GENUNCHIUL

- Particularități anatomo-funcționale și biomecanice –

La nivelul genunchiului se întâlnesc extremitățile femurului, peroneului, tibiei și

suprafața articulară a rotulei. Dintre acestea, femurul, tibia și rotula participă la alcătuirea
articulației genunchiului, cea mai mare articulație a corpului uman.

Femurul

Este cel mai mare os al corpului.

Femurul prezint` de-a lungul \ntregii diafize o curbur` cu concavitatea posterioar`,
situat` \n plan sagital, curbur` ap`rut` datorit` faptului c` femurul se comport` ca o coloan` \
nc`rcat` central [i mobil` at#t \n partea ei superioar` c#t [i \n partea inferioar`.
|n ceea ce prive[te for]ele ce ac]ioneaz` asupra femurului, \n 1/3 superioar` femurul
este supus \n special for]elor de flexie, torsiune, forfecare, \n 1/3 medie – for]elor de r`sucire,
iar \n 1/3 inferioar` - for]elor de compresiune. Evident c`, datorit` for]elor diferite ce solicit`
func]ional anumite zone din femur vor ap`rea varia]ii \n grosimea corticalei.
|n ortostatism, femurul preia greutatea corpului transmi]#nd-o gambei. Axul s`u
anatomic nu corespunde axului biomecanic (axul biomecanic une[te foseta capului femural
cu centrul genunchiului); \ntre ele se formeaz` un unghi deschis \n sus, cu valoare de 6-9°
(diferen]ele sunt date de raportul existent \ntre lungimea colului femural [i lungimea diafizei
femurale).

Tibia

Epifiza proximal` tibial` este voluminoas`, u[or aplatizat` dinspre anterior spre
posterior, av#nd o fa]` anterioar` convex` [i una posterioar`, u[or concav`. Este alc`tuit` din
dou` forma]iuni osoase relativ voluminoase, numite condili tibiali (medial [i lateral). Fiecare
condil prezint`, superior, c#te o suprafa]` articular` concav`, pentru condilul femural
corespondent, numit` fa]` articular` superioar`.

|ntre cele dou` fe]e articulare superioare se afl` o protuberan]` osoas` numit` eminen]a
intercondilian`, care prezint` la r#ndul ei un tubercul intercondilian lateral [i unul medial.
Anterior de aceast` eminen]` [i posterior de ea se afl` dou` suprafe]e articulare
triunghiulare, care \mpreun` cu suprafe]ele articulare concave alc`tuiesc “platoul tibial”, ce
este acoperit \n \ntregime de cartilaj hialin gros de 6-7 mm.
Pe fa]a anterioar` a epifizei proximale, pe linia median`, se afl` tuberozitatea tibial`
anterioar`, pe care se inser` tendonul rotulian. Lateral de acesta se afl` o mic` protuberan]`
osoas` numit` tuberculul Gerdy, pe care se inser` fascia lata.

Rotula

Rotula se afl` la nivelul fe]ei anterioare a genunchiului, \ntr-un orificiu anterior al

capsulei articulare a genunchiului, av#nd un rol deosebit \n biomecanic`.
 Rotula este cel mai mare os sesamoid al organismului; are form` triunghiular`, turtit`
dinspre anterior spre posterior. Fa]a posterioar` este \mp`r]it` de o creast` osoas` vertical`,
fin`, \ntr-o suprafa]` articular` lateral`, ce se articuleaz` cu suprafa]a articular` a condilului
femural lateral [i o suprafa]` articular` medial`, ce se articuleaz` cu suprafa]a articular` a
condilului femural medial.
Pe baza rotulei se inser` tendonul cvadricipital al mu[chiului cvadriceps femural, iar
de v#rful ei se prinde tendonul rotulian.

Suprafe]ele articulare ale articula]iei femuro-tibiale sunt incongruente. Pentru

realizarea congruen]ei, se interpun \ntre ele dou` structuri fibro-cartilaginoase numite
meniscuri:

- meniscul extern (lateral), de forma literei “O”;

- meniscul intern (medial), de forma literei “C”.

Printr-o sec]iune frontal` se observ` c` un menisc are form` triunghiular`, prezent#nd

o baz`, \ndreptat` c`tre capsula articular` pe care se [i inser`, un v#rf, \ndreptat spre interiorul
cavit`]ii articulare, o latur` superioar` concav` femural` [i o latur` inferioar` plan` tibial`.
Privit de sus, se observ` c` un menisc este alc`tuit din dou` coarne (anterior [i
posterior) [i un corp intermediar. Cele dou` coarne anterioare sunt unite printr-un ligament
sub]ire numit ligamentul transvers al genunchiului.

Din punct de vedere structural, meniscul prezint` dou` regiuni distincte:

 o regiune extern`, c`tre capsula articular`, numit` “zona vascular`” deoarece prezint`
vase de s#nge;
 o regiune intern`, localizat` spre v#rful meniscului, numit` “zona avascular`” deoarece
nu prezint` vase de s#nge.

Aceste meniscuri se afl` la periferia platoului tibial, inser#ndu-se pe marginile lui [i pe

capsula articular`. Aderen]a lor la capsul` \mparte cavitatea articular` \ntr-un etaj
suprameniscal [i altul inframeniscal.
Fiecare menisc se inser` exclusiv prin cele dou` extremit`]i numite coarne, \n aria
intercondilian` corespunz`toare (anterioar` sau posterioar`). Datorit` construc]iei lor,
meniscurile pot fi mobile \n articula]ie, deplas#ndu-se odat` cu condilii femurali.

Mijloace de unire

a. Capsula articular`

Capsula articular` prezint` urm`toarele particularit`]i:

 este groas`, rezisten]` [i lax`, permi]#nd mi[c`ri de amplitudine relativ mare;

 este format` dintr-un strat extern – fibros [i unul intern –sinovial;
 este format` din fibre: longitudinale (sunt superficiale – unele merg p#n` la
tibie, altele sunt \ntrerupte de meniscuri), transversale [i oblice (sunt
profunde);
 este comun` ambelor articula]ii (femuro-patelar` [i femuro-tibial`);
  se inser` pe marginile suprafe]elor articulare, l`s#nd \n afar`, proximal –
epicondilii femurali [i distal – capul peroneului. Inser]ia femural` a capsulei
are urm`torul traiect: pleac` din depresiunea de deasupra fe]ei patelare la circa
10-20 mm de suprafa]a articular` [i descinde pe laturile condililor p#n` la
epicondili, ce r`m#n extracapsular; de aici capsula se afund` \n fosa
intercondilian`, unde se confund` cu ligamentele \ncruci[ate. Inser]ia tibial`
urm`re[te conturul condililor tibiali \ncep#nd de la aria intercondilian`
anterioar` [i termin#ndu-se la cea posterioar`, pe ligamentele \ncruci[ate; linia
de inser]ie capsular` se afl` la circa 2-5 mm sub cartilajul articular;
 este slab` \nainte [i pe fe]ele marginale [i mai dens` posterior, unde este \nt`rit`
de dou` calote fibroase;
 prezint` anterior orificiul patelar, \n care este situat` patela, pe care se [i inser`
[i posterior un alt orificiu – scobitura intercondilian`.

b. Ligamente:

Capsula articular` este \nt`rit` \n toate planurile de ligamente:

- patru ligamente extra articulare: tendonul rotulian, ligamentele poplitee, ligamentul colateral
extern [i ligamentul colateral intern;
- dou` ligamente intraarticulare: ligamentul \ncruci[at antero-extern [i ligamentul \ncruci[at
postero-intern.

Tendonul rotulian este cel mai gros ligament al acestei articula]ii (2-3 cm) [i are o
lungime de 5-6 cm; este aplatizat dinspre anterior spre posterior; se \ntinde \ntre v#rful rotulei
[i tuberozitatea tibial` anterioar`, av#nd form` triunghiular`. Prezint` dou` fe]e [i dou`
margini: prin fa]a sa anterioar` r`spunde fasciei femurale, iar prin cea posterioar` unei mase
celulo-adipoase numit` “corpul adipos infrapatelar Hoffa” [i mai jos unei burse seroase
numit` bursa infrapatelar` profund`. Marginile sale vin \n raport cu forma]iunile de \nt`rire ale
capsulei: expansiunile mu[chiului cvadriceps, retinaculele patelei – medial [i lateral
(ligamente verticale ce se \ntind de la marginile rotulei la condilul femural corespondent).
Tendonul rotulian stabilizeaz` capsula articular` \n plan anterior; el formeaz`, \
mpreun` cu mu[chiul cvadriceps, cu rotula [i cu tendonul cvadricipital, aparatul extensor al
genunchiului.

Ligamentele poplitee – capsula posterioar` este \nt`rit` lateral [i medial de dou`

ligamente aplatizate, numite ligamente condiliene. |ntre ele, \n plan median, se afl`
ligamentele poplitee oblic [i arcuat, ce \nt`resc capsula \n plan posterior.

Ligamentul colateral extern (lateral, fibular) este puternic [i rezistent; prin fa]a sa
profund`, vine \n raport cu tendonul mu[chiului popliteu [i artera articular` supero-extern`, iar
prin fa]a sa superficial`, cu fascia femural`; el se \ntinde \ntre fa]a lateral` a condilului
femural lateral [i partea antero-lateral` a capului peroneului; se opune mi[c`rii de adduc]ie a
gambei fa]` de coaps`.
|n extensia gambei pe coaps`, ligamentul este \n tensiune, iar \n flexie este relaxat;
acest ligament nu ader` la capsul`.

Ligamentul colateral intern (medial, tibial) – este aplatizat [i rezistent; se \ntinde \

ntre fa]a medial` a condilului femural intern [i fa]a medial` a condilului tibial medial; este
format din dou` fascicule (superficial [i profund) [i din trei feluri de fibre: verticale, situate \n
partea cea mai anterioar` [i care se \ntind de la femur la tibie, oblice descendente, care plecate
de la femur se \ndreapt` \n jos, r`sfir#ndu-se pe meniscul medial [i, oblic ascendente, \
ndreptate de la tibie spre meniscul medial.
Acest ligament se confund` \n partea posterioar` cu capsula articular`, pe c#nd \n cea
anterioar` este bine individualizat. Prin fa]a sa profund` vine \n raport cu meniscul articular,
cu tendonul orizontal al semimembranosului [i cu artera articular` infero-intern`. Fa]a lui
superficial` este acoperit` de fascia femural` [i de tendoanele ce particip` la formarea
complexului aponevrotic numit “laba de g#sc`”. Ca o caracteristic`, acest ligament se opune
mi[c`rii de abduc]ie a gambei fa]` de coaps`.

Ligamentul \ncruci[at antero-extern – este puternic, relativ scurt, de forma unui

cilindru; este aplatizat antero-posterior; distal, se inser` anterior de eminen]a intercondilian`,
iar proximal, se inser` pe fa]a medial` a condilului femural extern, av#nd o direc]ie oblic` \n
sus, \napoi [i \n afar`.
Acest ligament se opune deplas`rii anterioare a tibiei fa]` de femur (se opune
“sertarului anterior”).

Ligamentul \ncruci[at postero-intern – are forma asem`n`toare cu aceea a

ligamentului \ncruci[at antero-extern, dar este ceva mai gros [i se rupe mult mai rar; distal se
inser` posterior de eminen]a intercondilian`, iar proximal se inser` pe fa]a lateral` a condilului
femural medial, av#nd o direc]ie oblic` \n sus, \nainte [i \n`untru.
Se opune deplas`rii posterioare a tibiei fa]` de femur (se opune “sertarului posterior”).

Exist` opinii divergente \n ceea ce prive[te localizarea intraarticular` a celor dou`

ligamente \ncruci[ate. Unii autori sus]in c`, de[i profund situate, aceste ligamente se afl` \n
realitate \n afara articula]iei, c`ci sunt \n afara membranei sinoviale (care le acoper` doar
anterior [i lateral).
 |n ceea ce prive[te raporturile ligamentelor \ncruci[ate \ntre ele: cele dou` ligamente
prezint` o dubl` \ncruci[are – una \n sens antero-posterior [i alta \n sens frontal; ele se ating
prin marginile lor axiale, pe c#nd cele marginale dau inser]ia capsulei.
Din cele dou` fe]e pe care le prezint` (anterioar` [i posterioar`), uneori, cea anterioar`
este tapetat` de sinovial`, pe c#nd cea posterioar` este extraarticular` [i vine \n raport cu
gr`simea fosei intercondiliene.
Ligamentele \ncruci[ate \mping stratul sinovial \naintea lor, fiind por]iunea cea mai
profund` a capsulei. Totodat` ele sunt p`r]i \ngro[ate ale por]iunii invaginate, intercondiliene
a capsulei.

Forma]iunile aponevrotice de \nt`rire a capsulei: \n partea anterioar` capsula este \nt`rit` de

trei forma]iuni aponevrotice, ce se succed dinainte \napoi astfel:

- fascia genunchiului
- expansiunea cvadricipital` cu retinaculele patelei
- aripioarele patelei

Fascia genunchiului acoper` articula]ia ca un man[on [i se continu` \n sus cu fascia

femural`, iar \n jos cu cea crural`; pe partea sa lateral` este \nt`rit` de tractul ilio-tibial.
Expansiunea cvadricipital` este o lam` fibroas` ce se desprinde din tendoanele
terminale ale mu[chiului cvadriceps (mai ales ale va[tilor), trece ca o perdea \naintea
articula]iei genunchiului, fix#ndu-se apoi pe circumferin]a epifizei proximale tibiale. Aceast`
expansiune este consolidat` pe marginile patelei [i ale ligamentului patelar printr-o serie de
fibre verticale ce se numesc retinaculele patelei (medial [i lateral). Fiecare retinacul pleac` din
tendonul vastului [i marginea respectiv` a patelei [i se fixeaz` pe circumferin]a condilului
tibial subiacent, de o parte sau de cealalt` a tuberozit`]ii tibiei.
Aripioarele paelei sunt dou` bandelete fibroase \ntinse \n plan orizontal [i acoperite de
expansiunea cvadricipital`. Ele se inser` pe marginile patelei [i pe condilul femural respectiv.

c. Sinoviala

Sinoviala este foarte groas`, fiind cea mai voluminoas` din tot organismul [i cu
dispozi]ia spa]ial` cea mai complex`; de asemenea, ea este comun` celor dou` articula]ii din
cadrul articula]iei genunchiului. C`ptu[e[te toat` fa]a intern` a capsulei precum [i ligamentele
intraarticulare [i secret` o cantitate mare de lichid sinovial; este foarte bine vascularizat`.
Secre]ia de lichid sinovial cre[te mult chiar [i \n urma unor traumatisme u[oare,
minore (exemplu: entorse de gradul I), lichid ce se acumuleaz` \n exces \n cavitatea articular`,
determin#nd apari]ia hidartrozei posttraumatice. Tot din cauza vasculariza]iei foarte bune,
genunchiul este unul din sediile de predilec]ie pentru localizarea reumatismului inflamator
articular, al`turi de articula]iile [oldului [i cotului.
Datorit` inser]iei capsulare a meniscurilor, sinoviala este \mp`r]it` \n dou`
compartimente:

- o sinovial` suprameniscal`, ce corespunde articula]iei femuro-meniscale;

- o sinovial` inframeniscal`, ce corespunde articula]iei menisco-tibiale.

Sinoviala genunchiului prezint` o serie de particularit`]i anatomice importante:

 bursa suprapatelar` (fundul de sac sau recesul subcvadricipital);

 corpurile adipoase ale genunchiului;
  prelungirile sinoviale.

Bursa suprapatelar` este o prelungire pe care sinoviala genunchiului o trimite sub

mu[chiul cvadriceps, \ntre fa]a profund` a acestui mu[chi [i femur.
Sinoviala, tapet#nd stratul fibros al capsulei articulare, formeaz` deasupra marginii
anterioare a fe]ei patelare a femurului un fund de sac care reprezint` por]iunea anterioar` [i
superioar` a sinovialei.

Corpurile adipoase ale genunchiului:

|n partea anterioar` a articula]iei exist` o mas` gr`soas` dispus` \ntre condilii femurali
[i platoul tibial, numit` corp adipos infrapatelar. Sinoviala \nvele[te corpul adipos anterior,
concomitent cu formarea unei teci: “ plic` sinovial` infrapatelar`”.
|ntre sinovial` [i ligamentul \ncruci[at postero-intern exist` o alt` mas` gr`soas`, numit`
corp adipos posterior al genunchiului.

Structurile portante ale genunchiului

Cei doi condili femurali nu sunt egali ca m`rime, cel medial fiind mai divergent [i mai
lung, m`sur#nd 10 mm; coboar` mai jos (2-7 mm) dec#t cel lateral, astfel \nc#t femurul,
a[ezat cu cei doi condili pe un plan orizontal, va lua o direc]ie oblic` \n sus [i \n afar`.
Suprafa]a articular` a epifizei inferioare femurale, reprezentat` de cei doi condili
femurali, este recurbat` \napoi [i de aceea partea sa cea mai mare este situat` \napoia axului
osului.
Fiecare condil este oblic orientat [i axul s`u de \nv#rtire este oblic de sus \n jos [i din
spa]iul intercondilian \nspre fa]a cutanat`.
Cei doi condili diverg dinainte-\napoi, astfel c` diametrul transversal al extremit`]ii
inferioare a femurului este mai mare \n partea posterioar` dec#t \n cea anterioar`.
Din profil, forma condililor realizeaz` o volut` a c`rei raz` cre[te dinapoi-\nainte, de la
16 la 45 mm.
Cele dou` cavit`]i glenoide ale tibiei sunt diferite, astfel cea medial` este mai ad#nc`
cu 3 mm dec#t cea lateral` [i are o raz` de curbur` de 70 mm; rezult` c` din cauza decalajului
dintre cele dou` cavit`]i, fiecare prime[te transmiterea for]elor de presiune pe un plan
orizontal, dar pe paliere diferite.

Structura extremit`]ilor osoase marcheaz`, prin sistemul lor trabecular, traiectoria tensiunilor
principale la care sunt supuse. Astfel, epifiza femural` distal` are dou` sisteme trabeculare:

- primul pleac` de la corticala medial` [i se pierde \n parte \n condilul omonim

(sistem supus presiunilor de compresiune) [i \n parte pe condilul controlateral
(pe traiectul presiunilor de trac]iune);
- al doilea porne[te de la corticala lateral` [i realizeaz` o dispozi]ie simetric`.

Structura epifizei proximale tibiale este asem`n`toare, sistemele trabeculare ale acesteia
reprezent#nd o continuare a celor din diafiza femural`.

Structuri de fixare (stabilitate pasiv`): capsula articular`, ligamentele.

Structuri de alunecare: meniscurile, sinoviala
Structuri participante la mi[c`ri active (stabilitate activ`): mu[chi, tendoane.

Mu[chi flexori principali: biceps femural, semitendinos, semimembranos.

Mu[chi flexori secundari: gemenii, popliteu, croitor, gracilis (c#nd genunchiul este \n u[oar`
flexie).
Mu[chi extensori: cvadriceps femural, tensorul fasciei lata (secundar – c#nd genunchiul are
un grad de extensie).
Mu[chi rotatori externi: biceps femural, tensor al fasciei lata (c#nd genunchiul este extins),
cvadriceps femural (prin vastul lateral).
Mu[chi rotatori interni: semimembranos, popliteu, semitendinos, croitor, gracilis.

For]a de ac]iune (produs dintre scurtarea prin contrac]ie a mu[chilor [i sec]iunea

fiziologic` \n centimetri p`tra]i, \nmul]it cu 10) a extensorilor este mai mare dec#t cea a
flexorilor, pentru c` primii au de luptat [i cu for]a gravita]iei.
O importan]` deosebit` \n biomecanica genunchiului o are cvadricepsul, cu o sec]iune
fiziologic` de 148 cm², cu o curs` de 8 cm [i cu o for]` de trei ori mai mare dec#t cea a
flexorilor. Acest excedent a ap`rut mai t#rziu \n evolu]ia filogenetic` [i coincide cu pozi]ia
ortostatic` a primatelor [i a omului.
Incomplet` la maimu]ele evoluate, care merg \nc` cu genunchii u[or flecta]i, func]ia
de stabilizare a cvadricepsului nu-[i atinge perfec]iunea dec#t la om. Contrac]ia
cvadricepsului are ca efect presarea puternic` a suprafe]elor articulare una asupra alteia, ceea
ce \mpiedic` pr`bu[irea genunchiului. Odat` extins, genunchiul ajunge \ntr-o pozi]ie de
z`vor#re, \n care ac]iunea musculaturii nu mai este necesar`. Uneori, for]a lor de ac]iune este
at#t de mare, \nc#t se rupe aparatul extensor al genunchiului la un nivel oarecare, ajung#ndu-
se la o ruptur` de tendon cvadricipital, fractur` de rotul`, ruptur` de tendon rotulian sau
smulgere de apofiz` tibial` anterioar`.

lig.colaterale lig.\ncruci[ate meniscuri

Posibilitate de afectare a acestor structuri \n cursul mi[c`rilor

Biomecanica genunchiului
 Complexul anatomic al genunchiului realizeaz` o p#rghie de gradul III, \n care for]a
se afl` \ntre punctul de sprijin [i punctul de rezisten]`: for]a este reprezentat` de punctul de
inser]ie a tendonului rotulian, punctul de sprijin este reprezentat de partea posterioar` a
articula]iei la jonc]iunea dintre cele dou` capete articulare, iar punctul de rezisten]` este
reprezentat de greutatea gambei. Alc`tuirea acestei p#rghii \n acest mod \i confer` o singur`
direc]ie de mi[care, \n plan sagital [i realizarea unei singure mi[c`ri: flexie/extensie;
secundar` acestei mi[c`ri principale, exist` [i o rota]ie axial` limitat`.

Mi[c`rile de flexie/extensie

Se realizeaz` teoretic \n jurul unui ax transversal, ce

trece prin cele dou` tuberozit`]i condiliene ale femurului [i
care, din cauza valgului fixiologic al membrului inferior,
formeaz` un unghi de 81° cu axul diafizei femurale [i de 93° cu
cel al diafizei tibiale.
|n realitate, din cauza volutei condiliene, flexia/extensia se
desf`[oar` \n jurul unui ax care se deplaseaz` \n sus [i \nainte \n
flexie [i \n sens invers \n extensie. Mi[carea se realizeaz` fie
prin deplasarea femurului pe tibia fixat` (ca \n sprijinul pe sol
[i \ndoirea genunchiului), fie prin deplasarea gambei pe
femurul fixat (ca \n pozi]ia [ez#nd [i balansarea gambelor), fie
prin deplasarea simultan` a celor dou` oase (ca \n mers, c#nd
gamba este pendulat`).
Pornind de la o extensie de 180°, flexia activ` atinge o valoare de 120°, c#nd [oldul
este extins [i ajunge p#n` la 140°, c#nd [oldul este flectat. Mi[carea pasiv` poate ajunge p#n`
la 160° flexie. C#nd genunchiul ajunge la o flexie de 70°, se asociaz` [i o mi[care de rota]ie
intern`, care poate ajunge la o amplitudine de 20°.

Dup` experien]ele fra]ilor Weber, \n mi[carea de flexie/extensie exist` o component`

de rulare, c#nd noi puncte ale femurului [i tibiei intr` \n contact unul cu cel`lalt, la distan]e
egale [i o alt` component`, de alunecare, c#nd noi puncte ale suprafe]ei femurale intr` \n
contact cu acelea[i puncte de pe platoul tibial.
Weber [i Kapandji sus]in c`, pornind de la o extensie complet`, condilul \ncepe s` ruleze f`r`
s` alunece \n primele 20° de flexie, dup` care apare alunecarea, care devine predominant
progresiv`, astfel \nc#t la sf#r[itul mi[c`rii exist` alunecare f`r` rulare.
La mi[carea de flexie/extensie se asociaz` o rota]ie automat`, numit` [i “mi[care de
[urub”, asupra c`reia au insistat De Palma [i Helfet. |nceputul flexiei este \nso]it de o relaxare
a ligamentului colateral lateral, care este maxim` la 20-30° flexie [i de o relaxare par]ial` a
ligamentului \ncruci[at antero-extern. Condilul lateral ruleaz` spre \napoi pe platoul tibial, pe
o distan]` de 1 cm, \n cursul primelor 15° de flexie. Condilul medial, re]inut de ligamentul
colateral medial nerelaxat, are o rulare limitat` la c#]iva milimetri. Aceasta face ca, \n primele
20° de flexie, s` apar` o mi[care de rota]ie intern` a tibiei pe femur. De la flexie spre extensie,
p#n` la 160°, condilii alunec` pe platoul tibial. De la 160° p#n` la 180°, mi[carea este de
rulare. Condilul lateral, mai scurt, \[i termin` mai repede cursa dec#t cel medial, sprijinindu-
se pe calota condilian` (ce intr` \n tensiune). Extensia complet` nu devine posibil` dec#t dac`
tibia se roteaz` \n jurul axului s`u vertical cu 2°, p#n` la 5° extensie, pentru a da posibilitatea
[i condilului medial s` pun` \n tensiune calota condilian` la cap`tul cursei sale. Aceasta
reprezint` rota]ia terminal`, de \nchidere, care blocheaz` genunchiul \n extensie.
 Pentru o nou` flexie, articula]ia trebuie deschis`, ac]iune ce revine mu[chiului popliteu
care ini]iaz` mi[carea, el fiind socotit starterul ei. Prin contrac]ia sa, determin` o nou` rota]ie
intern` a tibiei. Ligamentul \ncruci[at antero-extern [i ligamentul colateral lateral se relaxeaz`
u[or [i flexia poate s` \nceap`.
Dispozi]ia anatomic` a ligamentelor face ca axul mi[c`rii de rota]ie s` treac` prin glena
tibial` medial`, \n vecin`tatea spinei tibiale.
Spre deosebire de ligamentul colateral lateral [i de ligamentul \ncruci[at antero-extern,
care se relaxeaz` par]ial, ligamentele colateral medial [i \ncruci[at postero-intern r`m#n \n
tensiune \n cursul flexiei.
Condilul medial va fi mai str#ns ata[at de platoul tibial medial, diferit de condilul
lateral (care este fixat mai slab). Din cauza acestei tensiuni ligamentare inegale, jum`tatea
extern` a articula]iei este mai mobil` dec#t cea intern`.
|n cursul mi[c`rii de rota]ie, platoul tibial lateral descrie sub femur un arc de
circumferin]`, \n timp ce platoul medial se roteaz` pe loc datorit` micii libert`]i pe care i-o las`
ligamentul colateral medial. Ligamentul \ncruci[at postero-intern este cel mai \ntins [i cel mai
apropiat de axul de rota]ie al gambei.
Rota]ia automat` se datoreaz`:

- lungimii mai mari a condilului femural medial;

- concavit`]ii glenei tibiale mediale, fa]` de convexitatea glenei laterale, care
permite o alunecare mai mare spre posterior a condilului femural lateral;
- orient`rii ligamentelor colaterale, oblicitatea celui lateral permi]#nd o mai
mare mobilitate condilului femural lateral;
- tensiunii ligamentului \ncruci[at antero-extern la sf#r[itul extensiei; rota]ia
extern` a tibiei \l relaxeaz`, oferind astfel posibilitatea unui grad de extensie \n
plus.

|n afara mi[c`rii automate, exist` [i o rota]ie axial` pasiv` [i activ`, posibil` numai \n flexie [i
ating#nd, la un unghi femuro-tibial de 90°, amplitudinea sa maxim` (care este de 30° pentru
rota]ia intern` [i de 40° pentru cea extern`).
La 90° flexie, rota]ia intern` realizeaz` alinierea sistemului extensor, pun#nd pe
aceea[i linie tuberozitatea tibial` anterioar`, centrul rotulei [i axul femurului.
Axul de rota]ie al genunchiului nu coincide cu axul anatomic al tibiei, ceea ce face ca
mi[carea de rota]ie a gambei s` modifice \nclina]ia ei \n raport cu femurul, \n proiec]ie
frontal`. Astfel, rota]ia extern` se \nso]e[te de o \nclina]ie \n varus a tibiei, \n timp ce rota]ia
intern`, de o \nclina]ie \n valgus a tibiei.
Limitarea mi[c`rii de flexie este realizat` de \nt#lnirea fe]ei posterioare a gambei cu
fa]a posterioar` a coapsei. Tendonul rotulian solidarizeaz` rotula la tibie, dar alunecarea
cvadricepsului permite o mi[care de flexie total`.
Mi[carea de extensie este limitat`, \n primul r#nd, de ligamentul posterior al lui
Winslow [i de ligamentul \ncruci[at antero-extern [i, \n al doilea r#nd, de ligamentul \
ncruci[at postero-intern, mu[chii ischiogambieri [i de ligamentele colaterale, care se \ntind \n
momentul extensiei.
Mi[c`rile de lateralitate sunt limitate de ligamentele colaterale, care sunt puse \n
tensiune maxim` odat` cu extensia genunchiului.
Deplasarea \nainte [i \napoi a platoului tibial pe condilii femurali, c#nd genunchiul
este extins, este limitat` de ligamentele \ncruci[ate. Ligamentul \ncruci[at antero-extern
limiteaz` deplasarea \nainte, iar ligamentul postero-intern limiteaz` deplasarea \napoi. |n
semiflexie, ambele ligamente sunt mai destinse, deci se poate ob]ine o u[oar` mi[care de
alunecare \n sens sagital a platoului tibial pe condilii femurali.
 Mi[c`rile de sertar sunt mi[c`ri anormale de deplasare antero-posterioar` a tibiei pe
femur. Ele se reg`sesc cu genunchiul flectat la 90°: dac` putem deplasa tibia pe femur
anterior, se spune c` exist` o mi[care anterioar` de sertar. |n mod normal, aceast` mi[care este
imposibil` datorit` rezisten]ei ligamentului \ncruci[at antero-extern; dac` este rupt acest
ligament, mi[carea de sertar anterior devine posibil` [i stabilitatea antero-posterioar` a
genunchiului este compromis`. |n acela[i fel se demonstreaz` c` leziunea ligamentului \
ncruci[at postero-intern duce la apari]ia unui sertar posterior.

Rolul meniscurilor \n biomecanica genunchiului

|n flexie, meniscurile sunt \mpinse, dinainte \napoi, apropiindu-se \ntre ele prin
extremit`]ile lor posterioare. |n extensie, meniscurile sunt deplasate invers, apropiindu-se prin
extremit`]ile lor anterioare.
|n mi[carea de rota]ie \n afara gambei, meniscul intern alunec` dinapoi \nainte [i
din`untru \n afar`. |n acela[i timp, extremitatea sa posterioar` este \mpins` \napoi de c`tre
condilul femural respectiv. Consecin]a acestei deplas`ri este distensia puternic` a meniscului.
|n rota]ia intern`, meniscul lateral se deplaseaz` dinainte \napoi [i din afar` \n`untru. Meniscul
lateral este mai rezistent [i mai mobil [i de aceea deplas`rile lui sunt mai \ntinse.
Marea majoritate a rupturilor de menisc se produc \n accidente de sport, \n special \n
acelea care prezint` mi[c`ri rapide [i puternice sau care \[i modific` direc]ia \n timpul
efectu`rii lor. Juc`torul de fotbal, de exemplu, face deseori mi[c`ri bru[te de rota]ie a
trunchiului, \n timp ce piciorul este fixat prin crampoane pe sol. Piciorul fixat nu are cum s`
mai fie mobilizat [i se stabile[te un decalaj \ntre r`sucirea brusc` [i puternic` a corpului [i
femur, la nivelul genunchiului. Se mai pot ad`uga loviturile sau supra\nc`rc`rile prin c`derea
unui juc`tor peste altul. Astfel, meniscurile sunt supuse unor presiuni foarte mari [i se pot
rupe.

Biomecanica articula]iei femuro-patelare

Rotula este men]inut` la locul ei de un sistem complicat de fr#uri de origine

muscular`, ligamentar` [i tendinoas`. |n sens vertical, ea este fixat` de tendonul rotulian [i de
tendonul cvadricipital. Acestea nu se continu` \n linie, ci fac \ntre ele un unghi deschis \n
afar`. |nchiderea acestui unghi favorizeaz` apari]ia luxa]iei recidivante a rotulei. Dintre cele
dou` tendoane, numai cel cvadricipital este motor [i solicit` rotula direct, tr`g#nd-o afar`, dar \
n acela[i timp, aplic#nd-o puternic \n [an]ul trohlean.
|n sens transversal, patela este men]inut` de cele dou` aripioare rotuliene. Aripioara
intern`, care se \ntinde de la marginea intern` a condilului femural medial, este \nt`rit` de
inser]ia vastului intern [i de ligamentul menisco-rotulian intern [i este extrem de solicitat`.
Aripioara extern`, ce se \ntinde de la marginea extern` a rotulei la fa]a extern` a condilului
femural lateral, de[i este \nt`rit` de vastul extern, fascia lata [i ligamentul menisco-rotulian
extern, este mai slab dezvoltat`. |n afara acestor forma]iuni, o serie de elemente fibroase se \
ncruci[eaz` peste rotul`, form#nd o veritabil` re]ea, care o aplic` \n [an]ul trohlean. Ele provin
din expansiunile directe [i \ncruci[ate ale va[tilor, expansiunile croitorului, fasciei lata,
aponevrozei gambiere [i ale dreptului anterior.
Datorit` grosimii sale, patela are rolul ca, \n timpul mi[c`rii de extensie a gambei pe
coaps`, s` men]in` tendonul cvadricipital la distan]` de trohleea femural`. Deplas#nd tendonul
fa]` de axa de rota]ie a genunchiului, prezen]a rotulei m`re[te bra]ul de p#rghie al
cvadricepsului cu circa 50%. La genunchi, rezisten]a reprezentat` de cvadriceps [i aparatul
rotulian, are un bra] de p#rghie variabil dup` pozi]ia genunchiului. Cu c#t flexia este mai
mare, cu at#t mai mare va fi bra]ul de p#rghie asupra c`ruia apas` greutatea corpului.
Prezen]a patelei u[ureaz` activitatea cvadricepsului. |n acela[i timp se na[te \ns`, \n momentul
flexiei, o rezultant` care apas` puternic rotula pe trohleea femural`. Aceast` rezultant` este
bisectoarea unghiului format de tendonul rotulian cu direc]ia de ac]iune a for]ei
cvadricepsului. Aceast` rezultant` este egal` cu 0 c#nd genunchiul este extins, dar cre[te pe
m`sur` ce genunchiul se flecteaz`. La cobor#rea unei sc`ri, la un individ de 80 Kg, \n
momentul sprijinului unilateral cu genunchiul flectat la 50°, rotula ajunge s` fie aplicat` pe
trohleea femural` cu o for]` de 150 Kg.
|n timpul diferitelor activit`]i sportive, aplicarea rotulei pe trohleea femural` se face cu
o intensitate [i mai mare, datorit` for]ei mari de contrac]ie a cvadricepsului. Apari]ia
leziunilor de uzur` ale cartilajului articular al fe]ei posterioare a rotulei este urmarea direct` a
acestor ac]iuni.