Grecia Antica Asemănări Roma Antica

Priveau cu reținere creditul cu Activitatea economica esențială Romanii practicau creditul cu

dobânda considerându-l-l era considerata AGRICULTURA dobânda
dăunător pentru activitatea
societății
Exista un preț just reglementat , MODERATIA era cuvântul cheie Preturile erau libere , erau
care permitea producătorului să atât la greci, cat si la romani influențate de perioadele de
trăiască acceptabil din produsul prosperitate sau de criza.
activității sale și care împiedică
jefuirea consumatorului.

Sclavii se bucurau de libertate
ca si cetățenii liberi
Grecii au recunoscut moneda ca
având valoare intrinsecă /
valoare proprie si valoare
dobândită de lege ( Aristotel)
Moneda era de dimensiuni mari
si neobișnuite
Priveau cu reținere comerțul ,
piața comerciala se numea
Agora
Sursele veniturilor statului erau
impozitele
Ca şi la greci, la romani creditul
cu dobândă, deși se practica în
mod curent, este socotit imoral.
Sclavii erau vânduți/cumpărați
Spre deosebire de greci, romanii
nu au cunoscut moneda decât
foarte târziu ;până la acest
moment, practicau trocul
plătind cu vite (pecunia).
Roma devine o putere
comerciala , unde toate
schimburile se realizau in Forum

Socialismul este un sistem economic și politic în care mijloacele de producție sunt

proprietate publică. Prețurile de producție și de consum sunt controlate de
guvern pentru a satisface cel mai bine nevoile oamenilor.
Capitalismul este un sistem economic în care mijloacele de producție sunt
proprietate privată. Prețurile de producție și de consum se bazează pe un sistem
de piață liberă de „ofertă și cerere”.
Socialismul este cel mai adesea criticat pentru furnizarea de programe de servicii
sociale care necesită taxe mari care pot decelera creșterea economică.
Capitalismul este cel mai adesea criticat pentru tendința sa de a permite
inegalitatea veniturilor și stratificarea claselor socio-economice.
 Capitalism Socialism
Proprietatea Mijloace de producție deținute Mijloace de producție deținute
asupra de persoane private de guvern sau cooperative
activelor
Egalitatea Venitul determinat de forțele Venituri distribuite egal în
veniturilor pieței libere funcție de nevoi
Prețurile de Prețuri determinate de cerere Prețuri stabilite de guvern
consum și ofertă
Eficiență și Concurența pe piața liberă Întreprinderile deținute de
inovație încurajează eficiența și guvern sunt mai puțin motivate
inovația pentru eficiență și inovare
Sănătate Asistență medicală oferită de Asistență medicală oferită
sectorul privat gratuit sau subvenționat de
guvern
Impozitarea Impozite limitate pe baza Impozite mari necesare pentru
venitului individual plata serviciilor publice

Capitalismul este un concept economic, în timp ce democrația este un concept politic.

O diferență semnificativă între capitalism și democrație este că capitalismul promovează

beneficiile private, în timp ce democrația promovează bunăstarea socială.
Capitalismul creează societăți extrem de inegale și amplifică decalajul dintre bogați și săraci;
Democrația se străduiește să creeze societăți egale, juste și libere.
Într-un sistem capitalist nu există nicio intervenție a guvernului în economie, între timp, într-o
democrație, guvernul are un cuvânt de spus în sectorul economic și protejează drepturile
muncitorilor.
Capitalismul este cercuri în principal în jurul oamenilor bogați care dețin industriile. Pe de altă
parte, Democrația include toți indivizii și cetățenii țării.
 Capitalism Democratie

Este un sistem economic în care

Este un sistem în care
resursele de capital, afacerile și
Sens guvernul țării este ales de
industriile sunt deținute și executate de
cetățenii țării.
persoane private.

Relevanţă Economie Politica

Scop
Profitul individului Asistență socială
universal

Parametrul Se concentrează doar pe creșterea Se urmărește creșterea

de creștere individului socială și a țării în ansamblu

Democrația se concentrează
Diviziunea Capitalismul împarte societatea în
pe egalitate; astfel, nu
claselor săraci și bogați.
împarte societatea în clase

În comunism, oamenii sunt compensați sau asigurați în funcție de nevoile lor.

Într-o societate pur comunistă, guvernul furnizează majoritatea sau toate hrana,
îmbrăcămintea, locuința și alte necesități în funcție de ceea ce consideră că sunt
nevoile oamenilor.
Socialismul se bazează pe premisa că oamenii vor fi compensați în funcție de
nivelul lor de contribuție individuală la economie. Efortul și inovația sunt astfel
răsplătite în socialism.
 Comunism vs. Socialism
Atribute Comunism Socialism
Filosofia de bază De la fiecare după capacitatea lui, la De la fiecare după capacitatea lui, fiecăruia
fiecare după nevoile lui. după contribuția lui.
Economia Guvernul central Guvernul central
planificată de
Proprietatea Toate resursele economice sunt Indivizii dețin proprietăți personale, dar
resurselor deținute public și controlate de toată capacitatea industrială și de producție
economice guvern. Persoanele fizice nu dețin este deținută și administrată de comunități
bunuri sau bunuri personale. de către un guvern ales democratic.
Distribuția Producția este menită să satisfacă Producția este destinată să răspundă
producției toate nevoile umane de bază și este nevoilor individuale și ale societății și este
economice distribuită oamenilor fără taxă. distribuită în funcție de capacitatea și
contribuția individuală.
Distincția de Clasa este desființată. Capacitatea Clasele există, dar diferențele sunt
clasă de a câștiga mai mult decât alți diminuate. Este posibil ca unii oameni să
muncitori este aproape inexistentă. câștige mai mult decât alții.
Religia Religia este efectiv abolită. Este permisă libertatea de religie.
 Mercantilismul metalist
forma iniţială şi primitivă a
mercantilismului (Spania si
Italia)
regele nu avea nici un drept să
modifice valoarea banilor
Juan de Mariana = Moneda are
o dublă valoare: naturală sau
intrinsecă şi legală sau
extrinsecă
circulaţia comercială apare ca o
sursă destul de sigură de
îmbogăţire, dar pentru a fi cu
adevărat profitabilă trebuia
cucerită supremaţia maritimă.
Mercantilismul comercial
Forma mercantilismului ( Marea
Britanie)
Dezvoltarea comertului si
navigatiei (Cucerirea
transporturilor maritime, a
depozitelor de marfuri si a
pescuitului in larg)
Pentru import, accesul era liber
- fara interdictii, dar nu gratuit
– in schimbul unei taxe
Pentru export – libertate totala
Asemănări
scopul dezvoltării vânzărilor în
străinătate ale căror încasări în
aur să crească stocul de metale
preţioase.
Asemănări
scopul dezvoltării vânzărilor în
străinătate ale căror încasări în
aur să crească stocul de metale
preţioase.
Favorizarea materiilor prime
abundente
Comertul – singura cale de a se
imbogati
Mercantilismul industrialist
forma mercantilismului (Franta)
Statul trebuia să încurajeze
sistematic manufacturile
Interventia sistematica a
statului in fixarea generala a
preturilor si salariilor, dar si
privind reglementarea stricta a
calitatii produselor
Considera drept sursa de
bogatie comertul international:
o tara se imbogateste cand
vinde in strainatate mai mult
decat cumpara
Mercantilismul industrialist
forma mercantilismului (Franta)
Statul trebuia să încurajeze
sistematic manufacturile,
dezvoltarea industriei
Doar Materiile prime erau
scutite de taxe vamale de
import, pentru a alimenta
industria.
exportul cerealelor era interzis,
pentru a evita foametea şi
pentru a permite menţinerea
salariilor scăzute
Mercantilism vs Capitalism
Mercantilismul este o practică comercială sistematică în care comercianții
colaborează cu guvernul pentru a acumula bogăție și resurse prin restricționarea
importurilor de produse străine. Capitalismul pune accent pe crearea de
bogăție, permițând companiilor private să-și exporte bunurile cu o implicare
minimă sau deloc a guvernului.

În locul guvernului, întreprinderile private controlează comerțul și industria

unei națiuni prin capitalism. Dar în practica comercială mercantilistică,
guvernul reglementează comerțul internațional și economia națională. În timp ce
primul vizează expansiunea comercială sau industrială, cel de-al doilea vizează
creșterea exporturilor de bunuri comercializate. De asemenea, tarifele sunt
relativ scăzute în capitalism în comparație cu comerțul mercantil.

Schimbul columbian a acționat ca reper pentru mercantiliști în secolele al

XV-lea și al XVI-lea. Dar a creat treptat presiune asupra colonialiștilor care livrau
materii prime în țara lor mamă la prețuri mai ieftine. În schimb, au cumpărat
produse finite la prețuri semnificative în timp ce plăteau tarifele pentru
importuri. Drept urmare, coloniștii s-au simțit exploatați în timp ce lucrau în
beneficiul țării lor mame.

Odată cu capitalismul câștigând dominație în acea epocă, acești coloniști au

fost încurajați să-și exporte produsele direct către cumpărătorii interesați și să se
bucure de cota privată a producțiilor majore. Acest sistem de operare în privat, cu
o implicare mică sau deloc guvernamentală, a permis companiilor să lucreze
pentru interesul lor, mai degrabă decât să plătească o altă națiune.

Deși profiturile sau bogăția, în ambele practici comerciale, erau distribuite în

mediul rural, cu greu puteau ajunge în zonele rurale. În plus, în capitalism,
proprietarii i-au făcut pe țărani să muncească în condiții dure, i-au exploatat și le-
au plătit salarii mai mici.
Mercantilism metalist vs industrial vs comercial
Mercantilismul spaniol care este cunoscut sub numele de bulionism
In Spania si Portugalia, s-a mers pe ideea conservarii metalelor pretioase provenite din noile
continente cucerite si pe interzicerea scoaterii din tara a acestora. Prin excelenta, avem de-a face cu
un mercantilism metalist, in cadrul caruia se intreprind o serie de masuri prohibitive in domeniul
importului de marfuri straine, masuri care au condus la ruinarea economiei.

Mercantilismul francez, care se confundă cu ceea ce a căpătat denumirea de colbertism sau

mercantilism industrial

Mercantilismul industrialist fondat in Franta de Jean Bodin, Montchretien si Colbert, a

avut drept obiectiv esential, achizitia de metale pretioase prin practicarea unei politici de dezvoltare
industriala, pe baza reglementarilor si interdictiilor statului. Ideea de baza a mercantilismul industrialist
consta in faptul ca, puterea politica nu poate fi legata decat de expansiunea comerciala. Dezvoltarea
industriala este privita in cadrul acestui proces, ca un instrument, rolul decisiv revenind statului prin
aplicarea unor subventii pentru dezvoltarea manufacturilor, paralel cu aplicarea unor politici
protectioniste riguroase. Colbert considera industria si comertul drept izvoarele fundamentale
de bogatie si putere pentru Franta. In acest sens, el a militat pentru aducerea specialistilor straini
in vederea dezvoltarii sectorului manufacturier pentru reorganizarea finantelor publice si private.
Exegetii sai ii reproseaza insa minimalizarea rolului agriculturii in societate.

Mercantilismul comercialist a fost practicat indeosebi in Marea Britanie, deoarece sursele

cele mai mari de bogatie le constituiau comertul si navigatia, efectuate sub reglementari stricte
indreptate spre protectia si favorizarea expansiunii acestora.

Mercantilismul comercialist englez a fost practicat si teoretizat cu precadere de: Thomas Mun
(1571-1641), William Petty (1623-1687), acest din urma ganditor englez facand deschiderea spre
doctrina economica a liberalismului clasic. Constatam ca mercantilismul comercialist specific acestei
perioade se deosebeste fundamental de forma precedenta, mercantilismul industrialist, prin faptul ca,
sporirea stocului de metal pretios si de bani se realizeaza prin aportul comertului, si nu al industriei.

Karl Marx

Următoarele sunt elemente ale teoriilor lui Marx despre modul în care s-ar
desfășura conflictul de clasă într-un sistem capitalist.

Societatea capitalistă este formată din două clase: burghezia, sau proprietarii
de afaceri, care controlează mijloacele de producție, și proletariatul, sau muncitorii,
a căror muncă transformă mărfurile brute în bunuri economice de valoare.

Muncitorii obișnuiți, care nu dețin mijloacele de producție, cum ar fi fabricile,

clădirile și materialele, au puțină putere în sistemul economic capitalist. Lucrătorii
sunt, de asemenea, ușor de înlocuit în perioadele de șomaj ridicat, devalorizând și
mai mult valoarea lor percepută.

Pentru a maximiza profiturile, proprietarii de afaceri au un stimulent să obțină

cea mai mare muncă de la muncitorii lor, plătindu-le în același timp cel mai mic
salariu posibil. Acest lucru creează un dezechilibru inechitabil între proprietari și
muncitori, a căror muncă proprietarii o exploatează pentru propriul câștig.

Deoarece muncitorii au un interes personal mic în procesul de producție, Marx

a crezut că vor deveni înstrăinați de acesta, precum și de propria lor umanitate și
vor deveni resentimente față de proprietarii de afaceri.

Burghezia folosește, de asemenea, instituții sociale, inclusiv guvern, mass-

media, mediul academic, religie organizată și sisteme bancare și financiare, ca
instrumente și arme împotriva proletariatului, cu scopul de a-și menține poziția de
putere și privilegiu.3

În cele din urmă, inegalitățile inerente și relațiile economice de exploatare

dintre aceste două clase vor duce la o revoluție în care clasa muncitoare se revoltă
împotriva burgheziei, preia controlul asupra mijloacelor de producție și desființează
capitalismul

SOCIALISM vs COMUNISM vs CAPITALISM

Ideile lui Marx și Engels au pus bazele teoriei și practicii comunismului, care pledează pentru
un sistem fără clase, în care toată proprietatea și bogăția sunt deținute comunal (mai degrabă
decât privat). Deși fosta Uniune Sovietică, China și Cuba (printre alte națiuni) au avut guverne
nominal comuniste, nu a existat niciodată un stat pur comunist care să fi eliminat complet
proprietatea personală, banii și sistemele de clasă.

Socialismul precede comunismul cu câteva decenii. Primii adepți ai săi au cerut o distribuție
mai egalitară a bogăției, solidaritate între muncitori, condiții de muncă mai bune și proprietate
comună asupra terenurilor și a echipamentelor de producție. Socialismul se bazează pe ideea
proprietății publice a mijloacelor de producție, dar indivizii pot deține în continuare proprietăți.
În loc să apară dintr-o revoluție de clasă, reforma socialistă are loc în cadrul structurilor
sociale și politice existente, fie că sunt democratice, tehnocratice, oligarhice sau totalitare.

Atât comunismul, cât și socialismul se opun capitalismului, un sistem economic caracterizat

prin proprietate privată și un sistem de legi care protejează dreptul de a deține sau de a
transfera proprietate privată. Într-o economie capitalistă, persoanele și întreprinderile private
dețin mijloacele de producție și dreptul de a profita de pe urma acestora. Comunismul și
socialismul urmăresc să îndrepte greșelile sistemului de piață liberă al capitalismului. Acestea
includ exploatarea muncitorilor și inechitățile dintre bogați și săraci.