Basmul popular vs basmul cult

Basmul este o specie literara veche , prezenta in folclorul tuturor popoarelor, care comunica
filozofia de viata a omului ancestral, credinta lui in victoria binelui asupra raului. Povestea lui
Harap -alb este un basm cult in care se reflecta stilul,limbajul si viziunea despre lume a lui Ion
Creanga. Astfel,autorul preia tiparul narativ al basmului popular , dar reorganizeaza elementele
stereotipe conform viziunii sale artisitice. Basmul cult imita relatia de comunicare de tip oral din
basmul popular , ceea ce confera oralitate stilului.

I.In “ Povestea lui Harap -Alb”, autorul porneste de la modelul popular,care presupune ca eroul
trebuie sa parcurga o serie de probe , la sfarsitul carora binele invinge raul.Pe langa tema luptei
dintre bine si rau, basmul lui Creanga oreinteaza lectura spre identificarea unei alte teme si anume
cea a initierii.Astfel, drumul parcurs de Harap -Alb de la curtea tatalui sau pana la curtea
Imparatului Verde nu este un simplu drum fizic, ci este un traseu intiatic,mai lung , care implica o
serie de probe care duc la maturizarea eroului. Cele trei ipostaze ale protagonistului corespund, in
plan compozitional unor etape ale traseului initiatic. Astfel, la inceput, in etapa de pregatire , el este
craisorul, fara nume, fiul de crai, naiv ;la jumatatea drumului, odata iesit din fantana in care l -a
coborat Spanul , el capata identitate si devine Harap- Alb, iar la sfarsitul calatoriei devineӕmparat
luminat”, un stapan iesit de sub toate tutelele, el insusi o autoritate.

b.Spre deosebire de basmul popular, in basmul lui Creanga , tripilicarea probelor este
supralicitata.Astfel , a treia proba , aducerea fetei,contine alte incercari impuse de Imparatul Ros si
chiar de fata.Aceste probe sunt trecute cu succes datorita prietenilor lui.Astfel,in prima proba, sluga
imparatului da foc casei de arama unde urmau sa se adaposteasca, dar Gerila sufla in ea de trei ori si
casa devine numai buna de dormit.In a doua proba , de mancat si baut,este ajutat de Flamanzila si
Setila, iar in a treia proba, de separare a nisipului de mac, este ajutat de catre furnici.In a patra
proba, cea in care trebuia sa pazeasca fata, este ajutat de Pasari-Lati-Lungila, iar a patra incercare
unde trebuie sa ghiceasca fata, este ajutat de catre albine.

C. Spre deosebire de basmul popular unde taramul este unul fantastic,in Harap-Alb intamplarile
fantastice se desfasoara pe un fundal realist.Lumea fabuloasa a basmului primeste atribute specifice
satului moldevenesc, iar personajele se comporta ca niste tarani din
Humulesti.Astfel,imbaracamintea eroilor aminteste de portul popular, iar palatul lui Ros Imparat are
“ograda” si pare o gsopodarie taraneasca. De asemena, se pot distinge si cateva ritualuri specifice
zonei rurale, cum ar fi ritualul petitutului fetei.
Manolescu -Hanul Ancutei
Conform criticului Nicolae Manolescu, in Hanul Ancutei Sadoveanu aduce in prim plan o lume care
aminteste de atmosfera din O mie si una de nopti ,unde eroii duc o existenta confortabila si traiesc
intr-o continua delectare,Un element de originalitate remarcat de catre critic este faptul ca
Sadoveanu reuseste sa transfere mancarea si bautura si petrecerea intr-o atmosfera de petrecere si
intimitate cu oameni simpi,cu “profesii liberale si agreabile”:fantanarul Zaharia ,zodierul
Leonte,comisul Ionita.Belsugul roadelor face posibila intalnirea calatorilor , iar ospatul este vazut
ca un ceremomial al impartasaniei, al comuniunii care mijloceste ritualul povestirii.

Un alt element de originalitate pe care Manolescu il observa in Hanul Ancutei este faptul ca arta
povestirii se combina cu arta gatitului. La fel ca si arta prepararii care este una savanta si
pretentioasa, la fel si povestile se vor a fi ceva ce nu s-a mai auzit.

Originalitatea lui Sadoveanu consta si in transformarea Hanului Ancutei intr-un spatiu unic, cu
valoare mitica , care aminteste de imaginea paradisului pierdut.Valoarea simbolica a hanului este
aceea a unei tari unde se intalnesc diferite destine si povestiri.