Curs 2 - Actori Instituționali Ai PA - 2020

POLITICA AGRICOLA
Curs 2: Actori instituționali ai politicii agricole
USAMV Bucuresti, Gina Fintineru

Obiectivele cursului
• Să cunoașteți principalele instituții internaționale, europene și naționale care
intervin în procesul de elaborare, implementare, monitorizare și evaluare a
politicii agricole
• Să cunoașteți principalele grupuri de influență în procesul decizional privind
agricultura și sectorul agroalimentar, la nivel național, european și internațional;
• Să justificați rolul acestora în procesul de elaborare, implementare,
monitorizare, evaluare și dezvoltare a politicii agricole;
• Să descrieți principalele etape ale procesului de luare a deciziilor cu privire
la politica agricolă în UE.

STRUCTURA CAPITOLULUI
• 1. Actori instituționali care acționează în în procesul de decizie al

politicii agricole
– 1.1. Organizaţii internaţionale
– 1.2. Factori de decizie la nivelul Uniunii Europene
– 1.3. Factori de decizie naţionali
• 2. Factori de influență și grupuri de interese
– 2.1. Factori de influență și grupuri de interese la nivelul UE
– 2.2. Factori de influență și grupuri de interese la nivel național

CUVINTE CHEIE
• Instituții sau actori instituționali = diferitele organizații
(instituții și agenții publice, inclusiv ministere sau structuri
guvernamentale)- abilitate să ia decizii pe baza unor reglementări
juridice
• Grupuri de influenţă = actori care, fără a avea competenţe
decizionale, prin promovarea punctelor de vedere ale diverselor
grupuri (economice, ecologice, sociale etc.) afectate de politica
respectivă, pot influenţa procesul de decizie și implementarea
acesteia.
• .
1. Actori instituționali care acționează în în
procesul de decizie al politicii agricole
• 1.1. Organizaţii internaţionale
– Organizația mondială a comerțului (OMC)
– Organizația pentru coordonare economică și dezvoltare (OECD )
– Organizația pentru agricultură și alimentație / food and agriculture
organization (FAO)
• 1.2. Factori de decizie la nivelul Uniunii Europene
– A. Instituții ale Uniunii Europene
– B. Organisme ale Uniunii Europene
– C. Organisme specializate
• 1.3. Factori de decizie naţionali

Domenii de competență ale responsabililor
politicii agricole

1. Organizații Internaționale
• Organizația Mondială a Comerțului (OMC)

• Organizația pentru coordonare economică și
dezvoltare / Organisation for Economic Coordination and
Development (OECD)
• Organizația pentru Agricultură și Alimentație / Food
and Agriculture Organization (FAO)

1.1. Organizația Mondială a Comerțului (OMC)
Dimensiunea multilaterală a politicii comerciale comune a UE, cu impact
asupra configurației instrumentelor utilizate în cadrul politicii agricole, este
realizată în cadrul Organizaţiei Mondiale a Comerţului
Organizația Mondială a Comerțului:

- sediul la Geneva, Switzerland
- ia naștere la 01 ianuarie 1995 prin Acordul de la Marrakesh,
- Înlocuind astfel un acord mai vechi, Acordul General pentru Tarife și Comerț
(GATT), semnat la Geneva în 1947.
- Agricultura a fost considerată un sector sensibil și nu a fost reglementată de
către GATT până la rundă Uruguay de negociere (începută în 1986 și
finalizată cu acordul privind crearea OMC, în 1995)
- Normele GATT nu au impus așadar nicio limită nivelurilor și tipurilor de
subvenții in agricultura
- După 1995 însă, toate acordurile și memorandumurile de înțelegere ale
OMC privind comerțul cu mărfuri se aplică în agricultură
1.1. Organizația Mondială a Comerțului (OMC)
Considerentul de la care
Responsabilități: State Membre pornește funcționarea
OMC :
• administrarea 159 de ţări sunt membre • Prin sprijinirea
acordurilor comerciale ale WTO. România devine comerţului
ale OMC; membru al OMC la 1 internaţional liber are
• asigurarea unei ianuarie 1995. loc o intensificare a
platforme pentru diviziunii internaţionale
negocierile comerciale; a muncii,
• rezolvarea litigiilor • aceasta ar trebui să
comerciale; conducă la:
• monitorizarea politicilor • o creştere a gradului
comerciale naționale. de ocupare a forţei de
muncă
• prosperitate în ţările
participante.
OMC: Acordul privind agricultura (AoA - Agreement on Agriculture)
Obiectivul = de a reforma comerțul agricol și a orienta politicile către piață

prin reguli pentru:
1. Accesul pe piață al produselor agricole
• Noua regulă este ”tariffs only”
• înlocuirea celorlalte restricții comerciale impuse importurilor (cote, măsuri
non tarifare) cu tarife vamale
• reducere graduală a tarifelor
2. Sprijinul intern: Regula în acest caz este: „some you can, some you can’t”
• Restricționarea utilizării măsurilor de susținere cu efect distorsionant asupra
pieței
• Clasificarea măsurilor de susținere după modelul semaforului
3. Subvenții la export ( generatoare de exporturi artificial competitive)
• Permise dupa angajamentul respectării unei scheme de reducere a acestora
Clasificarea măsurilor de sprijin, după OMC – “WTO traffic
light system”
• Cutia roșie – STOP/subvenții interzise
• Ex .... Subvențiile din cutia galbenă peste limita a > 5- 10% din valoarea producției
• Cutia Galbenă – REDUCE!

• Distosionează comerțul internațional
• Preț de intervenție, subvenții la input
• Limitare -5-10% din valoarea producției
• (Cutia albastră – plăț permise condiționat

• dar să fie insoțite de măsuri de limitare a producției
• Plățile directe )
• Cutia verde – permise

• Nu distorsionează comerțul internațional
• Masuri de dezvoltare rurala, cercetare

1.2. Organizația pentru coordonare economică și
dezvoltare (OECD )
• o organizație internațională, înfiinţată după al doilea război mondial –
1949 (OECE), 1961, OECD
• Considerentul înființării: cel mai bun mod de a asigura o pace de
durată este acela de a încuraja cooperarea și reconstrucția
• Sediul general este la Paris, Franța, și cuprinde astăzi 34 de state
membre
• Prin analizele și studiile sale, OCDE influențează destul de mult
propunerile Comisiei Europene
• www.oecd.org
• https://data.oecd.org/searchresults/?hf=20&b=0&r=%2Bf%2Ftype%2
Fdatasets&r=%2Bf%2Ftopics_en%2Fagriculture&l=en&s=score

1.3. Organizația pentru Agricultură și
Alimentație / Food and Agriculture Organization
(FAO)
• funcționează ca o agenție specializată a Organizației Națiunilor Unite (ONU)
• Obiectiv = îmbunătăţirea situaţiei alimentaţiei la nivel mondial, eliminarea
foametei și a insecurității alimentare
• Prin:
– sistem dinamic de informaţii,
– schimburi de experienţă pe teme actuale,
– proiecte concrete de ajutorare, prin intermediul organismelor financiare internaţionale
(de ex. Banca mondială)
• FAO publică o serie de analize, studii, rapoarte care au influență asupra
demersurilor privind dezvoltarea agriculturii
• FAOSTAT, una din cele cea mai cuprinzătoare sursă de informații agricole și
statistici http://www.fao.org/faostat/en/#data ,

2. Factori de decizie la nivelul Uniunii
Europene
Ø Instituţii centrale şi implicate în procesul de decizie
q Parlamentul European
q Consiliul Uniunii Europene
q Comisia Europeanã
Ø Instituţii cu rol de stimulator al discuţiilor şi

inţiativelor comunitare
q Consiliul European
Ø Instituţii cu rol consultativ în procesul de decizie

q Comitetul Economic si Social
q Comitetul Regiunilor
Ø Alte instituţii cu rol important în funcţionarea UE

q Curtea Europeanã de Justitie
q Curtea de Conturi
q Ombudsmanul European.
q Banca Europeanã de Investitii
qGinaBanca
USAMV Bucuresti, Fintineru Central Europeanã
2.1.Consiliul Uniunii Europene
Ø Principala instituţie cu putere de decizie a UE.
Ø Organismul reprezentativ al statelor din UE ( Vocea statelor membre)
Ø Componența: reprezentanţi ministeriali ai SM
q abilitaţi să negocieze şi să ia hotărâri
q sa angajeze guvernele respective
Ø Compoziţia sa se schimbă în funcţie de ordinea de zi:

q problemele agricole sunt dezbătute de miniştrii agriculturii,
q problemele şomajului de către miniştrii muncii şi protecţiei sociale...
Ø Fiecare ministru:
q răspunde în faţa Parlamentului ţării sale
dar
q deciziile luate nu pot fi modificate

Zece configuraţii diferite ale
Consiliul Uniunii Europene
q Afaceri Externe
q Afaceri Generale
q Afaceri Economice şi Financiare (Ecofin)
q Justiţie şi Afaceri Interne
q Forţă de muncă, Politică Socială, Sănătate şi Protecţia Consumatorilor
q Competitivitate
q Transport, Telecomunicaţii şi Energie
q Agricultură şi Pescuit
q Mediu
q Educaţie, Tineret, Cultură și Sport

Președinția Consiliul UE
ØPreşedinţia Consiliului este asigurată prin rotaţie, la fiecare
şase luni.
Øfiecare stat membru UE preia controlul agendei Consiliului
q prezidează toate reuniunile pentru o perioadă de şase luni:
• Promovează deciziile legislative şi politice
• negociază pentru realizarea unui compromis între statele membre.
• Excepție: Consiliul Afaceri Externe – prezidat de către Înaltul Reprezentant al
Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (1 ian.2009)

Președinția Consiliul UE
Ø Ce țară deține astăzi Președinția UE?
Ø Când a deținut Ro această funcție?
Ø Ce inseamnă The Trio of Presidencies?
Ø Statele membre care dețin președinția lucrează împreună
îndeaproape în grupuri de trei

http://www.consilium.europa.eu/ro/council-eu/presidency-
council-eu/
Presedintia
Consiliului
2016-2030

1.1.Rolul Consiliului UE
1. Domeniul comunitar:
– Coordoneaza politica economica gen. a SM;
– Adoptă legislaţia UE (împreuna cu PE).
– Aprobă și controlează bugetul (cu PE)
– Încheie/ratifică acordurile internaţionale.
2. Domeniul interguvernamental (competenta apartine
SM)
– Politica externă şi de securitate comună

https://www.consilium.europa.eu/ro/council-eu/presidency-council-eu/

(Actele normative adoptate la nivel
comunitar )
• Regulamentele
– acte obligatorii pentru toate statele membre
– devin imediat parte a legislaţiilor naţionale – fara transpunere!!
– stabilesc atât obiectivul urmărit cât şi modalităţile de atingere a acestuia.
• Directivele
– sunt actele care stabilesc numai obiective obligatorii pentru statele membre,
– lasa la latitudinea acestora modalitatile de atingere a lor.
• Deciziile
– sunt actele cu caracter obligatoriu doar pentru destinatar.
– caracter individual sau caracter general (toate SM)
• Recomandările, rezoluțiile și avizele
– acte fara caracter obligatoriu,
– rolul de instrumente indirecte pentru apropierea legislatiilor si practicilor nationale.
• Acordurile și convențiile
– sunt înâelegeri în formă scrisă supuse dreptului international
1.2. Elemente de susţinere ale Consiliului UE
1. Comitetului Reprezentanţilor Permanenţi ai

statelor membre (COREPER)
– SM - birou de reprezentare permanentă la Bruxelles
– Şefii acestor delegaţii - întâlniri săptămânale
– Rol: pregatirea propunerilor supuse spre dezbatere,
– EXCEPȚIE: subiectele Agricole, pentru care există:
• Special Committee on Agriculture (SCA) – reprezentanții
SM;
• Întâlniri săptămanale
2. Secretariat general,
– cu sediul la Bruxelles
– Rol: pregătirea şi aplicarea deciziilor Consiliului
Modalități de decizie
• 1. Unanimitatea: pentru problemele deosebit de sensibile,
Ø primirea de noi state membre,
Ø modificarea tratatelor
Ø lansarea unei noi politici comunitare;
Ø politica externă şi de securitate comună, impozitarea, imigrare ( In domeniile in care UE
nu are competenta deplina)
• 2. Majoritate simplă (14 state “Pentru”)

• 3. Majoritatea calificată:
Ø 2 condiții trebuie indeplinite
q O decizie este votata daca este sustinută de 55% din SM (15/27)
q reprezentând 65% din populația europeană;
Ø Minoritate de blocaj – minim 4 membri (și peste 35% din populația EU)
Ø 3. Majoritatea calificată consolidată, în anumite cazuri (72%/65%)

Ø https://www.consilium.europa.eu/ro/council-eu/voting-system/voting-calculator/
2.2. Parlamentul European
ØOrganul reprezentativ, direct ales, al cetăţenilor EU.
Ø751 membri - din 2014/ 705 după Brexit
Ø(750 + președintele – cf. tratatului de la Lisabona)
ØRol întărit începând cu 1979
§ (vot direct de către cetăţenii UE)
ØȘedințe publice
ØAlegeri PE: baza fixată: luna iunie, anii term in 4 si 9

2.2.1. Structura Parlamentului European
Facțiuni Prezidiul Comitete

transnaționale Permanente
Alege pe 2,5 ani
Plenul
751/ 705 deputați
Influență sporită de la Aleg pe 5 ani

primele alegeri din 1979
Cetățenii Uniunii
Parlamentul european – vocea cetățenilor
• David-Maria Sassoli
• ales în iulie 2019, pentru o perioadă
de doi ani și jumătate, reînnoibilă.

Grupuri politice PE 2019 -2024
https://www.europarl.europa.eu/election-results-2019/ro
8 Grupuri politice PE
Ø Deși membrii PE sunt alesi în circumscripții naționale
q aceștia nu reprezintã, în primul rând, interesele naționale,
q ci interesul european, în ansamblu, in cadrul GP
ØGP nu sunt naționale, ci ideologice.
q funcţie de afinitatea politică şi nu de naţionalitate
q1 GP – min 25 deputaţi, din cel puţin 7 SM

2.2.2. Reprezentare state membre
PE 2019-2024
• Numărul de mandate este repartizat pe ţări, în funcţie
de mărimea acestora, dar în practică se aplică sistemul
„proporționalității degresive”:
• Numărul de mandate este repartizat pe ţări, în funcţie
de mărimea acestora.
– Germania – 96
– Luxemburg, Malta - 6
– Romania – 33

2.2.3. Funcțiile PE
Ø Funcție legislativă
qadoptă legislaţia europeană
qProceduri diferite: consultare, cooperare, codecizie
qprocedura de codecizie (PE si CUE = puteri egale)
Ø Funcție bugetară
qprocedura de codecizie
qproiect de buget intocmit de Comisia Europeana(CE)
Ø Funcția de control democratic asupra CE
qAnalizează competenţa şi integritatea comisarilor
qAproba numirea membrilor comisiei,
qPoate impune retragerea unuia din comisari prin
neacordarea votului de încredere
Alte funcții ale PE
ØParlamentul contribuie la fiecare Summit al UE
Ø Relația cu parlamentele naţionale ale statelor membre (în special
începând cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona)
q informează periodic parlamentele naţionale ale statelor membre cu privire la
activităţile pe care acesta le desfăşoară
q Reuniuni cu membrii parlamentelor naţionale pentru a discuta noile propuneri
legislative ale Comisiei.
q reuniuni semestriale parlamentare comune cu parlamentele SM care dețin președinția
UE

2.2.4. Sediul central / Sedii secundare
q Strasbourg - Sediul central

– 12 şedinţe plenare
– 4 zile /luna
q Bruxelles – reuniuni ale
Comisiilor si sedinte in plen
q Luxemburg - sediul
Secretariatului General
Structura organizatorica
Ø 20 CP responsabile de pregătirea şedinţele plenare
Ø GP
2.2.5. Ne cunoaștem reprezentanții in PE ?
• http://www.europarl.europa.eu/members/public/geoSearch
.do?language=EN
• 33 de Europarlamentari alesi in 2019

2.3. Comisia Europeană
• organul executiv al Uniunii Europene,

• caracter supranaţional!!
• independent de statele membre
• Comisarii acţionează exclusiv la dispoziţia Uniunii şi nu a
ţărilor de origine.
– Sediul Central: Berlaymont, Bruxelles
– Birouri: Luxemburg
– Reprezentanțe: statele membre
– Delegaâii: Statele candidate si alte state ale lumii
2.3.1.Sarcini
• dreptul de iniţiativă
– singura instituție a UE abilitată să propună acte legislative
– le supune pentru adoptare Parlamentului şi Consiliului.
• organ executiv
– aplicarea legislaţiei europene (directive, ordonanţe, hotărâri),
– execuţia bugetară şi
– realizarea programelor adoptate de Consiliu şi Parlament.
• “garant al tratatelor” verifică respectarea si aplicarea
tratatelor împreună cu CEJ-
• reprezentant legal al Comunităţii la nivel global
– Se exprimă în numele tuturor țărilor din UE în cadrul instanțelor
internaționale, în special în domeniul politicii comerciale și al
ajutorului umanitar.
– Negociază acorduri internaționale în numele UE.
• Exceptie: PESC
28/27 membri

2.3.2.Organizare
• Un preşedinte: Ursula von der
Leyen
– propus de Președintele Consiliului
European
– aprobat de PE
• 27 de comisari europeni”, din partea
fiecarui stat membru SM
– numiţi în termen de 6 luni de la data
alegerilor PE
– pe o perioadă de 5 ani. Primesc o
anumită sferă de competenţă politică
2.3.2.Organizare
• Structura Comisie
– 33 direcţii generale (DG)
– servicii.
• Cea mai mare instituţie a UE
– Peste 25.000 angajaţi

Comisia Europeană 2019 - 2024

Procedura de luare a deciziilor în cadrul politicii

agricole comune a UE
Până în 2010 După 2010
Comisia Europeană înaintează o propunere
Parlamentul European emite un

aviz/ opinie Parlamentul European și
Consiliul de Miniștri trebuie să
convină asupra unei decizii
comune.
Consiliul UE (de Miniștri) decide Votarea majorității în PE. Vot cu
cu majoritate calificată (sau majoritate calificată în Consiliu.
unanimitate).
2.4. Consiliul European

2.4.1. ROL CONSILIUL EUROPEAN
• forul POLITIC SUPREM al UE
• Stabileşte:
– liniile şi obiectivele politice fundamentale ale UE.
– cadrul şi perspectivele generale de evoluţie ale UE
– politica externă şi de securitate comună,
• A promovat în mod decisiv procesul de integrare europeană
• Între anii 1969 – 1992 –au loc întâlniri cu caracter informal
ale sefilor se stat si de guvern
• Întâlnirile capată caracter oficial din 1992 (Maastricht)
• Devine a 7a instituţie EU din anul 2009 (Treaty of Lisbon).

Președintele UE
• Exercita funcția de pilotare a celor 27 de
lideri europeni
• Înainte de 2009: SM care prelua

președinția Consiului UE, prelua și
președinția Consiliului European
• Dupa 2009: Apare functia de Presedinte al

UE
– Herman Van Rompuy (2009-2014)
– Donald Tusk, (2014-2019)
• ex-Prime Minister of Poland
– Charles Michel

2.4.2. Summit-uri Consiliul European
• CE se întruneşte de cel puţin 2 ori pe an (summit UE ), la fiecare
6 luni – in practica – 4/an + summit-urile extraordinare
• Şedinţele nu sunt publice.
• Din 2003 ( tratatul de la Nisa) întâlnirile au loc la Bruxelles
• https://www.consilium.europa.eu/ro/history/?filters=2031
• http://www.youtube.com/watch?v=1l3SaOHqnEg

2.4.3. Funcționare
• Nu ia decizii obligatorii dpv legal/ juridic
• DAR:
– direcţionează şi
– dinamizează întreaga activitate a Uniunii.
• Deciziile: consensus, unanimitate, majoritate calificata

• Hotărârile sale ~ iniţiative politice majore
– adoptarea de orientări politice comune
– rezolvarea problemelor spinoase, blocate la nivel ministerial.
– soluţionarea problemelor curente ale vieţii internaţionale, prin (PESC)
• Rezultatele consultărilor:
– consemnate în “Concluziile preşedinţiei” catre PE,
– puse în practică de celelalte instituţii europene.
• https://www.consilium.europa.eu/en/european-council/members/

European Council

Reținem
Consiliul European NU deţine putere juridică la nivelul UE
• Nu trebuie confundat cu
– Consiliul Europei
• Consiliul Europei nu este o instituție a UE, ci o organizație care își are
sediul la Strasbourg, activează în domeniul drepturilor omului și al culturii
și este total separată de Uniunea Europeană.
– Consiliul UE
Consiliul Uniunii Europene este instituția în care se reunesc miniștri naționali
din fiecare țară a UE pentru a adopta legi și decizii și pentru a coordona
politici.
– http://www.youtube.com/watch?v=Av2sI0dHXpQ
4. Comitetul Economic şi Social European
- vocea societăţii civile
326 de membri
• Organ consultativ fondat in 1957 (Tratatul de la Roma)
• Prezinta punctele de vedere si protejeaza interesele societății civile in politica:
• angajatori
• angajati
• alte grupuri sociale de interes
• Pod de legatura intre Uniune si cetățenii săi
• Consultarea CES de către Comisie, Consiliu UE, PE
• obligatorie in anumite cazuri;
• opțională in altele.
• CES poate adopta deasemenea opinii din proprie initiativa.

5. Comitetul European al Regiunilor - vocea
administraţiilor locale
326 de membri
• A fost infiintat in 1994 prin TUE - este cea mai nouă instituţie
comunitară
• organ consultativ complementar celor trei instituții Comunitare
• alcătuit din autoritățile reprezentative locale sau regionale ale UE.
• CR este un organism independent : Membrii săi nu se supun nici
unor instructiuni obligatorii.
• Ei actioneaza complet independent pentru indeplinirea atributiilor specifice,
• urmarind interesul general al Uniunii Europene.
http://www.youtube.com/watch?v=ogiEnT3dlqU
•

6. Curtea de Justiţie – respectarea legislaţiei
28 de judecători independenţi, câte unul pentru fiecare stat membru
• Stabileşte regulile de interpretare a legislaţiei UE

• Garantează că legislaţia UE se aplică uniform în toate statele
membre

7. Curtea de Conturi Europeană – buna
gestionare a banilor publici
28 de membri independenţi
• Verifică legitimitatea cheltuielilor efectuate de instituţiile

europene
• Poate controla orice persoană sau organizaţie care gestionează
fonduri UE

8. Banca Centrală Europeană - gestionarea
monedei euro
Christine Lagarde
Preşedintele Băncii Centrale
• Garantează stabilitatea preţurilor

• Gestionează rezervele monetare şi stabileşte rata dobânzilor
• Supraveghează securitatea băncilor
• Este independentă faţă de guvernele naţionale

Cine ce face în UE
Consiliul Banca Curtea de
Consiliul Parlamentul Comisia Curtea de
Descriere Uniunii Centrală Conturi
European European Europeană Justiție a UE
Europene Europeană Europeană
Înaintează propuneri pentru
legislația UE
Este alcătuit(ă) dintr-un
reprezentant pentru fiecare SM
Stabilește rata de bază a
dobânzilor
Controlează cheltuielile
Uniunii Europene
Este ales de către populație
Aprobă legislația UE
(regulamente/directive)
Desemnează în comun
președintele Comisiei
Europene
Administrează UE
Reprezintă interesele
cetățenilor
Reprezintă interesele statelor
membre/ale guvernelor
acestora
Hotărăște cu privire la
interpretarea legilor UE
Stabilește liniile de politică
Cine ce face în UE
Consiliul Banca Curtea de
Consiliul Parlamentul Comisia Curtea de
Descriere Uniunii Centrală Conturi
European European Europeană Justiție a UE
Europene Europeană Europeană
Înaintează propuneri pentru
X
legislația UE
Este alcătuit(ă) dintr-un Statele din
X X X X X
reprezentant pentru fiecare SM zona EURO
Stabilește rata de bază a
X
dobânzilor
Controlează cheltuielile
X
Uniunii Europene
Este ales de către populație X
Aprobă legislația UE
X X
(regulamente/directive)
Desemnează în comun
președintele Comisiei X X
Europene
Administrează UE X
Reprezintă interesele
X
cetățenilor
Reprezintă interesele statelor
membre/ale guvernelor X X
acestora
Hotărăște cu privire la
X
interpretarea legilor UE
Stabilește liniile de politică X
1.3 Factori de decizie naționali
• La nivel executiv:
– Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale este autoritate publică centrală,
responsabilă cu elaborarea, reglementarea şi implementarea politicilor agricole comunitare.
• La nivel legislativ: Parlamentul României cu cele două comisii specializate

din Senat și Camera deputaților:
– Camera pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală și respectiv,
– Camera pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice.
• Alte instituții cu rol important în politicile agricole:

– Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA)
– Agenţia pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR)
– Autoritatea Națională Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA)
– Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare
– Consiliul Concurenţei
– Fondul de Garantare a Creditului Rural
2. Factori de influenţă şi grupuri de interese
• Scopul - trebuie să fie acela de îmbunătățire a luării deciziei, prin
sprijinirea acelor măsuri agreate de cetățeni.
– DAR
• pot acționa și în sensul blocării unor inițiative, văzute de cetățeni ca neexprimând
interesul lor.
– Presiunile intense din partea acestora pot face dificil, uneori, pentru factorii de
decizie să implementeze cele mai eficiente politici, acestea implicând, de cele mai
multe ori, costuri pentru anumite categorii ale societății
• Există mai multe căi:

– (1) prin acces direct la factorii de decizie;
– (2) prin încercarea de influențare a opiniei publice,
– (4) folosind puterea de constrângere structurală (la decizia unui investitor de a
aloca sau nu fondurile, dacă politicile implementate sunt sau nu în acord cu
interesele sale specifice)
2.1. Factori de influenţă şi grupuri de
interese la nivelul UE
• Procesul de decizie asupra politicii agricole este influențat,
– de diferiții actori ai societății, cu interese directe sau indirecte în
configurația politicii
• Organizatii profesionale ale fermierilor
• Reprezentanți ai businessului agricol și ai comerțului
• agroindustria din avalul și amontele agriculturii,
• procesatori,
• comercianți,
• Societatea civilă
• ONG de mediu,
• organizații ale consumatorilor,
• diferite alte asociații din mediul rural etc.
European Transparency Register
• În iunie 2008, Comisia a luat inițiativa de a lansa un registrude
transparență (Transparency Register)
– pentru reprezentanții diferitelor interese ale societății,
– o autoreglementare a lobbyiștilor în contextul inițiativei europene de transparență.
• Atractivitate
– Nr inregistrari in 2009 - 1.680 de reprezentanți ai intereselor
– în 2019, cifra se apropie de 12.000
– Peste 51% dintre inregistrari sunt operate de către reprezentanți ai intereselor din
doar 4 țări : Belgia, Germania, Franța și Regatul Unit.
• Cunoașterea rolului grupurilor de interese în procesul de elaborare a
politicilor este esențială pentru înțelegerea rezultatelor procesului de
decizie.
• https://ec.europa.eu/transparencyregister/public/homePage.do?redir=fals
e&locale=en
2.1.1. Organizațiile profesionale
• Comitetul Organizațiilor Profesionale din Agricultură (COPA)
– creată la 6 septembrie 1958,
– este prima organizație europeană care reprezintă fermierii și interesele sectorului agricol
– întâlniri regulate cu Comisarul pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală
• Comitetul General al Cooperativelor Agricole (COGECA) -
– creat la 4 septembrie 1959,
– reprezintă interesele celor 40.000 de cooperative de fermieri, cu 660.000 de angajați și cu o
cifră de afaceri anuală globală de peste 300 miliarde de euro.
• Consiliul European al Tinerilor Agricultori (CEJA)
– creată în 1958, la Roma, reprezintă tinerii fermieri
• Coordonarea Europeană Via Campesina
– o organizație sindicală europeană.
– promovează dezvoltarea unei agriculturi țărănești diverse și legată de teritorii, o politică
agricolă bazată pe suveranitate alimentară și distribuția echitabilă a sprijinul public.
2.1.2. Reprezentanți ai businessului agricol
și ai comerțului
• FoodDrinkEurope,
– reprezintă sectorul industrial alimentar și al băuturilor
• European Liaison Committee for Agricultural and AgriFood trade (CELCAA)
– reunește interesele comercianților și exportatorilor pe categorii de produse majore, pledând
pentru un export competitiv
• EuroCommerce
– „vocea societăților comerciale de retail, en-gros, și alte societăți de comerț.
– Cuprinde cele mai mari companii de retail şi en-gros din Europa
• Comitetul European al Asociațiilor de producători de mașini agricole (CEMA)
– este asociația europeană care reprezintă industria de mașini agricole.
• European Crop Protection (ECPA)
– Reprezintă interesele industriei de protecție a culturilor în Europa

2.1.3. Societatea civilă
• O foarte mare influență asupra procesului de elaborare a politicilor agricole îl au
ONG-urile din domeniul protecției mediului și al biodiversității.
– World Wide Fund for Nature (WWF),
• cea mai mare organizaţie de conservare a naturii.
• Urmărește conservarea diversităţii biologice la nivel mondial; utilizarea raţională a resurselor
naturale regenerabile; reducerea poluării.
– BirdLife International
• un parteneriat global de organizații care au ca scop protejarea păsărilor, habitatelor acestora și
a biodiversității la nivel mondial.
• Euromontana, purtătorul de cuvânt al Regiunilor de munte;

• PURPLE, (reprezintă comunitățile implicate în agricultura de tip urban);
• AREPO (asociație a regiunilor europene a produselor de origine);
• Rețeaua de „regiuni europene OMG-free”
2.2. Factori de influență și grupuri de
interese la nivel național
• Organizațiile profesionale
– Asociația Fermierilor din România (AFR)
– Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România
(LAPAR)
– Federația națională a agricultorilor „PRO AGRO”
– Confederația Asociațiilor Tărănești din România (CATAR)
– Fundaţia ADEPT Transilvania
• una dintre cele mai active organizaţii neguvernamentale de mediu şi
dezvoltare rurală din România

2.3. Reprezentanți ai businessului agricol și
ai comerțului
• Asociaţia Română a Comercianţilor de Produse
Agricole (ARCPA);
– Asociaţia reunește companii precum Alfred Toepfer Intl, Bunge,
Cargill, Nidera și Glencore;
• Asociaţia Depozitarilor de Cereale din România
(ADCER) (fosta Asociaţia Patronală a Angrosiştilor de
Cereale din România, „ANCER”).
• Federaţia Patronală din Industria Alimentară –
Romalimenta

Am parcurs:
• 1. Actori instituționali care acționează în în procesul de
decizie al politicii agricole
– 1.1. Organizaţii internaţionale
– 1.2. Factori de decizie la nivelul Uniunii Europene
– 1.3. Factori de decizie naţionali
• 2. Factori de influență și grupuri de interese
– 2.1. Factori de influență și grupuri de interese la nivelul UE
– 2.2. Factori de influență și grupuri de interese la nivel național

Aplicație
• Va rog sa citiți si sa analizați documentul
• https://corporateeurope.org/en/2020/10/internal-
documents-reveal-agribusiness-lobby-keep-status-quo-cap-
and-derail-farm-fork
• https://corporateeurope.org/sites/default/files/2020-
10/CAP_Farm-to-Fork-Final_0.pdf

Curs 2 - Actori Instituționali Ai PA - 2020

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs 2 - Actori Instituționali Ai PA - 2020

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

POLITICA AGRICOLA

Curs 2: Actori instituționali ai politicii agricole

USAMV Bucuresti, Gina Fintineru

USAMV Bucuresti, Gina Fintineru

• 1. Actori instituționali care acționează în în procesul de decizie al

USAMV Bucuresti, Gina Fintineru

USAMV Bucuresti, Gina Fintineru

USAMV Bucuresti, Gina Fintineru

• Organizația Mondială a Comerțului (OMC)

USAMV Bucuresti, Gina Fintineru

Organizația Mondială a Comerțului:

Obiectivul = de a reforma comerțul agricol și a orienta politicile către piață

• Cutia Galbenă – REDUCE!

• (Cutia albastră – plăț permise condiționat

• Cutia verde – permise

USAMV Bucuresti, Gina Fintineru

USAMV Bucuresti, Gina Fintineru

USAMV Bucuresti, Gina Fintineru

Ø Instituţii cu rol de stimulator al discuţiilor şi

Ø Instituţii cu rol consultativ în procesul de decizie

Ø Alte instituţii cu rol important în funcţionarea UE

Ø Compoziţia sa se schimbă în funcţie de ordinea de zi:

USAMV Bucuresti, Gina Fintineru

USAMV Bucuresti, Gina Fintineru

USAMV Bucuresti, Gina Fintineru

USAMV Bucuresti, Gina Fintineru

USAMV Bucuresti, Gina Fintineru

– Politica externă şi de securitate comună

USAMV Bucuresti, Gina Fintineru

1. Comitetului Reprezentanţilor Permanenţi ai

• 2. Majoritate simplă (14 state “Pentru”)

Ø 3. Majoritatea calificată consolidată, în anumite cazuri (72%/65%)

USAMV Bucuresti, Gina Fintineru

Facțiuni Prezidiul Comitete

Alege pe 2,5 ani

Influență sporită de la Aleg pe 5 ani

USAMV Bucuresti, Gina Fintineru

USAMV Bucuresti, Gina Fintineru

USAMV Bucuresti, Gina Fintineru

USAMV Bucuresti, Gina Fintineru

q Strasbourg - Sediul central

USAMV Bucuresti, Gina Fintineru

2.3. Comisia Europeană

• organul executiv al Uniunii Europene,

USAMV Bucuresti, Gina Fintineru

USAMV Bucuresti, Gina Fintineru

USAMV Bucuresti, Gina Fintineru

Procedura de luare a deciziilor în cadrul politicii

Până în 2010 După 2010

Comisia Europeană înaintează o propunere

Parlamentul European emite un

USAMV Bucuresti, Gina Fintineru

USAMV Bucuresti, Gina Fintineru

• Înainte de 2009: SM care prelua

• Dupa 2009: Apare functia de Presedinte al

USAMV Bucuresti, Gina Fintineru

USAMV Bucuresti, Gina Fintineru

• Deciziile: consensus, unanimitate, majoritate calificata

USAMV Bucuresti, Gina Fintineru

USAMV Bucuresti, Gina Fintineru

USAMV Bucuresti, Gina Fintineru

USAMV Bucuresti, Gina Fintineru

• Stabileşte regulile de interpretare a legislaţiei UE