Efectul peltier

SISTEME DE CONVERSIE A ENERGIEI

Prof: Ș .l.Dr.Ing: Mădălin Costin

Student: Teodorescu Alexandru Florentin

 INTRODUCERE

Conversia energiei este o ştiinţă care se ocupă de transformarea energiei de la surse primare
de energie cum sunt: combustibili fosili, combustibili nucleari şi energia solară în forme de
energie convenabilă pentru utilizatori ca: energia electrică, energia mecanică, energia chimică,
căldura şi frigul.
Ea face parte din ştiinţa mai largă – Energetica. Energetica este ramura ştiinţei al cărui
obiectiv este studiul exploatării surselor de energie disponibile, al transformării, transportului şi
utilizării energiei în condiţii tehnico – economice optime.
Cu alte cuvinte energetica se ocupă cu: • studiul surselor şi resurselor de energie din punct de
vedere al potenţialului lor energetic şi al importanţei economice; • studiul metodelor de conversie
a energiei primare în alte forme de energie, utilizabile de către diferitele categorii de
consumatori; • studiul cererii de energie în ansamblu şi pe diferite forme de energie; • studiul
proceselor de utilizare a energiei, mai ales în legătură cu utilizarea raţională a acesteia; • studiul
formării, dezvoltării, funcţionării şi exploatării sistemelor energetice.
La rezolvarea acestor obiective participă numeroase alte ramuri ale cunoaşterii umane, atât
din domeniul ştiinţelor naturii (fizică, chimie, geologie, geografie), al ştiinţelor tehnice
(mecanică, electricitate, termotehnică, hidraulică, tehnologia materialelor) cât şi al ştiinţelor
sociale (demografie, sociologie) şi economice.
După criza energetică din anii ’70 a apărut ameninţarea epuizării resurselor de combustibili
fosili. De asemenea, guvernele au început să recunoască poluarea mediului, deteriorarea climei
din cauza gazelor de seră emanate prin arderea combustibililor fosili care au dus la schimbări
climatice ireversibile ca: creşterea temperaturilor, deşertificarea unor suprafeţe întinse, topirea
gheţarilor, uragane şi furtuni devastatoare. Toate acestea au creat un climat favorabil pentru
luarea în considerare de noi tehnologii de producere a energiei electrice. Acum vechi idei de
conversie a energiei sunt scoase din sertare, reconsiderate, testate şi uneori implementate. Există
şi factori care se opun tehnologiilor moderne de conversie a energiei, cum ar fi: fonduri de
cercetare reduse, cerinţa investitorilor de a recupera investiţia într-un timp cât mai scurt etc.
Efectele termoelectrice sunt cunoscute înca din anul 1821 – efectul Seebeck, din 1834–efectul
Peltier, respectiv din 1856 efectul Thomson, dar au început sa fie utilizate în aplicatiile practice
de prin anii 1970.
 Efectul Peltier

Cautând sa infirme universalitatea legii degajarii caldurii la trecerea curentului (legea lui
Joule-Lenz), ceasornicarul francez Peltier, a descoperit, în anul 1834, fenomenul degajarii sau
absorbtiei (în functie de sensul curentului) a caldurii p dQ la suprafata de contact dintre doua
conductoare diferite (Fig.3), strabatuta de curentul i:

dQπ =π*di (2)

în care π este coeficientul lui Peltier, iar Qπ este cantitatea de caldura dezvoltata în unitatea de
timp.
Din punct de vedere fenomenologic, într-o anumita masura, efectul Peltier descrie
inversul efectului Seebeck.
Efectul Peltier poate fi enuntat astfel: Un curent electric care strabate punctul de contact
dintre doua fire sudate cauzeaza aparitia unei diferente de temperatura între cele doua puncte
sudate, pozitiva când curentul este în acelasi sens cu tensiunea Seebeck si negativa în sens
contrar, adica în sens contrar apare o racire.

Principiul efectului Peltier.

 Efectul Peltier  se foloseste destul de intens in ultima vreme in constructia  gentilor

frigorifice deoarece prin alimentarea cu curent electric scoate caldura dintr-o incinta si o
transfera in afara. Exact ca in unul din principiile termodinamicii: caldura se transfera la rece.
Pentru iluminare ne ajuta si avansul tehnologic produs in obtinerea de LED-uri cu
randamente ridicate. Exista deja LED-uri accesibile ca pret cu un randament de 90 lumen/W in
comparatie cu un bec incadescent obisnuit de 15 lumen/wat. Datorita concurentei si a avansului
tehnologic s-au construit module ce au devenit accesibile ca pret si care pot genera suficienta
energie pentru cazuri de urgenta. Randamentul de conversie al energiei termice in energie
electrica ramane destul de scazut, intre 4 si 5%,  destul de departe de 15-17% cat se pot obtine in
panourile fotovoltaice comune.
 
 Un modul modern obisnuit are o putere in jur de 4w la o dimensiune de 40/40mm si o
grosime de 3 mm. Costul pentru un astfel de modul ajunge si la 100$. 
La un generator termoelectric obtinerea energiei electrice se face prin mentinerea unei
diferente de temperatura cat mai mari intre cele 2 fete. De obicei fata calda nu trebuie sa
depaseasca o temperatura limita (intre 200 si 300 de grade C) iar fata rece ar fi bine sa fie cat mai
rece. Problema se pune, cata energie consumi, ca sa pastrezi aceasta fata cat mai rece. Este un
compromis cost/eficienta.
Avand un randament in jur de 4% pentru o putere de 4wati, este necesara trecerea prin
modul a unei cantitati de 100 w de caldura, ceea ce nu este deloc usor. Avantajele modulelor sunt
totusi importante: nu au parti in miscare, nu fac zgomot, nu necesita intretinere iar durata lor de
functionare neintrerupta poate ajunge pana la 30ani! Un alt avantaj major este ca nu conteaza
diferenta de temperatura intre cele 2 fete, chiar daca este foarte mica el tot produce curent
electric. In diagrama de mai jos se poate observa cum functioneaza un modul. Daca se
alimenteaza cu energie electrica atunci modulul functioneaza in acelasi fel ca si pompa de
caldura (Peltier) si atunci o fata devine rece iar celalta calda. Daca se aplica o diferenta de
temperatura intre cele 2 fete atunci modulul produce curent electric.

Aplicatiile posibile pentru aceste module pleaca de la incalzirea directa (cu gaz, cu alcool, chiar
cu lemne!) si pana la energia geotermala sau in colectoarele solare. La motorul termic
aproximativ 70% din energia benzinei se transforma in caldura. BMW are un proiect de
recuperare de energie electrica din caldura gazelor de esapament. Incalzirea directa este eficienta
atunci cand oricum caldura este produsa din necesitate (iarna la cabane in varf de multe  atunci
cand oricum se incalzeste incaperea).
In obtinerea de energie din apa geotermala se folosesc instalatii ce se bazeaza pe
vaporizarea si lichefierea unui fluid cu punct de fierbere scazut, asa numitul Ciclu Binar, care se
foloseste pentru obtinerea energiei electrice din ape geotermale cu temperatura mai redusa de
180 grade C.
Atunci se foloseste un fluid intermediar freon care se vaporizeaza absorbind caldura,
presiune vaporilor invarte turbina ce actioneaza generatorul electric iar apoi gazul se
condenseaza si procesul se reia. Randamentele in acest caz (sunt temperaturi mai mici de 100
grade C majoritatea apelor geotermale din Romania) sunt destul de mici, cam intre 4 - 8%.
Producatorii de centrale binare sunt citiva in lume, 3-4 ca numar, care isi protejeaza foarte bine
tehnologiile motiv pentru care chiar daca cineva  are bani, daca ei nu vor, nu vor livra acel
echipament. In acest caz particular precum si in recuperarea energiei din apele tehnologice ce pot
avea 40-50 grade C, tehnologia modulelor termoelectrice devine interesanta.
In cazul modulelor se observa ca se poate obtine curent electric fara nici o piesa in
miscare.
O alta aplicatie a acestor module o vedeti si in schema de mai jos in care se face o
comparatie intre refrigerarea cunoscuta si refrigerarea folosind modulele Peltier. Acestea deja se
folosesc de exemplu la lazile frigorifice turistice care au incorporate cate una, doua sau mai
multe module ce mentin o temperatura scazuta constanta in interiorul lazii.
Acestea ar fi aplicatiile cele mai comune pentru modulele, modulele fiind reversibile, adica pot fi
folosite si pentru transferul caldurii (efect Peltier).