Biletele lui Law

Lui Law i-au trebuit zece ani pana cand a reusit sa convinga prima natiune cu
teoriile sale. A fost Franta. Astfel ca, in 1716, Ducele de Orleans l-a numit pe Law
in fruntea Bancii Centrale, care avea monopol in emiterea de bani de hartie in
Franta. In scurt timp, banca si-a schimbat denumirea, devenind Banque Royale.

Profitand de schema sa financiara, pardon!, de teoria sa, Law s-a apucat imediat
de treaba. A scos monedele de argint din circulatie si a inceput sa finanteze o
datorie guvernamentala uriasa. Dar trei sferturi din capitalul bancii era format din
bancnote guvernamentale si din note de acceptanta.

Mai mult, Royal Banque a cumparat in 1717 Compania Mississippi, pentru a-i
ajuta pe colonistii francezi sa cumpere pamant in Louisiana. In acelasi an,
Compania Mississippi a absorbit o serie de alte companii rivale, schimbandu-si
denumirea in Compagnie Perpetuelle des Indies. Practic, se ajunsese ca in 1719,
Law sa controleze societati comerciale, monetaria nationala, banca nationala,
intreaga datorie de stat a Frantei si o parte din Louisiana.

Speculatiile pe actiunile Companiei Mississipi o luasera razna in 1719. Pretul

unei actiuni crescuse de la 500 de livre la 10.000. Popularitatea companiei si
mirajul de a coloniza Louisiana au fost atat de mari, incat Banca Centrala nu a mai
putut emite atatea bancnote pe cat valorau actiunile. Dar, presiunea investitorilor
atinsese cotele paroxismului atunci cand au vrut sa obtina contravaloarea actiunilor
in bani metalici.

Asa ca bula s-a spart in 1720, atunci cand, guvernul francez a fost nevoit sa
admita ca banii din hartie emisi de Banque Royale nu isi gaseau un corespondent
in suma de bani detinuta de banca in monedele de metal. Opozantii bancherului au
vrut sa converteasca in masa bancnotele in monede, asa ca banca si-a oprit
activitatea, dand faliment. Law a fost concediat si s-a retras la Viena, incercand, in
zadar, sa mai convinga pe cineva cu ingineriile sale financiare. A murit in Napoli,
in anul 1729.