A.

Camus
– comentariu Ilie Teodor XI E –
„OMUL ESTE SINGURA FIINȚĂ CARE REFUZĂ SĂ FIE CEEA CE ESTE”

Ce vrea A. Camus să spună prin acest citat? În primul rând să aruncăm o

privire la modul general în care el a alcătuit această frază. Sunt niște cuvinte cheie
care ne vor ajuta în câteva momente să deducem însemnătatea acestui paragraf:
singura, ființă, refuză, ce este. În următoarele rânduri am să îmi exprim opinia în ceea
ce privește acest lucru.

În primă instanță, știm că Albert Camus a fost un romancier/dramaturg (de

aici poate și această exprimare destul de profundă), dar mai mult de atât a fost un
reprezentant al existențialismului; iar fraza pe care o analizez face parte, fără
îndoială, din această sferă de discuție, a existențialismului.

În continuare, am să vă provoc să ne punem impreună o întrebare, simplă de

altfel: suntem noi oamenii atât de „speciali” dintre toate ființele (conform citatului
dat)? Desigur ca nimeni nu va spune despre sine că este nesimnificativ, dar totuși
vedem ca suntem singura specie care ne lovim de acest act de a „refuza” ceea ce
suntem. Oare este acest lucru normal, natural? Sau nu?

Poate că o întrebare mai bună ar fi, de ce se întâmplă să ajungem în acest

stadiu de refuz asupra propriei persoane sau identități? In opinia mea, atâta timp cât
această stare de refuz este nascută din dorința de te perfectiona, de a nu fi multumit
cu ceea ce esti acum, atunci da; sunt de acord că poți să refuzi să crezi că ceea ce ești
nu este îndeajuns. Dar...este un mare dar la mijloc; dacă nu se întâmplă asta?

In acest caz ar trebui să facem o analiză, poate puțin mai amănunțită asupra a
ceea ce credem despre noi si persoana noastră. Intr-adevăr, nu o să mint spunând că
eu, personal, sunt 100% satisfăcut cu starea mea, dar asta nu înseamnă că trebuie sa
refuz in totalitate ce sunt. Suntem diferiți de celelalte ființe, nu suntem animale;
atunci haide să și acționăm ca atare. Animalele aceeptă că sunt animale, fie că vor, fie
că nu; nu au puterea de a alege sau înțelege.

Însă noi, în mare parte, nu avem o scuză pentru așa ceva. Suntem oameni, asta
înseamnă că suntem speciali și unici în felul nostru (chiar dacă pentru mulți poate
este greu de acceptat). Așadar să ne comportăm în consecință si să facem ceea ce ține
de noi, fără să refuzăm cine suntem.