Deşi n-are nici o floare. Dar aici e Domnul, iată, El se roagă cu ardoare. Chiar şi în cuptor de foc, S-au încrezut în Dumnezeu. Frică nu le-a fost deloc: Căci ei se rugau mereu. Pus la mare încercare, El credinţa-a dovedit În cerescul Tată, care, Mai apoi l-a răsplătit.
Despre ea un ştim pera multe ( Doar ce meserie-avea); Şi-i plăcea mult să asculte Când de Domnul se vorbea.
Ştim cu toţi: s-a lepădat Chiar de Rabi, de Isus. Însă Domnul i-a iertat Prin iubirea cea de sus-
E o fată credincioasă Ce-a plecat din a sa casă Să-şi urmeze, prin credinţă, soacra chiar şi-n suferinţă.
Cunoscut ca un mititel, Mulţi am vrea să fim ca el. Pe Isus să îl urmăm, Şi averea să ne-o dăm.
Este cel ce la-nceput A făcut tot ce-a putut Pe creştini ca să-i omoare. Dar apoi, vai, ce schimbare!
N-a crezut la început. Dar apoi, când L-a văzut Pe Isus Cel înviat, El pe dat I s-a-nchinat.
Patruzeci de ani, într-una, Pe popor el l-a condus, Căci nădejdea-ntotdeauna El în Dumnezeu şi-a pus.
El e primul pe pământ Ce-a vazut un curcubeu. S-a-ncrezut în Domnul Sfânt, L-a iubit pe Dumnezeu.
A fost rob şi a furat: Mai apoi a şi plecat. Dar când el s-a pocăit, De stăpân a fost primit. E o ţară – şi în ea, Mai demult, demult trăia Iov, Simbolul de credinţă Ce-a trăit în suferinţă. Cine s-a născut , dar n-a murit , si a murit , dar nu s-a născut? Cine s-a născut , a mâncat , a trăit , a vorbit , si a murit , dar nu a mers nici in cer , nici in iad dar nici la judecată? Cine s-a născut, a trăit, n-a murit și nici nu mai trăiește? Cine și-a dus în mână propria-i sentință de moarte într-o scrisoare? Cine a omorât un sfert din lume?