See discussions, stats, and author profiles for this publication at: https://www.researchgate.

net/publication/323522479

DEFINIII. TERMINOLOGIE

Chapter · September 2014

CITATIONS READS

0 1,184

2 authors:

Maria Livia Ognean Oana Boantă

Lucian Blaga University of Sibiu 140 PUBLICATIONS   21 CITATIONS   
328 PUBLICATIONS   61 CITATIONS   
SEE PROFILE
SEE PROFILE

Some of the authors of this publication are also working on these related projects:

Neonatal infections View project

Aspecte practice în nutriţia neonatală View project

All content following this page was uploaded by Maria Livia Ognean on 02 March 2018.

The user has requested enhancement of the downloaded file.

 DEFINIŢII. TERMINOLOGIE

Maria Livia OGNEAN, Oana BOANTĂ

Un dicţionar medical este un lexicon al cuvintelor folosite în medicină în care sunt

explicaţi termenii medicali în cuvinte cât mai simple şi uşor de înţeles, reflectând
cunoştinţele medicale curente.
Pentru evitarea oricăror neînţelegeri legate de termenii utilizaţi în această carte am
ales acest format – de tip dicţionar - pentru prezentarea principalilor termeni medicali
folosiţi în text considerând că este mult mai uşoară căutarea termenilor în oridne
alfabetică faţă de gruparea acestora în capitole în funcţie de aparate, sisteme sau alte
criterii medicale.

Acidoza metabolică se defineşte prin scăderea pH-ului sub 7,3 şi a deficitului de baze sub –
5 mEq/l şi se însoţeşte de acumularea de acizi secundară metabolizării anaerobe a
glucozei[1-6].
Acidoza respiratorie se defineşte prin creşterea anormală a pCO2 peste 55 mmHg (în
funcţie de vârsta de gestaţie - VG) şi scăderea pH-ului sub 7,30[1-6].
Alcaloza metabolică se defineşte prin creşterea pH-ului peste 7,40 şi a excesului de baze
peste + 5 mEq/l[1-6].
Alcaloza respiratorie se defineşte prin scăderea anormală a pCO2 sub 25 mmHg şi
creşterea pH-ului peste 7,40[1-6].
Alimentaţia enterală presupune introducerea principiilor nutritive în organism pe cale
digestivă în condiţiile în care există un tub digestiv funcţional[7,8].
Alimentaţia enterală minimă (alimentaţia enterală precoce sau alimentaţia trofică minimă
sau priming) reprezintă administrarea pe cale enterală a unor cantităţi mici de lapte, în
paralel cu alimentaţia parenterală[8,9].
Alimentaţia parenterală reprezintă introducerea principiilor nutritive în organismul
pacientului direct în circulaţia sanguină[8].
Alimentaţia parenterală parţială reprezintă completarea nutriţională pe cale venoasă a
unei nutriţii enterale suboptimale pentru o creştere şi dezvoltare normale[8].
Alimentaţia parenterală totală (sau nutriţia parenterală totală) reprezintă administrarea
exclusiv intravenoasă a nutrienţilor necesari metabolismului şi creşterii[8].
Alimentaţia prin gavaj reprezintă administrarea principiilor nutritive cu ajutorul unei
sonde introduse în stomacul sau intestinul nou-născutului[8].
Alimentaţia prin gavaj continuu reprezintă administrarea continuă, pe sondă gastrică, a
principiilor nutritive[8].
Alimentaţia prin gavaj intermitent reprezintă administrarea discontinuă, pe sondă
gastrică, a principiilor nutritive[8].
Alimentaţia prin gavaj de tip bolus lent reprezintă administrarea principiilor nutritive pe
o perioadă care variază între 30 minute şi 2 ore, în funcţie de toleranţa digestivă[10,11].
Analiza gazelor sangvine este o metodă de evaluare a echilibrului acido-bazic care permite
aprecierea funcţionalităţii sistemelor tampon respiratorii şi renale[1-4], metodă invazivă de
monitorizare a oxigenării, ventilaţiei şi statusului acido-bazic[12,13].

- 15 -
Apneea este pauza respiratorie cu duratǎ peste 20 secunde sau mai micǎ dar însoţitǎ de
cianozǎ şi/sau bradicardie[14-16].
Apneea centrală este oprirea simultană a efortului respirator şi a fluxului aerian la sfîrşitul
expirului în contextul întreruperii controlului motor respirator central[17].
Apneea mixtă este întreruperea fluxului aerian uneori cu efort respirator continuu, alteori
fără efort respirator (simultan apnee obstructivă şi centrală)[17].
Apneea obstructivă este întreruperea fluxului aerian în condiţiile unui efort respirator
continuu[17].
Apneea nou-născutului este apneea apărută la nou-născutul cu vârstă de gestaţie mai mare
de 37 de săptămâni fără o cauză specifică decelată[17].
Apneea prematurului este apneea apărută la nou-născutul cu vârstă de gestaţie sub 37 de
săptămâni fără alte cauze decelabile[17].
Aseptic sau steril înseamnă absenţa microbilor[18,19].
Asfixia perinatală reprezintă afectarea fătului sau nou-născutului datorită scăderii
oxigenului sangvin (hipoxie) şi/sau fluxului sangvin (ischemie) în diferite organe cu o
intensitate şi durată suficiente pentru a produce mai mult decât modificări funcţionale sau
biochimice trecătoare[20-24].

Boala pulmonară cronică - descrisă anterior ca şi displazie bronhopulmonară - reprezintă

nevoia suplimentară de oxigen peste 28 de zile la un copil fost prematur cu VG sub 32 de
săptămâni care este evaluat la 36 de săptămâni postmenstrual sau la 28 de zile postnatal
dar înainte de 56 de zile de viaţă[25,26].
Bradipneea este frecvenţa respiratorie sub 30 respiraţii/minut[4,27].
Bătăile aripioarelor nazale sunt un mecanism de compensare respiratorie a rezistenţei
crescute a căilor aeriene superioare[4,27].

Canalul (ductul) arterial persistent reprezintă menţinerea după naştere a permeabilităţii

conexiunii vasculare între aorta descendentă fetală şi artera pulmonară, situaţie frecvent
întâlnită la prematur[28,29].
Canulele nazale sunt tubuşoare de plastic plasate în narine pentru a creşte concentraţia de
oxigen inspirat[13,30-32].
Capacitatea pulmonară totală este suma dintre capacitatea vitală şi volumul rezidual.
Capacitatea reziduală funcţională sau volumul de repaus reprezintă volumul de gaz care
rămâne în plămân după un expir normal (la nou-născut este de 30 ml/kg)[33-36].
Capacitatea vitală (CV) reprezintă volumul maxim de aer care poate fi inspirat după o
expiraţie completă (la nou-născut este de 40 ml/kg).
Cianoza centrală este coloraţia albăstruie a tegumentelor şi mucoaselor ca urmare a
oxigenării deficitare (mai mult de 3-5 g/dl hemoglobină este desaturată)[12,16,37].
Cianoza periferică reprezintă coloraţia albastră a extremităţilor[8,14,38].
Clearance-ul unei substanţe este cantitatea eliminată pe minut din acea substanţă
raportată la concentraţia sa plasmatică[39].
Colonizarea este prezenţa şi multiplicarea microorganismelor pe suprafaţa tegumentelor şi
în interiorul cavităţilor naturale ale organismului uman (conjunctive, faringe, nas, cordon
ombilical, tract gastrointestinal şi genital) fără inducerea de modificări din partea
acestuia[19,40].
Complianţa reprezintă distensibilitatea plămânului, a cutiei toracice sau a sistemului
respirator în ansamblu, respectiv volumul de gaz (V) schimbat pe unitatea de presiune (P).
Concentraţia normală a oxigenului (normoxemia) în sânge este definită de valori ale PaO2
cuprinse între 50-80 mmHg[12,14,16,41,42].
- 16 -
Constanta de timp este produsul dintre rezistenţa și complianţa pulmonară şi exprimă cât
de rapid este inflat sau evacuat plămânul, reprezenând timpul necesar pentru ca volumul
plămânului să atingă 63% din volumul său maxim, atât în inspir cât şi în expir. Plămânii
unui nou-născut sănătos cu complianţă normală (4 ml/cmH2O) și o rezistenţă în căile
respiratorii de 30 cmH2O/L/s au o constantă de timp de 0,12 secunde[34,43]
Contaminarea este un contact actual cu microorganisme patogene (capabile să producă
infecţii)[19].
Cortul cefalic este o cutie din plastic transparent care se plasează în jurul capului nou-
născutului pentru concentrarea oxigenului administrat[13,31,32].
CPAP-ul (continuous positive airway pressure) este o metodă de ventilaţie non-invazivă
care constă în aplicarea unei presiuni pozitive continue în căile respiratorii ale unui pacient
care respiră spontan[12,44].

Desaturarea este scăderea SatO2 sub 90% sau o schimbare de peste 20% faţă de valoarea
preexistentă[17,32].
Detresa respiratorie neonatală reprezintă orice dificultate respiratorie întâlnită sub vârsta
de 28 zile postnatal şi care se exprimă clinic prin asocierea tahipnee, cianoză şi semne de
efort respirator (anexa 5)[4,27].
Ductul arterial este o derivaţie a celui de-al şaselea arc stâng embrionar şi realizează
conexiunea între originea arterei pulmonare stângi (în foarte rare cazuri se conectează cu
artera pulmonară dreaptă şi extrem de rar poate fi bilateral) şi aortă, imediat sub
emergenţa arterei subclaviculare, asigurând trecerea debitului ventriculului drept prin
circulaţia pulmonară[45]. Ductul arterial este o arteră musculară cu o placă subţire de
muşchi neted în stratul mediei, cu o intimă subţire, care se contractă după naştere şi
determină scurtarea ductului arterial şi închiderea sa funcţională, iar proliferarea plăcilor
subintimale induce închiderea permanentă a ductului care se produce în primele 2-3
săptămâni de viaţă devenind un duct fibros[46].

Echilibrul acido-bazic înseamnă starea de neutralitate a unui ţesut sau organ şi este
caracterizat de pH[1,4,47,48].
Ecocardiografia este o metodă de examinare neinvazivă care permite diagnosticul
anomaliilor structurale şi funcţionale cardiace. (anexa-terminologie tipuri de
ecocardiografii)[46].
Emfizemul interstiţial pulmonar este pătrunderea aerului prin septele interalveolare în
interstiţiul pulmonar[12,14].
Emfizemul subcutanat este pătrunderea aerului în ţesutul celular subcutanat[12,14].
Encefalopatia neonatală hipoxic-ischemică (EHIP) este un sindrom clinic constând în
alterarea funcţiilor neurologice la un copil la termen sau aproape de termen în decursul
primei săptămâni de viaţă, manifestată prin dificultăţi în iniţierea şi menţinerea respiraţiei,
deprimare a tonusului şi reflexelor, alterarea stării de conştienţă şi deseori convulsii, la
care se poate afirma o etiologie hipoxic-ischemică perinatală[49,50].
Enterocolita ulceronecrotică (EUN) este o afecţiune severă gastrointestinală perinatală
caracterizată de ischemie intestinală parţială sau totală localizată mai ales la nivelul
ileonului terminal, afectând mai ales prematurii[16,51].
Expirul spontan este un proces pasiv datorat reculului elastic al plămânilor şi care depinde
de tensiunea de suprafaţă la interfaţa aer-lichid, elasticitatea ţesutului pulmonar şi
dezvoltarea cutiei toracice.

- 17 -
F

Fluxul este volumul de gaz circulat pe minut în circuitul de susţinere respiratorie şi se

exprimă în litri/minut[14].
Fracţia inspirată de oxigen (FiO2) este proporţia de oxigen din gazul inspirat[12,13].
Fracţia oxigenului inspirat (FiO2) este procentul de oxigen din gazul inspirat şi se exprimă
în procente (%)[14].

Geamătul este respiraţie cu glota parţial închisă[4,27].

Gradientul alveolo-arterial al presiunii oxigenului (PO2) este gradientul presiunii
oxigenului dintre alveolă şi sânge şi reflectă nivelul schimbului gazos din plămân[12,13].
H

Hemoragia intraventriculară este hemoragia cu punct de plecare la nivelul matricei

germinative cu sau fără extindere la nivelul sistemului ventricular, cea mai frecventă
varietate de hemoragie cerebrală neonatală, caracteristică prematurului[16,52].
Hipertensiunea pulmonară este o stare hemodinamică şi fiziopatologică definită de valori
ale presiunii arteriale medii pulmonare peste 25 mmHg în repaus, obţinute prin
cateterizarea cordului drept[26,53].
Hipoperfuzia tisulară şi/sau a organelor este definită de un flux sangvin insuficient
pentru a asigura aportul adecvat de oxigen şi nutrienţi şi, în acelaşi timp, pentru a elimina
adecvat produşii toxici de metabolism[54].
Hipotensiunea este presiunea arterială medie la care autoreglarea fluxului sangvin al
organelor vitale este pierdută[54].
Hipercapnia/hipercarbia este presiunea parţială a dioxidului de carbon (PaCO2) cu valori
peste 45 mmHg[14,16,22,41].
Hipercapnia/hipercarbia permisivă este presiunea parţială a dioxidului de carbon
(PaCO2) de 45-55 (60) mmHg la un pH ≥ 7,25, valori ce sunt acceptabile pe suport
respirator la nou-născut dar mai ales în cazul prematurităţii extreme[14,16,22,41].
Hipocapnia/hipocarbia este presiunea parţială a dioxidului de carbon (PaCO2) cu valori
sub 40 mmHg[14,16,22,41].
Hipoxemia este scăderea concentraţiei sangvine arteriale de oxigen[24,55].
Hipoxia este scăderea concentraţiei tisulare de oxigen[24,55].

Indexul de oxigenare (IO) este presiunea medie din căile respiratorii (MAP) x fracţia de
oxigen inspirat (FiO2)/presiunea arterială de oxigen (PaO2) postductală[12,13].
Infecţia este pătrunderea şi multiplicarea microorganismelor în interiorul organismului
gazdei receptive cu reacţie locală şi/sau generală din partea acestuia[19].
Infecţia nozocomială (sau infecţia asociată îngrijirilor medicale) este o infecţie care nu era
nici prezentă şi nici în incubaţie la internarea pacientului în spital şi care apare după 48
ore de spitalizare[18,19,56].
Inspirul spontan este partea activă a ventilaţiei care este iniţiată de către centrul respirator.
Insuficienţa respiratorie este incapacitatea sistemului respirator de a menţine gazele
respiratorii în limite normale: presiunea parţială a oxigenului (PaO2) de 50-80 mmHg la
concentraţie a oxigenului inspirat (FiO2) de 21% şi presiune parţială sangvină a dioxidului
de carbon (PaCO2) de 35-45 mmHg[14,16,22,41].
Insuficienţa respiratorie rapid progresivă este creşterea rapidă a necesarului de oxigen
asociată cu accentuarea detresei respiratorii şi deteriorarea gazelor sangvine[4,57].
- 18 -
L

Leucomalacia periventriculară (LPV) este o leziune de tip ischemic a substanţei albe

periventriculare caracterizată de prezenţa unor leziuni necrotice evidente adesea sub formă
de chisturi mici la examinarea histopatologică sau imagistică[16,58].

Masca facială/Venturi este un dispozitiv (pentru administrarea oxigenului) din material

plastic cu tub de oxigen conectat la debitmetru, utilizată pentru a concentra oxigenul
administrat[13,30-32].
Microorganismele (microbii) sunt organisme de dimensiuni microscopice reprezentate de
bacterii, virusuri, fungi, protozoare, sporii bacteriilor şi ai fungilor[19].
Minut ventilaţia (MV) este produsul dintre volumul tidal şi frecvenţa respiratorie. La nou-
născut minut ventilaţia este de aproximativ 210-230 ml/kg/min.

Necesarul nutriţional reprezintă totalitatea diferitelor principii alimentare necesare pentru

întreţinerea şi creşterea organismului[8].
Nou-născutul aproape de termen este nou-născutul cu vârstă de gestaţie mai mare 34
săptămâni (239 sau mai multe zile de sarcină) şi mai mică de 37 săptămâni (259 sau mai
puţine zile de sarcină)[14,22,59].
Nou-născutul bolnav este acel nou-născut care prezintă alterarea stării generale cu
afectarea unuia sau mai multor organe sau sisteme[8].
Nou-născutul cu greutate la naştere mică pentru vârsta de gestaţie (small for gestational
age - SGA) este nou-născutul a cărui greutate la naştere se află sub percentila 10 pentru
vârsta de gestaţie[60,61].
Nou-născutul la termen (sau matur) este nou-născutul cu vârsta de gestaţie cuprinsă între
37 şi 41 de săptămâni şi 6 zile (260 până la 294 de zile de sarcină)[14,60-62].
Nou-născutul prematur este nou-născutul cu vârsta gestaţională mai mică de 37 de
săptămâni (259 sau mai puţine zile de sarcină)[14,60-62].
Nou-născutul post-termen (postmatur) este nou-născutul cu vârsta de gestaţie mai mare
de 42 de săptămâni (mai mare de 294 de zile de sarcină)[14,60-62].
Nou-născutul stabil respirator şi hemodinamic este acel nou-născut care are ventilaţie
eficientă (spontană sau protezată), frecvenţă cardiacă şi tensiune arterială în limite
normale (fiziologic sau sub tratament)[4,63].

Perioada neonatală este intervalul cuprins între naştere şi 28 de zile postnatal la nou-
născutul la termen şi vârsta de 44 de săptămâni postconcepţional la prematuri[64,65].
Persistenţa canalului arterial (PCA) reprezintă persistenţa postnatală a şuntului dintre
circulaţia sistemică şi cea pulmonară prin canalul arterial[57]. Canalul arterial persistent
asimptomatic este persistenţa canalului arterial fără semne clinice asociate de insuficienţă
cardiacă[45]. Canalul arterial persistent simptomatic este persistenţa canalului arterial
asociată cu semne clinice semnificative[66].
pH-ul sangvin este o valoare ce reflectă echilibrul dintre presiunea parţială a dioxidului de
carbon (PaCO2), acidul lactic şi cantitatea de bicarbonat sangvin[12,13].
Pneumomediastinul este pătrunderea aerului în spaţiul mediastinal[12,14].
Pneumotoraxul este pătrunderea aerului în cavitatea pleurală printr-o comunicare
bronhopleurală sau pleurocutanată[12,14].

- 19 -
Pneumotoraxul spontan este situaţia în care lipsesc argumentele clinice şi radiologice
pentru o patologie pulmonară subiacentă care ar putea fi etiologia pneumotoraxului.
Pneumotoraxul secundar este pneumotoraxul apărut secundar unei patologii pulmonare
pre-existente.
Pneumopericardul este pătrunderea aerului în sacul pericardic[12,14].
Pneumoperitoneul este pătrunderea aerului în spaţiul peritoneal[12,14].
Presiunea continuă de distensie pulmonară (continuous distension pressure – CDP) este o
presiunea continuă de distensie aplicată plâmănului pe toată durata expirului[67].
Presiunea continuă pozitivă în căile aeriene (continuous positive airway pressure - CPAP)
este o formă de presiune continuă de distensie pulmonară aplicată unui pacient cu
respiraţie spontană[67].
Presiunea pozitivă la sfârşitul expirului (positive end-expiratory pressure - PEEP) este un
tip de presiune continuă de distensie pulmonară aplicată în faza expiratorie cu ajutorul
aparatelor de suport respirator (şi se măsoară în cmH2O)[67].
Presiunea parţială arterială a dioxidului de carbon (PaCO2) este cantitatea de dioxid de
carbon (CO2) dizolvată în plasmă[12,13].
Presiunea parţială a dioxidului de carbon în alveole (PACO2) este cantitatea de dioxid de
carbon prezentă în gazul mixt alveolar[12,13].
Presiunea parţială a oxigenului în alveole (PAO2) este cantitatea de oxigen prezentă în
gazul mixt alveolar[12,13].
Presiunea parţială a oxigenului în sângele arterial (PaO2) reprezintă cantitatea de oxigen
dizolvată în plasmă[12,13].
Pulsoximetria este o metodă non-invazivă de monitorizare a oxigenării sângelui bazată pe
utilizarea variaţiilor pulsatile ale densităţilor optice tisulare în lungimi de undă roşie şi
infraroşie, fără calibrare, ce măsoară saturaţia în oxigen a hemoglobinei exprimată în
procente[12,13].

Raportul arterio-alveolar este raportul dintre presiunea parţială a oxigenului din sânge si
presiunea oxigenului din alveole[12,13].
Reanimarea neonatală (RN) reprezintă totalitatea procedurilor, manevrelor şi terapiilor
medicale utilizate pentru a ajuta nou-născutul în tranziţia de la viaţa intrauterină la cea
extrauterină sau în cazul în care în timpul perioadei neonatale apare insuficienţa cardio-
respiratorie, previzibilă sau imprevizibilă[22,24,68].
Refluxul gastro-esofagian (RGE) reprezintă reîntoarcerea conţinutului gastric în esofag[69].
Respiraţia este o funcţie vitală a organismului uman care se desfaşoară continuu şi ciclic
asigurând schimbul de oxigen şi dioxid de carbon dintre organism şi aerul din atmosferă.
Respiraţia de tip ˝gasping˝ este un pattern respirator caracterizat prin inspir intempestiv
şi sacadat, cu mişcări spasmodice ale mandibulei, urmate de lungi pauze respiratorii care
pot preceda oprirea respiraţiei[70,71].
Respiraţia periodică a nou-născutului este o respiraţie cu pauze de 3-10 secunde urmate
de respiraţii regulate timp de 10-15 secunde care se succed de cel mult 3 ori pe
minut[17,32,72].
Restricţia de creştere intrauterină (RCIU) este situaţia în care fătul nu-şi poate atinge
potenţialul ideal de creştere[8,73,74].
Resuscitatorul cu piesă în T este un dispozitiv de administrare a oxigenului cu presiune
pozitivă destinat în special reanimării prematurilor cu greutate sub 1500g[12,13].
Retinopatia prematurului (ROP) este o afecţiune severă vasculară proliferativă
retiniană[14,16,75].

- 20 -
S

Saturaţia fracţionată este raportul dintre hemoglobina saturată cu oxigen şi alte forme de
hemoglobină, inclusiv carboxihemoglobină şi methemoglobină[12,13].
Saturaţia funcţională este saturaţia în oxigen numai a oxihemoglobinei[12,13].
Scorul Silverman-Anderson este o modalitate de evaluare a statusului respirator al nou-
născutului pe baza examenului clinic al toracelui superior, inferior şi nărilor[77,78].
Sindromul de detresă respiratorie prin deficit de surfactant (SDRDS) este o insuficienţă
pulmonară care debutează la sau imediat după naştere, fiind caracterizată clinic prin
tahipnee (frecvenţǎ respiratorie peste 60 respiraţii/minut), dispnee (tiraj intercostal,
subcostal şi retracţii sternale), geamăt expirator şi cianoză centrală cu debut în primele 4-6
ore de viaţă, cu atingerea severităţii maxime până la 48 de ore de la naştere şi rezoluţie la
supravieţuitori la 48-96 ore de viaţă[14,16,41,42,57]. Acest sindrom este definit radiologic ca
scăderea transparenţei pulmonare prin opacităţi cu aspect reticulogranitat sau de geam
mat, diminuarea progresivă a distingerii conturului siluetei cardiace (în funcţie de
severitatea bolii) şi bronhogramă aerică[12,14,16,41,42,57]. Sindromul de detresă respiratorie
prin deficit de surfactant este definit prin presiune parţială a oxigenului în sânge (PaO2)
sub 50 mmHg în aerul atmosferic sau nevoia administrării de oxigen pentru a menţine
PaO2 peste 50 mmHg[16,42]. Fiziopatologic, SDRDS este definit prin complianţă pulmonară
scăzută şi atelectazie importantă la sfârşitul expirului datorită sintezei anormale (calitativ
şi/sau cantitativ) de surfactant[16,57].
Sindroamele de pierdere de aer (SPA) reprezintă un grup de afecţiuni caracterizate printr-
o fiziopatologie comună: hiperdistensia alveolară şi a căilor aeriene terminale consecinţă a
inhalării, insuflării sau retenţiei mari de aer[12,14].
Spaţiul mort anatomic reprezintă volumul de gaz din căile respiratorii preacinare care nu
permit schimburile gazoase. Spaţiul mort este de obicei este constant, iar la nou-născut
este de 2-2,5 ml/kg.
Spaţiul mort alveolar este alcătuit din spaţiul alveolelor ventilate dar neperfuzate.
Spaţiul mort fiziologic reprezintă suma spaţiului mort anatomic și alveolar şi este, la nou-
născut, de aproximativ 30-50% din volumul tidal.
Stridorul este un sunet caracteristic, audibil în inspir, determinat de diminuarea
lumenului căilor aeriene superioare[4,63].

T
Tahipneea este frecvenţa respiratorie mai mare de 60 respiraţii/minut[4,27].
Tahipneea tranzitorie neonatală (TTN) este o afecţiune pulmonară noninfecţioasă,
determinată de întârzierea în resorbţia lichidului pulmonar fetal, caracteristică nou-
născutului la termen sau aproape de termen, cu debut imediat după naştere, caracterizată
clinic prin tahipnee (frecvenţă respiratorie > 60 respiraţii/minut), dispnee (tiraj intercostal,
subcostal şi retracţii sternale), geamăt expirator şi cianoză centrală şi autolimitată în
primele 24-72 ore de viaţă[14,78]. Tahipneea tranzitorie neonatală este definită radiologic de
scăderea transparenţei pulmonare, opacităţi liniare hilare, zone de hiperaerare, scizurită şi
cardiomegalie[14,78] iar din punct de vedere fiziopatologic afecţiunea este definită prin
complianţǎ pulmonară scăzută, volum tidal redus, minut ventilaţie mare şi capacitate
reziduală funcţională crescută[14,78].
Tensiunea arterială „normală” este aceea care menţine o perfuzie normală la nivelul
tuturor ţesuturilor şi organelor[79,80].
Timpul inspirator este durata fazei inspiratorii a fiecărui ciclu respirator mecanic şi se
exprimă în secunde[14,81].
Tirajul este materializarea efortului respirator, datorat contracţiei musculaturii respiratorii
accesorii[12,16,41,82].
Toleranţa digestivă este starea de echilibru a tractului gastro-intestinal, stare în care
acesta îşi îndeplineşte optim funcţiile de ingestie, absorbţie şi eliminare[13].
- 21 -
V

Vârsta cronologică a unui nou-născut este reprezentată de vârsta în zile scursă de la

naştere[61,83].
Vârsta gestaţională (VG) se defineşte ca perioada de timp scursă de la prima zi a ultimului
ciclu menstrual normal până la data naşterii[61,64,83].
Vârsta postmenstruală a unui nou-născut (copil) este definită ca perioada de timp scursă
de la prima zi a ultimului ciclu menstrual şi până la naştere (vârsta de gestaţie) plus
perioada de timp scursă de la naştere (vârsta cronolologică)[61,83].
Ventilaţia mecanică cu frecvenţă înaltă (HFV- high frequency ventilation) este o tehnică
de ventilaţie neconvenţională care utilizează rate respiratorii mari şi volume tidal mici[57].
Ventilaţia mecanică cu oscilaţii cu frecvenţă înaltă (HFOV) este un tip de ventilaţie
neconvenţională care foloseşte o presiune constantă de distensie în căile respiratorii
(presiunea medie din căile respiratorii - MAP) cu variaţii oscilatorii de presiune în jurul
acesteia, la frecvenţe foarte ridicate[57].
Ventilaţia alveolară este produsul dintre volumul alveolar şi frecvenţa respiratorie. La
nou-născut ventilaţia alveolară este de aproximativ 140 ml/kg[34,84].
Ventilaţia pulmonară reprezintă totalitatea proceselor mecanice prin care, prin
succesiunea celor două faze ale respiraţiei – inspirul şi expirul -, se asigură schimbul de
gaze dintre atmosferă şi plămâni.
Virusurile sunt microorganisme patogene inframicrobiene (sub 0,2 microni) care pot fi
capsulate (cu înveliş lipoproteic suplimentar) şi necapsulate[18,19].
Volumul alveolar (VA) reprezintă spaţiul schimburilor gazoase (căi respiratorii acinare:
bronşiole, canale alveolare, alveole). La nou-născut volumul alveolar este de 4 ml/kg.
Volumul alveolar se calculează scăzând spaţiul mort din volumul tidal (VA= TV – spaţiu
mort)[34,85].
Volumul de închidere este volumul pulmonar la care căile respiratorii terminale încep să
colabeze, creându-se o discontinuitate între gazul “prins” în alveole și căile
respiratorii[34,84-86].
Volumul rezidual (VR) reprezintă volumul care rămâne în plămân după o expiraţie forţată
(volumul minim la care structura osoasă a peretelui toracic limitează expirul). La nou-
născut VR este de 2 ml/kg[34,85].
Volumul tidal (volumul curent) este volumul de aer care intră sau iese din plămâni în
condiţii de respiraţie relaxată sau de repaus. Nou-născutul are un volum tidal de 6-8 (10)
ml/kg la termen şi de 4-6 ml/kg la prematur[87].

Bibliografie

1. Kecskes Z, Davies MW. Rapid correction of early metabolic acidaemia in comparison with placebo, no
intervention or slow correction in LBW infants. Cochrane Database of Systematic Reviews 2002, Issue 1.
Art. No.: CD002976. DOI: 10.1002/14651858.CD002976
2. Fox G, Hoque N, Watts T. Fluid and electrolyte. In Oxford Handbook of Neonatology, Oxford University
Press 2009; 67-88.
3. Walter JH. Metabolic acidosis in newborn infants. Arch Dis Child 1992; 67(7 Spec No): 767-769
4. Stamatin M, Stoicescu SM, Bivoleanu A, Avasiloaiei A, Voicilă C, Ghironte S şi colab. Echilibrarea nou-
născutului pentru transport şi transportul neonatal. Colecţia Ghiduri Clinice Pentru Neonatologie.
Ghidul 06/Revizia 1/2010. Editura Alma Mater Sibiu; 2011
5. Epstein SK, Singh N. Respiratory acidosis. Respir Care 2001; 46(4): 366-383
6. Kassirer JP, Madias NE. Respiratory acid-base disorders. Hosp Pract 1980; 15(12): 57-59, 65-71
7. Kolacek S. Enteral Nutrition Support. In Koletzko B: Pediatric Nutrition in Practice, Karger Basel 2008;
141-146
8. Filip V, Olariu G, Ţunescu M, Ştiube D, Icma D, Olariu S şi colab. Alimentaţia enterală a nou-născutului
la termen bolnav. Colecţia Ghiduri Clinice Pentru Neonatologie. Ghidul 09/Revizia 1/2010. Editura Alma
Mater Sibiu; 2011
9. Mishra S, Agarwal R, Jeevasankar M, Deorari KA, Vinod KP. Minimal enteral nutrition. Indian J
Pediatrics 2008; 75(3): 267-269
- 22 -
10. Kleinman RE. Nutritional needs of the preterm infant. In American Academy of Pediatrics: Pediatric
nutrition handbook, 6th Ed Elk Grove Village, Illinois 1009; 79-112
11. Stamatin M, Avasiloaiei A, Bivoleanu A, Iftime E, Ghironte S, Grecu S. Alimentaţia enterală a nou-
născutului prematur. Colecţia Ghiduri Clinice Pentru Neonatologie. Ghidul 15/Revizia 1/2010. Editura
Alma Mater Sibiu; 2011
12. Stoicescu SM. Boli Pulmonare Neonatale. Ed Universitară Carol Davila Bucureşti 2009; 28-61, 45-76,
85-100, 133-143
13. Stoicescu SM, Androne A, Dicu A, Crăciun AS, Demetrian M, Dumitru S, Paloşanu C. Oxigenoterapia la
nou-născut. Colecţia Ghiduri Clinice Pentru Neonatologie. Ghidul 08/Revizia 1/2010. Editura Alma
Mater Sibiu; 2011
14. Gomella TL. Neonatology: Management, Procedures, On-call Problems, Disease, and Drugs. 6th Ed Lange
Clinical Science 2009; 23-30, 48-68, 77-101, 270-274, 394-402, 411-415, 454-461, 477-481, 717-719
15. Stark AR: Apnea in guidelines. In Cloherty JP, Einchenwald EC, Stark AR. Manual of Neonatal Care. 6th
Ed Philadelphia Lippincott Williams and Wilkins 2007; 369-373
16. Stoicescu SM, Năstase L, Ciochină E, Demetrian M, Broscăuncianu D, Crăciun AS şi colab.
Managementul sindromului de detresă respiratorie prin deficit de surfactant. Colecţia Ghiduri Clinice
Pentru Neonatologie. Ghidul 07/Revizia 1/2010. Editura Alma Mater Sibiu; 2011
17. Walsh MC, Carlo WA, Miller MJ. Respiratory Diseases of the Newborn. In Carlo WA, Chatburn RL.
Neonatal respiratory care. 2nd Ed Year Book Medical Publishers Chicago 1988; 284-287
18. Maftei I, Maftei-Golopentia IM. Asepsie, antisepsie, sterilizare. Ed Cerma 2001; 8
19. Stoicescu SM, Broscăuncianu D, Demetrian M, Voicilă C. Spălarea mâinilor. Colecţia Ghiduri Clinice
Pentru Neonatologie. Ghidul 12/Revizia 1/2010. Editura Alma Mater Sibiu; 2011
20. American Heart Association. 2005 American Heart Association (AHA) Guidelines for Cardiopulmonary
Resuscitation (CPR) and Emergency Cardiovascular Care (ECC) of Pediatric and Neonatal Patients:
Neonatal Resuscitation Guidelines. Pediatrics 2006; 117(5): e1029-e1038
21. Kliegman RM, Behrman ER, Jenson BH, Stanton BF. Delivery room emergencies in Nelson Textbook of
Pediatrics. 18th Ed Philadelphia 2008; 723-728
22. Cloherty JP, Einchenwald EC, Stark AR. Manual of Neonatal Care, 6th Ed Wolters Kluwer Philadelphia
2008; 41-57, 59-86, 142-146, 343-346
23. Martin RG, Fanaroff AA, Walsh MC. Fanaroff and Martin’s Neonatal – Perinatal medicine. Disease of the
fetus and infant. 8th Ed St Louis MO Mosby 2006; 483-596
24. Stoicescu SM, Năstase L, Broscăuncianu D, Demetrian M, Ciochină E, Dicu A. Reanimarea neonatală.
Colecţia Ghiduri Clinice Pentru Neonatologie. Ghidul 05/Revizia 1/2010. Editura Alma Mater Sibiu; 2011
25. American Academy of Pediatrics. Red Book Online: Respiratory Syncytial Virus. Section 3. Summaries of
Infectious Diseases 2006; 1: 560
26. Stoicescu SM, Ciurea M, Movileanu C, Crăciun AS, Dumitru S, Păun M, Ognean ML. Profilaxia infecţiei
cu virus respirator sinciţial (VRS). Colecţia Ghiduri Clinice Pentru Neonatologie. Ghidul 03/Revizia
0/2010. Editura Alma Mater Sibiu; 2011
27. Stamatin M, Păduraru L, Avasiloaiei AL: Afecţiuni respiratorii neonatale. In Stamatin M: Neonatologie,
Ed Gr T Popa, 2009, 123-163
28. Evans N. Current Controversies in the Diagnosis and Treatment of Patent Ductus arteriosus in preterm
infants. Advances in Neonatale Care 2003; 3 (4) 2003 W.B. Saunders
29. Hererra CM, Holberton JR, Davis PG. Prolonged versus short course of indomethacin for the treatment
of patent ductus arteriosus in preterm infants. Cochrane Database of Systematic Reviews 2007, Issue 2.
Art.No.: CD004380.DOI:10.1002/14651858.CD003480.pub3
30. Wood BR: Physiologic principles. In Goldsmith JP, Karotkin E: Assisted ventilation of the neonate. 4th
Ed Philadelphia Elsevier Saunders 2004; 28
31. Wiswell TE, Srinivasan P: Continuous positive airway pressure. In Goldsmith JP, Karotkin E: Assisted
ventilation of the neonate. 4th Ed Philadelphia Elsevier Saunders 2004; 127-145
32. Spitzer AR, Greenspan JS, Fox WW: Positive pressure ventilation: Pressure-limited and time-cycled
ventilation. In Goldsmith JP, Karotkin E: Assisted ventilation of the neonate. 4th Ed Philadelphia Elsevier
Saunders 2004; 153-169, 546-548
33. te Pas AB, Davis PG, Hooper SB, Morley CJ. From liquid to air: breathing after birth. Journal of
Pediatrics 2008; 152(5): 607-611
34. Keszler M, Abubakar KM. Physiologic principles. In: Karotkin Goldsmith ed, Assisted ventilation of the
neonate, 5th ed, Philadelphia 2011; 2: 19-48
35. Chu JS, Dawson P, Klaus M, Sweet AY. Lung compliance and lung volume measured concurrently in
normal full-term and premature infants. Pediatrics 1964; 34: 525-532
36. Milner AD, Saunders RA, Hopkin IE. Effects of delivery by caesarean section on lung mechanics and lung
volume in the human neonate. Arch Dis Child 1978; 53(7): 545-548
37. Stoicescu S: Sindromul de detresǎ respiratorie. In Stoicescu S. Boli pulmonare neonatale. Ed
Universitară Carol Davila Bucureşti 2009; 85-100

- 23 -
38. Schanler RJ: Enteral Nutrition for the High Risk Neonate. In Taeusch WH, Ballard RA, Gleason CA:
Avery’s Diseases of the Newborn, Ed Elsevier Saunders 2005; 1043-1060
39. Filip V, Olariu G, Chirea B, Szabo J, Dorobanţu R, Ţunescu M şi colab. Alimentaţia parenterală a nou-
născutului la termen bolnav. Colecţia Ghiduri Clinice Pentru Neonatologie. Ghidul 10/Revizia 0/2010.
Editura Alma Mater Sibiu; 2011
40. Heath JA, Zerr DM: Infections acquired in the nursery: epidemiology and control, In Remington JS,
Klein J, Wilson CW, Baker CJ: Infectious diseases of the fetus and newborn infant. 6th Ed Elsevier
Saunders 2006; 16, 1180,1191-1192
41. Morley CJ: Respiratory distress syndrome. In Polin RA, Yoder MC: Workbook in Practical Neonatology.
4th Ed WB Saunders Co Philadelphia 2007; 129-150
42. Sweet DG, Carnielli V, Greisen G, Hallman M, Ozek E, Plavka R et al: European consensus guidelines on
the management of neonatal respiratory distress syndrome in preterm infants - 2010 update.
Neonatology 2010; 97(4):402-417
43. Blackburn S. Neonatal physiology. In: Blackburn S ed, Maternal, Fetal, & Neonatal Physiology, 4th ed,
2013, Elsevier Inc, 10; 321-348
44. Goldsmith JP, Karotkin E: Assisted ventilation of the neonate. 4th Ed Philadelphia Elsevier Saunders
2004; 28, 127-145, 153-169, 251-257, 279-290
45. Cooke L, Steer PA, Woodgate PG. Indomethacin for asymptomatic patent ductus arteriosus in preterm
infants. Cochrane Database of Systematic Reviews 2003, Issue 1. Art. No.:
CD003745.DOI:10.1002/14651858.CD003745
46. Ohlsson A, Shah SS. Ibuprofen for the prevention of patent ductus arteriosus in preterm and/or low birth
weight infants. Cochrane Database of Systematic Reviews 2006, Issue 1. Art.No.: CD004213.DOI:
10.1002/14651858.CD004213.pub2.
47. Bell EF, Oh W: Fluid and electrolyte management. In: Avery GB, Fletcher MA, MacDonald MG:
Neonatology: Pathophysiology and Management of the Newborn, 6th Ed Lippincott Williams & Wilkins
Philadelphia 2005; 363-379
48. DuBose TD, Jr.: Acidosis and Alkalosis. In: Kasper DL, Braunwald E, Fauci AS, Hauser SL, Longo DL,
Jameson JL: Harrison's Principles of Internal Medicine. 16th Ed New York McGraw-Hill; 2005: 270-271
49. Low JA: Intrapartum fetal asphyxia: definition, diagnosis and classification. Am J Obstet Gynecol 1997;
176: 957-959
50. Zaharie G, Toma AI, Mâţu E, Vătavu I, Născutzi C, Ognean ML şi colab. Urmărirea nou-născutului cu risc
pentru sechele neurologice şi de dezvoltare. Colecţia Ghiduri Clinice Pentru Neonatologie. Ghidul
13/Revizia 1/2010. Editura Alma Mater Sibiu; 2011
51. Hartamn GE, Boyajian MJ, Choi SS, Eichelberger MR, Newman KD, Powell DM. Surgical care of
conditions presenting in the newborn. In MacDonald MG, Mullett MD, Seshia MMK: Avery’s
Neonatology Pathophysiology and Management of the Newborn. 6th Ed Lippincott Williams & Wilkins
2005; 1121
52. Volpe JJ. Intracranial hemorrhage: germinal matrix-intraventricular hemorrhage of the premature
infant. In Volpe JJ: Neurology of the Newborn. 4th Ed WB Saunders Co 2001; 428
53. The Task Force for the Diagnosis and Treatment of Pulmonary Hypertension of the European Society of
Cardiology (ESC) and the European Respiratory Society (ERS), endorsed by the International Society of
Heart and Lung Transplantation (ISHLT). Guidelines for the diagnosis and treatment of pulmonary
hypertension. Eur Heart J 2009; 30: 2493-2537
54. Seri I. Management of hypotension and low systemic blood flow in the very low birth weight neonate
during the first postnatal week. Journal of Perinatology 2006; 26: S8-S13
55. Shah P, Riphagen S, Beyene J, Perlman M. Multiorgan dysfunction in infants with post-asphyxial
hypoxic-ischaemic encephalopathy. Arch Dis Child Fetal Neonatal Ed 2004; 89: F152-F155
56. World Health Organization: Guidelines on Hand Hygiene in Health Care. First Global Patient Safety
Challenge Clean Care is Safer Care. World Health Organization 2009
57. Greenough A. Respiratory physiology. In Rennie JM, Roberton NRC. Textbook of Neonatology, 3rd Ed
Churchill Livingstone Edinburgh 1999; 455-486, 488-496
58. de Vries LS, Counsell SJ, Levene MI. Cerebral ischemic lesions. In Levene MI, Chervenak FA. Fetal and
Neonatal Neurology and Neurosurgery. 4th Ed Churchill Livingstone Elsevier 2009; 431-437
59. Engle WA. A recommendation for the definition of "late preterm" (near-term) and the birth weight-
gestational age classification system. Semin Perinatol 2006; 30(1): 2-7
60. Fletcher MA. Physical assessment and classification. In MacDonald MG, Mullett MD, Seshia MMK
Avery’s Neonatology. Patophysiology and Management of the Newborn. Lippincott Williams and Wilkins,
Philadelphia 2005; 327-350
61. Stoicescu SM, Toma AI, Mâţu E, Roşca I, Ognean ML. Determinarea vârstei de gestaţie la nou-născut.
Colecţia Ghiduri Clinice Pentru Neonatologie. Ghidul 01/Revizia 0/2010. Editura Alma Mater Sibiu;
2011
62. International Classification of diseases and health related problems. 10th Revision. Geneva, World
Health Organization 1992; 115

- 24 -
 63. Karlsen KA, Tani LY: Programul S.T.A.B.L.E. Modul cale aeriană. Îngrijirea pretransport/
postresuscitare a nou-născuţilor bolnavi. Ed Virecson Bucureşti 2007; 63-128
64. American Academy of Pediatrics, Committee on Fetus and Newborn. Age Terminology During the
Perinatal Period. Policy Statement. Organizational Principles to Guide and Define the Child Health Care
System and/or Improve the Health of All Children. Pediatrics 2004; 114(5): 1362-1364
65. Cucerea M, Rusneac M, Simon M, Cioată M. Diagnosticul şi tratamentul convulsiilor neonatale. Colecţia
Ghiduri Clinice Pentru Neonatologie. Ghidul 04/Revizia 1/2010. Editura Alma Mater Sibiu; 2011
66. Malviya MN, Ohlsson A, Shah SS. Surgical versus medical treatment with cyclooxygenase inhibitors for
symptomatic patent ductus arteriosus in preterm infants. Cochrane Database of Systematic Reviews
2008, Issue 1. Art.No.: CD003951.DOI: 10.1002/14651858.CD003951.pub2
67. Wisswel TE, Courtnell SE. Noninvasive Respiratory Support in Assisted Ventilation of the Neonate, 5th
Ed Elsevier 2011; 140-160
68. American Heart Association. 2005 American Heart Association (AHA) Guidelines for Cardiopulmonary
Resuscitation (CPR) and Emergency Cardiovascular Care (ECC) of Pediatric and Neonatal Patients.
Neonatal Resuscitation Guidelines. Pediatrics 2006; 117(5): e1029-e1038
69. Jadcherla SR. Gastrointestinal reflux. In Thureen P, Hay W. Neonatal nutrition and metabolism, 2nd Ed
Cambridge University Press 2006; 445-453
70. Gianaro C. Neurons that control gasping provide clue to SIDS cause, The University of Chicago Chronicle
2004; 23: 19
71. St-John Walter M. Noeud vital for breathing in the brainstem: gasping—yes, eupnoea—doubtful. Phil
Trans R Soc B 2009; 364(1529): 2625-2633
72. Ballard RA, Gleason CA, Taeusch HW. Avery’s Diseases of the Newborn, 8th Ed Elsevier 2005; 621-656
73. Mandruzzo G. Intrauterine growth restriction (IUGR): Guidelines for definition, recognition and
management. Arch of Perinatal Med 2008; 14(4): 7-8
74. Mandruzzato GP et al. Intrauterine growth restriction. Recommendations and guidelines for perinatal
practice. J Perinat Med 2008; 36: 277-281
75. Coats DK: Retinopathy of prematurity: involution, factors predisposing to retinal detachment, and
expected utility of preemptive surgical reintervention. Trans Am Ophthalmol Soc 2005; 103: 281-312
76. Popescu V. Detrese vitale neonatale. In Popescu V. Algoritm diagnostic şi terapeutic în pediatrie. Vol
II. Editura medicala Amalteea 2003; 87: 97-99
77. Mathai SS, Raju U, Kanitkar M. Management of Respiratory Distress in the Newborn. MJAFI 2007; 63:
269-272
78. Wang ML, Dorer DJ, Fleming MP, Catlin EA. Clinical outcomes of near term infants. Pediatr 2004; 114:
372-376
79. Subhedar NV. Treatment of hypotension in newborns. Semin Neonatol 2003; 8: 413-423
80. Dasgupta SJ, Gill AB. Hypotension in the very low birthweight infant: the old, the new, and the uncertain.
Arch Dis Child Fetal Neonatal Ed 2003; 88: F450-454
81. Alex AG, Aronson RM, Onal E, Lopata M. Effects of positive airway pressure on upper airway and
respiratory muscle activity. Journal of Applied Physiology 1987; 62(5): 2026-2030
82. Rodriguez RJ, Martin RJ, Fanaroff AA. Respiratory distress syndrome and its management. In Martin
RG, Fanaroff AA, Walsh MC. Fanaroff and Martin’s Neonatal - Perinatal Medicine. Disease of the fetus
and infant. 8th Ed Mosby Philadelphia 2006; 1097-1107
83. American Academy of Pediatrics and The American College of Obstetricians and Gynecologists:
Guidelines for Perinatal Care. 5th Ed, Elk Grove Village and Washington DC, AAP and ACOG, 2002; 199-
201, 378-379
84. van Vonderen JJ, Roest AAW, Siew ML, Walther Frans J, Hooper SB, te Pas AB. Measuring Physiological
Changes during the Transition to Life after Birth. Neonatology 2014; 105: 230-242
85. Lumb AB. Neoonatal lung function. In Andrew B. Lumb ed, Nunn's Applied Respiratory Physiology, 7th
Ed Elsevier 2011;
86. Blackburn S. Neonatal physiology. In Blackburn S ed, Maternal, Fetal, & Neonatal Physiology, 4th Ed
Elsevier Inc 2013; 321-348
87. Neumann RP, von Ungern-Sternberg BS. The neonatal lung – physiology and ventilation. Pediatric
Anesthesia 2014; 24: 10-21

- 25 -

View publication stats