Sunteți pe pagina 1din 22

MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR Şl TURISMULUI

ORDINUL Nr. 965


din 02.12.2003
pentru aprobarea reglementării tehnice
„Ghid privind investigarea stării tehnice a rezervoarelor,
decantoarelor şi metantancurilor în exploatare",
indicativ GT 052-02
În conformitate cu prevederile art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/
1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare,
În temeiul prevederilor art. 2 pct. 45 şi ale art. 4 alin. (3) din
Hotărârea Guvernului nr. 740/2003 privind organizarea şi funcţionarea
Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului,
Având în vedere avizul nr. 46/10.04.2003 al Comitetului
Tehnic de Specialitate,
Ministrul transporturilor, construcţiilor şi turismului emite următorul
ORDIN:
Art. 1. -Se aprobă reglementarea tehnică „Ghid privind
investigarea stării tehnice a rezervoarelor, decantoarelor şi
metantancurilor în exploatare", indicativ GT 052-02, elaborată de
Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii şi Economia
Construcţiilor - Bucureşti (ÎNCERC - filiala Cluj) şi prevăzută în anexa1
care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al
României, Partea l.
Art. 3. -Direcţia Generală Tehnică va aduce la îndeplinire
prevederile prezentului ordin.

MINISTRU, MIRON
TUDOR MITREA

Anexa se publică în Buletinul Construcţiilor editat de Institutul Naţional de


Cereetare-Dezvoltare în Construcţii si Economia Construcţiilor
1.3. Prezentul ghid se adresează în principal experţilor şi/sau
GHID PRIVIND INVESTIGAREA STĂRII
TEHNICE A REZERVOARELOR, specialiştilor care se ocupă cu urmărirea, şi investigarea stării tehnice
DECANTOARELOR ŞI Indlcatlv GT052 - 02 a construcţiilor precum şi proprietarilor/utilizatorilor unor astfel de
METANTAÎNCURILOR ÎN EXPLOATARE construcţii [1].
Ghidul cuprinde prevederi legate de specificul activităţii de
investigare a stării tehnice a recipienţilor la care presiunea maximă a
1. INTRODUCERE lichidului, măsurată la baza peretelui nu depăşeşte 2 bar.

Obiectul şi conţinutul ghidului 1.4. Sistemul constructiv, care depinde şi de destinaţia recipi
entului poate fi:
1.1. Prezentul GHID are ca obiect stabilirea condiţiilor şi a
- monolit;
modului de efectuare a investigării şt diagnosticării stării tehnice
- prefabricat;
a structurii recipienţilor (rezervoarelor, decantoarelor şi metan-
- mixt (monolit/prefabricat).
tancurilor) cu structura de beton, beton armat sau beton precomprimat
intrate sau nu în exploatare, în vederea asigurării durabilităţii şi a
siguranţei în exploatare a acestor tipuri de construcţii. 1.5. Poziţia construcţiilor faţă de teren este stabilită în funcţie
de necesităţile tehnologice şi configuraţia terenului, şi anume:
1.2. Ghidul se referă la recipienţii folosiţi pentru înmagazinarea - supraterane;
permanentă sau temporară a unor fluide, sau care adăpostesc procese - semiîngropate;
tehnologice de natură fizico-chimică. Conform „Instrucţiunilor - îngropate.
tehnice pentru proiectarea şi executarea recipienţilor din beton, beton
armat şi beton precomprimat pentru lichide" Indicativ P 73-78, 1.6. Cerinţele de bază pentru recipienţii de beton armat şi
recipienţii se clasifică astfel: [14] precomprimat pentru lichide sunt: rezistenţa, stabilitatea şi durabili
- rezervoare pentru apă potabilă şi industrială: tatea, iar o cerinţă specială pentru recipienţi este etanşeitatea.
- cuve si bazine din cadrul staţiilor de tratare a apei şi de
epurare a apelor uzate;
- recipienţi pentru înmagazinarea lichidelor (corosive sau 1.7. Pentru flecare obiectiv investigat se vor analiza condiţiile
necorosive) folosite în procese tehnologic. de mediu (temperatură, umiditate relativă, natura şi concentraţia
agenţilor agresivi etc.) la care structura recipienţilor a fost expusă în
Elaborat de: timpul exploatării, inclusiv eventualele modificări ale acesteia pe
INSTITUTUL NAŢIONAL Aprobat de: MTCT parcursul funcţionării, pâna la data efectuării investigaţiei.
DE CERCETARE-DEZVOLTARE cu ordinul 965 din 02.12.2003
ÎN CONSTRUCŢII Şl ECONOMIA
CONSTRUCŢIILOR (INCERC) -
1.8. Inspecţia preliminară
Filiala Cluj În cazul apariţiei unor avarii sau degradări identificate în faza
de exploatare sau urmărire în timp a construcţiei, beneficiarul/
6
7
proprietarul va sesiza proiectantul sau un institut de cercetare de 1.10. Soluţiile de remediere şi protecţie anticorosivă recoman
specialitate, pentru a se executa o fază de inspecţie preliminară date în prezentul ghid sunt soluţii de principiu, care acoperă întreaga
respectiv de urgenţă, în care se vor stabili soluţiile cadru de interven- gamă de degradări întâlnite în cazul acestor tipuri de recipienţi, însă se
ţie imediată pentru punerea în siguranţă provizorie a construcţiilor
pot aplica şi alte materiale şi soluţii care satisfac condiţiile de
avariate [15].
proiectare [9],
Această inspecţie trebuie efectuată şi după consumarea oricărui
eveniment deosebit (seism, explozie, incendiu, tasări ale terenului de 1.11. Adoptarea şi aplicarea practică a soluţiilor de principiu se
fundare etc.) pentru a se stabili posibilitatea utilizării în continuare a
materializează prin elaborarea proiectelor şi detaliilor de execuţie
construcţiei.
pentru fiecare caz concret în parte, în funcţie de rezultatele
Faza de inspecţie preliminară trebuie să se realizeze de personal investigaţiilor şi diagnosticării stării tehnice a structurilor în condiţiile
de specialitate atestat, cu o vechime de minim 5 ani în acest domeniu de exploatare.
şi care are nivelul de competenţă tehnică pe care îl reclamă acest tip
de lucrări. Activitatea de inspecţie va ţine cont de aspectele tehno-
logice ale obiectivului şi se va finaliza cu propuneri de măsuri privind: 1.12. La elaborarea măsurilor de intervenţie se au în vedere
- prevenirea producerii unor accidente tehnologice, pagube următoarele principii de bază:
materiale, pierderi de vieţi omeneşti sau efecte negative asupra - construcţia trebuie privită şi analizată în ansamblul ei, având
echilibrului ecologic; în vedere concepţia iniţială de alcătuire şi calcul, evoluţia stării
- oprirea unor procese accelerate de degradare a structurii tehnice a construcţiei până în momentul investigării, precum şi
recipienţilor. schimbările survenite în parametri iniţiali de exploatare;
- cauzele degradărilor fiind multiple, acestea trebuie
Măsurile ce trebuie luate în astfel de cazuri se referă în princi- identificate corect şi complet chiar dacă principalele cauze sunt
pal, la oprirea/golirea recipienţilor avariaţi, (rezervoare, decantoare şi cele datorate acţiunii corosive a mediului şi/sau acţiunii seismice;
metantancuri), limitarea circulaţiei şi a activităţilor în zona limitrofă
- soluţiile de intervenţie trebuie să se refere la întregul
acestora etc.
ansamblu al avariilor şi degradărilor, care pot conduce în cazuri
extreme la modificări ale mecanismelor de preluare a
1.9. Investigarea extinsă solicitărilor avute în vedere în faza de proiectare.
În cazul unor avarii/deteriorări/degradări grave care afectează Repunerea în funcţiune a recipienţilor se va face numai după
rezistenţa, stabilitatea sau durabilitatea recipientului este necesară efectuarea probelor necesare.
expertiza tehnică şi întocmirea unui proiect de intervenţie. Investi-
garea extinsă propriu-zisă, diagnosticarea şi propunerea privind
decizia şi măsurile de intervenţie (reparare, consolidare, protecţie) se
recomandă să se facă de colective pluridisciplinare de specialişti de
înaltă calificare şi cu experienţă suficientă în acest domeniu
(proiectanţi, experţi tehnici, tehnologi etc.).

8
9
2. TERMINOLOGIA UTILIZATĂ întărire conferă acestora calităţi mecanice şi fizice
superioare.
Terminologia utilizată în prezentul ghid este în general
conformă cu cea din STAS 10898-85. Ceilalţi termeni specifici au Performanţe - caracteristici şi proprietăţi specifice unei construcţii sau
următoarele înţelesuri: element de construcţie, pentru a corespunde necesităţilor
şi exigenţelor de exploatare.
Accident - deteriorare bruscă, neprevăzută, a unui element sau a
întregii construcţii. Suprastructură - partea construcţiei situată deasupra terenului şi care
cuprinde elementele structurale (verticale, orizontale şi
Avarie - scoaterea din funcţiune pe o durată de timp limitată a înclinate) cu începere de la cota superioară a planşeului
ansamblului construcţiei sau a unei părţi a acesteia, ca peste subsol sau a plăcii pardoselii parterului.
urmare a unui accident sau a unei disfuncţionalităţi.
Tasare - deplasarea în jos a unei construcţii datorită deformaţiei
Defect - efectul unor abateri de la regulile recunoscute ale pe verticală a terenului de fundare, sub acţiunea presiu-
concepţiei, proiectării, execuţiei, exploatării şi întreţinerii nilor de contact transmise pe talpa fundaţiei.
construcţiilor.

Degradare - deteriorarea în timp a stării fizice a construcţiei sub


efectul factorilor naturali caracteristici modului de exploatare a
construcţiei sau procesului tehnologic. 3. INVESTIGAREA RECIPIENŢILOR

Diagnosticarea - este activitatea de stabilire a stării tehnice, a Investigarea are ca principale obiective:
nivelului de degradare şi deteriorare a construcţiei şi are în vedere - verificarea pe teren a îndeplinirii caracteristicilor funcţio
stabilirea cauzelor care le-au generat. nale iniţiale (pentru care a fost proiectat recipientul);
- identificarea din punct de vedere calitativ şi cantitativ a
Infrastructura - ansamblul lucrărilor sau elementelor de construcţii tuturor avariilor/defectelor/degradărilor produse la elementele
care susţin suprastructura şi transmit la teren totalitatea structurale;
încărcărilor active induse de aceasta. - stabilirea cauzelor probabile care au generat defectele/
Investigarea structurilor - este o activitate de evaluare a stării tehnice degradările semnalate precum şi elaborarea măsurilor de înlătu
a structurilor prin care se evidenţiază şi se înregistrează rare a lor.
orice accident avarie/degradare/defect apărut la structură
sau la sistemul de protecţie. Investigarea trebuie efectuată în următoarele cazuri:
- la atingerea duratei normate de exploatare a construcţiei;
Intervenţie - acţiunea ce se întreprinde asupra unei construcţii sau a - ca urmare a rezultatelor unei investigaţii preliminare
unui element de construcţie pentru a menţine sau reface o (vezi pct. l .8);
calitate avută iniţial sau pentru atribuirea unei noi calităţi. - în toate cazurile prevăzute de Legea 10/1995.
Injectare operaţia de introducere în masa terenului sau în
elementele de construcţie a unui material fluid, care după
11
Investigarea stării tehnice a recipienţilor din beton armat şi • proiectele pentru lucrările de intervenţie la elementele
precomprimat aflaţi în exploatare trebuie să cuprindă următoarele structurale investigate pe perioada exploatării.
etape principale:
- analiza documentaţiei tehnice a construcţiei; 3.1.2. Datele de proiectare se referă la:
- aprecierea condiţiilor de exploatare a construcţiei; • numărul proiectului;
- analizarea dosarului de urmărire a comportării în timp a • denumirea proiectantului (societatea proiectantă);
recipienţilor; • structura de rezistentă adoptată;
- aprecierea stării de degradare a structurii în ansamblu, şi • protecţia anticorosivă propusă:
a fiecărui element structural în parte se face: • caracteristicile betonului prevăzute în proiect;
- direct pe structură în ansamblu;
- clasa (marca) betonului;
- direct pe fiecare element structural afectat;
- gradul de impermeabilitate;
- pe probe prelevate din structură (în laborator).
• grosimea stratului de acoperire:
• calitatea armăturii;
3.1. Analiza documentaţiei tehnice urmăreşte cunoaş- • clasa de fisurabilitate;
terea datelor biografice ale construcţiei privind: • modul de realizare a structurii (monolit, prefabricat,
- descrierea construcţiei; mixt);
- date de proiectare; • condiţii specifice de exploatare;
- date de execuţie; • condiţii de mediu, umiditate relativă, temperatură, natura
- date din timpul exploatării (prezentarea eventualelor şi concentraţia agenţilor corosivi (stare lichidă, solidă, gazoasă);
intervenţii).
• clasa de agresivitate în care proiectantul a încadrat
Aceste date trebuie furnizate de proprietarul (eventual de construcţia.
proiectantul sau executantul) investiţiei şi ar trebui să fie cuprinse în
Cartea Tehnică a construcţiei şi în documentaţia de urmărire în timp a
3.1.3. Datele privind execuţia recipienţilor se referă ia:
recipienţilor, conform reglementărilor în vigoare.
• denumirea constructorului;
• anul începerii şi terminării lucrărilor:
3.1.1. Descrierea construcţiei trebuie să cuprindă date referi-
toare la obiectul analizat precum: • date privind betonul pus în operă:
- denumirea construcţiei; - clasa realizată;
- proprietarul sau beneficiarul construcţiei; - gradul de impermeabilitate:
- alcătuirea constructivă a structurii şi destinaţia acesteia; - tipul cimentului folosit:
- categoria de importanţă a construcţiei prevăzută în proiect; - dozajul de ciment;
- notarea orientării, vecinătăţilor şi a axelor de poziţionare - natura şi granulometria agregatelor;
a recipienţilor, astfel încât să se poată face definirea corectă a - raportul A/C;
elementelor investigate; - tipul de aditivi folosiţi;

12 13
• caracteristicile armăturii, conform Certificatelor de Cali stabilite condiţiile şi modul de desfăşurare a activităţilor privind
tate. Declaraţiilor de Conformitate sau Buletinelor de încercări; urmărirea comportării în exploatare a construcţiilor situate în medii
• tehnologia de execuţie; agresive [4].
• procese verbale de lucrări ascunse.
3.2.2. Cunoaşterea procesului tehnologic
3.1.4. Datele din timpul exploatării sunt cele înregistrate în Cunoaşterea procesului tehnologic care se desfăşoară în interio-
Dosarul Tehnic, care conţine documentaţia de urmărire în timp a rul recipienţilor permite identificarea surselor potenţiale şi a gradului
obiectului, aflat în Cartea Construcţiei, şi se referă în principal la: de agresivitate a agenţilor care acţionează asupra construcţiilor.
Caracterizarea mediilor agresive din interior se poate face prin
cunoaşterea următorilor factori:
-anul punerii în funcţiune;
- natura mediului (lichid, solid, gazos);
- modificări constructive intervenite în timpul exploatării;
- concentraţia fluidelor;
- degradări suferite în timpul exploatării;
- temperatura tehnologică;
- remedieri/consolidări efectuate în timpul exploatării ca
- solubilitatea în apă a produşilor corosivi;
urmare a eventualelor degradări survenite;
- presiunea sau valorile de circulaţie a lichidelor (fluidelor).
- documentaţia de urmărire în timp a recipienţilor;
- date privind întreţinerea şi refacerea protecţiei anticoro-
sive aplicate; 3.2.3. Modul de funcţionare a instalaţiilor şi
- date privind perioadele de întrerupere a exploatării utilajelor tehnologice
recipienţilor. Modul de funcţionare a instalaţiilor şi utilajelor tehnologice
influenţează comportarea elementelor structurale a recipienţilor astfel:
- în condiţii de funcţionare tehnologică normală, fără
3.2. Aprecierea condiţiilor de exploatare defecţiuni, cu gradul de agresivitate a mediului cunoscut, luat în
Condiţiile de exploatare a recipienţilor (rezervoarelor, decantoa- considerare la proiectare, structura recipientului nu trebuie să
relor şi metantancurilor) prevăzute în Regulamentul de exploatare prezinte degradări importante;
tehnologică, se apreciază în funcţie de datele culese privind respec- - în condiţii deosebite de funcţionare, corespunzătoare
tarea procesului tehnologic proiectat, care se desfăşoară în interiorul unor condiţii tehnologice diferite decât cele care au stat la baza
bazinelor, modul de funcţionare a utilajelor tehnologice şi a proiectării, şocuri şi vibraţii care apar la pornirea şi oprirea
instalaţiilor aferente precum şi de caracteristicile mediului agresiv din instalaţiilor, sau a unui mediu agresiv defavorabil, degradarea
interiorul şi exteriorul bazinelor. construcţiei sau a unor zone ale acesteia se poate accentua.

În acest caz se vor analiza cauzele care au produs condiţiile


3.2.1. Urmărirea comportării în exploatare are drept scop deosebite şi se vor dispune măsuri pentru înlăturarea acestora şi
identificarea modificărilor privind starea tehnică a construcţiei faţă de asigurarea unei funcţionari normale.
cea iniţială, consemnată la recepţia iniţială.
În “Ghid privind urmărirea comportării în exploatare a
construcţiilor situate în medii agresive" - indicativ PC 1/3-1996 - sunt 15

14
3.3. Aprecierea stării tehnice a rezervoarelor, decantoarelor 3.3.1. Examinarea vizuală a stării tehnice
şi metantancurilor aflate în exploatare [3]
Examinarea vizuală a stării tehnice a structurii rezervoarelor
Investigarea stării tehnice a acestor tipuri de structuri se reco- decantoarelor şi metantancurilor se va efectua atât la interiorul cât şi la
mandă să se facă în pauzele tehnologice (după golirea şi spălarea exteriorul recipienţilor şi va urmări:
acestora), atât la interiorul cât şi la exteriorul structurilor.
În funcţie de complexitatea avariilor/defectelor/degradărilor a) Aprecierea modificărilor apărute la suprafeţele de beton
constatate, specialistul va aprecia starea tehnică analizând datele
obţinute prin: interioare şi exterioare privind:
- existenţa unor pete;
- examinarea vizuală a elementelor structurale; - eflorescente apărute pe suprafaţa betonului;
- estimarea rezistenţei betonului prin metode nedistructive - cristalizări de săruri în dreptul fisurilor;
de control;
- umeziri sau scurgeri locale de lichide:
- estimarea rezistenţei betonului prin prelevări de probe şi
carote şi încercarea acestora;
b) Identificarea şi relevarea defectelor şi a degradărilor de pe
- identificarea armăturilor şi prelevarea de probe din
armătură; suprafeţele de beton, cum ar fi:
- zone de beton segregat:
- încercări de laborator pe probe prelevate din clementele
structurale; - spărturi accidentale sau intenţionate:
- zone cu beton exfoliat:
- identificarea parametrilor caracteristici pentru agenţii
agresivi; - beton sfărâmicios degradat (dezalcalinizat) superficial
- încercări în situ pe diferite elemente de structură. sau în profunzime:
- monolitizări necorespunzătoare sau degradate;
Numărul şi tipul de examinări, estimări şi încercări se stabileşte - fisuri datorate contracţiei;
de specialist. - beton degradat datorită solicitărilor mecanice sau termice;
În urma investigaţiilor se vor evidenţia: - fisuri şi crăpături datorate tasărilor inegale ale terenului
- accidentele/avariile/defectele/degradările identificate de fundare:
produse în timpul exploatării, care pun în pericol - coroziunii armăturilor:
siguranţa în exploatare a recipienţilor şi/sau care - coroziunii betonului cu formare de compuşi noi, cu
afectează mediul înconjurător; mărirea de volum.
- cauzele care au determinat apariţia şi dezvoltarea
defectelor/degradărilor; c) Aprecierea modificărilor apărute la protecţiile anticorosive
- defectele/degradările, altele decât cele produse prin aplicate pe suprafaţa elementelor de construcţii se face prin analizarea
coroziune; următoarelor caracteristici:
- defecţiunile utilajelor şi instalaţiilor tehnologice, care pot - schimbarea culorii iniţiale;
fi o cauză majoră a degradărilor. - pierderea luciului;
- înmuierea şi bâşicarea materialelor de protecţie;
- fisurarea, exfolierea sau distrugerea totală a protecţiei.
16
17
d) Aprecieri asupra armăturii, având drept scop identificarea
următoarelor caracteristici: În funcţie de dimensiunile elementului şi de posibilităţile de
- tipul de armătură; acces la locurile cu degradări, depistarea acestora se poate face prin
- numărul de bare prevăzute în proiect; examinare cu ochiul liber, cu lupa sau cu binoclul.
- diametru; Se recomandă să se acorde o atenţie deosebită zonelor greu
- poziţia în element; accesibile cum ar fi zona başelor, punctele de intrare şi ieşire a
- acoperirea cu beton; conductelor din structură, rosturile şi monolitizările orizontale şi
verticale etc.
- eventualele defecte şi degradări (coroziune locală sau
extinsă) ale armăturilor. Rezultatele examinării vizuale se vor consemna sub forma unor
relevee de defecte şi degradări pe planurile construcţiei (structurii),
Gradul de corodare a oţelului; se poate exprima prin următoa- indicându-se poziţia şi întinderea defectului.
rele aprecieri [3]:
Ori de câte ori este posibil zonele degradate se vor fotografia
- suprafaţă de oţel curată (fără rugină);
sau se vor înregistra pe peliculă.
- strat de rugină superficială neaderentă care se curăţă prin
ştergere;
- rugină superficială aderentă, în straturi sau pete cu aspect 3.3.2. Metodele nedistructive de investigare [7] sunt utilizate
uscat, care determină reducerea secţiunii cu până la 5 %; pentru:
- rugină în straturi sau pete care determină reducerea a) măsurarea dimensiunilor geometrice reale a elementelor
secţiunii de oţel cu 5-10 %;
structurale de beton
- rugină în straturi care se desprinde la lovire şi determină Această investigare se va face conform prevederilor din
reducerea secţiunii de oţel cu peste 10%, caz în care se va măsura
„Îndrumător pentru aplicarea prevederilor STAS 6657/3-89. Elemente
reducerea secţiunii sau adâncimea fisurilor după curăţire.
prefabricate din beton, beton armat şi beton precomprimat. Procedee,
e) Depistarea defectelor/degradărilor instrumente, şi dispozitive de verificare a caracteristicilor geometrice"
indicative C 156-89.
Defectele/degradările existente la recipienţii din beton armat şi
precomprimat aflaţi în exploatare sunt de diferite tipuri şi grade de Aparate folosite:
intensitate. - metrul;
- ruleta;
Din punct de vedere al acţiunii specifice a mediului agresiv,
asupra elementelor structurale ale recipienţilor, degradările prin - firul cu plumb;
coroziune se pot clasifica în următoarele categorii principale: - şublerul;
- aparatura topografică;
- degradări provocate de acţiunea corosivă asupra armătu
rilor de oţel; - aparatura laser.
- degradări provocate de acţiunea corosivă asupra betonului; b. determinarea unor caracteristici fizico-mecanice ale betonului
- degradări provocate de acţiunea corosivă asupra elemen (rezistenţa, densitatea, modulul de elasticitate, adâncimea de dezalcali-
telor structurale în ansamblu. nizare a betonului);
c. identificarea dispunerii armăturilor,
18
19
d. depistarea unor defecte ascunse (caverne, fisuri, etc.);
Indicativ C 26-85", folosind un sclerometru Schmidt şi un betonoscop
e. mărimea deschiderii fisurilor se măsoară în dreptul armături ultrasonic cu palpatori a căror frecventă proprie este cuprinsă între
lor principale şi în locurile cu deschiderea maximă a fisurilor folosind: 40-100 KHz iar precizia aparatului de măsurare a timpului de
- lupe gradate cu precizia de măsurare 0. l mm; propagare a impulsurilor ultrasonice este de cel puţin ± l % în
- microscoape portabile cu precizia de măsurare 0,01 mm; intervalul 20 µs - lOOOµs.
- spioni de sârmă sau lere cu dimensiuni cunoscute.
Măsurarea deschiderii fisurilor se va face pe direcţie perpen
B. Metodă pentru încercarea betonului cu ajutorul caratelor
diculară pe cea a fisurii, într-o zonă cu muchii vii, delimitată clar.
Efectuarea încercărilor se face conform prevederilor din
f. măsurarea adâncimii de dezalcalinizare a betonului, provo- „Instrucţiuni tehnice pentru încercarea betonului cu ajutorul carotelor
cată de acţiunea cu caracter acid a agenţilor corosivi, se determină prin Indicativ C 54-81".
metoda colorimetrică, bazată pe schimbarea culorii unor indicatori Rezistenţa betonului se poate determina şi cu alte aparate sau
organici în funcţie de valoarea pH-ului. metode (procedee) noi folosite în prezent în ţările avansate.
Determinarea se efectuează aplicând o soluţie alcoolică 1 % de
fenolftaleină în spărtură proaspătă, pe straturi succesive de beton de C. Metode semidistructive prin smulgere de pe suprafaţă
cca. 0,5-1cm grosime, pornind de la suprafaţa elementului până la
betonul care îşi păstrează alcalinitatea (culoare violet). Măsurarea se va Regulile de efectuare a încercărilor prin smulgere sunt specifi-
face perpendicular pe suprafaţa elementului. Intervalul de virare a culorii cate în „Instrucţiunile tehnice privind folosirea metodei semi-
este de la incolor la violet. distructive prin smulgere de pe suprafaţă la determinarea rezistenţei
Valorile măsurate se vor consemna în tabele. betonului în lucrare" - indicativ C 231-89.
Pe planşele cu relevee se vor marca locurile de unde s-au prelevat
probe, sau unde au fost aplicate metodele nedistructive de control.
3.3.2.1. Rezistenţa betonului din elementele structurale se determină 3.3.2.2. Poziţia şi diametrul armăturilor se poate determina prin:
prin: - măsurare directă (sondaje în dreptul armăturilor);
- metoda inducţiei electromagnetice folosind pahometrul;
- metode radiografice, conform prevederilor din Norma-
A. Metode nedistructive:
_ tivul C 26-85 şi Instrucţiunilor tehnice C l l 7-70 [7]:
a. Metoda de duritate superficială a sclerometrului Schmidt;
b. Metoda ultrasonică de impuls;
c. Metoda nedistructivă combinată. 3.3.3. Metodă de investigare prin prelevarea locală de
probe din beton
Efectuarea determinărilor se face conform prevederilor din
Această metodă se foloseşte în cazurile în care prin aceasta nu
“Normativ pentru încercarea betonului prin metode nedistructive"
afectează siguranţa în exploatare a elementului investigat [10].
20
- STAS 8683-70 pentru determinarea azotului amo-
Prelevarea probelor de beton se face prin spargere, tăiere sau niacal în apele de suprafaţă:
carotare. Metoda de prelevare se alege în funcţie de tipul încercării, - STAS 8900/1-71 pentru determinarea
dimensiunea elementului şi de existenţa utilajelor capabile să execute
azotaţilor;
astfel de operaţii în condiţii de siguranţă. Probele de beton prelevate se
- STAS 8601-70 pentru determinarea
marchează-etichetează, se introduc în pungi de plastic, iar apoi se
trimit la un laborator specializat pentru efectuarea analizelor fizico- sulfaţilor.
chimice.
Locurile din care s-au prelevat probele se vor repara, refăcându-se b) Determinări pe armătură
continuitatea materialului din element. Prelucrarea probelor prelevate Determinarea caracteristicilor mecanice şi fizico-chimice (dacă
în vederea încercărilor se va face în conformitate cu prevederile e nevoie) şi determinarea gradului de corodare a armăturilor se efectu-
normei de încercare. ează pe probe prelevate din lucrare de către laboratoare specializate
utilizând metode specifice de analiză în conformitate cu prevederile
din: STAS 6605-78; pentru încercarea la tracţiune a oţelului beton,
3.3.4. Determinările în laborator STAS 4203-74; STAS 7626-78, STAS 11961/1.2-83, încercări meta-
Încercări fizico-chimice pe probele de beton şi armătură lografice ş. a.
Starea de corodare a armăturilor sau a elementelor metalice se
prelevate din element vor cuprinde:
determina în funcţie de următorii indicatori:
- caracterul mediului agresiv;
a) determinări pe beton:
- natura, grosimea şi compactitatea produşilor de coroziune;
• rezistenţa la compresiune a betonului pe carote conform
- tipul oţelului care se determină prin analize: fizico-
Instrucţiunilor tehnice C 54-81 [10];
mecanice (STAS 6605-78; STAS 6967-88), metalografice
• umiditatea betonului se determină prin metoda gravime (STAS 4203-74; STAS 7626-78) şi chimice.
trică după mărunţirea prealabilă a probelor;
• absorbţia de apă şi porozitatea betonului prin metoda Prin încercarea la tracţiune [24] a probelor de armătură se
gravimetrică; pot pune în evidenţă şi eventualele fisuri preexistente cauzate de
• compactitatea betonului se poate aprecia şi în funcţie de fenomenul de coroziune.
saturarea cu apă (W) şi porozitatea aparentă (Pap):
- beton compact W < 5 % şi Pap < 11 %;
- beton obişnuit W =5 . . . 8 % şi Pap = 11... 18 %;
- beton poros W > 8 % şi Pap > 18 %; 3.3.5. Agresivitatea mediului
Pentru aprecierea corectă a cerinţelor de protecţie anticorosivă a
• concentraţia ionilor de Cl, SO42 − , NO3− , NH 4 etc., rezervoarelor, decantoarelor şi metantancurilor se va solicita proprie-
solubili în apă, se determină pentru a se putea aprecia riscul de tarului buletine de laborator privind agresivitatea lichidelor staţionate
coroziune a armăturii. Metodele de analiză sunt specificate în: sau care circulă prin recipienţii (rezervoare, decantoare sau metan-
tancuri) investigaţi.
- STAS 8663-70 pentru determinarea clorurilor în apele de Pentru analizarea situaţiei, în ceea ce priveşte mediul agresiv
suprafaţă: din zona recipienţilor, este necesară compararea datelor avute în

22
23
vedere în faza de proiectare cu cele efective culese în timpul agresive analizate), iar pe de altă parte defectele/degradările datorate
investigaţiilor [l 7.]. altor cauze.
Fluidele industriale care staţionează sau trec prin recipienţii de Aceiaşi specialişti care au desfăşurat faza de investigare trebuie
beton armat şi beton precomprimat sunt foarte variate din punct să se ocupe de diagnosticare şi să participe la luarea deciziei de
de vedere al provenienţei, agresivităţii, conţinutului şi pH-ului. intervenţie. Aceşti specialişti vor recomanda soluţiile de remediere
Gradul de agresivitate, al lichidelor înmagazinate faţă de care vor face obiectul unui proiect.
elementele de beton, se va stabili în conformitate cu prevederile din
normativului NE 012-99 şi a STAS 3394/1-83, iar cel al mediului
aerian interior (deasupra lichidului) şi exterior recipientului se 4.1. Etapele stabilirii diagnosticului
stabileşte pe baza prevederilor Instrucţiunilor tehnice C 170-87 şi
STAS 10128-86. Stabilirea diagnosticului se face parcurgând următoarele etape:
În cazurile în care acţionează simultan doi sau mai mulţi agenţi - examinarea preliminară în situ a construcţiei şi a
corosivi , stabilirea gradului de agresivitate şi alegerea soluţiilor de proiectului;
protecţie se va face de un institut de specialitate. Când lichidul - examinarea şi prelucrarea datelor din fişele de urmărire a
înmagazinat atinge temperaturi de peste 30° C, se va trece la gradul de comportării în timp a recipienţilor;
agresivitate imediat superior. - examinarea observaţiilor culese în faza de investigare
La proiectarea protecţiilor anticorosive a suprafeţelor de beton a preliminară (dacă este cazul) şi detaliată:
recipienţilor, proiectantul trebuie să adopte soluţii în funcţie de gradul - examinarea şi interpretarea rezultatelor determinărilor în
de agresivitate interioară şi exterioară şi de mărimea deformaţiilor pe situ şi în laborator;
care trebuie să le permită stratul de protecţie anticorosivă în procesul - studierea procesului tehnologic;
de exploatare. - prelucrarea datelor şi analiza prin calcul a nivelului de
siguranţă în exploatare al construcţiei;
- stabilirea diagnosticului şi propuneri de intervenţie.

4. DIAGNOSTICAREA Dacă în urma investigaţiilor şi diagnosticării se consideră


necesară o intervenţie pentru prevenirea unor accidente sau avarii, se
Diagnosticarea este activitatea de stabilire a stării tehnice şi a va anunţa imediat proprietarul/utilizatorul şi Inspecţia de stat în
nivelului de degradare şi deteriorare a construcţiei şi se are în vedere construcţii despre necesitatea luării unor măsuri, făcându-se totodată
şi stabilirea cauzelor care le-au generat. şi propunerile corespunzătoare.
Diagnosticarea stării tehnice a rezervoarelor, decantoarelor şi Specialiştii şi experţii vor întocmi un raport scris care va
metantancurilor este rezultatul activităţii de investigare şi constituie cuprinde datele privind investigarea, analiza şi diagnosticarea recipi-
baza adoptării soluţiilor de intervenţie. Diagnosticarea se face pe baza enţilor, măsurile de intervenţie preconizate, şi se va preciza durata de
datelor cuprinse în documentaţia de urmărire în timp a recipienţilor şi a viaţă a construcţiei după aplicarea măsurilor de reparare/consolidare.
celor culese pe parcursul investigaţiei desfăşurate [2, 3, 4]. În acest raport, în funcţie de concluziile trase, se va preciza
Diagnosticarea va avea în vedere, pe de o parte, starea tehnică şi perioada de timp în care trebuie să se realizeze lucrările de reparaţie/
gradul de degradare prin coroziune a construcţiei (specifice mediilor

25
consolidare, astfel încât să fie utile scopului propus. Totodată se va
indica de expert capacitatea portantă a construcţiei ulterior aplicării - deteriorarea locală a protecţiei anticorosive;
operaţiilor de reparare/consolidare sau posibilitatea reducerii sarcinilor - dezalcalinizare superficială a betonului;
(solicitărilor) de exploatare. - fisuri cu deschidere mică.
Acest raport va avea caracter obligatoriu pentru proprietar sau Măsurile de intervenţie în acest caz se rezumă la curăţirea
beneficiar privind exploatarea în continuare a recipienţilor sau pentru şi refacerea suprafeţei de beton afectată şi refacerea protecţiei
luarea deciziei de oprire şi intervenţie reparare/consolidare. anticorosive.

b) degradări pe zone mai întinse, care afectează durabilitatea


5. MĂSURILE DE INTERVENŢIE unor elemente/îmbinări fără a afecta rezistenţa, stabilitatea şi etanşei
tatea elementelor structurii în intervalul următor de timp (6 luni-1 an)
Măsurile de intervenţie la structura recipienţilor se propun în şi anume:
funcţie de natura şi gradul de degradare a elementelor investigate, - dezalcalinizarea betonului, putând depăşi nivelul armă
având ca reper prevederile „Instrucţiunilor tehnice privind procedeele turilor;
de remediere a defectelor pentru elementele de beton şi beton armat" – - corodarea armăturilor;
indicativ C149-93.
- fisuri cu deschideri importante.
Măsurile de intervenţie pentru remedierea (repararea/ consoli-
darea) şi protecţia recipienţilor supuşi acţiunii diferitelor medii Măsurile de intervenţie constau din:
agresive, constau în măsuri corective asupra elementelor/structurilor - îndepărtarea betonului degradat şi a armăturilor corodate:
de beton armat şi precomprimat şi se iau în scopul asigurării durabili- - înlocuirea armăturilor corodate cu armături de acelaşi tip
tăţii şi siguranţei în exploatare a construcţiilor [9]. şi diametre;
- refacerea secţiunii de beton degradat;
La luarea unor măsuri de intervenţie se are în vedere pe lângă
înlăturarea cauzelor care au stat la baza avariilor/degradărilor şi - refacerea protecţiei anticorosive.
înlăturarea tuturor surselor care pot provoca degradarea elementelor
structurale. c) degradări care afectează imediat şi în mod grav rezistenţa,
stabilitatea şi etanşeitatea structurii şi anume:
- monolitizări degradate sau inexistente:
5.1. Categoriile de degradări întâlnite - beton segregat, cu găuri şi caverne:
- beton dezalcalinizat profund, depăşind nivelul armăturilor;
În activitatea de investigare a recipienţilor pot fi întâlnite urmă- - fisuri/expulzări datorită coroziunii generale sau locale a
toarele tipuri de degradări, clasificate în funcţie de modul în care armăturii;
acestea afectează durabilitatea, siguranţa în exploatare şi stabilitatea
construcţiilor: - crăpături sau dislocări în pereţii de beton ai recipienţilor.

a) degradări care nu afectează durabilitatea, siguranţa în exploa- Măsurile de intervenţie se iau în funcţie de gravitatea şi amploa-
tare şi stabilitatea construcţiei în intervalul următor de timp (1-3 ani) rea degradărilor şi pot cuprinde:
cum ar fi: - repararea/consolidarea zonelor grav avariate şi refacerea
protecţiei anticorosive a acestora;
26
21
- dezafectarea şi demolarea parţială sau totală a Fluidele industriale care staţionează sau trec prin recipienţii de
construcţiei. beton armat şi beton precomprimat sunt foarte variate din punct de
vedere al provenienţei, agresivităţii, conţinutului şi pH-ului.
Înaintea începerii operaţiilor de reparare/consolidare şi de Gradul de agresivitate al lichidelor înmagazinate faţă de
aplicare a protecţiilor anticorosive se va executa operaţia de pregătire elementele de beton se va stabili în conformitate cu prevederile din
a suprafeţelor [2]. anexa I. 4. a normativului NE 012-99 şi a STAS 3394/1-83. iar cel al
În funcţie de rezultatele investigării şi diagnosticării stării de mediului aerian interior (deasupra lichidului) şi exterior recipientului
degradare a elementelor structurale, prezentate în expertiză, aplicarea în se stabileşte pe baza prevederilor instrucţiunilor tehnice C 170-87 şi
practica a măsurilor de intervenţie propuse se va face prin elaborarea STAS 10128-86.
proiectelor şi detaliilor de execuţie pentru fiecare caz concret în parte. În cazurile în care acţionează simultan doi sau mai mulţi agenţi
Proiectele se vor elabora în colaborare cu colectivul de corosivi, stabilirea gradului de agresivitate şi elaborarea soluţiilor
specialişti care au efectuat expertizarea construcţiei şi vor fi verificate de protecţie se va face de un institut de specialitate. Când lichidul
de verificatori autorizaţi. înmagazinat atinge temperaturi de peste 30° C. se va trece la gradul de
agresivitate imediat superior.
La proiectarea protecţiilor anticorosive a suprafeţelor de beton a
5.2. Protecţia anticorosivă recipienţilor, proiectantul trebuie să adopte soluţii în funcţie de gradul
de agresivitate interioară şi exterioară şi de mărimea deformaţiilor pe
Regulile privind proiectarea lucrărilor de protecţie anticorosivă care trebuie să le permită stratul de protecţie anticorosivă în procesul
a recipienţilor din beton, beton armat şi precomprimat destinate de exploatare.
neutralizării sau epurării apelor uzate sunt cele prevăzute în „Ghidul Lucrările de protecţie anticorosivă se vor executa având la bază
de proiectare, execuţie şi exploatare privind protecţia anticorosivă a o documentaţie de execuţie întocmită conform prevederilor legislaţiei
bazinelor din beton armat destinate neutralizării şi epurării apelor în construcţii în vigoare şi a condiţiilor specifice de la fiecare obiectiv
industriale" - indicativ GP 036-98.
Soluţiile de protecţie se vor alege împreună cu proiectantul, tehnolo-
Protecţia anticorosivă care se aplicată pe suprafeţele elemen- gul beneficiarului, sau ţinând seama de propunerile acestora în tema
telor din beton armat se poate realiza sub formă de [14]: de proiectare.
- acoperiri peliculare multistrat pe bază de polimeri şi Documentaţia va include şi următoarele:
elastomeri: - normele, standardele sau agrementele tehnice pentru
diferitele materiale şi tehnologii de protecţie recomandate [14];
- mase de şpaclu (simple sau armate);
- menţionarea durabilităţii sistemelor/materialelor de pro
- placaje anticorosive (zidărie din cărămizi şi gresie); tecţie, eventual durata de serviciu garantată de producător;
- diferite tipuri de vopsele de protecţie anticorosivă. - instrucţiuni de punere în operă şi exploatare pentru
menţinerea în timp a calităţii sistemului de protecţie.
Aplicarea măsurilor de protecţie se va face după terminarea
fazei de remediere (reparare/consolidare) a elementelor structurale. Obligaţiile beneficiarilor care exploatează bazinele protejate
Recipienţii de beton armat şi beton precomprimat trebuie anticorosiv sunt cele menţionate în „Ghidul de proiectare, execuţie şi
protejaţi, atât împotriva agresivităţii lichidului înmagazinat, cât şi a
mediului în care sunt amplasaţi [14, 16].
29

28
exploatare privind protecţia anticorosivă a bazinelor din beton armat din beton armat degradate prin coroziune în medii agresive pe
destinate neutralizării şi epurării apelor industriale" - indicativ bază de clor"
GP 036-98. 3. PC 1/2-94 - „Îndrumător pentru investigarea şi diagnosticarea
stării structurilor din beton armat, beton precomprimat şi oţel.
situate în medii agresive"
4. PC 1/3-96 - „Ghid privind urmărirea comportării în exploatare a
6. MĂSURI DE PROTECŢIE A MUNCII construcţiilor situate în medii agresive"
La realizarea lucrărilor de investigare, intervenţie şi protecţie 5. C 170-87 - „Instrucţiuni tehnice pentru protecţia elementelor din
anticorosivă a recipienţilor se vor respecta măsurile de protecţie a beton armat şi beton precomprimat supraterane în medii agresive
muncii şi măsurile privind prevenirea incendiilor prevăzute în: naturale şi industriale"
- Norme republicane de protecţie a muncii, aprobate de
6. NE 012-99 - „Cod de practică pentru executarea lucrărilor din
Ministerul Muncii şi Ministerul Sănătăţii cu Ordinul nr. 34/1975
şi 60/75 cu modificări aprobate cu Ordinul nr. 110 şi 39/77; beton, beton armat şi beton precomprimat"
- Norme de protecţie a muncii în activitatea de construcţii 7. C 26-85 - „Normativ pentru încercarea betonului prin metode
montaj, aprobate de Ministerul Construcţiilor Industriale cu nedistructive"
Ordinul nr. 1233/D/1980;
8. C l 17-70 - „Instrucţiuni tehnice pentru folosirea radiografiei la
- C 300 Normativ de prevenire şi stingere a incendiilor pe
determinarea defectelor din elementele din beton armat"
durata executării lucrărilor de construcţii montaj;
- Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor, P 118-1999; 9. C 149-93 - „Instrucţiuni tehnice privind procedeele de remediere
- Decret 290/1977 şi Ordin MLPAT nr. 381/1219/MC din a defectelor pentru elementele din beton şi beton armat"
1994: Norme generale de protecţie împotriva incendiilor la
proiectarea şi realizarea construcţiilor şi instalaţiilor; 10. C 54-81 - "Instrucţiuni tehnice pentru încercarea betonului cu
ajutorul carotelor"
- Ordinul 9/N/15.03.1993: Regulament privind protecţia şi
igiena muncii în construcţii. 11. C 236-91 - „Instrucţiuni tehnice privind folosirea metodei
semidistructive prin smulgerea din profunzime la determinarea
rezistenţei betonului din lucrare
12. C 219-85 - „Normativ pentru alcătuirea şi executarea pardose
7. PRINCIPALELE REGLEMENTARI CONEXE lilor anticorosive"
PREZENTULUI GHID
13. P .73-78 - „Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi execuţia
1. P 100-92 - „Normativ pentru proiectarea antiseismică a construc recipienţilor din beton armat şi beton precomprimat pentru lichide"
ţiilor de locuinţe, social-culturale, agrozootehnice şi industriale"
14. GP 036-98 - „Ghid de proiectare, execuţie şi exploatare privind
2. PC 1/1-93 - „Îndrumător pentru diagnosticarea stării de degrada protecţia anticorosivă a bazinelor din beton armat destinate
re şi metode de remediere şi protecţie anticorosivă a elementelor neutralizării şi epurării apelor uzate"

30 31
15. M.E. 003-99 - „Manual privind investigarea de urgenţă post-
seism şi stabilirea soluţiilor cadru de intervenţie imediată pentru
punerea în siguranţă provizorie a construcţiilor avariate"
16. C 56-85 -- „Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia
lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente". Cap. XX ,.Protecţia
contra agenţilor agresivi"
l 7. STAS 3349/1-83 - ..Betoane de ciment. Determinarea gradului de
agresivitate a apelor asupra betoanelor"
18. STAS 10128-86 - „Protecţia contra coroziunii a construcţiilor
supraterane din otel. Clasificarea mediilor agresive"
19. STAS 8009-80 - „Protecţia suprafeţelor metalice. Acoperiri prin
vopsire. Metode de verificare"
20. STAS 8663-70 - „Ape de suprafaţă şi ape uzate. Determinarea
clorurilor"
21. STAS 8601-70 - „Ape de suprafaţă şi ape uzate. Determinarea
sulfaţilor"
22. STAS 8900/1-71 - „Ape de suprafaţă şi ape uzate. Determinarea
azotaţilor"
23. STAS 8683-70 - „Ape de suprafaţă şi ape uzate. Determinarea
azotului amoniacal"
24. STAS 6605-78 - „Încercările metalelor. Încercarea la tracţiune a
oţelului beton, a sârmelor şi a produselor din sârmă pentru beton
precomprimat"
25. STAS 4203-74 - „Metalografie. Luarea şi pregătirea probelor
metalografice"
26. STAS 6258-73 - „Metode de determinare a adâncimii stratului
decarburat în oţeluri"
27. STAS 4165-88 - „Alimentări cu apă. Rezervoare din beton armat
şi beton precomprimat. Prescripţii generale"

32