Efecte termoelectrice

Efectele termoelectrice sunt efecte care apar in conductoarele strabatute

de curent electric in prezenta unui gradient de temperatura, sunt rezultatul
interdependentei intre curentul electric si curentul caloric. Acest efect poate fi
folosit pentru a genera electricitate, pentru a masura temperatura si a pentru
a raci obiectele. Din cauza directiilor de racire sau incalzire determinate de
sensul tensiunii aplicate, efectul termoelectric controleaza foarte bine
temparatura.

Efectele termoelectrice, care apar în conductoarele străbătute de curent

electric în prezenţa unui gradient de temperatură, sunt rezultatul
interdependenţei între curentul electric ai curentul caloric.

Exista trei efecte termoelectrice:

1)Efectul Seebeck

2)Efectul Peltier

3)Efectul Thompson

1)Efectul Seebeck-constă în apariţia unei tensiuni termoelectrice (Seebeck) în

conductoare de natură diferită, ale căror suduri se găsesc la temperaturi
diferite. Tensiunea Seebeck depinde de natura conductoarelor şi de gradientul
de temperatură.

Efectul Seebeck, sau efectul termoelectric direct, constă în apariția

unei tensiuni termoelectromotoare într-un circuit compus din doi sau mai
mulți conductori sau semiconductori diferiți ale căror contacte sunt menținute
la temperaturi diferite. A fost descoperit în 1823 de fizicianul german
baltic Thomas Johann Seebeck. În acest efect nu apare curent electric.

In circuit:

unde:

- SA, SB sunt coeficientii Seebeck ai metalelor A si B;

- T1,T2 temperaturile celor doua parti ale jonctiunii.

Daca luam coeficinetii Seebeck constanti pentru a masura gradul

temperaturii,tensiunea devine:

2)Efectul Peltier-constă în degajarea sau absorbția de căldură la joncțiunea

dintre doi conductori diferiți (metal sau semiconductor), când prin aceasta
circulă un curent electric. Acesta este opusului efectului Seebeck.

In circuit:

,
unde:
- AB este coeficinetul Peltier a intregului termocuplu;

- ΠA, ΠB sunt coeficientii Peltier pentru fiecare material in parte.

3)Efectul Thompson-Efectul Thomson reprezintă trecerea curentului

electric printr-un conductor supus unui gradient de temperatură longitudinal
produce absorbția sau degajarea de căldură, în funcție de sensul curentului și
al gradientului de temperatură. Acest fenomen nu are un rol important în
funcționarea TE, fiind ignorat.

William Thomson a explicat (1854) efectele Seebeck si Peltier si relatia

dintre ele. Prima relatie arata ca efectul Seebeck este o combinatie intre
efectele Peltier si Thomson, si ea este: .

A doua relatie se refera strict la coeficientul Thomson:

Efectul Peltier este deasemenea cunoscut si ca efect Peltier-Joule

deoarece au la baza acelasi principiu, adica la trecerea unui curent electric
nenul print-un conductor apare un flux de caldura. Incalzirea este generata
de aplicarea unei tensiuni unui material rezistiv, dar asta nu inseamna ca
intotdeauna determina un efect termoelectric. Aici se face diferenta intre cele
doua efecte: Peltier si Joule. Efectele Peltier-Seebeck si Thomson sunt
reversibile, in schimb efectul Joule este reversibil doar in mod teoretic prin
aplicarea principiilor termodinamici.