Colegiul Național „Emil Racoviță”, Cluj-Napoca

MAREA SCHISMĂ

elev:Miruna Tomoiaga
clasa: a IX -a A
profesor coordonator:prof.Maria Ritiu
Cuprins

1.Cauze................................................................................................................................................3
1.1.Cauze politice................................................................................................................................3
1.2Cauze religioase.............................................................................................................................4
2.Desfașurarea evenimentelor............................................................................................................5
3.Consecințele Marii Schisme............................................................................................................6
Bibliografie......................................................................................................................................... 7

2
Anul 1054 reprezintă un moment important pentru creștinism deoarece este anul în care are loc
separarea canonică și întreruperea comuniunii liturgice dintre Biserica Romano-Catolică și Biserica
Ortodoxă. Evenimentul care marchează ruptura dintre Biserica răsăriteană si cea apuseană este
cunoscută sub numele de Marea Schismă.Referindu-se la acest moment ,Părintele Cleopa afirmă
că :Schisma dintre Bizanţ şi Roma a fost, negreşit, evenimentul cel mai tragic al istoriei Bisericii;
lumea creştină s-a rupt în două jumătăţi, iar această sciziune, ce durează încă, a determinat în bună
măsură destinul Răsăritului, ca şi cel al Apusului. “

1.Cauze
Pentru a întelege mai bine semnificația acestui eveniment pentru lumea creștină, trebuie facută
referire la contextul istoric și la cauzele care au dus la această ruptură.

1.1.Cauze politice
Din punct de vedere politic, o primă evidențiere a diferențelor dintre apus și răsărit se conturează
înca din timpul împăratului Dioclețian (284-305) care decide, în anul 286 ,să împartă Imperiul în
Imperiul de Răsărit cu capitala la Nicomidia și Imperiul de Apus cu capitala la Roma întelegând că
există o diferență de mentalitate între lumea orientală și cea occidentală.

Un alt eveniment care a adâncit ruptura dintre cele două lumi este marcat de decizia Împăratului
Constantin cel Mare de a muta capitala, pe data de 11 mai 330, de la Roma la
Constantinopol.Astfel,prin mutarea capitalei imperiale în noul oraș constituit, Constantin cel Mare a
schimbat valențele culturale ale vremii, a instaurat un nou centru economic și comercial, punând
cetatea eternă a Romei într-un con de umbră, aceasta pierzând din importanța ei politică, rămânând
izolată și vulnerabilă navalirilor popoarelor migratoare.

Împărțirea Imperiului între cei doi fii ai lui Teodosie cel Mare , Arcadiu (395-408) ,care primește
Orientul sub regența lui Rufinus și Honorius (395-423), care primește Occidentul sub regența lui
Stilicho, reprezintă o altă cauză care a accentuat rivaliatea dintre est și vest.Dinastia teodosiană
marchează decisiv decalajul cultural și ideologic între cele două lumi.Astfel, în practica orientală,
episcopii erau numiți de către împărați în timp ce episcopii Romei erau aleși de către clerici sau
chiar de către popor.

3
Rolul politic al Romei a continuat să se degradeze în urma căderii Imperiului Roman de Apus în
anul 476 sub ocupația lui Odoacru, regele tribului germanic al herulilor. Astfel, Imperiul Roman de
Răsărit, numit din secolul al VIII-lea Imperiul Bizantin", era considerat continuatorul legitim al
fostului Imperiu Roman, ceea ce accentua si mai mult resentimentele apusenilor față de răsăriteni.

1.2 Cauze religioase

Dinccolo de neînțelegerile politice,comunicarea ineficientă dintre Biserica de Apus și

cea de Răsărit a dus la diferențe atât la nivel de cult cât și la nivel de dogmă. În acest sens, se
remarcă o serie de deosebiri care au contribuit la ruptura dintre cele două biserici.In primul rând,
primatul papal sau autoritatea absolută a Papei în Biserica Romei era în contradicție cu forma de
organizare a Bisericii Răsăritene unde patrirahul era supus autorității sinodului și nicio decizie nu
putea fi luată fără o consultare a acestuia.

O altă deosebire face referire la modificarea crezului în Apus prin adăugarea formulei “Duhul
Sfănt care de la Tată și fiu purcede”. Aceasta modificare poartă numele de Filioque și a fost
semnalată pentru prima dată la sinodul I de la Toledo din 447 și a fost introdusă în Franța,Germania,
Italia de nord și Anglia.

Un alt element ce a dus la tensionarea relațiilor dintre Apus și Răsărit a fost schisma acachiana,
numită astfel după patriarhul Acachie al Constantinopolului. Aceasta a fost provocată de publicarea
Henotikonului, o încercare a împăratului Zenon de a forța împăcarea ortodoxilor cu monofizitismul.
Spre deosebire de nestorianism , care sublinia latura umană a lui Hristos,monofozotismul este o
erezie, conform căreia Isus a avut o singură natură, cea divină.

Diferențe se pot observa și în modul în care se efectua Sfânta Euharistie. Dacă în Biserica de la
Apus se folosea azima, termen folosit pentru pâinea nedospită, în Răsărit preoții foloseau pâinea
dospită, cunoscută sub numele de prescură.De asemenea, celibatul preoților era obligatoriu în
Occident, în timp ce preoții Bisericii Răsăritene se puteau căsătorii doar o singură dată.

4
2.Desfășurarea evenimentelor
Disputa dintre cele două centre religioase escaladează în momentul în care Biserica de la Roma a
reușit să impună folosirea practicilor latine în rândul creștinilor nomazi din sudul Italiei .Reacția nu
a încetat să apară,patriarhul de la Constantinopol,Mihail Cerularios ,cerându-le tuturor bisericilor
latine din oraș să adopte practicile bizantine, renunțând la filioque și la folosirea azimei la
împărtășanie.Refuzul bisericilor de a se conforma l-a determinat pe patriarhul Constantinopolului să
le închidă în anul 1053.

Fig.1:Mihail I Cerularie
În anul 1054, papa Leo al IX-lea trimite o delegație pentru negocieri condusă de Cardinalul
Humbert, un fost călugăr benedictin de la mânăstirea Moyenmoutier. Tensiunile dintre cele două
biserici atinge punctul culminant în momentul în care patriarhul Cerularie își exprima intenția de a
discuta neîntelegerile apărute în sinod.Simțindu-se jignit,Humbert, fără autorizarea prealabilă a
Papei Leon al
IX-lea,care a
murit în data
de 19 aprilie
1054,a compus
un act de
excomunicare
al Patriarhului
Cerularie pe
Fig.2 Marea Schismă
care îl depune în 16 iulie 1054 pe masa altarului Sfintei Sofii.Prin actul de anatemizare ,latinii îi
acuzau pe greci pentru următoarele greșeli:că vând darul lui Dumnezeu,că le conferă eunucilor

5
demnitați preotești și că le dă voie sa devină episcopi, că îi rebotează pe cei botezați în numele
Sfintei Treimi și mai ales pe latini,că au tăiat din Simbolul credinței purcerea Sfântului Duh de la
Fiul.

Drept răspuns la actul de anatematizare, în 24 iulie 1054 Patriarhul Constantinopolului convoacă

sinodul permanent care a rostit anatema împotriva cardinalului Humbert.a delegaților romani,a
Papei Leon al IX-lea și a Bisericii de Apus.Cele două anateme rostite la 16 și 24 iulie 1054 au
provocat Marea Schismă.

3.Consecințele Marii Schisme

O consecință a rupturii dintre cele două biserici a fost că noul Papă Nicolae al II-lea a rămas singur
în fața normanzilor ,fiind nevoit , în anul 1059, sa îi acorde lui Robert Guiscard ducatul Calabriei și
Aculiei.Astfel, din acest moment, se poate vorbi despre o alianță între Papalitate și normanzi. În
urma acestei înțelegeri, papa obținea sprijinul unui aliat puternic, iar normanzii obțineau
recunoașterea puterii lor în Italia.Ulterior,în timpul cruciadelor, diferențele dintre Apus și Răsărit
sunt sesizate nu doar la nivel înalt ,ci și în rândul populației.În cele din urmă, cucerirea
Constantinopolului de către latini, în anul 1204,face ca ruptura dintre cele două lumi să fie
ireversibilă.

6
BIBLIOGRAFIE
https://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Schisma,accesat în data de 26.04.2021
https://saccsiv.wordpress.com/2015/07/17/parintele-ilie-cleopa-despre-marea-schisma-de-la-1054-
drumul-spre-erezie-al-romei/ accesat în data de 26.04.2021
https://ro.orthodoxwiki.org/Marea_Schisma,accesat în data de 27.04.2021
https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/marea-schisma-din-1054-cum-s-a-ajuns-
acolo,accesat în data de 27.04.2021
https://www.scribd.com/doc/269452257/Marea-Schisma, accesat în data de 27.04.2021
https://nccmn.fandom.com/ro/wiki/Marea_Schism%C4%83 ,accesat în data de 27.04.2021
https://www.agerpres.ro/documentare/2019/07/16/documentar-marea-schisma-biserica-din-roma-se-
separa-definitiv-de-cea-din-constantinopol-965-de-ani--341655 ,accesat în data de 27.04.2021
https://materialedeistorie.com/2017/10/10/marea-schisma-a-bisericii-crestine-1054 ,accesat în data
de 27.04.2021

7
8