sumar noiembrie 2009

pg. 9
Editorial
Sub semnul
fotografiei

LaurenŢiu
strauŢ
Director editorial

EXPO

pg. 7
istorie
cartografica
India invasion
Nu am nimic nici împotriva
ţării nici împotriva continentului.
Însă de la o vreme încoace sunt
asaltat mediatic de o campanie
pg. 18 (nespusă) de promovare a valo-
rilor acestor locuri. Nu spun că
Profil de nu merită însă nu este ultimul loc
artist sibian de pe pământ care mai are cu ce
să se laude. În urmă cu ceva timp
Ofelia Popii - la Biblioteca Judeţeană am fost
actriţă invitaţi să descoperim valorile
Indiei, revista online descopera.
ro insereaza frecvent ştiri din şi
despre India, National Geographic
Channel poposeşte tot mai des cu
redactorii pe tărâmul Indian iar
bollywood-izarea canalelor TV este
în plină ascensiune. În ceea ce mă
pg. 13 priveşte această invadare a produs
un effect invers faţă de cel (proba-
bil) dorit. Sincer nu am fost prea
CONCERT mult surprins în momentul în care
Tudor Gheorghe la Astra Film Fest marele premiu
a fost acordat filmului "Gandhi`s
pg. 10-11 Children" , realizat de David Mac-
Dougall (Australia) iar la Salonul
Calendarul evenimentelor Internaţional de Artă Fotografică

pg. 12
lunii noiembrie aristoteles workshop avem 4 lucrări câştigătoare
aparţinând unor artişti indieni. Sin-
Documentar made cer nu cred să existe un « complot »
in SIBIU la nivel mondial în ceea ce priveşte
acest tărâm. Cred mai degrabă
că în viteza de modernizare a
mapamondului orice tărâm rămas
în urmă devine interesant pentru
pg. 14 - 15 restul. Si, din câte observ, după
India vine rândul Cubei să îşi ia
porţia de reputaţie.
INTERVIU
Cristi Puiu

Editor: Director editorial INSTITUŢII PARTENERE

Str. Giuseppe Garibaldi, nr. 11
Sibiu, Romania
Tel: 0369/591307
Laurenţiu Străuţ
redactori - Anda Ionaş, Alexandra Ni-
colae, Florina Badea,Bogdan Feldman, Aliza
Adam, Daniel Gârleanu
Colaboratori - Bernard Adam,Teodora
Cîrciumaru, Roxana Pepelea, adiophoto
Filarmonica de Stat Sibiu, Muzeul
Brukenthal, Teatrul Naţional Radu Stanca,
Biblioteca Astra, Teatrul Gong, CNM
Astra
numarul 12
noiembrie 2009
 stiri
Documentar despre satele săseşti
Facultatea de Jurnalistică în colaborare cu
specialistul de film Günter Czernetzky din
München, Germania, desfăşoară proiectul
de antropologie vizuală ”Un sâmbure de
speranţă”, ce se va finaliza printr-un film doc-
umentar despre satele săseşti din jurul Sibiu-
lui.
Scopul proiectului este de a surprinde
tradiţiile, încă vii, obiceiuri ale locului păstrate
în viaţa de zi cu zi, dar şi portrete sau poveşti
ale localnicilor. Este vorba de un număr de 16
sate cu o lungă tradiţie germană: Cisnădioara,
Slimnic, Şeliber, Brad, Cârţa, Hamba, Avrig,
Hosman, Şura Mică, Şura Mare, Amnaş, Cris-
tian, Noul, Guşteriţa, Vurpăr, Daia.
La proiect participă studenţii interesaţi de
acesta de la studiile de licenţă, dar şi de la
programele de master, coordonaţi din partea
facultăţii de conferenţiar univ. dr. Ioana Creţu,
şefa catedrei de Comunicare şi Relaţii Publice
şi îndrumaţi în realizarea materialelor video
de preparator univ. Aniela Corlăteanu.
Această colaborare nu este prima de
acest gen. Un alt proiect intitulat „Go east”
desfăşurat impreună cu facultatea parteneră
Hochschule Magdeburg-Stendal din Ger-
mania, s-a finalizat cu un film despre sensul
tradiţiei germane la Sibiu. Cu acest documen-
tar studenţii Facultăţii de Jurnalistică din
Sibiu au participat în mai 2009 la concursul
fundaţiei media CIVIS din Berlin Germania,
ce premiază producţiile care ilustrează inte-
grarea şi diversitatea culturală din Europa.
4 5 stiri
Paula Seling, Acapella şi Ducu Berţi
la Târgul de Craciun
Târgul de Crăciun Sibiu ce se desfăşoară în pe-
rioada 28 noiembrie 2009 – 3 ianuarie 2010 va www.targuldecraciun.ro pentru
fi inaugurat oficial în data de 28 noiembrie, în- a-şi aduce contribuţia la crearea
cepând cu ora 19, printr-un concert de iarnă atmosferei de sărbătoare cu un mic
al artistei Andra. concert. Şcolilor şi grădiniţelor le
stă la dispoziţie aceeaşi pagină web
Echipa de coordonare lucrează încă la definiti- pentru a se înscrie gratuit să susţină
varea programului, dar putem face cunoscute de
pe acum câteva dintre elementele programului. un mic concert sau chiar o serbare.
Data de 4 decembrie va fi destinată persoanelor
cu dizabilităţi, programul artistic fiind strâns Lucrările de amenajare a Târgului
legat de Ziua Internaţională a Persoanelor cu vor debuta în data de 9 noiem-
Dizabilităţi din data de 3 decembrie. În data de 5 brie 2009. Cele 70 de căsuţe din
decembrie 2009 va avea loc Festivalul de Datini lemn destinate comercializării
si Obiceiuri organizat de Muzeul ASTRA, iar în de produse specifice perioadei
data de 6 decembrie 2009 copiii vor fi invitaţi să sărbătorilor de iarnă au fost şi ele
urmărească un spectacol cu magicianul Marian rezervate în marea majoritate.
Râlea. Din programul evenimentului nu lipsesc
Căsuţele vor fi amplasate real-
nici concertele în datele de 13, 18, 20 şi 22 decem- izând un mic orăşel cu un parc de
brie când publicul va fi invitat să se reîntâlnească
distracţii pentru copii în centru său.
cu Paula Seling, Acapella, Ducu Berţi şi Florin
Săsărman şi nu în ultimul rând cu Asociaţia
Corală "Sanctus Pro Deo". Cea de a treia ediţie a Târgului de
Crăciun Sibiu este organizată de
municipalitatea sibiană împreună
Mai multe coruri s-au înscris deja să concerteze
pe scena Târgului de Crăciun şi reamintim celor cu Fundaţia Austria Pro România şi
interesaţi că sunt aşteptaţi pe site-ul cu sprijinul Ambasadei Austriei.

Muzeul Astra trece la

A apărut CIBINIUM 2006-2008
( partea a II-a)
Volumul VIII al periodicului Cibinium, partea a II-a, însumează
350 de pagini şi prezintă articole şi studii
de etnografie şi muzeologie semnate de
colectivul de specialitate al muzeului
sibian dar şi de colaboratori de seamă ai
Complexului Naţional Muzeal „ASTRA”
Sibiu. Păstrând tipicul volumelor ante-
rioare, şi în acest număr se evidenţiază
experienţa acumulată de colectivul de
cercetători, muzeografi şi restauratori
pe toate planurile activităţilor cu specific
muzeal: tematica expoziţională, orga-
nizarea şi dezvoltarea unităţilor muzeale
care compun complexul sibian, cercetarea
şi evidenţa patrimoniului cultural (mate-
rial şi imaterial), conservarea şi restaura-
rea patrimoniului muzeal, marketingul şi
turism cultural.
Publicaţia se deschide cu prezentarea Întâlnirii Forumului Eu- muzeograf
ropean al Muzeelor, articol semnat de dr. Ovidiu Baron.
Lucrările volumului au fost structurate pe şapte capitole astfel:
1. Expoziţii temporare
2. Patrimoniul cultural imaterial
3. Marketing – Educaţie – Mediatizare – Turism cul-
tural
4. Informatizarea patrimoniului şi imaginii muzeului
5. Conservarea şi restaurarea patrimoniului cultural
naţional în anii 2006-
6. Studioul „ASTRA Film”
7. Publicaţiile ştiinţifice şi de valorificare ale Muzeului
„ASTRA”
Volumul se încheie cu un indice general al volumelor
Cibinium, perioada 1966-2008, întocmit de Delia Voi-
na.
Realizat aproape în întregime de specialiştii muzeului,
sumarul publicaţiei urmăreşte, pas cu pas, principalele
momente legate de evoluţia şi organizarea Muzeului
ASTRA între anii 2006 – 2008, iar parcurgerea acestui
volum, de o ţinută ştiinţifică şi tehnică aparte, se im-
pune atât etnologului, cât şi omului de rând.
Delia VOINA
programul de iarnă
Începând cu 1 noiembrie, Muzeul în aer liber
din Dumbrava Sibiului trece la programul de
iarnă. Astfel, orarul de vizitare va fi de luni până
duminică, între 9-17 (luni, muzeul se poate vizita
gratuit). Vor fi deschise porţile de acces I (pavilionul
principal) şi IV (Hanul din Tulgheş), iar în zilele de
duminică va fi deschisa şi poarta III (Cacova) (pe ma-
lul lacului, în vecinatatea Bisericii din Bezded. Tarifele
vor fi de 10 lei/adulţi, respectiv de 2 lei/elevi, studenţi,
pensionari. În perioada de iarnă, cea mai mare parte a
monumentelor din interiorul muzeului rămân închise.
De asemenea în perioada 4-24 noiembrie (inclusiv),
Galeriile de artă populară din Piaţa Mică nr. 21 vor fi în-
chise pentru inventarul anual. Va fi închisa şi Galeria an-
otimpurilor, magazinul cu oferte de produse tradiţionale
propuse în funcţie de sezon.
Persoanele interesate de produsele comercializate în cadrul
magazinelor gestionate de C.N.M. ASTRA, pot apela, în
această perioadă, la Galeriile de artă populară din Muzeul
în aer liber din Dumbrava Sibiului, situate lângă pavilionul
principal (Poarta I, program de marţi până vineri, între orele
9-17). De asemenea, rămâne deschisă Libraria de la ”Casa
Artelor”.
 cover
inedit story
dans 66 7 7 expo
„Cu toate că până şi distanţa dintre noi şi trecutul recent creşte alarmant, oamenii nu pot fi împiedicaţi să creadă că istoria s-a
scris, totuşi, cu poveştile lor de viaţă: când ochii istoricului par că slăbesc, că ne trădează, cerem memoriei să ni-i împrumute
pe ai săi. Iar aceasta pretinde obiectelor să nareze în locul nostru, să susţină legătura conştiinţei de sine cu trecutul, adică să
asigure continuitatea, coerenţa imaginii de sine, mai succint spus, identitatea. Rostul obiectelor este să garanteze că într-o lume
niciodată aceeaşi, de la o zi la alta, noi rămânem neschimbaţi” Mirela Creţu, Director de specialitate CNM ASTRA. Dar
Istorie cartografica si geografie politica la
fără capacitatea de a asigura permanenţa fizică a obiectului, muzeologia îşi neagă esenţa iar munca importantă de conservare
preventivă şi restaurare se transformă într-o luptă contra-timp împotriva degradărilor ireversibile ce ameninţă colecţiile muzeale.
Biblioteca Brukenthal
3 milioane de euro pentru conservarea şi
Muzeul Brukenthal propune sibienilor o incursiune în lumea fascinantă a hărţilor existente în colecţia
restaurarea patrimoniului la de profil a Bibliotecii Muzeului sibian. Conceptul expoziţional porneşte de la considerentul că o hartă
păstrată în depozite are trei dimensiuni – cele fizice, pe când o hartă prezentată expoziţional dobândeşte
Muzeul „ASTRA” o a patra dimensiune – adâncimea cartografică, coborând în timp şi urcând în istorie. Balansarea
discretă între istoria cartografica, tipică unei colecţii muzeale, şi geografia politică, specifică veacurilor
apuse dar nu uitate, promite vizitatorului documentare şi delectare în acelasi timp.

Expoziţia în discuţie îşi propune să valorifice – fie şi Am ales titlul de mai sus din dorinţa de a identifica
parţial – colecţia de hărţi existentă în una din secţiile publicul-ţintă al expoziţiei. Primul fragment al său –
Muzeului Naţional Brukenthal, mai precis din Biblio- istorie cartografică – are un pronunţat caracter didactic,
teca Brukenthal. Am spus-o şi cu alte prilejuri că o hartă publicul ţintă fiind aici constituit din vizitatorii (mai)
păstrată într-o colecţie are trei dimensiuni: înalţime, tineri, altfel spus, din elevi şi studenţi. În schimb, seg-
lăţime şi grosime: În schimb, o hartă expusă într-o mentul ultim – geografie politică – are o arie mai vasta de
expoziţie, o hartă-exponat, primeşte o a patra dimensi- exprimare, percepere şi interes, de data aceasta publicu-
une: adâncimea; adâncimea ţintă fiind unul matur, fie
În vederea realizării obiectivelor de restaurare şi con- în cascada timpului şi a elevat, fie cu hobby în
servare a patrimoniului muzeal, Complexul Naţional veacurilor, adâncimea – una domeniu.
Muzeal “ASTRA” a accesat fonduri externe neram- care, în mod paradoxal, Acum, când graniţele
stitutul de cercetare SINTEF Building and Infrastructure
bursabile care să sprijine astfel valorificarea adecvată a aproape ca în mistică, te României sunt deschise
din Norvegia.
patrimoniului cultural naţional administrat de Muzeul înalţă cu cât te preocupă şi când călătoria ţine de
Construirea Centrului oferă şansa de a salva de la o
Civilizaţiei Populare Tradiţionale „ASTRA” din Dumbra- mai mult – în tainele istoriei planificare ori de resurse
potenţială degradare ireversibilă valorile de patrimoniu
va Sibiului. Mecanismul Financiar SEE constituie un culturii. financiare, nu de factori
deţinute de Muzeul “ASTRA”, având în vedere că în
program finanţat de Islanda, Liechtenstein şi Norvegia Deşi axată pe carte – de la politici coercitivi, acum
prezent nu sunt asigurate condiţiile de depozitare şi con-
pentru proiecte ce contribuie la coeziune economică şi cea de patrimoniu la cartea când în lumea largă sunt
servare a acestora. Astfel, va exista, într-un mediu natu-
socială. curentă şi la serii ale unor atâţia conaţionali, o
ral relativ impropriu protejării patrimoniului, o clădire
Rezultatele vizate ale proiectului includ Construirea reviste de specialitate – expoziţie de asemenea
multifuncţională, construită la standarde internaţionale,
Centrului ASTRA pentru patrimoniu - un total de 1.878 Biblioteca Brukenthal are profil şi cu o asemenea
cu eficienţă energetică maximă şi microclimat contro-
mp (depozite, laboratoare de conservare şi restaurare, şi o impresionantă colecţie tematică este binevenită
lat, unde se vor regăsi depozite şi laboratoare cu dotări
spaţii pentru pregătirea conservatorilor şi restauratorilor de hărţi de peste şapte mii în burgul ce, nu de mult,
ultramoderne şi un centru de resurse şi pregătire pentru
- CePCoR), Restaurarea integrală a 45 de piese de mo- de unităţi. Valorificarea lor a fost Capitală Culturală
conservatorii şi restauratorii din România (CePCoR).
bilier pictat din colecţia muzeului, cele mai afectate de presupune, în primul rând, Europeană.
Bugetul total prevăzut pentru realizarea proiectului de
condiţiile improprii de depozitare. De asemenea Centrul cercetare ştiinţifică şi numai
conservare şi restaurare a patrimoniului din Muzeul în
va urmări şi Conservarea unui număr important de monu- în al doilea rând activarea Dr. Constantin Ittu,
aer liber se ridică la suma de 2 .916.238 euro. Data de
mente etnografice precum şi reconstrucţia a 6 monumente elementelor de muzeografie cercetător ştiinţific
finalizare a proiectului este aprilie 2011. Muzeul “AS-
cuprinse în planul tematic al Muzeului. şi a capacităţilor de Şef secţie– Biblioteca
TRA”, cu sprijinul direct al Consiliului Judeţean Sibiu,
Prin bugetul proiectului sunt finanţate şi activităţi de co- muzeotehnică, specifice în Brukenthal
contribuie în procent de 15,58%.
ordonare, implementare, promovare şi diseminare. Sunt definirea şi respectiv orga-
prevăzute vizite de studiu la cel puţin trei muzee similare nizarea unei expoziţii.
Adriana Avram
din statele SEE, precum şi un schimb de experienţă cu In-
 concert 8 9
Temele ediţiei din acest an
PARADISE LOST (UK) va porni într-un nou turneu european pentru promovarea noului album „Faith Divides Us - Death Unites Us”, turneu
Trupa Paradise Lost a luat fiinţă în anul 1988 în Halifax, fiind una dintre cel mai bine
ce se va desfăşura în perioada noiembrie - decembrie 2009 şi care va include 13 ţări, printre care şi România (3 decembrie, Cluj-Napoca).
vândute formaţii de gothic - doom metal din Anglia. De 20 de ani numele au fost Reportaj şi Temă Liberă. În
PARADISE LOST a însemnat una din cele mai importante prezenţe în lumea metal- acest an echipa Orizont a hotărât
ului. Consideraţi unii din formatorii goth metal-ului, britanicii au susţinut concerte în reluarea după nouă ani un obicei al
întreaga lume şi au lansat nu mai puţin de 12 albume de studio, incluzând ultimul disc Salonului, acela de a acorda titlul de
Pentru acest concert biletele se pot achiziţiona exclusiv din reţeaua magazinelor Germanos sau de pe site-ul Eventim.
„Faith divides us - Death unites us” ce va fi lansat luna viitoare. De la album la album Membru de Onoare al Fotoclubului
s-a putut observa felul în care trupa a evoluat, oferind produse cât se poate de deose- Orizont artiştilor care au avut de-a
bite. Valoarea lor este cu atât mai mare pe cât de multe laturi ale goth-ului au îmbinat lungul anilor o contribuţie deosebită
cu metal-ul. pentru evenimentul de la Sibiu.
Au fost mereu printre trupele îndragite de rockerii romani şi au ajuns să se numere
printre cei ce vin la noi în mod regulat. Trebuie amintit faptul că au putut fi văzuţi în
ultimii ani atât în octombrie 2005, cât şi în ianuarie 2008. Fanii Paradise Lost
Alături de Thomas Lang din SUA
care a câştigat în mod sistematic
medalii la diverse secţiuni ale Sa-
vor putea să îşi vadă trupa preferată în acest an într-un alt cadru decât până acum, şi lonului din ultimii ani, organizatorii
anume la Cluj-Napoca. au hotărât acordarea acestei distincţii
şi la doi dintre membrii FLPA:
Romain Nero şi Yvon Piazza.
Parteneriatul început în urmă cu cinci
ani cu Federaţia Luxemburgheză de
LOST PARADISE (1990)
Artă Fotografică (FLPA) a trecut din-
GOTHIC (1991) colo de graniţele unor sisteme protoco-
SHADES OF GOD (1992) lare rigide. Acesta s-a concretizat în
ICON (1993) proiecte comune dezvoltate şi după
DRACONIAN TIMES (1995) 2007 atât în Sibiu, cât şi în Luxem-
ONE SECOND (1997) burg.
HOST (1999) Cineva spunea că în contextul artistic
românesc fotografia a avut evoluţia
BElIEVE IN NOTHINg
cea mai spectaculoasă din ultimele
(2001) două decenii. Astăzi fotografia este
SYMbOl OF LIFE (2002) mai mult ca oricând accesibilă,
PARADISE LOST (2005) devenind parte integrantă din viaţa
IN REQUIEM (2007) noastră, astăzi când aproape oricine
Elveţienii de la SAMAEL participă, alături de Paradise Lost, la turneul european FAITH DIVIDES US - dispune de un aparat foto digital,
din perioada noiembrie - decembrie 2009 şi sunt la a treia vizită în România, ultima DEATH UNITES US (2009) organizatorii continuă să credeadă
consumându-se în ianuarie 2008. că pasiunea pentru fotografie poate
SAMAEL, înfiinţată în 1987 în Sion, Elveţia, este o altă trupă obişnuită deja cu publi- naşte capodopere adevărate.
cul român. Black metal, industrial metal, symphonic metal. Totul pus într-un blender De-a lungul anilor Salonul
şi amestecat. La fel ca şi trupa cu care va împărţi scena, Samael a experimentat de-a Internaţional de Artă Fotografică de
lungul carierei mai multe laturi ale muzicii, obţinând în majoritatea cazurilor rezultate la Sibiu a adoptat ţinuta marilor sa-
de excepţie. S-au bucurat de aprecierea publicului din România chiar de la inceputul loane de fotografie datorită, în primul
rând, nivelului înalt al calităţii.
anilor ’90. Au ramas mereu activi în lumea metal-ului şi au continuat să facă muzică
Exigenţa juriului şi imparţialitatea
indiferent de ce trend era la modă. Samael va promova la Cluj ultimul material lansat
acestuia este demonstrată prin
în 6 martie 2009 în Europa şi 7 aprilie 2009 în America, intitulat „Above”.
rezultatele jurizării, premiile fiind
adjudecate în egală măsură de artişti
din Europa, Asia şi America. Din
WORSHIp HIM (1991) cele 1601 lucrări primite în con-
BlOOD RITUAl (1992) curs din partea a 250 de fotografi,
CEREMONY OF OppO- numai 136 de fotografii au întrunit
SITES (1994) punctajul necesar pentru admiterea
PASSAgE (1996) în Salon. Juriul Salonului a fost
format din personalităţi a lumii fo-
ETERNAl (1999) tografice naţionale şi internaţionale.
REIgN OF LIgHT (2004)
Preşedintele juriului a fost domnul
ERA ONE (2006) Yvon Piazza – EFIAP, HonFLPA
SOlAR SOUl (2007) (Luxemburg), ceilalţi membrii fiind:
AbOVE (2009) Romain Nero – EFIAP, SFLPA,
UPI (Luxemburg), Balási Csaba
– EFIAP/b (Romania), Fred Nuss –
AFIAP (Romania), Radu Stănese,
eveniment
Salonul Internaţional de Artă
Fotografică de la Sibiu se numără şi
s-a numărat printre iniţiativele mişcării
fotografice mondiale originale, unicate
- diverse ca formă şi conţinut. În acest
an Fotoclubul Orizont - organizatorul
evenimentului a fost invitat să facă parte
din cea mai mare organizaţie de gen din
lume - Photographic Society of Ameri-
ca, organizaţie care promovează eveni-
Noiembrie. mentul internaţional de la Sibiu. Salonul
Internaţional de Artă Fotografică de la
Sibiu rămâne deschis publicului larg
Sub semnul
până în data de 30 noiembrie 2009
în Spaţiul Expoziţional din cadrul
fotografiei Primăriei Municipiului Sibiu.
Marele Premiu – secţiunea REPORTAJ
Partha Pal (India) - "Monnsoon in Kol-
kata"
Marele Premiu – TEMĂ LIBERĂ
Sudip Roychoudhury (India)- "Morning
Praier"
Secţiunea Reportaj
MEDALIA de Aur ORIZONT
Sudip Roychoudhury (India) “Fisher-
men”
MEDALIA de Argint ORIZONT
Roemische Heiko (Germania) - "Tra-
ber Line1"
MEDALIA de Bronz ORIZONT
Asis Sanyal (India) - "Daily Ordeal"
Secţiunea Temă Liberă
MEDALIA de Aur ORIZONT
Michiels Jan (Belgia) - "Doorkgk"
MEDALIA de Aur ORIZONT
Thomas Lang (SUA) - "Sailing on the
sun"
MEDALIA de Argint ORIZONT
Călin Moldovan (Cluj-Napoca) – “Black
& Wild”
MEDALIA de Argint ORIZONT
Jerlemar Nils Erik (Suedia)
MEDALIA de Bronz ORIZONT
Mihai Moldovan (Braşov) - "Ago-
ny"
Daniel Baltat
MEDALIA de Bronz ORIZONT
presedinte Fotoclubul Orizont Andreea Retinschi (Bucureşti)
Liliana Popescu
Placheta „ Gheorghe Lăzăroiu“
Project Manager SIAF 2009
Thomas Lang (SUA) - "Horse Drive"
01 nov.
28 21 23
21--22 24-oc
01 30 tombrie
- 03 ian. oc briee
iembri
notom no
Festi
vie
valul
mb
Inter
rie
natio nal de
ALO? scurt metraje "Spune pe
Naţio
valul nea
Festitagiu denalba-
ea)
Minis scurt"ul Internaţional de Artă
Salon
(Teatul
Târg decafen
ru de Crăciun Muzi
delet, căaFolk
editi şi
a III-a Fotografică ediţia a 13-a
Piaţa Pub
OldiesMare Poez
Casa ie,de
ediţia
Cultu VI-a
a ra a Sibiural Habitus
Prima riaCultu
Centrul
Teatrul "GON G"
Sindi catelo r

12- 16
26 no ociem tombri briee iem
octo
evenimentele lunii no riee
mbbri
-01 no
Festival vie
Dans mb
Sibiu rie
Casa de Cultură a
Astra
Sindicatelor Festival 2009
Film Sibiu
Organizator: Astra Film Studio

- 18.
16 no
05 iem brie
10
-03 decembrie
Expovalul
Festi Inter
ziţie de pictu ră nal
natio
Jazz & More
Georgiu şi Anca
Apostolache
Galerul
Teatr Art-VG"
iile"GON o

09 noiembrie
GAIŢELE de Alexandru Kiriţescu
14/10/2009
19:00
Com Teatrul National "Radu
edia
deStanca"
femei" de
"Doctori
Georges LAFeydean
OSTATIC MĂTUŞICA de Mor-
de Cultu a Sindicatelor
Casa iss Panychră15/10/2009
19:00 Teatrul National "Radu
Stanca"

OMUL CARE A VĂZUT

MOARTEA de Victor Eftimiu
16/10/2009
19:00 Teatrul National "Radu 27 - 29
O NOAPTE FURTUNOASĂ de I. L. Caragiale
17/10/2009
FAUST după Goethe in fiecare zi
e DE VARA de William/ VISUL
briSOMMERNACHTSTRAUM
6 noiemEIN
din 22/10/2009 pana in 23/10/2009 Hala Balanta
UNEI NOPTI Shakespeare

no iembrie
Stanca" 19:00 Teatrul National "Radu Stanca" 28/10/2009
TACHE, IANKE ŞI CADÎR de Victor Ion Popa 19:00 Teatrul National "Radu Stanca" - sectia
Spectacolul LULU de Frank Wedekind 18/10/2009 24/10/2009 germana
ASTĂZI NU SE FUMEAZĂ,
Concert
19:00 Hala Simerom 19:00 Teatrul National "Radu Stanca"
scenariu dramatic de Gavriil Pinte, TURANDOT după Carlo Gozzi 29/10/2009
Festivalul de folclor
pe texte de Iustin Panţa şi Mircea VREMEA DRAGOSTEI, VREMEA MORŢII de Spectacolul TRANSPORT DE FEMEI de Steve 19:00 Teatrul National "Radu Stanca"
"Ioa
Fritz n Macr
Kater ea"
21/10/2009 Gooch 25/10/2009 Tudor Gheorghe,
Ivănescu 17/10/2009
14:00 Teatrul National "Radu 19:00
Casa de Cultură a "Radu
Teatrul National SindicStanca"
atelor Casa de Cultură aLOVE
19:00 Teatrul National "Radu Stanca" atelor (Omagiu teatrului) de Darko
SindicFACTORY
Lukić 30/10/2009
Stanca"
 eveniment
Aristoteles
Workshop
r
a
t iu
n
m e ib
u S
c in
o
d ade
m de Sibiu,de pe str.
An de an Aristoteles Workshop
a crescut în valoare dovadă fiind
recunoaşterea la nivel internaţional
calitatea filmelor produse în cadrul
acestui proiect. Atelier de film
documentar Aristotel workshop
este deschis tinerilor regizori, ca-
meramani, monteuri şi producători
din Europa Centrală şi de Est fiind
o structură de training specializată
pe filmul documentar care oferă,
prin intermediul experţilor
internaţionali invitaţi, consultanţă
la cel mai înalt nivel în conceperea,
regizarea şi producerea de filme
documentare pentru 16 studenţi.
„La această ediţia a patra desfăşurată în-
tre 23 august şi 23 septembrie la Sibiel
au participat 9 studenţi din România şi
7 din Polonia, Moldova, Serbia şi Un-
garia. Au lucrat în 4 echipe, au folosit
cele mai noi tehnologii şi tehnici High
Definition TV şi au fost învăţaţi cum
să livreze un film documentar de către
personalităţi de renume mondial din do-
meniul filmului documentar ca Jennifer
Fox, Thierry Garrel, Rafi Pitts şi Simon
Brook. Abordarea a fost una creativă,
care a încurajat spiritul independent,
atent, inovativ şi asumarea riscului
artistic astfel încât studenţii să îşi poată
traduce ideile în documentare originale
şi inovative” a declarat Oana Ioniţă, PR
& Comunicare AW.
O lună de zile fecundă a adus pa-
tru filme documentare: "Rebel,
rebel"- doua portrete de adolescente
înfruntându-şi destinele aparent diferite,
"Fără nume" – generaţii trecute şi vii-
toare într-un mic sătuc din Transilvania,
"Women on canvas" - trei monoloage
feminine în Muzeul Brukenthal şi
"VIDRA -AB 009" – un road-movie cu
doi oameni şi o caruţă, un decupaj din
lumea "civilizată'.
12
Acestea au fost prezentate în premieră
13
la Centrul Cultural Habitus din Sibiu,
tot atunci Institutul Cultural Român
acordând două premii (în loc de unul
cât era hotărât anterior) pentru cel
mai bune două filme: "Fără nume" şi
"VIDRA -AB 009".
Toate filmele marca Aristoteles sunt
promovate la festivaluri de profil şi vor
fi proiectate în Bucureşti şi Sibiu în
colaborare cu parteneri culturali.
Ediţiile anterioare au fost de asemenea
prolifice, filme precum Bar de zi al
Corinei Radu, Ciobanul zburător al lui
Cătălin Muşat sau Nu te supăra dar... al
Adinei Pintilie cîştigând recunoaştere la
marile festivaluri de film internaţionale.
Programul este iniţiat şi finanţat de
către TV ARTE FRANCE şi are parte
de sprijinul unor parteneri preţioşi:
CNC, Administraţia Fondului Cultural
Naţional - autoritatea finanţatoare, AS-
TRA FilmFest, TIFF, Shooting, AVIS,
iStyle, Centrul Cultural Habitus, ICR,
Cinemagia, Observatorul cultural, 24-
FUN, TABU, Radio România Cultural,
liternet.ro, descopera.ro, tare.ro, hbo-
club.ro
eveniment
Tudor Gheorghe cântă la Casa de Cultură
Sunt puţine nume despre care putem spune că valorifică într-adevăr potenţialul folclorului şi tradiţei româneşti. Atât de
puţine încât de fiecare dată când se preconizează un spectacol de acest gen publicul trece peste orice barieră (financiară sau
de orice altă natură) pentru a ajunge în faţa scenei. Un astfel de nume este Tudor Gheorghe. Omul, poetul, artistul Tudor
Gheorghe cel care a ştiut cum să împletească tot ce este mai frumos din tradiţia romnânească şi să transpună în spectacole
de mare succes. De la secvenţe folclorice la muzică lăutărească, de la şlagăre la muzică folk tot ce poartă semnătura Tudor
Gheorghe încântă. Modul de expunere combinat cu versuri semnate de poeţi precum Tudor Arghezi, Vasile Voiculescu,
Lucian Blaga, Nicolae Labiş, Păstorel Teodoreanu, Mircea Micu, George Coşbuc, George Topârceanu sau Octavian Goga
au creat de fiecare dată atmosferă în sălile de concert. Lecţia de cultură servită de maestrul Tudor Gheorghe vine să contra-
balanseze porţa zilnică de incultură servită pe toate canalele media.
În data de 6.11.2009, ora 19:00, la Casa de Cultura a Sindicatelor Tudor Gheorghe revine în faţa publicului cu proiectului
“STAGIUNEA PERMANENTELOR FRUMUSEŢI, ANOTIMPURILE MELE VARA-TOAMNA 2009”. Se implinesc 10
ani de la primul concert simfonic al maestrului. În acest concert Tudor gheorghe va fi acompaniat de Orchestra Filarmonicii
din Braşov şi Corul Operei din Braşov, sub bagheta dirijorului Marius Hristescu.
„În lumea care ne înconjoară, în ceea ce propune
mass-media, nu mă regăsesc defel. La radiouri nu
sunt difuzat, pentru că, spun ei, nu am targhet (...)
Oamenii, tinerii simt nevoia unei băi spirituale,
a unei eliberări şi a unui lucru frumos. Iar de la
spectacolele mele, câtă vreme au la bază texte
majore ale poeziei naţionale, câtă vreme
orchestraţia făcută de Marius Hristescu
e încântătoare şi linia melodică e foarte
frumoasă, lumea pleacă fericită”, a spus
maestrul Tudor Gheorghe.
Biletele se găsesc la
sediul redacţiei Monitorul
N. Teclu, nr. 13,
dar şi la Casa de
Cultură a
Sindicatelor.
Preţul biletelor variază
în funcţie de locul din sală:
50, 60, 70 şi 100 lei.
1 august 1945, în comuna Podari,
Tudor Gheorghe este un cântăreţ, compozitor şi actor român, născut la
i-au fost dificile. Tatăl, cântareţ
judeţul Dolj, dintr-o familie de ţărani. Copilăria, dar mai ales adolescenţa,
Tudor Gheorghe a întâmpinat
la biserică, a fost arestat şi deţinut politic la Aiud. În perioada comunistă,
concerteze un deceniu, până la
foarte multe oprelişti din partea regimului comunist, fiindu-i interzis să
iar în anul 1979, i-a fost interzis să
Revoluţia română din 1989. Artistului i-au fost cenzurate spectacolele,
revoluţia din decembrie 1989,
concerteze imediat după premiera spectacolului “Pe-un franc poet”. După
ia bucurâ nd-se de un real suuces la public .
Tudor Gheorghe a revenit în forţă pescenele din Român
 interviu interviu
puiu.
14 15
În perioada 26 octombrie – 1 noiembrie s-a desfăşurat la Sibiu a zecea ediţie
Astra Film Festival. Cele două jurii internaţionale (pentru secţiunea Eu-

cristi
rope & Romania şi International & Student) au reunit zece personalităţi
ale cinematografiei din Europa şi România, printre care şi regizorul
român Cristi Puiu, câştigător a numeroase premii pentru peliculele sale

puiu
de ficţiune, printre care "Ursul de Aur" pentru cel mai bun film de scurt-
metraj la Festivalul Internaţional de la Berlin(2004) cu Un cartuş de Kent
şi un pachet de cafea, Premiul "Un Certain Regard" pentru Moartea
domnului Lăzărescu, în 2005 la Festivalul de Film de la Cannes şi Premiul
Special al Juriului pentru acelaşi film la Festivalul de Film de la Chicago
(2005).Cel mai recent film al său, Aurora este al doilea din seria ,,Poveşti
de la marginea Bucureştiului", după Moartea domnului Lăzărescu.

A.I: Sunteţi în prezent un regizor apre-
ciat atât în ţară cât şi în străinătate,
dar calea spre film a fost deschisă de
pasiunea pentru pictură, nu este aşa?
În 1993 aţi beneficiat de o bursă la
Şcoala Superioară de Arte Vizuale din
Geneva, unde aţi studiat un an pic-
tura, apoi aţi renunţat la cursurile de
pictură pentru a alege teatrul.
C.P: Da. Trebuia sa studiez bijuteria,
apoi pictura, după care am ajuns la fim.
Cum s-a făcut trecerea aceasta?
Păi foarte uşor. Am vrut încă de aici
din România să fac film.
Deci era o preocupare mai veche?
Nu cu mult mai veche. Deja luasem
vreo două examene la Geneva:
unul la bijuterie şi unul la pictură.
Atunci aveam de ales şi am ales
pictura. După un an de pictură am
zis: ,,Acum o să dau la film”.Eu aş fi
făcut din România film. E foarte greu
să le împaci. Întotdeauna ceva va
suferi.Cel care va suferi vei fi de fapt
tu. Acum vreau să-mi iau un atelier,
dar e foarte greu pentru că am foarte
multă treabă în legătură cu filmele.
Aţi aplicat cunoştinţele din artele
plastice în film?
Inconştient da. E un mecanism care
se pune în mişcare de mainieră
inconştientă. Aţi făcut şi un casting, dar nu aţi ales oamenii, dar pentru mine aşa e bine.
Aţi fost coscenarist la filmele nici un actor. Ce nu aţi găsit la ei?
d-voastră de până acum. Este Nu am găsit personajul meu. Eu am Pentru a vă apropia mai mult de
important pentru un regizor să fie şi scris un personaj, l-am inventat, l-am dimensiunea umană a personajului?
scenarist? scos din propriul meu cap.... Nu-mi propun nimic. Când scriu un
Pentru mine-i important.Nu pot lăsa scenariu mi se pare că toate filmele
pe nimeni să scrie scenariul. Nu am Căutaţi ceva anume? de ficţiune, fără excepţie sint nişte
încredere şi am făcut bine să nu am Întotdeauna cauţi ceva anume, că prostii, nişte prosteli, şi atunci vreau
încredere. altfel i-ai lăsa pe alţii să se ocupe de să scap de chestia asta, pentru că
casting. Dar nu-i laşi. ceea ce-mi propun eu nu este să fac
Aţi scris scenariul şi pentru ultimul un alt fim de ficţiune.
film pentru care aţi terminat deja Dacă v-ar propune un alt regizor să
filmările, penru Aurora. fiţi doar actor în filmul lui, aţi ac- Ce v-a inspirat în scriere scenariului
Am terminat provizoriu pentru că aş cepta? pentru Aurora?
vrea să mai filmez ceva în jur de 19- N-aş mai face eu cu mine chestia Nu m-am inspirat de nicăieri. M-am
20 noiembrie. asta.A fost extraordinar de greu. A documentat pentru subiect.
fost un coşmar.
Pentru acest film nu aţi fost numai E un film despre un personaj care
scenarist, regizor, ci şi actor.Cum v-aţi Pentru că suntem la un festival de ajunge să facă o crimă.
descurcat cu acest nou statut? Cum antropologie vizuală, filmele eu- Care a fost totuşi punctul de pornire?
au decurs filmările? Ce dificultăţi aţi ropene sunt apropiate de filmele Faptul că nu ştim ce este în mintea
întâmpinat? documentare pentru că se ocupă de celuilalt. Filmul este despre un om
A fost un coşmar dar nu pentru mine materialul uman cu alt ochi decât o care trăieşte în propriul lui cap.Aşa
ca actor, ci pentru mine ca regizor. fac filmele comerciale.Vi s-a întâm- suntem noi toţi şi realizăm acest
În momentul în care apărea câte plat vreodată să fiţi inspirat de vreun lucru, dacă îl realizăm, atunci când
o problemă pe platou redevenem film documentar şi să vă vină vreo omul se află într-o situaţie extremă.

foto: sebastian marcovici

Deci pictura rămâne în continuare o
preocupare?
Sigur că da. Eu nici măcar nu m-am
crezut regizor.Datorită celor care
m-au crezut regizor eu sunt regizor.
Pentru mine filmul a fost un popas,
un fel de buclă în drumul meu, dar
oamenii m-au creditat după Moartea
domnului Lăzărescu în special şi din
cauza asta mă consider şi eu regizor:
pentru că alţii mă consideră regizor.
regizor dar nu mai eram în spatele idee pentru scrierea unui scenariu Un om care se află într-o situaţie
camerei, eram în faţa camerei şi în pentru un film de ficţiune? limită, cum ar fi crima sau sinuci-
loc să fiu personajul pe care se presu- Mă uit foarte mult la filme documen- derea, funcţionează după alţi para-
pune că ar fi trebuit să-l întruchipez tare atunci când scriu la scenariu. Nu metri şi apare mai evident faptul că
redeveneam regizor, dar în momentul mă inspiră. Trebuie să fie în aer, să el trăieşte în propriul lui cap şi tu nu
în care toată echipa a funcţionat bine, fie în faţa mea. poţi înţelerge ce-i cu mintea lui. În
atunci eram personajul.E complicat, realitate, ceea ce am observat eu este
pentru că dacă eşti în faţa camerei Deci vă uitaţă fără să căutaţi ceva că nu comunicăm. Asta-i desigur, o
, vezi că ea nu se mişcă aşa cum ai anume? banalitate, o platitudine, dar aşa e.
cerut şi atunci îşi dispar şi replicile, te Nu pentru că povestea-i la mine. Fiecare om stă în mintea lui, dar nu
gândeşti numai la chestia asta şi dai Vreau să intru în zeama asta a docu- se vede asta pentru că nu ne aflăm în
stop, şi o iei de la capăt... mentarului. E o nevoie pe care o situaţii limită.
simt. Eu nu zic că aşa trebuie să facă
 eveniment
SIBIUL sI SUCCESUL UNEI
MINI STAGIUNI DE BALET
Se pare că, în continuare, toate drumurile duc la Sibiu. Şi nu
e de mirare, pentru că, în fiecare lună, chiar săptămână, aici
consumatorii de cultură au de ales dintr-o largă varietate de
manifestări calitative şi originale. Acum, de exemplu, când
nici nu s-au stins ecourile festivalului “Jazz and more”, care a
repurtat un mare succes la a cincea lui ediţie (tradiţia jazz-
ului internaţional fiind aici mai veche decât oriunde în lume),
Sibiul a mai scos un as din mânecă, de data asta din domeniul
dansului. Este vorba de a treia ediţie a “Mini-stagiunii de
balet” găzduită ca de fiecare dată de Casa de cultură a Sindi-
catelor – edificiu unde de ani buni pot fi urmărite evenimente
valoroase, spectaculoase chiar, şi care, pe lângă bucuria pe
care o aduc localnicilor, atrag şi publicul din ţară şi de peste
hotare. Desfăşurată în octombrie,sub umbrela teatrului de
balet sibian ediţia din acest an a trezit un interes mai special,
întrucât, alături de prezenţe europene, au putut fi admirate şi
cele asiatice, mai exact din Ţara Soarelui-Răsare. Cele trei
seri s-au derulat într-o inversă curbă stilistică, începând cu un
balet contemporan, continuând cu unul clasic şi terminând cu
cel tradiţional.
Deschiderea i-a revenit Teatrului Naţional din Serbia, cu
baletul “Divina Comedie”, concepută de coregraful Stasa
Zurovac, într-un limbaj modern. La baza lui stă, evident,
lucrarea lui Dante Alighieri, mai precis motivul călătoriei între
cele trei lumi – Paradisul, Purgatoriul, Infernul – şi încercarea
de a aduce în prim-plan stările prin care trece sufletul uman.
Contrar aşteptărilor, partitura coregrafică şi interpretativă chiar
a “explicat” ideea pe înţelesul tuturor, poate şi pentru că a fost
gândit doar pentru un singur act, nelăsând astfel timp de prea
multe pasaje repetative, atât de obişnuite în acest nou gen de
dans.Iar soliştii – Maja Grnja şi Andrei Colceriu –împreuna
cu întreg ansamblu-toţi într-o formă de zile mari ,au etalat un
vocabular gestic expresiv cucerind prin
16
dezinvoltură,eleganţă şi aplomb.Impresionant! Iar ingredien-
tele au fost pe măsură:dificultate tehnică,culoare,lumini şi înca
ce lumini,originalitate,inspiraţie etc.M-a cucerit !
Au urmat spectacolele susţinute de trupa japoneză “Valentin
Dance-Center” din Tokio. Primul a fost “Baiadera” lui Petipa,
în concepţia coregrafului Valentin Barteş. Tălmăcită cu
talent şi reale calităţi pe alocuri de soliştii trupei Hana Sakai,
Yuki Shibata, Valentin Barteş şi de autohtonii Dorin Coşeriu
(Braşov) şi Dan Haja (Sibiu), povestea Nikiei împreună cu
luminile şi costumele, au purtat spectatorii în filele unui basm,
deschizând larg porţile sufletului lor pentru visele copilăriei şi
lăsând palmele să aplaude îndelung.
Dar marea surpriză a acestei ediţii a fost dată de ultima seară,
când Japonia şi-a spus povestea, într-un delicat şi consistent
balet tradiţional, stilizat de coregraful Kobayashi Kyo. Astfel,
măcar pentru durata spectacolului, noi toţi am pătruns cât de
cât în atmosfera specifică acestei părţi de lume, vizualizând
momente din cultura, obiceiurile şi istoria ei (ce-i drept pe
,,poante ‘’ şi în acordurile muzicii europene)
Pentru mine şi cred că pentru noi, în general, Japonia este
oarecum un tărâm exotic, marcat de trei imagini relevante:
muntele Fiji, exploziile atomice de la Hiroshima şi Na-
gasaki, şi samuraii, cu impresionantul lor cod al onoarei,
care depăşeşte toate tipologiile de acest gen din alte culturi.
Urmărind “Poveste japoneză” mi-am remotivat această
impresie de nobleţe până la sacrificiu suprem şi am găsit
o relevanţă a obiceiurilor lor într-o gestualitate imagistică
convingătoare, prin stilizarea fină, prin emoţia calibrată şi
prin evitarea oricărei redundanţe. Soliştii Kanta Kobayashi,
Yuri Midorikawa, Yuki Seki, Keyko Yamada, Ayako Nakano
şi samuraii Tetsuro Shimaguchi şi Takashi Fukuda au adăugat
prin evoluţiile lor intense şi expresive un plus de farmec şi
de culoare autentică acestei pagini exotice.Şi dacă mai adaug
şi tenta de show cu mare priză la public,tabloul e complet.
Aplauzele încă se mai aud iar impresia puternică va rămâne
mult timp în memoria publicului sibian.Teatrul de balet mai
sus amintit ne-a invitat la dans.Am fost.Am văzut lucruri deo-
sebite.Data viitoare veniţi şi dvs.Nu veţi regreta.
Doina Moga
17 literatura
Ro ch ia de bal (fragment)
Calin Samarghitan
II
Ca şi cum şi-ar fi amintit de ceva neplăcut, Francesca se încovoie
Soarele dimineţii arunca printre draperiile grele un şarpe auriu de-a
puţin şi miji ochii. Se bucurase pentru Filip că era printre nominalizaţi.
latul cuverturii patului. Pentru o clipă îşi închipui nişte aripi încre-
„Merită”. Ţinea mult la prietenia lui, la disponibilitatea lui de a-i
menite care stăteau atârnate undeva, dedesubtul tavanului, nevăzut.
asculta în orice moment problemele. Lui putea să-i spună orice, chiar
Tabloul preferat, cu trandafirii vişinii scuturaţi, era încă sprijinit de
dacă... Asta când nu era în zilele lui negre, atunci nu vorbea cu nimeni,
peretele opus ferestrei, direct pe podea. Parcă se ascundeau. Niciun
era ursuz şi iritabil, şi era mai bine să te ţii deoparte.
zgomot. Francesca se întinse şi culese de pe cearşaful mototolit cartea
– Camera mea e minunată. Exact aşa cum am vrut. Mulţumesc, Cezar,
abandonată cu o seară în urmă. „Turnul de fluturi”, rosti ca pentru ea.
pentru tot. Schimbă atât de fin subiectul, că se şi miră, ca de o abilitate
„Bravo lui”. Camera respira din nou. Schimbase culorile şi în sfârşit
nou descoperită. Se aşeză pe scaunul din dreapta lui şi-l rugă pentru
putea să respire şi ea. Schimbase zugrăveala, draperiile, periniţele de
două felii de pâine prăjită. Privi lung în grădină, prin uşa de sticlă.
pe fotolii, până şi sfeşnicele de sticlă pentru drăgălaşele ei lumânări.
„Va trebui să-i rog să-mi sape o fântână. Dar nu acum.” Iubea grădina
Doua săptămâni locuise, din pricina aceasta, la Blanca, buna ei
aceea, era locul ei de refugiu şi tărâmul visat în care reuşea să evadeze
prietenă, şi se întoarse abia după ce toată mizeria fusese îndepărtată.
de fiecare dată. Într-un chip de neînţeles se simţea pe sine ca făcând
În sfârşit o dimineaţă cu totul nouă. O discretă bătaie în uşă nu o făcu
parte organică din acea grădină.
nici măcar să-şi întrerupă şirul gândurilor. O dimineaţă cu totul şi cu
– Să-mi pui, te rog, clopoţeii de vânt. Dar imediat aproape se mustră
totul nouă. „A fost o hotărâre înţeleaptă, am făcut bine că ne-am decis,
că-i scăpase asta, dar se părea că Cezar nu sesiză aluzia pentru care
în sfârşit, să schimbăm ceva”. Privi şarpele lung de pe pat, „trebuie să
odată chiar se certaseră. Era atent să nu se ardă pâinea, sau se făcuse că
mai potrivesc draperiile” îşi spuse şi se ridică pe margine privind cu
nu aude. Când îi aduse farfurioara, însă, îi spuse:
blândeţe în jur.
– Sunt acolo, dar nu se văd din cauza leandrului pe care l-am adus mai
– Cobori?, se auzi de dincolo de uşă.
în faţă. Poetul tău cu panglicile lui de vânt, va fi încântat. Spuse totul
„S-aştepte”, îşi spuse şi-şi văzu mai departe de jocul cu degetele
cu o voce incredibil de împăcată.
picioarelor printre smocurile blăniţei de lângă pat. Mângâierea tălpilor
Se bucură, trecuse şi peste asta, îi acceptase şi acest capriciu. Simţi
goale, un mic capriciu încă din vremea copilăriei, căci blăniţa nu se
în vocea lui calm şi cumpătare, nu putea fi altfel. Se aplecă încet şi îi
mai potrivea de mult cu mobila dormitorului, dar era singura abatere
prinse cu vârful buzelor lobul urechii. Ştia că asta îl face să simtă fiori
pe care şi-o permisese. Nu putuse să renunţe la acest obicei despre
pe şira spinării. El luă o margareta albă din vază şi i-o aşeză lângă
care îi plăcea să creadă că-i va face ziua mai confortabilă. Să te cobori
furculiţă. Se anunţa o zi minunată.
din pat, pe jumătate adormită, cu picioarele goale pe blăniţa pufoasă,
da! Dincolo de blăniţă, parchetul lucios strălucea ca o mare calmă sub
soare. Gândul la Cezar al ei, uşor aplecat în spatele uşii, gata să prindă
orice mişcare de dincolo de ea, îi dădea o senzaţie de siguranţă. Mereu
atent şi curtenitor. Uşa mare, albă şi dantelată a camerei îi era prieten
şi paravan. În spatele oricărei uşi întotdeauna se întinde o cu totul altă
lume.
„În sfârşit o dimineaţă nouă” îşi repetă. Când se surprinse în oglindă,
îi trecu pentru o clipă prin minte că aceasta o priveşte întotdeauna. „Şi
atunci când nu ştiu” îşi spuse şi aproape zâmbi. „Asta de când i-am
citit poezia aceea.” Cu mâinile încleştate în cearşaf, îşi înclină capul
şi-şi lăsă părul vraişte să-i cadă peste faţă. Privi apoi lung, dintr-o parte,
fotografia lui Cezar de pe noptieră. Nu voia să-l lase să aştepte prea
mult şi dispăru repede în baie. Se zări din nou, trecând vaporoasă, în
oglinda mare a dormitorului.
.....................................................................................................................
Ochii ei făcură ocolul bucătăriei şi se aşternură în ochii lui. Îi mulţumi
astfel fără niciun cuvânt. Pe masă erau flori proaspete, flori de câmp de
toate culorile. „Doamna Dora din colţ îi alege nuanţele, el e aproape
daltonist”, chicoti în sinea ei şi păşi în bucătăria luminată de un soare
deja leneş. Îi intui o fremătare a fiinţei cu care era obişnuită din partea
bărbaţilor care o priveau. El stătea zâmbitor lângă florile atent aşezate,
simţi mirosul lor crud, dar şi cel linguşitor al cafelei.
– Bună dimineaţa, Francesca. Străluceşti!
– Bună dimineaţa, Cezar. Mulţumesc. E o dimineaţă perfectă. Oare
pentru că tu eşti perfect? Glumesc tontule, să nu ţi-o iei în cap. Când îi
spunea tont, avea întotdeauna un zâmbet fermecător şi uşor ascuns. Ce
s-ar face el fără ea?
Francesca zări imediat şi ziarul. Văzu titlul mare: „Nominalizările
pentru Barlow s-au încheiat”. Şi cu litere mai mici dar la fel de negre:
„Ultimul nominalizat, anunţat astăzi, este poetul indian Nath Shastri”.
– E ziarul de ieri, spuse uşor dezamăgită.
– Poetul tău e nominalizat, doar ştii asta deja. Accentuă acel „al tău”
şi-l lungi puţin, de parcă era vorba de agrafa din păr. Îi plăcea s-o
tachineze, ştia şi faptul că ei îi place jocul acesta. Când eşti sigur că
iubirea îţi este împărtăşită, îţi permiţi orice extravaganţă, orice joc,
oricât de riscant ar fi el în alte condiţii.
 profil
dans 1818
Ofelia Popii – actriţă
Ce te-a atras înspre teatru?

Mie îmi place să las şi un pic de mister în viaţa mea, dar

tot despicând firul în patru am ajuns la concluzia că nu
a fost tocmai întâmplător faptul că am ajuns la teatru,
aşa cum îmi plăcea să cred. Totul a început de când
eram mică. Mama mă învăţa multe poezii, mi le explica
mi-a dezvoltat sensibilitatea. Când am crescut am scris
poezie, apoi am fost la Palatul Copiilor la secţia de
teatru şi după aceea la Şcoala Populară de Artă. Acolo
am cunoscut o actriţă extraordinară, care a şi murit anul
acesta. Ea a format o groază de actori. În afară de
dragostea pentru teatru, ea mi-a pus bazele unei dis-
cipline. M-a făcut să înţeleg că am talent, deşi nu era
genul de persoană care împrăştia laude. Era foarte
raţională. Tot timpul ne-a spus că ne îndrumă pe lângă
ceea ce ne place spre ceea ce ne-ar putea aduce împlini-
re în viaţă. Îmi zicea că este o meserie foarte grea, că nu

foto: ecne
ştie dacă o să pot să o fac pentru că sunt sensibilă. Tot
tipul m-a susţinut să fac altceva înainte. Şi părinţii mei
doreau să fac Ştiinţe Economice, şi apoi brusc, m-am
hotărât să dau la teatru.
Ofelia Popii
Cu ce ţi-ai fi dorit să te ocupi dacă nu ai fi făcut teatru?
28, Sibiu
Pe lângă teatru eu mai aveam o mulţime de alte
preocurări care mă pasionau în egală măsură, dar nu
am pornit-o pe drumurile alea, de aceea găsesc că e un
lucru magic totuşi că am mers spre teatru.
Mie mi-a placut foarte mult arhitectura. Îmi placeau
foarte mult desenul şi geometria. Am luat şi nişte ore,
dar din păcate destul de târziu. Ar fi trebuit să mă Care este cartea ta preferată?
pregătesc serios pentru admitere. N-a fost să fie şi am Îmi place foarte mult Dostoievski
suferit foarte mult atunci. Dar uite că lucrurile până la
urmă s-au îndreptat şi acum sunt mulţumită, fericită cu
ceea ce fac. Prin clasa a VII-a îmi doream să fiu creator Filmul preferat?
de modă, făceam o grămadă de desene, le-am şi vândut. Îmi plac filmele lui Fellini. La Strada
Teatrul a fost cea mai statornică dintre pasiuni, nu la fel îmi place foarte
mult., The Cook, the thief, his Wife
de puternică mereu, dar constantă. Ţin minte că prin and her lover, de
Peter Greenaway, Breaking the Waves
anul I, în semestrul al II-lea, când eram studentă la Cluj, , de Lars von
Trier, este unul din filmele mele prefera
m-a cuprins o adevărată patimă. Mi se părea totul atât te.
de fascinant şi atât de extrordinar...Atunci începeam
să înţeleg şi mi se părea o lume superbă.