Ideile principale ale grecilor - democratie

• Atenieni mergeau pe principiul democratic

• Sclavii se bucurau de libertate ,ca si cetatenii liberi
• Exista un pret just reglementat , dar se putea forma si liber intre cerere si oferta
• Interziceau creditele cu dobanda , comertul cu bani
• Acordau dreptul de cetatenie
• Filosofii greci isi imaginau o buna guvernare fie cu legi bune , fie
cu oameni buni
• Scopul economiei era bogatia moderata
• Productia prin Agricultura
• Comertul maritim il priveau cu retinere deoarece nu se bazau atat de mult pe export
( doar ce produceau in exces) si pe import ( pentru ca aveau terenuri foarte putine
de deal , mai mult predominau muntii )
• Schimbul în Grecia antică era liber: statul controla doar aprovizionarea cu cereale.
• Sursele veniturilor statului erau în principal impozitele
• Destinaţia cheltuielilor viza întreţinerea instituţiilor publice
• Evitau moneda si strangerea de bogatie , foloseau monede facute din fier
• Manufactura
• Nu existau prea multe impozite directe în Grecia Antică. Impozitul eisphorá era un
impozit pe averea celor bogați, dar era colectat doar atunci când era nevoie.
•

Ideile principale ale romanilor - liberalism

• Incurajau industria, comertul si ocupatiile liberale
• Au dezvoltat sistemul contractelor, recunoșteau si pretuiau libertatea, dreptatea,
onoarea ,moderatia si cinstea
• Ocupatii industriale : prelucrarea lanii , lemnului, sticlei suflate etc.
• Roma antică era o economie bazată pe agrară și sclavie
• Agricultura și comerțul au dominat averile economice romane, completate doar de
producția industrială la scară mică.
• Exporturile si importurile se realizau atat pe uscat cat si transportate pe apa
• Romanii au prosperat din mărfurile importate
• Sistemul de comerț cu mărfuri pentru troc a fost viu și bine în lumea antică, dar
romanii au folosit și unul dintre cele mai dezvoltate sisteme de monedă din lume.
• Monedele de alamă, bronz, cupru, argint și aur
• Mărfurile se comercializau în forum, preţurile mărfurilor erau libere
• Se practica creditul cu dobanda
 • Taxele si impozitele erau sursa de venit a statului , ei erau folositi in infrastructura si
ofereau siguranta platitorilor de taxe
• Crearea unui nr mare de impozite ( taxa vespasiana – impozite pe toaleta publica,
impozitul pe avere , pe venit etc)

Ideile principale ale mercantilismului - nationalism

• propune să maximizeze exporturile și să minimizeze importurile ce rezulta o balanta
excedentara
• Credinta in superioritatea bogatiei monetare
• principiul chrysohedonic sau dorinta de a detine cat mai mult aur, putere si implicit
bogăţie
• colectarea a cat mai multor impozite ( Politica fiscală a favorizat colectarea mai multor
impozite, conform cărora fiecare trebuia să plătească ținând cont de beneficiile primite de la
stat.)
• protecționism = prin adaugarea de tarife vamale de catre Colbert si a taxelor de
import ( exceptie materia prima) ; credința că comerțul cu alte națiuni ar trebui
reglementat prin ceea ce este acum cunoscut sub numele de „protecționism”
• respinge interventia statului in fixarea ratei dobanzii,
• libertatea comertului
• au implementat politici precum tarife și subvenții pentru a stimula exporturile și a
scumpi importurile internaționale.
• Acumularea de aur = Națiunile au văzut aurul ca protecție împotriva invaziei și lipsa
aurului ar duce inevitabil la dispariția națiunii.
• Populatie mare - populațiile mai mari au fost asociate cu o creștere a prosperității
unei națiuni. (populațiile mai mari au fost asociate cu o creștere a prosperității unei
națiuni.)
• Dependenta de colonii - Coloniștii se bazau pe coloniile lor nu numai pentru materii
prime, ci și pentru a asigura un transfer net de bogăție și aur. Pe termen lung, acest
lucru a ajutat la finanțarea extinderii în continuare pe tot globul. Mai important, a
ajutat națiunea-mamă să devină autonomă.
• Bariere comerciale - Multe imperii au impus interzicerea comerțului între coloniștii
săi, precum și pe cea a altor imperii.
• guvernul reglementează comerțul internațional și economia națională
( promoveaza interventia statului in economie deoarece, schimbul de marfuri si
acumularea primitiva de capital aveau nevoie de cadrul normativ propice
desfasurarii lor)
Ideile principale ale utopistilor (Utopia) – Thomas Morus - Socialism
• incurajau agricultura ( considerau agricultura ca este benefica xistentei umane
deoarece este bine ca oricine sa munceasca in acest sector pentru a-si procura
mancarea esentiala vietii)
• au desfiintat proprietatea privata ( Utopia se fonda pe ideea colectivista a
comunizarii tuturor bunurilor , ceea ce nu lasa loc pentru proprietatea privata)
• respingeau comertul ( exceptie exportau surplusul la un pret foarte mic sau deloc) si
moneda ( aurul si argintul il considerau nefolositor fata de fier – de aceea
confectionau cu el catuse de aur pentru sclavi , cercei de aur etc)
• omogenizarea sociala – simplitate si egalitate in ceeea ce priveste imbracamintea si
infatisarea
• repartita dupa nevoi / a bunurilor era tipic comunista
• statul si guvernarea erau comuniste numita si Cetatea Soarelui
• sclavii se ocupau de treburile murdare ( uciderea si vanarea animalelor)
• nu exista ideea de imbogatire deoarece nu existau bani/monede
• nu se punea problema de somaj deoarece oricine trebuia sa munceasca
• Etatism şi egalitarism: producţia era în comun, la fel şi munca.
• Sustinau munca manuala prin proslavirea muncii fizice ( plugarie etc)

Ideile principale ale lui Niccolo Machiavelli

• Cel mai bine pentru un conducător este sa fie temut si admirat, in același timp. Cum
admirația autentica poate fi atinsa foarte greu, principele este de preferat sa fie
temut;
• Principele trebuie sa invete cum sa nu fie bun si sa foloseasca acest avantaj atunci
cand este necesar;
• Principele trebuie sa se prevaleze de principiul necesitatii, in fata adoptării unor
metode considerate imorale;
• Cu cat controlul asupra unui stat este obținut mai greu, cu atat va fi menținut mai
mult; un conducător care se impune este mai temut decat unul ajuns in poziția
respectiva pe baza eredității.
• Conducătorul nu trebuie sa se limiteze cloar asigurarea securitaiii statale, ci sa
țintească si gloria;
• Principele poate fi crud, atat timp cat utilizeaza acest atribut al sau intr-o maniera
corespunzătoare;
Ideile principale ale lui Thomas Hobbes – economia moderna - liberalism
• crede că oamenii au o înclinaţie specială spre acumularea de cât mai multă bogăţie.(
ca in esenta fiintele umane sunt niste creaturi egoiste)
• Orice schimb este un contract
• Hobbes descrie banii ca fiind „hrana” comunității, care poate fi folosită în viitor
pentru conservarea comunității. Aurul și argintul sunt preferate față de alte mărfuri,
deoarece ele „o măsură suficientă a tuturor celorlalte lucruri”
• Hobbes este înțeles în general ca susținând că nu există drepturi de proprietate
anterior statului, toate relațiile de proprietate fiind determinate de suveran; întrucât
așa este. Hobbes, spre deosebire de Locke, nu acceptă amestecul statului în
proprietatea privată ca justificare a revoluției.
• Hobbes a crezut că singura formă adevărată și corectă de guvernare a fost monarhia
absolută. El a argumentat acest lucru cel mai puternic în lucrarea sa de referință,
Leviathan.
• Domeniul public este delimitat de cel privat
• Statul trebuie sa asigure respectarea contractelor , sa supravegheze proprietatea
privata , sa respescte libertatea individuala ( in productie, repartitie si consum)
• Sursele de finantare ale statului sunt impozite , taxe , amenzi
• Destinatia veniturilor gurvernamentale este intretinerea administratiei, armatei ,
invatamantului public , a justitei si a altor afaceri publice
• Statul sa nu se amestece in economie

Ideile principale ale lui John Locke – tatal liberalismului

• susține că fiecare om are un drept natural la viață, libertate și proprietate, iar
guvernele nu trebuie să încalce aceste drepturi
• Spre deosebire de Hobbes el susține revoluția fiind adevărata libertate
• Statul are ca scop sa menține ordinea si liniștea societății , se formează pe valori
morale si materiale
• Societățile fondate pe reguli oferă libertate
• Considera ca bogăția provine din abundenta banilor si a balanței excedentare cu
ajutorul comerțului sau prin noi cuceriri
• Valoarea = munca + natura ; valoarea pământului este data de calitatea ei , adică
munca depusa pentru a cultiva si raritate
• Salariu minim si rata maxima a dobânzii
• Valoare intrinseca a banilor ( materialul aur sau argint da valoare monedei)
• Banii sunt un mijloc de schimb , de economisire si tezaurizare
 • Locke susține că proprietatea individuală a bunurilor și proprietății este justificată de
munca exercitată pentru a produce astfel de bunuri
• Crede in proprietate privata care da individului siguranta si incredere in guvernare
• Locke credea că bogăția națională este rezultatul economiei și al muncii. Accentul
lui Locke asupra muncii ca sursă de bogăție a fost interpretat ca fiind o teorie a
valorii muncii.

Ideile principale ale lui David Hume - liberalism

• Se împotrivea mercantilismului britanic ( David Hume a arătat de ce exportul net în
schimbul monedei de aur, tezaurizat de Marea Britanie, nu putea spori bogăția. )
• Argumentul lui Hume a fost în esență teoria cantității monetariste a monedei:
prețurile dintr-o țară se modifică direct odată cu modificările masei monetare.
• Hume a explicat că, pe măsură ce exporturile nete au crescut și mai mult aur curge
într-o țară pentru a le plăti, prețurile mărfurilor în acea țară vor crește.
• Identifica munca ca sursa a bogăției , nu banii
• Cantitatea de bani proporționala cu nr de locuitori si creșterea activităților
economice
• Cere libertatea dobânzii
• Considera comerțul o „ afacere de stat” , oferă libertate asupra comerțului
• Dezvolta argumente economice : avantajele liberului schimb , concurenta ,
specializarea, accesul la bogățiile altora gratie comerțului liber ( se refera la capital
nu la bani)
• Statul trebuie sa adopte cele mai bune politici
• Politica economica se întemeia pe manufacturi si arte mecanice
• Rolul statului era sa administreze afacerile publice , sa aplice politica fiscala , sa
asigure securitatea populației – întreținând armata
• Susținea monarhia ca cea mai buna forma de guvernământ
• Dilema grecilor „ sa guverneze oamenii buni sau legile bune” el sustinea a doua varianta
• Veniturile statului erau taxele ( asupra consumului si luxului) , impozitele (indirecte)
si creditul public (ipotecarea veniturilor publice viitoare)
• Nu sustinea impozitul unic ci taxele multiple

Ideile principale ale lui Adam Smith - liberalism

• Proprietatea privata – sursa de motivatii si conditie a schimbului voluntar
• Libertatea de actiune a participantilor la activitatea economica – „ mana invizibila” =
piata se autoregleaza datorita interesului personal
• Concurenta libera
• Statul minimal deoarece guvernul este cel mai mare risipitor
 • Rolul statului este sa administreze justita, sa asigure armata, sa infiinteze si sa
intretina lucrarile publice , sa asigure libertatea comertului etc.
• Veniturile statului constituiau impozitele rezonabile ( fiecare sa contribuie la
sustinerea statului in raport cu posibilitatile lor) si certe si clare ( stabilirea precisa si
exacta a impozitului)
• Este adept al „Laissez-faire-ul”
• Sursa bogatiei o da dezvoltarea industriilor , incat respinge crezul mercantilist )
etatist si protectionism), cat si pe cel agricol
• Bogatia inseamna bani, dar si pamanturile, casele si bunurile de consum
• Bogatia inseamna activitate economica , iar pentru a creste bogatia trebuie lasata
libera actiune a indivizilor si comertului
• Diviziunea muncii are ca rezultat specializarea indivizilor in producerea anumitor
bunuri , ce conduce la cresterea eficientei activitatii economice.
• Principiul hedonist = maximum de satisfactie cu minimum de efort
• Concepe valoarea ca valoare de utilitate si valoare de schimb , de aici a aparut
paradoxul apa-diamant
• Economisirea este benefica, iar risipa constituie un pericol avutiei locuitorilor intregii
tari
• Considera ca imprumutul cu dobanda este firesc si moral deoarece imprumutatul ar
trebui sa i plateasca un fel de renta anuala pentru folosinta banilor.
• Este împotriva restricţiilor la importuri şi a stimulentelor pentru exporturi, împotriva
legiferărilor guvernamentale ce au drept scop protejarea industriei autohtone faţă de
concurenţă şi împotriva cheltuielilor guvernamentale cu destinaţii neproductive.

Ideile principale ale lui Thomas Malthus - liberalism

• A identificat ca tendinta de crestere a numarului de indivizi mai mult decat ingaduie
cantitatea de hrana la dispozitia lor va deveni o problema
• Considera ca oriunde exista libertate , inmultirea speciei actioneaza fara limita , ceea
ce rezulta apoi lispa de spatiu si hrana
• Pesimistul lui Thomas Malthus este fondat pe ideea ca o populatie in crestere mai
rapida ca cresterea bunurilor va rezulta un viitor nefericit pentru omenire.
• Ajunge la ideea ca , numarul populatiei poate fi controlata prin mijloace preventive (
legea de a impune un numar de copii pe familie sau semi-contraceptivele ) si
mijloace represive ( a observat ca foametea, epidemiile si razboaiele restabileau
nivelul normal – astfel ar fi putut slabi asistenta sociala si medicala sau sa incurajeze
agresiunea) . In concluzie , elrespinge mijloacele represive considerandu-le
inumane.
 • Pentru a asigura prosperitatea cresterii populatiei se gandeste ca o creștere a
bunurilor de subzistenta prin combinarea sistemului agricol, industrial si comercial
ar ajuta
• A respins protectionismul comercial
• A criticat interventia statului in problemele sociale, a sistemului socialist
• Avuţia cuprinde acele bunuri şi servicii materiale şi imateriale care pot servi omului
şi care au valoare de schimb
• Thomas Malthus respinge ideea că renta ar fi acel impozit asupra societăţii pe care
aceasta îl plăteşte, ca să întreţină o clasă parazitară. Din contră, logica malthusiană
socoteşte renta drept un venit justificat şi meritat, ca toate celelalte venituri, ba chiar
cu funcţii mai importante decît ele, în contextul realizării reproducţiei.

Ideile principale ale lui David Ricardo - liberalism

1. Teoria obiectivă a valorii
• critică interpretarea subiectivă a valorii mărfii surprinsă de contemporanul
său francez Jean Baptiste Say
• distinge două categorii de bunuri sau mărfuri ce fac obiectul vînzării-
cumpărării pe piaţă: bunuri rare, al căror volum depinde de anumite
împrejurări excepţionale, imprimîndu-le un caracter de monopol şi bunuri
reproductibile, adică acele bunuri al căror volum poate fi sporit după voia
agenţilor economici, dar ţinînd cont de legile pieţei.
• Ricardo nu se ocupă amănunţit de preţul lor, chiar dacă surprinde
raritatea ca element hotărîtor în determinarea preţului acestora
• cercetează pe larg natura, mărimea şi dinamica preţurilor bunurilor
reproductibile
• Pentru ca mărfurile să aibă preţ, respectiv valoare, arată Ricardo, ele
trebuie să fie utile. Utilitatea devine o condiţie necesară a valorii mărfii
• arată că valoarea de întrebuinţare nu se poate considera a fi măsurătorul
valorii de schimb.
• Valoarea se deosebeşte în mod esenţial de bogăţie, deoarece valoarea
nu depinde de abundenţă, ci de dificultatea sau uşurinţa producţiei
• Valoarea este privită ca un produs al muncii, în timp ce bogăţia, este
rezultatul conlucrării omului cu natura şi cu mijloacele de producţie pe
care le utilizează.
 2. Teoria rentei funciare diferenţiale
• susţine că renta funciară nu este izvor al valorii, ci consecinţa faptului că
valoarea, deci preţul produselor agricole tind să înregistreze creşteri drept
urmare a faptului că sunt atrase în producţie terenuri mai puţin fertile şi se
cere relativ mai multă muncă
• Cauza apariției rentei funciare o constituie caracterul limitat al pământului
arabil, deosebirile de fertilitate şi poziţie ale diferitelor loturi de pământ
• faptul că atragerea în cultură a pământurilor de fertilitate scăzută duce la
randamente mici, chiar dacă volumul de muncă prestat este mare (legea
randamentelor descrescânde în agricultură).
• Renta nu reprezintă un adaos la avuţia naţională, ci un simplu transfer de
valoare
• datorită creşterii populaţiei, se va înregistra o cerere necontenită de
produse agricole. Aceasta va determina o creştere a preţurilor produselor
agricole
3. Teoria salariului natural
• salariile trebuie lăsate la concurenţa liberă şi loială de pe piaţă şi nu
trebuie niciodată să fie rezultate din amestecul legislaţiei
• distinge un preţ de piaţă al muncii, preţul plătit în mod real pentru muncă
conform raportului dintre cerere şi ofertă.
• surprinde salariul sub trei ipostaze: salariul real, salariul nominal şi salariul
relativ
• Pe lîngă creşterea preţurilor şi implicit a rentei funciare, se va înregistra şi o
creştere a salariului nominal, avînd drept consecinţă directă micşorarea
profitului.
• Renta tinde să absoarbă treptat profiturile, să limiteze posibilităţile de
acumulare şi investire de capital. Efectul este cel al limitării progresului
societăţii, de aici rezultînd şi pesimismul ricardian. Scăderea profitului se
poate frîna numai prin creşterea rolului maşinilor, în contextul economisirii
muncii, aceasta constituind o binefacere generală.
• Ricardo este considerat un pesimist datorita gandirii lui avansate in
privinta tehnologiei cum ca forta de munca va fi inlocuita cu capitalul,
ceea ce este un efect natural.
4. Statul şi impozitele
• impozitele percepute asupra capitalului îl reduc şi astfel, capacitatea de
absorbţie şi utilizare a forţei de muncă se micşorează, iar avuţia naţiunii
 scade. Impozitul asupra rentei funciare afectează la rîndul său mărimea şi
interesele proprietarilor funciari.
• Impozitele plătite de individ trebuie să fie sigure şi nu arbitrare; fiecare
impozit trebuie perceput şi plătit atunci cînd şi în felul în care se presupune
că ar fi mai convenabil pentru contribuabil; fiecare impozit trebuie astfel
perceput în cît să ia cît mai puţin posibil din veniturile populaţiei. Numai în
acest mod cetăţeanului îi rămîne un venit mai mare de cheltuit, iar
agenţilor economici nu li se reduc posibilităţile de acumulare
• Statul este o instituţie aproape invizibilă, dar care, ca orice autoritate
guvernantă, face cheltuielile pe care le acoperă, în cea mai mare parte,
din impozite.
• nu este preocupat neapărat de justiţia distributivă şi reparatoare, ci de
efectele pe care o cale sau alta de impozitare le provoacă principiului
economisirii-acumulării,
5. Teoria comerţului internaţional – avantaje comparative
• Teoria ricardiană a comerțului internațional pornește de la constatarea că
nu este nici necesar şi nici posibil ca fiecare țară să producă toate tipurile
de mărfuri de care are nevoie. Este mai rațional, spune Ricardo, ca fiecare
țară să se specializeze în producerea anumitor mărfuri, pentru care
dispune de anumite avantaje, fie naturale, fie dobândite.

Ideile principale ale lui Jean-Baptiste Say - liberalism

• Este o persoana optimista fata de pesimistul ricardian in legatura cu masinariile care

trimit oamenii in somaj . El considera ca masinariile realizeaza productii mai bune si mai
ieftine in cantitati mult mai mari.
• Formulează legea debușeelor1 ( legea reglării automate a capitalismului) care se refera
la produsele se schimbă contra produse şi orice ofertă îşi creează propria cerere. Un

1
teoria debuşeelor - a lui J.B.Say s-au desprins câteva concluzii importante: 1) cu cât
se produce mai mult şi mai diversificat, cu atât mărfurile pot fi mai uşor realizate. Deviza
principală să fie producerea de cât mai multă avuţie sub formă de mărfuri. îmbogăţi-ţi-vă
prin producţie - era porunca vremii; 2) fiecare producător era interesat în bunăstarea şi
prosperitatea celorlalţi, ca să aibă ce şi cu ce schimba propriile produse; 3) liberalizarea
importurilor şi exporturilor era considerată binefăcătoare pentru fiecare ţară, deoarece
stimula producătorii să producă mărfuri cât mai multe şi mai calitative, pentru a avea ce
schimba cu străinătatea şi a rezista în lupta de concurenţă; 4) producţia îşi creează singură
piaţa necesară. Ceea ce se produce se şi realizează, nu pot avea loc crize de
supraproducţie.
 produs oarecare creat devine ofertă şi, implicit, debuşeu pentru alte produse. (Teoria
debuşeelor porneşte de la ideea că "produsele se schimbă pe produse" dacă se
face abstracţie de rolul banilor ca mijlocitor al schimbului de mărfuri. )
• Bogăția este data de cei trei factori de producție ( fata de Adam Smith care credea
ca MUNCA este principalul factor de îmbogățire) – pământ, muncă si capital
• Reglementarea economiei provine de la sine
• Recomandarea moderaţiei în consum;
• Cooperarea socială mai largă prin recunoaşterea interdependenţelor dintre diferite
activităţi economice interne şi internaţionale;
• Justificarea avantajelor liberului schimb;
• Recomandarea non-intervenţiei statului în iniţiativa privată.
• Sustine neutralitatea monedei deoarece considera ca moneda este un instrument de
schimb
• Adept al laissez-faire ului
• Statul trebuie sa asigura armata, justita, ordinea publica , lucrarile publice, educatia si
cultura - considera statul ca un rau administrator
• Respinge orice actiune a statului care sa reglementeze sau sa blocheze actiunile
particularilor
• Importul de bunuri din străinătate nu dăunează producţiei naţionale;
• Impozitul il priveste cu putina retinere si considera ca aceasta taxa nu ar trebui sa
dauneze reproductiei, sa se repartizeze echitabil si „moderata”
• Considera industria la fel de productiva ca si agricultura

Ideile principale ale lui Frederic Bastiat - liberalism

• Sustine liberul schimb si este contra protecționismului
• Crede in libertatea de acțiune, proprietatea privata, liberul schimb si statul
minimal
• A arătat ca intre capitalism si libertate nu exista o contradicție intre cele doua forme de
guvernare – Capitalism + Liberalism = Libertate
• Credea in autoreglare fără intervenția statului
• Considera ca munca determina valoarea , dar nu munca depusa ci munca
economisita (povestea diamantului) = pe scurt valoarea este raportul din doua servicii
schimbate
• a dezvoltat Concepția subiectivă a valorii - este o concepție de valoare în economie care
postulează că, „pentru a avea valoare, un obiect trebuie să fie util și rar“ ( în opoziție cu operele
lui Adam Smith sau David Ricardo , care au căutat o fundamentare obiectivă a valorii
prin valoare-muncă )
• Considera ca diviziunea muncii ii transforma pe oameni in „prizonieri” ai profesiei
sua meseriei pe care o practica
• consideră proprietatea privată drept sursă de motivaţii, de libertate şi de bogăţie
• concurența nu este nimic altceva decât libertatea în acţiune
• Frédéric Bastiat era adeptul guvernării fondate pe legi bune.
• A publicat o serie de sofisme economice unde ridiculizează doctrinele protecționiste
(povestea Soarelui - Petiția producătorilor de lumânări )
• Statul este o mare invenție prin intermediul căreia toată lumea se străduiește să trăiască
pe cheltuiala tuturor
• Bastiat are o viziune minimalistă a statului, care ar trebui să asigure doar justiția și
securitatea și să permită persoanelor să interacționeze liber
• a fost un critic al socialismului de orice fel

Ideile principale ale lui Antoine-Augustin Cournot - Liberalism

• Fondator al econometriei, primul care aduce matematica in economie
• Cele mai importante contribuții ale sale au fost discuțiile despre funcțiile cererii și
ofertei și despre stabilirea echilibrului în condiții de monopol , duopol și
concurență perfectă
• Legea debitului ( cererea) este ca cererea este o funcție de preț ( când prețul urca,
cererea coboară)
• Concurenta : monopol , duopolul, oligopol , concurenta
nelimitata/generalizata (demonstrează că prețul pe o piață concurențială este cel
mai scăzut și corespunde unei situații optimale a consumatorului.)
• Susține liberul schimb drept condiție esențiala a eficientei piețelor
• Introduce conceptul de elasticitate în economie și costuri marginale

Ideile principale ale lui John Stuart Mill - liberalism

• Principiul proprietății private
• Apară dreptul de proprietate numai al celor care lucrează si ameliorează
pământul
• Principiul interesului personal
• Principiul hedonist - maximum de satisfacție cu minimum de efort
• a reacționat împotriva acestui mod de a prezenta individualismul, arătând că, dacă
îţi cauți propriul tău bine, nu înseamnă să cauţi răul altcuiva
• recunoaşte inutilitatea intervenţiei statului în inițiativa individuală
• intervenția statului este admisa doar in următoarele situații : individul nu poate
sa-si detecteze propriile interese, concurenta nu poate rezolva problema sărăciei ,
îmbunătățirea condițiilor de munca etc
• statul nu are voie sa intervină in administrarea educației , sa intervină in cerere
si oferta
 • Principiul liberei concurente
• Concurenta reprezintă libertatea economica in acțiune
• Denunța orice forma de intervenție a statului
• Vede avantajele concurentei ( ieftinește mărfurile, stimulează progresul- cei
capabil ii scot de pe piața pe cei incapabili, încurajează competiția intre producători
etc)
• Principiul populației
• Interzice căsătoriile celor săraci justificând ca nu poate fii criticat drept violare a
libertății
• Accepta teoria lui Malthus ca un nr mic de copii ca varianta a ameliorării situației
sociale a claselor sărace
• Principiul cererii si ofertei
• Afirma spusele lui Cournot despre cerere si oferta, cum prețul variază in raport
direct cu cerere si invers cu oferta , ce adaugă in plus este faptul ca prețul se
stabilește acolo unde cererea cu oferta se intersectează , devin egale
• Principiul salariului
• Exista un salariu curent ( determinat de cerere si oferta) si un salariu
natural/necesar ( determinat de costul vieții)
• Principiul rentei
• Extinde teoria lui David Ricardo despre renta diferențiala din agricultura
• Principiul schimburilor internaționale
• Din schimburile internaționale câștiga tarile sărace, deși tarile bogate pot exporta
cantități mult mai mari

Ideile principale ale lui Saint-Simon – Socialism autoritarist

• Sursa de bogăție este industria
• Considera ca liberalismul nu avea autoritatea necesare pentru a îndeplini acest tel
• Mergea pe principiul echitabil
• Susținea guvernul economic
• Repartiția venitului se făcea pe principiul fiecare primește după necesitați
• Dispariția claselor sociale ( in concepția lui mai existau doua clase ; clasa
muncitorilor si clasa trântorilor),
• Scopul era sa dispară clasa trântorilor
• Repartiția se făcea pe doua reguli : regula producției (fiecare după capacitate) si
regula remunerării (după propriile rezultate)
• Considera proprietatea privata ca opunere fata de schimbarea sociala
 Ideile principale ale lui Robert Owen – utopist / socialism
• Nu ataca proprietatea privata
• Desființarea profitului - considera ca produsele ar trebui sa se vândă la cat costa
• Eliminarea monedei si înlocuirea ei cu bonuri de munca2 – ar fi eliminat profitul
• Repartiția veniturilor după nevoi ( deci unul comunism)
• prevedea aşezarea producţiei şi a muncii pe baze colective, prin trecerea în
proprietate comună a mijloacelor de producţie, înlocuirea concurenţei cu unitatea de
interese şi împletirea muncii manuale cu cea a maşinilor.

Ideile principale ale lui Charles Fourier – socialism liberal

• Propunea înfiinţarea unei asociaţii agrar-industrială numită FALANSTER3
• Considera concurenta distructiva , iar asocierea voluntara nu suprima libertatea
ci era benefica
• Desfiintarea salariului
• Repartitia dupa nevoi
• Credea in lumea armoniei in care asigura fiecaruia un minimum de trai, de siguranta
si de confort , numindu-se GARANTISM

Ideile principale ale lui Louis Blanc – socialism

• Statul are rol de proprietar general asupra creditului, asigurarilor, industriilor si
cailor ferate
• Propunea o varianta de comunizare
• garantarea muncii pentru toată lumea prin stabilirea „Ateliere sociale” finanțate de stat
• nu credea în egalitatea umană
• desfiintarea proprietatii private deoarece favoriza concurenta
• considera concurenta o cauza de saracie si ruina , iar in locul concurentei trebuia sa
stea asociatia
• rolul statului era de a aproviziona aceste ateliere cu instrumente de producție

2
În locul banilor propriu-zişi, urmau să circule banii-muncă, care se prezentau sub forma
unor chitanţe (sau vouchere) atestând prestarea în producţie a unei anumite cantităţi de
muncă.

Aceste chitanţe puteau fi preschimbate, fără intermediari, cu orice alte produse necesare
traiului, înglobând o cantitate similară de muncă. Schimbul de produse şi, implicit, de
activităţi avea loc în magazine special amenajate, numite bazare ale muncii

3
Falanster = o cetate misterioasă unde totul era în comun, bunuri şi femei.
Ideile principale ale lui Pierre-Joseph Proudhon – anarhism
• respinge formulele socialiste considerandu-le contrare libertatii
• respinge democratia fiind imorala
• respinge statul centralizat
• respinge capitalismul, marxismul, social-democratia
• Se pronunta pentru revolutie sociala non-violenta - „ordinea fara putere”
• Respinge proprietatea privata deoarece credea pe reciprocitate/ schimb in natura
• Mutualismul = modalitate de echilibrare a fortelor libere si de crestere a fortei
colective a muncii ; asigura dreptatea si egalitatea
• Crede in colectivitate
• Interzicerea creditului cu dobanda
• Federalismul= noua societate unde capitalurile ar fi fost puse gratuit la
dispozitia oricui
• Nu credea in guvern ca si institutie de mintinere a ordinii

Ideile principale ale lui Karl Marx – marxismul4/comunismul

• Prabusirea capitalismului si a inlocuirii cu colectivismul
• Teoria valorii munca – preluata de la Ricardo , adauga ca valoarea bunurilor este
determinata de cant. De munca necesara producerii bunului.
• Teoria plusvalorii – calitatea fortei de munca creeaza valoare mai mare decat propria
valoare
• Valoarea fortei de munca este data de mijloacele de subzistenta
• Libertatea fortei de munca
• Recunoaste obtinerea legala a profitului
• Mijloacele de productie trec in proprietatea colectiva
• a susținut că specializarea forței de muncă, cuplată cu o populație în creștere,
împinge salariile în jos, adăugând că valoarea acordată bunurilor și serviciilor nu
ține seama cu exactitate de costul real al forței de muncă.
• A favorizat interventia guvernamentala ( Deciziile economice nu ar trebui luate de
producători și consumatori, ci ar trebui să fie gestionate cu atenție de către stat
pentru a se asigura că toată lumea beneficiază)

4 EXAMINEAZĂ EFECTUL CAPITALISMULUI ASUPRA MUNCII , PRODUCTIVITĂȚII ȘI DEZVOLTĂRII ECONOMICE ȘI

PLEDEAZĂ PENTRU O REVOLUȚIE A MUNCITORILOR PENTRU A RĂSTURNA CAPITALISMUL ÎN FAVOAREA
COMUNISMULUI .
• Ideile lui Marx și Engels au pus bazele teoriei și practicii comunismului, care
pledează pentru un sistem fără clase, în care toată proprietatea și bogăția sunt
deținute comunal