, 1318 vizitatori annual, mai mult de
jumătate fiind elevi şi studenţi.

 case memoriale
Casa Vladimir, azi Întreprinderea Minieră Vatra Dornei
A apărut ca o necesitate pentru preoţii care veneau la odihnă sau tratament la Vatra Dornei.
Propunerea a venit din partea Asociaţiei Preoţilor din Bucovina, iar proiectul a fost definitivat la
Cernăuţi sub patronajul mitropolitului Bucovinei, Vladimir Repta. Clădirea are trei niveluri
disticte fiind utilizată atât pentru cazarea preoţilor care veneau la odihnă şi tratament, dar avea şi
un spaţiu special pentru închinare în partea de răsărit. Turla din exterior a clădirii domină din
punct de vedere arhitectural clădirea şi împrejurimile. Edificiul a fost inaugurat în anul 1915,
botezat cu apelativul Casa „Vladimir”, care este păstrat şi astăzi. În decursul timpului clădirea a
avut diferite utilizări. Astfel, în timpul primului război mondial, a fost rechiziţionată şi utilizată
pentru cazarea ofiţerilor din comandamentul trupelor austro-ungare cantonate în oraş. Apoi a
fost utilizată ca spital pentru răniţi. Între cele două războaie mondiale, clădirea a funcţionat ca
hotel, dechis îndeosebi în perioada de vară. În timpul celui de-al doilea război mondial a fost
utilizată întâi pentru a găzdui refugiaţii din teritoriile ocupate, apoi pentru cantonarea ofiţerilor
germani şi în final ca spital pentru răniţi. După 23 august 1944, edificiul şi bunurile materiale au
fost considerate fără proprietar şi au intrat în proprietatea statului, fiind utilizat spaţiul o
perioadă de timp ca spital, iar apoi ca sediu al Întreprinderii Miniere Vatra Dornei. În prezent
este administrată de către sucursala minieră „Bucovina”, care a realizat unele lucrări de
restaurare îndeosebi în interiorul clădirii.

Casa Vladimir, azi Întreprinderea Minieră Vatra Dornei

 etnografie şi folclor

Un loc in care cultura si traditia orasului Vatra Dornei si a Bucovinei, in

general, sint extrem de bine ilustrate, fiind prezentate unelte gospodaresti
vechi, interioare traditionale de case, elemente de port. Portul este clasificat
pe cele patru zone etnografice abordate. Hainele groase, confectionate din
suman, cum ar fi: mantalele, cioarecii, atele lungi de la opinci etc., ne
sugereaza ca suntem in plina zona de munte.

Pentru zona Dornelor pledeaza costumele de sarbatoare din comuna Dorna

Candrenilor si Panaci precum si mai multe piese de port expuse separat:
zabrelnice, camasi, braie etc.din comuna Dorna Arini. In zona Dornelor,
fiind o zona de inerferenta se resimt din plin influentele Ardealului,
Maramuresului, Harghitei precum si a Neamtului. Croiul camasilor din
Cosna si Poiana Stampei amintesc pe cel al camasilor din Bistrita Nasaud.
Faptul nu este generalizat, putandu-se intalni si camasi Bucovinene, incretite pe gat cu ata iar la
capatul manecilor “prinse in bratara”.

Exista in aceasta expozitie o ordonare a exponatelor pe idei majore, legate

de momente bine alese: tunsul oilor, urcatul la munte, masura, inchegatul
etc. Majoritatea exponatelor sunt originale, facanduse si cateva
reconstituiri dupa informatiile culese din teren. Intr-un ungher a fost
reprodusa, la scara normala, o vatra cu vartej, de a carei cujba (carlig) sta
agatat ceaunul de urdit.

Festivalului National de Datini și Obiceiuri de Iarnă “Porniți Plugul Feți

Frumoși”, din Vatra Dornei, a găzduit și anul acesta parada costumelor
populare și a obiceiurilor de iarnă atât de cunoscute în Bucovina: călăreții,
carul cu boi, plugușorul și buhaiul, dansul măștilor, urși, capre, cerbi și
calindători
  calendarul sărbătorilor populare

o 08-10 Februarie – Campionatul Mondial de Sanie, pe pistă naturală – Vatra Dornei

o Februarie – Serbările Zăpezii – Vatra Dornei
o 08 Martie – “Mărțișoare, mărțișoare” – Expoziție handmade – Vatra Dornei – Salonul Alb,
Casa de Cultură Platon Pardău
o Aprilie-Mai-Iunie – Caravana “Zilele Filmului Românesc” – Vatra Dornei – Casa de cultură
Platon Pardău
o 05-07 Iulie – Bucovina Acoustic Park – Festival de folk, rock și jazz – Vatra Dornei – Parcul
Municipal și Casa de Cultură
o 17-24 Iulie – Zilele Municipiului Vatra Dornei – Vatra Dornei
o 02 Octombrie – Festivalul “Zilele Teatrale ION LUCA” – Vatra Dornei, Casa de Cultură,
Parcul Municipal, Podul Pietonal
o 27 Decembrie – Spectacol de Crăciun – Vatra Dornei – Vatra Dornei
o 29 Decembrie – Festivalul Național de Datini și Obiceiuri de Iarnă – “Porniți Plugul, Feți
Frumoși” – Vatra Dornei
o 31 Decembrie – Revelionul 2020 în aer Liber – Vatra Dornei

2. IDENTIFICAREA PENSIUNILOR DIN LOCALITATE ŞI GRADUL LOR

DE CLASIFICARE
 trecerea în revistă a pensiunilor şi precizarea numărului de margarete
Pensiunea Alupei-2 margarete
Pensiunea Alupei se afla in Vatra Dornei, in judetul Suceava. Aceasta e cotata la 2 stele si dispune de
8 locuri de cazare, in 4 camere.
Camerele dispun de baie si TV.
Facilităţi pensiune:
- Acces auto
- Acces bucatarie
- Activitati agrement
- Curent electric
- Incalzire centrala
- Obiective turistice in apropiere
- Parcare auto
- Tv cablu satelit
- Zona joaca copii
Tarife incepand de la 60 RON/noapte.
Pensiunea Poiana Izvoarelor-4 margarete
Pensiunea Poiana Izvoarelor este situata la iesirea din Vatra Dornei spre Bistrita-Nasaud, fiind locatia
ideala pentru turistii care vor sa se relaxeze si sa se bucure de peisaje minunate, de culmi impadurite
si de ape cristaline.
Numeroase obiective turistice se afla in apropierea pensiunii, printre care si Parcul de
Aventura Titi la 5,4 km, Muzeul de Stiinte ale Naturii si Muzeul Etnografic la 6 km, Parcul
National Calimani la 7 km si partia de schi Dealul Negru la 20 de km. Aeroportul din
Suceava se afla la 120 de km distanta.
Pensiunea Poiana Izvoarelor ofera turistilor sai un restaurant recunoscut pentru atat pentru
ambianta sa placuta, cat si pentru meniul variat ce cuprinde atat preparate traditionale
romanesti, cat si preparate din bucataria internationala.

Suplimentar, oaspetii pot beneficia de parcare gratuita, receptie deschisa non-stop, gradina,
terasa, sala de conferinte, piscina interioara si sauna.

Pension Vanatorul-4 margarete

Pension Vanatorul se află în Vatra Dornei, la 1,2 km de pârtia de schi Parc și oferă camere cu WiFi
gratuit și TV prin cablu. Proprietatea pune la dispoziție teren de tenis, restaurant à la carte și grădină
cu facilități de grătar.
Toate unitățile de cazare de la Pension Vanatorul au sistem de încălzire, minibar și balcon. Baia
privată este dotată cu duș.
Restaurantul servește o gamă de mâncăruri românești. Meniuri speciale de dietă sunt disponibile la
cerere. La bar puteți să savurați o gamă de băuturi.
Pension Vanatorul se află la altitudinea de 800 de metri. În zona din jur puteți opta pentru drumeții și
ciclism. Pensiunea oferă tenis de masă și loc de joacă pentru copii.
Centrul stațiunii și gara din Vatra Dornei sunt la 400 de metri de pensiune.
3. STADIUL VALORIFICĂRII RESURSELOR AGROTURISTICE DIN LOCALITATE
 situaţia turismului rural (agroturismului)
Staţiunea Vatra Dornei face parte dintr-un areal turistic de mare complexitate, ceea ce determină
omanifestare deosebită a interesului turiştilor de toate varstele şi categoriile pentru această zonă.Ţara
Dornelor, cunoscută atat pentru zestrea natural dar şi cultural-spirituală, oferă turiştilor odiversitate
obiective turistice:
Dezvoltarea municipiului Vatra Dornei se datorează in mare parte şi fenomenului turistic.Resursele
diverse cu proprietăţi terapeutice şi factorii naturali de cură au condus la dezvoltareaturismului
balnear, iar condiţiile naturale, resursele cultural-istorice, pitorescul zonei, fondulcinegetic sau
varietatea elementelor de arhitectură şi folclor au oferit multiple posibilităţi dediversificare a
turismului in zonă. La acestea se mai adaugă turismul de aventură care şi-a găsit, inultimii ani, un loc
important in Vatra Dornei.
Diversitatea, volumul şi valoarea resurselor turistice din staţiune au favorizat practicarea unor variate
forme de turism, ceea ce conduce la ideea de staţiune complexă, care poate răspundenevoilor şi
cerinţelor unor segmente largi de turişti.
a) Turism balnear
•Staţiunea Vatra Dornei se numără printre cele mai importante staţiuni balneare dinRomania, fiind
destinată in principal tratării afecţiunilor cardiovasculare.
• Factori naturali:
apele minerale carbogazoase, hipotone, atermale, bicarbonatatesodice,calcice şi magneziene,
feruginoase;mofete naturale de sondă cu mare puritate şiconcentraţie de CO2;nămolul de turbă adus
de la Poiana Stampei, cu conţinut mare decoloizi organici şi acizi humici;
• bioclimat tonic, stimulent cu nuanţe de sedare; concentraţie crescută de ioni negativi.
• profilaxie;
•tratament curativ şi de recuperare (afecţiuni ale aparatului cardiovascular,afecţiuni ale aparatului
locomotor, boli asociate).
• Baze de tratament - in staţiune serviciile balneare sunt asigurate prin intermediul atrei baze de
tratament şi centre spa.
b) Turism montan
Vatra Dornei, datorită aşezării sale, reprezintă destinaţia ideală pentru amatorii deturism montan:
•schi alpin- Partia Telescaun şi Partia Parc;
•schi fond - partia Runc;
•drumeţie montană -există 17 trasee turistice montane omologate, care au ca punct de plecare zona
Vatra Dornei: 5 trasee in Masivul Giumalău, 2 trasee in Munţii Bistriţei, 4trasee in Munţii Suhard şi 6
trasee in Munţii Călimani
•trasee montane parcurse cu snowmobile – in Ţara Dornelor se pot organiza excursii pediverse trasee
in masivele Suhard şi Giumalău sau pe drumuri forestiere;
c) Turism activ
Bucovina reprezintă locul ideal pentru practicarea turismului activ, de aventură datorită factorilor
naturali şi a poziţiei geografice. Turismul extrem se poate desfăşura intr-un cadru geograficspecific,
iar Munţii Bucovinei oferă condiţii excelente pentru practicarea unor activităţi recreativece aparţin
acestei forme de turism: snowboarding, rafting, zbor cu parapanta, mountain-biking,alpinism, off–
road, etc.
Zborul cu parapanta se poate practica la Vatra Dornei datorită condiţiilor deosebite oferite deMunţii
Suhardului; zona Varful Ouşorul este considerat a fi una dintre cele mai prielnice zone pentru
practicarea sporturilor aeronautice, in special a zborului cu parapanta şi cu deltaplanul.
Alpinismul este practicat mai ales in Călimani, Rarău – Giumalău, Suhard, atat vara, cat şi
iarna.Turnul ascuţit al Pietrelor Doamnei reprezintă unul din bastioanele necucerite incă de
alpinismulromanesc. Chiar daca peretele nu este la fel de mare ca in alte zone de căţărat din ţară, este
dedeparte unul dintre cele mai spectaculoase.In afară de alpinism se mai pot practica: rapel (coborare
autocontrolată pe stancă sau structurăartificială),tiroliană (coborare pe o coardă intinsă intre doi
copaci sau două stanci) sau via ferrata(traversarea raului Dorna pe două cabluri paralele in plan
vertical).„Atelierele” de via ferrata şi tiroliană sunt montate chiar in centrul staţiunii.Iarna se poate
facecăţărare pe gheaţă pe Cascada Moara Dracului din Cheile Zugreni. Rafting-ul se practică peValea
Bistriţei. Raul Bistriţa este considerat unul dintre cele mai bunerauri repezi de munte pentru
practicarea acestui sport, intrucat are grade de dificultate diferite, atat pentru agrement turistic, pentru
incepători, cat şi pentru profesionişti. Cele mai dificile locuri suntin Cheile Zugreni, la 20 de km in
aval de Vatra Dornei şi la Toance - 35 de km in aval de VatraDornei.Multe dintre masivele montane
din Carpaţi se pretează la practicarea mountain-biking-ului, la toate nivelele de dificultate, de la
trasee uşoare pe drumuri auto forestiere pană la lungi ture decreastă, pe poteci mai accidentate.
d) Turism rural
Turismul rural deţine o pondere considerabilă in Bucovina, fiind concentrat in jurul zonelor Vatra
Dornei, Campulung Moldovenesc, Putna, Gura Humorului şi, in general, in localităţileinvecinate
mănăstirilor, unde există numeroase sate pitoreşti, păstrătoare de tradiţii. Această formăde turism este
favorizată şi de calitatea deosebită a peisajului natural, a aerului curat, a vestitelor izvoare de apă
minerală din Bazinul Dornelor şi, nu in ultimul rand, de existenţa numeroaselor obiective turistice de
factură religioasă. Un element cheie pentru turismul rural este ospitalitateaoamenilor, o trăsătură
definitorie pentru ţinuturile bucovinene.
e) Alte forme de turism
•turism de odihnă şi recreere(formă de turism favorizată de microclimatul localităţii);
•turism de tranzit şi de sfârşit de săptămână(derivă din amplasarea staţiunii şi dinapropierea de
obiective turistice de interes istoric, cultural, etnografic etc.)
•turism ştiinţific(facilitat de existenţa ariilor protejate);
•turism ecvestru -la iniţiativa Parcului Naţional Călimani a fost amenajat un Centru deechitaţie in
Vatra Dornei.
•Unul dintre traseele ecvestre urmăreşte catena vestică a calderei vulcanice din Masivul Călimani, cea
mai mare calderă vulcanică din Europa (diametru de 10 km) şi sedesfăşoară prin rezervaţia "12
Apostoli" trecând prin vârful Lucaciu (1.760 m).
•turism de afaceri(congrese şi reuniuni) – există structuri turistice de cazare care oferă posibilitatea
organizării de intalniri de afaceri, fiind dotate cu săli de conferinţe;
•turism de evenimente – in Vatra Dornei se organizează anual o serie de evenimente la carese strang
numeroşi amatori de astfel de manifestări.
• Festivalurile Bucovinene
• sporturi extreme - Serbările Zăpezii, Festivalul Folcloric
•turism de vânătoare şi pescuit sportiv – se pot organiza partide de vanătoare prinorganizaţiile de
profil.
 dacă există o strategie a turismului rural (agroturismului)
Strategia de dezvoltare a staţiunii Vatra-Dornei are următoarele scopuri:
-de a pune în valoare bogăţiile generate de o moştenire naturală şi culturală
autentică;
-de a dezvolta o industrie turistică de piaţă, originală şi profitabilă, care să
aibă un impact scăzut asupra mediului;
-de a creşte numărul de locuri de muncă şi gradul de profesionalism în
industria turistică;
-de a promova interesul pentru parteneriatul public / privat şi pentru acţiunile
de voluntariat ale societăţii civile în dezvoltarea şi promovarea turismului în
judeţul Suceava;
-de a stabili direcţii clare de acţiune a turismului pentru următorii ani;
-de a reprezenta interesele unui segment mare de cetăţeni, oameni de afaceri,
asociaţii şi fundaţii, etc. care sunt implicaţi direct sau indirect, în dezvoltarea
turismului în judeţ.
În cadrul strategiei de dezvoltare a staţiunii sunt definite obiectivele acesteia printre care se numără
dezvoltarea infrastructurii de bază, creşterea potenţialului economic al zonei, regenerarea urbană,
protecţia mediului.
 analiza SWOT a potenţialului agroturistic din localitate (puncte tari, puncte slabe,
oportunităţi, riscuri)
Analiza SWOT este o metodă eficientă, utilizată în cazul planificării strategice pentru identificarea
potenţialelor, a priorităţilor şi pentru crearea unei viziuni comune de realizare a strategiei de
dezvoltare.
Puncte Tari
- Poziţia geografică. Supranumită şi "Perla Bucovinei" staţiunea Vatra - Dornei este situată la o
altitudine de 802 m în Depresiunea Dornelor, la confluenţa Bistriţei Aurii cu Dorna, la 112
km distanţă de Suceava şi 89 km de Bistriţa Năsăud.
- Clima. Iernile lungi, caracteristice zonei, favorizează relansarea turismului prin posibilităţile
de practicare a sporturilor de iarnă. Regiunea Dornelor este ferită de vânturi fiind apărată de
munţii Carpaţi care ocrotesc zona. Precipitaţiile bogate şi relieful sub formă de terase au
favorizat dezvoltarea unei întinse pânze freatice, care iese la lumină sub formă de izvoare cu
apă minerală.
- Existenţa apelor minerale şi a nămolului de turbă. . Se poate spune ca Vatra Dornei este o
adevărată împărăţie a apelor minerale, exploatate şi industrial la Poiana Negri, Sarul Dornei şi
Floreni.
- Existenţa condiţiilor pentru dezvoltarea turismului cultural şi istoric. În Ţara Dornelor se mai
păstrează nealterate tradiţiile populare transmise din moşi strămoşi. La muzeul etnografic din
staţiune sau direct în casele muzeu din Dorna Arini, Panaci, Dorna Candrenilor sau
Ciocăneşti, turiştii pot afla frumuseţea portului tradiţional bucovinean, cântecele şi dansurile
localnicilor. Anual, cu prilejul sărbătorilor de iarnă, la Vatra Dornei, dar şi în localităţile din
preajmă se organizează Festivaluri Folclorice, spectacole în aer liber care atrag mulţi
spectatori. Un moment aparte pentru oaspeţii aşezării îl constituie în luna februarie Serbările
Zăpezii un corolar al bunei dispoziţii, având ca ingrediente muzica, dansul, sportul, imaginaţia
şi desigur, zăpada.
- Diversitatea structurilor de cazare. Turiştii din staţiune au la alegere hoteluri, vile, pensiuni,
cabane turistice, hanuri, popasuri.

Puncte Slabe
- Vatra Dornei face parte din Zona de Dezvoltare N-E unde produsul intern brut pe locuitor
are cea mai mică valoare dintre toate regiunile (71,7% din media naţională - 2002). Zona de
 Dezvoltare N-E are şi cea mai ridicată rată a sărăciei dintre toate regiunile – 40.7% în 2001
dar şi cea mai mare rată de mortalitate infantilă dintre toate regiunile.
- Posibilităţile de agrement turistic sunt insuficient valorificate. Deşi potenţialul zonei este
ridicat, acesta nu este valorificat corespunzător.
- Starea nesatisfăcătoare a infrastructurii de drumuri. În prezent, Primăria Municipiului Vatra-
Dornei şi-a propus prin anumite proiecte să dezvolte infrastructura de drumuri, să reducă
gradul de poluare şi să fluidizeze circulaţia rutieră.
- Inexistenţa unor instituţii de învăţământ preuniversitar şi superior în domeniul turismului.
Personalul angajat în staţiune trebuie să fie instruit şi pregătit în domeniul turismului pentru a
asigura servicii de calitate.

Oportunităţi
- Existenţa Planului Urbanistic General (Master Plan) - instrument de dezvoltare urbană.
Adoptarea strategiei naţionale de dezvoltare de către staţiunea Vatra-Dornei ar conduce la
promovarea turismului şi la creşterea numărului de turişti.
- Parteneriat cu Institutul Naţional pentru Cercetare şi Dezvoltare în Turism, pentru
identificarea investitorilor în turismul dornean. Un prim pas în dezvoltarea turismului din
staţiune ar fi identificarea şi monitorizarea problemelor care împiedică dezvoltarea turismului
dornean prin parteneriatul cu Institutul Naţional pentru Cercetare şi Dezvoltare în Turism.

Ameninţări
- Inexistenţa în planurile regionale a căilor de transport rutier modern (autostrăzi, drumuri
rapide). Autostrăzile sunt necesare pentru a asigura fluidizarea circulaţiei şi pentru a oferi
turiştilor acces rapid spre destinaţie.
- Forţa de muncă calificată migrează în străinătate. Numărul celor care migrează în căutarea
unor câştiguri mai mari creşte de la an la an. Numărul persoanelor cu studii superioare, în
special al celor cu master şi doctorat, a fost substanţial mai mare decât al celor care s-au mutat
cu serviciul într-o altă ţară în anii trecuţi. Şi tot acest segment este cel care îşi arată şi în viitor,
într-un grad mult mai mare, disponibilitatea de a se duce în străinătate în căutarea unui nou
loc de muncă.
4. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Vatra Dornei este situată intr-un ţinut cu puternice rezonanţe etnografice, cultural şi istorice,cunoscut
sub numele de „Ţara Dornelor”. Atractivitate zonei este completată de un cadru naturalunic şi de
resurse hidrominerale a căror valoare terapeutică a fost de mult timp consacrată pe piaţanaţională şi
europeană.

Menţinerea cererii pentru această destinaţie in preferinţele turiştilor de toate varstele şi categoriile
dovedeşte că Vatra Dornei este un „brand” care nu mai are nevoie de foarte multăreclamă.Zona in
ansamblu poartă semnul distinctiv al civilizaţiei, materializată prin clădiri impunătoaredeclarate
monumente de arhitectură, prin lăcaşe de cult ale căror turle se inalţă maiestoase sprealbastrul cerului,
prin arhitectura populară a caselor şi a celorlalte construcţii ce configureazăuniversul tradiţional
local.Bogăţia de resurse naturale şi antropice conduce spre ideea că aici turismul poate
imbrăcanumeroase funcţii: odihnă şi recreere, tratament balnear, agrement, drumeţie montană,
sporturiextreme, vanătoare şi pescuit sportiv, etc, fiind susţinut de următoarele oportunităţi sau
premise dedezvoltare turistică:
1. Existenţa unui cadru natural deosebit de atractiv, nepoluat, creat de formele de relief montane,
reţeaua hidrografică cu peisaje incantătoare, intinse păduri seculare şi elemente climaticefavorabile
practicării unor variate forme de turism;
2. Prezenţa unor resurse mineralecu valoareterapeutică, cunoscute şi valorificate de secole,al căror
renume a depăşit graniţele ţării;
3. Existenţa unui valoros şi extinsdomeniu schiabil , doar parţial valorificat, cu posibilitateadezvoltării
şi diversificării prin amenajări specifice, care contrabalansează profilul balnear allocalităţii către o
staţiune bivalentă, incluzand şi practicarea sporturilor de iarnă;
4. Unicitatea şi valoarea unor elemente sau fenomene naturale cu valoare ştiinţifică deosebită
adeterminat includerea acestora in categoria ariilor protejate prin HG nr. 5/ 2000;
5. Prezenţa a numeroase obiective culturale cu valoare excepţională, incluse pe ListaMonumentelor
Istorice – Ordinul nr. 2314 / 2004 ;
6. Incadrarea localităţii intr-o arie etnoculturală consacrată, cunoscută sub numele de „ŢaraDornelor”,
care se individualizează prin arhitectură tradiţională, costum popular, ocupaţiitradiţionale milenare
(prelucrarea lemnului, artizanat, creşterea animalelor, ouă incondeiate ş.a.),grai popular. Toate aceste
bogăţii formează o moştenire cu caracter de unicat care poate atrage totmai mulţi turişti romani sau
străini.
5. BIBLIOGRAFIE
 http://heritage-ua-ro.org/ro/objects_view.php?id=SV197#prettyPhoto
 https://www.vatradorneilive.ro/2010/08/muzeul-de-etnografie-si-folclor-vatra.html
 https://www.vatra-dornei.info/informatii-utile/evenimente-festive.html
 https://romania.directbooking.ro/cazare-pensiunea-poiana-izvoarelor-vatra-dornei-oferta-
rezervare-sejur-2240523.aspx
 https://www.scribd.com/doc/97578724/VATRA-DORNE1
 http://www.vatra-dornei.ro/index.php/prezentare-localitate/cultura/muzee/2-uncategorised/69-
muzeu-stiintele-naturii
 http://www.vatra-dornei.ro/index.php/prezentare-localitate/cultura/muzee/2-uncategorised/68-
muzeul-etnografic
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Cheile_Zugrenilor
