Personalitatea valorifică diferențiat și maximal celă lalte mecanisme psihice și chiar propriile laturi.

Funcționarea pozitivă sau negativă a

mecanismelor psihice este influențată de tră să turile de personalitate, însă și reversul este valabil, astfel mecanismele psihice joacă un rol
important în conturarea,evoluția și mai ales construcția personalită ții.

În primul râ nd trebuie să menționă m că orice mecanism sau process psihic poate să fie considerat aptitudine atâ ta timp câ t asigură
desfă șurarea la un randament înalt din punct de vedere cantitativ și calitativ sau inaptitudine atunci câ nd blochză activitatea. Astfel avem din
punct de vedere al ….

Din punct de vedere temperamental structura și sensibilitatea analizatorilor implicți în cunoașterea lumii putem afirma că senzațiile și
percepțiile prin legă tura lor directă cu creierul, fiind dirijate de activitatea acestuia, joacă un rol important în definirea tipologiei
temperamentale. Se știe că persoanele displastice au pe alocuri și o structură temperamentală diferită, mai ales în cazul unei lipse totale a
unui tip de senzații.

Caracterul este latura relațional-valorică , este cea care imprimă direcția de folosire a comportamentului și descrie atitudinile-valoare ale
omului. Puterea voinței, rigiditatea sau flexibilitatea gîndirii, stabilitatea atenției, încă rcă tura afectivă a emoțiilor și chiar structurile
emoționale se pot transforma în tră să turi cardinal de personalitate si de character. – vezi dispozițiile afective

Teoriile inteligenței , în special a celor bifactoriale,multifactoriale și teoria inteligențelor multiple descriu prin procese psihice factori sau
chiar forme de inteligență . Astfel, vorbim de factori verbali, spațiali, numerici, perceptivi. mnezici, de raționament și de inteligență lingvistică,
muzicală , logico-matematica, spatiala, kinestezica, intrapersonala, interpersonala. Avem de asemenea si inteligenta emoționala – cunoasterea
de sine, auto-control, motivare, empatie, deprinderi sociale.

Creativitatea este latura transformațional-constructivă a personalitatii și este puternic influențată de dezvoltarea celorlalte procese psihice,
de corectitudinea informațiilor furnizate de acestea și de logica și nivelul de înțelegere ale gâ ndirii. Fă ră informațiile furnizate de analizatorii,
fă ră nevoile semnalizate de motivație și tră ite afectiv prin emoții , dar și fă ră reglajul conduitei, actul creativ ar fi aproape imposibil

importanţa proceselor psihice în construcția personalității

Senzațiile – în special sensibilitatea și excitabilitatea analiztorilor joacă un rol important în formarea temeperamentului. De asemenea,
anumite procese seznoriale se pot transforma în aptitudini : discriminarea culorilor, distingerea rapidă a sunetelor etc.

Percepțiile – joacă un rol important în formarea temperamentului, pot de asemenea să se transforme în aptitudini și ajută la formarea
caracterului prin mecanismul modelului și al imitatției în care individual percepe la ceilalți anumite comportamente și le însușește.
Reprezentă rile - pot de asemenea să se transforme în aptitudini și ajută la formarea caracterului prin mecanismul modelului și al imitatiei.
Indivdiul pă strează în mintea sa , sub formă de reprezentă ri, acele persoane care l-au modelat sau influențat în formarea caracterului. De
asemenea, reprezentă rile ajută la dezvoltarea unor inteligențe precum cea spațială, și în absența acestora creativitate nu ar exista, deoarece
aceasta se bazeaza pe forța imaginației și pe lucru cu obiectele în absența lor.

Gâ ndirea - pot de asemenea să se transforme în aptitudini. Orientarea gâ ndirii că tre sine sau că tre ceilalți dictează și tipul de temperament
introvert și extravert. Gâ ndirea joacă un rol important în procesul creației putâ nd stopa sau stimula creativitatea ( gâ ndirea divergentă )

Memoria - pot de asemenea să se transforme în aptitudini

Imaginația - pot de asemenea să se transforme în aptitudini. Imaginația joacă un rol crucial în dezvoltarea creativită ții deoarece ajută la
proiectarea în minte a posibilelor variante de transformare a realită ții apelâ nd la procedeele sale.

Gâ ndirea – aptitudine. In plan temperamental este cea care ar trebui sa semnalizeze daca anumite trasaturi sunt problematice sis a caute
solutii prin care sa le tempereze. Creativitatea – verifiva funcționalitatea produsului, ajuta prin op precum analogia.

Personalitatea valorifică diferențiat și maximal celă lalte mecanisme psihice și chiar propriile laturi. Funcționarea pozitivă sau negativă a
mecanismelor psihice este influențată de tră să turile de personalitate, însă și reversul este valabil, astfel mecanismele psihice joacă un rol
important în conturarea,evoluția și mai ales construcția personalită ții.

În primul râ nd trebuie să menționă m că orice mecanism sau process psihic poate să fie considerat aptitudine atâ ta timp câ t asigură
desfă șurarea la un randament înalt din punct de vedere cantitativ și calitativ sau inaptitudine atunci câ nd blochză activitatea. Astfel avem din
punct de vedere al ….

Din punct de vedere temperamental structura și sensibilitatea analizatorilor implicți în cunoașterea lumii putem afirma că senzațiile și
percepțiile prin legă tura lor directă cu creierul, fiind dirijate de activitatea acestuia, joacă un rol important în definirea tipologiei
temperamentale. Se știe că persoanele displastice au pe alocuri și o structură temperamentală diferită, mai ales în cazul unei lipse totale a
unui tip de senzații.

Caracterul este latura relațional-valorică , este cea care imprimă direcția de folosire a comportamentului și descrie atitudinile-valoare ale
omului. Puterea voinței, rigiditatea sau flexibilitatea gîndirii, stabilitatea atenției, încă rcă tura afectivă a emoțiilor și chiar structurile
emoționale se pot transforma în tră să turi cardinal de personalitate si de character. – vezi dispozițiile afective
Teoriile inteligenței , în special a celor bifactoriale,multifactoriale și teoria inteligențelor multiple descriu prin procese psihice factori sau
chiar forme de inteligență . Astfel, vorbim de factori verbali, spațiali, numerici, perceptivi. mnezici, de raționament și de inteligență lingvistică,
muzicală , logico-matematica, spatiala, kinestezica, intrapersonala, interpersonala. Avem de asemenea si inteligenta emoționala – cunoasterea
de sine, auto-control, motivare, empatie, deprinderi sociale.

Creativitatea este latura transformațional-constructivă a personalitatii și este puternic influențată de dezvoltarea celorlalte procese psihice,
de corectitudinea informațiilor furnizate de acestea și de logica și nivelul de înțelegere ale gâ ndirii. Fă ră informațiile furnizate de analizatorii,
fă ră nevoile semnaizate de motivație și tră ite afectiv prin emoții , dar și fă ră reglajul conduitei, actul creativ ar fi aproape imposibil.

Manifestările, fenomenele psihicului cuprind în viziunea psihologiei moderne următoarele mecanisme :

-mecanisme psihice informațional-operaționale ( doua feluri)
-primare : senzații, percepții, reprezentarea
-superioare: gandirea, memoria, imaginația
-mecanisme psihice stimulator energizante : - motivația, afectivitatea
-mecanisme psihice reglatoare : - comunicarea și limbajul, atenția, voința
-mecanisme psihice integratoare : - personalitatea( temperament, caracter, inteligență, aptitudini, creativitate)

. Temperamentul – latura dinamico-energetică (este strict înăscută și furnizează energia necesară pentru manifestarea personalității)

-mecanisme psihice informațional-operaționale ( doua feluri)

-primare : senzații, percepții, reprezentarea – analizatorul ANS
-superioare: gandirea, memoria, imaginația – sunt cele care pot să ajute la inhibarea sau menținerea anumitor trăsături
temperamentale în funcție de situațiile problematice cauzate de acestea.
-mecanisme psihice stimulator energizante : - motivația, afectivitatea
Temperamentul se afla într-o legătură strânsă cu sim-energ. Motivația poate să accentueze sau să limiteze anumite
trăsături temperamentale. Trăirile afective, intensitatea lor, durata,stablitatrea, rapiditatea convertirii, direcția și persistența joacă un
rol definitoriu în încadrarea unei persoane în una dintre cele patru tipologii.

-mecanisme psihice reglatoare : - comunicarea și limbajul, atenția, voința

 Temperamentul poate să fie corectat sau dismulat prin aceste mecanisme. Una dintre cele mai importante roluri în
activitatea psihică umană a acestor procese este auto-reglajul. Astfel, dezvoltarea acestora este direct proporțională cu stabilitatea
temperamentului.
Să nu uităm totuși că temperamentul este singura latură înăscută a personalității astfel se evidențiază încă o dată că cea
mai strînsă legătură a sa este cu procesele psihice senzoriale.
-mecanisme psihice integratoare : - personalitatea( temperament, caracter, inteligență, aptitudini, creativitate)

b. Aptitudinile – latura instrumental-operațională( este înăscută dar și dobândită, se referă la modul cum individul operaționalizeă cu
obiectele și instrumentele din jurul său, cât de talentat sau nu

În primul râ nd trebuie să menționă m că orice mecanism sau process psihic poate să fie considerat aptitudine atâ ta timp câ t asigură
desfă șurarea la un randament înalt din punct de vedere cantitativ și calitativ sau inaptitudine atunci câ nd blochză activitatea. Astfel avem din
punct de vedere al ….

c. Caracterul – latura relațional-valorică ( este strict dobândită social și se referă la modul în care individul relaționează cu cei din jur,
la valorile morale și la atitudinea față de societate)

d. Inteligența – latura rezolutiv-productivă ( este înăscută , dar și dobândită și se referă la cât de capabilă este o personă se rezolve
situațiile limită )
e. Creativitatea – latura transformațional-creativă ( este înăscută, dar și dobândită și se referp la capacitatea individului de a
transforma realitatea din jurul său, obiectele din jurul său în produse noi, originale)