Reţele Industriale de Calculatoare

- Curs -

Cursul 5
Topologia magistralei RS 485

 RS 485 este cea mai ieftină şi cea mai des întâlnită

magistrală de comunicaţie PROFIBUS
 Fiecare staţie (master, slave) reprezintă o sarcină de
curent pe segmentul de magistrală
 Nr. max. de staţii / segment de mag. = 32
 Segmentele sunt interconectate prin repetoare
(amplificatoare de linie)
 Repetor este sarcină suplimentară  pe un segment cu
repetor nr. max. de staţii = 31
 Repetorul nu ocupă o adresă logică pe magistrală
... topologia magistralei RS 485

 Repetorul amplifică nivelul semnalului de transmisie

 Standardul EN 50 170 nu prevede regenerarea
secvenţelor de biţi prin repetoare  din cauza
distorsiunilor şi întârzierilor de semnal, nr. max. de
repetoare este limitat la 3
 În practică, se implementează regenerarea semnalului în
circuitele repetoarelor  creşterea nr. de repetoare care
pot fi conectate în serie (ex.: 9 repetoare SIEMENS)
 Nr. de repetoare depinde de tipul şi fabricantul acestora
 Distanţa dintre staţii depinde de rata de transfer
... topologia magistralei RS 485

 Repetor Siemens de tip

RS 485:
– seg. 1, cupla PG/OP şi
seg. 2 sunt izolate galvanic
între ele
– semnalele dintre segmente
sunt amplificate si
regenerate
– are rezistori terminali
conectabili la seg. 1 şi 2
... topologia magistralei RS 485

 Repetoarele pot implementa structuri de magistrală de tip

tree şi star
 Structura liniară a magistralei de comunicaţii se poate
ramifica folosind conectorul cu 9 pini, de tip sub-D
... topologia magistralei RS 485

 Observaţii:
– Când sistemul este complet configurat, se recomandă
evitarea liniilor de ramificaţie
– Liniile de ramificaţie pot provoca reflexii care
interferează cu transmisia telegramelor
– Excepţie fac liniile active de ramificaţie (temporare) –
prin conectarea dispozitivelor de programare sau a
instrumentelor de diagnoză
– Existenţa acestor linii nu e permisă la viteze >1,5Mbps
Topologia magistralei cu fibre optice

 Fibrele optice determină realizarea unui nou tip

de structură – inel
• Structuri inelare simple (cu o
singură fibră optică - Simplex)
- în caz de defect, inelul va
cădea
• Structuri inelare redundante
(cu fibră optică dublă - Duplex)
- în caz de defect, magistrala
funcţionează, dar se transformă
într-o structură liniară
Topologia normativului IEC 1158-2
(PA)

 Cu PROFIBUS-PA pot fi implementate structuri:

 Liniare
 Arborescente

 Stea

 combinaţii ale primelor 3

 Numărul de staţii de pe un segment de

magistrală depinde de:
 sursa de alimentare folosită
 consumul de curent al staţiilor conectate
 cablurile utilizate
 dimensiunea sistemului
... Topologia normativului IEC 1158-2 (PA)

 Pentru a mări resursele sistemului, segmenetele de magistrală

pot fi realizate redundant
 Segmentele PA pot fi conectate la segmente DP prin folosirea
unor cuploare DP/PA
Controlul accesului la magistrala
PROFIBUS

 Controlul accesului la magistrala PROFIBUS

trebuie să îndeplinească două cerinţe:
– viteză mare de procesare a datelor pentru fiecare
staţie conectată la magistrală
– traficul de date între PLC-uri sau PC-uri şi periferia
descentralizată de tip I/O trebuie să fie rapid

Concluzie: protocolul trebuie să fie cât mai simplu

... controlul accesului la magistrală

 PROFIBUS reuşeşte să îndeplinească toate

cerinţele prin folosirea unui mecanism hibrid de
control al accesului la magistrală:
– token-passing  procedură descentralizată utilizată la
comunicaţiile între nodurile active (master)
– master-slave  procedură centralizată utilizată la
comunicaţiile între nodurile active şi cele pasive
(slave)
... controlul accesului la magistrală

 Astfel, sunt posibile următoarele 3 configuraţii

ale sistemului de comunicaţii:
 Master-Master (token-passing)
 Master-Slave
 Combinaţii între cele două

 Procedura de acces la magistrală nu depinde

de mediul de transmisie folosit (cabluri de Cu
sau optice)
... procedura Token Bus

 Token = telegramă specială care:

 determină comutarea între staţiile active
 oferă dreptul de a accesa mediul de transmisie

 Nodul activ care are token-ul preia funcţia master pe

magistrală
 Schimbul de mesaje pe magistrală se face organizat, prin
adresarea nodurilor
 Fiecare nod PROFIBUS are o adresă unică în sistemul
de comunicaţii. Gama maximă de adrese este 0÷126 
maxim 127 de noduri în sistem
... procedura Token Bus

 Nodurile active sunt conectate într-o formă de inel, în ordinea

crescătoare a adreselor

 Master-ul cu adresa de bus cea mai mare HSA (High Station

Address) trimite token-ul la nodul cu adresa cea mai joasă
pentru a închide inelul logic
... procedura Token Bus

 TTR (Time Token Rotation) = parametru care specifică

timpul maxim permis de sistemul magistralei pentru o
rotaţie token completă

 MAC (Medium Acces Control) = controlează accesul la

magistrală prin corelarea adreselor nodurilor active cu
adresele memorate în LAS (List of Active Stations)

 Pentru managementul token-ului sunt importante:

 PS (Previous Station) – adresa nodului anterior
 NS (Next Station) – adresa nodului următor
... procedura Token Bus

 Cu ajutorul listei LAS:

– în caz de defecţiune, se înlătură din inel nodul activ
defect
– se poate adăuga un nod nou la inel, fără a perturba
comunicaţia datelor pe magistrală
... procedura Master-Slave

 Un sistem Master-Slave = o reţea în care există

câteva noduri pasive, coordonate de un singur
nod activ
 Configuraţia standard PROFIBUS-DP este
bazată pe această procedură de acces la
magistrală
 Nodul Master are deptul de a adresa nodurile
Slaves alocate
... procedura Master-Slave

 Nodul Master schimbă datele într-un mod ciclic cu

nodurile Slaves
 Nodul Master transmite mesaje la echipamentele Slaves
sau le poate prelua de la acestea
Parametrii de reţea PROFIBUS

 Parametrii de reţea:
– definesc intervale de timp care trebuie coordonate precis
– trebuie să fie identici pentru toată reţeaua
– sunt dependenţi de rata de transfer a datelor
– pot fi modificaţi numai de către un personal experimentat şi
autorizat
– sunt specificaţi în locaţia tBIT (time-bit)  timpul de rotaţie
în reţea pentru 1 bit:
tBIT = 1/rata de transfer
Ex: - pentru 12Mbps ........ tBIT = 83ns
- pentru 1,5Mbps ....... tBIT = 667ns
Cei mai importanţi parametrii de reţea

 TTR – timpul maxim pentru ca token-ul să treacă o singură

dată pe la toate nodurile active ale reţelei

 GAP factor – numărul de rotaţii ale token-ului pentru o

încercare de a introduce în inelul logic un nod activ nou

 Min_TSDR – timpul minim în care un nod pasiv trebuie să

aştepte permisiunea de a răspunde la o telegramă

 Max_TSDR - timpul maxim în care un nod pasiv trebuie să

aştepte permisiunea de a răspunde la o telegramă
Cei mai importanţi parametrii de reţea

 RETRY limit – numărul de repetări pentru o telegramă

eronată

 Tslot – timpul maxim de aşteptare a răspunsului de la nodul

adresat pentru un nod care a emis o cerere de date

 Tset – timpul dintre momentul recepţiei unei telegrame şi

momentul când nodul răspunde la aceasta

 Tqui – intervalul de timp permis unui nod care tocmai a

transmis o telegramă pentru a comuta pe recepţie
Cei mai importanţi parametrii de reţea

 Tid 1 – intervalul minim de timp pentru un nod care, după

ce a recepţionat un răspuns, i se permite să emită din nou
telegrame

 Tid 2 – intervalul de timp în care un nod trebuie să

aştepte între două emiteri de telegrame

 Trdy – timpul după care un nod care transmite poate

recepţiona din nou telegrame