PROIECT DIDACTIC

DATA:30.09.2014
SCOALA: gimnazială Dorna Arini
PROFESOR: Lungoci Andreea- Amalia
DISCIPLINA: Limba şi literatura română
CLASA: a VIII-a
SUBIECTUL LECTIEI: „Lacul” de Mihai Eminescu
TIPUL LECTIEI: de receptare a unei opere lirice
UNITATEA DE INVATARE: Genul liric

COMPETENŢE GENERALE VIZATE:

3.Receptarea mesajului scris din textul literar, în scopuri diverse.
4.Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea mesajelor scrise, în diferite
contexte de realizare, cu scopuri diverse.
VALORI SI ATITUDINI:
 Cultivarea interesului pentru lectură şi a plăcerii de a citi, a gustului estetic în domeniul
literaturii.
 Stimularea gândirii autonome, reflexive şi critice în raport cu diversele mesaje receptate.
COMPETENŢE SPECIFICE:
3.1 dovedirea înţelegerii unui text literar pornind de la cerinţele date.
3.2 identificarea procedeelor de expresivitate artistică într-un text liric.
4.1 redactarea diverselor texte, adaptându-le la situaţia de comunicare concretă.
CONŢINUTURI ASOCIATE:
 Structura textelor lirice, eul liric.
 Procedee de expresivitate artistică în textele studiate (figuri de stil: aliteraţie, asonanţă,
epitet, personificare).
 Versificaţia (măsura, rima, ritmul, versul, strofa).
 Trăsături specifice ale genului liric într-o operă literară studiată.
 Valori stilistice ale nivelului fonetic într-un text literar.
 Comentarea unor secvenţe dintr-o operă studiată pe baza unor cerinţe date (de exemplu:
elemente de structură a operei literare, elemente de limbă şi stil).
COMPETENTE DERIVATE/ OBIECTIVE OPERATIONALE
 Cognitive:- la sfârşitul orei elevii vor fi capabili:
 A citi fluent şi expresiv textul.
 A înţelege mesajul textului
 A-şi dezvolta capacitatea de exprimare şi receptare a unui text literar.
 A-şi dezvolta pasiunea pentru lectură.
 A cunoaşte trăsături ale genului liric.
 Formative:
 A argumenta că textul studiat aparţine genului liric.
STRATEGII DIDACTICE:
1.Metode si procedee:
 Lectura model.
  Conversaţia.
 Lucrul pe text.
 Problematizarea.
 Învăţarea prin descoperire.
2.Resurse:
 Capacităţile de învăţare ale elevilor.
 Cunoştinţele lor anterioare.
 Timp de lucru 50 de minute.
3.Forme de organizare a activităţii elevilor: frontală/ pe grupe.
4.Mijloace de invatamant:
 Caietele elevilor de clasă şi de lecturi.
 Portofoliile elevilor.
 Manualul.
 Tabla.
5.Bibliografie:
 „Limba română”, manual pentru clasa a VIII-a, Alexandru Crişan, Sofia Dobra,
Florentina Sânmihăian, ed. Humanitas Educaţional, Bucureşti, 2012.
 „Literatura în şcoală”, Constantin Parfene, ediţia a II-a, ed. Universităţii „Al. I. Cuza ”,
Iaşi, 1997.
 „O sută de comentarii literare pentru elevii de gimnaziu pe baza textelor literare din
manualele alternative. Teze cu subiect unic. Evaluare curentă.”, Cecilia Stoleru,
ed.Pestalozzi, Bucureşti, 2007.
 „Lectură şi compunere în gimnaziu. Auxiliar didactic pentru evaluările curente şi
naţionale la clasele V-VIII”, Anca Iulia Ilinca, ed. Tiparg, Piteşti, 2013.
 „Sinteze de literatură. Lecturi literare. Teste. Exerciţii de creaţie”, Cristian Hoagea,
Adriana Hoagea, ed. Juventus Presss, Piteşti, 2012.
 „Limba şi literatura română. Aspecte teoretice din domeniul literaturii. Exerciţii
aplicative de literatură şi limba română. Teste diverse pentru fixarea sau evaluarea
cunoştinţelor”, Adriana Elena Hoagea, Anca Elena Matei, ed. Juventus Press, Piteşti,
2010.
 „Dicţionar de teme şi simboluri din literatura română”, Doina Ruşti, ed. Polirom,
Bucureşti, 2010.
 „Dicţionar de termeni literari pentru elevi”, Aura Gâgă, Michiela Poenaru, ed. Coresi,
Bucureşti, 2006.
 „Dicţionar de termeni literari şi figuri de stil”, Marina Robănescu, ed. Ametist 92,
Bucureşti, 2007.
 „Poezii”, Mihai Eminescu, ed. Prietenii cărţii, Bucureşti, 2001.
 „Planificare şi proiectare. Exemple de bune practici. Clasa a VIII-a”, Rita Cîntiuc
(coordonator), Sextilia Crăciun, Emilia Lucaci, ed. Nomina, Piteşti, 2011.
DESFASURAREA ACTIVITATII DIDACTICE
I. Moment organizatoric
 Prezenţa.
 Stabilirea ordinii.
  Verificarea materialului didactic.
 Verificarea temelor.
II. Pregatirea starii de invatare
 Captarea atenţiei- audierea poeziei „Lacul” de Mihai Eminescu
 Prezentarea datelor bibliografice despre autor.
 Notarea titlului pe tablă şi în caietele elevilor.
III. Enuntarea obiectivelor
 Cognitive:- la sfârşitul orei elevii vor fi capabili:
 A citi fluent şi expresiv textul.
 A înţelege mesajul textului
 A-şi dezvolta capacitatea de exprimare şi receptare a unui text literar.
 A-şi dezvolta pasiunea pentru lectură.
 A cunoaşte trăsături ale genului liric.
 Formative:
 A argumenta că textul studiat aparţine genului liric.
IV. Coordonarea invatarii, obtinerea performantelor in invatare si asigurarea conexiunii
inverse
Elevii sunt invitati să citească/ să recite expresiv textul poeziei „Lacul” de Mihai Eminescu.
Pentru o bună receptare a mesajului şi a semnificaţiilor poeziei, elevii sunt solicitaţi să
răspundă, cu ajutorul profesorului, întrebărilor cheie de mai jos:
1) Când şi unde a apărut poezia „Lacul” de Mihai Eminescu? (1 septembrie 1876, în revista
„Convorbiri literare”)
2) Din ce categorie de poezii eminesciene face parte această poezie? (lirica erotică)
3) Cum apare lirica erotică eminesciană? (Lirica erotică eminesciană îmbină sentimentul
dragostei pentru fiinţa iubită cu adoraţia faţă de frumuseţile naturii. Natura şi iubirea nu pot fi
separate la Eminescu.)
4) Care sunt imaginile artistice care compun acest decor de basm? (imagini vizuale: lacul,
luntrea, nuferii, barca, trestiile; imagini auditive: vântul; imagini dinamice: lacul, vântul.)
5) Care este semnificaţia titlului acestei poezii? (Poezia are ca titlu numele unuia dintre
elementele cadrului natural descris: lacul. Toate celelalte elemente care compun decorul în care
urmează să se manifeste iubirea- trestiile, luna, vântul, nuferii- duc spre lacul din mijlocul
codrului)
6) Ce semnifică apa în viziunea lui Eminescu? (În viziunea lirică a lui Eminescu, apa este un
element al vieţii, al profunzimii trăirilor interioare ale poetului. Prezenţa apei, prin farmecul şi
misterul ei, favorizează reveria, determinându-l pe poet să viseze la o dragoste ideală, la
posibilitatea împlinirii ei în cadrul fascinant al codrului.)
7) Care este tema poeziei „Lacul” de Mihai Eminescu? (Tema poeziei o constituie dorinţa
arzătoare a îndrăgostitului de a-şi împlini iubirea. Însă totul rămâne la stadiul de dorinţă, de
posibilitate, pentru că visul de iubire nu se realizează.)
8) Care este structura poeziei? (Poezia este alcătuită din 5 catrene organizate gradat ca stare
sufletească, de la speranţa împlinirii iubirii până la tristeţea sfâşietoare din final)
9) Care ar putea fi cele două planuri ale poeziei? (Compoziţional, poezia poate fi structurată
pe două planuri, unul real, exterior, care cuprinde descrierea naturii şi altul ideal, interior, al
visului de împlinire al iubirii absolute)
 10) Care dintre elementele ce alcătuiesc decorul natural sunt specifice poeziei
eminesciene de dragoste şi de natură? (lacul, codrul, luna)
11) Ce moment al zilei este descris în poezie? Indică elementul din text care te ajută să
răspunzi la această întrebare. (Decorul natural este unul nocturn. Vraja peisajului este sporită de
prezenţa lunii.)
12) Selectează din text verbele cu ajutorul cărora se creează o atmosferă de vrajă, de
visare. (a cădea, a sări, a scăpa, a pluti, a suna)
13) Identifică epitetele din strofa a patra şi observă rolul acestora în crearea atmosferei.
(Natura este personificată, elementele ei capătă însuşiri umane prin intermediul personificărilor:
lacul tresare, cutremură, apa este unduioasă. Prin personificare, natura preia sentimentele şi
stările eului liric. Ea este dinamică, străluceşte şi vibrează o dată cu poetul în aşteptarea fiinţei
iubite sau împărtăşeşte tristeţea acestuia în final.)
14) Indică strofele în care apar elementele cromatice şi explică aşezarea simetrică a
acestora. („lac albastru”, „nuferi galbeni”, „cercuri albe” Epitetele cromatice „albastru” şi
„galben” realizează imagini vizuale care sugerează armonie, limpezime, claritate, seninătate,
lacul fiind asemenea unei oglinzi în care urmează să se reflecte atât lumea exterioară, cât şi cea
interioară. De la această imagine vizuală statică din primele două versuri se va trece la una
dinamică, pentru că lacul se însufleţeşte cu ajutorul personificării: „Tresărind în cercuri albe/
El cutremură o barcă”. Astfel natura, prin intermediul lacului, preia din zbuciumul sufletesc al
poetului, din emoţia lui în aşteptarea iubitei şi vibrează la unison cu acesta. Din ultima strofă
lipseşte galbenul luxuriant al nuferilor, decorul este mai puţin dinamic, lacul nu mai tresare la
prezenţa şi la sentimentele poetului. Imaginea lacului din finalul poeziei nu mai are strălucirea
şi consistenţa cromatică a celei din prima strofă, ea sugerând tristeţea apăsătoare din sufletul
poetului.)
15) Observă folosirea modurilor personale ale verbelor în text. Care sunt acestea şi
cum sunt distribuite? ( Verbe precum „a cădea”, „a sări”, „a scăpa”, „a pluti”, „a suna”
sugerează atmosfera de vrajă, de visare, intimitatea şi inefabilul întâlnirii imaginare.
Conjunctivele arată o acţiune dorită, dar nerealizată: „să cadă”, „să plutim”, „să sărim”, „să
scap”. Când poetul descrie cadrul natural sau când se trezeşte din visare, revenind la realitate,
verbele sunt la modul indicativ, timpul prezent: „încarcă”, „cutremură”, „nu vine”, „suspin”,
„sufăr”)
16) Trăirile interioare ale îndrăgostitului sunt surprinse în mai multe momente. Care
sunt acestea? (aşteptare, reverie, reîntoarcere la realitate)
17) Iubita este o proiecţie a imaginaţiei poetului. Explică de ce nu apare ea direct în
cadru. (Poetul nu realizează un portret al fiinţei iubite pentru că dorinţa lui nu se îndreaptă către
o anumită fiinţă, ci către o iubire ideală, pe care o doreşte împlinită tot la modul ideal, în
decorul de basm al codrului şi al lacului. Astfel, iubita apare ca o proiecţie imaginară în visul
poetului.)
18) În poezie apar mai multe persoane gramaticale. Care ar fi explicaţia utilizării
acestora? (În prima strofă, verbele sunt la persoana a III-a singular, „el” fiind lacul. „Eu” şi
”ea” din strofa a II-a sunt poetul-eul liric- şi iubita, idealul feminin către care tinde acesta. Din
dorinţa de împlinire a dragostei, „eu” şi „ea” devin un posibil „noi”. Împlinirea iubirii este
dorită, dar nu şi realizată.)
19) Selectează din text cuvinte/ secvenţe care sugerează intimitatea şi inefabilul
întâlnirii imaginare dintre cei doi îndrăgostiţi. („Ea din trestii să răsară/ Şi să-mi cadă lin pe
piept”, „Să sărim în luntrea mică”, „Şi să scap din mână cârma/ Şi lopeţile să-mi scape”, „Să
plutim cuprinşi de farmec”. Visul de iubire al poetului este ţesut de starea de aşteptare şi de
singurătate. „Ea”, cea izvorâtă din amintire şi ruptă parcă din natură („Ea din trestii să răsară”)
aparţine unui posibilscenariu pe care poetul şi-l imaginează: fascinaţi de natură şi de farmecul
ei, abandonaţi extazului, îndrăgostiţii vor pluti vegheaţi de razele blânde ale lunii, în timp ce
foşnetul trestiilor şi susurul apei le vor acompania alunecarea în vis.)
20) În ciuda simplităţii aparente a poeziei, din text se degajă o vrajă aparte. Explică de
unde provine această impresie. (Plină de vrajă este muzicalitatea interioară a versurilor realizată
cu ajutorul aliteraţiilor- repetarea consoanelor „s” şi „l”- şi al asonanţelor- vocala „a”. Acestor
procedee li se adaugă, pentru a spori armonia versurilor, rima presupusă împerecheată, ritmul
trohaic şi măsura de 7-8 silabe, apropiate de versificaţia creaţiei populare.)
21) Deşi poezia surprinde un moment de iubire neîmplinită, atmosfera generală pe care
o degajă versurile este una de seninătate, de calmă resemnare. Cum explici acest fapt? (Armonia
versurilor, realizată prin asonanţe, aliteraţii şi elemente de versificaţie, contribuie la sugerarea
unei atmosfere de calmă resemnare, pentru că poezia surprinde un moment de iubire
neîmplinită. Armonia poeziei ne trimite cu gândul la un alt nivel al armoniei întregii naturi şi
tocmai de aceea farmecul şi misterele vin să diminueze tristeţea şi singurătatea îndrăgostitului
din finalul poeziei. )
22) Cărei specii literare crezi că aparţine poezia „Lacul” de Mihai Eminescu?
Motivează-ţi răspunsul. (Elementele de idilă sunt exprimate de verbe cu o mare încărcătură
emoţională : „parc-ascult”, „parc-aştept”, „să răsară”, „să cadă”, „suspin”, „sufăr”.
Elementele de pastel se compun din îmbinarea imaginilor vizuale cu cele auditive, natura
eminesciană fiind în armonie desăvârşită cu sentimentul de dragoste. Natura este personificată,
participând emoţional la trăirile profunde ale îndrăgostitului. Deoarece este o operă literară în
versuri, în care este descris un tablou din natură în cadrul căruia poetulîşi manifestă dorinţa de
împlinire a iubirii ideale, poezia „Lacul” de Mihai Eminescu este o idilă- pastel.)
V. Realizarea feedback-ului
1) Poate fi titlul poeziei o cheie pentru a o interpreta într-un anumit fel?
2) În ce constă genialitatea poetului? Ajunge el la sufletul cititorilor?
3) Comentează legătura poet-natură prezentă în poezia „Lacul” de Mihai Eminescu.
VI. Asigurarea retentiei si a transferului informatiei
Redactează o compunere de 20-25 de rânduri în care să argumentezi că poezia „Lacul” de
Mihai Eminescu aparţine genului liric.
VII. Aprecieri. Se notează elevii care au răspuns corect la oră.