Facultatea de Manangent și Dezvoltare Rurală

Specializarea: Ingineria și managementul afacerilor agricole

PROIECT LA DISCIPLINA DEZVOLTARE RURALĂ

ÎNFIINȚAREA CULTURILOR DE CÂMP

MĂSURA 4 SUBMĂSURA 4.1
LOCALITATEA MĂTĂSARU
JUDEȚUL DÂMBOVIȚA

Nume și Prenume: Denisa Gabriela

Grupa: 8

2020
CAPITOLUL I

1.1.Descrierea societății în care se implementează investiția

 Datele de identificare ale societății

Denumire:SC TOTAL AGRO SRL

Sediul social:Comuna Mătăsaru,Sat Tețcoiu,Județul Dâmbovița

Cod poștal:137295

CUI:3456m05

COD CAEN:0111- ,,Cultivarea cerealelor(exclusiv orez),plantelor leguminoase și a plantelor

producătoare de semințe oleaginoase,,

Număr de înregistrare în Registrul Comerțului:J15/5m2/01.10.2020

Telefon:0769318721

Cont bancar: ING15664RO23654455552YZW

 Scurt istoric

Societatea a fost înființată in data de 01.10.2020

Structură asociați: unic asociat DENISA ,absolventă de învățământ agricol

Nivelul de calificare în domeniul agricol: studii superioare-Universitatea de Științe Agronomice

și Medicină Veterinră din București

Conform ghidului solicitantului,submăsura 4.1 AFIR,persoanele cu studii în domeniul agricol

primesc 10 puncte.

Mijloacele fixe aflate în patrimoniul solicitantului

Resursele funciare

Nr.Crt Amplasare Suprafață Valoare Regim Juridic

totală(ha) contabilă
-Lei-
1 Comuna 30 50000 Proprietate
Mătăsaru,Sat
Tețcoiu,Județul
Dâmbovița
2 Comuna 30 - Arendă
Mătăsaru,Sat

2020
 Tețcoiu,Județul
Dâmbovița

Nr.crt. Denumire Bucăți Regim juridic

mijloc fix
1.CLĂDIRI TOTALE 3
1.1. Clădire biruri 1 Proprietate
300mp
1.2. Magazie 1 Proprietate
depozitare
semințe
2000mp
1.3. Hală 1 Proprietate
depozitare
utilaje 1000
mp
2.UTILAJE TOTALE 2
2.1.Prășitoare 1 Proprietate
2.2.Remorcă 1 Proprietate
transport

Proiectul are ca scop infiintarea culturii agricole pe suprafata de 60 ha și dotarea acesteia cu

echipamentele si utilajele agricole necesare tehnologiei de cultivare și recoltare.
Conform calculului S.O. dimensiunea economica a exploatatiei este de2,232,540,
ceea ce inseamna ca detinem o ferma mare.

1.2.Descrierea investiției

Investiția în înființarea culturilor de câmp SC TOTAL AGRO SRL se încadrează în categoria

investițiilor eligibile din cadrul Măsurii 4-Investiții în active fize,Submăsura 4.1-Investiții în
exploatații agricole,având următoarele obiective:

SCOPUL investițiilor sprijinite în cadrul acestei sub- măsuri este sprijinirea investițiilor pentru
creșterea competitivității exploataților agricole prin dotarea cu utilaje și echipamente
performante în raport cu structura agricolă actuală, precum și investițiile pentru modernizarea
fermei (în special cele de dimensiuni medii și asocieri de ferme mici și medii) și îmbunătățirea
calității activelor fixe.

2020
OBIECTIVELE
· Îmbunătățirea performanțelor generale ale exploatațiilor agricole prin creșterea
competitivității activității agricole, a diversificării producției agricole și a calități produselor
obținute;
· Restructurarea exploatațiilor de dimensiuni mici și medii și transformarea acestora în
exploatații comerciale;
· Respectarea standardelor comunitare aplicabile tuturor tipurilor de investiții;
· Creșterea valorii adăugate a produselor agricole prin procesarea produselor la nivelul
fermei și comercializarea directă a acestora în vederea creării și promovării lanțurilor alimentare
integrate.

BENEFICIARII:
 Fermierii, cu excepțiapersoanelorfiziceneautorizate;
 Cooperativele (cooperativeleagricoleșisocietățile cooperative agricole), grupuri de
producători, constituiteînbazalegislațieinaționaleînvigoare care
deservescintereselemembrilor;

Pentru ferme vegetale cu dimensiune economică de până la 500.000 SO (valoare producție

standard) și ferme zootehnice cu dimensione economică de până la 1.000.000 SO sprijinul
public nerambursabil va fi de 50% din totalul cheltuielilor eligibile și nu va depăși:
 pentru proiectele care prevăd construcții-montaj:
 maximum 1.500.000 euro pentru legume în spații protejate (sere) și sectorul zootehnic,
respectiv 300.000 euro pentru fermele mici din sectorul zootehnic;

 Achiziționarea echipamentelor, mașinilor și utilajelor agricole prin prezentul

proiect:
 Tractor
 Plug
 Semănătoare
 Mașină de erbicidat
 Combină
 Cultivator

2020
CAPITOLUL II

 Datele tehnice ale investiției

2.1 Amplasament

Exploatația agricolă va fi amplasata in comuna Mătăsaru, Județul Dâmbovița.

Este o zonă cu potential ridicat,fiind și o zonă ceralieră.
Suprafața terenului pe care urmează să fie amplasată investiția este de 1.800 mp.

ComunaMătăsaru face parte din macroregiunea 3,regiunea SUD-MUNTENIA, Județul

Dâmbovița.

Harta Județului Dâmbovița

Condiții pedoclimatice

Clima este temperat-continentală, fiind caracterizată prin veri foarte calde,cu precipitații
moderate și ierni nu prea reci,cu viscole rare și intervale de încălzire frecvente,care duc la topirea
stratului de zăpadă.

Precipitațiile medii anuale sunt cuprinse între 500 mm și 700 mm.

Temperatura medie anuală este de 10°C.

Tipurile de sol sunt:cernoziomuri

Producţia agricolă este reprezentată echilibrat pe cele două componente : cultura vegetală şi
creşterea animalelor. Producţia vegetală este orientată cu precădere spre cultura cerealelor boabe,
cartofilor, legumelor şi fructelor . Producţiile obţinute la fructe , legume şi cartofi plasează

2020
judeţul Dâmboviţa în categoria marilor producători ai ţării. În anul 2011 judeţul Dâmboviţa
a dat 7,3% din producţia de fructe (107,6 mii tone, locul 2 pe ţară) , 7,3% din producţia de
legume a ţării (305,0 mii tone, locul 2 pe ţară); 4,8% din producţia de cartofi (194,3 mii tone,
locul 5 pe ţară). La producţia animală , Dâmboviţa ocupă locul 3 în ierarhia judeţelor , la
producţia de ouă (256 milioane bucati cu 4,0%) , locul 7 la producţia totală de carne (48412
tone greutate în viu cu 3,6%) şi locul 20 la producţia de lapte de vacă şi bivoliţă (985 mii hl cu
2,2%).

2.2 Piața de aprovizionare/desfacere și concurența

Tabel 1. Potențiali furnizori

Nr crt Denumire furnizor Adresa furnizor Achizitii

1 Pesticide,
SC Compill SRL Targoviste
Fungicide,Ingrasaminte

2 Petrom, Rompetrol Targoviste Carburant

3 SC Hibrid SRL Targoviste Seminte

Tabel 2.Potențiali clienți

Nr. % din
Client (Denumire si adresa)
crt vanzari

1. Piata libera din Targoviste, Bucuresti, Ploiesti, Brasov 15 %

2. S.C. Eneida Impex S.R.L., Judetul Dâmbovița, Localitatea Băleni 25 %

3. S.C. Fabrica de ulei Prodan S.R.L., Judetul Dâmbovița, Localitatea

Dobra 20 %

4. S.C. Cerealcom S.R.L., Județul Dâmbovița, Târgoviște 20%

5. S.C. Chitulescu Prod S.R.L., Județul Dâmbovița, Târgoviște 20 %

TOTAL 100%

2020
Tabel 3.Concurența

Denumire Adresă Ce produce?

1. Combavi S.A Județul Dâmbovița, Titu Grâu, porumb, fasole

2. Agro Baraceni S.R.L Județul Dâmbovița, Localitatea Floarea-soarelui, grâu, rapiță
Baraceni
3. S.C. Tehnica agricola Județul Dâmbovița, Localitatea Grâu, porumb, mazăre
Cojasca S.R.L Cojasca

2.3 Fluxul tehnologic

Grâul
Grâul este o plantă considerată pretențioasă, iar sub raport economic, alături de porumb, este
planta cea mai importantă din țara noastra. De aceea locul cel mai bun în rotație se va acorda în
primul rand grâului.
Planta premergatoare
Datorită ponderii culturilor de grâu și porumb în suprafața totală arabilă a țării, trebuie aplicate
măsuri care fac din porumb o mai bună premergătoare pentru grâu. Grâul de toamnă nu se se
cultive în monocultură sau cultură repetată.Grâul reușește un an doi după el însușidacă solul este
bine lucrat din vară, dacă prima data s-a cultivat după o premergătoare bunășidacă nu au apărut
daunători (gândacul ghebos-Zabrus Tenebrioides,cărăbușul grâului-Anoxia villosa). O bună
premergătoare pentru grâul detoamnă este rapița de toamnă. Floareasoarelui este, în general, o
potrivită premergătoare pentru grâul de toamnă.
Fertilizare
În toate condițiile pedoclimatice din țara noastră, grâul reacționează pozitiv la aplicarea
îngrășămintelor, având o capacitate ridicată de a valorifica economic atâtîngrașămintele organice
cât și pe cele minerale.
Datorită sistem radicular slab dezvoltat, este considerat o plantă pretențioasăfață de îngrașăminte,
acest fapt datorează-se de asemenea și perioadei scurte de extragere aelementelor nutritive (de la
împăiere la maturitateaîn lapte).
Azotul în cantități complementare asigură o bună înfrățire și înrădăcinare a plantelor,mărește
rezistența la temperaturi scăzute, mărește numărul de flori fertile în spic șiîmbunătațește
conținutul boabelor în substante proteice. Pentru solurile din Romania, azotulrămâne principal
element pentru obținerea unor producții ridicate de grâu. Dozele mari de fosfor determină
creșterea în bobul de grâu a conținutului de P2O5 și a amidonului șireducerea conținutului de
proteină. Pe solurile din țara noastră carența de potasiu se manifestăla grâu pe unele soluri
podzolite mai ușoare, mai ales în urma aplicațiilor amendamentelor cu calciu.In functie de
recolta scontata, tipul de sol, planta premergatoare, conditiile de mediu(temperatura, umiditatea
atmosferică, umiditatea solului, etc), în primavara, doza deingrasamant cu azot se poate abate de

2020
la cea stabilita initial.Ingrasamintele organice (gunoi de grajd semifermentat si must de gunoi)
pot fiadministrate direct graului in cantitati de 25-20 tone.
Lucrarile solului
Grâul cere un singur afânat pe circa 20 cm adâncime, cu suprafața nu foarte mărunțită,dar fără
bulgări în sol, așezat, nivelat, fără resturi vegetale pentru a permite semănatul în bunecondiții. De
starea în care se prezintă solul în momentul semănatului depinde în cea mai maremăsură felul
cum vegetează plantele de grâu în toamnă și, implicit, capacitatea lor de a trece peste perioada de
iarnă. Arătura se execută imediat după eliberarea terenului de către planta premergătoare,
perioada septembrie-octombrie, la 20-25 cm adancime. Lucrarea se va executa cu tractorul de
250-290 CP în agregat cu plugul reversibil. După arătură serealizează o mărunțe și o afânare a
solului. Aceasta se realizează cu tractorul de 250- 290CP în agregat cu discul. Întârzierea arăturii
are efect nedorit: îmburuienare, pierderearapidă la umiditatea din solul care nu mai este protejat
de plantă, solul se întărește și nu se mai poate ara; orice întârziere A efectuării arăturii conduce la
scăderi progresiv derecoltă.Trebuie realizată afânarea solului pe urmele compactate de trecerile
repetate cutractorul (pentru lucrările de îngrijire din timpul vegetației și la recoltare). Dezvoltare
sistem radicular al plantelor de grâu și pătrunderea rădăcinilor în profunzime suntfavorizate de
afânarea adâncă a solului; ca o consecință, gradul de compactare a soluluiinfluențează în mare
măsură dezvoltarea în ansamblu a plantelor și formarea componentelor e producție. Până în
toamnă, arătura trebuie prelucrată superficial, pentru mărunțirea bulgări, nivelarea terenului,
distrugerea buruienilor care răsar.
Pregătirea patului germinativ se realizează înainte de semănat prin lucrări cu agregatul format
din
tractor 250- 290 CP si combinatorul.Se urmărește realizarea unei suprafețenivelate, curate de bu
ruieni, afânată pe adâncimea desemănat, dar nu prea măruț nțită, și cevamai tasată sub adâncimea
de semănat, pentru a asigura ascensiune a apei (spre semințele în curs de germinare).
Sămânța și semănatul
Pe baza a numeroase cercetari si a rezultatelor obtinute in productie sa stabilitateurmatorulul
interval pentru semanat 20 septembrie- 25 octombrie.
Epoca de semănat agrâului se stabilește astfel și până la venirea iernii să rămână 40-50 zile în
care plantează săvegeteze normal, în care se acumulează suma temperaturilor de 450-500˚C
temperaturi pozitiv, iar la intrarea în iarnă plantele de g râu să ajungă la stadiul de 2-3 frați și 3-4
frunze.Semanatul se realizeaza cu ajutorul semanatoare i depaioasein agregat cu tractorul de250-
290 CP. Adancimea de semănat a grâului este de 5-6 cm și tine cont de umiditatea solului,starea
de aprovizionare a solului cu elemente nutritive etc.Densitatea la semanat se stabileste astfel
incat sa se asigure accesibilitateaelementelor nutritive pe intreaga suprafata pentru fiecare
planta.Pentru a asigura densitatea spicelor / m2 se va utiliza samanta de cea mai buna calitate,cu
o puritate ridicata, cu ofacultate si energie germinativa mare, iar lucrarea de semanat se
varealizează cu o semanatoare de precizie.Cantitatea de samanata la hectar va fi intre 220-250 kg
samanta / ha.Semanatul se va realiza in randuri obisnuite la distanta de 22,5 cm.

2020
Recoltarea
Alegerea momentului optim de recoltare se face în funcția de umiditate boabelor,care trebuie să
atingă valoarea de 24%. Lucrarea se realizează cu ajutorul combinei de 250-350 CP în agregat cu
heder de paioase si echipament de recoltat cereale paioase.Conform site-ului insse.ro, productia,
exprimata in kg / ha inregistrata in anul 2024 afost de 3596 kg / ha la nivel national, 3496kg / ha
la nivelul regiunii Sud-Est si 3632 kg / ha la nivel judetului Iași.
Productia inregistrata de fermier este de 3500 kg la ha, motiv pentru care aceastainregistrare sa
folosit si intocmirea proiectelor financiare

Porumb
In Romania, alaturi de suprafata ocupata cu grau de toamna, suprafata ocupata cu porumb este
precumpanitoare fata de alte culturi (circa65%) . Datorita sistemului radicular bine dezvoltat,
cultura de porumb necesita araturi normale (29-20 cm), un numar insemnat de prasile in timpul
vegetatiei, daca nu se folosesc erbicide, ceea ce conduce la o mai bunamobilizare a solului si o
combatere eficienta a buruienilor.
Rotatia
Porumbul se poate cultiva dupa o serie de plante, in general, se plaseaza dupacerealele de toamna
sau de primavara, plante prasitoare, si de multe ori dupa el insusi.Porumbul este o planta putin
pretentioasa fata de cultura premergatoare. Porumbul se poatecultiva dupa el insusi 2-3 ani si
chiar mai multi cand urmeaza dupa leguminoase perenerespectandu-se conditiile de a se
administra ingrasaminte orano-minerale in cantitati mai marisi de a se combate eficient bolile si
daunatorii.
Deoarece grâul şi porumbul ocupă mai mult de jumătate din suprafaţa arabilă a ţării, cea mai
răspândită este rotaţia grâu-porumb. Neajunsul rotatiei este reprezentat de faptul că poate duce la
îmburuienarea solului şi există posibilitateaapariţiei unor boli comune (fuzarioza-Fusarium spp.)
sau a unor dăunători comuni(sfredelitorul-Ostrinia nubilalis,gărgăriţa frunzelor- Tanymecus
dilaticollis etc.). Intrerupera periodică a rotaţiei grâu- porumb şi intercalarea, după 3-4 rotaţii, a
altor culturi (mazărea,soia, floarea-soarelui, sfecla de zahăr etc.) devine o necesitate. La rândul
lui, porumbul este o bună premergătoare pentru toate culturile de primăvară; de asemenea, el
devine o bună premergătoare şi pentru grâul de toamnă.
Fertilizarea
Porumbul este o planta cu un consum ridicat de substanţe nutritive, cu un maxim deconsum atins
până la începutul formării bobului. Datorita faptului ca in perioada formării boabelor porumbul
foloseşte numai o parte 20-25 % din elementele nutritive, cea mai mare parte din elementele N,P
si K -(azot, forfor si potasiu) ce se acumulează în bob provin din plantă, din rezervele
anterioare.Cantitatea de azot administrata culturi de porumb este influientata de cultura
premergatoare si de cantitatea de ingrasamant organic (gunoi grajd) administrat odata
cuexecutarea araturii.Pentru aplicarea ingrăşămintelor pe bază de fosfor se ia in considerare
conţinutulsolului în fosfor mobil şi producţia planificată ţinandu-se cont ca pentru fiecare tonă de
porumb boabe consumul de fosfor este de 9-9 kg. Îngrăşămintele cu fosfor se administrează

2020
uniform pe toată suprafaţa şi se încorporează sub arătura de bază sau o dată cu lucrările de
pregătire a patului germinativ.O altă metodă de aplicare a îngrăşămintelor cu fosfor este
primăvara împreună cuîngrăşămintele cu azot o data cu semanatul.Pe solurile usoare, pe cele
acide şi pe solurile care au un conţinut mic de potasiu sub 250 ppmK se aplica ingrasaminte pe
baza de potasiu.O data la 2-3 ani pe solurile grele şi o dată la 3-4 ani pe celelalte soluri se va
aplicagunoiul de grajd, se vor administra 20-60 t/ha. Conditia esentiala este sa se aplice uniform
petoată suprafaţa şi sa se încorporeze imediat sub aratura de bază pentru a se evita pierderile
deazot prin volatizare. Pe solurile acide cu un pH mai mic de 5,9 în apă şi gradul de saturaţiesub
65% se vor aplica în prelabil amendamente pe bază de calcar prin împrăştierea uniformăla
suprafaţa solului şi încorporarea sub arătura în doza de 4-5 tha. odată la 5 ani. Fertilizareaculturii
se va executa cu ajutorul cisternei inchiriate.
Lucrarile solului
Porumbul trebuie semanat intr-un sol afanat, usor tasat, maruntit la suprafata invederea
distrugerii capilaritatii si reducerea pierderilor de apa. Lucrarea de baza, aratura, seefectueaza in
flux continuu sau imediat dupa recoltarea plantei premergatoare pentru a reduce pierderile de apa
si a se asigura intervalul necesar asezarii solului in vederea semanatului.Arătura se va executa la
o adâncime de 20-29 cmsi se va efecuta cu ajutorul tractorului de 250-290CPîn agregatcu
plugulsi cugrapa cu discuri.Pregatirea patului germinativ, reprezinta lucrarea sau succesiunea de
lucrari princare se asigura un strat de sol afanat, umed usor tasat in profunzime, bine maruntit
lasuprafata, in care samanta gaseste un mediu prielnic germinarii.Pregătirea patului germinativ se
execută în ziua sau preziua semănatului cu tractorul in agregat cucombinatorul, pentru a nu
favoriza îmburuienarea terenului înaintea răsăririiculturii. Calitatea patului germinativ este
asigurată de reglarea corectă a agregatelor de lucru şi evitarea executării lucrării când solul este
prea umed.
Sămânţa şi semănatul
Sămânţa pentru semănat trebuie să fie certificată să aparţină hibrizilor daţi pentrufiecare zonă de
cultură.Epoca de semănat începe de regulă după data de 20 aprilie, hibrizi timpurii se seamană la
începutul intervalului optim, continuând cu hibrizi târzii.Densitatea optimă la semănat-se
stabileşte în funcţie de hibridul cultivataprovizionarea cu apă, fertilitatea solului şi condiţiile de
cultură.Avand in vedere faptul ca porumbul este o planta cu inradacinare viguroasa, are nevoie
de un spatiu de nutritie mai mare, de aceea la un ha porumb, in cultura neirigată, densitatea la
semănat va fi de 45- 60 mii plante recoltabile ha, la hibrizii timpurii, 40- 55 mii, la cei
semitimpurii şi de 40-50 mii la ceitârzii.Norma de samanta se mareste cu 20-25% atunci cand
conditiile de clima si sol suntnefavorabile, deoarece o parte din seminte nu vor avea conditii
optime pentru germinare. Deasemena, desimea la semanat este mai mare, deoarece o parte din
plante vor fi distruse subactiunea bolilor, daunatorilor si a lucrarilor de ingrijire( prasile manuale
sau mecanice).Cantitatea de sămânţă-se foloseste o cantitate de 25-25 kg samanta /ha .Distanţa
între rânduri – semanatul se face in randuri distantate, atât pe terenul irigat cât şi pe cel neirigat
distanţa dintre rânduri va fi de 60 cm, permiţând astfel combaterea buruienilor prin praşile
manuale şi mecanice.

2020
 Semanatul se face bob cu bob.
Adâncimea de semănat – influenteaza germinatia, rasarirea si uniformitatea culturii sideprinde de
particularitatile morfologice si fiziologice ale semintelor, conditiilor de clima sisol, epoca si
metoda de semanat, etc. Semintele trebuie introduse in sol la o adancime de cca9-20% mai mare
decat diametrul lor. La porumb adanc adancimea de semanat este cuprinsain intervalul 6-9
cm.Semanatul se va executa cu ajutorul tractorului in agregatcu semanatoare deprasitoare.
Lucrările de îngrijire
In intervalul semanat-recoltat, plantele au nevoie de o serie de lucrari de ingrijire, careasigura
cresterea si dezvoltarea in conditii optime a plantelor. Prin lucrarile de ingrijire seasigura
combaterea buruienilor, mobilizarea solului s.a.
Combaterea buruienilor -se realizează prin integrarea mai multor metode cultivarea porumbului
în asolamente, în special cu cereale păioase, prin arături mai adânci şi lucrări ale solului corect
executate, prin praşile mecanice şi manuale, precum şi prin utilizarea erbicidelor.Cercetările
efectuate până în prezent arată faptul, că la cultura porumbului pierderilede producţie cauzate de
buruieni ajung până la 30-90%.Combaterea integrată a buruienilor se realizează prin alternanţa
culturilor şirespectarea asolamentului, a adâncimii şi epocii de executare a arăturii, prin praşile
mecanice şi manuale şi prin aplicarea erbicidelor.Combaterea integrată a bolilor şi dăunatorilor
se va realiza prin respectarea rotaţiei, prin executarea lucrărilor de bază la timp, precum şi prin
tratamente chimice la sămânţă.Raritul se efectueaza in faza de 2-4 frunze, este o lucrare
costisitoare care poate fieliminata printr-un semanat de precizie.
Combaterea buruienilor
Alegerea corectă a plantei premergătoare, efectuarea unor lucrări de pregătire a patului
germinativ de bună calitate, constituie măsuri esenţiale pentru prevenireaîmburuienării culturii.
În funcţie de gradul de îmburuienare, de însuşirile solului, de regimul precipitaţiilor şi de felul
plantei în cursul perioadei de vegetaţie sunt necesare: 3-4 prasilemecanice intre randuri si 2-3
prasile manuale pe rand. Primele 2-3 saptamani dupa rasarireconstituie faza critica in ingrijirea
porumbului, iar prasilele se executa la intervale de 20-20de zile in functie de aparitia buruienilor,
urmarindu-se ca lanul de porumb sa fie mentinutcurat.Prăşitul, urmăreşte în primul rând
distrugerea buruienilor şi realizarea unui strat de solafânat la suprafaţa solului, care să contribuie
la păstrarea apei în sol, aerisirea acestuia etc.Printre rândurile de plante prăşitul se execută
mecanic cu combinator in agregat cutractorul, iar pe rând prăşitul se execută manual. Viteza de
deplasare a agregatului la prima praşilă este de 4-5 km/oră, iar la praşilele următoare viteza va fi
mai mare, respectiv de 6-9km/oră.Combaterea buruienilor din lanurile de porumb pe cale
chimica are cea mai mareeficacitate.Combaterea chimică a buruienilor din cultura porumbului
asigură importante sporuride producţie. Aceasta se realizează prin tratamente la sol, înainte sau
după semănat, şitratamente în perioada de vegetaţie. Frecventele perioade secetoase din
primăvară impunfolosirea şi încorporarea în sol a unor erbicide volatile. Pentru folosirea
erbicidelor nevolatile,se caută perioade mai umede de aplicare a acestora sau zonele cu
precipitaţii. Pentru a le folosi cu maximă eficienţă, este recomandabil ca aplicarea erbicidelor să
se facă conformindicaţiilor inginerilor agronomi sau a specialiştilor cercetători în acest domeniu.
În timpul perioadei de vegetaţie, porumbul suportă mai bine tratamentele în fază de 3-5 frunze

2020
şiacestea se aplică în special pentru combaterea buruienilor perene.Este foarte indicată
oalternanţă a erbicidelor folosite la combaterea buruienilor din culturile de porumb.Combaterea
daunatorilor (viermi sarma, sfredelitorul porumbului si ratisoara)se face prin metode profilactice
(rotatie rationala, samanta certificata, distrugerea sau strangereade pe camp a resturilor vegetale),
mecanice (distrugerea buruienilor care reprezinta gazdeintermediare pentru insectele daunatoare,
prasile) si prin aplicarea tratamentelor chimicespecifice.Prasilele mecanice se vor executa cu
ajutorul tractoruluiimpreuna cucultivatorul.
Recoltarea
Perioada optimă de recoltat se poate efectua atunci când umiditatea boabelor a ajunsla 29 -30%
şi se poate încheia atunci când boabele au o umiditate de 20-25%. După acestfenomen recoltatul
ştiuletilor se va realiza manual pentru a se evita scuturatul boabelor de peştiulete. Recoltatul
mecanizat sub forma de boabe se poate realiza atunci când umiditatea boabelor a ajuns sub
25%.Pentru a se păstra în bune condiţii boabele de porumb trebuie uscate la umiditatea de
păstrare, sub 24%.%. Lucrarea se realizeaza cu ajutorul combinei in agregat cu heder depaioase
si echipament de recoltat cereale paioase.
Productia, exprimata in kg/ ha inregistrata in anul 2024 a fost de 4660 kg/ha lanivel national,
4526kg/ha la nivelul regiunii Sud-Est si 4264 kg/ha la nivelul judetului Iași.
Productia inregistrata de fermier este de 4000 kg la ha, motiv pentru care aceastainregistrare s-a
folosit si la intocmirea proiectiilor financiare.

Floarea soarelui
Planta premergatoare
Floarea-soarelui nu suportă cultura consecutivă; nu va reveni pe același loc la intervale mai mici
de 5-6 ani, atât datorită epuizării solului, cât și mai ales înmulțirii puternice a lupoaiei
(Orobanche cumana), putregaiului alb (Sclerotinia sclerotiorum), manei (Plasmophara helianti).
De asemenea, în regiunile umede nu este indicat să urmeze după fasole, soia, care sunt și ele
atacate de putregai, iar în cultura neirigată din regiunile secetoase, nici după sfeclă și lucernă,
întrucât floarea-soarelui este mare consumatoare de apă, utilizând-o de la o adâncime mai mare a
solului.
Fertilizarea
Principala sursa de elemente nutritive pentru aceasta cultura, o reprezinta gunoiul de grajd. Se
aplica in doze de 20-30 tone la hectar, o data la 4-5 ani si se incorporeaza in sol prin aratura
adanca.Datorita sistemului radicular bine dezvoltat si a adancimii mari de patrundere in sol,
floarea soarelui valorifica atat ingrasamintele organice cat si pe cele chimice.
Lucrarile solului
Principalele conditii ce trebuie indeplinite in vederea infiintarii acestei culturi sunt: realizarea
unui sol afanat, structurat care sa permita inradacinarea profunda, combaterea eficienta a
agentilor patogeni, etc. Aratura, lucrarea de baza se executa imediat dupa recoltarea plantei
premergatoare, la adancimea de 25-30 cmsi se va efecuta cu ajutorul tractorului (proiect) in
agregat cu plugul(deținut de fermă)si cu grapa cu discuri (proiect). Pregatirea patului germinativ
se va efectua cu ajutorul tractorului (proiect) impreuna cu combinatorul (proiect).

2020
Samanta si semnanatul - un aspect principal il constituie calitatea materialului semincer. Samanta
sanatoasa, utilizata la semanat, reduce posibilitatea infestarii cu boli si daunatori, de asemenea
aceasta se va trata cu produse specifice pentru a-i spori gradul de rezistenta. Administrarea
semnintelor se va efectua cu ajutorul tractorului (proiect) impreuna cu ajutorul semanantoarei de
prasitoare. Epoca de semanat -semanatul culturii de floarea soarelui incepe atunci cand in sol sa
atins pragul minim de 6 grade C, la adancimea de incorporare a semintei. Semanatul se face
incepand cu 25 martie si pana la inceputul lunii aprilie. Semanatul se realizeaza in randuri
distantate ( 60 cm) Cantitatea de samanata - se va folosi o cantitate de 4,0-5,5 kg seminte/ha
pentru a obtine la recoltate 45.000-50.000 plate/ha. Adancimea de semanat – Cultura de floarea
soarelui se seamana la o adancime cuprinsa in intervalul 5-9 cm.
Lucrări de îngrijire
Combaterea buruienilor
Alegerea corectă a plantei premergătoare, efectuarea unor lucrări de pregătire a patului
germinativ de bună calitate, constituie măsuri esenţiale pentru prevenirea îmburuienării culturii.
In tehnologia clasica a florii soarelui sunt necesare: 2-3 prasile mecanice intre randuri si 2-3
prasile manuale pe rand. Primele 2-3 saptamani dupa rasarire constituie faza critica in ingrijirea
florii soarelui, iar prasilele se executa la intervale de 20-20 de zile in functie de aparitia
buruienilor, urmarindu-se ca lanul de floarea soarelui sa fie mentinut curat. Prăşitul, urmăreşte în
primul rând distrugerea buruienilor şi realizarea unui strat de sol afânat la suprafaţa solului, care
să contribuie la păstrarea apei în sol, aerisirea acestuia etc. Printre rândurile de plante prăşitul se
execută mecanic cu cultivatorul (proiect)in agregat cu tractorul (proiect), iar pe rând prăşitul se
execută manual. Combaterea daunatorilor (viermi sarma, sfredelitorul porumbului si ratisoara)
Cultura de floarea-soarelui este afectată de un complex de patogeni, dintre care cei mai
păgubitori sunt: Sclerotinia sclerotiorum, Botrytis cinerea, Plasmopara helianthi, Phomopsis
helianthi, Orobanche cumana etc. Prevenirea atacului acestor patogeni impune măsuri de
combatere integrată prin: cultivarea de hibrizi rezistenţi; respectarea rotaţiei de 6 ani; folosirea
unei seminţe sănătoase provenite din loturi semincere libere de boli; aplicarea dozelor optime de
îngrăşăminte cu azot( N), potasiu (K) si fosfor (P), în raport echilibrat; executarea în condiţii
optime a lucrărilor solului şi de întreţinere a culturii; recoltarea la timp a culturii; tratamente
chimice preventive la sămânţă şi în vegetaţie. Cei mai periculoşi dăunători ai culturii de floarea-
soarelui sunt „gărgăriţa frunzelor” (Tanymecus dilaticollis) şi „viermele sârmă” (Agriotes ssp.),
care atacă în special plantele în primele faze de vegetaţie şi care diminuează densitatea culturii
până la compromiterea acesteia. O primă măsură preventivă a acestui atac constă în evitarea
porumbului ca plantă premergătoare. Tratamentul seminţelor de floarea-soarelui cu insecticide se
face centralizat, în cadrul centrelor de protecţia plantelor, cu respectarea strictă a normelor de
protecţia muncii şi ţinându-se seama de toleranţa hibrizilor faţă de aceste tratamente. O atenţie
sporită se va acorda manipulării seminţelor. Pentru aplicarea de ingrasaminte cu azot, potasiu si
fosfor se va utiliza tractorul (proiect) in agregat cu erbicidatorul agricol existent in exploatatie.
Recoltarea - Recoltarea florii-soarelui direct cu combina se poate realiza în momentul când 65-
90% din capitule au culoarea brună, iar seminţele au umiditatea 24-25%. Recoltarea trebuie
terminată până când seminţele au 20 – 22% umiditate. Prelungirea perioadei de recoltare poate

2020
atrage după sine pierderi. Productia, exprimata in kg/ ha inregistrata in anul 2296 a fost de 3596
kg/ha la nivel national, 2992kg/ha la nivelul regiunii Sud-Est si 2025 kg/ha la nivelul judetului
Iași. Productia inregistrata de fermier este de 2600 kg la ha, motiv pentru care aceasta
inregistrare s-a folosit si la intocmirea proiectiilor financiare.

Rapiță
În ultimii ani, rapiţa a fost una dintre cele mai profitabile culturi agricole. În consecinţă, piaţa
seminţelor de rapiţă continuă să se dezvolte şi un număr tot mai mare de fermieri vor cultiva
această plantă. Pentru realizarea unei culturi reuşite de rapiţă, agricultorii trebuie să ţină cont,
încă de la pregătirea patului germinativ, de câteva elemente esenţiale, prezentate în materialul de
faţă. În funcţie de evoluţia condiţiilor climatice, de tipul de sol şi de dotarea tehnică, fermierii pot
face şi alte lucrări şi totodată pot renunţa la unele activităţi în favoarea altora.
Rotaţia
În cadrul rotaţiei, cele mai multe companii recomandă ca rapiţa să nu vină după ea însuşi sau
după alte culturi cu boli şi dăunători comuni, cum ar fi: floarea-soarelui, muştar, soia, fasole sau
alte plante crucifere, la un interval mai mic de 4 ani. Reducerea acestui interval la unu sau doi ani
(practică întâlnită frecvent în anumite ferme) poate pune fermierul în faţa unor atacuri puternice
de boli şi dăunători, atacuri care din cauza virulenţei pot compromite cultura. În această situaţie,
fermierul trebuie să ia în calcul şi să îşi asume riscurile compromiterii culturii respective. Din
punct de vedere al plantelor bune premergătoare, de cele mai multe ori în România, rapiţa se
amplasează dupa grâu şi orz, culturi care se recoltează mai devreme şi care asigură timpul
necesar pregătirii solului. În cadrul acestei rotaţiei grâu-rapiţă, atragem atenţia fermierilor asupra
posibilităţii apariţiei efectelor de fitotoxicitate, efecte datorate erbicidelelor utilizate la cultura
premergătoare. Ca urmare, înainte de a decide unde va amplasa cultura de rapiţă, fermierul
trebuie să ia în calcul şi să verifice remanenţa erbicidelor utilizate. În literatura de specialitate se
cunosc o serie de erbicide care, aplicate la cele două culturi, prezintă o remanenţă ridicată pentru
cultura postmergătoare de rapiţă.În practică au fost cazuri când din cauza remanenţei erbicidelor,
cultura de rapiţă a fost compromisă. În funcţie de modul de prelucrare a terenului, această
remanenţă s-a manifestat toamna la începutul perioadei de vegetaţie, când plantele de rapiţă se
aflau în faza de 2 până la 6 frunze - când terenul a fost lucrat numai cu discul greu - sau
primăvara - când plantele de rapiţă aveau 20 - 30 cm înălţime şi terenul a fost pregătit prin
arătură. O atenţie deosebită trebuie acordată terenurilor pe care s-au utilizat erbicide
sulfonilureice. Unele erbicide din această clasă pot avea remanenţă de până la 14 - 16 luni.
Pentru a verifica remanenţa erbicidelor utilizate, fermierii pot cere detalii de la furnizorul
acestora. Se consideră că rapiţa este o plantă bună premergătoare pentru culturile de grâu şi orz.
Aceste culturi după rapiţă dau sporuri de producţie ce depăşesc 500 kg/ha. Practic, rapiţa îşi
poate găsi cu succes locul în cadrul asolamentelor din fermele agricole româneşti.
Pregătirea terenului
De cele mai multe ori opţiunea fermierului cu privire la pregătirea terenului este în strânsă
corelaţie cu condiţiile climatice din zonă. Anul acesta, datorită ploilor căzute în iunie şi iulie, o
parte din fermieri au reuşit să facă o arătură la adâncimea de 20 - 22 cm. Acolo unde nu e

2020
posibilă arătura, se poate face pregătirea patului germinativ prin una sau două treceri cu un disc
greu. Fiecare fermier decide în funcţie de dotare şi de condiţiile climatice ce soluţie este mai
rentabilă. Din observaţiile de pe teren s-a constatat că acolo unde s-a efectuat arătura, resturile
vegetale au fost mai bine încorporate în sol, efectul de fitotoxicitate al erbicidelor aplicate
culturii premergătoare (acolo unde a fost cazul) a fost diminuat şi cultura de rapiţă a fost mai
puţin îmburuienată. În ultimii ani, în anumite zone agricole, s-a constatat la culturile de grâu şi
rapiţă un atac deosebit de puternic al rozătoarelor - în special al şoarecilor de câmp. Agresivitatea
acestor dăunători s-a manifestat prin crearea unor pagube însemnate culturilor. În cazul solelor
unde pregătirea terenului s-a făcut prin arătură s-a constatat o diminuare a numărului de şoareci
şi deci o diminuare a pierderilor. Una din explicaţii ar fi că prin arătură se distrug o parte din
galeriile aflate mai la adâncime şi o dată cu acestea şi hrana şoarecilor. Pe de altă parte, de cele
mai multe ori, fermierii au observat în urma brazdei prezenţa pescăruşilor şi a berzelor care se
hrănesc cu şoarecii de câmp. Pregătirea terenului cu discul greu înseamnă un efort financiar mai
mic din partea fermierului pentru înfiinţarea culturii, o viteză mai mare de lucru, o conservare
mai bună a apei, mai ales în verile secetoase şi totodată o încadrare mai bună în epoca optimă de
semănat. După lucrarea de bază, terenul se pregăteşte fie prin una sau două treceri cu discul uşor,
fie printr- un disc şi un combinator sau printr-un agregat complex care lasă terenul discuit şi
nivelat. În unele ferme care au utilaje de ultimă oră, toate lucrările necesare (discuit, semănat,
nivelat, tăvălugit etc) se pot realiza printr-o singură trecere. Indiferent de tipul de lucrare
efectuat, important este să se aibă în vedere realizarea uni pat germinativ afânat în primii 2 - 3
cm şi ferm sub adâncimea de semănat pentru a se asigura condiţii optime de germinare a
seminţelor.
Semănatul rapiţei
La rapiţă, semănatul poate fi realizat fie cu semănători clasice, caz în care fermierul va utiliza o
cantitate mai mare de sămânţă la hectar, fie cu semănători performante care pot asigura o
densitate uniformă şi la care poate fi controlată cantitatea de sămânţă pe hectar. Practic, în
ultimul timp s-a trecut de la semănatul rapiţei cu semănători mai puţin precise spre utilizarea
semănătorilor performante cu distribuţie controlată a cantităţii de sămânţă/ha. Majoritatea
firmelor care comercializează sămânţă hibridă de rapiţă recomandă o cantitate cuprinsă între 2 şi
4 kg/ha (aproximativ 45 - 60 boabe/mp), iar firmele care comercializează soiuri recomandă o
cantitate între 5 - 6 kg/ha (aproximativ 60 - 80 boabe/mp).Cantităţile variază în funcţie de masa a
1000 de boabe, de puritate şi de germinaţie.În unele cazuri, având în vedere gradul de
intensivitate al hibridului sau soiului respectiv, firmele pot recomanda cantităţi mai mici de
sămânţă/ha. Pentru asigurarea unei cantităţi corecte de sămânţă pe hectar este bine de ţinut cont
de recomandările firmelor furnizoare. Din punct de vedere al distanţei între rânduri se utilizează
mai multe intervale de semănat: la 18 cm, la 25 cm şi la 37,5 cm, depinzînd în primul rând de
semănătoarea folosită, de varietatea semănată, dar şi de gradul de culturalizare al terenului.
Distanţa dintre rânduri cea mai frecvent utilizată în România este de 25 de cm. În condiţiile în
care se utilizează distanţe mai mari de semănat, se reduce cantitatea de sămânţă la hectar, dar
creşte riscul îmburuienării culturii de rapiţă. Adâncimea de semănat a seminţelor de rapiţă se
situează la 2-3 cm şi se realizează în teren bine pregătit, fără resturi vegetale şi fără buruieni.

2020
Dacă semăntul se realizează în teren afânat şi cu denivelari este bine ca adâncimea semănătorii
să fie bine reglată, aşa încât sămânţa să fie poziţionată în sol la acelaşi nivel. La semănătorile
prevăzute cu două tipuri de patine se vor utiliza patinele destinate seminţelor mici. În felul acesta
se realizează condiţii optime pentru o germinare şi o răsărire uniformă a plantulelor. Referitor la
perioada de semănat, din punct de vedere calendaristic, recomandările diferă de la o companie la
alta, dar în linii generale semănatul rapiţei ar trebui să înceapă cu data de 20 august pentru nordul
ţării şi să se încheie în jurul datei de 15 - 20 septembrie în zona de sud-est a Romaniei. Din punct
de vedere al temperaturilor mai mari de zero grade C, rapiţa ar trebui să acumuleze până la
intrarea în iarnă aproximativ 600 - 700 grade C biologic active. Se consideră că dacă plantele au
acumulat această temperatură până la intrarea în iarnă, cultura de rapiţă se află în stadiul cel mai
potrivit pentru trecerea anotimpului rece. Această temperatură corespunde cu formarea la
plantele de rapiţă a 5 - 8 frunze adevărate. Samânţa utilizată pentru înfiinţarea culturilor de rapiţă
trebuie să fie o sămânţă certificată, cu o puritate fizică de minimum 98% şi o germinaţie mai
mare de 85%. Toată sămânţa utilizată în acest scop trebuie să fie tratată atât cu fungicid, cât şi cu
insecticid.
Fertilizarea culturii de rapiţă
Rapiţa este una dintre culturile cu cele mai mari consumuri specifice de elemente nutritive
necesare pentru realizarea unei tone de producţie (sămânţa + masa vegetativă aferentă). În
general, literatura de specialitate citează consumuri specifice de aproximativ 45 kg N; 30 kg
P2O5 şi 35 kg K2O/tona de sămânţă de rapiţă cu producția secundară aferentă. Ca urmare, încă
de la pregătirea patului germinativ trebuie acordată o importanţă marită capitolului de fertilizare
a culturii. Nu se poate concepe obţinerea de producţii mari la rapiţă fără o susţinere puternică din
punct de vedere al fertilizării. Majoritatea firmelor producătoare de sămânţă prezintă propriile
planuri de fertilizare a culturii, dar în general acestea se opresc în jurul următoarelor valori: 70 -
120 kg/ha N; 50 - 80 kg/ha P2O5, 40 - 60 kg/ha K2O și 10- 30 kg S. Întreaga doză de fosfor şi
potasiu se aplică înainte de efectuarea arăturii de bază sau înainte de prima lucrare cu discul
greu. Dacă însă fermierul dispune de îngrăşămite complexe de tipul N:P:K în doze diferite, dar în
care trebuie să predomine fosforul şi potasiul, acest îngrăşământ se va aplica la pregătirea patului
germinativ, sub disc. În mod normal, la pregătirea patului germinativ se aplică tot fosforul şi
potasiul şi numai 30 - 40% din doza de azot. Diferenţa de azot se va aplica în primăvară după
pornirea în vegetaţie a culturii.

2.4 Datele tehnice ale investiției

Caracteristicile tehnice ale mașinilor, utilajelor și echipamentelor agricole care se vor achiziționa
prin proiectsunt prezentate în cele ce urmează:
1. Tractor
o Puterea motorului (CP): 250-290;
o Motor: 4-9 cilindri;

2020
o Pompă hidraulică: 220-250 l/min;
o CTP: 4x4 transmisie;
o Control electronic al tiranților;
o Cabină cu climă

2. Combină
o Volumul buncărului (litri): 6500 – 9500;
o Putere maxima (CP): 230-290;
o Capacitate cilindrică: 5-9 litri;
o Transmisie hidrostatică;
o Cutie de viteză mecanică cu acționare electrică;
o Sistem cu aer condiționat, ventilație și încălzire automata;

3. Plug

o Lățime de lucru- 2,5 m

o Trupița de lucru- 2,50 m

o Distanța între trupițe - 100 cm

o Înălțime cadru -80 cm

o Tip corp - B35

2020
4. Semănătoare

o Lățime de lucru -3m

o Număr dicuri - 8

o Număr scarificatoare -11

o Cerere de energie - 94 W

o Cuplu – D

5. Cultivator

o Lățime de lucru - 5,6 m

o Lățime transport - max. 2,5 m

o Cadru- rigid

2020
 6. Mașină de erbicidat

o Lățime de lucru (m): 25-20;

o Capacitate rezervor (litri): 2900-2500;

o Comenzi electrohidraulice;

o Indicator de presiune digital;

o Filtru de presiune autocuratant; Distanța dintre rânduri - 7 cm

2.5 Descrierea fluxului de producție

Asolamentul reprezintă rotația culturilor în timp și spațiu ținând cont de restricțiile fiecărei
culturi.

C1-rapiță An1

C2-grâu An 2

C3-floarea soarelui An 3

C4-porumb An 4

SOLA 1 SOLA 2 SOLA 3 SOLA 4

rapiță grâu Floarea-soarelui porumb

grâu Floarea-soarelui porumb rapiță

Floarea-soarelui porumb rapiță grâu
porumb rapiță grâu Floarea-soarelui

2020
 2.6 Durata de realizare a investiției

Nr.crt. Achiziții IAN FEB MAR APR MAI IUN IUL AUG SEP OCT NOI DEC
1. Tractor x x
2. Plug x x
3. Semănătoare x x
4. Mașină de x x
erbicidat
5. Combină x x
6. Cultivator x x

Cap III: Bugetul investiţiei

Curs euro-RON de la Banca Central Europeană din data de 03.12.2020 4,7729

3.1. Resurse necesare pentru investitie

Nr Denumire Ca U Pret unitar TVA/UM Valo Val Valoa Valoa Valoa

crt coloana nr nt M fara TVA are tva re (cu re Val re
2 Total TVA) TOTA tva totala
a Tot 19% LA (TVA
fara total fara Tot inclus
TVA TVA )

Eur Lei Euro Lei Euro eur Euro Lei Lei Lei
o
1 Tractor 1 buc 314 1500 5971, 2850 3142 541 36842 15000 2850 17850
27,4 00,00 21 0,00 7,43 5,00 ,43 0,00 0,00 0,00
3

2 Plug 1 buc 146 7000, 278,6 1330 1466, 278, 1745, 7000,0 1330 8330,0
6,61 00 6 ,00 61 66 27 0 ,00 0

3. Semănătoar 1 buc 104 5000, 199,0 950, 1047, 199, 1246, 5000,0 950, 5950,0
e 7,58 00 4 00 58 04 62 0 00 0

4. Mașină de 1 buc 209 1000 398,0 1900 2095, 398, 2493, 10000, 1900 11900,
erbicidat 5,16 0,00 8 ,00 16 08 24 00 ,00 00

2020
5 Combină 1 buc 607 2900 1154 5510 6075 115 72304 29000 5510 34510
59,7 00,00 4,34 0,00 9,71 44,3 ,05 0,00 0,00 0,00
1 4

6. Cultivator 1 buc 104 5000, 199,0 950, 1047, 199, 1246, 5000,0 950, 5950,0
7,58 00 4 00 58 04 62 0 00 0

Total 9784 46700

4,07 0,00

3.2. Resurse necesare procesului tehnologic

a)Cheltuieli pentru un ciclul de productie

Nr Specificatie Cantitate UM Consum/ Pret TVA/UM Valoare Valoare Valoare

Crt Total unita totala TVA totala
r fara cu TVA
fara Lei TVA Lei inclus
TVA Lei Lei
Lei
1 Motorina 200 l 200 5,2 0,988 1040 197,6 1237,6

2 Apa 200 mc/ 200 2 0,18 400 36 436

3 Energie electrica 200 kw 200 0,5 0,045 100 9 109

4 Sămânță 5000 kg 5000 1,5 0,285 7500 1425 8925

5 Îngrășământ 1000 kg 1000 2,5 0,475 2500 475 2975

6 Pesticide,Fungicide, 1500 l 1500 10,2 1,938 15300 2907 18207

7 Gaze 1000 kw 1000 3 0,27 3000 270 3270

TOTAL 35159,6

2020
b) Cheltuieli salariale

Nr. Categorie de personal Nr. Salariul (lei) brut* Contributii Total

Crt persoane COLOANA 4 angajator 4+5
(lei) – 2.25%
COLOANA 5
lunar anual lunar anual ANUAL
1 Contabil 1 2500 30000 56,25 675 30675
2 Inginer agronom 1 3500 42000 78,75 945 42945
3 Muncitori agricoli 3 7500 90000 191,25 2025 92025
TOTAL 165645

c) cheltuieli cu amortizarea
valoare utilaj / durata de utilizare - 5 ani = 60 luni !!!!
Nr.Crt. Denumire Valoare Durata de Total
utilaj utilizare amortizare
1. Tractor 150000,00 5ani/60 luni 2500,00
2. Plug 7000,00 5ani/60 luni 116,67
3. Semănătoare 5000,00 5ani/60 luni 83,33
4. Mașină de erbicidat 10000,00 5ani/60 luni 166,67
5. Combină 290000,00 5ani/60 luni 4833,33
6. Cultivator 5000,00 5ani/60 luni 83,33
Total 7783,33

d) Total cheltuieli pe un an

Nr Crt Specificatie Valoare cheltuieli

1 Cheltuieli de productie 35159,6

2 Cheltuieli salariale 165645
3 Chelt cu amortizarea 7783,33

TOTAL … 208587,93

2020
4.1. Estimarea pe 5 ani de exploatare a veniturilor si a cheltuielilor

4.1.1. Estimarea veniturilor pe 5 ani

a)venituri din activitatea principala

Nr Crt AN UM Tip produs Productie/kg Pret de Valoare

vanzare totala
(lei)/kg (Prod*PV)
1 1 kg grâu 4000 0,6 144000

2 2 kg grâu 4500 0,7 110250

3 3 kg grâu 4200 0,59 86730

4 4 kg grâu 4300 0,6 90300

5 5 kg grâu 4600 0,7 112700

TOTAL 543980

Nr Crt AN UM Tip produs Productie/kg Pret de Valoare

vanzare totala
(lei)/kg (Prod*PV)
1 1 kg porumb 4200 0,56 117600
2 2 kg Porumb 4250 0,6 127500
3 3 kg porumb 4300 0,62 133300
4 4 kg porumb 4500 0,7 157500
5 5 kg porumb 4400 0,69 151800
TOTAL 687700

Nr Crt AN UM Tip produs Productie/kg Pret de Valoare totala

vanzare (Prod*PV)
(lei)/kg
1 1 kg Floarea- 2500 1,1 41250
soarelui
2 2 kg Floarea- 2300 1,2 41400
soarelui
3 3 kg Floarea- 2600 0,9 35100
soarelui
4 4 kg Floarea- 2700 1 40500
soarelui
5 5 kg Floarea- 2800 0,9 37800
soarelui
TOTAL 196050

2020
 Nr Crt AN UM Tip produs Productie/kg Pret de Valoare
vanzare totala
(lei)/kg (Prod*PV)
1 1 kg rapiță 2700 1,2 32400
2 2 kg rapiță 2500 1,1 27500
3 3 kg rapiță 2550 1,2 30600
4 4 kg rapiță 2600 1 26000
5 5 kg rapiță 2700 0,99 26730
TOTAL 143230

b) Estimare subventii

Nr Crt AN Valoare Subventie Total /60 ha

/ cap animal

1. 1 400 24000

2. 2 400 24000

3. 3 400 24000

4. 4 400 24000

5. 5 400 24000

TOTAL 120000

c) Estimare venituri totale pe 5 ani de exploatare

Nr Crt AN Total venituri
lei
1 1 359250

2 2 330650

3 3 309730

4 4 338300

5 5 353030

2020
 4.1.2. Estimarea cheltuielilor cu ciclul de productie pentru 5 ani
A)Estimarea cheltuielilor pentru ANUL I
Nr Specificatie Cantitate UM Consum/ Pret TVA/UM Valoare Valoare Valoare
Crt Total unita totala TVA totala
r fara cu TVA
fara Lei TVA Lei inclus
TVA Lei Lei
Lei
1 Motorina 200 l 200 5,2 0,988 1040 197,6 1237,6

2 Apa 200 mc/ 200 2 0,18 400 36 436

3 Energie electrica 200 kw 200 0,5 0,045 100 9 109

4 Sămânță 5000 kg 5000 1,5 0,285 7500 1425 8925

5 Îngrășământ 1000 kg 1000 2,5 0,475 2500 475 2975

6 Pesticide,Fungicide, 1500 l 1500 10,2 1,938 15300 2907 18207

7 Gaze 1000 kw 1000 3 0,27 3000 270 3270

TOTAL 35159,6

ANUL II

Nr Specificatie Cantitat U Consum Pret TVA/ Valoar Valoar Valoare

Cr e M / unita UM e totala e totala
t Total r fara TVA cu TVA
fara TVA inclus
TVA Lei Lei Lei Lei
Lei
1 Motorina 210 l 210 4,2 0,798 882 3,35 885,35

2 Apa 180 mc/ 180 2 0,18 400 32,4 432,40

3 Energie electrica 150 kw 150 0,5 0,045 100 6,75 106,75

4 Sămânță 5000 kg 5000 1,5 0,285 7500 1425 8925,00

2020
 5 Îngrășământ 1000 kg 1000 2,5 0,475 2500 475 2975,00

Pesticide,Fungicide,Erbicid 14565,6
6 1500 l 1200 10,2 1,938 12240 2325,6
e 0

7 Gaze 1000 kw 1000 3 0,27 3000 270 3270

31160,1
TOTAL
0

ANUL III

Nr Specificatie Cantitate UM Consum Pret TVA/UM Valoare Valoare Valoare

Cr / unitar totala TVA totala
t Total fara fara cu TVA
TVA Lei TVA Lei inclus
Lei Lei Lei
1 Motorina 220 l 220 4,2 0,798 924 3,35 927,35

2 Apa 185 mc/ 185 2 0,18 400 33,3 433,30

3 Energie electrica 130 kw 130 0,5 0,045 100 5,85 105,85

4 Sămânță 4400 kg 4400 1,5 0,285 7500 1254 8754,00

5 Îngrășământ 1000 kg 1000 2,5 0,475 2500 475 2975,00

6 Pesticide,Fungicide, 1300 l 1300 10,2 1,938 13260 2519,4 15779,40

7 Gaze 800 kw 800 3 0,27 3000 216 3216

TOTAL 32190,90

ANUL IV

Nr Specificatie Cantitate UM Consum/ Pret TVA/UM Valoare Valoare Valoare

Crt Total unita totala TVA totala
r fara cu TVA
fara Lei TVA Lei inclus
TVA Lei Lei
Lei
1 Motorina 200 l 200 5,2 0,988 1040 197,6 1237,6

2020
 2 Apa 200 mc/ 200 2 0,18 400 36 436

3 Energie electrica 200 kw 200 0,5 0,045 100 9 109

4 Sămânță 5000 kg 5000 1,5 0,285 7500 1425 8925

5 Îngrășământ 1000 kg 1000 2,5 0,475 2500 475 2975

6 Pesticide,Fungicide, 1500 l 1500 10,2 1,938 15300 2907 18207

7 Gaze 1000 kw 1000 3 0,27 3000 270 3270

TOTAL 35159,6

ANUL V

Nr Specificatie Cantitat U Consum Pret TVA/ Valoar Valoar Valoare

Cr e M / unita UM e totala e totala
t Total r fara TVA cu TVA
fara TVA inclus
TVA Lei Lei Lei Lei
Lei
1 Motorina 210 l 210 4,2 0,798 882 3,35 885,35

2 Apa 180 mc/ 180 2 0,18 400 32,4 432,40

3 Energie electrica 150 kw 150 0,5 0,045 100 6,75 106,75

4 Sămânță 5000 kg 5000 1,5 0,285 7500 1425 8925,00

5 Îngrășământ 1000 kg 1000 2,5 0,475 2500 475 2975,00

Pesticide,Fungicide,Erbicid 14565,6
6 1500 l 1200 10,2 1,938 12240 2325,6
e 0

7 Gaze 1000 kw 1000 3 0,27 3000 270 3270

31160,1
TOTAL
0

A)Centralizator cu cheltuielile ptr. cei 5 (8) ani de productie

Nr crt An Valoare (lei)

1 I 35159,6

2020
 2 II 31160,10
3 III 32190,90
4 IV 35159,6
5 V 31160,10

B) Cheltuieli salariale pe 5 ani(8) ani de productie

Nr An Total
crt
1 I 165645

2 II 165645

3 III 165645

4 IV 165645

5 V 165645

C)amortizarea pe 5 ani

Nr crt An Durata de Total

utilizare amortizare

1 I 5ani/60 luni 7783,33

2 II 5ani/60 luni 7783,33

3 III 5ani/60 luni 7783,33

4 IV 5ani/60 luni 7783,33

5 V 5ani/60 luni 7783,33

D) Centralizator total cheltuieli

Nr crt AN Valoare lei

1 I 208587,93

2020
 2 II 204588,43

3 III 205619,23

4 IV 208587,93

5 V 204588,43

4.1.3. Estimarea rezultatului financiar în urma efectului dat de sursele de finanţare

a) Sursele de finanţare
Nr. Sursele de finanţare Valoare (lei) Valoare (euro)
crt.
TOTAL 467000 97844,07
(valoarea investitiei
fTVA, cap 3.1)
Valoare TOTALA
fara TVA
1 Imprumut conf. 233500 48922,035
Submasura 4.1 467000x50%= 97844,07x50%=
(ajutorul public) =
50%,max 200,000
2 Autofinanţare - -
3 Împrumuturi 233500 48922,035

b) Estimarea cheltuielilor pentru 5 ani, la care se adaugă plata ratelor

Nr An Cheltuieli RAMBURSARE Cheltuieli totale
crt Centralizator subcap Rata si dobanda
3.2.2.E
Lei Lei Lei

1 I 208587,93 4203 212790,93

2 II 204588,43 4203 208791,43

3 III 205619,23 4203 209822,23

4 IV 208587,93 4203 212790,93

5 V 204588,43 4203 208791,43

2020
Creditul se face pe o perioadă de .5.. ani, cu o dobândă de 8%,suma necesara 233500
(suma totală rambursată este de 233500X8%+233500)
Rata lunară este de (suma totală rambursată este de (2335000X8%+233500)/60=4203
LUNA(suma totală rambursată este de 233500X8%+233500)/60X12=PE AN=50436

4.1.4. Estimarea rezultatului financiar

Nr crt An Venituri Cheltuieli Rez financiar

totale (lei) totale (lei) (lei)
1 I 359250 208587,93 150662,07

2 II 330650 204588,43 126061,57

3 III 309730 205619,23 104110,77

4 IV 338300 208587,93 129712,07

5 V 353030 204588,43 148441,57

4.2.1. Indicatorii financiari

Anul UM Total An Total An Total An Total An 4 Total An 5

1 2 3
Nr. Specificatie Valoare
Crt
.
1 Valoarea LEI 467000
investitiei
(VI) =
CAP.3.1.
2 Durata de AN 0,67
recuperare a I
investitiei
(Dr)

2020
3 Rata de 8%
actualizare
4 Valoarea LEI 3,301,055.44
actualizata
neta(VAN)
– trebuie sa
fie pozitiva
5 Disponibilul LEI 150662,07 276723,64 380834,41 510546,48 658988,05
de numerar
la sfarsitul
perioadei -
trebuie sa
fie pozitiv
(Randul 5
din graficul
incasari -
plati)

4.2.2 Tabel Incasari – plati

VALOARE LEI
Specifi
catie I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

An
1. 3592 3306 3097 3383 3530
Incasa
50 50 30 00 30
ri
(total/a
n) =
2.Plati 2085 2045 2056 2085 2045
(total/a 87,93 88,43 19,23 87,93 88,43
n) =

2020
3. 1506 1260 1041 1297 1484
Exced 62,07 61,57 10,77 12,07 41,57
ent/
deficit
= 1-2

4. - 1506 2767 3808 5105

Dispo 62,07 23,64 34,41 46,48
nibil
perioa
da
preced
enta
5.Disp 1506 2767 3808 5105 6589 6589 6589 6589 6589 6589 6589 6589
onibil 62,07 23,64 34,41 46,48 88,05 88,05 88,05 88,05 88,05 88,05 88,05 88,05
de
numer
ar la sf
perioa
dei
actual
e= 3 +
4
6. 1395 2385 3046 3781 4544 4224 3922 3640 3379 3138 2915 2700
Actual 01,92 54,86 67,53 82,58 74,52 28,24 54,79 81,80 42,59 03,83 87,63 77,07
izare
cash
flow

2020
2020