Caracter Caracterul pe primul loc!

Ghid pentru penitenciare

Prima ediţie • Seminar introductiv

DEFINIŢIE
Un diamant are multe faţete. Pe măsură ce imperfec-
ţiunile sunt îndepărtate, întregul diamant devine mai
Caracterul reprezintă calităţile interioare care de-
frumos. În acelaşi fel, un caracter bun devine mai evi- termină reacţiile unei persoane, indiferent de cir-
dent pe măsură ce-ţi dezvolţi fiecare trăsătură în parte. cumstanţe.

DE CE ESTE IMPORTANT CARACTERUL?

Caracterul îţi afectează atitudinile, cuvintele şi fapte- Clădirea caracterului este un proces de-o viaţă. Nu
le. Un caracter bun înseamnă motivaţia interioară de vă căutaţi scuze. În acelaşi fel în care diamantele apar
a face ce este corect, chiar şi atunci când crezi că nu atunci când căldura intensă şi presiunea afectează
te vede nimeni. Caracterul îţi determină atitudinile, materialele potrivite, situaţiile grele scot la iveală ca-
gândurile, sentimentele şi deciziile. racterul şi-ţi oferă ocazii de a-ţi ajusta atitudinile şi
Nevoia de a avea un caracter bun este valabilă pentru gândirea.
toată lumea: adulţi şi copii, bogaţi şi săraci, deţinuţi Indiferent care este trecutul tău, ziua de mâine va
şi poliţişti. Nimeni nu este „mai presus” de standar- oglindi alegerile pe care le faci astăzi.
dele unui caracter bun, şi fiecare persoană îşi poate
dezvolta un caracter mai bun la locul de muncă, aca-
să, la şcoală sau în închisoare.
INI
TUD
Aceste seminare vor explica anumite trăsături de ATI
caracter, de ce sunt acestea importante şi cum poţi
beneficia de pe urma dezvoltării caracterului. Jocu- Atitudinile îţi afec-
tează deciziile, care îţi CARACTER
rile de rol, proiectele, întrebările pentru discuţie şi
IZII

influenţează acţiunile,
DEC

parabolele te vor ajuta să-ţi dezvolţi obiceiuri bune în care, la rândul lor, îţi AC
situaţiile vieții de zi cu zi. ȚI
întăresc atitudinile. UN
I

DISCUȚII

Discutaţi următoarele întrebări în grupul vostru.
Respectaţi comentariile celorlalţi şi daţi-le tutu-
ror o şansă să răspundă:
• La ce te gândeşti când auzi cuvântul „caracter”?
• Poţi numi nişte trăsături de caracter bune? Poţi
numi nişte trăsături de caracter rele?
• Gândeşte-te la o persoană despre care crezi că
are un caracter bun. Ce o face să fie un exemplu
bun pentru tine?

Caracter / 1
CALITĂŢI NECESARE
PENTRU A AVEA SUCCES CREDINŢĂ vs Ignoranţă
Un caracter bun este asemenea unei busole de încre- ASCULTARE vs Revoltă
dere. Cu cât îţi dezvolţi mai mult caracterul în viaţă,
ATENŢIE vs Neatenție
cu atât mai bine poţi recunoaşte deciziile bune.

(în ordinea stabilită de seria aceasta a ghidului pentru penitenciare • nu includ seminarele „Caracter” şi „Cultură”)
CALM vs Mânie

49 DE TRĂSĂTURI DE CARACTER
Calităţi universale
ONESTITATE vs Necinste
Această serie se va concentra pe 49 de trăsături de
caracter şi pe aplicarea lor practică în interiorul şi în SIGURANŢĂ vs Îngrijorare
afara închisorii. Aceste BUNĂ DISPOZIȚIE vs Autocompătimire
calităţi sunt valabile
pentru oamenii din DISCERNĂMÂNT vs Lipsă de prevedere
toate păturile sociale, HOTĂRÂRE vs Resemnare
la fel cum legea gra- REZISTENŢĂ vs Disperare
vitației îi afectează pe
toţi de pe pământ. DREPTATE vs Corupţie
ORDINE vs Confuzie
Libertate personală
Dezvoltarea unui caracter bun te poate ajuta să ENTUZIASM vs Descurajare
abordezi problemele de atitudine şi să eviţi regretul AUTOCONTROL vs Îngăduinţă de sine
şi neputinţa care izvorăsc din faptul că nu faci ceea ce
PUNCTUALITATE vs Întârziere
trebuie. Poate că din punct de vedere fizic eşti închis,
dar în interior poţi fi liber de vină şi de amărăciune. VIGILENŢĂ vs Neglijență

Aplicare practică RESPONSABILITATE vs Neseriozitate

Caracterul influenţează tot ceea ce faci şi modul în IERTARE vs Ranchiună

care o faci. Deşi mulţi ar putea spune că ştiu ceea ce ECONOMISIRE vs Risipă
ar trebui să facă, persoanele de caracter chiar fac.
SENSIBILITATE vs Duritate
Procesul dezvoltării caracterului înseamnă să te
prinzi pe tine însuţi şi să-ţi corectezi atitudinile gre- ÎNŢELEPCIUNE vs Nechibzuinţă
şite, nu doar să te conformezi unor reguli exterioare. RESPECT vs Desconsiderare
MULŢUMIRE vs Lăcomie
BUNĂVOINȚĂ vs Egoism
DISPONIBILITATE vs Comoditate

PROIECT

Toţi avem puncte forte şi punc- Puncte forte: Puncte slabe:

te slabe ale caracterului. Citeşte
lista cu trăsăturile de caracter
şi notează trei trăsături de ca-
racter pe care le-ai demonstrat
şi trei trăsături de caracter pe
care trebuie să le dezvolţi.

2 / Caracter
 TESTE DE CARACTER
PRUDENȚĂ vs Imprudență Caracterul, asemenea unui muşchi, se întăreşte în
urma exerciţiului făcut în mod regulat. Astfel, ca-
LOIALITATE vs Lipsă de loialitate racterul pe care îl dezvolţi prin deciziile de astăzi
SINCERITATE vs Ipocrizie te pregăteşte pentru situaţiile mai grele de mâine.
RECUNOŞTINŢĂ vs Îngâmfare „Test-fulger”
GENEROZITATE vs. Avariţie Viaţa îţi aduce multe
INIŢIATIVĂ vs Apatie „teste-fulger” care îţi
pun la probă caracte-
ECONOMIE vs Risipă rul. Cineva te insultă.
HĂRNICIE vs Lenevie Test-fulger! Ai de fă-
cut o treabă neplăcută.
TACT vs Naivitate
Test-fulger! Ai o oca-
COMPASIUNE vs Indiferenţă zie de a te răzbuna.
RĂBDARE vs Nerăbdare Test-fulger! Ceilalţi te deranjează după ce le-ai cerut
în mod repetat să se oprească. Test-fulger!
TOLERANŢĂ vs Ostilitate
FLEXIBILITATE vs Încăpăţânare Ce citeşti atunci când nu te vede nimeni? Ce spui
CONŞTIINCIOZITATE vs Superficialitate
când nu este prin preajmă un poliţist? Ce gânduri
nutreşti?
DETERMINARE vs Delăsare
CREATIVITATE vs Resemnare Dezvoltarea unui caracter bun te va ajuta să iei ho-
tărâri în funcție de ce este corect, şi nu în funcţie de
CONSIDERAȚIE vs Impoliteţe
cine te urmăreşte. Acele obiceiuri te vor ajuta să-ţi
OSPITALITATE vs Singurătate reduci conflictele cu ceilalţi deţinuţi, să-ţi câştigi
CAPACITATE DE CONVINGERE vs Împotrivire respectul în mod pozitiv, să te înţelegi cu suprave-
ghetorii şi să le dai un exemplu membrilor familiei.
BLÂNDEŢE vs Asprime
UMILINŢĂ vs Aroganţă
A FI DEMN DE ÎNCREDERE vs Inconsecvenţă
ÎNDRĂZNEALĂ vs Laşitate
VIRTUTE vs Viciu

Caracterul devine cel mai evident

atunci când crezi că nu te priveşte
nimeni.

PROIECT

Sunt persoane sau situaţii care „Test-fulger”: Trăsătură de caracter:

te irită? Notează-ţi trei „tes-
te-fulger” care ţi s-ar putea în-
tâmpla săptămâna aceasta şi
găseşte o trăsătură de caracter
care te va ajuta să reacţionezi în
mod corect.

Caracter / 3
SIMBOLUL SPERANŢEI
Pe 19 aprilie 1995, un camion-capcană a distrus clă-
direa „Alfred P. Murrah” din Oklahoma City. Rămă-
şiţele şi dărâmăturile au devastat zona, iar salvatorii
s-au târât de-a buşilea pentru a-i ajuta pe cei prinşi
în moloz.
De cealaltă parte a străzii, un ulm a rămas în picioare
printre maşinile în flăcări. A devenit cunoscut drept
„copacul supravieţuitor”, simbol al speranţei în mij-
locul distrugerii. Copacul este în picioare şi astăzi, în
locul lui iniţial, care face parte acum din Oklahoma City National Memorial, Oklahoma
City National Memorial.
Rădăcinile „copacului supravieţuitor” ilustrează ro- ponsabilitatea de a adopta nişte standarde bune, iar
lul caracterului în viaţa unei persoane. Dacă inima vindecarea se va produce. Speranţa înseamnă încre-
şi mintea ta adăpostesc prejudecăţi, ipocrizie şi în- dere în responsabilitate, nu gândire fantezistă. Depă-
grijorare, nu poţi face mai mult decât să reacţionezi şeşte dezastrul din trecutul tău şi încearcă să devii un
în faţa evenimentelor din jurul tău. Pe de altă parte, copil recunoscător, un părinte iubitor, un partener de
dacă dezvolţi rădăcini de iertare, sinceritate, gene- viaţă bun şi o persoană integră.
rozitate şi siguranţă poţi rezista în faţa exploziilor
vieţii şi poţi deveni un exemplu de speranţă pentru
familia şi pentru comunitatea ta. Ce este Character first?
Indiferent de ce ai făcut sau de ce s-a întâmplat în
Character first este o organizaţie nonprofit de instruire
viaţa ta, nu-ţi pierde speranţa! Îţi poţi asuma res- în domeniul leadershipului şi al dezvoltării caracteru-
lui, cu sediul în Oklahoma.

Character first desfăşoară instruiri şi concepe materi-

ale care să-i ajute pe oameni să-şi dezvolte un carac-
PROIECT ter bun în companii, şcoli, familii, comunităţi şi alte
medii. Character first s-a alăturat Departamentului de
corecţie din Oklahoma pentru a derula această serie de
seminare în închisoare.
Răspunde la următoarele întrebări, în spaţiul pe
care îl ai la dispoziţie. Discutaţi răspunsurile în
grup.

• De ce crezi că este important să-ţi clădeşti un caracter?

• Cum îi poţi găsi pe cei care te pot ajuta să-ţi fixezi bine rădăcinile caracterului?

• Ce obiceiuri vechi speri să depăşeşti pe parcursul acestor seminare de formare a caracterului?

4 / Caracter

Într-un mozaic, fiecare piesă în parte contribuie la ima-
ginea de ansamblu. Cu ce contribui tu la cultura din
jurul tău?
EFECTUL DE UNDĂ
Caracterul unei persoane are o mare influenţă. Mai
întâi, îi atinge pe cei din jurul tău, iar în cele din
urmă, influenţează un grup din ce în ce mai mare.
Caracterul tău şi cel al altor deţinuţi vor influenţa
cultura corpului de clădire în care vă aflați, a închiso-
rii, a familiilor voastre şi chiar a comunităţii în care
trăiţi. Vei da dovadă de înșelăciune, răzbunare şi aro-
ganţă care dau naştere la neîncredere, la violenţă şi la
izolare? Sau vei da dovadă de credincioşie, de iertare
şi de răbdare, pentru a întrerupe cercul vicios al mâ-
niei, al intimidării şi al neputinţei?
PROIECT
Cum ai descrie cultura grupului cu care îţi petreci
timpul? (Ce pare să fie important pentru ei? Ce
gândesc despre ceilalţi?)
Atribute pozitive:
Atribute negative:
Cultura
Caracterul pe primul loc! Ghid pentru penitenciare
Prima ediţie • Seminar introductiv
DEFINIŢIE
Cultura reprezintă atitudinile şi comportamentele
care-i definesc pe oamenii dintr-un așezământ sau
dintr-o organizaţie. Cultura implică mai mult decât
mâncare, îmbrăcăminte sau moştenire rasială. Ea
este mediul creat de valorile tale şi de relațiile pe care
le ai cu toți ceilalţi.
În timp ce te confrunţi cu propriile lupte, le poţi
adresa celorlalţi un cuvânt de încurajare, le poţi fi de
ajutor şi le poţi oferi un exemplu bun.
Schimbarea culturii presupune timp şi rezistenţă.
Dacă îi găseşti pe cei care pot oferi un exemplu bun şi
dacă eşti tu însuţi un exemplu bun, poţi face din me-
diul înconjurător un
loc mai bun în care
să trăiești, să lucrezi
și să avansezi în viață.
Împărtăşeşte-ţi răspunsurile cu grupul, înainte
de a discuta următoarele întrebări:
• Cum poate atitudinea unui singur jucător de
baschet să afecteze atitudinea şi randamentul
întregii echipe?
• Cum pot atitudinea și acţiunile unui singur
deţinut să aibă impact asupra celorlalţi deţinuţi
din unitatea respectivă?
• Vă amintiţi de povestiri din timpurile când
oamenii îşi lăsau maşinile şi casele neîncuiate
şi când copiii se jucau în siguranţă pe stradă?
De ce nu mai este aceasta normalitatea zilelor
noastre?
• Cum vă puteţi îmbunătăţi cultura?
Cultura / 1
PUNE ACCENTUL PE
CARACTER
A pune accentul pe un caracter bun înseamnă să ci-
teşti despre trăsături de caracter şi să le discuţi cu cei-
lalţi. Caută exemple de persoane cu un caracter bun,
în evenimentele de zi cu zi. Chiar şi situaţiile rele pot
arăta necesitatea unui caracter bun.
Participare
Acest curriculum va prezenta nişte idei despre cum
arată un caracter bun. Participarea ta la discuţiile de
grup, la jocurile de rol şi în proiectele personale va
Puterea unui motor vine din faptul că toţi cilindrii intră în
determina beneficiile pe care le vei avea şi-ţi va oferi funcțiune la un moment precis. Puterea culturii vine din fap-
ocazia de a ajuta şi pe altcineva din grup. tul că mulţi oameni se îndreaptă către o ţintă comună.
Respect
Arată întotdeauna respect faţă de membrii acestei
clase. Nu ridiculiza comentariile sau întrebările cuiva ze şi nu-ţi justifica greşelile. Nu-i minţi şi nu-i înşela
şi oferă-le tuturor şansa de a vorbi. Dacă descoperi pe ceilalţi din clasă. Relaţiile se construiesc pe încre-
că vorbeşti mai mult decât ceilalţi, s-ar putea să fii dere, iar încrederea se bazează pe onestitate.
nevoit să taci şi să le dai şi altora ocazia să vorbească.
Scop
Control Scopul acestor seminare de instruire este de a te aju-
Respectă-l pe cel care conduce discuţiile, urmându-i ta să reuşeşti. Viaţa îţi va oferi „teste-fulger” şi mo-
instrucţiunile. Astfel, se va menţine ordinea şi vei pu- mente din care poţi învăţa, în care vei avea de făcut
tea să realizezi mai multe în timpul alocat. o alegere. Dezvoltă-ţi obiceiurile unui caracter bun,
astfel încât, atunci când vor veni încercările, să poţi
Onestitate evita tentaţiile şi să poţi reacţiona în mod constructiv.
Ascunderea adevărului nu te va ajuta nici pe tine, nici Învaţă tot ce poţi din fiecare lecţie şi priveşte înainte
pe altcineva. Fii cinstit cu tine însuţi. Nu inventa scu- către un viitor mai bun.

DISCUTAȚI

Împărţiţi-vă pe grupe mici şi cereţi-i fiecărei grupe să discute una dintre următoarele întrebări. Împărtă-
şiţi-vă ideile cu întreg grupul şi hotărâţi ce idei puteţi implementa mai întâi.

1. Ce metode puteți folosi pentru a vă aminti, vouă înșivă şi celorlalţi din unitatea voastră, să daţi dovadă
de caracter?

2. Cum puteţi pune accentul pe caracter, atunci când primiţi vizite?

3. Cum puteţi să-i respectaţi pe ceilalţi în timpul seminarelor de grup sau al discuţiilor?

2 / Cultura
PRETINDE CARACTER Când dai sfaturi, nu oferi propriile păreri. Hotărăşte
ce trăsături de caracter pot fi aplicate la acea situaţie
Nu este de ajuns să vorbeşti despre caracter. Trebuie şi discută despre ele.
şi să-l pretinzi de la tine însuţi.
Respectă fiecare membru din clasă, astfel încât, în
A pretinde caracter nu înseamnă că devii „poliţia ca- timp, să câştigi suficientă încredere cât să vă puteţi
racterului”. Nu este treaba ta să arăţi către greşelile al- şlefui unul pe celălalt prin răspunsuri constructive.
tei persoane sau să-i slujeşti drept conştiinţă. Aceste
lucruri produc dezbinare şi frustrare.
Corectează-ţi propriile greşeli, cere-ţi iertare atunci
când îţi pierzi cumpătul şi oferă despăgubiri dacă
pierzi, furi sau distrugi proprietatea cuiva.
Fii atent la feedbackul celorlalţi. Dacă cineva te critică,
ascultă. Apoi întreabă-te dacă este vreo fărâmă de ade- Punctele moarte sunt
văr în acea critică. Întreabă pe cineva care îţi va spune zone cu probleme pe
adevărul: „Am gestionat bine acea problemă?”„Cum aş care nu le vezi imedi-
putea proceda mai bine data viitoare?” Sau: „Ştii câteva at. Roagă un prieten
de încredere să-ţi ara-
greşeli pe care ar trebui să le îndrept?” Ascultă răspun- te aceste puncte, pen-
sul celeilalte persoane fără a fi defensiv. tru a le putea corecta.

PROIECT

Revizuieşte cele 49 de trăsături de caracter enumerate în seminarul introductiv „Caracter”. Ce trăsături de

caracter poţi aplica la următoarele situaţii:

1. Te afli la rând la masă şi rândul pare că nu se mişcă.

Trăsături de caracter:

2. Din greşeală, colegul tău de celulă dărâmă o geantă cu lucrurile tale.

Trăsături de caracter:

3. Ai ceva de spus în timpul seminarului, dar crezi că toți cei din grupă nu vor dori să asculte.

Trăsături de caracter:

4. Abia aşteptai să primeşti vizite în acest weekend, dar nu a venit nimeni să te vadă.

Trăsături de caracter:

5. Eşti deprimat când te gândeşti la cât de mult timp ţi-a mai rămas de petrecut în închisoare.

Trăsături de caracter:

Cultura / 3
RECUNOAŞTE CARACTERUL 3. Oferă detalii. Lauda îşi pierde sensul dacă sunteţi
vagi. Daţi exemple precise de felul în care cineva a dat
BUN AL CELORLALŢI dovadă de autocontrol, răbdare, hărnicie şi alte cali-
Prin natura lor, oamenii doresc să fie aprobaţi şi res- tăţi. Menţionaţi momentul, locul şi alte împrejurări.
pectaţi. Foloseşte această motivare naturală pentru 4. Fii sincer. Atunci când îi lauzi pe ceilalţi nu este
a întări un caracter bun învăţând cum să recunoşti momentul să faci glume sau să încerci să te bagi pe
meritele celorlalţi. Recunoaşterea scoate în evidenţă sub pielea lor. Lauda ar trebui să-i încurajeze pe cei-
ce este bun în altcineva şi explică beneficiile. lalţi să continue să meargă în direcţia cea bună.
1. Laudă caracterul. Concentrează-te pe trăsăturile
de caracter pe care le studiezi în aceste seminare. „Îţi
admir hărnicia.” „Pentru asta a fost nevoie de multă
răbdare.” „Îţi mulţumesc că ai spus adevărul.” „Am
observat că ai fost atent.” „Pari plin de bucurie astăzi.” Un compliment sincer
„Îţi admir autocontrolul.” te face întotdeauna să
2. Laudă des. Stabiliţi un interval în timpul acestor te simţi bine.
seminare pentru a vă lăuda unii pe alţii pentru anu-
mite calităţi pe care le-aţi observat la ceilalţi. Căutaţi
aceste calităţi în timpul săptămânii, pentru a avea o
contribuţie în timpul întâlnirii.

JOC DE ROL:

Alege un membru al familiei, un prieten sau un ILUSTRARE:

coleg-deţinut căruia vrei să-i recunoşti meritele. Dă un exemplu precis de ceva ce a făcut
Gândeşte-te la un moment anume în care acea această persoană:
persoană a dat dovadă de una dintre trăsăturile de
caracter amintite în seminarul introductiv „Carac-
ter”. Scrie ceea ce gândeşti în spaţiul pe care îl ai
la dispoziţie şi împărtăşeşte cu grupul recunoaş-
terea meritelor lui. Caută o metodă potrivită de a
recunoaşte meritele acelei persoane printr-o notă
scrisă, un telefon sau verbal.

NUME/ INFORMAŢIE

Ce anume vrei să lauzi? Care este relaţia ta

cu acea persoană?

BENEFICII:

În ce fel te-a ajutat acest lucru pe tine sau

pe alţii?

TRĂSĂTURĂ DE CARACTER:

De ce trăsătură de caracter a dat dovadă

această persoană?

4 / Cultura

Poţi da dovadă de credinţă păşind la bordul unui avion,
cu încrederea că te va duce la destinaţie.
DE CE ESTE IMPORTANTĂ CREDINŢA?
Credinţa este importantă deoarece dă încrederea că
luarea unor decizii corecte astăzi va aduce cele mai
bune rezultate în viitor.
Câteodată pare că adevărul nu va aduce decât mai
multe probleme. Uneori, autorităţile din ţara voastră
vor fi greu de respectat. Câteodată vă veţi simţi în-
dreptăţiţi să furaţi, să vă bateţi sau să leneviţi la servi-
ciu. Fără credinţă, reacţia normală este aceea de a face
ceea ce pare bun sau corect la acel moment.
Dar care sunt urmările furtului, ale luptelor sau ale
altor lucruri greşite? Adesea îi răneşti şi îi dezamă-
DISCUȚII
„Culegi ceea ce semeni.” Acest principiu este la fel
de adevărat şi când un fermier seamănă ogorul, şi
când tu iei deciziile de zi cu zi. Discutaţi urmă-
toarele legi ale culesului, înain-
te de a răspunde la întrebările
pentru discuţie.
Legile culesului
1. „Culegi ce ai semănat.”
2. „Culegi mai mult decât ai se-
mănat.”
3. „Culegi după ce ai semănat.”
Credinţă vs Ignoranţă
Caracterul pe primul loc! Ghid pentru penitenciare
Prima ediţie • Seminar I
DEFINIŢIE
Credinţa înseamnă să ai încredere în faptul că acţiu-
nile care izvorăsc dintr-un caracter bun vor produce
cele mai bune rezultate, chiar şi atunci când nu vezi
cum.
geşti pe cei pe care-i iubeşti, înduri pedeapsa atunci
când eşti prins şi trăieşti cu povara unei conştiinţe
vinovate.
Aceste presiuni îţi întunecă mai departe gândirea.
Poate că astăzi furi doar un pachet de ţigări, dar obi-
ceiul de a minţi şi de a înşela continuă să se dezvolte
până te vei trezi că faci ceva pe care mai înainte îl con-
siderai un lucru de neimaginat.
Credinţa nu este un salt orb în întuneric. Ea înţelege
principiile unui caracter bun şi le aplică la situaţiile
vieţii.
Întrebări pentru discuţie
• Dacă ai putea da timpul înapoi, ce alegeri ai
schimba?
• Ce consecinţe ai trăit de pe urma greşelilor din
trecut?
• De ce ar trebui să iei astăzi nişte hotărâri bune?
• Pentru ce situaţii din prezent trebuie să ai cre-
dinţă?
Credință / 1
URMĂREŞTE HARTA
Atunci când călătoreşti spre un loc în care nu ai mai
fost, poate că „mergi pe nimerite” pentru o vreme, dar,
mai devreme sau mai târziu, vei avea nevoie de o har-
tă a drumului bună.
Viaţa este plină de situaţii noi, care cer ca tu să faci
anumite alegeri. În loc să te întrebi: „Ce este mai
uşor?” sau „Ce am chef să fac?”, întreabă-te: „Ce este
corect să fac?”
Cu cât studiezi mai mult un caracter bun, cu atât mai
clar vei vedea care este alegerea corectă. Când spui
adevărul, este uşor de ţinut minte şi de repetat o isto-
rie consecventă. Dacă eşti cinstit cu tine şi cu privire Vrei rezultate diferite în viaţa ta? Trasează un drum
la greşelile tale, îţi va fi mai uşor să faci paşi spre a-ți care să fie în concordanţă cu un caracter bun.
schimba obiceiurile.

PROIECT

Foloseşte spaţiul oferit pentru a descrie rezultatul

la care te aştepţi în urma deciziilor de mai jos.
a. Reacţionezi la atitudinea gardianului şi refuzi să pleci.

Un gardian îţi spune

să-ţi părăseşti celula pentru că
urmează o inspecţie.
b. Cooperezi cu gardianul.

a. Devii mânios pe familia ta în următoarea ocazie când te vizitează.

Familia nu te-a mai

contactat de mult timp.
b. Îţi exprimi recunoştinţa atunci când, în cele din urmă, eşti vizitat.

a. Ascunzi unealta în zona de lucru a altcuiva.

Ai rupt o unealtă
în timp ce lucrai.
b. Îi spui supraveghetorului tău.

2 / Credință
CUM SĂ DEPĂȘEȘTI bune. Tratează-i cu recunoştinţă şi cu respect pe
membrii familiei şi încurajează-i să meargă în direc-
ÎNGRIJORAREA ţia corectă.
Este uşor să te îngrijorezi. Ce se va întâmpla cu copiii Te gândeşti la momentul în care vei ieşi din închi-
mei? Este familia mea în siguranţă? Cât timp voi sta soare? Pregăteşte-te pentru o viitoare slujbă dez-
aici? Atunci când voi ieşi, mă va mai accepta oare fa- voltându-ţi simţul responsabilităţii, al sârguinţei, al
milia mea? Îmi voi găsi o slujbă bună? Cum voi reuşi punctualităţii şi al conştiinciozităţii pentru a deveni
să-mi fac noi prieteni? Cum pot evita să fiu din nou un angajat demn de încredere.
arestat? Formează-ţi astăzi obiceiuri bune, care să te pregă-
Acestea sunt întrebări bune, dar îngrijorarea nu-ţi va tească pentru viitor.
proteja familia, nu-ţi va aduce o slujbă bună sau nu te
va împiedica să recidivezi.
Îngrijorarea apare atunci când îţi asumi responsabili- „Credinţa ne spune cu siguranţă ce nu pot să ne spună sim-
tatea pentru lucruri care nu ţin de tine. Nu poţi con- ţurile, dar nu contrariul a ceea ce simţim; credinţa este mai
trola viitorul. Nu poţi controla felul în care ceilalţi se presus de simţuri, nu opusă lor.” – Blaise Pascal
comportă. Nu poţi controla decizia unui judecător
sau verdictul dat de un juriu.
Cel mai bun lucru pe care-l poţi face este să te con-
centrezi pe propria responsabilitate: atitudinile,
comportamentul şi etica ta de lucru. Formează-ţi
obiceiuri bune. Înconjoară-te de prieteni înţelepţi şi
de influenţe bune. Asumă-ţi responsabilitatea pentru
faptele tale, atât cele din prezent, cât şi cele din trecut.
Eşti îngrijorat cu privire la familia ta? Dezvoltă-ţi
răbdarea, iertarea, amabilitatea, compasiunea şi sin-
ceritatea, astfel încât să poţi clădi şi menţine relaţii

PROIECT

Notează două lucruri care te îngrijorează. Gândeşte-te la ce poţi face pentru a îmbunătăţi situaţia.
Discută răspunsurile cu grupul tău şi încurajaţi-vă unul pe altul să faceţi paşi corecţi.

Îngrijorarea #1:

Acţiunea #1:

Îngrijorarea #2:

Acţiunea #2:

Credință / 3
O APĂRARE BUNĂ
Orice antrenor doreşte să câştige, dar un antrenor de
succes studiază echipa sa şi echipa adversă pentru a
face un plan de joc bun.
Vrei în mod serios să acționezi corect? Identifică per-
soanele şi cadrele care îţi îngreunează alegerea de a
face ce este corect şi hotărăşte dinainte cum vei depă-
şi acele provocări.

JOC DE ROL

Exersaţi modul în care spuneţi „nu” presiunii de grup. Faceţi cu rândul, astfel încât toţi să aveţi ocazia de
a juca ambele roluri.

Scena 1: Nişte prieteni vechi vă invită la un pahar.

Prieten: – Hei, vrei să mergi la un pahar cu noi diseară?
Tu: – Mulţumesc de ofertă, dar mai bine nu.
Prieten: – De ce nu? Un pahar n-o fi foc.
Tu: – Pur şi simplu nu mă interesează.
Prieten: – Ce? Eşti prea bun să-ţi mai pierzi timpul cu noi!?
Tu: – Nu am nimic cu voi. Nu vreau să mă apuc din nou de băut. Sper că mă înţelegeţi.

Scena 2: Cineva vă ameninţă pentru că aţi mişcat patul.

Persoana: – Ei, dacă mai faci aşa, te bat!
Tu: – Îmi pare rău. Nu am vrut să te deranjez. Voi încerca să nu mai mişc patul.
Persoana: – Să încerci nu este de ajuns!
Tu: – Nu clatin patul intenţionat. Voi încerca să nu te mai deranjez.
Persoana: – Bine ai face!
Tu: – Mulţumesc.

Scena 3: (O situaţie din viaţa ta):

Persoana 1:
Persoana 2:
Persoana 1:
Persoana 2:

4 / Credință

Respectarea semaforului ajută la menținerea ordinii și
siguranței în trafic.
MIE CE-MI IESE DIN ASTA?
Când se gândesc la ascultare, mulţi dintre noi îşi
imaginează numai reguli, legi şi pedepse. Totuşi as-
cultarea îi ajută pe indivizi să relaţioneze într-un
mod disciplinat.
Dacă nimeni nu respectă legile rutiere, haosul care
rezultă îi va pune în pericol pe toţi. În acelaşi fel, dacă
o închisoare scapă de sub control, mulţi vor avea de
suferit.
Ascultarea poate părea nedreaptă atunci când lide-
rii nu explică motivele din spatele unor ordine, când
regulile par inconsecvente sau când acestea par o
unealtă de manipulare. Cu toate acestea, tu asculţi
DISCUȚII
De ce este ascultarea importantă în următoarele
situaţii? Împărtăşiţi-vă răspunsurile cu grupul.
Ascultare practică:
• La şcoală – Ce s-ar putea întâmpla dacă elevii ar
ignora instrucţiunile de la test?
• Acasă – Cum ai dori să reacţioneze copiii tăi
dacă i-ai ruga să-şi facă curat în camere? De ce
este importantă atitudinea?
• La serviciu – De ce ar trebui angajaţii să asculte
de ordinele de la serviciu? Ce se întâmplă dacă nu
ascultă?
Ascultare vs Revoltă
Caracterul pe primul loc! Ghid pentru penitenciare
Prima ediţie • Seminar 2
DEFINIŢIE
Ascultarea înseamnă să duci la bun sfârşit de bună-
voie directivele celor care sunt responsabili pentru
tine. Înseamnă să urmezi indicaţiile pentru că înţe-
legi autoritatea şi nu doar să te plângi că trebuie s-o
faci.
pentru că ţi-ai luat angajamentul personal de
a arăta respect, nu pentru că alţii îţi facili-
tează acest lucru.
Prin urmare, poţi contribui la nişte relaţii
mai bune, la un mediu mai paşnic şi la o
rutină zilnică mai sigură. Nu permiteţi ca
lipsa de respect a altora să vă împiedice
să deveniţi bărbaţi şi femei ascultători şi
integri.
Neascultarea poate avea consecinţe na-
turale, cum ar fi rănirea, şi consecinţe de
structură, ca detenţia.
• În armată – De ce este importantă ascultarea în
luptă? Un căpitan în armată are autoritate sau se
supune autorităţii?
• În închisoare – Notează câteva reguli pe care le
auzi în închisoare. Cum ar trebui să reacţionezi?
1.
2.
3.
4.
Ascultare / 1
ÎNŢELEGÂND AUTORITATEA Un părinte abuzează de
autoritatea sa lovind
Structurile de autoritate există acasă, la şcoală, la ser- un copil pentru a
viciu, în conducere şi peste tot în viaţă. În interiorul i se supune. Un
societăţii, toată lumea funcţionează sub autoritate şi manager abuzea-
are responsabilităţi de îndeplinit. ză de autoritatea
Părinţii trebuie să-şi iubească şi să aibă grijă de co- sa reţinând plata angajaţilor
piii lor. Copiii ar trebui să-şi respecte şi să-şi ascul- sau încălcând o promisi-
te părinţii. Cetăţenii trebuie să respecte legea şi pe une. Un lider de bandă
poliţişti. Oficialităţile guvernamentale ar trebui să-i abuzează de autoritatea sa
trateze corect pe ceilalţi şi să respecte ei înşişi legi- ordonându-le celorlalți să
le. Prizonierii răspund în faţa poliţiştilor, sergenţii încalce legea, pe care toţi ar
dau socoteală locotenenţilor, directorii de închisoare trebui s-o respecte.
răspund în faţa prefecților, şi chiar oficialităţile alese Care este locul tău în struc-
sunt responsabile faţă de cei care i-au votat. tura autorităţii? Eşti respon-
Liderii buni dau directive, corectează şi-i protejează sabil pentru cineva? Cine
pe cei pe care îi au în grijă. Ai putea crede că este uşor răspunde pentru tine?
să fii la conducere, dar o autoritate mai mare aduce
după sine o responsabilitate mai mare. Umbrelele te pot ajuta doar
Dacă toată lumea ar face ce ar dori, nimeni nu ar mai când stai sub protecţia lor.
Respectă-i pe cei care au au-
fi ferit de toanele şi de dorinţele celorlalţi. Oamenii toritate asupra ta şi învaţă să
pot abuza de autoritate acasă, la închisoare, şi oriun- trăieşti în interiorul structu-
de altundeva. rilor de responsabilitate.

PROIECT

Completează lista de mai jos cu numele şi funcţiile celor din fiecare structură de autoritate, incluzân-
du-te pe tine.

Autorităţile din închisoare: Ultima ta slujbă:

2 / Ascultare
TREI CHEI CĂTRE spune să-ţi cureţi patul, nu-ţi arunca lucrurile pe po-
dea. Fă ceea ce ştii că trebuie făcut, nu doar ce ţi se
ASCULTARE spune să faci.
Imaginează-ţi o uşă cu trei lacăte. Trebuie să descui
toate cele trei lacăte înainte de a deschide uşa. 3. De bunăvoie
În acelaşi fel, există trei aspecte ale ascultării. Dacă Atitudinea contează foarte mult în modul în care
nu îţi însuşeşti toate cele trei aspectele, ascultarea nu ceilalţi reacţionează şi în bucuria ta. S-ar putea ca su-
este completă. praveghetorii să reacţioneze cu mai multă înţelegere
faţă de cei care se
1. Imediat supun de bunăvoie
Ascultarea întârziată nu este ascultare. Când eşti decât faţă de ce care
instruit să faci ceva, începe acel lucru la momentul opun rezistenţă sau
potrivit. Clarifică instrucţiunile dacă nu înţelegi ce se plâng. Adaptea-
trebuie să faci. Altfel, apucă-te de lucru. Cu cât te vei ză-ţi atitudinea şi fă
apuca mai repede, cu atât vei termina mai repede. tot ce poţi mai bine,
chiar şi când te con-
2. Complet frunţi cu sarcini ne-
Termină o sarcină de lucru pe cât de conştiincios po- plăcute.
sibil. Făcând lucrurile bine de prima dată, poţi scuti
timp, energie şi frustrare. Nu te supune doar „literei
legii”. Urmăreşte „spiritul legii”. Dacă un gardian îţi

DISCUȚII

Scrieţi-vă răspunsurile în spaţiul de mai jos şi discutaţi-le în grup.

1. Este de datoria ta să te asiguri că zona de vizitare rămâne curată. De ce este important să o cureţi la
timp?
Răspunsuri:

2. Ţi se dă sarcina de a curăţa baia. Dă trei motive pentru care este important să cureţi temeinic toaletele,
chiuvetele şi duşurile:
Răspunsuri:

3. Când îţi primeşti sarcinile de lucru, cum poţi da dovadă de o atitudine binevoitoare?
Răspunsuri:

Ascultare / 3
FĂ APEL
Dacă un poliţist îţi spune să-ţi părăseşti celula şi să
speli pe jos pe hol, iar un alt poliţist îţi spune să te
opreşti din spălat şi să te întorci în celula ta, pe care
dintre ei îl asculţi?
Câteodată, autorităţile dau ordine contradictorii.
Uneori, ordinele sunt imposibil de ascultat din cauza
unei boli sau a unei răni. În rare ocazii, ordinele pot
încălca politica locului respectiv sau propria conşti-
inţă. În aceste situaţii, este nevoie de un apel înţelept.
1. Stabileşte-ţi o reputaţie bună. Demonstrează-ţi
disponibilitatea de a te supune cu mult înainte de a
apărea problemele. Dacă eşti cunoscut ca o persoană
care crează probleme, s-ar putea ca apelul tău să fie
ignorat.
2. Verifică-ţi motivele. Nu face apel doar pentru că
nu ai chef să faci o anumită treabă. Asigură-te că ai
JOC DE ROL:
Puneţi în scenă următoarele situaţii. Încercaţi ambele roluri.
SCENA 1
Poliţist: – Este timpul să te întorci în celulă.
Deţinut: – Da, domnule, mă voi întoarce,
dar sergentul Jones mi-a spus să spăl pe
jos până termin. Vreţi să mă întorc în ce-
lulă sau să termin de spălat pe jos?
Poliţist: – Vreau să te întorci în celulă.
Deţinut: – Da, domnule, imediat (şi plea-
că).
SCENA 2
Poliţist: – Astăzi eşti de serviciu la bucătă-
rie.
Deţinut: – Aş fi bucuros să merg, dar am
o răceală puternică. N-aş putea face altce-
va pentru a nu o da şi altora? Sau asta este
singura opţiune?
Poliţist: – Te pot pune de serviciu la spă-
lătorie.
Deţinut: – Ar fi bine. Mulţumesc.
4 / Ascultare
un motiv bun pentru apel.
3. Alege-ţi cu grijă momentul apelului. Evită discu-
tarea unor probleme grave atunci când oamenii sunt
preocupaţi de altceva. Uneori, nu ai de ales şi trebuie
să faci apel imediat. În alte ocazii, găseşte cel mai bun
moment.
4. Dă informaţii corecte. Nu ascunde şi nu distorsi-
ona faptele pentru a-ţi întări cauza. Onestitatea este
cea mai bună politică.
5. Alege-ţi cuvintele cu grijă. Respectă autorităţile
vorbind cuviincios şi pe un ton potrivit.
6. Pregăteşte-ţi reacţia. Dacă apelul tău este ignorat,
fă demersuri pentru a apela la o autoritate superioa-
ră, dacă problema este suficient de importantă. Al-
tfel, ascultă ordinele chiar dacă ţi se par ineficiente
sau inutile.
SCENA 3
Poliţist: – Trebuie să-ţi bagi cămaşa în pan-
taloni.
Deţinut: – Îmi cer scuze. Am crezut că e
trecut de ora 18. O voi băga totuşi.
Poliţist: – Ai dreptate. Nu m-am uitat la
ceas. Poţi s-o laşi aşa.
Deţinut: – Oricum ar fi, o voi băga în
pantaloni.
Alte scenarii:
• Un fumător pleacă în grabă din baie şi îşi arun-
că ţigara în celula ta. Un gardian vine şi găseşte
ţigara la tine.
• Ţi se porunceşte să mergi la muncă, dar este zi
de vizită şi-i aştepţi pe ai tăi să vină din clipă în
clipă. Poliţistul nici nu vrea să audă.
• Un poliţist te întreabă dacă colegul tău de celu-
lă consumă droguri, dar tu nu vrei să pârăşti pe
nimeni.

DE CE SĂ ASCULŢI?
Dacă partenerul tău de viaţă, copilul tău, un poliţist,
un prieten sau un funcţionar dintr-un magazin se
uită în altă parte în timp ce tu vorbeşti, acest lucru
arată o lipsă de respect. Dacă un coleg de celulă sau
un membru al familiei îţi dărâmă lucrurile din nea-
tenţie, te simţi nerespectat. Atunci când întrerupi un
alt deţinut sau dărâmi lucrurile altuia, şi tu dai dova-
dă de aceeaşi lipsă de respect.
Priveşte persoana care vorbeşte, stai drept, pune în-
trebări dacă nu înţelegi şi concentrează-te la cele spu-
se. Indiferent de ce fac ceilalţi, tu poţi da dovadă de
respect. Vei câştiga respectul altora în măsura în care
îi respecţi şi tu, chiar şi atunci când se poartă urât cu
tine.
DISCUȚII
Discutaţi în grup răspunsurile la următoarele în-
trebări şi notaţi unele dintre răspunsuri.
Ce le transmite celorlalţi faptul că ești atent?
Ce le transmite nepăsarea ta?
Atenţie vs Neatenţie
Caracterul pe primul loc! Ghid pentru penitenciare
Prima ediţie • Seminar 3
DEFINIŢIE
A-i asculta pe ceilalţi atunci când vorbesc şi a te con-
centra pe sarcina pe care o ai de făcut la acel moment.
Atenţia este în mod special importantă în timpul
cursului. Evită să distragi atenţia prin întreruperea
celui care vorbeşte, prin faptul că te uiţi prin încăpe-
re, că îţi târşâi picioarele, îţi priveşti ceasul sau faci
glume cu persoana de lângă tine.
Dacă eşti atent, poţi învăţa de la profesorii care în-
cearcă să te ajute şi poţi afla care este cu adevărat si-
tuaţia membrilor familiei tale. Atenţia te poate aju-
ta, de asemenea, să eviţi conflictele cu poliţiştii şi să
dobândeşti abilităţile necesare pentru a face mereu o
treabă bună.
Cum te poate ajuta atenţia în clasă şi în via-
ţă?
Enumeră trei situaţii în care poţi fi mai
atent.
Atenție / 1
VEZI LUMINA şeful i-a dat lui Latimer un proiect. În cele din urmă,
Latimer a devenit proiectant-şef în acea firmă. Când
Începuturi umile Alexander Graham Bell a inventat telefonul, l-a an-
gajat pe Latimer pentru a-l ajuta să facă documen-
În vara anului 1865, tânărul de 17 ani Lewis Latimer
taţia necesară invenţiei şi dosarul pentru patentare.
a început să lucreze pe post de curier şi asistent la
Latimer a studiat cum funcţionează telefonul şi a în-
Crosby & Gould, o companie specializată în conce-
ceput în curând să-şi meşterească propriile invenţii.
perea desenelor pentru patentele şi brevetele inven-
tatorilor. Recompense ale atenţiei
Atenţie la muncă În 1878, Thomas Edison a pa-
tentat becul electric, dar micuţul
Latimer i-a observat cu atenţie pe proiectanţii ocu-
filament din interior ţinea doar
paţi, a văzut instrumentele şi metodele pe care le folo-
câteva zile. Latimer şi-a folosit
seau. A achiziţionat un set
atenţia în acest nou proiect şi,
de proiectat uzat şi a în-
după ce a desfăşurat sute de ex-
ceput să practice desenul
perimente, a descoperit în cele
tehnic noaptea. Latimer
din urmă cum să producă un fi-
i-a cerut proiectantului-şef
lament rezistent atât simplu, cât
permisiunea de a face câteva
şi necostisitor.
desene tehnice. După ce
iniţial a râs, Edison l-a angajat pe Latimer să lucreze îndeaproape
cu el la proiectele sale. Latimer a devenit unul dintre
experţii cei mai de seamă din domeniul luminii elec-
trice.

PARABOLĂ:

Lucrurile nu sunt întotdeauna ceea ce par. Priviţi diagramele

şi răspundeţi la următoarele întrebări:
1 3
1. Care dintre cercuri pare mai mare?
2. Care dintre linii este mai lungă?
2 4
3. Care dintre unghiurile din interior este mai îngust?
4. Care dintre cercurile din interior este mai mic?
Cercurile, unghiurile şi liniile din această imagine sunt egale
ca mărime. Semnele care distrag atenţia îi produc confuzie
celui care le priveşte şi fac ca lucrurile să pară diferit de cum
sunt în realitate.
Enumeră două tipuri de lucruri care te distrag în timpul învă-
ţării din clasă. Cum le poţi depăşi?

Lucru care îţi distrage atenţia: Reacţie:

Lucru care îţi distrage atenţia: Reacţie:

2 / Atenție
SOLUŢII PENTRU A FI ATENŢI
1. Priveşte-i pe ceilalţi atunci când vorbesc cu tine.
Limbajul corporal al unei persoane, expresiile feţei şi
gesturile făcute cu mâinile pot spune multe dar doar
dacă eşti atent! Când cineva ţi se adresează, opreş-
te-te din ce faci şi uită-te la el/ea pentru a-i oferi toa-
tă atenţia ta.
2. Învaţă să asculţi. Nu termina propoziţiile celor-
lalţi şi nu-i întrerupe pe ceilalţi înainte de a termina
ce au de spus. Fă o prioritate din a asculta. Încear-
că să vizualizezi ceea ce auzi în timp
ce asculţi. Ascultă cuvintele celeilalte
persoane şi încearcă să înţelegi ce vrea
să spună.
3. Pune întrebări
atunci când nu eşti
sigur. Dă din cap în
semn de aprobare şi
stabileşte contactul
vizual pentru a trans-
PROIECT
Formaţi grupe mici şi discutaţi răspunsurile la următoarele întrebări. Fiecare grupă îşi poate alege un purtător
de cuvânt care să împărtăşească ideile din grupă în grupul mai mare. Fiţi atenţi atunci când vorbesc ceilalţi.
Ce presupui despre o persoană care nu este
dispusă să te privească în ochi?
Cum te simţi când persoana cu care vor-
beşti nu îşi scoate căştile din urechi?
mite că înţelegi. Dacă e nevoie, clarifică-ți comenta-
riile celorlalţi întrebându-i: „Poţi repeta ce ai spus?”
sau „Asta vrei să spui?”
4. Tine-ţi spatele drept. O poziţie bună a corpului
este mai sănătoasă şi te ajută să stai jos mai liniştit,
fără să stai cocoşat, să te agiţi sau să le dis-
tragi atenţia celorlalţi.
5. Evită lucrurile care îţi distrag atenţia.
Când cineva intră în încăpere în
timpul orelor de curs
și te uiți să îl vezi, în-
toarce-te din nou repe-
de către vorbitor. Când
cineva face un zgomot
puternic, nu-l întrerupe
pe vorbitor strigând la acea persoană. Evită obiceiu-
rile care îţi distrag atenţia, cum ar fi a citi, a răsfoi
hârtiile, a bate cu degetele în masă sau a te foi, în
timp ce eşti implicat într-o discuţie. Când eşti încon-
jurat de o mulţime gălăgioasă, când cei care vorbesc
par acoperiţi de gălăgie sau când sălile au ecou, va
trebui să fii şi mai atent.
Care este diferenţa dintre a pune întrebări
pentru a clarifica nişte informaţii şi a pune
întrebări pentru a scăpa de o îndatorire?
Poţi fi nerespectuos prin felul în care pri-
veşti pe cineva? Explică.
Atenție / 3
FII ATENT LA DETALII
Neatenţia te poate costa timp, bani şi relaţii.
Cu câţiva ani în urmă, un oficial din poliţie a coman-
dat câteva sute de automobile noi pentru departa-
mentul său. Agentul de vânzări a preluat comanda
oficialului, dar nu a fost foarte atent la un anumit
detaliu.
Câteva luni mai târziu, producătorul de automobi-
le a terminat comanda, dar departamentul a refuzat
maşinile. Producătorul construise şi echipase maşi-
nile în mod corect şi folosise culorile potrivite. Totuşi
schema culorilor era greşită. Cele două dungi colo-
rate aflate de-a lungul laturilor fiecărei maşini erau
inversate.
JOC DE ROL:
Puneţi în scenă următoarele situaţii. Încercaţi am-
bele roluri.
SCENA 1
Persoana 1: – Ei, mi-ai văzut CD-ul?
Persoana 2: – Ce? Crezi că l-am furat eu?
Persoana 1: – Mă întrebam doar dacă l-ai
văzut!
Persoana 2: – Nu ţi-am văzut prostia aia
de CD şi mi-aş dori să mă laşi în pace!
Persoana 1: – Hei, nu te supăra pe mine.
Îmi vreau doar CD-ul înapoi.
Persoana 2: – Ţi-am spus deja că nu e la
mine, deci cară-te!
Persoana 1: – Nu ţipa la mine!
Persoana 2: – Ba ţip, dacă vreau!
4 / Atenție
PUNE ÎNTREBĂRI!
Persoana care a preluat comanda ar fi tre-
buit să pună întrebări care să-i clarifice
situaţia.
• Câte maşini au fost comandate?
• Când ar trebui să fie gata?
• Este nevoie de logoul departamentului?
• Ce culoare vor avea şi în ce ordine vor fi
dungile de pe maşini?
Prin urmare, producătorul a trebuit să dea jos dun-
gile şi să revopsească fiecare maşină. A fost nevoie de
zeci de mii de dolari pentru a repara greşeala, şi totul
din cauza faptului că un detaliu relativ mic nu a fost
clarificat.
Fii foarte atent şi pune întrebări pentru a clarifica lu-
crurile importante. Gândeşte conştiincios proiectele,
pentru a surprinde toate detaliile.
SCENA 2
Persoana 1: – Ei, mi-ai văzut CD-ul?
Persoana 2: – Nu, despre ce CD este vorba?
Persoana 1: – I l-am împrumutat lui Kevin
şi acum nu-l mai găseşte. Mă întrebam dacă
l-ai văzut pe undeva.
Persoana 2: – Nu, dar îl voi căuta.
Persoana 1: – Mulţumesc.
Persoana 2: – Nicio problemă.
Alte situaţii:
• Unul dintre copiii voștri care vine să vă viziteze
vă povesteşte despre cum este la şcoală.
• Un supraveghetor vă învaţă să folosiţi un echi-
pament nou.

PUTEREA ŢINUTĂ SUB CONTROL
Mulţi fac confuzie între calm şi slăbiciune, dar este
nevoie de o putere extraordinară pentru a-ţi controla
emoţiile şi a face ceea ce trebuie.
Emoţiile te ţin la curent cu ce se întâmplă în jurul şi
în interiorul tău. Dacă îţi ignori emoţiile, se vor acu-
mula în interiorul tău până când vei exploda. Dacă
acţionezi întotdeauna sub influența emoţiilor, aces-
tea vor ajunge în cele din urmă să-ţi controleze viaţa,
în timp ce vei trece de la o extremă la alta.
Să fii calm înseamnă să identifici ce reprezintă o
emoţie şi să încerci să reacţionezi în consecinţă. Când
DISCUȚII
Un vulcan care a erupt poate împrăştia distrugere
de-a lungul a mulţi kilometri. Lava fierbinte pâr-
joleşte totul în calea ei, iar cenuşa vulcanică poate
provoca o ploaie acidă.
Gândeşte-te la anumite ocazii în care ţi-ai pierdut
controlul. Care au fost efectele asupra ta şi asupra
familiei tale? Ce ai gândi dacă altcineva ar face ce
ai făcut tu? Discutaţi răspunsurile în grup.
Acţiune:
Rezultat:
Calm vs Furie
Caracterul pe primul loc! Ghid pentru penitenciare
Prima ediţie • Seminar 4
DEFINIŢIE
Calmul înseamnă să dai dovadă de tărie de caracter
prin faptul că-ţi controlezi emoţiile. Utilajele de mare
tonaj şi emoţiile umane pot avea o putere extraordi-
nară, spre bine sau spre rău, în funcţie de modul în
care sunt gestionate.
simţi mânie, frică sau tristeţe, caută să înțelegi ce te-a
făcut să te simţi aşa, în loc doar să reacţionezi faţă de
sentimentul în sine. Întreabă-te de ce acel lucru te-a
făcut să te simţi astfel şi află cum poţi răspunde în
mod corect. Dacă ai probleme, găseşte un consilier,
un profesor sau o persoană care te poate ajuta.
Îţi vei controla emoţiile sau le vei lăsa pe ele să te con-
troleze? Nu ceda slăbiciunilor tale. Dezvoltă-ţi pute-
rea de a face ceea ce este corect.
Acţiune:
Rezultat:
Acţiune:
Rezultat:
Calm / 1
SUPUNERE DE PRIMA LIGĂ Ricky a anticipat abuzul fizic şi psihologic pe care un
jucător de culoare trebuie să îl suporte pentru a se
Jack Roosevelt Robinson a fost crescut de mama sa, integra. L-a ales pe Robinson pentru abilitatea sa de
Mallie, în Pasadena, California. Doamna Robinson a juca baseball, pentru faptul că era dedicat integrării
a dat dovadă de bunătate şi de generozitate în ciuda şi pentru auto-disciplina sa.
resurselor insuficiente.
Robinson a semnat cu echipa Montreal Royals şi a
Fă tot ce poţi mai bine contribuit la o victorie de campionat, câştigând lo-
cul întâi în ligă în clasamentul celor mai buni de pe
Dragostea pentru sport a lui Jackie Robinson, auto- poziția lui, cu o medie de .349. În prima etapă din
disciplina şi dorinţa lui de a câştiga au devenit evi- anul 1947, Robinson a început ca jucător în echipa
dente încă din copilărie. La liceul din Pasadena, Ro- de bază a clubului Brooklyn Dodgers. Doi ani mai
binson a făcut şi sport şi a avut multe oportunităţi de târziu, Baseball Writers Association l-a numit cel
a excela din punct de vedere atletic. Sub îndrumarea mai valoros jucător (MVP) al Ligii Naţionale.
unui pastor tânăr, reverendul Karl Downs, Robinson
a adoptat pe deplin respectul de sine şi înaltele stan- Deşi unii coechipieri îl urau,
darde morale ale mamei sale. adversarii îl loveau, iar fa-
nii îl insultau, Robinson
În 1939, la Universitatea din California, Los Ange- nu şi-a descărcat frus-
les, Robinson a devenit primul student UCLA care trările în mod public
într-un singur an a primit scrisoare de recomandare şi nici nu şi-a acuzat
din partea şcolii pentru patru sporturi: fotbal, bas- familia. Caracterul lui
chet, baseball şi săritura în lungime. puternic i-a per-
În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Robin- mis să ajute
son a fost înrolat în Armata Statelor Unite. În ciuda ca America
suferinţei provocate de discriminarea gravă, s-a evi- să devină
denţiat ca trăgător de elită şi a devenit sublocotenent, un loc mai
înainte de a fi lăsat cu onoruri la vatră, din cauza unei bun.
vechi accidentări de la fotbal. În 1944, Robinson a
semnat pentru echipa Kansas City Monarchs în Liga
Naţională a Negrilor. Mai târziu, în acel an, l-a cu-
noscut pe preşedintele echipei Brooklyn Dodgers,
Branch Ricky.

PROIECT

Răspunde la următoarele întrebări înainte de a le

discuta cu grupul.

Ce te înfurie? De ce te înfurie acel lucru? Cum poţi da dovadă de calm?

1.

2.

3.

2 / Calm
CONTROLEAZĂ-TE că. Atunci când ai un conflict cu altcineva, dă dovadă
de calm, respectând cealaltă persoană şi identificând
1. Identifică-ţi sentimentele. Primul pas în con- cum poţi face ceea ce este corect. O persoană calmă
trolarea emoţiilor este să înţelegi ce simţi. Te simți nu trebuie să fie prima la rând sau să primească cea
mânios, trist, confuz, îngrijorat, dezamăgit, respins, mai generoasă porţie de mâncare.
enervat sau ţi-e frică? Fii cinstit în legătură cu senti-
5. Controlează-ţi reacţiile. Dovada calmului este
mentele tale, în loc să le ignori.
abilitatea de a te controla. Nu ceda în faţa violenţei
2. Defineşte problema. De ce eşti mânios? De ce eşti verbale sau fizice. Vorbeşte liniștit, blând, în loc să
trist? Este un sentiment nou sau ceva ce s-a acumulat strigi la ceilalţi. Evită un limbaj aspru sau amenin-
în timp? Întreabă-te: „De ce mă simt aşa?” şi conti- ţările verbale. Ţine-ţi mâinile pe lângă tine şi nu te
nuă să îţi pui această întrebare până ajungi la fondul elibera de mânie rupând sau stricând lucruri.
problemei.
3. Lărgeşte-ţi orizontul. Fă un pas înapoi din situ-
aţia în care eşti şi încearcă să analizezi faptele. Pre-
supui că lucrurile sunt mult mai grave decât sunt
în realitate? Care a fost contribuţia ta la problema
Pierderea stăpânirii de
respectivă? Cum poţi începe să abordezi adevăratele
sine este un comporta-
probleme? ment copilăresc, indi-
ferent ce vârstă ai.
4. Renunţă la drepturile tale. Să fii calm înseamnă
să laşi deoparte ceea ce vrei pentru a face ce este co-
rect şi a respecta pe altcineva. Când două maşini se
întâlnesc într-o intersecţie, legile din trafic au stabilit
nişte tipare pentru ca acele maşini să nu se ciocneas-

PARABOLĂ:

Un baraj hidroelectric utilizează puterea unui râu

pentru a produce electricitate. În acelaşi fel, supunerea
ţine în frâu emoţiile pentru a produce decizii bune.

Discutaţi în grup următoarele întrebări:

1. Ce se întâmplă dacă digul se rupe şi apa se revarsă?

2. În ce fel se aseamănă un dig rupt cu o persoană care îşi pierde controlul?

3. Care sunt câteva dintre avantajele unui dig hidroelectric? Care sunt câteva avantaje ale
calității de a fi calm?

4. În ce fel este ilustrată calmitatea de un adult puternic ţinând în braţe un copil?

5. Cum demonstrează calmul puterea interioară?

Calm / 3
PUTEREA EXPLOZIVĂ
Energia nucleară poate distruge un oraş sau poate
oferi cantităţi enorme de energie, în funcţie de cum
este stocată.
În acelaşi fel, cuvintele pot exprima acuzaţii, amenin-
ţări verbale, insulte sau critică sau pot întări relaţii
prin aprecieri verbale, sfaturi şi încurajări.
DIMINUEAZĂ STRESUL
Stresul te poate face iritabil, slăbindu-ţi abilita-
tea de a-ţi controla emoţiile. Caută metode să-
nătoase de a diminua stresul, de a te elibera de
frustrări sau de a-ţi consuma energia în plus.
• Rezolvă rapid conflictele şi dezamăgirile,
pentru ca presiunea să nu se acumuleze.
• Odihneşte-te suficient. Lucrurile par mai
grave atunci când eşti obosit.
• Scrie-ţi sentimentele într-un jurnal, vorbeşte
cu un prieten sau exprimă-te prin muzică, po-
ezie sau artă.
• Fă sport de câte ori poţi. Mergi pe jos, ridică
greutăţi şi antrenează-te în celula ta.

Ce spui? menta certurile şi-i vor provoca pe alţii să-şi piardă

cumpătul.
Ascultă-te săptămâna aceasta şi vezi cât din ceea ce
spui îi descurajează pe ceilalţi şi cât îi încurajează. Nu Coboară tonul vocii şi vorbeşte cu respect. Opreşte
încerca să te ridici trăgându-i pe alţii în jos. Încura- certurile fiind atent la ce spui şi la felul în care spui.
jează-i pe ceilalţi spunând: „Mulţumesc” sau „Bună
treabă”, atunci când fac ceva bun. Fă complimente
sincere cât de des poţi.

Cum spui?
Felul în care spui ceva adesea transmite mai mult
decât vorbele pe care le foloseşti. Evită să foloseşti
un ton dur sau sarcastic. Sarcasmul şi mânia vor ali-

PROIECT

Pune în scenă situaţiile pe care le-ai enumerat la

pagina 2. Interpretează fiecare situaţie în mod gre-
şit (enervându-te) şi în mod corect (fiind calm).
Discutaţi experienţa pe care aţi avut-o ca grup.
• Cineva râde de numele tău.
Scenarii suplimentare:
• Cineva râde de felul în care arăţi.
• Cineva îţi varsă o băutură în poală.
• Gardienii te trezesc pentru o inspecţie.
• Familia ta promite să te viziteze şi apoi nu vine.

4 / Calm
 Onestitate vs Necinste
Caracterul pe primul loc! Ghid pentru penitenciare
Prima ediţie • Seminar 5

DEFINIŢIE
Onestitate înseamnă să câştigi încrederea cuiva prin
faptul că prezinţi în mod corect evenimentele. Nu poţi
avea încredere într-un calculator care oferă informa-
ţii neadevărate. În acelaşi fel, cineva care minte, înşală,
fură sau trişează va pierde încrederea celorlalţi.

FĂ LUMINĂ
La fel cum doctorii folosesc lumini puternice pentru ca şi cum ai stinge luminile. S-ar putea să ai o linişte
a vedea ce fac, onestitatea face lumină într-o anumită de moment, dar problema rămâne şi, probabil, se va
situaţie, pentru ca tu sau ceilalţi să puteţi face ceea ce înrăutăţi. Dă piept cu situaţia şi îndreaptă lucrurile
este corect. cât de bine poţi tu.
Adesea, onestitatea poate părea periculoasă sau dă- Lasă în urmă întunericul minciunii şi al înşelăciunii
unătoare, dar, în acelaşi fel în care doctorii au nevoie şi experimentează libertatea de a trăi în lumină.
de lumină pentru a face o operaţie, la fel şi onestitatea
este singura cale de a începe să repari lucrurile.
În primul rând, fii cinstit cu tine însuţi. S-ar putea
să-i poţi păcăli pe majoritatea oamenilor în cea mai
mare parte a timpului, dar când îţi ignori vina este

PROIECT

Răspunde la întrebări în spaţiul pus la dispoziţie. Ce alte probleme ai avut după ce ai minţit?
Îţi aminteşti de o minciună pe care ai spus-o când
ai fost copil?

Cum te simţi când un prieten sau un membru al

familiei te minte?
De ce ai minţit în loc să spui adevărul?

Onestitate / 1
CEASUL STRICAT
Tatăl unui băiat a venit acasă cu un frumos ceas de
buzunar. Băiatul voia să le arate ceasul prietenilor săi,
aşa că l-a luat pe furiş din sertarul tatălui său şi l-a
strecurat în buzunar.
La şcoală, ceasul a căzut pe jos şi s-a făcut bucăţi. Bă-
iatul a adunat cât de multe bucăţi a putut şi le-a pus
înapoi în sertarul tatălui său, în acea după-amiază.
Când tatăl a descoperit ceasul de buzunar spart şi a peste tot pe posturile de televiziune locale. Un alt
întrebat cine a făcut acel lucru, băiatului i-a fost fri- şofer l-a găsit pe băiat zăcând pe şosea şi l-a dus la
că şi a spus că nu ştia nimic despre ce se întâmplase. spital. Oraşul era oripilat.
Când a crescut, băiatul a devenit preşedintele unei Preşedintele companiei de cherestea se gândea în-
companii de cherestea. truna la ce se întâmplase cu o noapte în urmă. Pe la
Într-o noapte ploioasă, mergea cu maşina spre casă prânz, a mers la secţia de poliţie şi s-a predat.
pe un drum forestier întortocheat. După ce a luat o Juriul l-a condamnat pe bărbat şi judecătorul i-a dat
curbă, a dat peste un băiat pe o bicicletă. A călcat frâ- o sentinţă de 20 de ani de închisoare, pentru că a fu-
na, dar maşina nu s-a oprit la timp. A auzit o bufni- git de la locul accidentului.
tură în faţa maşinii care l-a îngrozit.
Bărbatul l-a întrebat pe judecător: „Care ar fi fost pe-
În acea fracţiune de secundă, a trebuit să ia o hotă- deapsa dacă l-aş fi dus pe băiat la spital?”
râre. În loc să-l ajute pe băiat, a dat maşina înapoi, a
Judecătorul i-a spus: „Nu cred că ar fi fost vreo pe-
trecut cu grijă pe lângă el
deapsă. A fost un accident. Ai fi făcut tot ce se putea
şi a plecat în viteză spre
face.”
casă.
Când un reporter a întrebat de ce un om de afaceri
A doua zi de dimineaţă,
responsabil şi un tată a putut să lasă un băiat rănit în
reportaje cu accidentul
mijlocul drumului, omul a explicat cum, după ce l-a
de la care vinovatul a fu-
minţit pe tatăl său, a continuat să ascundă adevărul,
git de la locul faptei erau
iar acest obicei l-a condus, în cele din urmă, să creadă
că ar putea muşamaliza un accident groaznic, dacă
nu era nimeni care să ştie că el îl provocase.

DISCUȚII

Răspundeţi la următoarele întrebări, înainte de a le discuta în grup.

1. Cum v-aţi fi simţit dacă aţi fi lovit băiatul cu maşina voastră?

2. De ce a fugit bărbatul de la locul accidentului după ce l-a lovit pe băiat?

3. De ce este important să-ţi recunoşti greşelile?

4. Când îţi este greu să spui adevărul?

2 / Onestitate
CULTIVÂND ONESTITATEA
1. Acceptă realitatea. Primul pas în cultivarea ones-
tităţii este acceptarea realităţii – indiferent cât de
urâtă, dureroasă sau neplăcută ar fi. Ai făcut ceva
greşit? Recunoaşte acest lucru, în loc să pretinzi că
nu s-a întâmplat nimic. Ţi-a greşit cineva cu ceva?
Nu-i găsi scuze.
2. Spune adevărul. Unii mint pentru a scăpa de pe-
deapsă, iar alţii, pentru a apărea într-o lumină favo- Evită să te încurci într-o pânză
de minciuni. Spune adevărul,
rabilă. Indiferent care ar fi motivele tale, nu distor-
chiar şi atunci când îţi este greu.
siona adevărul, nu ascunde informaţii, nu exagera şi
nu spune „minciuni nevinovate”. Întreabă-te ce s-a
întâmplat cu adevărat şi nu ce doreşte cineva să audă. iertare. Apoi, gândeşte-te la modul în care poţi evita
tentaţia de a repeta greşeala.
3. Nu trişa şi nu fura. Respectă proprietatea celor-
lalţi şi nu lua ce nu-ţi aparţine. Chiar dacă „găseşti” 5. Încurajează onestitatea. Fii un bun exemplu prin
ceva care pare să nu aibă un proprietar, uită-te în jur faptul că spui adevărul şi duci o viaţă consecventă.
înainte de a-l revendica. Nu pretinde că vreun lucru Nu răspândi zvonuri sau bârfe despre ceilalţi. Susţi-
este al tău când, de fapt, nu este. ne-i pe cei care spun adevărul, atunci când ştii că au
dreptate.
4. Recunoaşte-ţi greşelile. În loc să-ţi ascunzi gre-
şelile, recunoaşte unde ai procedat greşit şi cere-ţi

DISCUȚII

Fii cinstit cu tine însuţi şi încetează să-i mai învinovăţeşti

pe ceilalţi sau să-ţi cauţi scuze. Discutaţi următoarele scuze
menționate de obicei. Care este reacţia onestă la fiecare afirmaţie?
Scrie şi alte scuze pe care le-ai folosit sau pe care le-ai auzit.
• „Nu este vina mea!”
(Întreabă-te care este responsabilitatea ta în această situaţie.)
• „Ce am spus nu e la fel de rău ca _______________________ .”
(Vei găsi întotdeauna pe cineva mai rău decât tine, dar acest lucru nu şterge ce ai făcut tu.)
• „Părinţii mei au fost un exemplu prost pentru mine.”
(S-ar putea să fie adevărat, dar ce fel de exemplu dai tu?)
• „Mă aflu aici pentru că eu ________________________ .”
(Indiferent în ce măsură acest lucru este adevărat, trebuie să alegi dacă vrei să te cobori până la nivelul scăzut
al aşteptărilor celorlalţi.)
• „Toţi ceilalţi o fac. Pur şi simplu trebuie s-o faci.”
(De fapt, oamenii fac adesea ce este rău pentru că este mai uşor, şi nu pentru că a face ce este bine ar fi imposibil.)
• „Mi-aş dori ca acel poliţist să nu fi văzut ce am făcut.”
(Dacă faci ce este corect, nu contează cine te vede.)
•

Onestitate / 3
PĂSTREAZĂ UN ECHILIBRU
Asemenea cauciucurilor unei maşini, şi onestitatea
trebuie echilibrată, astfel încât să nu provoace pro-
bleme în plus.
Sinceritate
Nu minţi şi nu spune adevărul pentru a obţine ceva
ce îţi doreşti. Manipularea sistemului sau slujirea
propriilor scopuri devine un cerc vicios. Cei care fac
acest joc nu sunt cu adevărat oneşti, deoarece apreci-
ază onestitatea doar când este în avantajul lor.
Când spui adevărul pentru că adevărul contează pen-
tru tine, dai dovadă de onestitate.
Responsabilitate
Vezi ce ar trebui să spui şi ce nu ar trebui să spui în
fiecare situaţie. Nu te amesteca într-o ceartă care nu
te priveşte. Nu-ţi asuma responsabilitatea de a fi lege
pentru ceilalţi sau de a-i raporta atunci când încalcă
regulile.
Dacă un oficial al închisorii îţi pune o întrebare di-
rectă despre o altă persoană, spune: „Vreau să fiu co-
rect, dar aş prefera să nu răspund la această întrebare.
Aţi putea să-l întrebaţi direct?” Când spui ceva, spu-
ne adevărul, indiferent de cine are de câştigat de pe
urma lui.
JOC DE ROL:
Puneţi în scenă următoarele roluri. Încercaţi am-
bele scenariile.
SCENA 1
Poliţist: – Hei, vreau să te întreb ceva.
Deţinut: – Da, domnule.
Poliţist: – Sunt droguri în celula voastră?
Deţinut: – Ei bine, ştiu că nu am droguri
în celulă.
Poliţist: – Dar colegul tău de celulă?
Deţinut: – Hm, nu pot să răspund decât
pentru lucrurile mele. Poate că ar fi mai
bine să-l întrebaţi direct.
• În ce fel afectează tonul vocii tale ceea ce spui în aceste scene?
• De ce este mai bine să nu te amesteci în dispute care nu te privesc?
4 / Onestitate
Păstrează un echilibru
între onestitate şi
celelalte trăsături de
caracter. Niciodată nu
da dovadă de o singură
trăsătură de caracter,
excluzându-le pe
celelalte.
Amabilitate
Zicala: „Beţele şi pietrele îmi pot rupe oasele, dar cu-
vintele nu mă pot răni niciodată” este departe de a fi
adevărată. Cuvintele pot produce o durere îngrozi-
toare.
Nu te folosi de „onestitate” pentru a spune tot ce gân-
deşti. Dacă trebuie să spui ceva greu de auzit, spu-
ne-o în mod respectuos şi cu dorinţa de a ajuta. Nu-i
ridiculiza pe ceilalţi şi nu le arunca adevărul în faţă.
Adu-ţi aminte că modul în care spui ceva este la fel de
important ca şi ce spui.
SCENA 2
Deţinut 1: – Ai auzit despre sergent Harris?
Deţinut 2: – Ce?
Deţinut 1: – A fost arestat pentru că a bă-
tut un deţinut.
Deţinut 2: – Serios? Eşti sigur?
Deţinut 1: – Asta mi-a spus Jones.
Deţinut 2: – Cred că Jones are deja ceva
împotriva sergentului Harris, așa că este
bine să nu tragem concluzii pripite.

Persoanele sigure au răbdarea, rezistenţa şi credinţa
de a-şi construi speranţele pe lucruri care durează mai
mult decât o clipă.
DE CE ESTE SIGURANŢA IMPORTANTĂ?
Mulţi asociază siguranţa cu porţi, gratii sau încuie-
tori. Unii cred că pot fi în siguranţă încuindu-i pe oa-
menii sau situaţiile care le produc anxietate.
Fie că te ascunzi în spatele unui stil de viaţă confor-
tabil, într-un cartier drăguţ sau în spatele amicilor tăi
din închisoare, devine dureros de evident că „protec-
ţia” te poate dezamăgi, iar aceste lucruri nu reuşesc
să-ţi împlinească nevoia de speranţă, de înţelegere
sau de relaţii necondiţionale.
Vezi indicii ale acestei realități în felul în care un co-
pil are nevoie de dragostea unui părinte sau în modul
în care un adult are nevoie de sprijinul membrilor fa-
miliei sau al prietenilor. Este normal să suferi când
PROIECT
Castelele de nisip au viaţă scurtă, deoarece nisi-
pul este spălat sau spulberat cu uşurinţă de valuri.
Viaţa ta va avea aceeaşi instabilitate, fără o bază
solidă a unui caracter bun şi fără nişte decizii zil-
nice luate în acord cu acea bază.
Care sunt câteva dintre locurile în care ai căutat
siguranţa?
Siguranţă vs Îngrijorare
Caracterul pe primul loc! Ghid pentru penitenciare
Prima ediţie • Seminar 6
DEFINIŢIE
A-mi structura viaţa în jurul a ceva care nu poate fi
distrus sau luat.
experimentezi pierdere sau nesiguranţă, fie că este
vorba de un diagnostic nefavorabil, de pierderea ser-
viciului sau de moartea cuiva drag.
Cu toate acestea, nu-ţi poţi câştiga siguranţa apucân-
du-te cu dinţii de ea. Siguranţa apare atunci când ai
răbdarea de a vedea lucrurile bune din viaţă în mij-
locul încercărilor, când ai puterea de a face ceea ce
este corect în ciuda circumstanţelor grele şi când ai
credinţa de a-ţi baza deciziile pe principiile unui ca-
racter bun.
Siguranţa se dezvoltă pe măsură ce-ţi construieşti
viaţa în jurul valorilor care nu pot fi luate de ape.
De ce este important să găseşti siguranţa în lu-
cruri care nu pot fi distruse sau luate?
Ce trăsături de caracter poţi să dezvolţi pentru a
te simţi mai în siguranţă?
Siguranță / 1
PUNE BAZA Recunoscând gândurile şi atitudinile negative, află ce
calităţi sunt necesare în acea situaţie şi adaptează-ţi
Un turn de comunicaţii va sta în picioare atâta timp gândurile şi faptele. De exemplu, urmează cei cinci
cât fundaţia lui va rămâne stabilă, cât structura va paşi de la seminarul despre „a fi calm”, astfel încât
rămâne întreagă şi cât cablurile de susţinere vor ră- să-ţi poţi restabili relaţiile de familie, în loc să le dis-
mâne ancorate în pământ. În acelaşi fel, siguranţa ta trugi. Deosebeşte şi fă ceea ce este corect, chiar dacă
depinde de ceea ce preţuieşti cel mai mult, de caracte- te costă pe termen scurt.
rul tău bun şi de prioritatea pe care o acorzi relaţiilor
cu persoane înţelepte şi demne de încredere. Găseşte prietenii potriviţi
Dacă și cei cu care îţi petreci timpul sunt dedicaţi
Dobândeşte valorile corecte
valorilor şi atitudinilor bune, ei vor acţiona ca niş-
Dacă ţii la reputaţia ta, siguranţa va dura doar până te cabluri de susţinere, ajutându-te să te ancorezi în
când cineva te va face să pari slab. Dacă apreciezi pu- timpul situaţiilor dificile.
terea, siguranţa ta va depinde Găseşte persoane care te provoacă să faci ceea ce ştii
de abilitatea de a-i intimida că este corect şi care te trag la răspundere atunci când
pe ceilalţi, iar viaţa ta va deve- deviezi de la drumul tău. Nu-ţi vei vedea întotdeauna
ni o luptă împotriva oricărei defectele şi obiceiurile rele, iar aceste „pete oarbe” îţi
persoane pe care o vei vedea vor sabota cele mai bune intenţii.
ca pe o ameninţare. Găseşte persoane care te vor ajuta să avansezi în di-
Câteodată, lucrurile care te recţia corectă şi care îţi vor întări eforturile de a-ţi
deranjează spun mai mult îndeplini slujba, de a-ţi face temele pentru şcoală şi
despre valorile tale decât ceea de a participa la activităţi utile.
ce zici. Ai putea zice că preţu- Pentru a-ţi păstra relaţiile bune, este nevoie de timp
ieşti familia, dar mânia ta faţă şi de efort. Fiecare are o responsabilitate faţă de cei-
de membrii familiei indică lalţi din grupă, din clasă, din celulă şi din închisoare.
adesea că, de fapt, apreciezi Angajamentul şi experienţa voastră comună ajută la
ceea ce fac ei pentru tine. Ai întărirea relaţiilor dintre voi. Fiţi o ancoră unul pen-
putea zice că apreciezi adevă- tru celălalt, când treceţi prin probleme şi încercări.
rul, dar nu preţuieşti adevă- Recunoaşte faptul că nu te poţi întoarce la aceleaşi
rul atunci când „faci ce trebu- obiceiuri şi prietenii pe care le aveai în trecut, iar acest
ie să faci”, în loc să descoperi lucru s-ar putea să însemne că trebuie să renunţi la
ce este corect. petrecerea timpului cu cei cu care obişnuiai să stai.
Analizează-ţi atitudinile şi obiceiurile şi găseşte-le pe
acelea care îţi pot întări caracterul.

DISCUȚII

Cum poţi da dovadă de valori pozitive în următoarele situaţii?

• Unul dintre vechii tăi prieteni te sună şi te invită la o petrecere acasă la un alt prieten. Ştii că ambii pri-
eteni consumă droguri la petreceri.

• Te superi pe unul dintre colegii tăi de clasă pentru că a pus la îndoială ceva ce ai spus tu.

• Descrie o situaţie din ultimele două săptămâni în care ai avut ocazia de a arăta că apreciezi un caracter
bun. Ce s-a întâmplat?

2 / Siguranță
REZISTĂ ÎN FAŢA FURTUNII
Adesea, lucrurile care merită făcute au un preţ fizic
şi emoţional. Cheia rezistenţei în faţa acestor furtuni
stă în valorile pe care le ai dincolo de situaţia cu care
te confrunţi.
Asumă-ţi responsabilitatea
Ia decizia conştientă de a aplica principiile unui ca-
racter bun. Nu poţi garanta rezultatele de mâine, dar
poţi face ceea ce este corect astăzi.
Siguranţa înseamnă să iei deciziile de zi cu zi pentru
Ţine-te bine
a întâmpina fiecare situaţie cu angajamentul de a face
ce este corect. Astfel, o persoană sigură pe ea nu este Viaţa aduce multe furtuni, iar norii, vântul şi ploaia
paralizată de frică şi nici nu-și lasă atenţia distrasă de îţi pot întuneca perspectiva asupra a ceea ce trebuie
circumstanţe. să faci.
Când faci ceva greşit, recunoaşte. Dacă încerci să negi Ţine minte că tot ce este corect la acest seminar este
sau să dai vina pe altcineva, nu faci decât să înrăută- corect și în curte, pe stradă sau la rândul de la masă.
ţeşti lucrurile pentru mai târziu. Indiferent ce au fă- Nordul este tot nord, chiar şi într-o furtună; este
cut ceilalţi, asumă-ţi responsabilitatea pentru partea doar mai greu să-l vezi pe busolă. Cheia navigării
ta de vină şi descoperă ce principii de caracter trebuie prin furtunile vieţii este să ştii cum să aplici princi-
să aplici pentru a corecta situaţia. piile unui caracter bun, chiar şi atunci când circum-
Când ceilalţi te critică, ascultă cu atenţie, pentru a-ţi stanţele îţi îngreunează eforturile.
da seama care părţi sunt adevărate. Apoi, fii umil şi În tot acest timp, trebuie să ştii când să te adăposteşti.
gestionează-ţi defectele de caracter, în loc să te aperi La fel cum şansele de a supravieţui unei tornade cresc
doar. dacă te afli în interiorul unei debarale bine construite
Dacă vreo persoană minte în legătură cu tine, gân- sau al unui adăpost împotriva tornadelor, tot aşa îţi
deşte-te la modul în care poţi spune adevărul, în loc poţi întări şi caracterul adunând în jurul tău prieteni
să încerci să îl discreditezi pe celălalt. Adevărul este înţelepţi şi consilieri.
cel care contează. Obţine sprijinul de care ai nevoie pentru a-ţi menţi-
Dacă greşeşti la o sarcină de serviciu, recunoaşte şi ne integritatea.
dezvoltă-ţi sârguinţa şi conştiinciozitatea, pentru a
deveni un colaborator de încredere.

TEMĂ:

Gândeşte-te la un moment greu prin care treci sau prin care ai trecut. Identifică trăsăturile de caracter
care te pot ajuta să faci ceea ce este corect şi spune de ce se potriveşte fiecare trăsătură de caracter.
Situaţie: Trăsături de caracter:

Discută ce tip de persoane îţi pot întări aceste calităţi. Aminteşte-ţi că o persoană care îţi spune unde
greşeşti îţi este mai de ajutor decât un prieten care îţi justifică acţiunile. În al cui sfat poţi avea încredere?
Prieteni de încredere: Membri ai familiei de încredere: Autorităţi în care poţi avea încredere:

Siguranță / 3
FII UN REFUGIU
Celulele dintr-o frunză folosesc energia de la soare
pentru a face zaharoză, iar alte celule ajută la trans-
portul, depozitarea şi convertirea acestor zaharuri în
ţesut de plante. Astfel, cea mai bună cale prin care o
celulă îşi poate asigura supravieţuirea este de a inves-
ti în celelalte, aşa cum este creată să
facă.
În acelaşi mod, şi tu trăieşti având
legături cu membri ai familiei, alţi
deţinuţi, poliţişti şi prieteni, iar ac-
ţiunile tale îi afectează pe ceilalţi din
familie, îţi afectează sarcinile de lu-
cru şi prieteniile.
Dezvoltă-te
Deşi mănânci, dormi, te speli, mun-
ceşti şi faci curăţenie împreună cu toți ceilalţi deţi-
nuţi, în închisoare este foarte uşor să te simţi izolat
şi abandonat. Ai puţine lucruri doar ale tale, iar hăr-
ţuiala, încolţirea şi neîncrederea constante frâng pri-
etenia adevărată.
Cu toate acestea, poţi deveni o forţă stabilizatoare,
dacă îţi bazezi alegerile pe valori care depăşesc ceea
ce ți se pare că e bine pentru tine pe moment.
În loc să încerci să calculezi cum vei obţine reacţia
dorită, spune adevărul. În loc să foloseşti intimidarea
fizică, câştigă respectul oferind un exemplu bun. În
loc să te aliezi cu grupul din care faci parte, fă ce este
corect.
Ajută
Adesea, cei din jurul tău se confruntă cu provocări
asemănătoare cu cele din viaţa ta, iar încercările tale
de a-ţi clădi un caracter bun pot fi
un exemplu pentru ceilalţi.
Uneori, cei care au cea mai mare
nevoie de tine sunt și cei care îţi fac
viaţa mai grea. În loc să ripostezi și
să ataci înapoi un membru al fami-
liei, ia-ţi o clipă pentru a te reculege
şi află ce l-a supărat. E important să
ştii când un prieten are nevoie să-i
pui întrebări şi când trebuie să taci.
Devino acea persoană a cărei inte-
gritate să le ofere celorlalți pace şi siguranţă. Identifi-
că persoanele pe care le poţi ajuta, află care sunt ne-
voile lor şi descoperă ce ar trebui să faci. Un răspuns
blând şi respectuos ar putea calma un poliţist nervos.
O gustare luată împreună ar putea ajuta un deţinut
îndurerat.
Siguranţa şi satisfacţia vin mai mult din ce investeşti
decât din ce primeşti. Identifică nevoile celorlalţi şi
investeşte în vieţile lor chiar şi atunci când aceasta
presupune că trebuie să treci prin furtunile prin care
trec ei.

JOC DE ROL

Folosindu-vă de ideile discutate în trei ocazii, puneţi în scenă fiecare dintre următoarele scenarii. No-
taţi-vă gândurile, înainte de a le pune în practică față ceilalţi.
• Cineva începe să te ridiculizeze pentru că urmezi instrucţiunile având o atitudine pozitivă. Cum reac-
ţionezi?

• Un alt deţinut vrea să-l ajuţi să se lupte cu un alt grup sau bandă. Ce faci?

• Colegul tău de celulă este supărat pentru că familia lui nu-i scrie şi nu-l vizitează niciodată. Ce poţi
spune?

• Se pare că totul merge prost în viaţa ta şi apoi afli că un membru al familiei apropiat ţie a murit săptă-
mâna trecută. Cum reacţionezi?

4 / Siguranță
 Bună dispoziţie
Fericirea vine atunci cand lucrurile merg bine. Buna
dispoziție rezistă atunci cand apar necazuri, pentru că
ea vine din interiorul sufletului.
DE CE ESTE IMPORTANTĂ BUNA DISPOZIȚIE?
Mulţi caută fericirea în sexualitate, în extazul pe care
îl provoacă un drog nou sau în sentimentul apar-
tenenţei la un grup, dar aceste evadări oferă doar o
eliberare trecătoare, iar aceste obiceiuri construiesc
un tipar de dependenţă, amăgire, abuz, disperare şi
violenţă.
Chiar şi ţintele pozitive, cum ar fi ispăşirea pedep-
sei şi nerevenirea în închisoare, vor eşua dacă nu ai
un scop suficient de important, care să te ajute să fii
stai liniștit și să rămâi tu însuți atunci când vechii tăi
prieteni se îndepărtează sau când membrii familiei
te resping.
Lărgeşte-ţi orizontul
Priveşte dincolo de tine şi de impulsurile tale. Dacă
îţi asumi responsabilitatea de a fi un exemplu bun
pentru copiii tăi, alţii te pot ameninţa sau te pot ri-
diculiza, dar nu-ţi pot distruge angajamentul pe care
ţi l-ai luat, de a face ce este corect. Dacă te-ai hotărât
Norii pot acoperi un cadran solar, dar soarele străluceşte încă în spatele
norilor. Adu-ţi aminte, această furtună va trece, iar soarele va străluci din
nou. Între timp, nu te mulţumi cu contrafaceri în locul lucrurilor veritabile.
DISCUȚII
Discutaţi următoarele întrebări pe grupe mici,
înainte de a împărtăşi răspunsurile voastre cu cei-
lalţi.
• Care este diferenţa între „fericire” şi „bună dis-
poziție”?
• Ce fel de „evadări” din cotidian aţi folosit tu şi
prietenii tăi?
vs Autocompătimire
Caracterul pe primul loc! Ghid pentru penitenciare
Prima ediţie • Seminar 7
DEFINIŢIE
Menţinerea unei atitudini bune, chiar şi în condiţii ne-
plăcute.
să devii un membru loial al familiei, respingerea ce-
lorlalţi te va durea încă, dar nu te va face să te abaţi
de la scopul tău.
În loc să-ţi cauţi folosul propriu, întreabă-te cum
poţi da dovadă de un caracter bun prin gândurile şi
acţiunile tale. Păstrează relaţii mai degrabă pentru
a-i ajuta pe alţii decât pentru a pretinde ceea ce crezi
că îţi datorează ei. Aceste scopuri mai mari îţi vor
oferi perspectiva de a fi senin și binedispus chiar şi
în vremuri grele.
Perseverează
Această perspectivă te ajută, de asemenea, să vezi
oportunități în mijlocul unor situaţii grele. În loc
să-ţi foloseşti trecutul ca o scuză, găseşte metode de
a-ţi asuma responsabilităţi şi fă paşi în direc-
ţia îmbunătăţirii vieţii pentru tine şi
pentru ceilalţi.
• Cât eşti în închisoare, de ce este importantă o
atitudine de bună dispoziție?
• Cum poţi preveni deprimarea data viitoare când
ceva merge prost?
• Poţi numi cinci lucruri pentru care eşti recunos-
cător? Cum îţi afectează recunoştinţa atitudinea?
Bună dispoziție / 1
CE-I DE RÂS?
Râsul este un exerciţiu social. Potrivit lui Robert
Provine, psiholog şi om de ştiinţă în domeniul ne-
urologiei la Universitatea din Maryland, Baltimore,
râsul este de 30 de ori mai răspândit în mediile soci-
ale decât în solitudine.
Provine vede râsul ca pe o metodă conversaţională.
Râsul poate încuraja sau poate flata un vorbitor şi
poate întări direcţia conversaţiei. Alte cercetări indi-
că faptul că râsul îţi poate întări sistemul imunitar şi
te poate ajuta să suporţi mai bine stresul.
Nu accepta contrafaceri Este greu să spui ce anume face ca un lucru să fie
amuzant. Ai putea crede că o glumă este amuzantă
Adesea, ceea ce consideri că este amuzant poate dez-
când o auzi prima oară, pentru ca data următoare să
vălui ceva despre caracterul tău. Unii văd glumele ca
ţi se pară caraghioasă, dar umorul bun are câteva ca-
pe o metodă de a scăpa dintr-o problemă. Vor insulta
racteristici.
şi vor considera că este în regulă atât timp cât „doar
• Adesea, umorul se bazează pe o neconcordanţă,
glumesc” sau vor izbucni în râs, când sunt prinşi cu
cum ar fi un joc de cuvinte, o ironie, o exagerare sau
altceva.
ceva care este doar puţin nelalocul lui. Acesta este
Alţii par să facă o glumă din orice. Pentru astfel de
motivul pentru care glumele cu „Cioc-cioc!” ţi se par
persoane, nimic nu este serios, pentru că nimic nu
amuzante atunci când le auzi pentru prima dată.
contează. Râd pe seama celor mai puţin „inteligenţi”
şi îşi bat joc de durerea celorlalţi. Nu respectă since- • Umorul bun nu-i face să râdă pe unii pe seama al-
ritatea şi virtutea. tora. Este periculos să foloseşti umorul stereotipic,
Adevărata bună dispoziție nu este o metodă de a evi- dacă publicul tău nu înţelege că glumeşti pe seama
ta responsabilităţile sau de a te debarasa de atitudi- ta sau în legătură cu modul în care oamenii se percep
nile greşite. unii pe alţii.

Ridică-te mai presus de circumstanţe
Poate că nu ai avut nişte relaţii de familie bune, dar
durerea provocată de relaţiile dăunătoare încă îţi
spune că există şi altceva mai bun. Chiar dacă toa-
tă lumea din jurul tău minte, tensiunea constantă şi
lipsa de încredere încă scot în evidenţă valoarea sin-
cerităţii.
• Umorul bun are o direcţie constructivă. Asigură-te
că umorul tău nu trivializează probleme grave, cum
ar fi nevoia de a avea un caracter bun sau idealurile şi
nevoile unei alte persoane. Nu desfiinţa ceea ce con-
tează cu adevărat în viaţă.
Abilitatea ta de a le face viaţa altora mai suportabilă
poate fi una dintre cele mai puternice demonstraţii
de bună dispoziție. Amuză-i pe ceilalţi, în loc să te
amuzi pe seama lor.

DISCUȚII

De ce sunt amuzante astfel de glume? Ce este „neconcordant” la ele?

• Căpitanul unei echipe de softball a mers pentru a-i înapoia echipamentul unui chirurg local, la finalul
sezonului. În timp ce trecea cu bâta prin sala de aşteptare a spitalului, a auzit fără să vrea o femeie care îi
spunea soţului ei:
– Uite, dragă! Vine anestezistul tău!
• Doi bărbaţi lucrau conştiincios pe o stradă din oraş. Primul bărbat săpa câte o groapă la câţiva metri
distanţă, iar al doilea o umplea la loc cu pământ. Un trecător curios i-a întrebat ce făceau.
– Ştiu că pare amuzant, spuse primul bărbat, dar tipul care plantează copacii este bolnav astăzi.

2 / Bună dispoziție
SARI ÎNAPOI
De obicei găsim arcuri în ceasuri, la scaune, saltele,
piedicile de la uşi, în automobile şi multe alte locuri.
Cu cât apăsăm mai mult pe un arc, cu atât mai sus
va sări.
Poţi „sări înapoi” din situaţii grele făcând ceea ce tre-
buie sau poţi ceda presiunii, alegând calea mai uşoară.
1. Stăpâneşte-ţi emoţiile. Nu fi sclavul sentimente-
lor tale. Când eşti deprimat, mânios, confuz sau ne-
respectat, întreabă-te de ce te simţi aşa şi încearcă să
rezolvi problema de la rădăcină.
2. Priveşte partea plină a paharului. Caută lucruri
pentru care să fii recunoscător, chiar şi în împrejurări
neplăcute. O atitudine plină de recunoştinţă este un
remediu rapid pentru o atitudine supărăcioasă.
3. Caută să slujeşti. Găseşte metode de a-i ajuta şi
de a-i încuraja pe alţii atunci când trec prin momente
dificile. Aminteşte-ţi cum te-ai simţit tu când ai tre-
cut prin acelaşi experienţe.
4. Înveseleşte-te. Găseşte umorul din anumite situ-
aţii, în loc să le permiţi să te doboare. Evită remarci
care înjosesc, degradează sau insultă alte persoane,
chiar dacă alţii le găsesc amuzante.
5. Fii într-o dispoziţie bună.
Dacă îţi este permis, pune în
spaţiul care te înconjoară amin-
tiri precum fotografii, felicitări,
cărţi şi reviste de benzi desena-
te. Aceste obiecte te pot ajuta
să intri într-o dispoziţie bună.
Fii politicos şi respectuos cu cei
din jurul tău.

PARABOLĂ:

Caracterul se dezvoltă cel mai bine atunci când eşti sub presiune. După cum
nu câştigi foarte mult dacă ridici o halteră foarte ușoară, la fel şi caracterul unei
persoane nu se va dezvolta fără încercări şi dificultăţi.
Fă o listă cu dificultăţile pe care le întâmpini din când în când. Notează-ţi cum
te simţi în mod normal, pentru ce poţi fi recunoscător şi cum poţi reacţiona în
mod pozitiv.

Situaţia:
Sentimentele tale:
Pentru ce eşti recunoscător:
Reacţia potrivită:

Situaţia:
Sentimentele tale:
Pentru ce eşti recunoscător:
Reacţia potrivită:

Bună dispoziție / 3
CONSTRUIEŞTE RELAŢII
De obicei, cei care îţi sunt cel mai aproape, cei pentru
care eşti direct responsabil şi cei de care ai cea mai
mare nevoie suportă consecinţele atitudinilor tale
greşite.
Data viitoare când eşti tentat să ţipi la un membru
al familiei pentru că a întârziat la vizită, întreabă-te
„De ce?” Un răspuns vesel, de bună dispoziție, arată
recunoştinţa pentru faptul că ai putut totuşi să-l vezi
pe acel membru al familiei.
Dacă ai copii, gândeşte-te la exemplul pe care-l dai
atunci când, plin de mânie, pui pe cineva la punct
pentru că te-a deranjat. Gândeşte-te la instabilitatea
pe care i-o creezi unui copil atunci când reacţionezi
pe baza sentimentelor de moment, în loc să faci ceea
ce este corect.
Stabilește relaţiile potrivite
Ascultă-i pe părinţi, pe capelani şi pe alţii care ţin la
tine suficient de mult încât să-ţi arate care sunt atitu-
dinile tale greşite. Într-adevăr, fereşte-te de oricine îţi
validează fiecare reacţie.
Ai nevoie de acei oameni care să te asculte când strigi
la pereţi, care să-ţi suporte mânia, care să-ţi spună
adevărul legat de atitudinile tale greşite şi care să te
ajute să faci ceea ce trebuie. Când găseşti astfel de
prieteni, păstrează-i, chiar dacă va trebui să renunţi
la alţii.
Chiar şi când aceste persoane nu sunt prin preajmă,
amintirea influenţei lor te poate ajuta să iei hotărâri
mai bune.
DISCUȚII
Lucrul de care au nevoie cel mai mult cei dragi ai
tăi este să ştie că eşti bine şi că îi apreciezi. Fă din
orele de vizită un timp constructiv. Mulţumeş-
te-le pentru bunătatea şi răbdarea lor şi pentru
eforturile pe care le fac pentru a te vedea.
Atunci când apar probleme, dezvoltă-ți capacita-
tea de a răspunde senin, cu grijă şi respect.
Puneţi în scenă o discuţie la telefon între un de-
ţinut şi cineva din afară. Inversaţi rolurile, astfel
încât toţi să aibă ocazia de a fi la cele două capete
ale conversaţiei. Ilustraţi diferenţa dintre a fi mâ-
nios sau egoist şi a fi respectuos sau încurajator.
4 / Bună dispoziție
Fii un prieten potrivit
Pe măsură ce-ţi dezvolţi atitudini de bună dispoziție,
noua perspectivă asupra vieţii te va ajuta să-i moti-
vezi şi să-i inspiri pe alţii, iar viaţa are puţine recom-
pense care să se poată asemăna cu satisfacţia de a fi
investit în viaţa altcuiva.
Atunci când membrii familiei sunt îngrijoraţi, nu-i
ignora. Chiar dacă nu ai un răspuns, le poţi asculta
problemele şi poţi căuta un sfat înţelept.
Evaluează cu atenţie prioritatea pe care o acorzi rela-
ţiilor şi reorganizează-ţi viaţa astfel încât să poţi avea
relaţii bune, indiferent de împrejurări.
Când unul dintre copiii tăi îți face necazuri, nu te
enerva. Exprimă-ţi regretul pentru fapta lui rea şi ca-
ută metode de a-l ajuta să-şi asume responsabilitatea
şi să îndrepte lucrurile. Nu amâna îndeplinirea dato-
riei de părinte până când ieşi din închisoare sau până
când împrejurările îţi vor fi favorabile.
Foloseşte-ţi bine
timpul pe care-l
ai la dispoziţie
pentru familia
şi prietenii
tăi. Arată-ţi
recunoştinţa
pentru grija pe
care ţi-o poartă.
Subiecte sugerate:
• Fiul sau fiica ta a picat un test la şcoală.
• Soţia ta a avariat maşina săptămâna trecută.
• Părintele tău tocmai a fost diagnosticat cu cancer.
• Prietenul tău a fost promovat la serviciu.
• Copiii tăi îți povestesc cele mai recente filme.
Alte subiecte:
 Discernământ vs Lipsă de prevedere
Caracterul pe primul loc! Ghid pentru penitenciare
Prima ediţie • Seminar 8

DEFINIŢIE
O persoană cu discernământ priveşte dincolo de supra- Înțelegerea motivelor pentru care se întâmplă lucru-
faţa lucrurilor pentru a rezolva problema de fond. rile.

OPREŞTE-TE ŞI ÎNTREABĂ „DE CE?”

Un aparatul de făcut radiografii şi un stetoscop îi aju- • De ce s-a întâmplat acest lucru?
tă pe medici să dea un diagnostic mai bun decât ar • S-a mai întâmplat până acum?
putea-o face fără un ajutor vizual, tactil şi auditiv. În
acelaşi fel, discernământul îi permite unei persoane • De ce s-a întâmplat din nou?
să vadă dincolo de impresiile iniţiale. • Am toate datele?
Discernământul înseamnă mai mult decât a aduna • De ce trăsătură de caracter nu am dat dovadă?
informaţii. O persoană cu discernământ examinează
• A mai fost cineva implicat? În ce fel?
faptele şi înţelege legătura dintre cauze şi efecte.
• Cine mă poate ajuta cu această problemă?
Discernământul îţi va permite să recunoşti greşelile
şi să eviţi comiterea aceloraşi greşeli cu altă ocazie. • Cum aş putea rezolva această problemă acum?
Pune-ţi întrebări grele şi continuă să te întrebi până
găseşti un răspuns.

Obţine toate datele pentru

a putea diagnostica în mod
corect problema.

PROIECT

Ce fapte, atitudini sau obiceiuri te-au făcut să ajungi în închisoare? Ce împrejurări sau persoane au con-
tribuit la faptul că eşti aici? Ce fapte, atitudini sau obiceiuri te pot ajuta să reacţionezi mai constructiv?
Cum poţi evita să-ţi repeţi greşelile?

Atitudini de depăşit:

Obiceiuri de înfrânt:

Locuri sau persoane de evitat:

Trăsături de caracter de dezvoltat:

Discernâmânt / 1
ANALIZEAZĂ PROBLEMA Identifică tipare care indică unde poate fi problema
sau soluţia. Încearcă să-i înţelegi pe ceilalţi. Observă
1. Întreabă „de ce?” tendinţele, cauzele şi efectele. Analizează şi alte ex-
plicaţii posibile.
Când o rană necesită o operaţie, diminuarea durerii
Evenimentele care au loc în acelaşi timp sau succe-
nu va rezolva întreaga problemă. În acelaşi fel, pro-
siv nu au întotdeauna o relaţie de cauză-efect. Cau-
blemele de suprafaţă pot oferi indicii cu privire la ce
tă legături directe şi fii gata să-ţi adaptezi modul de
se întâmplă în profunzime, dar vei fi frustrat dacă nu
gândire.
te opreşti, dacă nu faci un pas înapoi şi nu afli în ce
fel contribuie la situaţie acţiunile şi atitudinile tale. 4. Învaţă din experienţă
2. Află toate datele problemei Experienţa pare să vină exact după ce ai nevoie de ea,
dar discernământul pe care îl dezvolţi în fiecare situ-
Evită extremele în gândire. Când mergi pe jos pe o
aţie te va ajuta în următoarea etapă a vieţii.
alee întunecată şi auzi un gâfâit în spatele tău, este
Aminteşte-ţi ce te-au învăţat alţii prin cuvintele lor
uşor să-ţi închipui că este un pitbull feroce. Dacă te
şi prin exemplul pe care ți l-au dat. De multe ori, vei
întorci însă, vei putea vedea dacă este un pitbull sau
începe să înţelegi atunci când vei trăi ceea ce ţi-au
doar cocker spaniel-ul vecinului, mai interesat să dă-
spus. Află cum îţi poţi schimba gândurile şi acţiunile
râme pubelele de gunoi decât să te fugărească pe tine.
pentru a aplica ceea ce ai învăţat şi pentru a reacţiona
Nu specula cu privire la moti- mai eficient.
vaţiile celorlalţi. Adună cât de
multe informaţii poţi pentru 5. Acţionează adecvat
a putea înfrunta problemele În loc să te răzbuni pe celălalt, caută modalităţi con-
reale. structive prin care să-ți aplici cunoştinţele şi să re-
zolvi situaţia. În loc să dai vina pe altcineva, găseşte
3. Judecă atent
metode prin care poţi să-ți asumi responsabilitatea
Fiecare persoană vede aceeaşi şi să îndeplinești mai bine sarcinile care îți revin. Re-
situaţie în mod diferit şi tre- cunoaşte-ţi obiceiurile rele şi gândeşte-te cum le poţi
buie să pui întrebări pentru a depăşi.
depăşi supoziţiile tale şi a afla
ce s-a întâmplat în realitate.
Nu trage concluzii pripite. Ceea ce la început ai putea crede că
este adevărat s-ar putea să nu se potrivească întru totul cu reali-
tatea pe care o vei descoperi după ce verifici.

DISCUTAŢI:

Notaţi ce credeţi că s-ar întâmpla în următoarele situaţii. Discutaţi răspunsurile în grupul vostru.

1. Ai nevoie de ceva care să te facă să te simţi mai bine, aşa că…

a) încerci să strecori nişte droguri din afara închisorii.
b) citeşti o carte, scrii o scrisoare sau faci sport.
c) priveşti la televizor până când cineva dă radioul prea tare.

2. Nu-ţi place mâncarea de la masă, aşa că…

a) te enervezi şi dai cu tava de podea.
b) mănânci ce poţi.
c) începi o bătaie cu mâncare între prieteni.

2 / Discernâmânt
AFLĂ ADEVĂRUL
Dacă o situaţie implică emoţii puternice şi conflic-
tuale, vei avea probleme în a gestiona toate detaliile
odată şi s-ar putea să te simţi frustrat.
Fii onest în privinţa emoţiilor
Oricât de dureros ar fi procesul, descrie ce s-a întâm-
plat. Nu presupune că ştii de ce alţii au reacţionat aşa
cum au făcut-o şi nu inventa scuze pentru compor-
tamentul tău. Întreabă-te dacă ai dat dovadă de ace-
• Verifică-ţi atitudinea şi motivele. Nu acţiona din
eaşi înţelegere de care tu vrei să te bucuri din partea
mânie, mândrie sau răzbunare.
altora.
• Vorbeşte-i direct persoanei care te-a jignit. Uneori,
Fii răbdător cu ceilalţi va fi nevoie să iei un martor cu tine, dar nu trebuie
Asumă-ţi responsabilitatea pentru atitudinile tale. să cauţi niciodată să-ţi umileşti ofensatorul sau să-ţi
Apoi, gândeşte-te cum poţi reacţiona cu integritate întăreşti poziţia aducându-i şi pe ceilalţi de partea ta.
şi respect. Va fi un proces de durată, dar rezolvarea
• Stabileşte responsabilitatea. „Îţi mai aminteşti ce
acestor probleme este singura modalitate de a evita
am convenit?” „Ţi-ai ţinut promisiunea?” „Am văzut
să devii un prizonier al propriilor alegeri greşite.
că mi-ai luat radioul. Îl mai ai?”
Corectează cu grijă • Identifică problema de adâncime a caracterului. „A
Fii prudent când trebuie să pui pe cineva faţă în faţă fost cinstit?” „Vezi de ce lucrul acesta ar fi incorect?”
cu greşelile lui. Următorii paşi te vor ajuta să găseşti
• Apreciază recunoaşterea greşelii şi schimbarea ini-
şi să corectezi problema de fond:
mii.
• Fii un exemplu consecvent. Corectează-ţi propriile
• Permite-i persoanei respective să-ţi ceară iertare şi
defecte de caracter înainte să le corectezi pe ale altuia.
îngrijește-te de procesul reparației morale și legale.

Ia-ţi timp pentru a-ţi clarifi-

ca sentimentele, astfel încât
să poţi lua decizii bune.

DISCUTAŢI:

Discutaţi răspunsurile la următoarele întrebări şi

scrieţi-le în spaţiul oferit.

Cum pot alcoolul şi drogurile să-ţi afecteze jude-

cata?
Când ai luat decizii greşite pentru că ai fost sub
influenţa lor?

În cine poţi avea încredere pentru a primi un sfat

sănătos şi o perspectivă onestă? Cum îl/o poţi
contacta, dacă ai nevoie de ajutor?
În ce fel îţi schimbă perspectiva emoţiile puter-
nice?
Când ai luat nişte decizii greşite pentru că nu ţi-ai
gestionat bine emoţiile?

Discernâmânt / 3
DESCHIDE BINE OCHII Am ştiut că animalul
era chior, pentru că
– Aţi pierdut o cămilă? întrebă dervişul. a mâncat iarba de
– Da, spuseră cei doi comercianţi. pe o parte a cărării
– Nu vedea cu ochiul drept şi şchioapă de piciorul şi am văzut urme-
stâng? le lăsate în nisip de
– Aşa era, spuseră comercianţii, sperând că dervişul piciorul ei şchiop. Am
le găsise animalul. ştiut că îi lipsea un dinte
– Îi lipsea un dinte din faţă şi ducea în spate miere pe pentru că a lăsat câte un
o parte şi porumb pe cealaltă parte? smoc de iarbă inegal la fi-
– Da, răspunse al doilea comerciant. Ne poţi spune ecare mănunchi de iarbă.
unde este? Furnicile mi-au spus că avea
– Nu v-am văzut cămila, răspunse dervişul. grăunțe pe o parte, iar muşte-
– După descrierea ta, trebuie s-o fi văzut, spuse co- le mi-au indicat că purta miere
merciantul. Ce ai făcut cu aurul? pe cealaltă parte.
Comercianţii l-au prins pe derviş şi l-au dus în faţa
unui judecător. • Ai fi reuşit să spui atâtea despre cămila
– Am ştiut că acea cămilă se rătăcise, pentru că nu pierdută?
erau urme de paşi de om pe traseu, spuse dervişul. • De ce este observaţia importantă pentru învăţare?

TEMĂ:

Creierul este precum un muşchi – cu cât îl foloseşti mai mult, cu atât devine mai pu-
ternic. Îmbunătăţeşte-ţi abilităţile de observaţie dezvoltându-ți capacitatea de a gândi.
Alege unul dintre următoarele exerciţii şi bifează-l când termini. Încearcă mai multe
sugestii, dacă timpul permite.

• Studiază un subiect timp de o oră fără să-ţi • Recapitulează seminarele din „Caracterul pe
laşi mintea să cutreiere. Ce idei poţi discuta primul loc!” pe care le-ai studiat până acum şi
cu ceilalţi? parcurge din nou fiecare proiect. Cum te-au
ajutat acestea?

• Citeşte o carte şi notează-ţi ce gândeşti în

legătură cu ideile autorului. Alege un subiect • Memorează pasaje istorice, citate, poeme,
necunoscut. Ce carte ai citit? discursuri sau cântece. Scrie ceva ce ai memo-
rat.

• Fă o activitate care te provoacă să gândeşti,

cum ar fi joc de dame, şah, cuvinte încrucişa- • Alte activităţi de întărire a minţii:
te, o ghicitoare sau alte jocuri cu numere sau
cuvinte.

4 / Discernâmânt

O persoană hotărâtă ştie dinainte cum ar trebui să re-
acţioneze şi îşi ia angajamentul de a acţiona în conse-
cinţă.
ALEGE CU GRIJĂ
Mulţi cred că traficul cu droguri şi petrecerea timpu-
lui cu anumite persoane sunt lucruri pe care sunt ne-
voiţi să le facă. Cred că nu pot scăpa din cercul vicios
al violenţei şi al înşelăciunii. Dar această atitudine nu
face decât să construiască o închisoare în interiorul
persoanei, ţinând-o prinsă în obiceiuri distructive.
Ai de făcut alegeri, chiar şi în închisoare. Încă trebu-
ie să rezişti tentaţiei de a consuma droguri. Trebuie
să dai socoteală în faţa poliţiştilor care nu ţi se par
corecţi. Şi trebuie să te confrunţi cu presiunea din
partea deţinuţilor cărora nu le pasă de integritatea
personală.
PROIECT:
Descrie o decizie grea pe care a trebuit s-o iei:
Ce ai gândit?
Ce ai simţit?
Ce s-a întâmplat în realitate?
Ce au spus ceilalţi implicaţi?
Ce semne de avertizare vei urmări?
Ce este greşit sau ce este corect?
Ce trăsături de caracter se aplică aici?
Cum poţi aplica acele trăsături de caracter?
Hotărâre vs Resemnare
Caracterul pe primul loc! Ghid pentru penitenciare
Prima ediţie • Seminar 9
DEFINIŢIE
Abilitatea de a recunoaşte factorii-cheie şi de a fina-
liza decizii grele.
Felul în care reacţionezi va crea obiceiuri şi-ţi va in-
fluenţa alegerile din viitor. Hotărârea nu este doar
abilitatea de a lua repede decizii – este abili- tatea
de a lua decizii bune şi de a le susţine.
Identifică gândurile şi sentimentele care-ţi
motivează deciziile. Întreabă-te ce trăsă-
turi de caracter te pot ajuta să reacţionezi
mai bine şi gândeşte-te cum poţi pune în
aplicare acele calităţi în următoarea oca-
zie în care te confrunţi cu o asemenea
situaţie. Foloseşte procesul de mai jos.
Lemnul din care e făcută şi coardele hotă-
răsc sunetul pe care îl va scoate o chitară.
În acelaşi fel, şi caracterul tău va influenţa
alegerile pe care le faci.
Hotărâre / 1
IA-ŢI TIMP SĂ TE GÂNDEŞTI
În baschet, în şah şi în viaţă, a acţiona fără să gândeşti
poate avea consecinţe grave.
Pregăteşte-te
Jucătorii de baschet buni exersează pentru a afla
punctele forte ale celorlalţi, îşi construiesc un plan de
joc şi iau decizii bune în timpul meciului. În acelaşi
fel, şi tu poţi dezvolta calităţi precum cinste, calm
şi ascultare, care te vor ajuta să reacţionezi corect
atunci când eşti tentat să minţi, să te enervezi sau să
nu asculţi instrucţiunile primite.
Nu te grăbi
În primele ocazii în care te confrunţi cu o situaţie
anume, s-ar putea să ai nevoie de mai mult timp pen-
tru a depăşi presiunea de grup, pentru a cântări al-
ternativele şi pentru a lua decizia corectă. Chiar când
te simţi încrezător, uneori s-ar putea să fii nevoit să
încetineşti ritmul şi să te asiguri că nu ai deviat de la
drumul tău.
Acordă-ţi timp
Dacă vreo persoană te presează să iei o decizie pe loc,
opreşte-te! Acordă-ţi un timp de gândire pentru a
lua o decizie. Spune: „Am nevoie de timp pentru a
mă gândi la acest lucru” sau „Îţi pot da un răspuns
mâine?”
Chiar şi în cazul unei urgenţe, este mai bine să acţi-
onezi ferm şi corect decât să te grăbeşti şi să dai greş.
Un bun jucător de şah trebuie să gândească trei sau
patru mutări în avans, iar acest lucru necesită timp.
Asigură-te că iei în calcul toţi factorii şi că eviţi regre-
tul provocat de o decizie pripită.
Un bun jucător de şah îşi ia suficient timp
pentru a-şi analiza toate acţiunile, care, în
urma experienţei, devin mai clare.

DISCUTAŢI:

Discutaţi în grupul vostru următoarele întrebări şi notaţi-vă răspunsurile în spaţiul pus la dispoziţie.

Care sunt câteva dintre deciziile Ce vei face diferit în următoarea ocazie când te vei confrunta
pripite pe care le-ai luat? cu aceeaşi situaţie? Cum ar fi corect să procedezi?
• •

• •

• •

2 / Hotărâre
ACCEPTĂ AJUTOR
Fie că încerci să alergi la un maraton sau să-ţi dez-
volţi integritatea personală, alege-ţi prieteni care te
motivează să iei hotărâri bune.
Măsoară caracterul
Urmăreşte-i pe ceilalţi din familia, cartierul, unita-
tea sau biserica ta şi vezi cum gestionează diferitele
situaţii. Foloseşte definiţiile trăsăturilor de caracter
pentru a-ţi fi mai uşor să găseşti pe cineva care se în-
grijeşte de nevoile celorlalţi fără să aştepte o răsplată,
care analizează bine situaţiile şi ia decizii înţelepte,
care face ceea ce trebuie chiar şi atunci când ceilalţi
i se opun sau îl ameninţă, care îţi spune întotdeauna
adevărul.
Recunoaşte atunci când ceilalţi dau dovadă de un ca-
racter bun şi urmează-le exemplul pentru a demon-
stra și tu un caracter bun în situaţii asemănătoare.
Găseşte pe cineva care te va provoca să te ridici la ni-
velul acestor standarde, care te va trage la răspundere
atunci când nu o faci şi care va trece alături de tine
TEMĂ
Fă o listă cu numele celor care-ţi pot da un sfat în-
ţelept şi care te pot ajuta să iei nişte decizii bune.
prin procesul de dezvoltare a
caracterului.
Asumă-ţi responsabilita-
tea
Nehotărârea te face vulne-
rabil la orice fel de influenţe
rele din jurul tău şi vei ajunge
în curând într-o companie
greșită, care îţi va întări deci-
ziile rele.
Nu aştepta ca împrejurările
şi persoanele să ia decizii în O perspectivă bună vine
locul tău. Ceilalţi ți-ar putea adesea odata cu vârsta.
interpreta greşit motivele, Ascultă-i pe bătrâni.
iar un prieten bun îţi va spu-
ne când te abaţi de la drumul tău, dar trebuie să-ţi
asumi responsabilitatea pentru deciziile pe care le iei
zi de zi şi să dai un exemplu bun.
Când eşti criticat, ascultă fără să te cerţi şi cântăreşte
opiniile criticului tău, comparându-le cu ce s-a în-
tâmplat de fapt şi cu standardele unui caracter bun.
Asumă-ţi responsabilitatea de a-ţi corecta greşelile.
Nu-ţi poţi dezvolta caracterul, dacă nu eşti dispus să
iei decizii grele.
Grupul cu care îţi petreci timpul are o
mare influenţă asupra deciziilor pe care
le iei. Fă-ţi prieteni care dau dovadă de un
bun caracter.
Descrie un moment în care aceste persoane au dat
dovadă de caracter şi te-au ajutat şi pe tine să-ţi
dezvolţi un caracter bun.
Hotărâre / 3
RECUNOAŞTE REALITATEA
În timp ce se balansează printre copaci, o maimuţă
trebuie să recunoască ramurile care sunt suficient de
puternice, cele care o vor duce în direcţia corectă şi
cele la care poate ajunge. În acelaşi fel, deciziile pe
care le iei depind de abilitatea ta de a vedea şi de a
înţelege situaţia în care te afli.
Află adevărul
Problemele se nasc atunci când presupui anumite lu-
cruri, în loc să le înţelegi. Ai putea presupune că un
poliţist are un motiv ascuns pentru care îţi cere să nu
o iei în faţa altcuiva la rând – când, de fapt, el nu face
decât să păstreze ordinea.
Cu cât ai mai multe date, cu atât mai bune vor fi deci-
ziile pe care le vei lua. Recunoaşte-ţi presupoziţiile şi
verifică-le înainte de a acţiona în consecinţă. Nu pre-
supune că-ţi poţi găsi o slujbă în care să faci ceea ce-ţi
place. Află exact care sunt oportunităţile disponibile
şi pregăteşte-te pentru ele.
Află ce este corect
Hotărârea ta depinde de alegerile corecte pe care le
faci şi nu doar de faptul că scapi de o pedeapsă. Ast-
fel, prima ta grijă este nu ceea ce cred sau fac ceilalţi,
ci ceea ce ar trebui să faci tu.
JOC DE ROL:
Puneţi în scenă următoarele roluri, folosind trei participanţi: persoana care ia o hotărâre, un prieten în-
ţelept, care oferă un sfat bun, şi un prieten nechibzuit, care dă un sfat rău. Puneţi în scenă roluri similare,
bazându-vă pe tema de la pagina 1 a acestui seminar.
Persoană: – Am vorbit ieri cu mama şi m-a în-
trebat dacă vreau să-mi vândă maşina.
Prietenul înţelept: – Ce crezi că ar trebui să faci?
Persoană: – Aş avea nevoie de bani, dar fiul meu
va avea nevoie de maşină când va împlini 18 ani.
Prietenul nechibzuit: – Dacă o vinzi acum, vei
putea folosi banii. Vei putea cumpăra multe lu-
cruri cu atâţia bani!
Prietenul înţelept: – Când va face fiul tău 18 ani?
Persoană: – Peste trei ani.
Prietenul înţelept: – Mama ta ce zice?
Prietenul nechibzuit: – Tipule, de ce pui atâtea
întrebări?
Persoană: – Ea crede că ar trebui să vând maşina
şi să pun banii la bancă. S-au tot tăiat cauciucuri
pe strada noastră în ultima vreme.
4 / Hotărâre
Dacă ai un conflict cu un poliţist sau cu un alt deţi-
nut, dezvoltă-ţi calmul, capacitatea de a-ți ține sub
control mânia; cultivă-ți îndrăzneala de a spune ade-
vărul, onestitatea de a te comporta cu integritate şi
răbdarea de a acționa fără a te strădui să-l faci pe ce-
lălalt să-ți înțeleagă perspectiva.
Vezi ce poţi să faci
Scopul nu este acela de a realiza totul deodată, ci de a
face următorul pas. Prima dată când încerci să repari
o relaţie de familie s-ar putea ca persoana cealaltă să
nu reacţioneze favorabil. Dacă îi restitui ceva unui
angajator de la care ai furat, s-ar putea să nu te mai
angajeze, dar te vei simţi mai liber în interior.
Nu lăsa ca aceste dezamăgiri să te împiedice să faci
ceea ce este corect. Această abordare nu va atenua
conflictele, dar vei şti că ai acţionat conform unor
principii mai înalte decât răzbunarea şi egoismul.
Prietenul nechibzuit: – Vezi, ar trebui să o vinzi
şi să cheltui banii, înainte ca să-ţi distrugă cineva
maşina.
Prietenul înţelept: – Vrei să pui banii la bancă?
Persoană: – O parte din ei. Fiul meu vrea un sis-
tem audio nou, dar mama nu vrea gălăgie în casa
ei.
Prietenul nechibzuit: – Hei, copiii ar trebui să
fie pe primul loc. Vrei să te placă sau nu când vei
ieşi din închisoare.
Prietenul înţelept: – Fiul tău trebuie să-ţi res-
pecte mama şi, totodată, s-ar putea să fie mai bine
pentru el dacă vinzi maşina acum şi economiseşti
banii, astfel încât să-şi poată cumpăra o maşină
mai bună când va avea nevoie de una pentru a
merge la serviciu.
 Rezistenţă
Rezistența cere muncă multă și perseverență
CE ESTE REZISTENŢA?
Cactuşii giganţi absorb şi păstrează umezeala pentru
a putea supravieţui în mediul lor din deşert. În ace-
lași timp, rădăcinile lor ajută la fixarea solului deşer-
tului, iar ramurile lor adăpostesc multe creaturi ale
deşertului.
În mod similar, rezistenţa te poate face să creşti prin
încercările vieţii de deţinut şi să-i poți ajuta și pe alţii.
Păstrează speranţa vie
Unii caută siguranţa în bande, iar alţii se definesc
prin trecutul lor rasist sau infracţional. Dar intimi-
darea şi manipularea funcţionează doar până găseşti
pe cineva mai puternic decât tine.
Cheia rezistenţei este speranţa. Rezişti deoarece
crezi că necazurile din prezent vor trece şi pentru că
a răspunde constructiv merită preţul.
Fă ceva
Aşadar, poţi exersa rezistenţă ridicându-te din pat şi
ocupându-ţi timpul. Chiar şi în închisoare ai lucruri
pe care să le aştepţi – timpul de vorbit la telefon, vizi-
DISCUȚII
Pe parcursul săptămânii viitoare, ţine un jurnal cu elementele care îţi produc stres în fiecare zi şi vorbește,
în clasă, despre situaţiile în care ai nevoie de rezistenţă în viaţa ta chiar acum.
1.
2.
3.
4.
vs Disperare
Caracterul pe primul loc! Ghid pentru penitenciare
Prima ediţie • Seminar 10
DEFINIŢIE
Puterea interioară de a rezista la stres şi de a face to-
tul cât mai bine.
tele, timpul de recreere. Exerciţiul fizic şi munca pot
diminua stresul şi restabili perspectiva.
Atunci când vine cineva în inspecţie, găsește-ți satis-
facția în faptul că în locul tău este curățenie și ordine.
Stabileşte-ţi şi alte ţinte în afară de ieşirea din închi-
soare şi află ce paşi trebuie să faci pentru a le atinge.
Găseşte modalităţi creative de a investi în membrii
familiei, chiar dacă nu poţi fi cu ei.
Depăşeşte obstacolele
Dacă vrei să devii un exemplu bun, va trebui să-ţi
controlezi emoţiile şi să reacţionezi în mod corect.
Dacă vrei să renunţi la droguri, va
trebui să-ţi cauţi prieteni care să te
ajute să stai departe de ele.
Nu-ţi irosi viaţa, chiar dacă nimeni
nu se aşteaptă să reuşeşti şi nu pre-
supune că te vei putea îndrepta
când vei ieşi din închisoare. Astăzi
este ziua potrivită pentru a-ţi exer-
cita rezistenţa.
Rezistență / 1
REZISTÂND PENTRU LIBERTATE atunci. I-am spus Dom-
nului: «Voi sta aproape
Araminta „Minty” Ross s-a născut din părinţi sclavi, de Tine, căci ştiu că mă
Rittia Green şi Benjamin Ross, proprietatea lui vei călăuzi.»”
Edward Brodess din Dorchester County, Maryland. La o întoarcere din mi-
Rezistând în faţa durerii siune, în 1851, a aflat
Brodess îi dădea la muncă ocazional pe Araminta că soţul ei se căsătorise
şi cei opt fraţi ai ei altor proprietari de sclavi. Într-o cu o altă femeie, dar ea
ocazie, un supraveghetor mânios a aruncat către un şi-a continuat lucrarea,
alt muncitor cu o greutate de un kilogram, dar a lo- făcând alte 8 sau 9 că-
vit-o pe Araminta în schimb. lătorii şi salvând 70 de
Deşi lovitura i-a fracturat craniul, nu a primit niciun sclavi.
fel de îngrijire medicală şi avea să sufere de crize de Rezistând în faţa pericolului
epilepsie şi de perioade de inconştienţă pentru tot Vremea nemiloasă, terenul dificil, crizele sale recu-
restul vieţii. rente şi vânătorii de recompense, toate acestea re-
Rezistând în faţa trădării prezentau pericole, dar refugiaţii ştiau că, dacă se
În 1844, Araminta a început să-şi spună Harriet şi întorceau, îi aşteptau întoarcerea în sclavie şi, posibil,
s-a căsătorit cu un bărbat negru eliberat, John Tu- moartea.
bman. Când a crezut Rezistând prin loialitate
că avea să fie vându- Tubman se baza pe o reţea de case sigure şi pe „că-
tă departe de familia lăuze”, de-a lungul „căii ferate subterane”. Muncitorii
ei, a fugit spre nord, foloseau un cod de cântece şi de gesturi, pentru a-i
în Philadelphia, în ghida pe sclavi când fugeau.
1849. În cele din urmă, a reuşit să-şi salveze o mare parte
Tubman s-a hotă- din familie, inclusiv pe mama şi pe tatăl ei, în 1857.
rât să-şi construias- După Războiul Civil, a înfiinţat un cămin pentru pă-
că un cămin şi să-şi rinţii ei şi pentru alţi oameni eliberaţi şi a militat pen-
elibereze familia. Îşi tru drepturile de cetăţeni ale tuturor. Angajamentul
amintea mai târziu: ei pentru libertate şi rezistenţa ei de neînduplecat
„O, cum mă rugam i-au câştigat un loc în memoria unei naţiuni întregi.

De multe ori, sclavii fugari rezistau frigului şi întunericului

nopţii, în căutarea libertăţii. În mod similar, speranţa te va
susţine şi pe tine în împrejurările dificile.

DISCUTĂ

Ce a făcut-o pe Harriet Tubman să reziste în faţa Gândeşte-te la o persoană pe care o cunoşti şi

încercărilor pe care le-a îndurat? care a trecut prin momente dificile. Cum a reuşit
să persevereze?

2 / Rezistență
SCAPĂ DE STRES Asumă-ţi responsabilitatea propriilor cuvinte, acţi-
uni şi obiceiuri, chiar şi atunci când eşti sub presiune.
Uleiul de motor reduce frecarea din interiorul mo- Rezistă tentaţiei de a recurge la droguri, mâncare,
torului, dar, dacă uleiul devine prea murdar, căldura somn sau alte lucruri care să te distragă. Evitarea du-
acumulată şi frecarea vor epuiza motorul. În mod rerii nu rezolvă problema.
similar, stresul nerezolvat te va epuiza treptat, provo-
cându-ți depresie şi conflicte cu gardienii şi cu ceilalţi Redu stresul
prizonieri. • Ia distanţă. Îndepăr-
Identifică stresul tează-te de o confrunta-
re pentru a avea o reacţie
Schimbările, activitatea intensă şi ocaziile speciale bună.
provoacă stres. De multe ori, presiunea pare să vină • Trezeşte-te. Înfruntă
din toate direcţiile şi chiar şi experienţele pozitive, ziua, chiar şi atunci când
cum ar fi vizitele familiei, pot consuma din energia nu te simţi în stare.
emoţională şi te pot lăsa obosit. • Evită spiralele descen-
Conştientizează când te simţi obosit, ba chiar antici- dente. În loc să te concentrezi pe cât de rea este situ-
pează, astfel încât stresul să nu te ia prin surprindere. aţia, întreabă-te ce poţi face.
Când ai o zi în instanţă sau te muţi într-o altă închi- • Pune-ţi ţinte realiste. Fă mai întâi partea mai uşoa-
soare, admite că te simţi stresat din cauza incertitu- ră a unei munci, pentru a putea vedea că progresezi.
dinii, a noilor rutine, a părăsirii vechilor prieteni şi a • Fii activ. Când ţi se dă o sarcină, munceşte cât de
adaptării la un nou grup social. bine poţi.
Identificarea cauzelor stresului te poate ajuta să te • Fă mişcare. Exerciţiul fizic poate îndepărta stresul.
odihneşti mai bine şi să eviţi epuizarea. Cu cât re- Fă o plimbare. Joacă fotbal.
cunoşti mai repede stresul la tine şi la ceilalţi, cu atât • Comunică. Împărtăşeşte-ţi îngrijorările cu cineva
mai repede te poţi adapta şi poţi reacţiona în mod în care ai încredere: un consilier, un mentor sau un
constructiv. prieten.
Recunoaşte pericolul • Râzi. Citeşte o carte amuzantă sau rubrica de glu-
Recunoaşte-ţi reacţiile negative la stres. Recurgi la me dintr-un ziar.
droguri? Sari la bătaie? Ai pretenţii de la vizitatorii • Distrage-ţi atenţia. Joacă un joc de societate cu pri-
tăi? Poate că nu observi stresul până când nu te sur- etenii.
prinzi că reacţionezi urât.

DISCUTĂ

Fă referire la situaţiile pe care le-ai descris la prima pagină. Descrie modul în care ai reacţionat în fiecare
situaţie şi spune de ce trăsătură de caracter ai dat dovadă sau nu ai dat dovadă. Discută despre semnele
de avertizare care te pot ajuta să detectezi stresul mai rapid, astfel încât să poţi reacţiona mai potrivit data
viitoare.

Cauza stresului Reacţia ta Semne de avertizare

Rezistență / 3
DEPĂŞIREA ANXIETĂŢII Nu lăsa ca depresia şi anxietatea să-ţi destrame fami-
lia, să-ţi distrugă relaţiile şi să te paralizeze cu lipsă
ŞI A DEPRESIEI de speranţă. Găseşte-ţi prieteni care să-ţi spună ade-
Mijlocaşii de la fotbal au înălţimi şi greutăţi diferi- vărul şi care să te ajute să ai o perspectivă mai bună
te. Unii se bazează pe mărime şi pe putere pentru a asupra viitorului.
deschide culoare, alţii îşi folosesc viteza şi rapiditatea Discută deciziile importante cu aceia în care te poţi
pentru a trece de fundaşi. Dar cu toţii trebuie să o ia încrede. Evită să iei decizii mari atunci când te con-
încet. frunţi cu deprimare şi/sau anxietate.
Anxietatea şi depresia pot deveni obstacole imense Lasă-ţi familia şi prietenii să te ajute şi căută şi alte
în viaţa ta şi câteodată poate părea că pierzi teren. persoane în care să investeşti. Participă la evenimente
Dar, la fel ca mijlocaşul, poţi rezita dacă avansezi în- religioase, sociale sau de altă natură.
cet şi constant.
Mergi înainte
Evită comparaţiile Un mijlocaş trebuie să se mişte
De-a lungul drumului, nu te compara cu alţii. Fie- mereu, în timp ce-i evită
care persoană are o anumită limită a durerii fizice şi pe fundaşi şi pune sto-
emoţionale. Este important să abordezi problemele puri. La fel şi tu trebuie
în mod constructiv. să continui să faci paşi
mici în direcţia corec-
Fă diferenţa tă.
Fă diferența între ce este responsabilitatea ta și ce nu Nu îţi permite să
este. Nu poţi controla viitorul, dar poţi reacţiona în crezi că nu ai de
viaţă în funcţie de principiile unui caracter bun. ales şi că trebu-
Ai responsabilitatea de a-i învăţa pe copiii tăi şi de a ie să te porţi aşa
le oferi un exemplu bun, dar nu-i poţi face pe copii să cum o faci. Nu te
reuşească în viaţă. Şi ei trebuie să-şi asume responsa- minţi singur crezând că
bilitatea. Ar trebui să-i tratezi cu respect pe prietenii eşti o victimă fără spe-
tăi, pe cei care sunt închiși cu tine şi pe gardieni, dar ranţă. Cultivă disciplina
nu poţi pretinde respect în schimb. necesară pentru a rezista
şi a trăi integru.
Fă-ţi un plan
Împrejurările dificile pot fi, de obicei, rupte în frag-
mente mai mici. Vezi ce trebuie să faci astăzi şi fă acel
lucru cât de bine poţi.

JOC DE ROL

Fă referire la scenariile pe care le-ai pus pe listă la paginile 1 şi 3 ale acestui seminar. Cum poţi da dovadă
de rezistenţă şi cum îi poţi ajuta şi pe alţii să reziste? Scrie o scenetă în care să descri o situaţie stresantă
şi interpreteaz-o cu ceilalţi membri ai micului tău grup.

4 / Rezistență
 Dreptate vs Corupţie
Caracterul pe primul loc! Ghid pentru penitenciare
Prima ediţie • Seminar 11

DEFINIŢIE
A-ţi asuma personal responsabilitatea de a apăra
ceea ce este drept şi adevărat.

CORECT vs GREŞIT
Este uşor să recunoşti că ceva este greşit atunci când
cineva minte pentru a-i face necazuri unei alte per-
soane, când auzi de genocidul din Africa sau când
cineva o înşală pe bunica ta. Este mai greu să recu-
noşti nedreptatea atunci când te răzbuni pe ceilalţi
prin faptul că-i dai de gol, atunci când ignori abuzul
pentru că nu îi afectează pe prietenii tăi sau când in-
ventezi scuze pentru că nu ţi-ai plătit o datorie.
Când cineva îţi greşeşte, s-ar putea ca primul tău im-
puls să fie acela de a te răzbuna, dar dreptatea presu-
pune autocontrol şi o reparație corespunzătoare.
Dacă ideea ta de dreptate este inconsecventă sau per-
vertită, reacţiile tale vor reflecta trăsături de caracter
negative, cum ar fi: revoltă, egoism şi gelozie. Dacă
vrei dreptate în viaţa ta de zi cu zi, trebuie să rămâi
ferm de partea a ceea ce este corect şi adevărat. Caută
iertarea celor cărora le-ai greşit. Repară răul pe care li
l-ai făcut celorlalţi sau daunele provocate proprietăţi-
lor lor. Asumă-ţi consecinţele faptelor tale şi acceptă
pedepsirea lor legală cu demnitate, curaj, noblețe şi
răbdare.
O persoană corectă nu este perfectă, dar încearcă în
fiecare zi să facă ce este corect şi adevărat. În măsura
în care aplici în viaţa ta acest angajament, poţi experi-
menta o libertate interioară în faţa vinovăţiei, a amă-
răciunii şi a violenţei.
Nu lăsa ca nedrepta-
tea altora să-ţi inducă
în eroare busola mora-
lă. Devino un model de
corectitudine pentru cei
din jurul tău.
Firul cu plumb arată dacă un zid este drept sau
este strâmb. Cultivă-ţi sentimentul dreptăţii pen-
tru a putea sta de partea a ceea ce este corect.

DISCUŢII ŞI TEMĂ:

Reflectează la viaţa ta şi notează-ţi momentele în care i-ai tratat pe alţii nedrept. Printre cei cărora le-ai greşit
s-ar putea număra rude, copii, prieteni, vecini, deţinuţi, gardieni sau chiar animale. Adăugă pe listă când îţi
aminteşti alte exemple.
Fapte greşite: Persoane implicate:

Dreptate / 1
REPARĂ LUCRURILE Respectă-i pe ceilalţi
Nu aştepta să fii eliberat. Fii corect acum aplicând Arată că îi respecţi pe ceilalţi prin gesturi obişnuite
dreptatea şi cinstea în toate deciziile pe care le iei. de politețe. Nu sări peste rând, nu vorbi nepoliticos
şi nu-ţi bate joc de bunurile altora.
Repară lucrurile O închisoare este o comunitate, iar valorile acesteia
Fie că trimiţi din greşeală mingea prin fereastra veci- depind de cei care locuiesc şi muncesc acolo. Data
nului sau loveşti în mod intenţionat o cutie poştală, viitoare când colegul tău de celulă îşi lasă pantofii
ai o responsabilitate pentru faptele tale şi îţi arăţi an- în partea ta sau când uită să-şi închidă dulapul, fiți
gajamentul faţă de dreptate prin felul în care gestio- atenți unul cu celălalt. Întreabă-te cum poţi da do-
nezi aceste probleme. vadă de integritate, milă şi corectitudine și cum poți
Dacă ai furat sau avariat ceva care aparţine altei per- contribui la menținerea unei comunități mai sigure şi
soane, întoarce-te şi repară lucrurile. Dacă nu-ţi per- mai paşnice.
miţi s-o faci chiar atunci, stabileşte-ţi un termen şi
apucă-te să economiseşti.
Despăgubirea înseamnă să cauţi să repari răul pe care
l-ai produs altora şi presupune umilinţă şi curajul de
a recunoaşte că ai greşit.
Îndreaptă mai întâi lucrurile cu persoanele cele mai
apropiate ţie, inclusiv membri ai familiei, prieteni, co-
legi de celulă, vecini şi foşti angajatori. Asigură-te că
apreciezi la adevărata valoare obiectul respectiv şi că
te străduieşti să repari relaţia deteriorată.

S-ar putea ca unele răni să se vindece mai greu, iar unele

lucruri s-ar putea să nu mai fie niciodată cum au fost. Fă tot
ce poţi.

DISCUŢII ŞI TEMĂ:

Notează-ţi lucrurile pe care le-ai furat sau avariat, care este valoarea lor şi numele celor pe care i-ai prejudiciat.
Gândeşte-te la modalităţi de a îndrepta situația şi începe procesul de despăgubire.

Articole avariate: Valoare estimată: Persoane afectate:

1.
2.
3.
4.

Cum pot despăgubi:

1.
2.
3.
4.

2 / Dreptate
CAUTĂ IERTAREA ALTORA
Când nu ai niciun angajament față de dreptate şi
adevăr, îi vei insulta şi manipula pe ceilalţi. Abuzul
psihologic şi violenţa fizică rezultate îţi vor distruge
relaţiile şi vor submina comunitatea în care trăieşti.
Şirul încrederii frânte şi al vieţilor spulberate se poa-
te încheia doar atunci când oamenii vor ţine la adevăr
şi la modul în care reacţionează, dând dovadă de un
caracter bun, în loc să fie preocupați cu privire la cine
o ia înainte.
Stabileşte care este vina ta în conflict. Chiar dacă cea-
laltă persoană are 97% din vină, identifică partea ta şi
stabileşte de ce trăsătură de caracter nu ai dat dovadă.
Când te-ai enervat pe un membru al familiei la vizita
trecută, nu ai dat dovadă de blândeţe şi de răbdare.
Indiferent de ce spun sau fac ceilalţi, tu eşti responsa-
bil pentru atitudinile şi comportamentul tău.
Odată ce ai identificat partea ta de vină, hotărăşte
care este cea mai bună metodă de a căuta iertarea şi
de a îndrepta răul făcut. Dacă este posibil, plănuiţi să
vă vedeţi faţă în faţă. Acest pas îl ajută pe celălalt să
vadă sinceritatea ta şi-i dă ocazia de a răspunde.
În cazurile în care a fost vorba de un abuz, o întâlnire
faţă în faţă nu ar face decât să creeze mai multe ne-
cazuri. În aceste cazuri sau în cazurile în care cealaltă
JOC DE ROL:
Împărţiţi-vă pe perechi şi exersaţi modul în care vă cereţi iertare, folosindu-vă de următoarele jocuri de rol.
Inventaţi şi alte conversaţii, folosindu-vă de alte exemple din trecutul vostru. După ce terminaţi, discutaţi cu
grupul experienţa voastră.
Persoana 1: – Ai un minut? Vreau să te în-
treb ceva.
Persoana 2: – Desigur… spune.
Persoana 1: – S-ar putea să ţi se pară ciu-
dat, dar mă tot gândesc la momentul în care
am ţipat la tine ieri. Am fost lipsit de res-
pect şi nu am dat dovadă de autocontrol.
Mă ierţi că nu te-am respectat?
Persoana 2: – Ei, nu a fost mare lucru.
Persoana 1: – Ei bine, a fost greşit din par-
tea mea. Mă vei ierta?
Persoana 2: – Sigur. Te iert.
Persoana 1: – Mulţumesc.
Nu da vina pe alţii sau nu căuta scuze pentru acţiunile tale.
Asumă-ţi responsabilitatea căutând iertarea celor pe care
i-ai rănit.
persoană locuieşte departe, ai putea aranja un timp
pentru a vorbi la telefon. Lucrează împreună cu un
consilier sau capelan pentru a găsi un mijloc potrivit
prin care să-ți exprimi disponibilitatea de a îndrepta
lucrurile.
Când reuşeşti să vorbeşti cu o persoană pe care ai ră-
nit-o, alege-ţi cu grijă cuvintele. Menționează exact
trăsăturile de caracter de care nu ai dat dovadă şi în-
treabă: „Mă poţi ierta?” Acest lucru îi arată celeilalte
persoane că ești conștient că te-ai purtat greşit şi-i dă
ocazia de a răspunde.
Reconstruieşte-ţi viaţa şi relaţiile demonstrând an-
gajamentul pe care ţi l-ai luat de a respecta ce este
corect şi adevărat.
Prizonier: – Bună, mamă/tată.
Părinte: – Ce s-a întâmplat?
Prizonier: – Ştiu că mi-ai spus să stau de-
parte de droguri şi să nu mai umblu cu ve-
chea mea gaşcă, dar nu te-am ascultat. Îmi
dau seama cât de mult am greşit şi îmi pare
rău pentru atitudinea greşită pe care am
avut-o faţă de tine. Mă poţi ierta?
Părinte: – Nu mă aşteptam să te aud spu-
nând asta. Da, te iert.
Prizonier: – Mulţumesc.
Dreptate / 3
ASUMĂ-ŢI RESPONSABILITATEA nevoie, prezintă problema înaintea autorităţilor în
cauză.
Cu toţii am trăit pierderi, dezamăgire şi durere, dar Dacă ai o conştiinţă curată, nu trebuie să te temi că
împrejurările grele nu-ţi oferă o scuză pentru a-i răni vei fi prins. Fă ce este corect, chiar şi atunci când nu
pe ceilalţi sau pentru a face ce-ţi place. te vede nimeni.
Reacţionează la experienţele dificile potrivit cu ce
este corect şi adevărat. Acest proces necesită multă Promovează reforma
muncă, iar tentaţia de a asculta de instinctele tale na- Abordează problemele esențiale, întrebându-te: „A
turale va părea adesea copleşitoare. fost acel lucru cinstit?” „Am dat astfel dovadă de stă-
Păstrează-ţi conştiinţa curată pânire de sine?” „A fost un lucru responsabil?” „Este
corect aşa?” Apelul la conştiinţă îi ajută pe alţii să
Gândirea îţi dictează comportamentul. Învață ce este ajungă singuri la concluziile potrivite.
adevărat şi descoperă ce este corect să faci.
Dacă nu faci contrabandă, nu vei avea nimic de as- Foloseşte metodele corecte
cuns atunci când gardienii te vor percheziţiona şi îţi Găseşte cea mai bună cale de a face ce este corect.
vor inspecta bunurile. Poate fi un deranj, dar nu ai de Dacă cineva îţi datorează ceva, nu înrăutăţi situaţia
ce să intri în panică, dacă ai conştiinţa curată. ameninţându-l. Dacă
Asumă-ţi personal responsabilitatea trebuie să raportezi o
problemă în celula sau
Nu-ţi scuza comportamentul rău prin faptul că nu te în unitatea ta, mergi
simţi bine sau că eşti într-o dispoziţie proastă. Asu- la persoana potrivită
mă-ţi responsabilitatea pentru faptele tale, în loc să la momentul potrivit.
dai vina pe alte persoane sau pe împrejurări. Este greşit să faci ceea
Înfruntă nedreptatea ce trebuie la momentul
Repară-ţi faptele rele, astfel încât să poţi avea credibi- nepotrivit.
litate pentru a te ridica împotriva nedreptăţii. Atunci
Dacă ai o conştiinţă cura-
când confrunţi o persoană cu privire la greşelile ei,
tă, nu trebuie să te temi că
discută problema discret sau în particular. Dacă vei fi prins. Fă ce este co-
problema persistă, roagă un prieten de încredere să rect, chiar şi atunci când
te ajute să te confrunţi cu acea persoană. Dacă este nu te vede nimeni.

DISCUTĂ

Ce scuze ai folosit sau i-ai auzit pe alţii folosind De ce ar trebui să confrunţi pe cineva mai întâi în
pentru a transfera vina? particular? Ce fel de atitudine ar trebui să ai?

Dă un exemplu de a face ceea ce trebuie, dar în Ce diferenţă este între o persoană care îşi schimbă
mod greşit. comportamentul exterior şi una care îşi schimbă
inima?

4 / Dreptate
 Ordine vs Confuzie
Caracterul pe primul loc! Ghid pentru penitenciare
Prima ediţie • Seminar 12

DEFINIŢIE
Ofiţerii de marină se păstrează pe ei înșiși curați și gata Aranjarea propriei persoane şi a lucrurilor care mă
de acțiune şi îşi păstrează și uniforma la fel. înconjoară, pentru o mai mare siguranţă şi eficacitate.

DE CE SĂ FII ORDONAT?
În locurile închise, ordinea şi igiena pe care le păs- Stai la rând fără să mormăi, fără să comentezi pe la
trezi arată respectul faţă de colegii tăi de celulă şi faţă colţuri sau să te mânii pentru că lucrurile nu merg
de alţii care locuiesc lângă tine. Fă duş de câte ori este atât de repede pe cât te-ai
nevoie, pentru a preveni mirosurile neplăcute. Poartă aşteptat. Nu o lua în faţa
papuci la duş, pentru a te proteja pe tine şi pe alţii altora la spălătorie. Împă-
de răspândirea infecţiilor. Spală-ţi hainele şi curăţă tureşte hainele pe care le
petele. scoţi din uscător.
Ordinea înseamnă mai mult decât curăţenie şi igienă. Indiferent de ce-ţi rezervă
Te ajută să nu pierzi timpul şi îţi dă putere să iei deci- viitorul, ordinea pe care o
zii. Dacă îţi sortezi şi îţi pui bine actele, fișa medicală, deprinzi astăzi te va ajuta
certificatele, documentele şi corespondenţa, poţi găsi pe tine şi pe cei din jurul
rapid ce ai nevoie şi poţi răspunde cu rapiditate la tău și acum, şi în viitor.
noile situaţii. Angajaţii închisorii nu anunţă din timp
ședințele de consiliere, inspecția de zonă sau chiar vi-
zitele medicale. Asemenea pieselor unui puzzle, viaţa ta trebuie
organizată într-o imagine coerentă, astfel încât să
poţi lucra eficient şi să investeşti în cei dragi.

DISCUTAŢI:

Enumeraţi situaţii în care aţi dori ca alţii să fie Cum poţi fi mai ordonat în acele situaţii şi/sau
mai ordonaţi. în altele?

• •

• •

• •

• •

Ordine / 1
PUNE-ŢI ORDINE Gândeşte-te la ceva constructiv. Citeşte cărţi pentru
a explora idei noi şi pentru a analiza gândurile auto-
ÎN GÂNDURI rului. Începe să vorbeşti cu alţii despre ceea ce citeşti
În închisoare, trebuie să păstrezi un anumit standard şi ascultă ce au ei de spus.
de curăţenie exterioară. Adevărata integritate, totuşi, Când eşti copleşit de gânduri şi de sentimente ames-
se evidenţiază prin faptul că faci ceea ce trebuie fără tecate, pune-le pe hârtie, ordonează-le şi rezolvă-le
să fii obligat. unul câte unul.
Obiceiurile de ordine pe care le dezvolţi îţi vor asi-
Nu te lăsa distras gura instrumentele necesare pentru a face față unor
Te vei întâlni cu tot felul de presiuni, oameni nerezo- noi experienţe şi îţi vor întări încrederea de a rezolva
nabili şi evenimente tulburătoare. Ai putea fi tentat provocări mai vechi.
să scapi de durere prin alcool sau alte droguri. Poate
că vei încerca să scapi de necazuri refugiindu-te în
mâncare, visând cu ochii deschişi sau privind la te-
levizor.
Acest fel de comportamente nu elimină presiunea, ci
doar o maschează – acoperind durerea temporar şi,
în cele din urmă, înrăutăţind lucrurile.
Gândeşte având în minte un scop
Când fişierele din mintea ta se amestecă, acordă-ţi
timp să-ţi aduni gândurile şi să-ţi limpezeşti mintea.
Oriunde ai fi, fii prezent cu toată fiinţa. Gândeşte-te
la ceea ce faci, în loc să faci totul automat. Când ac-
tivitatea ta nu presupune prea multă gândire, fă-ţi Tiparele de gândire haotică, presupoziţiile şi gândirea con-
ordine în gânduri, în loc să-ţi laşi mintea să umble fuză duc la necazuri. Fă-ţi ordine în gânduri, pentru a face
aiurea. alegeri mai bune.

DISCUTAŢI:

De ce îţi este greu să-ţi organizezi lucrurile din viaţă?

Ce îţi îngreunează concentrarea? Ce te împiedică să te concentrezi?

Cum a contribuit consumul de alcool sau de alte droguri la dezordinea din viaţa ta?

Ce poţi face săptămâna aceasta pentru a fi mai ordonat?

2 / Ordine
ORGANIZEAZĂ-ŢI SPAŢIUL
PERSONAL
Un spaţiu personal ordonat este semnul unei minţi
ordonate.
Stabileşte-ţi standarde
Fă-ţi un loc pentru orice lucru şi ţine totul la locul
lui. Pune la un loc articole de igienă şi articole de îm-
brăcăminte similare şi aşază-le în apropierea locului
în care ai nevoie de ele. Pune-ţi pantofii sub pat şi
împătureşte sau atârnă-ţi hainele unde pot sta cura-
te. Dacă zona ta este în mod regulat ştearsă de praf,
măturată, dată cu mopul şi organizată, este foarte
simplu să treci cu bine peste inspecţiile surpriză.
Legile rutiere organizează traficul şi permit deplasarea în si-
Fă lucrurile cum trebuie guranţă a persoanelor şi a lucrurilor.

Când foloseşti un lucru, asigură-te că-l foloseşti în

scopul pentru care a fost făcut. O minge de baschet
nu este o armă; o greblă nu este făcută pentru prinde-
rea animalelor mici, o şurubelniţă nu este un ciocan;
şi un ciocan nu este o paletă pentru omorât muşte.
Pune lucrurile la loc
Nu arunca niciodată neglijent lucrurile în grămezi.
Dacă pui lucrurile la loc după ce ai terminat ce aveai
de făcut cu ele, va fi puţin probabil să pierzi chiar şi
cel mai mărunt lucru. Pune-ţi gunoiul în containerul
potrivit.
Repară
Adună gunoiul din zonele în comun şi curăţă după
tine atunci când foloseşti toaleta. Dacă o unealtă se
strică în timp ce o foloseşti, repară-o sau spune-i su-
praveghetorului tău. Curăţă uneltele înainte de a le
pune la loc. Asigură-te că strângi bine capacele so-
luţiilor de curăţat. Fii vigilent şi găseşte metode de a
lăsa lucrurile din jurul tău mai bine decât le-ai găsit.

TEMĂ:

Cum îţi poţi organiza cel mai bine spaţiul personal? Care sunt avantajele?

Cum poţi ajuta la organizarea spaţiului public? Care sunt avantajele?

Cum poţi ajuta la organizarea spaţiului de lucru? Care sunt avantajele?

Ordine / 3
ORGANIZEAZĂ-ŢI TIMPUL
Lecţii de la veveriţele cu fălci
O veveriţă cu fălci a fost urmărită de la răsărit până
seara, pentru a-i studia rutina zilnică. Şi-a părăsit vi-
zuina la ora 6 dimineaţa, a scotocit după micul dejun
şi a început să transporte seminţe şi nuci în vizuină.
De la prânz până la ora 15, veveriţa cu fălci a rămas
acasă pentru a trage un pui de somn şi, după alte
trei ore de muncă, s-a odihnit în faţa vizuinii până
la apus.
Veveriţele cu fălci folosesc pentru apărare orice trăsă-
tură a peisajului înconjurător. Îşi organizează călăto-
riile în serii de raiduri scurte. În câmp deschis, alea-
gă cât de repede pot, pentru a evita pericolul. Dacă
apare vreo ameninţare, veveriţa cu fălci fie se retrage,
fie aleargă mai repede către cel mai apropiat adăpost.
S-ar putea să se urce pe o buturugă sau pe trunchiul
unui copac, pentru a avea o panoramă mai largă, îna-
inte de a o lua la sănătoasa către următorul obiectiv.
Vizuinile veveriţelor cu fălci conţin încăperi de de-
pozitare, un dormitor, o cameră pentru pui şi o baie.
Veveriţele cu fălci se şterg chiar şi pe picioare înainte
de a intra în casă. O veveriță poate ține în fălci, deodată, până la 31 de boa-
Când îşi adună proviziile pentru iarnă, o veveriţă cu be de porumb, 65 de semințe de floarea-soarelui sau 145 de
boabe de grâu.
fălci adună atâtea ghinde câte îi intră în pungile din
obraji şi cât să-i permită intrarea în vizuină. În acest
ritm, poate depozita până la 116 ghinde pe oră. 5. Echipează-te potrivit cu activitatea pe care o ai de
făcut.
Organizează-ţi timpul:
1. Fă o listă şi stabileşte importanţa fiecărei sarcini 6. Ia-ţi materialele de care ai nevoie.
de lucru. 7. Fă-ţi bine treaba, pentru a te mândri cu rezultatele
2. Înainte de a începe, obţine aprobarea. obţinute.

3. Planifică-ţi fiecare pas şi ţine-te de program. 8. Exprimă-ţi recunoştinţa faţă de ceilalţi atunci când
îşi îndeplinesc îndatoririle în siguranţă şi la timp.
4. Comunică-le şi altora planurile tale şi cere ajutor,
dacă ai nevoie.

JOC DE ROL:

1. Împărţiţi-vă pe echipe de 4 sau 5 participanţi şi lăsaţi fiecare echipă să aleagă o activitate obişnuită
pentru viaţa de închisoare, cum ar fi…
• curăţarea mesei după servirea prânzului • ducerea gunoiului • spălatul vaselor • plantarea de flori
• greblarea frunzelor •curăţarea băii • văruirea unui perete •alinierea pentru inspecţie
2. Puneţi fiecare echipă să scrie două scenete în legătură cu desfășurarea acelei activități: una în care acti-
vitatea se desfășoară în ordine, iar cealaltă, în dezordine.
3. Puneţi apoi echipele să-și prezinte pe rând scenetele. Cereţi-le celorlalte echipe să evalueze ordinea, în
fiecare scenetă, pe o scară de la 1 la 10 şi discutaţi notele lor.

4 / Ordine
 Entuziasm
Entuziasmul clădeşte puterea interioară de a răspândi
lumină şi de a-i încălzi pe alţii.
LUMINEAZĂ CALEA
Un chibrit poate lumina un loc întunecat şi poate
aprinde un foc cald în frig. În acelaşi fel, o persoană
entuziastă îi poate încuraja pe alţii şi-i poate motiva
să depăşească provocările zilnice.
Creează o viziune
Mulţi definesc entuziasmul folosind cuvinte precum
energie, exaltare şi optimism, dar când aceste urme
de fericire pălesc, speranţa nu îndepărtează norii.
Când Dr. Martin Luther King Jr. şi Sir Winston
Churchill s-au confruntat cu eşec şi descurajare, vizi-
unea lor a rezistat, deoarece pasiunile lor veneau din
idealurile lor şi nu din circumstanţe.
Poate că nu vei declanşa o mişcare sau nu vei întoar-
ce cursul unui război, dar îţi poţi arăta entuziasmul
atunci când alini un prieten, atunci când îi saluţi pe
ceilalţi cu sinceritate şi atunci când te îngrijeşti de cei
care depind de tine, chiar şi când eşti obosit.
DISCUTAŢI:
• Când ai ţinut cu adevărat la ceva sau la cineva?
• Când ai fost cel mai apatic sau când, pur şi simplu, nu ţi-a păsat?
• Descrie felul în care o persoană pe care o cunoşti dă dovadă de un entuziasm constant.
vs Descurajare
Caracterul pe primul loc! Ghid pentru penitenciare
Prima ediţie • Seminar 13
DEFINIŢIE
Menţinerea unei atitudini bune şi strădania de a face
tot ce poți mai bine pentru a îndeplini o sarcină.
Timpurile grele îţi oferă ocazia de a-ţi reevalua atitu-
dinile. Când te vizitează membrii familiei, exprimă-ţi
recunoştinţa, în loc să aştepţi ca ei să te facă să te sim-
ţi mai bine.
Atunci când un coleg de celulă te calcă pe nervi,
identifică lucrurile care ar putea scădea tensiunea
acumulată. Antrenează-l într-un joc sau încearcă să
îl cunoşti mai bine. Este mai greu să fii nerespectuos
atunci când faci un efort de a înţelege.
Continuă
Fii mulţumit atunci când faci ceea ce trebuie. Entu-
ziasmul nu înseamnă să-ţi ascunzi adevăratele senti-
mente printr-o înşelătorie. Unii își dau pe faţă entu-
ziasmul cu o consecvenţă tacită. Alţii îl manifestă cu
o energie mai vizibilă. Indiferent de personalitatea pe
care o ai, fă în aşa fel încât dedicarea ta să lumineze
calea altora.
Entuziasm / 1
GĂSEŞTE-ŢI UN SCOP ÎN VIAŢĂ
În timp ce superviza construcţia Catedralei „St. Paul”
din Londra, se pare că arhitectul Christopher Wren
i-a întrebat pe unii dintre lucrători ce făceau.
– Eu tai piatră, a răspuns primul bărbat.
– Eu construiesc un zid, a spus un al doilea.
– Îmi hrănesc familia, a spus un altul.
Dar un bărbat a spus:
– Eu construiesc o catedrală.
Şi cele mai umile sarcini au un scop şi demnitate, şi
chiar şi ceva plăcut poate deveni, în cele din urmă,
obositor, dacă nu-i înţelegi rostul. Recunoaşte dato-
ria morală implicată în fiecare sarcină de lucru.
Data viitoare când cineva te întreabă ce faci, amin-
teşte-ţi că nu doar aştepţi să ieşi din închisoare şi că
nu-ţi iroseşti viaţa. Pui o bază care îţi poate dezvolta
viitorul şi de care pot beneficia membrii familiei tale
şi comunitatea în care trăieşti.

Priveşte dincolo de tine

Perspectiva influenţează felul în care îţi abordezi via-
ţa. Unii deţinuţi vorbesc despre cum să iasă din în-
chisoare şi despre cum să nu mai intre înapoi, dar in-
tenţiile bune nu ajută pe cine să-și atingă aceste ținte.
Trebuie să apreciezi relaţiile bune şi integritatea de
care ai nevoie pentru a le menţine. În loc doar să vrei
să ieşi din închisoare, identifică mentalităţile pe care
trebuie să le schimbi şi dezvoltă obiceiurile care îţi
vor permite să menţii relaţii bune, să rămâi la un
serviciu şi să-ți aduci contribuția în mediul în care
trăieşti.

Slujeşte unui scop mai mare

Curăţarea băilor şi a toaletelor poate părea o slujbă
înjositoare, dar curăţenia te ajută să păstrezi sănă-
tatea ta şi a celorlalţi prizonieri. Un bucătar ajută la
menţinerea sănătăţii tuturor celor care îi consumă
Catedralele şi vieţile se construiesc bucată cu bucată. Fiecare
mâncarea, iar măturarea holului face viaţa tuturor un decizie pune o bază pentru următoarea. Tu ce fel de fundaţie
pic mai plăcută. construieşti?

DISCUTAŢI:

Lucraţi în grupe mici pentru a hotărî de ce sunt importante următoarele sarcini. Adăugaţi pe listă câteva
dintre îndatoririle voastre obişnuite şi discutaţi răspunsurile.

• Curăţarea celulei:

• Frecventarea cursului:

• Rezolvarea temelor:

• :

• :

• :

2 / Entuziasm
UMPLE-I DE ENERGIE ŞI PE ALŢII
Cauciucurile umflate cum trebuie îi permit maşinii
să meargă în siguranţă şi eficient, dar un cauciuc de-
zumflat sau prea puţin umflat îţi ţine maşina pe loc
sau te poate face să pierzi controlul ei.
În acelaşi fel, un om care oferă energie îi întăreşte pe
alţii. Îi face să se simtă în largul lor, îşi foloseşte în
mod înţelept timpul şi este dispus să-i ajute pe cei în
nevoie.
Un om care risipeşte energie face doar ce i se cere şi
evită să se lase atras în vieţile altora. Un consumator
de energie nutreşte atitudini negative şi-i manipulea-
ză pe ceilalţi.

DĂTĂTORUL DE ENERGIE RISIPITORUL DE ENERGIE CONSUMATORUL DE ENERGIE

• Recunoaşte meritele celorlalţi • Îşi asumă meritele • Îi insultă şi-i critică pe ceilalţi

• Îi ajută pe ceilalţi • Aşteaptă ca alţii să vină la el • Este aspru cu ceilalţi

• Este deschis spre a primi sfaturi
• Salută pe toată lumea
• Se oferă voluntar pentru a-i ajuta
pe alţii
• Îi apără pe cei slabi
• Caută modalităţi de a deveni mai
bun
• Spune adevărul
• Ignoră sfaturile
• Îi salută doar pe prieteni
• Aşteaptă să i se spună ce să facă
• Trece cu vederea nedreptatea
• Se uită de sus la ceilalţi
• Minte pentru a evita necazurile
• Urăşte să primească sfaturi
• Îi evită pe ceilalţi
• Încearcă să scape de muncă
• Abuzează de ceilalţi
• Refuză să se schimbe
• Provoacă probleme prin
minciunile pe care le spune

JOC DE ROL:

Faceţi grupe de trei sau patru membri. Puneţi în scenă scurte scenete pentru a ilustra modul în care cele
trei categorii de mai sus gestionează diferite situaţii. Alegeţi un scenariu din lista de mai jos şi inventaţi-vă
propriul rol. Puneţi-i pe ceilalţi să evalueze felul în care fiecare grupă manifestă entuziasm sau apatie.

Scenarii model: Alte scenarii:

• Gardianul îţi spune să aduni gunoiul de pe lângă gardul închisorii •

• Membrii familiei te vizitează după luni de zile în care nu v-aţi văzut •

• Instructorul de la clasă îţi dă o temă •

• Îţi îndeplineşti sarcinile sau alte treburi de rutină •

Entuziasm / 3
FĂ DIFERENŢA
O rază laser constă în unde de lumină sincronizate şi
concentrate pe o anumită ţintă. Utilitatea unui laser
depinde de precizia sa şi de cât de potrivit este pentru
ceea ce trebuie să facă.
Concentrează-ţi atenţia
În acelaşi fel, eficiența ta depinde de abilitatea de a-ţi
da seama de ţelurile pe care trebuie să le urmăreşti.
Întreabă-te ce va conta peste 5 sau 10 ani, ce vrei să
laşi în urma ta şi ce principii ale unui caracter bun
poţi aplica în fiecare situaţie. Nu te lăsa distras de
obiceiuri distructive.
Încurajează-i pe alţii
Fii atent la ceilalţi şi găseşte o metodă de a le veni în
întâmpinare. Fii bucuros când ceilalţi reuşesc şi îm-
părtăşeşte-le durerea atunci când suferă, în loc doar
să le spui să se înveselească.
Depăşeşte obstacolele
O persoană entuziastă are credinţa, hotărârea şi spe-
ranţa de a da piept cu problemele, în loc să le igno-
PROIECT:
Gândeşte-te la o persoană care recent a dat dovadă de entuziasm. Notează ce s-a întâmplat şi care au fost
beneficiile acţiunilor sale. Arată-ţi aprecierea cât de curând posibil.
Nume:
1. Exemplu:
2. Beneficii:
4 / Entuziasm
re. Nu confundaţi entuziasmul cu „optimismul” care
trece cu vederea problemele. Coborâșurile şi piedici-
le reprezintă oportunităţi de a te dezvolta şi de a-ţi
pune la încercare angajamentul de a avea un caracter
bun. Dă piept cu problemele tale acum, pentru a de-
păşi mai bine provocările din viitor.
STABILIREA DE ŢINTE
• Care este scopul sau obiectivul tău? De ce
este important? Va îmbunătăţi comunitatea în
care locuieşti sau îi va ajuta pe ceilalţi?
• Poţi defalca scopul tău în paşi mici? Când ar
trebui să realizezi fiecare pas? Cum îţi vei mă-
sura progresul? Cine te va trage la răspundere?
• Există o cale mai eficientă de a-ţi atinge sco-
pul? Ai căutat sfaturi bune sau ai citit cărţi fo-
lositoare? Ai mai făcut acest lucru înainte, şi,
dacă da, care au fost rezultatele?
• Scopul tău te va face să intri în conflict cu
alţii? Trebuie să ajustezi momentul sau direcţia
în care mergi?
• Eşti pe deplin dedicat scopului tău? Vei fi în
stare să treci prin momente grele pentru a ter-
mina ce ai început?
• Care sunt motivele tale? Te ajuţi pe tine sau
îi ajuţi pe alţii?
• Eşti gata să pui tot sufletul în ceea ce faci?
 Autocontrol
La fel cum o maşină merge în direcţia în care întorci
volanul, în acelaşi fel şi viaţa ta merge în direcţia trasată
de alegerile pe care le faci.
ÎNTRERUPE CERCUL VICIOS
Când îţi propui să îți formezi un caracter bun, vei fi
într-o luptă pe viaţă şi pe moarte între ceea ce ştii că
trebuie să faci şi ceea ce tinzi să faci. Ştii că anumite
lucruri sunt greşite, dar le faci oricum. Promiţi să te
schimbi pentru binele tău şi al celorlalţi, dar cazi me-
reu în ispită.
Slăbiciunile de caracter se transmit de la un membru
al familiei la altul. Dacă tatăl tău a fost alcoolic, cel
mai probabil şi tu te vei lupta cu alcoolul şi cu dro-
gurile. Dacă mama ta era foarte temperamentală, cel
mai probabil că şi tu te vei confrunta cu probleme de
gestionare a mâniei. Indiferent care ar fi trecutul tău,
acum trebuie să iei propriile hotărâri.
Pentru a întrerupe acest cerc vicios, trebuie să-ţi
asumi slăbiciunile. Dacă nu te poţi abţine de la a
consuma alcool, stai departe de baruri şi de magazi-
nele care vând alcool. Dacă prietenii te influenţează
să consumi heroină, marijuana sau alte droguri, stai
departe de ei.
DISCUTAŢI:
În ce aspecte din viaţa ta ai nevoie de mai mult autocontrol? În ce fel autocontrolul îţi poate îmbunătăţi viaţa?
• •
• •
vs Îngăduinţă de sine
Caracterul pe primul loc! Ghid pentru penitenciare
Prima ediţie • Seminar 14
DEFINIŢIE
A respinge dorinţele greşite şi a face ceea ce este co-
rect.
Caută-ţi noi preocupări, cum ar fi aruncarea la ţin-
tă, origami sau învaţă să joci cărţi. Când vei ieşi din
închisoare, mergi la şcoală, practică un sport, ajută
un vecin aflat în dificultate. Aproape orice activita-
te poate ajuta la creare unor legături normale între
participanţi şi poate deschide uşi pentru noi prieteni.
Dedică-ţi gândurile, ochii şi mâinile celor pe care-i
iubeşti. Educă-te să dispreţuieşti răul care te-a adus
unde eşti acum şi bucură-te de lucrurile bune pe care
le ai încă.
Lasă-ţi mânia deoparte şi cere ajutor cu umilinţă. Fii
responsabil față de alții şi caută să atingi un standard
mai înalt. Învaţă să in-
vesteşti în familia ta, în
munca ta şi într-un alt
viitor. Nu lua închisoa-
rea cu tine acasă.
La fel cum o maşină merge în direc-
ţia în care întorci volanul, în acelaşi
fel şi viaţa ta merge în direcţia trasa-
tă de alegerile pe care le faci.
Autocontrol / 1
ÎNTOARCE SPATELE
Kevin s-a uitat cu jind la borcanul cu prăjituri şi s-a
gândit la gustul fursecurilor cu fulgi de ciocolată ale
mamei. Mai era încă o oră până la masa de prânz, iar
mama lui era în camera alăturată şi împăturea nişte
haine.
Profitând de ocazie, Kevin a folosit sertarul deschis
pe post de scară şi apoi s-a strecurat pe lângă masă
până la frigider. S-a întins să deschidă capacul de la
borcan şi a luat vreo două fursecuri.
– Kevin! strigă mama.
Kevin scăpă capacul pe jos, iar sticla se împrăştie pes-
te tot.
Evită
La fel cum Kevin a cedat tentaţiei atunci când a con-
tinuat să se uite la fursecuri, aşa vei cădea şi tu pradă
ispitei, dacă nu-ţi dezvolţi uneltele potrivite pentru a
recunoaşte şi a înlocui comportamentul greşit.
Identifică situaţiile, persoanele sau experienţele care
te fac să te gândeşti la tutun, alcool sau droguri. Dacă
te simţi ispitit atunci când treci pe lângă un magazin
care vinde alcool sau printr-un anumit cartier, ale-
ge-ţi un alt drum. Merită să mergi un pic mai mult,
făcând un ocol, pentru a evita influenţele negative.
Asemenea unui muşchi, autocontrolul devine mai
puternic pe măsură ce-l foloseşti. Dezvoltă-ţi puterea
DISCUTAŢI:
Ia două răspunsuri de la discuţiile de la pagina 1 şi fă o listă cu modurile în care „poţi întoarce spatele” sau
poţi evita fiecare situaţie. Discută răspunsurile împreună cu grupul.
Situaţie/ Tentaţie Cum să „întorci spatele” sau să eviţi situaţia:
1. •
2. •
2 / Autocontrol
şi înţelepciunea de a întoarce spatele situaţiilor rele şi
de a-i evita pe cei care te-ar putea încuraja spre obice-
iuri greşite. Flirtul cu eşecul este un semn al prostiei,
nu al puterii.
Opreşte-te
În acelaşi fel, află ce-ţi declanşează mânia. Este un co-
pil neascultător, un soţ sau o soţie care se plânge sau
un şofer care merge prea aproape în spatele mașinii
tale sau care conduce prea încet?
Dacă este nevoie, îndepărtează-te de situaţie până
poţi discuta cu calm şi poţi rezolva problema. Identi-
fică ce este greşit şi cum poţi reacţiona dând dovadă
de caracter.
Nu ridica vocea şi nu-i ameninţa pe membrii familiei
tale. Nu ţipa la ceilalţi conducători auto şi nu le arăta
gesturi obscene. Dacă ceilalţi şoferi te supără, evită
rutele foarte aglomerate sau aşteaptă până eşti sufi-
cient de calm pentru a putea continua în siguranţă.
Cu cât vei privi
mai mult la
tentaţie, cu
atât vei fi mai
predispus să-i
cedezi. Evită să
te programezi
pentru eşec.
RUPE LANŢURILE
Dependenţa de alcool sau de droguri şi alte compor-
tamente distructive, cum ar fi tulburările de alimen-
taţie, dependenţele sexuale, automutilarea, jocurile
de noroc şi lăcomia, îi va motiva pe indivizi să mintă,
să fure, să-şi încalce promisiunile, să-i abuzeze pe cei
dragi şi să-i manipuleze pe alţii.
Întrerupe cercul vicios
Asumă-ţi responsabilitatea. Recunoaşte că ai o pro-
blemă şi dă socoteală pentru durerea pe care ai pro-
dus-o. Poţi rezolva doar problemele pe care recunoşti
că le ai.
Asumă-ți vina
Găseşte prieteni care te vor pune faţă în faţă cu com-
portamentul tău greşit şi care vor face demersuri
pentru a te îndruma înapoi spre drumul cel bun.
Întăriți-vă sistemul de suport şi provocaţi-vă unii pe
alţii să menţineţi standardele înalte ale unui caracter
bun.
Spune adevărul
Fii cinstit în legătură cu eşecurile tale. Minciunile şi
secretele te trag în jos, pe o spirală descendentă. Cu
cât persişti mai mult în minciună, cu atât mai pro-
fundă devine sclavia ta interioară. În curând, viaţa ta
întreagă va gravita în jurul unei încercări inutile de a
păstra o aparenţă.
Fă ceva diferit
Găseşte modalităţi constructive de a-ţi ocupa min-
tea. Jocul de dame, şahul, cititul sau ţinerea unui jur-
TEMĂ:
Cu ce dependenţe te confrunţi în mod curent? Când au început? Care sunt unele dintre consecinţele
acestora?
Ce ar trebui să eviţi, dacă plănuieşti să le depăşeşti? Cu cine ai putea vorbi pentru a primi ajutor?
Ce trăsături de caracter te-ar putea ajuta să depăşeşti aceste dependenţe? Ce activităţi ai putea face în
locul lor?
nal te pot ajuta să-ţi schimbi comportamentul şi să
rămâi ocupat. Oferă-te voluntar pentru alte sarcini
de lucru, munceşte mai mult la lucrurile care ţi-au
fost încredinţate, ia-ţi o slujbă la spălătoria închisorii
sau participă la activităţi religioase. Când vei ieşi din
închisoare, oferă-te voluntar ca şofer, să faci comisi-
oane sau să tunzi peluza pentru un vecin în vârstă
sau pentru o altă persoană care nu poate face acest
lucru.
Găseşte-ţi o companie bună
Stabileşte-ţi o reţea care să te încurajeze sau să te tra-
gă la răspundere, dacă începi să aluneci din nou în
tipare comportamentale greşite.
Ai la dispoziţie o varietate de modalităţi de a primi
ajutor. Sunt o mulţime de programe în 12 paşi care
acoperă multe tipuri de dependenţe. Există organi-
zaţii civile şi religioase care oferă şedinţe gratuite de
consiliere pe probleme de mânie, durere, depresie,
divorţ sau alte tipuri de probleme cu care te-ai putea
confrunta. Apelează la ajutorul de care ai nevoie.
Dependența de
droguri te țin
prizonier, iar pe
cei dragi îi face
ostatici. Dezvoltă
autocontrolul ca
sa poți scăpa.
Autocontrol / 3
REZOLVĂ PROBLEMA MÂNIEI
Toată lumea se mânie, dar nu toţi îi atacă pe ceilalţi.
Izbucnirile de mânie sfâşie ţesătura relaţiilor. În vâl-
toarea momentului, le poţi provoca răni adânci celor
la care ţii cel mai mult. Autocontrolul este cheia pen-
tru a rezolva aceste pericole.

Opt paşi către rezolvarea problemei mâniei

1. Ascultă semnalul de alarmă
Recunoaşte-ţi mânia ca pe un semnal de alarmă cu
privire la faptul că te apropii de pericol. Opreşte-te! Rezolvă problema mâniei ca să nu îți distrugă relațiile. Co-
Evaluează situaţia înainte de a acţiona în pripă. Iden- rectează greșelile și construiește obiceiuri pentru un viitor
mai bun.
tifică motivele pentru care eşti iritat şi află cum poţi
reacţiona dând dovadă de caracter.
procedezi aşa, întâlneşte-te cu victima în persoană şi
2. Renunţă la drepturile tale cere-i iertare fără să încerci să te justifici. Despăgu-
beşte persoana şi acţionează în consecinţă.
Renunţă la dreptul tău de a fi respectat şi îndepli-
neşte-ţi responsabilităţile. Dacă te concentrezi doar 6. Iartă-i pe ceilalţi
pe dorinţele tale, vei fi orb la nevoile altora. Concen-
Când ceilalţi greşesc faţă de tine, spune-le în mod
trează-te pe trăsăturile de caracter pe care ţi le poţi
clar ofensa pe care ţi-au adus-o în termenii trăsăturii
cultiva, în loc să-ţi pretinzi drepturile.
de caracter pe care au încălcat-o. Iertarea aduce elibe-
3. Fii responsabil rare de răzbunare şi de ură. Nu-l urî pe cel care ţi-a
greşit. Gestionează durerea pe care ţi-a provocat-o
Nu poţi rezolva problema mâniei dacă-ţi cauţi scuze
fără să cauţi să te răzbuni. Nu te poţi aştepta să fii
sau dai vina pe ceilalţi. Trebuie să-ţi recunoşti vina.
iertat, dacă nutreşti resentimente faţă de ceilalţi.
Nu eşti responsabil pentru ce fac ceilalţi, dar porţi
povara atitudinilor şi a comportamentului tău. 7. Câştigă de pe urma durerii
4. Ţine cont şi de cealaltă parte Luptele interioare pot grăbi dezvoltarea şi maturi-
zarea. Priveşte dincolo de durere şi reacţionează cu
Cu toţii am fost receptori ai mâniei altcuiva. Anali-
integritate. Durerea pe care o trăieşti te poate face
zează-ţi mânia prin ochii victimelor tale şi recunoaşte
mai puternic.
răul pe care îl poate produce lipsa ta de autocontrol.
8. Dă socoteală
5. Îndreaptă lucrurile
Roagă un prieten să-ţi ceară socoteală cu privire la
Fă demersuri urgente pentru a îndrepta răul provo-
măsura în care reușești să îţi rezolvi problemele le-
cat de mânia ta. Cu cât aştepţi mai mult, cu atât mai
gate de mânie. Acceptă-i feedbackul fără să te superi.
greu va fi să corectezi o greşeală. Dacă este legal să
Fii recunoscător pentru ajutorul primit şi cultivă dis-
poziția de a învăța.

JOC DE ROL:

Separaţi-vă pe grupuri mici şi scrieţi scenete folosind situaţiile de mai jos sau propriile exemple. Demon-
straţi diferenţa dintre a reacţiona cu mânie sau dând dovadă de autocontrol.
• Cineva o ia înaintea ta la rând. • Cineva scapă mâncare pe lucrurile tale.
• Primeşti de acasă o scrisoare pe un ton supărat. • Un poliţist te anunţă că urmează o inspecţie.
• Cineva nu-şi plăteşte datoria faţă de tine. • Cineva îţi întrerupe programul de televiziune.
• Copilul tău varsă laptele pe masă. • La bucătărie se termină mâncarea înainte ca tu să
apuci să mănânci.

4 / Autocontrol
 Punctualitate vs Întârziere
Caracterul pe primul loc! Ghid pentru penitenciare
Prima ediţie • Seminar 15

DEFINIŢIE
Punctualitatea demonstrează respectul pentru ceilalți A-i respecta pe ceilalți făcând ceea ce trebuie la mo-
și capacitatea de a te autodisciplina mentul potrivit.

GESTIONAREA TIMPULUI
Adesea, nu ai şansa de a-ţi face singur programul. sul tău deşteptător este un gardian. Şi întotdeauna să
Chiar şi atunci când ajungi la timp, s-ar putea să fii ai la tine cartea de identitate, în caz că îţi este cerută.
nevoit să aştepţi după angajaţii închisorii, după alţi Ţine-te de programul tău. Fii respectuos cu poliţiştii,
deţinuţi sau după întâmplări care au loc în alte părţi chiar dacă ei nu te respectă pe tine sau timpul tău.
ale clădirii închisorii. Respectă-i pe ceilalţi deţinuţi ţinându-te de cuvânt
Recunoaşte lucrurile pe care nu le poţi controla. când promiți să te întâlnești cu ei sau să faci ceva
Când angajaţii sunt în întârziere, aşteaptă calm până pentru ei. Aceste programări informale şi voluntare
când se pot ocupa de nevoile tale. Fii punctual chiar arată stima pe care o ai pentru ceilalţi.
şi atunci când ceilalţi nu cooperează. Tu eşti respon-
sabil pentru atitudinile şi acţiunile tale.
Chiar şi în acest mediu controlat şi imprevizibil, poţi
dezvolta o atitudine şi o disciplină a punctualităţii. E
bine să ştii mereu cât este ceasul şi în ce zi eşti. E bine
să ştii datele la care eşti în instanţă, ocaziile de vizită,
programările la medic sau programul cursului.
Îmbracă-te şi pregăteşte-ţi hârtiile potrivite mai di-
nainte. Scoală-te din pat cu un scop, chiar dacă cea-

Oamenii numără greşelile celor care îi fac

să aştepte. Arată că-i respecţi pe ceilalţi fă-
când lucrurile la momentul potrivit.

DISCUTAŢI:

Cum poate punctualitatea să reducă problemele Cum te simţi când alţii te fac să aştepţi?
din închisoare?

Punctualitate / 1
TREZEŞTE-TE
În 1860, William H. Russell şi partenerii lui de afa-
ceri, Majors şi Waddell, au lansat proiectul Pony
Express, pentru a transporta corespondenţa pe
o distanţă de 2 896 de kilometri, de la St. Joseph,
Missouri, la San Francisco, California. Erau impli-
caţi 80 de călăreţi şi 250 de cai. Fiecare călăreţ par-
curgea o distanţă de 160 de kilometri şi schimba caii
la fiecare 16 până la 40 de kilometri.
Când un călăreţ care mergea spre vest ajungea la fi-
nalul părţii lui de drum, se odihnea câteva ore şi se
întorcea spre est.
În perioada de 18
luni cât a funcţio-
nat, Pony Express a
pierdut doar o pun-
gă cu coresponden-
ţă, atunci când un
călăreţ a fost împuş-
cat şi ucis.
Ţine evidenţa timpului
E bine să ştii cât este ceasul pentru a putea fi gata la
apel, la ora mesei, a medicamentelor, la ora de vizită,
atunci când se dă stingerea, când este timpul pentru
curs, pentru serviciile de închinare sau alte întâlniri.
Ține evidența timpului de detenţie care ţi-a mai ră-
mas. Ai grijă cum îți calculezi timpul, pentru a putea
aprecia valoarea fiecărei zile. E bine să ştii cum să-ţi
calculezi singur timpul.
Ţine evidenţa bunurilor
Deţinuţii pot fi transferaţi fiind anunţaţi doar cu
puţin timp înainte sau chiar fără să fie anunțați. Fii
flexibil când se apropie ziua înfăţişării în instanţă,
când eşti transferat într-o închisoare de siguranţă
mai mare sau mai mică sau când data eliberării este
aproape. Totul merge mai bine dacă eşti îmbrăcat po-
trivit, dacă îţi găseşti actele sau ai cartea de identitate.
Dacă nu înţelegi ceva sau nu ştii de ce ai nevoie, cere
instrucţiuni de la cineva.

DISCUTAŢI:

Enumeraţi patru sarcini de lucru, întâlniri, cursuri sau programări pe care le aveţi săptămâna aceasta.
Gândiţi-vă când ar trebui să fiţi gata să începeţi şi ce ar trebui să aduceţi sau să pregătiţi.

Eveniment programat: Momentul de început: Ce să aduceţi/pregătiţi:

1.

2.

3.

4.

2 / Punctualitate
PREGĂTEȘTE-TE
Cele 190 de staţii ale Pony Express aveau un pro-
gram strict. Fiecare administrator al staţiei avea un
cal pregătit, scos din staul, încălzit şi înşeuat cu 30 de
minute înainte să apară călăreţul aşteptat.
Când sosea un călăreţ, cei de la staţie se îngrijeau de
calul obosit, sortau corespondenţa, aruncau gean-
ta cu corespondenţa pe calul odihnit şi călăreţul îşi
continua drumul. Transferul era programat să du-
reze maxim 2 minute, dar câteodată dura numai 15
secunde.
Să ştii când
Marchează pe un calendar întâlnirile, datele din in-
stanţă, zilele de naştere şi aniversările din familie şi
alte evenimente. Dacă planifici să trimiţi scrisori şi
pachete, ia în considerare şi timpul de care este ne-
voie ca pachetele să ajungă la destinaţie. Nu aştepta
până în ultimul moment.
Să ştii unde
Află dinainte unde trebuie să raportezi şi de cât timp
este nevoie pentru a ajunge acolo. Ţine-ţi aproape
cartea de identitate şi actele, pentru a fi gata când îţi
vine rândul.
Să ştii ce
Pregăteşte-te mintal. Cere informaţii. Află de ce
unelte ai nevoie pentru a-ţi face lucrarea, astfel încât
DISCUTAŢI:
Cât te-a costat faptul că ai întârziat?
Când ai avut avantaje de pe urma faptului că ai fost punctual?
Cum poţi ţine mai bine evidenţa evenimentelor? Care ar fi câteva evenimente important de ţinut minte?
să nu fie nevoie să faci drumuri în plus. Află ce tre-
buie să faci când ajungi acolo. Impune-ţi un ritm şi
concentrează-ţi eforturile pentru a putea termina la
timp.
Să ştii cine
Identifică-l pe supraveghetorul echipei tale de lu-
cru. Dacă ai avut necazuri cu un coleg de muncă în
trecut, gândeşte-te cum poţi lucra împreună cu acea
persoană fără să mai apară conflicte. Dacă apar deza-
corduri, gândeşte-te la trăsăturile de caracter pe care
le poţi exercita în acea situaţie. Planifică-ţi lucrurile
din timp, astfel încât conflicte-
le să nu te împiedice să termini
la timp.
Să ştii de ce
Întreabă care este scopul mun-
cii tale. Dacă ştii motivele
muncii pe care o faci, îţi poate
păsa de detaliile care se adau-
gă rezultatului final. Concen-
trează-te pe ce ai de făcut tu
şi fă acel lucru bine. O treabă
terminată la timp îţi aduce sa-
tisfacţie.
Într-un an, biblioteca unei univer-
sităţi din Oklahoma a raportat co-
lectarea sumei de 50 572 de dolari
din amenzi. Nu lăsa ca amânarea
sau întârzierea să te coste resurse şi
oportunităţi valoroase.
Punctualitate / 3
TERMINĂ ÎN FORŢĂ
Călăreţii din proiectul Pony Express s-au forţat pen-
tru a depăşi programul iniţial şi au reuşit, în cele din
urmă, să reducă timpul cu două zile.
În 1861, liniile de telegraf s-au întins în întreaga ţară
şi au făcut inutil serviciul de poştă călare. Dar călă-
reţii din Pony Express au rămas un model de punc-
tualitate.
Fă tot ce ţine de tine
Viaţa nu este încălzirea pentru adevăratul meci şi în-
chisoarea nu este o pauză a acestuia. Obiceiurile pe
care ţi le formezi acum vor constitui baza vieţii şi a
valorilor tale din viitor.
Viaţa în afara închisorii poate fi înspăimântătoare,
în special dacă ţi-ai petrecut o mare parte din via-
ţă închis. Află de ce abilităţi ai nevoie pentru a face
faţă acestor temeri dând dovadă de un caracter bun.
Dacă trebuie să-ţi termini şcoala, urmează orice fel
de cursuri ţi se pun la dispoziţie şi obţine o diplomă.
Lucrează la abilităţile tale de muncă. Găseşte un pro-
gram în sistemul închisorii care te poate ajuta să-ţi
schimbi viaţa.
Pregăteşte-te pentru viitor
Dezvoltă-ţi o viziune pentru viitor. Nu aştepta să ieşi
din închisoare pentru a-ţi da seama ce vrei să faci. Va
fi mai greu să-ţi defineşti un rol pozitiv dacă ajungi
pe străzi nepregătit. Ţine minte scopul pe care ţi l-ai
propus, astfel încât să-ţi poţi organiza timpul liber şi
să continui să mergi în direcţia corectă.
PROIECT:
Ce abilităţi de lucru poţi deprinde, care să te ajute în viitor?
Ce cursuri sunt disponibile pe perioada în care eşti încarcerat?
Ce trăsături de caracter trebuie să-ţi dezvolţi în această lună?
Cine te va trage la răspundere cu privire la modul în care te-ai ţinut de planul tău?
4 / Punctualitate
Adesea, oamenii le oferă altora şansa de a se schim-
ba în bine, și un bun caracter te va ajuta să depăşeşti
multe probleme pe care le vei întâlni pe parcurs. Nu-
ţi pierde niciodată speranţa.
Fă-ţi un plan
Vorbeşte cu cel care se ocupă de cazul tău şi explică-i
ţintele pe care ţi le-ai propus. Întreabă-l dacă are ceva
idei în legătură cu modul în care poţi ajunge acolo
unde trebuie să fii.
Fă-ţi un calendar cu evenimentele următorilor doi
ani. Notează-ţi cursurile pe care vrei să le urmezi,
ţintele personale pe care vrei să le atingi şi trăsăturile
de caracter pe care trebuie să le dezvolţi în fiecare zi,
în fiecare săptămână, în fiecare lună.
Ţine un jurnal în care să-ţi notezi gândurile şi senti-
mentele. Te ajută să vezi progresul pe care l-ai făcut
atunci când îți faci un grafic cu traseul tău în ceea ce
privește dezvoltarea caracterului și maturizarea.
Nu-ţi irosi viaţa doar gândindu-te la ce se va întâm-
pla „într-o zi”. Asumă-ţi responsabilitatea de a realiza
acele lucruri.
Nimeni nu ştie cât va trăi.
Când ultimul fir de nisip
se va scurge din clepsidra
ta, vei putea privi înapoi
către o viaţă cu folos?
Preţuieşte fiecare zi şi
valorifică la maximum re-
laţiile şi oportunităţile de
astăzi, cât timp mai sunt.
 Vigilenţă vs Neglijenţă
Caracterul pe primul loc! Ghid pentru penitenciare
Prima ediţie • Seminar 16

DEFINIŢIE
A cunoaşte ce se întâmplă în jurul meu, astfel încât să
pot avea reacţia potrivită.

AI GRIJĂ!
Radarul Doppler măsoară furtunile care se apropie, par singuratici, timizi sau vulnerabili şi rezistă tenta-
iar meteorologii adună aceste informaţii pentru a pu- ţiei de a fi împotriva celorlalţi sau de a „te pune cu ei”.
tea informa opinia publică în legătură cu fenomenele Răspunde-le sincer la întrebări şi poartă-te cu ei așa
meteo extreme care sunt pe cale să se întâmple. Dacă cum ai fi vrut să se poarte ceilalți cu tine la început,
eşti atent la ceea ce se întâmplă în jurul tău, poţi evita când ai venit în închisoare.
accidente, conflicte şi tornade.
Respectă proprietatea şi spaţiul personal al altora, Un prieten bun
poartă-te cu bunurile lor cu mai multă grijă decât ai te poate ajuta
avea faţă de ale tale şi întreabă înainte de a împru- să recunoşti
comportamentul
muta ceva. greşit şi îţi poate
Fii atent la nou-veniţi şi atenuează-le anxietatea arăta „butoanele”
apropiindu-te de ei cu prietenie. Fii atent la cei care care îţi declan-
şează mânia,
înainte de a-ţi
pierde controlul.

DISCUTAŢI:

Gândeşte-te la două ocazii în care ai reacţionat impulsiv. Analizaţi reacţii corecte şi reacţii greşite în dreptul
fiecărei situaţii.

Situaţie: Situaţie:

Reacţie greşită: Reacţie greşită:

Reacţie corectă: Reacţie corectă:

Vigilenţă / 1
FII PRUDENT
Când viaţa ţi se pare încurcată, caută sfatul unor per-
soane de încredere şi aplică principiile unui caracter
bun în fiecare situaţie.
Un şofer bun îşi cunoaşte destinaţia, conduce pru-
dent şi este atent la indicatoare, la nivelul combusti-
bilului, la randamentul motorului şi la nevoile pasa-
gerilor.

Stabileşte-ţi o direcţie
Stabileşte-ţi o destinaţie constructivă în viaţă, fă-ţi o
hartă cu paşii pe care trebuie să-i urmezi şi urmează
semnele de circulaţie care îţi indică direcţia corectă.
Obţine sfaturi bune de la persoane de încredere şi
găseşte ocazii de dezvoltare personală, de exersare a
abilităţilor şi de educare. Recunoaşte când şi unde
te-ai îndepărtat de la drum şi revino la traseul iniţial.
Recunoaşte pericolul
Drumul pe care mergi va fi plin de pericole. Alcoo-
lul şi alte droguri te vor ispiti, iar ceilalţi deţinuţi şi
membri ai familiei te vor presa să faci compromisuri.
Vigilenţa te poate ajuta să eviţi persoanele sau lu-
crurile care te conduc spre necazuri. Recunoaşte-ţi
slăbiciunile, pentru a putea planifica dinainte cum să
reacţionezi corect.
Dobândeşte o mai bună înţelegere a problemelor cu
care te confrunţi, pentru a face alegeri înţelepte.
Când viaţa ţi se pare încurcată, caută sfatul unor persoane
de încredere şi aplică principiile unui caracter bun în fiecare
situaţie.
Păstrează relaţiile
Respinge tendinţa de a inventa scuze pentru defecte-
le tale de caracter. Nu da vina pe ceilalţi pentru gre-
şelile tale şi nu lăsa lucrurile de azi pe mâine. Aceste
tendinţe te vor face să-ţi compromiţi integritatea şi să
te abaţi de la drumul tău.
Fii cinstit cu tine însuţi şi cu ceilalţi. Cu cât eşti mai
vigilent faţă de slăbiciunile tale, cu atât mai rapid le
poţi înfrunta şi cu atât mai multă credibilitate vei
avea atunci când îţi vei corecta copiii sau prietenii.
După cum un şofer trebuie să fie atent la manevra-
rea vehiculului, tot aşa şi o persoană vigilentă trebuie
să asculte feedbackul prietenilor înţelepţi şi al celor
dragi, pentru a-şi putea corecta atitudinile rele înain-
te ca acestea să devină fapte regretabile.

DISCUTAŢI:

Discutaţi situaţiile pe care le-aţi enumerat la pagina 1. Care ar fi câteva semnale de alarmă timpurii, care
v-ar putea ajuta să vedeți că ceva nu este în regulă? Faceţi o listă cu alte situaţii care vă ispitesc să faceţi
ceva greşit. Identificaţi semnalele de alarmă.

Pericol: Semnale de alarmă:

Pericol: Semnale de alarmă:

Pericol: Semnale de alarmă:

Pericol: Semnale de alarmă:

2 / Vigilenţă
LĂRGEŞTE-ŢI ORIZONTUL
Dacă cineva ar ţine ridi-
cată o minge de bas-
chet în mijlocul
unei săli de clasă,
fiecare persoană
din clasă ar pu-
tea presupune că
toţi ceilalţi văd
acelaşi lucru ca şi
ea.
Totuşi mingea ar pu-
tea avea lipită o faţă
fericită sau un logo pe o parte. Dacă fiecare persoană
ar descrie mingea, relatările ar fi diferite. Mai mult
decât atât, s-ar putea ca vreo persoană să nu aibă ve-
derea bună, lucru care ar face ca mingea să-i apară
înceţoşată sau decolorată.
Personalitatea, convingerile, experienţele de viaţă, fa-
milia, prietenii, statutul social şi mediul religios afec-
tează felul în care vezi lumea. Creierul tău filtrează
informaţiile şi interpretează experienţele conform cu
ceea ce ştii deja.
JOC DE ROL:
Faceţi grupe de cinci sau şase şi puneţi în scenă următoarele roluri. Discutaţi în ce fel ar fi putut vigilenţa
să schimbe finalul povestirii. Rescrieţi scena pentru a putea ilustra vigilenţa, apoi împărtăşiţi întregii clase
sceneta voastră.
Greg şi Derk jucau şah, iar John aştepta să-i vină
rândul. L-au văzut pe Jim, un deţinut nou, vorbind
şi dând mâna cu doi angajaţi ai închisorii de la bi-
roul de control al dormitorului comun.
Greg: - Hei, tipul nou trebuie să fie un turnător.
Uită-te cât de prietenos este cu gardienii.
Derk: - Pun ei ceva la cale. Mai bine îi urmărim.
John: - Seamănă cu un pedofil, după părerea
mea.
Cu ce au greşit Greg, Derk şi John?
Cum ar trebui să reacţionezi la zvonuri?
De ce este important să-ţi lărgeşti orizontul?
Verifică pe baza realității modul în care tu percepi lu-
crurile. Respinge impulsul de a-ţi justifica sau scuza
atitudinile greşite.
Confruntă-ţi presupunerile cu adevărul
• Începe cu faptele. Află ce s-a întâmplat cu adevărat.
• Recunoaşte presupunerile pe care le faci şi află dacă
sunt conforme cu realitatea.
• Nu trage concluzii fără a avea dovezi clare.
• Nu judeca motivaţiile sau sentimentele. Nu ştii care
sunt gândurile, atitudinile sau motivele celorlalţi.
Dezvoltă relaţii
• Un zvon poate fi desfiinţat mai uşor atunci când
cunoşti persoana despre care este vorba.
• Ceilalţi te pot ajuta să te vezi pe tine însuţi cu mai
multă claritate. Găseşte şi păstrează prietenii care îţi
vor spune adevărul.
• Găseşte un teren comun cu ei.
• Recunoaşte că toţi facem greşeli.
Greg: - Ei bine, nu cred că o să-i placă aici.
Greg a pierdut jocul, dar a mers la mai mulţi deţi-
nuţi şi le-a spus despre Jim.
În acea noapte, Jim a fost bătut cu sălbăticie după
ce a mers la culcare. A mers la camera de gardă,
dar a murit în scurt timp din cauza rănilor.
A doua zi de dimineaţă, Greg şi Derk au aflat că
soţia lui Jim născuse cu o zi în urmă, iar gardienii
îl duseseră în biroul de control pentru a-i da vestea.
Vigilenţă / 3
PRIVEŞTE LUCRURILE
ÎN ANSAMBLU
Nu este loc de greşeală atunci când pilotezi un Mach
2 şi când ai o încărcătură de explozibil foarte peri-
culos. Instructajul de dinainte de o călătorie descrie
obiectivele, pericolele şi motivele de alertă. Informă-
rile de după misiune revăd erorile, elementele din in-
terior şi primesc feedbackul pentru a putea planifica
următoarea misiune.
În acelaşi fel, şi tu trebuie să înţelegi scopurile şi pro-
cesele fiecărei sarcini pentru a putea face lucrurile aşa Priveşte situaţia în ansamblu, astfel încât să faci lucrurile
cum trebuie. Această pregătire îţi permite să reacţi- bine de prima dată.
onezi la noutăţile care apar pe parcurs. Altfel, este
foarte ușor să reacționezi fără să ai în vedere conse- produse pot produce vapori toxici. E bine să ştii ce
cințele. produse chimice să nu amesteci.

Ţine minte scopul Rezolvă lucrurile

Igiena devine un lucru foarte important atunci când
mulţi oameni locuiesc împreună într-un spaţiu re-
strâns. Când ai îndatoriri de om de serviciu, fii con-
ştient de rolul tău în a preveni problemele de sănăta-
te, cum ar fi infecțiile bacteriene sau virale și hepatita.
Recunoaşte pericolele
Atunci când sunt folosite în
mod corect, produsele de cu-
răţat îţi protejează sănătatea
omorând bacteriile. Dacă sunt
amestecate incorect, aceleaşi
Fii atent atunci când manevrezi sub-
stanţe inflamabile, cum ar fi benzina.
Dacă o tavă de încălzire de la cantină este scoasă din
priză, bagă-o în priză. Dacă un vas de toaletă este
înfundat, desfundă-l sau raportează acest lucru şi
avertizează-i şi pe ceilalţi, pentru a preveni un pericol
mai mare. Observă relaţiile cauză-efect între oameni
şi lucruri, pentru a putea evita pericolul şi a face ceea
ce este corect.
Ai grijă
Dacă speli podeaua, pune semne de avertizare. Când
familia vine să te viziteze, e bine să ştii unde sunt co-
piii mici şi ce fac. Dacă manevrezi echipament greu, e
bine să ştii unde sunt colegii tăi de muncă, astfel încât
să nu răneşti, din greşeală, pe cineva.

DISCUTAŢI:

Cum poţi da dovadă de vigilenţă în următoarele situaţii? Fă o listă cu alte câteva situaţii şi discută răspun-
surile cu restul grupului.
Situaţie: Cum să fii vigilent:

Greblatul frunzelor
Datul zăpezii cu lopata
Smulgerea buruienilor
Spălarea podelelor

4 / Vigilenţă
 Responsabilitate
În acelaşi mod în care personalul serviciilor de urgenţă
răspunde imediat la solicitările de urgenţă, şi tu trebuie
să te pregăteşti să-ţi exerciţi responsabilitatea în orice
situaţie.
NU CĂUTA SCUZE
Scuzele garantează faptul că nu te vei schimba, deoa-
rece te împiedică să vezi contribuţia ta la problemă.
Cu cât îţi găseşti mai multe scuze, cu atât mai mult
vei întări obiceiurile care te împiedică să reuşeşti şi le
vei produce, astfel, şi mai multă durere celor pe care-i
iubeşti.
Fii stăpân pe viaţa ta
Priveşte în mod cinstit la caracterul tău. Ai putea da
vina pe anturaj, te-ai putea plânge de persecuţie, ai
putea arăta către lipsa ocaziilor şi te-ai putea răsti la
cei altfel decât tine.
Opreşte-te şi întreabă-te de ce trăsături de caracter
ar trebui să dai dovadă în fiecare situaţie. Recunoaşte
atunci când greşeşti, în loc să încerci să învingi siste-
mul.
DISCUTAŢI:
Faceţi o listă cu scuzele pe care le-aţi auzit de la
ceilalţi.
vs Neseriozitate
Caracterul pe primul loc! Ghid pentru penitenciare
Prima ediţie • Seminar 17
DEFINIŢIE
Asumarea gândurilor, a atitudinilor şi a acţiunilor
proprii.
Consolidează-ţi încrederea
Fiecare relaţie implică responsabilităţi. Părinţii au
responsabilitatea de a-şi iubi, de a-şi îngriji şi de a-și
proteja copiii. Copiii ar trebui să-şi respecte părinţii.
Soţii au responsabilitatea de a-și rămâne credincioşi
unul altuia.
Colegii de celulă au responsabilitatea de a se respecta
unii pe alţii. Personalul închisorii ar trebui să trateze
deţinuţii aşa cum spune legea. Deţinuţii ar trebui să
respecte autoritatea legiuitoare.
Atitudinile greşite destramă aceste relaţii deoarece
subminează încrederea celorlalţi în tine.
Nu poţi controla ce fac alţii, dar îţi poţi asuma res-
ponsabilitatea contribuţiei tale la respectiva relaţie.
Fă-le bine altora, în loc să-ţi ceri drepturile.
Faceţi o listă cu scuzele pe care le-aţi invocat voi.
Responsabilitate / 1
FII STĂPÂN PE GÂNDURILE
TALE
Gânduri şi emoţii
Gândurile şi emoţiile îţi reflectă atitudinile şi îţi in-
fluenţează acţiunile. Gândurile sunt idei pe care le
poţi exprima prin cuvinte. Emoţiile sunt idei pe care
le trăieşti ca sentimente şi sunt, adesea, greu de expri-
mat în cuvinte.

Atitudini
În aeronautică, „atitudine” înseamnă poziţia unei ae-
ronave în relaţie cu direcţia, vântul sau solul. În viaţa
de zi cu zi, atitudinea ta reflectă modul tău obişnuit
de a gândi sau de a reacţiona.
Dezvolţi o atitudine greşită atunci când crezi ceva
neadevărat sau când faci presupuneri greşite despre
o persoană sau o situaţie. Gândurile şi emoţiile tale
vor reflecta aceste idei greşite şi vei reacţiona în mod
incorect la respectiva situaţie.
Schimbă direcţia în care mergi corectându-ţi gândurile şi
sentimentele care îţi influenţează atitudinea şi acţiunile.
Îţi poţi corecta atitudinea recunoscând ideile greşite
şi acţionând în funcţie de ce este corect. Nu deveni o
victimă a gândurilor tale. Asumă-ţi ceea ce gândeşti,
astfel încât atitudinile şi acţiunile tale să fie în con-
cordanţă cu gândurile tale.

PROIECT:

Observă-ţi gândurile şi comportamentul. Gândeşte-te la un conflict pe care l-ai avut recent. Trece în
revistă situaţia, aducându-ţi aminte de fiecare emoţie pe care ai trăit-o şi retrăind exact ce s-a întâmplat.

Descrie situaţia:

Ce ai simţit?

De ce ai simţit ce ai simţit?

Ce ai gândit?

De ce ai gândit aşa?

Ce ai crezut despre situaţia respectivă?

Ce ai crezut despre cei implicaţi?

De unde ai ştiut că ceea ce credeai era adevărat?

Ce ai făcut şi ce ai spus?

Care au fost urmările?

2 / Responsabilitate
FII STĂPÂN PE ATITUDINILE
TALE
Probabil că ai cunoscut persoane care pretind că îţi
sunt prieteni şi care aproape imediat demonstrează
o totală lipsă de consideraţie faţă de sentimentele şi
de persoana ta.
Analizează-te
Pentru a-ţi putea schimba sentimentele, gândurile şi
atitudinile, trebuie să-ţi schimbi sistemul de valori –
felul în care vezi lumea şi lucrurile în care crezi cu
adevărat. Data viitoare când lucrezi cu cineva pe care nu-l poţi
Atitudinea şi comportamentul, nu intențiile, sunt suporta, întrebă-te în ce măsură și tu dai dovadă de
cele care îţi dau pe faţă caracterul. După cum broasca aceleaşi defecte. În alte ocazii, mânia şi lipsa ta de res-
din imagine se transformă în altceva atunci când în- pect faţă de o altă persoană pot indica ce gândeşti cu
torci pagina, nici motivele tale nu sunt întotdeauna adevărat. Dacă urăşti succesul altei persoane, întrea-
ceea ce crezi tu. bă-te de ce şi gestionează-ţi propria nemulțumire,
Poţi pretinde că nu eşti rasist, dar, dacă eviţi anumi- amărăciune sau aroganţă.
te persoane sau iei în considerare rasa atunci când Fii atent atunci când ai o reacţie emoţională negati-
cântăreşti credibilitatea altei persoane, demonstrezi, vă la ceva ce ştii că este bun sau adevărat, în special
de fapt, că, pentru tine, rasa contează mai mult decât atunci când un prieten înţelept îţi arată un eşec din
onoarea sau adevărul. viaţa ta.
Ai putea spune că vrei să munceşti, dar, dacă te gân- Schimbă lucrurile
deşti doar la cât de înjositoare este munca ta sau la
Adesea, critica doare mai mult când este una adevă-
cum te insultă colegii de muncă, lenea şi prejudecă-
rată. Uită-te bine la tine, identifică ce părţi din critică
ţile tale vor dezvălui în curând cât de puţin vrei să
sunt adevărate şi află de ce trăsături de caracter ai ne-
excelezi.
voie. Apoi, identifică cum poţi dezvolta un caracter
Observă indiciile bun şi cum poţi reacţiona mai bine faţă de ceilalţi.
Adesea, lucrurile pe care le consideri a fi cele mai gra- Critica doare pentru că te forţează să dai piept cu lu-
ve la ceilalţi reflectă atitudinile tale greşite şi defectele crurile pe care vrei să le ascunzi. Roagă-l pe capelan,
tale de caracter. pe asistentul social sau pe altcineva dedicat ideii de
caracter să-ţi ofere feedback şi să te ajute în acest pro-
ces de schimbare.
DISCUTAȚI:

Parcurge din nou proiectul de la pagina 2 şi roagă un prieten sincer sau un alt participant la curs să-l dis-
cute cu tine. Observă modul în care gândurile şi sentimentele tale îţi dezvăluie convingerile şi atitudinile
şi îţi influenţează cuvintele şi faptele.

Ai perceput în mod corect situaţia sau ai făcut nişte presupoziţii greşite? Corect Greşit
Ce atitudini au dus la comportamentul tău?

Ai dat dovadă de caracter? Da Nu

Descrie ce trăsături de caracter trebuie să dezvolţi.

Ce vei face în următoarea ocazie când te vei afla în aceeaşi situaţie?

Responsabilitate / 3
FII STĂPÂN PE FAPTELE TALE
Responsabilitatea presupune autodisciplină – în-
treaga zi, în fiecare zi. O persoană responsabilă ia de-
cizii, le duce la bun sfârşit şi susţine rezultatele.
Ziua de azi nu este o repetiţie. Stabileşte-ţi ţinte înal-
te şi dezvoltă-ţi obiceiurile de care ai nevoie pentru
a reuşi.
Nu te minţi. Alegerile lejere şi scurtăturile nu te fac
mai isteţ; te fac mai vulnerabil. Nu contează cât de
uşor este pentru cel de lângă tine. Tu trebuie să faci ce
este corect. Când eşuezi, recunoaşte. Dacă i-ai rănit
pe ceilalţi, caută să le obţii iertarea.
Dă tot ce poţi în viață. Nu toţi avem acelaşi înzes-
trări, dar toţi avem ocazia de a trăi cu integritate. În
loc să cauţi folosul tău, găseşte metode de a face ca
aproapele tău să fie mai în siguranţă şi mai bine.
Gândeşte în termenii îndeplinirii responsabilităţi-
lor pe care le ai, nu în cei ai obținerii unor rezultate.
Viaţa nu este dreaptă, dar, în cele din urmă, vei da
socoteală pentru ce ai făcut cu viaţa pe care ai avut-o.
JOC DE ROL:
Faceţi perechi şi exersaţi asumarea responsabilităţii folosindu-vă de următoarele jocuri de rol:
SCENA 1
Poliţist: – Cine a rupt această greblă?
Deţinut: – Eu, domnule.
Poliţist: – Cum s-a întâmplat?
Deţinut: – S-a rupt în timp ce greblam.
Poliţist: – Mergi şi ia alta.
Deţinut: – Da, domnule.
Construiţi şi alte conversaţii folosind exemple reale din vieţile voastre. După ce terminaţi, discutaţi cu
grupul experienţa pe care aţi avut-o.
• Copilul îţi reaminteşte de o promisiune pe care ai
făcut-o.
• Cineva încearcă să te atragă într-o dispută.
4 / Responsabilitate
Disciplina într-un anu-
mit domeniu te va ajuta
să te dezvolţi şi în alte
domenii. Stabileşte-ţi
un program pentru a
face sport. Citeşte cărţi
bune, care te provoacă
să gândeşti.
Ţine-te de cuvânt. Nu găsi scuze. Recunoaşte ce alţii
ar putea percepe ca fiind o promisiune şi evită să faci
sau să insinuezi promisiuni pe care nu le poţi respec-
ta. Odată ce ţi-ai luat un angajament, fă tot ce-ți stă
în putinţă pentru a-l duce la îndeplinire.
Nu te ascunde în spatele altora; nu aştepta ca altci-
neva să te ajute cu slujba ta sau să-ţi spună cum să-ţi
construieşti un caracter bun. Gândeşte-te în ce mod
trebuie să se schimbe atitudinile tale, astfel încât să
poţi face ceea ce ştii că este corect.
Când ai o sarcină de lucru, fă tot ce ţine de tine, in-
diferent de cine te urmăreşte. Planifică-ţi în aşa fel
zilele, încât să treci de la o activitate constructivă la
alta, în loc să ai timp de zăgaz în care să te confrunţi
cu ispite şi mai mari.
SCENA 2
Persoana 1: – Ce-ai vrut să spui când l-ai
numit pe fratele meu barbar pentru că nu-i
place muzica ta?
Persoana 2: – A fost o glumă.
Persoana 1: – Nu e amuzant.
Persoana 2: – Bine. Nu am vrut să-l jig-
nesc. Nu o voi mai face. Îţi mulţumesc că
mi-ai spus.
• Eşti tentat să cauţi scuze pentru că ai întârziat.
• Îţi pierzi cumpătul când vorbeşti cu colegul tău de
celulă.
 Iertare vs. Ranchiună
Caracterul pe primul loc! Ghid pentru penitenciare
Prima ediţie • Seminar 18

DEFINIŢIE
O gumă de şters înlătură însemnările pentru ca hârtia A accepta durerea provocată de greşelile celorlalţi
să poate fi refolosită. Iertarea te ajută să depăşeşti gre- fără a le purta ranchiună.
şelile şi să mergi mai departe.

TRĂDATE
În 1944, Gestapo a dat năvală în casa familiei ten
Boom în căutarea evreilor pe care membrii familiei
ten Boom îi ajutau să fugă de Holocaustul lui Hitler.
Naziştii au despărţit-o pe Corrie, în vârstă de 52 de
ani, de sora ei mai mare, Betsie şi de tatăl ei, Casper.
Tatăl lui Corrie a murit 10 zile mai târziu, dar Corrie
şi Betsie au mers la închisoare, iar apoi s-au reîntâlnit
într-un lagăr de muncă din Olanda, înainte de a fi
trimise în lagărul de concentrare de la Ravensbruck.
În înfometarea, cruzimea şi munca forţată de la Ra-
vensbruck, surorile au aflat numele bărbatului care
le-a trădat. „Dacă Jan Vogel ar sta în faţa mea acum,
aş fi în stare să-l omor”, îi spuse Corrie surorii ei. „Tu
nu simţi nimic în legătură cu Jan Vogel?”
„O, ba da, Corrie! Îmi pare rău pentru el!” răspunse
Betsie. „Mi-a părut rău pentru el de când am ştiut…
Cât de îngrozitor trebuie să sufere!”
Betsie a murit la Ravensbruck, la sfârşitul acelui de-
cembrie.
Alege
Atunci când te concentrezi pe ceea ce-ţi face o per-
soană, viaţa ta se va desfăşura în jurul acelei persoane
şi a modului în care te poţi răzbuna pe ea. Astfel, re-
sentimentele te conduc să acţionezi cu acelaşi egoism
de care a dat dovadă cel care ţi-a greşit.
Iertarea nu este un sentiment şi nu îndepărtează şi
nici nu scuză ceea ce alţii au făcut. Atunci când ierţi,
alegi să accepţi durerea pe care ţi-au provocat-o alţii
şi încerci să lucrezi la restaurarea relaţiei pe cât de
mult posibil. Atitudinea de iertare îţi clarifică min-
tea, astfel încât să poţi urmări dreptatea şi mila, nu
răzbunarea şi ura.
Un vagon de marfă
ca acesta i-a dus pe
Corrie ten Boom
şi pe alţi prizonieri
către lagărele de
concentrare naziste.

DISCUTAŢI:

Gândiţi-vă la cei pe care îi cunoaşteţi şi la felul în care au arătat că iartă.

Nume: Reacţie:

Iertare / 1
ACCEPTĂ RESPONSABILITĂŢI
La fel cum descurcarea unor fire de aţă necesită timp,
efort şi, câteodată, mai mult de două mâini, şi gesti-
onarea adecvată a responsabilităţilor necesită o gân-
dire atentă.

Identifică elementele care te deranjează

Este doar o diferență de opinie cu privire la modul în
care trebuie făcut un anumit lucru şi este nevoie de o
discuţie calmă, pentru a putea colabora mai bine, sau
o displaci pe cealaltă persoană din cauza a ceea ce ţi-a
făcut? Identifică exact ce s-a întâmplat şi ce a cauzat
conflictul.
Priveşte lucrurile şi dintr-o altă perspectivă
De multe ori, alte persoane te vor acuza de diferite
lucruri şi adesea există o urmă de adevăr în ceea ce
spun. Găseşte un prieten de încredere care să te ajute
să vezi mai clar situaţia şi roagă-l să te ajute să identi-
fici elementele care te scot din sărite.
Fii cinstit atunci când cauţi un astfel de ajutor. Gă-
seşte pe cineva care să-ţi arate atitudinile tale greşite
şi să te ajute să-ţi asumi responsabilitatea pentru gre-
şelile pe care le-ai făcut faţă de alţii. Nu încerca să-l
câştigi de partea ta pe asistentul social, pe capelan
sau pe colegul tău de celulă.
Această persoană te-ar putea ajuta să afli adevărata
cauză a reacţiei tale. Dacă tocmai te-ai certat la tele-
fon cu mama sau cu soţul ori soţia ta, un gardian su-
părător sau un deţinut te-ar putea enerva dintr-oda-
tă. Dacă descoperi că eşti supărat din cauza multor
lucruri mărunte, gândeşte-te dacă nu cumva există
un conflict mai mare cu care nu eşti dispus să dai
piept sau în faţa căruia te simţi neputincios.
Un prieten de încredere te-ar putea ajuta, de ase-
menea, să înţelegi cum gândeşte cealaltă persoană,
pentru a putea comunica mai bine şi pentru a rezolva
conflictul.
Identifică aportul tău
Eşti supărat pentru că o anumită persoană a făcut
ceva greşit sau eşti mânios pentru că persoana cea-
laltă a reţinut ceva ce te considerai îndreptăţit să pri-
meşti tu? S-ar putea să-ţi doreşti lucruri bune, cum
ar fi o familie iubitoare şi stabilă, dar nu poţi ajunge
acolo pretinzând dragostea şi aprecierea celorlalţi.
Pretenţiile te fac să-i priveşti pe ceilalţi de parcă ţi-ar
datora ceva şi, dacă nu se ridică la înălţimea aşteptă-
rilor tale, îi pedepseşti.
Fă primul pas
Descoperă cum trebuie să se schimbe atitudinile tale.
Nu încerca să te justifici, să dai vina pe altcineva sau
să negi răul pe care îl provoci. Spune pe nume tră-
săturilor de caracter pe care le-ai încălcat – lipsa ta
de blândeţe, atunci când îi loveşti pe membrii fami-
liei sau când ţipi la colegul tău de celulă, lipsa ta de
cinste, atunci când îi insulţi pe ceilalţi sau când răs-
pândeşti zvonuri, lipsa de corectitudine, atunci când
nu-ţi ţii promisiunea.
Pe viitor fereşte-te de aceste atitudini greşite şi des-
coperă cum îţi poţi schimba gândirea.

DISCUTAŢI:

Alege o ofensă care ţi-a fost adusă. Formaţi grupe mici şi ajutaţi-vă unii pe alţii dezbătând situaţiile în deta-
liu. Ajutaţi-vă unii pe alţii identificând cine şi pentru ce este responsabil.
Care este ofensa?

Ce te deranjează cu adevărat la ea?

Ce parte din ofensă este responsabilitatea ta?

Ce parte aparţine altora?

Ce atitudini trebuie să schimbi?

2 / Iertare
REPARĂ RĂUL FĂCUT
Curăţă rana
La fel cum o rană trebuie curăţată cu atenţie pentru
a se evita infectarea, la fel şi cei care se află într-un
conflict trebuie să-şi recunoască greşelile.
Mărturiseşte-le cuvintele şi faptele tale greşite celor
pe care i-ai rănit. Recunoaşte trăsătura de caracter de
care nu ai dat dovadă şi asumă-ţi responsabilitatea.
Spune: „Am greşit când am ţipat la tine ieri. Mă ierţi
pentru lipsa mea de blândeţe?” Nu spune: „ Îmi pare
rău că am ţipat la tine, dar eram obosit” sau „Îmi pare
rău dacă te-am rănit”.
Suturează rana
Doctorii folosesc copci pentru a prinde o rană gravă,
astfel încât să se poată vindeca. Când cineva greşeşte
faţă de tine, vezi dacă răul făcut este prea grav pen-
tru a fi trecut cu vederea. Va afecta permanent relaţia
voastră? Îi va răni şi pe alţii? Îi va face rău celui care
ţi-a greşit, dacă această greşeală trece neamintită?
Dacă persoana cealaltă doar nu stă la rând, ci trece
în faţă, ai putea trece cu vederea această ofensă. Dacă
un membru al familiei te-a abuzat pe tine sau alţi
membri ai familiei, ai responsabilitatea să abordezi
problema.
Vindecă rana
Când apare o rană, corpul creşte cantitatea de sân-
ge existentă în zona rănită pentru a se putea vindeca
mai repede. În acelaşi fel, şi repararea unei relaţii ne-
cesită un efort voluntar.
• Asigură-te că motivul pentru care acţionezi este
acela de a face ce este corect, nu acela de a te răzbuna.
• Încearcă să abordezi persoana în mod direct, dar,
dacă ai fost victima unui abuz sau dacă sunt alte con-
siderente speciale, sfătuieşte-te cu consilierul sau cu
capelanul tău.
• Dacă ai contribuit la conflict, mărturiseşte mai întâi
greşeala ta, şi apoi abordează alte probleme.
• Nu trage concluzii pripite cu privire la ce a gândit
sau a intenţionat o persoană. Rezumă-te la ce a spus
sau ce a făcut acea persoană.
• Descrie modul în care ofensa te-a afectat în ter-
menii caracterului. „Simt că nu mă respecţi când faci
asta.”
• Ascultă cu atenţie cuvintele şi sentimentele pe care
celălalt le exprimă. Reformulează ce crezi că ai auzit,
astfel încât cealaltă persoană să corecteze ceea ce s-a
înţeles greşit.
• Alege-ţi cuvintele cu grijă şi verifică-ţi atent tonul
vocii, pentru a limita neînţelegerile.
• Oferă soluţii şi concesii pentru a vindeca rana.
Restaurează
Relaţiile sănătoase necesită muncă asiduă mult timp
după ce te-ai ocupat de nevoile cele mai stringente.
Formează-ţi obiceiul iertării pentru a putea rezolva
ofensele rapid şi urmăreşte-ţi atitudinile, cuvintele şi
acţiunile, astfel încât să nu mai repeţi acele greşeli.
Vindecarea corectă
necesită timp şi
efort.

JOC DE ROL:

Foloseşte exemplul pe care l-ai dat la pagina 2 sau gândeşte-te la alte situaţii dureroase. Jucaţi pe roluri cum
să ceri iertare pentru ce ai făcut şi apoi cum să confrunţi pe cineva în legătură cu o problemă gravă. Fii foarte
atent la cum îţi alegi cuvintele, tonul vocii şi limbajul corporal. Jucaţi pe roluri un exemplu pozitiv şi unul
negativ, pentru a vedea ce funcţionează şi ce trebuie evitat. Scrieţi observaţiile şi împărtăşiţi-le celorlalţi.

Lucruri care funcţionează: Lucruri de evitat:

Iertare / 3
ELIBEREAZĂ-TE
Corrie a fost prizonierul numărul 66730. În parte
datorită exemplului lui Betsie, Corrie a început să-i
ierte pe cei care o torturau. În 1945, o eroare admi-
nistrativă a dus la eliberarea lui Corrie.
Oameni din toată lumea doreau să-i audă povestea şi
Corrie a călătorit în 61 de ţări împărtăşind mesajul
că dragostea şi iertarea sunt mai puternice decât ura.
„Atunci când ne mărturisim păcatele”, a spus ea,
„Dumnezeu le aruncă în cele mai adânc ocean pen-
tru totdeauna şi pune un indicator: «PESCUITUL
INTERZIS»”.
Pe când termina un discurs în München în 1947,
Corrie a văzut un bărbat apropiindu-se de ea şi l-a
recunoscut ca fiind un paznic de la Ravensbruck. El
nu-şi mai amintea de ea, dar i-a cerut iertare şi i-a
întins mâna.
Corrie a ezitat, gândindu-se la perioada în care a fost
închisă şi la moartea surorii ei. În cele din urmă, a
întins mâna şi a spus: „Te iert, frate! Din toată inima.”
Creşte în iertare
Viaţa ta are sens dincolo de traumele pe care le-ai
trăit şi în povestea lui Corrie ten Boom vedem o
persoană care a depăşit brutalitatea şi a devenit mai
mult decât ar fi putut deveni dacă nu ar fi reuşit să
treacă peste experienţa ei.
Nu există o rezolvare rapidă sau o formulă magică.
Atunci când ai de-a face cu cineva care îţi greşeşte în
mod obişnuit sau care refuză să-şi recunoască greşe-
lile, va trebui să faci deosebirea între exercitarea tră-
săturii de caracter iertare şi actul de a ierta.
Trăsătura de caracter iertare îţi implică dispoziţia de
a lucra la procesul restabilirii relaţiei şi de a-i face un
bine celui care îţi greşeşte. Este o hotărâre pe care
trebuie s-o iei în fiecare zi.
Iertarea deplină depinde de regretul profund al celui
care ţi-a greşit. Când gardianul i-a cerut iertare lui
Corrie şi aceasta l-a iertat, a avut loc o iertare deplină
şi o relaţie sinceră a devenit posibilă.
Continuă să mergi mai departe
Chiar şi în situaţiile în care s-a întâmplat aşa ceva,
iertarea este o alegere pe care trebuie să o faci perma-
nent. Odată ce ai iertat pe deplin, nu mai aminti de
greşeala respectivă şi nu-ţi îngădui să te mai gândeşti
la ce ai pierdut.
Progresul vine dacă poţi privi în urmă cu tot mai
multă claritate, umilinţă şi recunoştinţă.
Investeşte în ceilalţi
Foloseşte ocaziile de a da pe faţă bunătate şi respect
pentru ceilalţi. Atunci când faci ceea ce trebuie şi-i
ajuţi pe alţii, îţi oferi o nouă motivaţie pentru a con-
tinua să construieşti relaţii constructive. Răzbunarea
doar întăreşte egoismul şi amărăciunea.
Corrie ten Boom
i-a iertat pe cei care
au jignit-o și a găsit
eliberarea de ură și
de amărăciune.

PROIECT:

Scrie-ţi povestea despre iertare şi împărtăşeşte-o într-un grup mic. Fiecare grup ar trebui să aleagă o poveste
pe care s-o împărtăşească întregii clase. Compară povestea ta cu povestea lui Corrie ten Boom.

Lucruri la care să meditezi:

• Dacă procesul iertării durează mai mult în cazul tău, aminteşte-ţi că povestea ta nu s-a încheiat. Iertarea
este un angajament de-o viaţă.

• Chiar dacă eşti în închisoare, cum te poate ajuta iertarea să fii liber pe dinăuntru?

• Ce înseamnă „Pescuitul interzis” atunci când vorbim de greşeli din trecut?

• Care este diferenţa dintre a pune în practică trăsătura de caracter iertare şi actul de a ierta?

4 / Iertare
 Economisire
NU-ŢI IROSI VIAŢA
Spiritul tău de economie depinde de cât de bine re-
cunoşti adevărata valoare şi de cât de eficient folo-
seşti lucrurile.
Banii
Felul în care gestionezi banii spune multe despre va-
lorile tale. Dacă nu ridici de jos mărunţişul sau chel-
tuiești banii doar pentru că-i ai, probabil că ai o ati-
tudine nepăsătoare şi faţă de alte lucruri.
Dacă îţi cheltuiești banii pe dependenţe sau pe lu-
cruri care să-ţi ateste statutul social, în loc să te în-
grijeşti de familia ta, înseamnă că apreciezi plăcerea
imediată mai mult decât relaţiile.
Când câştigi bani, cheltuieşte-i în mod înţelept, indi-
ferent de cât de puţini ai. Plăteşte mâncarea, lucrurile
necesare casei, utilităţile şi pune ceva deoparte, înain-
te de a cumpăra alte lucruri.
Educaţia
Mulţi ratează o ocazie pentru că vine deghizată în
haine de muncă grea. Foloseşte-ţi la maximum tim-
DISCUTAŢI:
Identifică resursele pe care le ai în aceste patru domenii:
Banii: Educaţia/Experienţa: Relaţiile: Oportunităţile:
vs Risipă
Caracterul pe primul loc! Ghid pentru penitenciare
Prima ediţie • Seminar 19
DEFINIŢIE
A le găsi utilizări practice unor lucruri pe care alţii
le-ar trece cu vederea sau le-ar arunca.
pul: citeşte şi meditează, în loc să te uiţi la televizor.
Acceptă orice fel de slujbă găseşti, până când obţii
una mai bună. Încearcă să-i cunoşti pe cei din jurul
tău, în loc să-ţi plângi de milă. Mergi la un curs de
abilităţi sociale, la unul de abilităţi practice sau la un
program de tratament împotriva drogurilor. Învaţă
tot ce poţi din ocaziile care se ivesc astăzi.
Relaţiile
Întreabă-te cât eşti dispus să investeşti pentru a-ţi
clădi relaţii sănătoase. Este relativ uşor să-i apreciezi
pe ceilalţi când te ajută, dar critica şi conflictul dezvă-
luie rapid cât de mult apreciezi relaţiile.
Este uşor să vezi cum alţii îşi neglijează familiile, dar
atunci când relaţiile te costă ceva, te gândeşti cum îţi
poţi îndeplini responsabilităţile? Sau cauţi metode
de a scăpa de problemă?
Apreciază prietenii care îţi vor arăta unde greşeşti.
Identifică persoanele înţelepte şi urmează-le exem-
plul.
Economisire / 1
FII PLIN DE INIŢIATIVĂ –
PARTEA 1
Spre bine sau spre rău, apa face întotdeauna ceva.
Apa cade pe pământ, curge în ocean şi se întoarce să
ude pământul din nou. În tot acest timp, poate uda
plante, poate eroda pământul de la ferme sau poate
stinge focuri.
Viaţa ta va avea o influenţă asemănătoare asupra ce-
lor din jur. Egoismul tău îi poate corupe pe alţii şi
poate distruge comunitatea în care trăieşti. Caracte-
rul tău bun îi poate ajuta pe alţii să depăşească obice-
iuri dăunătoare, chiar şi când încă eşti în închisoare.

Stabileşte-ţi o ţintă • Alege un lucru pe care îl poți face imediat, în loc să

Faptul că ai un scop şi o ţintă îţi va da un motiv să te
scoli din pat şi să-ţi începi ziua. Gândeşte-te la lu-
crurile de care vei avea nevoie şi pregăteşte-te, stabi-
leşte-ţi un program şi aranjează-ţi lucrurile din jur
pentru a avea succes.
• Stabileşte-ţi o ţintă pe termen lung şi una pe ter-
men scurt. Scrie o scrisoare de mulţumire, depăşeşte
o dependenţă de droguri, citeşte o carte bună sau de-
vino un membru mai bun al familiei tale.
• Afirmă-ţi ţinta. Dacă ai deja dorinţa de a sta de-
parte de închisoare odată ce ai ieşit, fă o listă cu abi-
lităţile de muncă pe care le ai, cu reţeaua socială şi cu
obiceiurile personale de care vei avea nevoie pentru a
reintra în societate.
fii copleşit de întreg procesul.
• Fragmentează fiecare ţintă în paşi mai mici.
• Fă pașii pe rând.
Identifică-ţi resursele
Fii conştient de ceea ce ai şi de ce mai ai nevoie pen-
tru a-ţi atinge anumite ţinte. Aminteşte-ţi resursele
pe care le-ai enumerat la pagina 1.
• Află cine îţi poate oferi cele mai bune sfaturi.
• Gândeşte-te la resursele de care ai nevoie pentru
a-ţi atinge scopul.
• Gândeşte-te la modul în care poţi accesa lucrurile
de care ai nevoie.

PROIECT:

• Ţinta ta:

• Resurse de la pagina 1 care te pot ajuta să-ţi atingi ţinta:

• Resurse de care vei mai avea nevoie:

• Paşi în vederea atingerii ţintei:

2 / Economisire
FII PLIN DE INIŢIATIVĂ –
PARTEA 2
Gestionează timpul
Un program te ajută să-ţi pui planurile în aplicare şi
să-ţi foloseşti la maximum timpul. Identifică activită-
ţile pe care trebuie să le faci în fiecare zi şi fă mai întâi
lucrurile cele mai importante.
Nu-ţi amâna temele, gândindu-te că le vei face chiar
înainte de a merge la culcare. Pune deoparte un anu-
mit timp şi fă-le, astfel încât să te poţi relaxa înainte
de a merge la culcare.
• Discută cu cel care se ocupă de cazul tău ţintele sta-
bilite pe termen lung şi vezi cum trebuie să procedezi
în timpul care ţi-a mai rămas de stat în închisoare.
• Planifică-ţi fiecare pas pe care trebuie să-l faci, fiind
atent la momentul când sunt disponibile cursurile
vocaţionale şi cele speciale.
• Ţine un jurnal pentru a-ţi înregistra progresul şi
notează-ţi unde întâmpini dificultăţi.
• Obţine educaţia şi experienţa de care ai nevoie pen-
tru a face o treabă cum trebuie de prima dată.
• Planifică lucrurile în avans, astfel încât să poţi gân-
di o slujbă cap-coadă şi să aduni uneltele de care ai
nevoie.
Construieşte relaţii
Construieşte relaţii cu oameni integri şi evită-i pe cei
care nu arată nicio dorinţă de a deveni mai buni.
• Găseşte doi sau trei oameni integri şi de încredere,
care îţi pot da sfaturi bune.
• Găseşte persoane care au anumite abilităţi, cunoş-
tinţe sau experienţă.
• Asigură-te că acest grup include şi alte persoane.
• Fii foarte corect.

• Ţine-te de programul pe care ţi l-ai făcut. Fă tot ce
poţi astăzi pentru a-ţi putea atinge ţintele mâine.
Dezvoltă-ţi mintea
Reconstruirea vieţii necesită o concentrare intensă şi
o dispoziţie de a învăţa din experienţă, astfel încât să
nu-ţi mai repeţi greşelile.
• Ascultă cu atenţie şi acceptă cu umilință feedbackul
şi critica. Pune întrebări pentru a clarifica ceea ce vor
să spună ceilalţi.
• Roagă-i pe sfătuitorii tăi să-ţi recomande alte re-
surse, cum ar fi cărţi pe care le poţi citi.

TEMĂ:

• Fă-ţi un calendar şi planifică-ţi fiecare pas din proces. Gândeşte bine fiecare pas şi stabileşte-ţi obiective
zilnice şi săptămânale.
• Numeşte 2 până la 4 persoane care se pot uita pe planurile tale, îţi pot oferi o părere şi pot vorbi cu tine
mereu despre progresul pe care l-ai înregistrat (un asistent social, capelanul sau un membru al familiei etc.).

• Cum poţi dezvolta o relaţie cu aceste persoane? Când îţi vei face timp să discuţi cu ei în mod serios şi re-
petat? Cum vei reacţiona la o critică constructivă?

• Cum îi poţi ajuta pe ceilalţi din jurul tău? În ce fel ai început să-ţi foloseşti resursele pentru a-i ajuta pe
ceilalţi?

Economisire / 3
FĂ ÎN AŞA FEL ÎNCÂT FIECARE
BĂNUŢ SĂ CONTEZE
Dacă cheltuiești 3 dolari în fiecare zi pe ţigări, vei
cheltui 21 de dolari pe săptămână şi 1092 de dolari
pe an.
Cu aceiaşi 1 092 de dolari ai putea să-ţi ajuţi bunica
să-şi repare maşina, ţi-ai putea hrăni familia câteva
săptămâni sau a-i putea să-ţi plăteşti nişte cursuri de
pregătire profesională. Dacă ai depune banii într-un
cont de economii cu o dobândă de 3%, cumulată tri-
mestrial, ai avea 1 176 de dolari la sfârșitul anului.
Consolidează-ţi un obicei
Nu permite ca suma infimă pe care o pui deoparte în
fiecare zi să te descurajeze cu privire la valoarea eco-
nomisirii. Autocontrolul pe care îl dobândeşti eco-
nomisind banii îţi va întări capacitatea de a-ţi păstra
o slujbă, de a-ţi gestiona timpul, de a sta departe de
droguri şi de a-i respecta pe ceilalţi.
Data viitoare când vrei să cumperi ceva neimportant,
gândeşte-te la cât de mult munceşti pentru a câştiga
acei bani, la câtă dobândă ai avea dacă i-ai economisi
şi la cadourile de Crăciun, îmbunătăţirile aduse casei
sau reparaţiile la maşină pe care le-ai putea plăti cu
acei bani.
Economiseşte
Urmăreşte mai degrabă avantajele pe termen lung
decât recompensele de moment. De exemplu, la vâr-
sta de 19 ani, Sharon ar putea investi 2 000 de dolari
în fiecare an, timp de 8 ani. Dacă ar câştiga o dobân-
dă anuală de 12%, până la vârsta de 65 de ani, ar avea
în cont 2 288 996 de dolari!
Cei care au la dispoziţie mai puţini ani pentru a eco-
nomisi vor avea rezultate mai puţin impresionante,
dar s-ar aplica aceleaşi principii.
Stabileşte-ţi priorităţile
Pentru a-ţi folosi bine banii, va trebui să iei decizii
grele. Plăteşte mâncarea, gazul, curentul, apa şi chi-
ria/ipoteca înainte de a-ţi cumpăra lucruri de dis-
tracţie sau de a mânca în oraş.
Nu cumpăra lucruri sub impulsul momentului. Fă-ţi
o listă de cumpărături şi ţine-te de ea. Lasă să treacă
o noapte, timp în care să te gândeşti la orice achiziţie
care depăşeşte 300 de dolari.
Identifică moduri creative de a folosi lucrurile vechi.
Revinde sau reciclează ce poţi. Caută metode de a
repara lucrurile stricate. Dă altora lucrurile pe care
nu le foloseşti.
Stai departe de droguri, alcool, jocuri de noroc şi alte
obiceiuri care îţi devorează resursele.
Stai departe de datorii
Un card de credit poate crea un fals sentiment de si-
guranţă. Nu cheltui niciodată mai mult decât ai în
mână, indiferent cât de „convenabil” ar putea părea
cardul.
Nu intra în datorii pentru a obţine favoruri sau bu-
nuri în închisoare. Datoriile înstrăinează relaţiile, iar
cel care împrumută este servitorul celui care-i dă cu
împrumut.
Ingeniozitatea te poate ajuta să experimentezi avan-
tajele pe termen lung ale faptului că economiseşti ba-
nii şi că te ţii departe de datorii.

DISCUTAŢI:

Desfăşuraţi câteva scenete în care să arătaţi moduri corecte şi moduri greşite de a cheltui banii. Arătaţi cum
vă poate ajuta ingeniozitatea să evitaţi cheltuirea sub impulsul momentului.

Scenarii posibile:
• Vrei o bomboană, ceva de băut sau o gustare, dar nu ai suficienţi bani.
• Eşti la cumpărături cu familia şi vezi un televizor uriaş la reduceri.
• Fiul sau fiica ta te roagă să-i cumperi o jucărie sau un joc nou.
• Ai nevoie de o masă de bucătărie sau de un dormitor nou pentru casa ta.

4 / Economisire
 Sensibilitate vs Duritate
Caracterul pe primul loc! Ghid pentru penitenciare
Prima ediţie • Seminar 20

DEFINIŢIE
Monitorizează sentimentele şi nevoile celorlalţi, astfel A cunoaşte atitudinile şi emoţiile celor din jurul meu.
încât să poţi reacţiona în mod corespunzător.

DE CE-AR TREBUI SĂ-MI PESE?

Este uşor să nu-ţi pese. ei. Dacă jigneşti pe cineva, nu lăsa ca lucrurile să-ţi
Poate că persoana cealaltă aparţine unui alt grup. scape printre degete. Rezolvă problema cu fiecare
Poate că eviţi relaţiile pentru că nu doreşti să-i împo- persoană în parte în mod respectuos, direct şi clar.
vărezi pe alţii cu problemele tale.
Poate că ai catalogat-o drept o persoană slabă. S-ar Eşecul de a nu vedea dincolo de suprafaţă va pune în
putea să ignori pe cineva pentru că nu-ţi este de ni- pericol corăbiile şi relaţiile.
ciun folos. Poate că discuţiile cu colegul tău de celulă
îţi iau mai mult timp decât eşti dispus să investeşti.
Sensibilitatea înseamnă să-ţi pese suficient de mult
încât să-i înţelegi pe ceilalţi. Fii atent la limbajul cor-
poral al celorlalţi sau la tăcerea lor neobişnuită.
Când observi că cineva are probleme, întreabă-l/o ce
mai face – şi aşteaptă să primeşti un răspuns.
Nu presupune că ştii prin ceea ce trec ceilalţi sau că
ei te înţeleg pe tine. Multe persoane nu comunică în
mod direct ceea ce vor cu adevărat să spună. Pune
întrebări pentru a afla ce se întâmplă cu adevărat cu

Eşecul de a nu vedea dincolo de suprafaţă va pune în pericol

corăbiile şi relaţiile.

DISCUTAŢI:

1. Când te-a ignorat cineva sau a interpretat greşit ceea ce ai spus?

2. Când ai marginalizat pe cineva şi nu ai încercat să-l înţelegi?

3. Când i-a păsat cuiva de tine?

4. Ce au făcut ceilalţi pentru a-şi exprima grija pentru tine?

Sensibilitate / 1
RECUNOAŞTE DIFERENŢELE
Familiile
Recunoaşte diferenţele în ceea ce priveşte modul în
care familiile gestionează emoţiile, îşi organizează
mediul de viață, manevrează banii, rezolvă conflictele
şi sărbătoresc zilele importante. Poate că în familia ta
afecţiunea se demonstrează prin îmbrăţişări şi săru-
tări. Poate că ai crescut într-un mediu religios. Poate
că familia ta a fost plină de energie sau mai liniştită.
Unii membri ai familiei s-ar putea confrunta cu pro-
bleme de gestionare a mâniei, cu probleme legate de
droguri, de violenţă sau de alte obiceiuri distructive.
Aceste tipare trec adesea de la o generaţie la alta.
Bărbaţii şi femeile
A fost sugerat ca o glumă că bărbaţii şi femeile vin de
pe planete diferite.
• Femeile au tendinţa de a recunoaşte imediat im-
plicaţiile emoţionale ale evenimentelor şi deciziilor.
Bărbaţii preferă adesea să facă orice altceva decât să
vorbească despre propriile sentimente.
• Bărbaţii îşi creează legături prin experienţele pe
care le trăiesc împreună. Femeile îşi creează legături
prin lucrurile pe care şi le împărtăşesc verbal.
• Bărbaţii tind să compartimenteze lu-
crurile şi să abordeze câte o problemă
o dată. Femeile nu-şi separă neapărat
reacţiile emoţionale de cele intelec-
tuale.
• Bărbaţii apreciază independenţa
într-o comunitate. Femeile au nevoie
să relaţioneze emoţional.
JOC DE ROL:
Scrie care sunt tendinţele şi trecutul tău. Apoi, în-
treabă un coleg de grupă sau un membru al famili-
ei, pentru a afla şi tendinţele acestuia.
1. Cum gestionezi stresul sau frustrarea?
2. Cum gestionezi conflictele sau neînţelegerile?
3. Cum te simţi în cadrul unui grup?
2 / Sensibilitate
• Bărbaţii tind să trăiască în prezent. Femeile sunt
mai interesate de siguranţa pe termen lung.
Personalitatea
Personalitatea ta este conturată de genetică, mediu şi
experienţă. Unii prosperă într-un cadru social. Alţii
au nevoie de un timp în care să fie singuri. Unii abia
aşteaptă o provocare. Alţii preferă rutina prestabilită.
Lupta
Familiile şi comunităţile din care faceţi parte sunt
formate din indivizi provenind din medii diferite, cu
perspective şi personalităţi diferite, şi fiecare persoa-
nă are o contribuţie.
La fel cum fiecare parte a corpului are o funcţie, tot
aşa şi fiecare membru al unităţii în care sunteţi poate
să-i ajute pe ceilalţi. Nu poţi merge cu urechile sau să
mănânci cu genunchii, dar când toate părţile îşi în-
deplinesc rolurile, fiecare le completează pe celelalte
şi devin un tot.
Soluţia
Te-ai putea teme că dacă ceri ajutorul celorlalţi vei
fi respins, luat peste picior sau nerespectat. Ai pu-
tea simţi că greşelile tale sunt mai grave decât ale
celorlalţi.
Un caracter rău devine mai puternic
doar când îl ţii secret. Împărtăşeşte-ţi
luptele cu cei care te pot ajuta să-ţi
clădeşti un caracter bun şi cere-le
sfatul. O greşeală ascunsă nu se poa-
te repara. Trebuie să dai piept cu ea.
4. Ce crezi despre asumarea riscurilor?
5. Care este istoricul familiei tale?
6. Care este trecutul tău religios sau spiritual?
7. Care sunt câteva dintre lucrurile care te intere-
sează şi câteva puncte forte ale tale?
FII DISPUS SĂ CUNOŞTI
- Câinele meu
O persoană sensibilă nu ştie în mod automat cum - Wow, ia
uită-te la a fost lovit de
un camion
se simt ceilalţi, dar încearcă să înţeleagă. O astfel de cauciucurile
de pe maşina noaptea
trecută…
persoană îşi face un obicei din a observa când ceilalţi asta!
- Serios?
sunt supăraţi sau descurajaţi şi-şi face timp să-i între- Ce fel de
camion?
be ce mai fac. Cei care nu dau dovadă de sensibilitate
vor trece de la o relaţie la alta.

1. Observă
Observă când cineva este neobişnuit de tăcut sau hi-
peractiv. Acest lucru poate însemna că este deprimat.
În loc să reacţionezi, încearcă să-ţi dai seama ce nu
este în regulă. Mama prietenului tău ar putea fi bol-
navă sau el ar putea trece printr-un divorţ.
2. Ascultă
Abilitatea de a-i observa pe ceilalţi îţi demonstrează
vigilenţa. Efortul pe care-l faci pentru a înţelege ara-
tă că îţi pasă. Fii atent la tonul vocii unei persoane,
la atitudinea, poziţia corpului şi expresiile faciale ale
acesteia. Permite-i celeilalte persoane să termine de
vorbit înainte de a răspunde.
Când pui întrebări, aşteaptă un răspuns. Dă-ți seama
atunci când celălalt nu comunică bine şi pune-i între-
bări, ca să poată clarifica ce spune. Nu trage concluzii
pripite.

Emoţiile funcţionează precum instrumentele de măsurare
sau semnalele luminoase, scoţând la iveală anumite proble-
me şi alertându-te.
3. Gândeşte
Nu presupune că ştii ce gândesc ceilalţi şi nu reac-
ţiona fără să iei în calcul care este adevărata proble-
mă. Sensibilitatea înseamnă străduinţa de a înţelege
situaţia şi sinceritatea de a căuta interesul celeilalte
persoane.

DISCUTAŢI:

Faceţi grupe mici şi discutaţi întrebările de mai jos.

Împărtăşiţi cu toată lumea răspunsurile şi aplicaţi-
ile personale.
1. Care sunt caracteristicile unui bun ascultător şi 3. Cum te poţi asemăna cu cineva care exprimă lu-
ce obiceiuri poţi dezvolta pentru a deveni un ascul- crurile în mod diferit de cum le exprimi tu?
tător mai bun?

4. Cum poţi răspunde la durerea, bucuria, dezamă-

2. Ce întrebări te-ar putea ajuta să descoperi ce girea sau nevoia cuiva?
gândesc şi simt ceilalţi? Exemple: „Ce s-a întâm-
plat?” „Ai putea să-mi mai spui o dată?” „Ce a pro-
vocat accidentul?” „A fost cineva rănit?”

Sensibilitate / 3
ASUMĂ-ŢI ROLUL
Empatizează Încearcă să te pui
în locul altcuiva (în
Nu poţi schimba sentimentele şi atitudinile certân- pantofii altcuiva,
du-te. Aminteşte-ţi cum te-ai simţit când te-ai con- cum spun englezii)
fruntat cu probleme similare şi împărtăşeşte durerea pentru a-i înţelege
sau fericirea celorlalţi. Recunoaşte perspectiva celor- mai bine pe ceilalţi
lalţi asupra vieţii, chiar şi atunci când aceasta este di- şi pentru a observa
nuanţele şi detaliile
ferită de a ta.
pe care, altfel, le-ai
Perspectiva altcuiva te poate ajuta să vezi realităţi pe putea trece cu
care le trecuseşi cu vederea mai înainte, iar această vederea.
înţelegere te poate ajuta să-ţi comunici punctul de
vedere în moduri în care ceilalţi să te poată înţelege.
Nu-i poţi ajuta pe ceilalţi dacă nu-i înţelegi, mai întâi.
CUVINTE DE ÎNŢELEPCIUNE
Acţionează „Fii amabil; orice persoană pe care o întâlneşti
Cu cât cunoşti mai bine o persoană, cu atât mai mare are de dus o bătălie grea.” – Ian Maclaren
este responsabilitatea ta faţă de ea. Gândeşte-te bine
cum îi poţi ajuta pe alţii. Poate că vei fi nevoit să pui „Bucuraţi-vă cu cei ce se bucură, plângeţi cu cei
pe cineva faţă în faţă cu greşelile lui, să ajuţi o anumi- ce plâng.” – Apostolul Pavel
tă persoană să găsească un sfat înţelept, să serveşti pe
„O bucurie împărtăşită este o bucurie dublă;
post de placă de rezonanţă în timp ce celălalt ia nişte
o amărăciune împărtăşită este o jumătate de
decizii grele sau să sărbătoreşti o nouă oportunitate
amărăciune.” – Proverb suedez
a unui prieten.
Nu le permite celorlalţi să te pună să promiţi că vei „Sensibilitatea, afecțiunea şi blândeţea nu sunt
păstra secretul şi nu asculta bârfele. Dacă nu ştii cum semne de slăbiciune şi de disperare, ci manifes-
să reacţionezi, cere un feedback de la o persoană în- tări ale puterii şi ale hotărârii.” – Kahlil Gibran
ţeleaptă sau de la un consilier de încredere, cum ar fi
„Forţa brută şi intimidarea pot avea un efect te-
capelanul sau cel care se ocupă de cazul tău.
ribil. Însă, în final, ceea ce rămâne trăieşte prin-
tr-o sensibilitate delicată.” – D. H. Lawrence

JOC DE ROL:

Discutaţi o situaţie în care puteţi da dovadă de sensibilitate faţă de alţii. Discutaţi cum îi puteţi ajuta pe
ceilalţi fără să autorizați sau să aprobați obiceiurile lor rele.

Alegeţi doi sau trei colegi de clasă şi puneţi în scenă scenariul, astfel încât să fiţi pregătiţi să faceţi ceea ce
trebuie atunci când trebuie.

Situaţie:

Cum să dăm dovadă de sensibilitate:

Reacţii constructive la problemă:

4 / Sensibilitate
 Înţelepciune vs. Nechibzuinţă
Caracterul pe primul loc! Ghid pentru penitenciare.
Prima ediţie • Seminar 21

DEFINIŢIE
Înţelege imaginea de ansamblu – ia-i în calcul pe cei A privi şi a reacţiona în viaţă dintr-o perspectivă care
din jurul tău şi aplică principiile unui caracter bun. transcende propriile circumstanţe.

DOBÂNDEŞTE ÎNŢELEGEREA
Când aerul de la suprafaţa pământului este cu câteva
grade mai cald decât aerul de deasupra, diferenţa de
temperatură creează un miraj, un fenomen de refrac-
ţie a luminii, care face lucrurile să pară că sunt reflec-
tate în apă.
Un miraj este un fenomen real, nu o iluzie optică, dar,
pe măsură ce te apropii, îţi dai seama de faptul că ce
ai văzut nu era ceea ce credeai că vezi.
În acelaşi mod, poţi înţelege greşit lucrurile dacă
nu-ţi dai seama cum sunt ele cu adevărat. Uneori,
acest lucru este urmarea unor limitări naturale. Ai
putea să iei în serios o persoană când, de fapt, ea doar
glumeşte, sau ai putea purta haine de vară şi să te uzi
leoarcă în urma unei ploi torenţiale apărute de senin.
trafic de droguri sau de bunuri furate. Ranchiuna pe
care o simţi pentru cineva care a abuzat de tine te
poate face să nu vezi felurile în care şi tu abuzezi de
alţii.
Înţelepciune
Cheia dezvoltării înţelepciunii este să te umileşti, să
admiţi că ai greşit, să afli ce-ţi distorsionează per-
spectiva asupra vieţii şi să pui mai mare preţ pe a face
ceea ce este corect decât pe câştig şi confort.

Prostie
Alteori, aroganţa te împiedică să recunoşti că ai făcut
ceva greşit. Apetitul pentru alcool te-ar putea deter-
mina să nu-i respecţi pe ceilalți şi să abuzezi de ei.
Lăcomia te poate orbi, astfel încât să nu mai vezi con-
secinţele pe termen lung, şi te poate determina să faci

DISCUTAŢI:

• Când s-a întâmplat ca o relaţie să fie altceva decât • Ce ai crezut că se va întâmpla?

te-ai aşteptat?
• Ce idei şi ce aşteptări te-au făcut să crezi că lucru-
• Când s-a întâmplat ca încercarea de a obţine ceva rile se vor întâmpla într-un anume fel?
să fie altfel decât ai crezut că va fi?
• Ai dat dovadă de caracter prin faptele tale? Au
• Când s-a întâmplat ca acţiunile tale să aibă conse- arătat aşteptările tale respect pentru ceilalţi?
cinţe pe care nu le-ai dorit?

Înțelepciune / 1
SCHIMBĂ-ŢI PERSPECTIVA
Potrivit lui Leslie Stevenson şi lui David L. Haber-
man, în cartea lor Ten Theories of Human Nature
(„Zece teorii despre natura umană”), perspectiva unei
persoane asupra vieţii depinde de ceea ce respectiva
persoană consideră a fi real, de ceea ce persoana crede
despre ea şi despre ceilalţi, de ceea ce crede a fi greşit
în viaţă şi în societate şi de ceea ce consideră că va
rezolva problema.
Ce îţi influenţează cel mai mult viaţa?
Adesea, poţi să identifici ceea ce crezi cu adevărat prin
identificarea lucrurilor de care te temi cel mai mult.
Dacă te temi de respingere mai mult decât apreciezi
adevărul sau dreptatea, vei fi dominat de cei mai agre-
sivi decât tine. Dacă te temi că vei fi cădea de fraier
în fața celorlalți mai mult decât apreciezi hărnicia, vei
munci doar când cineva te va urmări, iar lenevia ta te
va trage în jos şi te va împiedica să reuşeşti în viaţă.
De asemenea, poți afla care ți se pare a fi lucrul cel
mai important pentru tine, luând în calcul ce te pre-
sează mai mult atunci când ai de luat o decizie. Dacă
te gândeşti mai întâi cum să apari în faţa celorlalţi,
probabil că nu vei exersa sinceritatea. Dacă renunţi
la a-ţi mai păsa de membrii familiei atunci când te
rănesc, probabil că pui mai mare preţ pe răzbunare
decât pe amabilitate, iertare şi compasiune.
• Alege o situaţie recentă, gândeşte-te ce ţi-a influenţat
cel mai mult decizia şi roagă-i pe ceilalţi membri ai gru-
pului să te ajute să-ţi dai seama de lucrurile pe care le
apreciezi cu adevărat.
Care este scopul tău în viaţă?
Pentru a reacţiona în viaţă privind lucrurile dintr-o
perspectivă mai extinsă, trebuie să ai un scop sufici-
ent de mare încât să te poată susţine atât în vremurile
bune, cât şi în timpurile grele. Persoanele înţelepte
privesc dincolo de ele însele şi de moment.
Nu eşti doar tu pe lumea asta. Ai relaţii cu membri ai
familiei şi cu prieteni. Absenţa ta din rolul de mamă
sau de tată îţi va afecta în mod profund copiii. Ati-
tudinea ta îi va afecta pe colegii tăi de celulă sau de
clasă.
• Ce vrei să fii peste 10, 20 sau 30 de ani? Cum vrei
să-şi amintească lumea de tine după ce nu vei mai fi?
2 / Înțelepciune
Presupoziţiile, ideile şi povestirile îţi influenţează felul în
care priveşti viaţa, iar această perspectivă modelează felul în
care gândeşti, simţi sau reacţionezi.
Ce nu este în regulă cu lumea în care trăim?
O persoană face alegeri înţelepte când își dă seama ce
înseamnă să faci ce este corect, indiferent de urmările
imediate.
Este uşor să spui că cineva este egoist, dacă acea per-
soană îi exploatează pe ceilalţi, bea prea mult sau îi
pasă doar de bani. Dar, dacă dai dovadă de un ca-
racter bun doar pentru a te simţi bine cu tine însuţi,
demonstrezi că eşti la fel de centrat pe propria per-
soană.
O mamă înţeleaptă îşi corectează copilul chiar şi
atunci când îi este greu, deoarece este responsabilă
de pregătirea lui pentru viaţă. Un bărbat înţelept îşi
rezolvă conflictele fără a-i molesta verbal sau fizic pe
ceilalţi.
• Care sunt defectele tale de caracter? Cum te-au condus
acestea către un comportament greşit? Ce obiceiuri te ţin
pe loc? Ce obiceiuri te vor ajuta să-ţi dezvolţi un caracter
bun? Poartă o discuţie onestă cu ceilalţi din grupul tău.
Ce e de făcut?
Înţelepciunea presupune credinţă – încredere în fap-
tul că un caracter bun va da cele mai bune rezultate,
chiar şi atunci când nu vezi cum. Un comportament
schimbat nu este doar rezultatul educaţiei sau al
inspiraţiei, ci şi al reorientării sentimentelor şi per-
spectivei tale asupra vieţii. O persoană înţeleaptă face
ceea ce trebuie pentru că aceasta este ceea ce doreşte.
• Ce trăsături de caracter te pot ajuta să învingi egois-
mul, apatia, aroganţa sau alte defecte de caracter pe care
le-ai identificat?
ÎNCONJOARĂ-TE DE
OAMENI BUNI
Când îţi petreci timpul cu cei care nu respectă legea,
care îşi caută folosul propriu şi care îi ameninţă pe
ceilalţi, îţi accentuezi atitudinile greşite.
Găseşte-ţi prieteni buni
Identifică-i pe cei care se ţin de cuvânt, care îi res-
pectă pe ceilalţi, spun adevărul şi te motivează să-ţi
dezvolţi un caracter bun. Asociază-te cu astfel de
persoane.
Caută sfat
Acest lucru ar putea însemna să petreci mai puţin
timp cu gaşca cu care obişnuiai să leneveşti. Înseam-
nă, de asemenea, să-ţi recunoşti eşecurile şi să cauţi
ajutor la cineva care a dat dovadă de înţelepciune.
O persoană înţeleaptă va vedea lucrurile pe care tu
le-ai trecut cu vederea. Când nu ştii cum să gestio-
nezi o situaţie, cere-le sfat celor care au dat dovadă de
caracter. Defectele de caracter şi obiceiurile rele vor
creşte necontrolat atâta timp cât consideri că le vei
putea ascunde de ceilalţi.
Ascultă cu atenţie
În orice relaţie, ascultă înainte de a încerca să răs-
punzi. Nu trebuie să fii de acord. Dar, cu cât asculţi
mai mult, cu atât vei fi pregătit mai bine pentru a re-
acţiona înţelept.
Când încerci să înţelegi, poţi învăţa ceva chiar şi de la
persoanele mai dificile. Foloseşte critica nedreaptă ca
TEMĂ:
Fă o listă cu patru persoane pe care le consideri pri-
eteni apropiaţi.
În ce fel te motivează fiecare dintre ei să fii o per-
soană integră sau îţi încurajează obiceiurile rele?
În ce fel te ajută sau te rănesc aceste lucruri?
o motivaţie de a munci mai mult la responsabilităţi-
le tale şi iartă cealaltă persoană. Nu te complăcea în
autocompătimire.
Asumă-ţi responsabilitatea
Fiecare relaţie aduce cu sine responsabilităţi. Ca pă-
rinte, ai responsabilitatea de a-ţi iubi şi îngriji copiii.
Ca soţ sau soţie, ai responsabilitatea de a-ţi ajuta par-
tenerul. În calitate de copil, ar trebui să-ţi cinsteşti
părinţii şi să te îngrijeşti de ei la bătrâneţe. Ar trebui
să-ţi pese suficient de mult de un prieten încât să-l iei
la întrebări dacă face nişte alegeri greşite.
Identifică-ţi responsabilitatea şi vino în întâmpina-
rea nevoilor care sunt în responsabilitatea ta, chiar
dacă persoana cealaltă nu se comportă întotdeauna
aşa cum ar trebui.
Construieşte-ţi relaţii sănătoase
Aşa cum copacii au nevoie de ani pentru a creşte, re-
laţiile bune necesită timp şi efort conştient. Găseşte
ocazii în care să îi poţi cunoaşte cu adevărat pe cei-
lalţi şi oferiţi-vă unii altora libertatea de a întreba ce
faceţi cu adevărat şi de a vă arăta eşecurile.
Lucraţi la un proiect împreună. Citiţi o carte şi dis-
cutaţi despre ea. Trageţi-vă la răspundere unii pe alţii
în ceea ce priveşte paşii pe care îi aveţi de făcut pen-
tru atingerea propriilor
scopuri. Faceţi sport
împreună sau urmă-
riţi împreună emisiuni
sportive. Găsiţi metode
de a sărbători ocazii-
le speciale din vieţile
voastre.
Fă o listă cu patru persoane pe care le poţi influenţa
în mod pozitiv.
Cum poţi construi relaţii transparente cu ei, astfel
încât să te poată ajuta să te dezvolţi?
Înțelepciune / 3
SCHIMBĂ-ŢI VIAŢA
Nu te mulţumi doar cu a te conforma unui standard
exterior a ceea ce caracterul ar putea părea pentru
ceilalţi.
Atunci când înveţi cu adevărat ceva, înlocuieşti supo-
ziţii vechi, învingi obiceiuri vechi şi aplici principiile
unui caracter bun la noi situaţii. Caracterul trebuie
să devină o parte din tine, nu doar modul în care ac-
ţionezi.
Planifică dinainte
În viaţa de zi cu zi, îţi conturezi modul de a gândi
prin comportamentul tău, prin reacţiile pe care le ai
faţă de ceilalţi şi prin valorile tale. Dacă cineva citeşte
un pasaj religios în fiecare zi, ne aşteptăm ca ideile
din acel pasaj să influenţeze valorile acelei persoane,
dar obiceiul de a citi întăreşte, de asemenea, priorita-
tea pe care acea persoană o acordă credinţei sale.
Un alcoolic îşi poate alege un drum spre casă care să
nu includă trecerea pe lângă un magazin de băuturi
sau pe lângă un bar. Luarea acestei hotărâri din timp
îi face munca mai uşoară unei persoane, atunci când
este obosită sau stresată.
Fii atent cum te porţi
Fii atent la atitudinile pe care trebuie să le corectezi.
Dacă reacţionezi la ceva ce a spus sau a făcut cineva,
gândeşte-te de ce ai avut acea reacţie şi descoperă ati-
tudinea din spatele ei. Apoi, hotărăşte-te ce poţi face
chiar acum pentru a reacţiona mai bine.
JOC DE ROL:
În ce situaţii eşti cel mai tentat să faci ce este greşit?
Ce obiceiuri îți poți forma sau ce acţiuni poţi între-
prinde pentru a te ajuta în construirea unui carac-
ter bun în aceste situaţii?
Cine te va trage la răspundere?
4 / Înțelepciune
Cu cât insişti mai mult, cu atât vei avea mai multe
şanse de a-ţi schimba comportamentul şi de a te con-
frunta cu atitudinile rele din spatele acestuia.
Găseşte exemple bune
În 1775, Congresul Continental l-a numit în unani-
mitate pe George Washington comandantul armatei
continentale.
După ce Washington a acceptat predarea britanică,
unii i-au cerut să fie rege, dar el şi-a luat la revedere
de la comandanţii săi şi şi-a depus demisia în Con-
gres, în decembrie 1783. Mai târziu, după ce a slujit
timp de două mandate ca primul preşedinte al Sta-
telor Unite, Washington a demisionat din nou şi s-a
întors la ferma sa.
Washington era dedicat ideii de a face ce este corect.
Credea în libertate şi autocontrol şi, pentru că avea
această imagine de ansamblu, a pus o bază pe care
să poată urma o guvernare mai bună şi după ce el nu
avea să mai fie, cu ambiţiile și cu eșecurile lui.
Imaginează-ţi un scenariu în care te confrunţi cu
această tentaţie. Pune în scenă un joc de rol în care
să faci ceea ce trebuie, în loc să cedezi tentaţiei.
Scenarii posibile:
• Când vei ieşi din închisoare, vechii tăi prieteni te
vor invita la o petrecere.
• Începi să tânjeşti după droguri.
• Cineva te desconsideră.
• Soţul sau soţia nu te poate vizita pentru că maşi-
na a fost distrusă complet într-un accident.
• Fiul sau fiica ta a luat o notă foarte mică.
 Respect vs Desconsiderare
Caracterul pe primul loc! Ghid pentru penitenciare
Prima ediţie • Seminar 22

DEFINIŢIE
Respectăm un steag pentru că reprezintă oamenii şi A-i respecta pe ceilalţi datorită valorii lor ca fiinţe
idealurile unei naţiuni. umane.

CE ESTE RESPECTUL?
Când dr. Martin Luther King Jr. i-a chemat pe ame-
ricani să recunoască greşeala discriminării pe bază
de rasă, a arătat către un standard mai mare decât el
însuşi. A spus: „Am un vis, şi anume că, într-o bună
zi, această naţiune se va ridica şi va trăi conform ade-
văratului sens al crezului său: «Acest adevăr este de
la sine înţeles pentru noi: toţi oamenii sunt egali.»”
Acest principiu al demnităţii umane adevărat și în
dreptul relaţiilor din fiecare zi. Când cineva abuzează
de un copil te revolți, deoarece abuzul îi răneşte dem-
nitatea. Plângi atunci când o persoană dragă moare,
deoarece fiecare persoană este de neînlocuit. Atunci
când prietenii trebuie să plătească pentru greşelile
lor, le rămâi prieten, deoarece prietenii sunt încă va-
loroşi, chiar dacă greşesc.
Cu toate acestea, uneori nu-i respecţi pe ceilalţi
atunci când îţi pasă mai puţin de colegul tău de celulă
decât de ceea ce el sau ea îţi datorează; atunci când te
enervezi dacă membrii familiei nu se ridică la nivelul
aşteptărilor tale sau când ridici tonul la cineva pentru
că nu a fost politicos față de tine.
Manipulându-i pe ceilalţi nu devii mai puţin vulne-
rabil. Insultându-i pe ceilalţi nu vei fi mai respectabil.
Iar prin intimidarea celorlalţi nu devii mai puternic.
Respectul trebuie să devină o parte din tine. Nu tre-
buie să-ţi placă toată lumea, iar alţii s-ar putea să nu
te trateze aşa cum ar trebui, dar respectul nu depinde
de felul în care te tratează ceilalți.
Dezvoltă-ţi integritatea de a-i trata pe ceilalţi cu grija
şi cu respectul pe care doreşti să le primeşti.

DISCUTAŢI:

Descrie o situaţie în care cineva a arătat respect pentru următoarele persoane:

Cei slabi: cei de care ai putea uita, deoarece nu-ţi sunt de niciun folos – copii, persoane cu dizabilităţi, bă-
trâni.
Duşmanii tăi: cei care caută să te rănească fără vreun motiv anume.
Alţii: cei provenind din medii diferite, cu gusturi, preferinţe politice sau idei diferite.
Autorităţile: cei pe care adesea nu-i respecţi pentru că nu-ţi plac regulile sau pentru că ei nu trăiesc respec-
tând acele reguli – oficialităţi, părinţi, conducători religioşi, oficiali din conducere.
Familie şi prieteni: cei cu care eşti înrudit sau cu care ai o relaţie specială.

Respect / 1
CUM ACŢIONEAZĂ
RESPECTUL
Adesea, cei care pretind respect sunt cei care îl acor-
dă cel mai puţin. Trec în faţa rândului, nu ajung la
timp, ascultă muzica tare sau intră prea mult în inti-
mitatea altora.
Mulţi cred că vei părea slab dacă nu te răzbuni atunci
când cineva nu te respectă, dar cei care gândesc aşa
probabil că nu au încercat să dea dovadă de autocon-
trol.
Este nevoie de curaj pentru a-i respecta pe cei care
te insultă. Şi e nevoie de înţelepciune şi de hotărâre
pentru a reacţiona corect.
Asumă-ţi responsabilitatea. Nu poţi pretinde că
eşti cinstit şi în acelaşi timp să-ţi minţi colegul de ce-
lulă. Nu poţi pretinde că respecţi autorităţile şi, în
același timp, să nu respecţi un poliţist. Nu poţi pre-
tinde că tu crezi în familie şi, în același timp, să nu-ţi
respecţi tatăl.
Responsabilitatea ta este să-i cinsteşti pe ceilalţi – nu
poţi spune că apreciezi un caracter bun şi apoi să ceri
în mod repetat ce ţi se cuvine sau să-ţi slujeşti pro-
priile interese.
Analizează-te. Gândeşte-te la atitudinile, cuvintele
şi acţiunile tale şi la ceea ce spun ele despre caracterul
tău.
Desconsiderându-i pe ceilalţi pentru a te răzbuna pe
ei nu dai dovadă de respect. Dorinţa ta de răzbunare
arată că ai aceleaşi atitudini rele pe care le are şi cea-
laltă persoană.
EXERSAŢI:
1. Descrie o situaţie în care ai fost deranjat sau înfuriat de o altă persoană.
2. Vorbește despre modul în care tu şi cealaltă persoană aţi demonstrat lipsă de respect unul pentru celălalt.
3. Fă o listă cu modurile în care tu şi cealaltă persoană vă puteţi respecta.
4. Roagă-i pe unul sau doi dintre cei din grup să te ajute să pui în scenă situaţia, astfel încât să exersați modul
în care puteţi arăta respect față o altă persoană.
2 / Respect
„Oamenii sunt demni de respect numai atunci când respectă.”
– Ralph Waldo Emerson
Când este responsabilitatea ta să corectezi pe cine-
va, arăţi că respecți acea persoană trăgând-o la răs-
pundere pentru ceea ce a făcut şi ajutând-o să repare
răul. Când alţii te insultă, nu te înjosi răzbunându-te.
Întreabă-te: „Caut dreptatea sau răzbunarea perso-
nală?”
Caută metode de a-i ajuta pe alţii. Dacă cineva ţi-o
ia înainte la rând, întreabă-te imediat ce trăsături de
caracter te pot ajuta să fii respectuos cu acea persoa-
nă şi cu celelalte din apropiere.
Apără-i pe cei vulnerabili şi îndepărtează-te atunci
când cineva încearcă să înceapă o ceartă cu tine per-
sonal. Nu merită să-ţi prejudiciezi integritatea pen-
tru un loc la rând.
Respectă-i pe ceilalţi, chiar şi pe cei care te ignoră sau
te tratează rău. Caută pe cineva pe care-l poţi ajuta.
Atunci când un prieten îţi cere să faci ceva greşit, re-
fuză-l cu argumentul că vrei să-ţi păstrezi un carac-
ter bun. Asigură-te că atitudinea ta faţă de un pri-
eten nu este una
condescendentă
sau plină de în-
dreptăţire de sine.
Provocându-i pe
ceilalţi să se ridice
la nivelul unui ca-
racter bun le arăţi
că îi respecţi.
PE CINE SĂ RESPECŢI
Cei care realizează lucruri măreţe prin talent şi mun-
că grea merită a fi cinstiţi în mod special. La Jocurile
Olimpice de vară de la Beijing, din 2008, Allyson Fe-
lix a ajutat echipa Statelor Unite să câştige o medalie
de aur la proba feminină de ştafetă de 4x400 metri şi
a câştigat cea de-a doua medalie de argint olimpică a
sa la cursa de 200 de metri.
Felix a trecut la atletism profesionist imediat după
ce a terminat liceul şi a folosit banii pe care i-a câşti-
gat pentru a călca pe urmele mamei sale, obţinând o
diplomă în învăţământul primar de la Universitatea
din California de Sud.
În ultimul an la Academia Navală din Statele Uni-
te, David Robinson a reuşit o medie de 28,2 puncte,
11,8 recuperări şi 4,5 blocări pe meci. În primăvara
anului 1987, s-a licenţiat în matematică şi şi-a ţinut
promisiunea de a sluji doi ani în Marină.
Robinson s-a alăturat echipei San Antonio Spurs
pentru sezonul 1989- 1990 şi a devenit un jucător
de prima ligă.
În 1998, Robinson şi-a schimbat jocul pentru a-l
completa pe colegul său de echipă, Tim Duncan,
iar echipa Spurs a câştigat primul ei campionat din
NBA. În meciul final, meciul 6 din Finala NBA din
2003, şi-a ajutat echipa să câştige, înscriind 13 punc-
te, făcând 17 recuperări şi blocând 2 aruncări.
Robinson a devenit cunoscut, de asemenea, pentru
generozitatea sa din afara terenului. Din 2003, laure-
aţii NBA Community Assist Award primesc Plache-
ta David Robinson, care conţine inscripţia: „Ținzând
către standardul pus de legenda NBA David Robin-
son, care a făcut mai bună comunitatea în care a trăit,
bucată cu bucată.”
DISCUTAȚI:
Cum poţi respecta o autoritate chiar şi atunci când nu
eşti de acord cu ea:
• Asigură-te că eşti motivat să faci ceea ce este co-
rect – şi nu să te debarasezi de ceva care nu-ţi place.
• Rezolvă-ţi conflictele din trecut, astfel încât să
nu-ţi complice relațiile viitoare.
• Descoperă adevăratele ţinte ale liderului şi caută
modalităţi creative de a ajuta autoritatea să reu-
şească şi să urmărească standardele unui caracter
bun.
„Arată-mi omul pe care îl onorezi şi o să ştiu ce fel de om
eşti.” – Thomas Carlyle
Cei dragi ar trebui să aibă prioritate în viaţa ta, de-
oarece ei se bazează pe tine şi pe faptul că vei face
ceea ce este bine, deoarece ai responsabilitatea de a-i
ajuta.
Părinţii au faţă de copiii lor responsabilitatea de a-i
proteja, de a-i îngriji şi de a-i educa. Copiii au res-
ponsabilitatea de a-și cinsti părinții şi de a le fi su-
puşi. Bunicii merită respectul nostru datorită experi-
enţei lor de viaţă şi înţelepciunii lor.
Un tată abuziv sau o soră dependentă are grave de-
fecte de caracter. Dar tot trebuie să respecţi o astfel
de persoană pentru că este o fiinţă umană şi pentru
că face parte din familia ta.
Autorităţile, cum ar fi oficialităţile, ofiţerii de poliţie
şi chiar profesorii, au un anumit domeniu de acțiune
şi au responsabilităţi specifice.
Aleşii poporului au responsabilitatea de a se asigu-
ra că toți cetăţenii îşi pot desfăşura activităţile în si-
guranţă. Ofiţerii de poliţie se asigură că legile sunt
respectate, protejând viața şi proprietatea cetăţenilor.
Profesorii merită respect pentru poziţia lor de res-
ponsabilitate şi ei ar trebui să-şi dedice timpul şi stu-
diul pentru a justifica această încredere. Trebuie să
respectăm predicatorii
pentru autoritatea spi-
rituală pe care o repre-
zintă, iar ei ar trebui să
manifeste înţelepciune
şi un comportament bun,
esenţial pentru o persoană
cu o asemenea responsabili-
tate.
• Alege cuvintele şi momentul potrivit pentru a
apela la autoritate.
• Fii gata să faci ce ţi se cere, chiar dacă nu eşti de
acord.
• Fii gata să suferi, dacă este nevoie, pentru că re-
fuzi să faci ceva rău.
Fă o listă cu autorităţile care există în viaţa ta chiar
acum.
Respect / 3
CUM SĂ-I RESPECŢI „Respectă un om şi el va face cu siguranţă acelaşi lucru.”
– John Wooden
PE CEILALŢI
Acţiunile unei persoane reflectă caracterul ei în ace- Fructele vizibile
laşi fel în care fructele reflectă sănătatea unui pom.
Caracterul bun este rădăcina unui comportament cu O bună reputație
Speranță
adevărat bun.
O slujbă stabilă Relații puternice
Atunci când le recunoşti celorlalţi caracterul din
spatele faptelor lor, faci mai multe lucruri. Mai întâi, Un mediu de
Unitatea familiei viață sigur
îţi acorzi ocazia de a analiza ce trăsături de caracter
transmit cu adevărat cuvintele. În al doilea rând, re-
cunoşti și apreciezi cealaltă persoană pentru ceea ce Un stil de viață
este cu adevărat şi nu doar pentru ceea ce poate face. sănătos
Şi în al treilea rând, dai un exemplu de viaţă bun,
pentru oricine te urmăreşte.
Leagă comportamentele de zi cu zi de trăsăturile de Rădăcinile (cauzele de bază):
Hărnicie
caracter din spatele lor. Când alţii ajung la timp, mul-
ţumeşte-le pentru punctualitate. Când cineva face în
mod constant o anumită lucrare fără a i se reaminti Înțelepciune Cinste
sau a fi supravegheat, recunoaşte-i spiritul de respon- Prudență
sabilitate. Când o persoană ascultă de intenţia, nu Loialitate
doar de litera directivei unei autorităţi, mulţumește-i Autocontrol Respect
pentru ascultare.
• Lauda concentrată pe realizare: „Bravo pentru că ai Fă-ţi timp să le recunoşti celorlalţi meritele pentru ca-
spălat podeaua.” racterul lor. Observă-le eforturile zilnice. Dacă asta
este greu pentru tine, alege-ţi un moment în fiecare
• Lauda concentrată pe caracter: „Îţi mulţumesc pen-
săptămână când să recunoşti o calitate a unei persoane.
tru rapiditatea cu care ai spălat podeaua şi pentru
conştiinciozitatea de care ai dat dovadă când ai spălat Caută metode creative de a-i încuraja pe ceilalţi. Fo-
prin colţuri.” loseşte o notă scrisă, câteva cuvinte, o diplomă, re-
cunoaştere publică etc. Toată lumea are nevoie de
Separă lauda de corectare. Dacă foloseşti încurajări
încurajări.
verbale pentru a „îndulci” critica şi instruirea, ceilalţi
se vor întreba întotdeauna ce vrei cu adevărat să spui. Acceptă laudele cu umilinţă şi recunoştinţă. Expri-
Fii direct atunci când îţi arăţi respectul faţă de ceilalţi. mă-ţi recunoştinţa faţă de persoana care te-a lăudat
şi recunoaşte-i pe cei care te-au învăţat sau care ţi-au
fost un exemplu.
EXERSAŢI:

Identifică persoana.

Dă numele şi definiţia calităţii de care acea persoa-

nă a dat dovadă:
Descrie modul în care faptele acelei persoane v-au
ajutat pe tine şi pe alţii:

Spune cum a dat dovadă acea persoană de trăsătu-

ra aceea de caracter: Repetă acest proces în fiecare săptămână, până
când vei ajunge să îți arăți respectul faţă de fiecare
dintre membrii grupului tău mic.

4 / Respect

Un sendviş şi un pahar cu lapte îţi aduc valori nutritive
şi bucurie, dar nu te pot împiedica să-ţi fie foame din
nou.
CE ESTE RESPECTUL?
Ne bucurăm de viaţă cam în acelaşi fel în care ne bu-
curăm de o mâncare bună. Trăim lucrurile bune, iar
apoi ni le aducem aminte şi sperăm să trăim aceleaşi
experienţe şi în viitor.
Nu simţim gustul prea mult timp, şi chiar şi realiză-
rile măreţe pălesc din amintirea noastră, dar cea mai
bună parte a vieţii este procesul de a încerca să obţi-
nem ceva care să merite efortul.
O persoană mulţumită apreciază lucrurile bune – un
caracter bun, munca grea şi prietenii adevăraţi. O
persoană mulţumită acceptă punctul în care se află şi
punctul de unde a plecat.
Mulţi cred că vor fi mai fericiţi dacă ar putea merge
acasă atunci când ies din închisoare, dacă şi-ar găsi
o slujbă uşoară, partenerul perfect, sau dacă ar avea
mai mulţi bani în bancă.
Şederea ta în închisoare ar putea lua sfârşit; ai putea
găsi un serviciu mai bun; ai putea descoperi o relaţie
DISCUTAȚI:
Care este definiţia pe care o dai fericirii?
În ce fel ai încercat să fii fericit?
Care a fost rezultatul eforturilor tale?
Mulţumire vs Lăcomie
Caracterul pe primul loc! Ghid pentru penitenciare
Prima ediţie • Seminar 23
DEFINIŢIE
A-ţi da seama că adevărata împlinire nu depinde de
condiţiile materiale.
minunată, dar te vei confrunta mereu cu pericolul
lăcomiei şi cu provocarea mulţumirii. Dorinţele tale
te-ar putea face să furi de la prieteni, să-ţi înşeli parte-
nerul de viaţă şi chiar să devii supraponderal şi bolnav.
Când te concentrezi pe obţinerea de lucruri, cele
pe care le ai îşi pierd capacitatea de a te mulţumi, iar
tu îți vei pierde capacitatea de a te bucura de lucrurile
pe care crezi că le vrei.
Aşa cum a scris şi Douglas McGrath în adaptarea
pe care a făcut-o cărţii lui Charles Dickens, Nicholas
Nickelby,: „În viaţa de zi cu zi, indiferent cât de goală
sau de plină este geanta cuiva,
există tragedie. [...] Astfel, feri-
cirea este un dar, iar şmecheria
este să nu-l aştepţi, ci să te bu-
curi de el când îl primeşti şi să
adăugi la depozitele de fericire
ale altora.”
Mulțumire / 1
LUCRURILE TALE
Dezastrele naturale, infracţiunile şi accidentele pot
distruge locuri de muncă, pot spulbera averi, pot de-
mola case şi pot răpi persoane dragi. Tendinţele eco-
nomice pot face să crească preţurile la mâncare sau
benzină şi pot scădea salariul pe care îl câştigi.
Munca pe care o ai de făcut poate părea fără rost.
Evenimentele din viaţa membrilor familiei tale îţi
pot face despărţirea de ei mai dureroasă. Schimbările
în statutul tău de detenţie, mutarea într-o altă închi-
soare, ratarea zilelor de vizitare, tulburări şi date de
eliberare care se apropie pot adăuga la stresul pe care
îl trăieşti.
Capacitatea ta de a depăşi aceste situaţii depinde de
perspectiva pe care o ai asupra vieţii.
Întreabă-te de ce ai nevoie cu adevărat pentru a-ţi
îndeplini responsabilităţile. Dacă ai copii, întreabă-te
de ce ai nevoie pentru a te putea îngriji de ei, pentru
a-i proteja şi educa. Dacă ai un loc de muncă, întrea-
bă-te de ce ai nevoie pentru a-ţi duce la îndeplinire
sarcinile de serviciu.
DISCUTAŢI ŞI TEMĂ:
În ce fel îţi este limitată activitatea viitoare de faptul că acum îţi cumperi ceva ce nu-ţi poţi permite?
Ce faci când vrei ceva ce nu-ţi poţi permite?
Numeşte două persoane care te-au ajutat şi spune în ce fel au făcut-o.
Scrie o scrisoare prin care să-ţi exprimi recunoştinţa faţă de fiecare persoană în parte.
2 / Mulțumire
„Nicio calamitate nu e mai mare decât dorinţele excesive.
Nicio vină nu e mai mare decât nemulţumirea.” – Lao-Tzu
Lucrurile pot sluji oamenilor sau oamenii pot sluji
lucrurilor. Nu pierde din vedere ce contează cu ade-
vărat în goana după următorul salariu, următoarea
avansare, următorul succes sau următoarea relaţie.
Trăieşte în limita posibilităţilor tale. Cumpără
doar ceea ce ai nevoie pentru a-ţi îndeplini respon-
sabilităţile. Nu cumpăra ceva pentru a-i impresiona
pe ceilalţi şi nu cumpăra nimic de care nu ai nevoie,
chiar dacă este la reduceri.
• Gândeşte-te dacă ai sau nu nevoie de un articol şi ce
ai nevoie ca el să facă.
• Consultă-te cu prieteni înţelepţi, cu soţul sau soţia
şi cu alţi membri ai familiei, înainte de a face o achi-
ziţie importantă.
• Gândeşte-te la preţ în termenii timpului de care ai
nevoie pentru a câştiga acei bani.
• Evită să împrumuţi bani. Cel care împrumută devi-
ne supusul celui care dă cu împrumut.
• Ai grijă de maşină şi de celelalte obiecte pe care le
deții. Întreţinerea regulată costă mai puţin decât re-
paraţiile majore.
• Aminteşte-ţi scopul pentru care ai diferitele bunuri.
Scopul principal al unei maşini este transportul. Sco-
pul principal al unei case este acela de a oferi adăpost.
Fii recunoscător pentru ceea ce ai şi observă lucru-
rile bune atunci când vin. Mulţumeşte-i colegului de
celulă pentru că a făcut curat. Mulţumeşte-le mem-
brilor familiei pentru că au venit în vizită. Nu te com-
para cu alţii. Invidia te trage în jos, împiedicându-te
să valorifici la maximum ceea ce ai.
PERSOANA TA
Uneori, lucrurile cel mai greu de acceptat sunt tre-
cutul tău, familia ta, înfăţişarea şi abilităţile tale, cine
eşti ca bărbat sau femeie şi vremurile în care trebuie
să trăieşti. S-ar putea să te trezeşti dorind să fii alt-
cineva.
Chirurgia plastică îţi poate schimba înfăţişarea. Îţi
poţi masca trecutul. Poţi minimaliza semnele de bă-
trâneţe. Poţi planifica să recuperezi timpul pierdut.
Dar, la un moment dat, eforturile tale de a te rein-
venta vor începe să distrugă persoana care trebuia să
fii. Este uşor să vezi acest principiu atunci când atleţi
profesionişti trăiesc efectele secundare ale steroizilor
sau atunci când cineva minte din obişnuinţă, pentru
a evita problemele. Este mai greu să vezi aplicarea
acestui principiu atunci când vrei să muşamalizezi
ceva sau să-ţi schimbi înfăţişarea ori abilităţile.
Chirurgia te-ar putea face să te simţi mai bine pentru
o vreme şi o vacanţă la mare te-ar putea înviora pen-
tru câteva săptămâni, dar niciunul dintre lucrurile
acestea nu te vor ajuta să valorifici la maximum viaţa
şi relaţiile pe care le ai.
Când te lupţi cu descurajarea, aminteşte-ţi să apre-
ciezi ceea ce este cu adevărat valoros. Apreciezi ade-
vărul dacă spui adevărul. Apreciezi viaţa dacă ai grijă
de tine şi de ceilalţi. Apreciezi familia investind în
viața membrilor familiei.
Dacă ai copii, ai responsabilitatea de a fi un părinte
bun. Îţi va fi mai greu pentru că eşti în închisoare,
dar îţi poţi asuma responsabilitatea de a fi un părinte
mai bun.
Alegerile, personalitatea, talentele, trecutul şi expe-
rienţa ta contribuie la persoana care devii şi-ţi dau o
perspectivă particulară asupra vieţii şi un set de abi-
lităţi.
DISCUTAŢI:
Ce aspecte din viaţa ta te fac să-ţi fie greu să fii mulţumit?
Ce responsabilităţi ai şi ce contează cel mai mult în această situaţie?
Ce poţi face astăzi?
Ce aspecte din familia, personalitatea, trecutul sau experienţa ta te pot ajuta să-i ajuţi pe ceilalţi?
„Adevărata mulţumire este ceva la fel de activ ca agricultura.
Este puterea de a scoate tot ce se poate din orice împrejurare.”
– G. K. Chesterton
O modalitate de a-ţi afla punctele forte este aceea
de a lua în calcul nevoile pe care le vezi în jurul tău.
Dacă gunoiul de pe podea te supără, ridică-l. Făcând
astfel, îi vei ajuta şi pe cei din jurul tău.
Întreabă-te ce poţi face cu talentele, cu trecutul, cu
mediul familial, cu timpul și cu abilităţile pe care le
ai.
Recunoaşte când ai o atitudine greşită şi descope-
ră ce trăsături de caracter trebuie să dezvolţi. Nu-ţi
căuta scuze pentru eşec şi nu da vina pe alţii sau pe
trecutul tău.
Gândeşte-te la ce îţi place să faci şi la ce eşti bun în
mod special. Găseşte metode de a deveni mai bun în
acele domenii şi gândeşte-te ce slujbe ţi-ar permite
să-ţi foloseşti acele abilităţi.
• Eşti un bun ascultător? Dezvoltă-ţi discernământul
şi discreţia pentru a-i putea înţelege pe ceilalţi şi pen-
tru a le merita încrederea.
• Ai o personalitate sociabilă? Foloseşte-o pentru a-i
face pe ceilalţi să se simtă bine-veniţi.
• Eşti un puternic lider înnăscut? Dezvoltă-ţi înţelep-
ciunea, virtutea şi dreptatea pentru a fi o influenţă
pozitivă.
• Ai avut parte de o copilărie grea? Practică iertarea şi
dezvoltă compasiunea de a-i ajuta
pe ceilalţi care se află în
aceeaşi situaţie.
Când viaţa îţi servește
lămâi, fă o limonadă.
Mulțumire / 3
RELAŢIILE TALE
În autobiografia sa, Carl Rowan şi-a adus aminte de
faptul că profesoara sa, domnişoara Frances Thom-
pson, i-a citit un pasaj atribuit arhitectului Daniel
Burnham: „Nu vă faceţi planuri mărunte, pentru că
nu au în ele magia de a face să fiarbă sângele în vine
şi probabil că nu vor fi duse la îndeplinire. Faceţi-vă
planuri măreţe; ţintiţi sus, sperând şi muncind… Ţi-
neţi minte că fiii şi nepoţii noştri vor face lucruri care
ne vor uimi…”
Într-un discurs pe care l-a ţinut 30 de ani mai târ-
ziu, Rowan a vorbit despre felul în care domnişoara
Thompson l-a inspirat şi l-a motivat. Un reporter a
scris ceea ce el a spus şi cineva i-a trimis domnişoarei
Thompson articolul decupat din ziar.
Rowan povesteşte că domnişoara Thompson i-a
scris: „Nici nu ai idee cât de mult a însemnat pentru
mine acel articol de ziar, la atâta timp după pensio-
nare. Mulţi ani la rând am suportat argumentele pe
care mi le aducea fratele meu cu privire la faptul că
mi-am irosit viaţa. Cum că ar fi trebuit să mă fi căsă-
torit şi să am o familie. Când am citit acel articol din
ziar în care tu îmi recunoşteai meritele în faptul că
te-am ajutat să-ţi lansezi o carieră minunată, am pus
articolul decupat sub ochii fratelui meu. După ce l-a
citit, i-am spus: „Vezi, de fapt nu mi-am irosit viaţa,
nu-i aşa?”
Fiecare relaţie aduce cu sine responsabilităţi unice.
Atitudinile de care dai dovadă şi investiţiile pe care
le faci pot ajuta sau pot dăuna în moduri în care nici
nu bănuieşti.
EXERSAŢI:
Ce nevoi observi în jurul tău?
Ce poţi oferi pentru a veni în întâmpinarea acelei nevoi astăzi?
Când şi cum vei oferi?
La cine vei apela, atunci când viaţa nu va fi aşa cum te-ai aşteptat? Cum vei evita să cazi din nou în capcana
dependenţelor şi a prieteniilor greşite?
La cine poţi merge când te simţi descurajat?
4 / Mulțumire
„O recoltă de pace se coace dintr-o sămânţă de mulţumire.”
– Proverb american
Cedarea în favoarea nevoilor celorlalţi presupune ca
tu să-l pui pe primul loc pe celălalt, mai presus decât
cariera, lucrurile sau chiar reputaţia ta. Caută nevoile
din vieţile altora şi întreabă-te cum poţi ajuta.
Fratele tău s-ar putea să aibă nevoie să-i spui să
nu-şi cheltuiască banii pe o pereche nouă de pantofi.
Ai putea împărţi mâncarea cu unchiul tău alcoolic, în
loc să-i dai bani. Ai putea face un mic gest de bunăta-
te faţă de un părinte înstrăinat.
Ajută-i pe cei pentru care trebuie să depui un anu-
mit efort. Când greşeala unui coleg de muncă îţi
complică treaba, arată că ești mulțumit ajutând la
rezolvarea problemei fără a da vina pe alţii. Când bu-
nicii în vârstă îţi complică planurile sociale, dai dova-
dă de mulţumire şi de respect ieşind în întâmpinarea
nevoilor lor fără a te plânge. Arăţi că eşti un om mul-
ţumit prin faptul că îi faci cuiva o favoare fără a pre-
tinde ca persoana respectivă să-ţi întoarcă serviciul.
Uneori, o situaţie dificilă nu dispare niciodată.
Nu-ţi poţi schimba trecutul. Uneori, o relaţie nu va
ajunge niciodată să fie ceea ce ai sperat tu să fie. Per-
soane dragi ţie mor, iar viaţa ta nu va mai fi vreoda-
tă la fel. Pe măsură ce îmbătrâneşti, îţi dai seama că
alegerile pe care le-ai făcut îţi vor limita opţiunile de
viitor.
În astfel de situaţii, o persoană mulţumită are spe-
ranţă nu pentru că lucrurile vor ieşi aşa cum s-a aş-
teptat, ci pentru că totuși merită să respecţi standar-
dele unui caracter bun şi să dezvolţi relaţii bune.
Carl T. Rowan, Breaking Barriers: A Memoir, HarperCollins,
New York, N.Y., 1992, p. 38.
 Mărinimie
MIEZUL PROBLEMEI
Un om care călătorea între două cetăţi s-a întâlnit cu
nişte hoţi care l-au bătut, i-au luat hainele şi banii
şi l-au lăsat inconştient pe marginea drumului. Un
conducător religios l-a văzut zăcând pe marginea
drumului şi l-a ocolit. Un lucrător social a trecut de
asemenea pe lângă el fără să se oprească.
Dar un bărbat aparţinând unei rase şi unei religii di-
ferite l-a văzut pe rănit, i-a bandajat rănile şi l-a dus
într-un loc unde să poată fi îngrijit.
A doua zi, a plătit în avans îngrijirea de care bărbatul
rănit avea nevoie şi a convenit că se va întoarce şi va
plăti orice cheltuieli suplimentare.
Acum există spitale care îi poartă numele, iar cineva
care se opreşte să ajute pe un străin este numit „sama-
riteanul milos”.
Îngrijirea de nevoile celorlalţi reprezintă fundamen-
tul unei societăţi bune. Un om de afaceri bun trebuie
să se îngrijească de ceilalţi pentru a-şi ajuta clienţii.
Un doctor căruia îi pasă de pacienţii săi face, în ge-
DISCUTAȚI:
Gândeşte-te la persoanele care nu s-au oprit să te ajute. Ce te-ar fi putut face şi pe tine să treci nepăsător mai
departe aşa cum au făcut ei?
Ce situaţii asemănătoare ai întâlnit şi în ce fel ai dat şi tu dovadă de acelaşi egoism?
vs Egoism
Caracterul pe primul loc! Ghid pentru penitenciare
Prima ediţie • Seminar 24
DEFINIŢIE
Mărinimie înseamnă să ai grijă de ceilalţi fără să aş-
tepţi nimic în schimb.
neral, o treabă mai bună decât unul căruia nu-i pasă.
Clădeşti nişte relaţii de familie bune atunci când îţi
pasă mai mult de membrii familiei decât de propria
persoană.
Este mai uşor să insulţi pe cineva decât să fii răbdă-
tor. Şi probabil că primul lucru care îţi vine în minte
când cineva nu te respectă nu este cum l-ai putea res-
pecta tu.
Întotdeauna îţi poţi găsi o scuză „bună” pentru a trece
pe lângă cineva în nevoie. Persoanele rănite pe care
le cunoşti ar putea avea legături cu persoane care să
vrea să se răzbune pe tine. Poate că nu poţi rezolva
problema celuilalt. Poate că trebuie să-i spui cuiva
ceva ce s-ar putea să nu vrea să audă.
Dacă tu eşti singura persoană la care te gândeşti –
chiar şi dacă te gândeşti la cât de lipsit de egoism eşti
– nu dai dovadă de mărinimie.
Mărinimia înseamnă să-ţi pese de ceilalţi, chiar dacă
lor nu le pasă de tine.
Mărinimie / 1
ÎMPARTE CU CEILALŢI
„Vedeţi voi, erau două lucruri care aparţineau familiei
lui James Dillinghan Young şi cu care şi soţul, şi soţia
se mândreau foarte mult. Unul dintre ele era ceasul
de aur al lui Jim, care fusese al tatălui şi al bunicului
său. Celălalt era părul Dellei.”
În cartea Darul magilor, William Sydney Porter po-
vesteşte cum Della şi-a vândut părul şi a căutat prin
magazine până a găsit lanţul perfect pentru ceasul lui
Jim.
A aşteptat ca Jim să ajungă acasă, îngrijorată fiind de
ce va spune despre părul ei.
Când a ajuns, Jim a rămas fără grai la început, apoi
i-a dat un pachet – „nişte frumoşi piepteni de prins
părul, din carapace autentică de ţestoasă, cu coroa-
na ornamentată cu bijuterii – nuanţa numai bună de
purtat în frumosul ei păr răvăşit”.
Apoi, ea i-a dat lui lanţul pentru ceas.
„Della”, spuse el, „haide să ne punem deoparte cadou-
rile de Crăciun şi să le păstrăm pentru o vreme. Sunt
prea frumoase să le folosim doar pentru moment.
Am vândut ceasul pentru a face rost de bani să-ţi
cumpăr pieptenii…”
Împarte cu ceilalţi imediat
Jim şi Della ţineau suficient de mult unul la altul în-
cât să ştie ce îl face pe celălalt fericit şi fiecare dintre
ei a făcut sacrificiul de care era nevoie pentru a pu-
TEMĂ:
Fă o listă cu persoanele faţă de care ai responsabilităţi (membri ai familiei, prieteni, deţinuţi, gardieni).
Încercuieşte numele celor cu care ţi se pare că îţi este cel mai greu să te înţelegi.
Ce responsabilitate ai faţă de persoanele pe care le placi cel mai puţin?
Cum le poţi ajuta pe acele persoane fără să porneşti o ceartă sau să le ceri să se schimbe?
2 / Mărinimie
William Sydney Porter (O.
Henry) a început să scrie nuve-
le în timp ce ispăşea o pedeapsă
cu închisoarea de trei ani pen-
tru delapidare, iar eforturile lui
l-au condus spre o carieră de
nuvelist. Darul magilor a deve-
nit una dintre lucrările lui cele
mai apreciate.
tea oferi cadoul în ajunul Crăciunului. Samariteanul
milos a văzut nevoia imediată a bărbatului rănit şi a
acţionat.
Pentru a-i ajuta pe ceilalţi trebuie să-ţi pese suficient
de mult încât să-i cunoşti – să vezi de ce au nevoie şi
de ce cred că au nevoie. Trebuie să te gândeşti mai de-
grabă la ei decât la tine, iar apoi trebuie să pui binele
lor mai presus de ceea ce doreşti tu.
Fă o investiţie personală
Della şi-a sumat riscul ca lui Jim să nu-i mai placă
părul ei pentru a-i putea oferi ceva ce ştia că avea
să aprecieze. Jim o preţuia pe Della mai mult decât
îşi preţuia lucrurile şi astfel a renunţat la ceasul lui
pentru a o face fericită. Samariteanul milos şi-a riscat
siguranţa, a bandajat rănile omului, l-a dus într-un
loc unde putea fi îngrijit şi a plătit orice cheltuială
suplimentară.
Este uşor să dai ceva de care oricum aveai de gând să
te desparţi. Este greu să renunţi la comorile tale.
DĂRUIEŞTE
Nu aştepta nimic în schimb
Mulţi ţin socoteala şi încearcă să fie chit, astfel încât
să nu trebuiască să recunoască faptul că au nevoie de
alţii sau să poată veni mai târziu şi să ceară o favoare.
Verifică-ţi motivele. Te porţi în așa fel încât alţii să-ţi
fie datori? Atunci când soţul/soţia sau copiii îţi spun
problemele lor, îi asculţi sau le dai sfaturi, pentru a
face ca problema să dispară? Când cineva pierde un
prieten sau un membru al familiei, aştepţi până când
acea persoană doreşte să vorbească sau o eviţi pentru
a nu mai fi nevoit să-i simţi durerea?
A oferi fără a aştepta ceva în schimb este cea mai
mare dovadă de maturizare reală. Dacă este ceea ce
trebuie să faci, va fi și în continuare ceea ce trebuie să
faci, chiar şi atunci când este greu de făcut.
Învaţă să vezi nevoile celor din jur
Nu toate nevoile presupun ca vreo persoană să sân-
gereze pe marginea drumului. Un prieten ar putea
avea nevoie de cineva care să-i spună că trebuie să-și
corecteze o atitudine greşită. Un deţinut nou ar pu-
tea avea nevoie de cineva care să-i arate de unde să-
şi procure hârtie igienică, pastă de dinţi, săpun sau
deodorant.
Exersează observarea nevoilor celor din jurul tău.
Dacă cineva varsă ceva, ajută-l să cureţe. Când întrebi
un prieten ce face, opreşte-te din ce faci şi ascultă-i
răspunsul.
Întreabă respectiva persoană dacă are nevoie de aju-
tor. Dacă vezi pe cineva chinuindu-se să care ceva,
întreabă dacă poţi ajuta. Dacă vezi pe cineva care stă
Leguminoasele, precum lucerna, au la rădăci-
nă nodozităţi care adăpostesc bacterii ce trans-
formă azotul din atmosferă într-o formă ce poate fi
folosită de această plantă şi de altele din apropiere. În acelaşi
fel, prin faptul că-ţi îndeplineşti responsabilităţile, şi tu poţi
îmbogăţi vieţile altora.
singur, întreabă dacă i te poţi alătura, înainte să în-
cerci să afli ce problemă are.
Dacă nu ai autoritate directă asupra unei persoane,
ascultă ce are de spus, pune întrebări, arată-i care
sunt faptele şi permite-i să ajungă la propriile conclu-
zii. Nu încerca să-l schimbi sau să-l salvezi pe celălalt.
Fiecare om trebuie să-şi asume responsabilitatea în
mod personal.
Depăşeşte barierele
Nu lăsa ca barierele religioase, rasiale sau socioeco-
nomice să te împiedice să le întinzi o mână celorlalţi.
Toată lumea se luptă cu defecte de caracter şi toţi
simţim durere, tristeţe sau bucurie.
Iartă şi împacă-te cu membrii familiei sau cu alte
persoane de care te-ai îndepărtat. Caută-i pe cei care
nu-ţi pot răsplăti bunătatea şi ajută-i. Salută-i pe cei
din afara cercului tău de prieteni.

EXERSAŢI:

Cine aparţine unui alt grup decât celui din care faci tu parte? Cine, dintre cei pe care îi cunoşti, nu poate sau
nu doreşte să te răsplătească?

Care ar fi câteva dintre felurile în care le poţi arăta acelor persoane amabilitate, respect, mărinimie şi tole-
ranţă?

Cum vei reacţiona dacă persoana cealaltă va continua să te evite, să te ignore sau chiar să nu te respecte?

• Împărtăşeşte acest proiect cu una sau două persoane de încredere, care sunt în preajma ta în fiecare zi.
• Exersaţi punerea în scenă a situaţiilor în care trebuie să dai dovadă de mărinimie.
• Înţelegeţi-vă asupra modului în care te pot anunţa dacă eşuezi în a da dovadă de mărinimie.

Mărinimie / 3
REZISTĂ Relaţia pe care o ai cu
membrii familiei şi cu
În fiecare an, în lunile martie şi aprilie, pe măsură ce
prietenii necesită efort,
iarna arctică se apropie de sfârşit, pinguinii imperi-
iar dovada mărinimiei
ali străbat aproximativ 160 de kilometri în interiorul
tale stă în rezistenţa ta,
continentului pentru a ajunge la zonele de cuibărit.
chiar şi atunci când nu
Acolo îşi găsesc perechea, iar femela depune un ou în
eşti sigur că vei supravie-
luna mai sau la începutul lui iunie.
ţui frigului.
Masculul cloceşte oul, cuibărindu-l pe picioarele sale,
Mărinimia înseamnă că
sub straturile de grăsime din jurul abdomenului său.
îi preţuieşti pe ceilalţi
Cu excepţia schimbării ocazionale a poziţiei către un
mai mult decât propriile
loc mai cald, pinguinul mascul va sta nemişcat până
aşteptări şi că-ţi ţii pro-
ce oul va ecloza.
misiunile, făcând tot ce
Între timp, femela călătoreşte înapoi spre ocean pen- poţi pentru a-i ajuta pe
tru a aduna mâncare. Pinguinii pot căra mâncarea în ceilalţi. Probabil că nu
stomac fără s-o digere, iar această abilitate îi permite vei putea rezolva problemele altuia sau nu vei putea
femelei să aducă mâncare puiului proaspăt ieşit din salva persoana respectivă de consecinţele propriilor
ou. alegeri, dar îi poţi ajuta pe ceilalţi să înţeleagă şi să
Până la acest moment, masculul a sacrificat până la facă alegeri constructive.
50% din greutatea lui corporală şi se îndreaptă spre Vezi lista parţială a trăsăturilor de caracter enume-
ocean pentru a-şi reface rezervele şi pentru a aduna şi rate mai jos şi identifică alte trăsături care te-ar pu-
mai multă mâncare pentru puiul în creştere. tea ajuta să rezişti încercărilor pe care le vei întâlni în
timp ce lucrezi pentru a-i ajuta pe ceilalţi.

DISCUTAŢI:

Trăsături de caracter: Cum te ajută aceste calităţi să fii mărinimos:

• Iertare – Acceptarea durerii produse de ofensele Când ierţi pe cineva, poţi trece dincolo de răzbunare şi
celorlalţi fără a purta pică poţi lucra pentru a ajuta respectiva persoană.

• Loialitate – Folosirea momentelor grele pentru a Cei care trec prin momente dificile sunt adesea greu
demonstra că eşti dedicat celorlalţi de iubit. O persoană loială este credincioasă în orice
împrejurări.

• Responsabilitate – Asumarea propriilor gânduri, O persoană responsabilă procedează corect, chiar și

atitudini şi acţiuni. atunci când situația este complicată.

• –

• –

• –

4 / Mărinimie
 Disponibilitate
Ascute-ţi abilităţile, astfel încât să-i poţi
ajuta pe ceilalţi.
DACĂ AI FI FOST TU?
Cunoşti gustul amar al faptului că depinzi de cine-
va şi apoi afli că acea persoană nu te-a susţinut. Ştii
cum este când ceilalţi îţi întorc spatele pentru că sunt
„prea ocupaţi” sau pentru că problemele tale „nu sunt
treaba lor”.
Unii te ajută arătându-și atât de evident nemulțumi-
rea sau invidia, încât ajutorul lor pare că îți dă și mai
mult de lucru; sau te ajută astfel încât să se asigure că
îi vei răsplăti.
Ştii, de asemenea, şi cum e atunci când un membru
al familiei are nevoie de tine exact atunci când începe
la televizor programul tău preferat. Ştii cum e atunci
când cineva vrea să vorbească, iar tu vrei să te relaxezi
în linişte sau atunci când copiii tăi varsă ceva pe po-
dea exact după ce ai curăţat-o.
O persoană disponibilă se pregăteşte mintal şi fizic
pentru a putea fi gata să-i ajute pe ceilalţi. Fiecare
membru al unei echipe de baschet trebuie să înţelea-
gă jocul şi rolul său în echipă. Apoi, în timpul meciu-
lui, un membru din echipă ar trebui să facă orice îi stă
în putere pentru a-şi ajuta echipa să câştige.
DISCUTAȚI:
Când ai avut o nevoie pe care nimeni nu a observat-o?
Când au avut ceilalţi nevoi pe care tu nu ai reuşit să le observi?
vs Comoditate
Caracterul pe primul loc! Ghid pentru penitenciare
Prima ediţie • Seminar 25
DEFINIŢIE
A fi pregătit şi dispus să-i ajuţi pe alţii.
Cei mai buni jucători în echipă îşi lasă egoul la uşă şi
lucrează împreună. Iar oamenii cei mai buni trăiesc
cu ochii aţintiţi şi cu inimile deschise către nevoile
celorlalţi.
Familia, grupul şi comunitatea au nevoie de contri-
buţia ta şi singurul mod în care poţi contribui este
adaptându-ți atitudinea, astfel încât să poţi opri bu-
curos televizorul atunci când soţul sau soţia are ne-
voie de tine, să asculţi atunci când prietenul tău simte
nevoia să vorbească şi să cureţi mizeria fără să-ţi pe-
depseşti copilul pentru deranjul făcut.
Fă-i pe ceilalţi parte din viaţa ta. În loc să-ţi faci pro-
priile planuri şi să te aştepţi ca membrii familiei să te
ajute, implică-i şi pe ei în procesul de luare a decizii-
lor. Întreabă-te pe cine ai ocazia şi responsabilitatea
de a ajuta şi gândeşte-te cum te poţi pregăti pentru
a ajuta.
Iar data viitoare când cineva de lângă tine are nevoie
de ajutorul tău, găseşte o modalitate de a ajuta, în loc
să cauţi un loc în care să te ascunzi.
Disponibilitate / 1
CONTRIBUIE ÎN MOD
CONSTRUCTIV
Un om de serviciu ar putea să nu-şi facă treaba cum
trebuie sau să curețe prin toate colțurile şi nimeni nu
ar observa, dar riscul crescut de infectare va afecta, în
cele din urmă, întreaga comunitate. Dacă un bucătar
neglijează procedurile sanitare, cei care nu intră în
bucătărie nu vor şti niciodată, dar riscul unei intoxi-
caţii alimentare va plana deasupra tuturor celor care
consumă acea mâncare.
În acelaşi fel, atitudinile şi obiceiurile pe care le ai îi
vor afecta pe ceilalţi. Pur şi simplu nu poţi să trăieşti
fără să-i afectezi pe cei din jurul tău.
Pune-i pe ceilalţi pe primul loc
Pentru a-i putea ajuta pe ceilalţi, trebuie să observi
nevoile lor. Asta înseamnă să te opreşti să ridici de jos
gunoiul pe care nu tu l-ai făcut. Ar putea însemna că
vei observa când cineva este mai tăcut decât de obicei
şi vei întreba ce se întâmplă cu el/ea.
Curăţă după tine, în loc să laşi acest lucru pe seama
altcuiva. Ţine suficient de mult la familia şi prietenii
tăi, astfel încât să-i ajuţi, în loc să-i răneşti prin com-
portamentul tău.
Nu te târî prin viaţă gândind că nu contează. Vei
afecta pe cineva şi nu este de ajuns doar să eviţi să
răneşti. Pur şi simplu nu te poţi sustrage din vieţile
persoanelor dragi. Ai datoria de a-i ajuta pe ceilalţi
în măsura în care poţi, indiferent de cât de lipsit de
merite ai fi.
Dacă ai o dependenţă de droguri, alcool sau porno-
grafie, fă tot ce trebuie pentru a scăpa din lanţurile
dependenţei tale. Când cedezi în faţa acestor dorinţe
şi te pui în situaţia de a-ţi pierde stăpânirea de sine,
pui pe primul loc acele impulsuri şi nu pe cei din ju-
rul tău.
La un moment dat, vei avea de răspuns la o singu-
ră întrebare: Ce spun faptele tale despre ceea ce ai
crezut că este important? Nu va mai fi vorba despre
avocaţi sau judecători ori părinţi vitregi abuzivi. Vei
fi doar tu şi comportamentul tău.
Indiferent de ce au făcut ceilalţi, tu trebuie să-ţi
asumi responsabilitatea pentru ceea ce le faci tu altor
persoane. Comportamentul tău le spune tuturor ceea
ce contează pentru tine.

Alegerile pe care le faci sunt o problemă

de viaţă şi de moarte. Gândeşte-te la ele şi
la modul în care îi afectează pe ceilalţi.

TEMĂ:

Ce nevoi ai observat în ultima săptămână?

Membrii familiei:

•
•
Personalul închisorii:

•
•
Deţinuţii:

•
•

2 / Disponibilitate
IA-O CU ÎNCEPUTUL
Fă mai mult decât ţi se cere
Disponibilitatea înseamnă mai mult decât doar a fi
prezent şi a trece prin anumite evenimente. Un bu-
cătar care se plânge în timp ce serveşte mâncarea nu
face decât niște mișcări mecanice. Un chelner care
şterge rapid ce a vărsat cineva dă dovadă de dispo-
nibilitate.
Toţi pot lucra cu pistolul îndreptat spre ei. O persoa-
nă dă dovadă de disponibilitate prin faptul că-i ajută
pe ceilalţi chiar şi atunci când cel care-l supraveghea- Atunci când ai uneltele potrivite, economiseşti timp şi efort.
ză nu este atent. Dezvoltă abilităţile sociale necesare pentru a reacţiona în
mod corespunzător atunci când ceilalţi au anumite nevoi.
Dacă îţi termini treaba mai devreme, poţi ajuta pe alt-
cineva să termine ce are de făcut. Dacă vreo persoană
are nevoie de ajutor pentru a căra o tavă cu mâncare, Fă mai mult decât ţi se cere, chiar şi atunci când altci-
pentru a scrie o scrisoare sau pentru a studia, găseşte neva îşi va asuma meritele.
o modalitate de a o ajuta.
Oferă-te voluntar pentru a-l ajuta pe instructorul de Oferă ajutorul potrivit
la această clasă de seminare. Participă la proiectele Asigură-te că înţelegi şi aduci la îndeplinire treburile
clasei. Împinge scaunele sub masă atunci când pleci, care îţi sunt încredinţate. Dacă ţi se cere să mături şi
pentru ca toți ceilalţi să poată trece. să speli podeaua, dă şi prin colţuri şi scapă de mize-
Când ai ocazia de a petrece timp cu familia, închide ria încăpăţânată. Păstrează zona în care stai curată,
televizorul şi poartă o discuţie. Tunde gazonul pen- ştearsă de praf şi igienizată. Când foloseşti unelte
tru un vecin mai în vârstă. electrice, fii conştient de pericole şi ia-ţi măsuri de
precauţie corespunzătoare.
Caută ocazii de a-i ajuta pe ceilalţi pe măsură ce-ţi
desfăşori activităţile zilnice. Învaţă şi urmează in- În plus, întreabă-te pentru cine eşti răspunzător. Ai
strucţiunile supraveghetorului tău. Lucrează pentru responsabilitatea directă de a-ţi hrăni, îmbrăca, pro-
a-i face pe ceilalţi să reuşească, chiar dacă aceştia fac teja şi iubi copiii. Ai datoria de a-ţi cinsti părinţii,
pe șefii cu tine şi nu-ţi recunosc meritele. chiar dacă nu vă înţelegeţi bine.

DISCUTAŢI:

Gândeşte-te la nevoile pe care le-ai enumerat la pagina 2. Ce nevoi sunt în aria ta de responsabilitate?
•
•
Ale cui nevoi îţi este greu să le observi?
• •
• •
Ce trăsături de caracter te pot ajuta să-ţi adaptezi atitudinile astfel, încât să poţi observa nevoile celorlalţi?
• •
• •
Ce obiceiuri zilnice poţi dezvolta pentru a ieşi în întâmpinarea unor nevoi din fiecare arie de responsabilitate?
• •

Cine te poate ajuta reamintindu-ţi să-ţi corectezi atitudinile?

Disponibilitate / 3
ASUMĂ-ŢI
RESPONSABILITATEA
Ai datoria de a-i rămâne credincios partenerului tău
de viaţă. Ai responsabilitatea de a te îngriji de priete-
nii tăi şi de a-i ajuta să ia decizii bune.
Analizează modul în care trebuie să se schimbe felul
în care gândeşti pentru a-ţi îndeplini aceste respon-
sabilităţi în fiecare zi, prin gesturi mici. Dacă nu-ţi
poţi susține în mod direct copiii, ridică-te tu la nive-
lul aşteptărilor pe care le ai din partea lor şi găseşte
modalităţi de a investi în ei, chiar dacă nu-ţi răspund
cu dragoste la dragostea pe care le-o oferi.
Cedează dorinţelor părinţilor tăi când o poţi face
fără să-ţi compromiţi integritatea. Cinsteşte-ţi soţul
sau soţia vorbind bine despre el/ea. Dacă relaţia ta
este instabilă, umileşte-te şi apelează la un consilier.
Când întrebi un prieten ce mai face, opreşte-te şi as-
cultă-i răspunsul.
Asigură-te că ajutorul pe care îl oferi este în aria ta de
responsabilitate. Poate că nu este treaba ta să-i des-
parţi pe doi care se ceartă, dar ai putea ajuta la înde-
părtarea dezordinii sau ai putea acorda primul ajutor.
Găseşte metode de a ajuta
Asigură-te că persoana cealaltă vrea ajutorul tău, îna-
inte de a da sfaturi sau a încerca să ajuţi. Pune între-
bări pentru a ajuta cealaltă persoană să ia o hotărâre
bună.
Uneori, trebuie să pui în faţa cuiva propriile-i defec-
te. Alteori, trebuie să aştepţi până când acea persoană
este gata să asculte.
Nu apăra o persoană de consecinţele propriilor ac-
ţiuni. Găseşte metode de a-i ajuta pe ceilalţi fără a le
înlesni căderea în obiceiuri distructive. Uneori, acest
TEMĂ:
Când oamenii îşi unesc eforturile pentru atingerea unui scop
comun, pot realiza ceea ce nu ar fi putut reuşi singuri.
lucru presupune să te detaşezi puţin de cealaltă per-
soană.
Cere-i sfatul unui capelan sau unei alte persoane de
încredere şi găseşte o comunitate în care ceilalţi să-ţi
susţină dorinţa de a face ce este corect.
Nu poţi salva pe altcineva. Poţi doar să construieşti
un sistem de sprijin şi să fii acolo când îţi cere ajutor.
Nu poţi salva pe cineva de la înec dacă tu nu stai pe
teren sigur.
Fii pregătit
Nu sta așteptând ca viaţa să ţi se schimbe. Dezvol-
tă-ţi anumite abilităţi. Citeşte o carte sau urmează
un curs. Oferă-te voluntar pentru îndatoriri în plus.
Învaţă cât de mult poţi pentru a-i putea ajuta pe alţii
sau chiar pentru a obţine o slujbă mai bună.
Organizează-ţi viaţa astfel încât să-ţi concentrezi
timpul şi energia pe ce este cel mai important. Dacă
vrei să petreci timp cu familia şi prietenii, învaţă cum
poţi gestiona conflictele astfel încât vizitele să nu se
transforme în certuri.
Priveşte înainte la ce îţi rezervă săptămâna şi pre-
găteşte-te. Parcurge materialul pe care îl vei studia
pentru a putea veni la curs pregătit să asculţi, să pui
întrebări bune şi să împărtăşeşti idei. Mergi la culca-
re la timp, pentru a fi pregătit să te trezeşti a doua zi
de dimineaţă.

Discutaţi următoarele situaţii şi puneţi-i pe doi sau trei dintre voi să arate cum puteți da dovadă de dispo-
nibilitate în fiecare situaţie.
Situaţie: Cum poţi da dovadă de disponibilitate:
• Cineva stă la rând să-şi ia mâncarea având mâna ruptă. •
• Angajaţii închisorii împart foi de hârtie în timpul cursului. •
• Izbucneşte o bătaie. •
• Mama cuiva a murit. •
• •

4 / Disponibilitate
 Prudenţă
FĂ MUTAREA CORECTĂ
Unii îşi spun că distribuirea de droguri sau furtul
sunt doar lucruri pe care trebuie să le facă pentru a
obţine ceea ce au nevoie. Unii reuşesc să se abţină
o zi întreagă de la gustările dintre mese şi apoi „se
răsplătesc” cu o porţie mare de îngheţată. Alţii nu se
înscriu la şcoală sau nu îşi iau un serviciu deoarece au
hotărât că „nu li se potrivește” – de parcă lenea ar fi
o alegere ce ţine de stilul de viaţă, asemenea alegerii
de a conduce o maşină albastră în loc de una neagră.
Poate că te-ai certat cu cineva pentru că ai crezut că
ai suportat destule sau poate că ţi-ai spus că trebuia
„să-i arăţi cum e când i se întâmplă lui”.
Oamenii ignoră pericolul nu pentru că se cred inde-
structibili, ci pentru că nu-l recunosc. Practicanţii de
rafting pe ape repezi mor atunci când sunt atât de
concentraţi pe coborârea pe râu, încât ignoră condi-
ţiile de inundaţii. Tinerii sunt implicaţi în dezastre
rutiere pentru că nu şi-au cunoscut limitele.
Un bun jucător de şah anticipează reacţiile adversa-
rului şi ia în calcul modul în care alegerile curente
DISCUTAȚI:
Gândeşte-te la o decizie greşită pe care ai luat-o sau la o situaţie în care ai dat de necaz. Discut-o în grupul tău.
Ce scuze sau raţionamente te-ai surprins că foloseşti?
Ce te-a împiedicat să recunoşti riscurile implicate?
În ce a constat neglijenţa ta? Ce avertismente ai ignorat?
În ce fel te-a ajutat la dezvoltarea unor obiceiuri periculoase faptul că în trecut ţi-ai acoperit greşelile de
comportament?
vs Imprudență
Caracterul pe primul loc! Ghid pentru penitenciare
Prima ediţie • Seminar 26
DEFINIŢIE
A mă proteja pe mine şi pe ceilalţi prin a face deose-
birea între ce este bine şi ce nu.
îi afectează posibilităţile viitoare. În acelaşi fel, şi tu
trebuie să cântăreşti fiecare situaţie pentru a putea
vorbi şi acţiona corespunzător.
Prudența nu înseamnă doar a vedea mai departe sau
a şti cum să învingi sistemul.
Persoanele precaute fac alegeri bune până când recu-
nosc ce este potrivit. Prudența îi permite unei per-
soane să-şi dezvolte o judecată bună chiar şi atunci
când nu s-a mai întâlnit cu o situaţie similară înainte.
O persoană cu o judecată bună este un coleg de mun-
că mai bun pentru că va şti că nu este o idee bună să
lucreze cu unelte electrice în timp ce este sub influ-
enţa drogurilor. O persoană cu o judecată bună va
avea bunul-simţ de a ajuta un prieten să evite situ-
aţiile care îi declanşează anumite reacţii. Cineva cu
o judecată bună găseşte o modalitate de a-i ajuta pe
membrii familiei, în loc să-i abandoneze sau să-i dez-
amăgească.
Prudență / 1
IA-ŢI MĂSURI DE PRECAUŢIE
Odată, un băiat de cinci ani a vrut să adopte pisica
vagaboandă care stătea pe lângă curtea din spatele
casei lor – chiar dacă acordul de închiriere al părinţi-
lor săi nu permitea acest lucru.
Aşadar, într-o dimineaţă, a închis mai lent uşa care
dădea în curte, iar pisica a intrat în sufragerie.
În câteva secunde, pisica a dat cu laba peste uşa de la
colivia canarului şi a ucis pasărea de suflet a familiei.
Nu presupune că lucrurile nu se vor întâmpla.
Când conduci, încearcă să eviţi întâlnirea cu o altă
maşină în mijlocul unui pod îngust. Ar putea fi loc
pentru amândouă, dar este mai bine să eviţi pericolul.
Când te sui pe o scară, nu presupune că vei putea
să-ţi ţii echilibrul pe treapta de sus. Şi pune semnele
de avertizare pentru podea umedă când speli podea-
ua. Nu ştii niciodată când ar putea trece cineva prin
zonă.
Nu presupune că lucrurile se vor întâmpla. Nu te
aştepta ca lucrurile să-ţi meargă bine când vei ieşi din
închisoare. Formează-ţi obiceiuri bune, găseşte-ţi un
loc bun în care să mergi şi fă-ţi un plan pentru a-ţi
găsi de lucru. Obişnuieşte-te cu ideea de a munci din
greu, chiar de pe acum, când eşti în închisoare. Scoa-
lă-te cu un scop în fiecare dimineaţă.
Gândeşte-te la principiul cauză-efect. Conflictul
dintre pisici şi păsări este unul bine cunoscut, iar
mama băiatului trebuie să-l fi avertizat în legătură cu
„Un om cu adevărat mare ia întotdeauna în considerare sin-
cronizarea, înainte de a acţiona.” – Proverb chinezesc
faptul că pisica, probabil, va mânca pasărea. Cu toate
acestea, el nu a apreciat pericolul şi a fost puţin curios
să vadă dacă mama sa avea dreptate.
Poate că şi tu faci la fel când te implici într-o mică
activitate infracţională. Un lucru aduce după sine
un altul. Te gândeşti doar la următorul pas şi nu te
opreşti să te gândeşti la durerea pe care o provoci
familiei tale sau la timpul de detenţie care ar putea
decurge de aici.
Este greu să te gândeşti la durerea abstractă pe care
o produci unui membru al familiei, când tot ceea ce
simţi este fiorul urmăririi sau când nu te poţi gândi
decât la următorul răspuns isteţ adresat unui poliţist.
Nu lenevi. Oamenii supravieţuiesc accidentelor avi-
atice atunci când ies repede din avion. Nu aştepta să
vină o urgenţă pentru a
începe să cauţi ieşirile.
Fii conştient de peri-
colele existente în me-
diul în care trăieşti şi
gândeşte-te cum le poţi
evita şi ce vei face dacă
se vor materializa.
Cu siguranță vei da
peste ispite. Este bine
să ştii unde eşti vulne-
rabil şi să nu lași „pisici
vagaboande” în sufrage-
ria ta.

TEMĂ:

Cu ce riscuri te confrunţi în viaţa de zi cu zi?

• •
• •
Ce schimbări vor avea loc în viitorul tău apropiat?
• •
• •
Cu ce riscuri noi te vei confrunta?
• •
• •

2 / Prudență
FOLOSEŞTE-ŢI CAPUL
Băiatul din povestirea anterioară a crescut dând do-
vadă de puţine abilităţi fizice şi de şi mai puţină în-
ţelepciune.
Într-o zi, s-a trezit că foloseşte un ferăstrău cu un
mâner lung pentru a tăia un copac mare. Când tăiase
deja jumătate dintr-o ramură de aproape 6 centime-
tri grosime, aceasta s-a rupt şi mai atârna doar de o
fâşie de coajă.
Fără să se gândească la consecinţe, tânărul a mers sub
creangă, a sărit şi a desprins-o. Din fericire pentru
el, creanga a sărit în lături în loc să-l lovească în cap.
Recunoaște pericolele. Când ai de-a face cu riscuri
fizice, cum ar fi o slujbă în construcţii sau un proiect
de tăiere de copaci, gândeşte-te bine la pericolele po-
sibile. Întreabă-te: „Ce se va întâmpla dacă fac acest
lucru?” O bună parte din siguranţă ţine doar de sim-
țul realității.
Citeşte şi respectă instrucţiunile de pe eticheta echi-
pamentului, a scărilor, a substanţelor chimice şi a me-
dicamentelor.
Urmăreşte-te. Dă-ţi seama când eşti mai predispus
să acţionezi fără să gândeşti şi evită să iei decizii im-
portante când eşti stresat emoţional. Acordă-ţi timp
să îţi revii, să gândeşti limpede şi să faci lucrurile aşa
cum trebuie.
Nu te urca în maşină şi nu apăsa pedala de acceleraţie
după ce te-ai certat cu soţul sau soţia şi nu încerca
să-ţi disciplinezi copilul cât timp eşti mânios.
„Nimeni nu încearcă adâncimea unui râu cu ambele picioare.”
– Proverb din Ashanti
Dacă nu înţelegi ceva, nu cumpăra – indiferent cât de
bună ar fi afacerea. Dacă sună prea bine să fie adevă-
rat, probabil că aşa şi este.
E bine să ştii ce contează cu adevărat la slujba ta. Nu
te mai gândi că „dai cu mopul” pe podea, ci gândeş-
te-te că, de fapt, „cureţi” podeaua, astfel încât ceilalţi
să nu facă o infecție stafilococică sau să fie nevoiți să
suporte murdăria generală.
Nu accepta să porţi ochelari de cal. Fă un pas înapoi
şi întreabă-te dacă este o cale mai bună de a face acel
lucru. Cere sfatul cuiva care ştie cum să-l facă bine.
Fereşte-te de consecinţele nedorite. Intenţiile bune
nu sunt suficiente. Poate că ai fost supărat pe tine
când ai aruncat cu telefonul în cealaltă parte a came-
rei, dar probabil că acest lucru i-a speriat pe copiii tăi
în aceeaşi măsură în care i-ar fi speriat dacă ai fi fost
nervos pe ei.
Poate că încerci să-ţi ajuţi fratele scoţându-l mereu
din necazuri, dar poate că are nevoie să-şi asume res-
ponsabilitatea. Poate că ajutorul tău îl împiedică să
înveţe ceea ce trebuie să înveţe.
Fii stăpân pe situaţie. Cu cât înţelegi
mai bine realitatea, cu atât vei reac-
ţiona mai bine. Asigură-te că-ţi dai
seama de ce se întâmplă cu adevărat.
Apoi, asigură-te că ştii cum să reacţi-
onezi în consecinţă.

O singură „alunecare” poate avea

consecinţe grave.

TEMĂ:

Foloseşte această fişă de lucru pentru a gestiona

două riscuri pe care le-ai enumerat la pagina 2.
Riscul 1: Riscul 2:
Ce opţiuni ai pentru gestionarea acestor provocări?
• •

• •

Numeşte două persoane cu care poţi vorbi în legă-

tură cu fiecare situaţie.
• •
Ce cale de abordare vei urma?
• •

Prudență / 3
FII ATENT
Acelaşi tânăr a avut doi câini, Duke şi Lady.
Pentru a dresa un câine, trebuie să-i comunici apro-
barea pentru comportamentul bun, iar acest lucru
a constituit o provocare pentru
tânărul nostru, în timp ce lucra
cu Lady.
Blana ei aspră şi scurtă nu era
la fel la pipăit ca blana lungă şi
moale a lui Duke, iar lui Lady
nu-i plăcea să fie scărpinată la
urechi așa cum îi plăcea lui Duke.
În cele din urmă, ceea ce face ca o recompensă să fie
eficientă nu este modul în care o percepe dresorul, ci
cel în care o percepe câinele. În acelaşi fel, dacă ceea
ce spui nu comunică într-un mod în care ceilalţi să
poată înţelege, chiar nu contează ce ai vrut să spui;
nu te vei face înţeles.
Fii conştient de lucrurile care te înconjoară şi de cei
care sunt lângă tine. Priveşte în spatele tău, înainte
de a face un pas înapoi. Dacă porţi în spate un rucsac
sau dacă ţii pe umăr o geantă, fii conştient de spaţiul
pe care îl ocupă şi evită să dai peste ceilalţi.
Când lucrezi cu alţii, acordă atenție presiunii la care
sunt supuşi şi ţintelor pe care şi le-au pus referitor
la această relaţie. Poate că supraveghetorului tău nu
vrea decât să-şi facă treaba şi să ţină pasul cu sarcinile
care îi revin.
E bine să ştii ce este o relaţie şi ce nu este. Şeful tău
nu este neapărat şi prietenul tău. Arătă-i respectul
cuvenit, nu te aştepta să fii invitat la petrecerile lui
şi nu presupune că eşti o victimă atunci când nu eşti
invitat.
Respectă căsătoriile prietenilor tăi. Nu asculta când
unul dintre soţi se plânge de celălalt. Încurajează-i
să-şi rezolve problemele între ei sau să apeleze la un
consilier marital. Dacă un prieten îţi cere un sfat, vor-
„Fii încet la vorbire şi iute la privire.”
– Miguel de Cervantes
beşte despre trăsăturile de caracter pe care trebuie să
şi le dezvolte pentru a deveni un soţ mai bun sau o
soţie mai bună.
Gândeşte-te la lucrul de care o persoană are nevoie
într-un anumit moment şi vezi dacă tu eşti persoana
potrivită pentru a ajuta. Poate că-i poţi oferi o ureche
care să asculte sau poate că ar trebui să apeleze la alt-
cineva, cum ar fi un capelan.
Ascultă în mod activ, în loc să formulezi un răspuns.
Spune: „Dacă am înţeles corect, vrei să spui…?” Fi-
ecare persoană gândeşte din perspectiva unei com-
binaţii unice de experienţe, personalitate şi valori.
Înainte de a răspunde, fă un efort şi reformulează ce
a vrut să spună cealaltă persoană.
Nu te aştepta ca membrii familiei să te înţeleagă. În-
ţelege-i tu pe ei, pentru a le putea explica ceea ce vrei
să spui. Dacă nu înţeleg deloc, probabil că nu i-ai în-
ţeles nici tu.
Fă lucrurile cu un scop. Îţi păstrezi dinţii pe care îi
speli şi îţi păstrezi relaţiile la care lucrezi. Acest lucru
nu înseamnă că poţi face care relaţia cu soţul sau soţia
ta să devină ceea ce ţi-ai dori să fie dacă numai unul
dintre voi lucrează la aceasta; dar poate să însemne
că poţi schimba o relaţie în bine, dacă investeşti în ea.
Mai mult decât atât, asigură-te că intenţiile tale sunt
cele care ar trebui să fie. Sentimentele de dragoste nu
justifică nicidecum aventurile şi sentimentele de mâ-
nie nu justifică nicidecum conflictele.
În cea mai mare parte a timpului, nu vei şti în mod
automat ce gândeşte cealaltă persoană. Astfel, felul în
care răspunzi la conflict este ceea ce determină dacă
relaţia se va dezvolta sau va muri.
Un prieten adevărat învaţă cum să pună întrebări
cercetătoare şi când să-şi exprime îngrijorarea. A fi
„atent” nu înseamnă să eviţi situaţiile grele, ci să fii o
persoană grijulie, indiferent de situaţie.

TEMĂ:

Imaginaţi-vă un scenariu din viaţa de familie, din rutina zilnică de la închisoare sau de la locul de muncă.
Alegeţi situaţii care vă fac să fiţi defensivi sau care fac să vă fie greu să păstraţi o atitudine bună.
• Faceţi grupe de 3 sau 4 persoane şi puneţi în practică ascultarea activă, în timp ce discutaţi fiecare scenariu
în parte.
• Ce observaţii utile aţi primit din partea participanţilor din celălalt grup? Despre ce alte provocări aţi putea
discuta?

4 / Prudență
 Loialitate vs Lipsă de loialitate
Caracterul pe primul loc! Ghid pentru penitenciare
Prima ediţie • Seminar 27

DEFINIŢIE
A folosi momentele dificile pentru a-mi demonstra
angajamentul faţă de alţii.

PRIETENIA SUB FOC ÎNCRUCIŞAT

Loialitatea înseamnă curaj, de aceea este atât de rară.
Potrivit istoriei evreieşti, cel mai mare fiu al regelui
Saul, Ionatan, s-a evidenţiat ca lider şi războinic. Io-
natan a desfăşurat un raid împreună cu un alt bărbat
şi a întors soarta luptei împotriva unei armate mult
mai mari.
După ce l-a ucis pe uriaşul Goliat (în jurul anului
1020 î.Hr.), David a devenit unul dintre cei mai valo-
roşi slujitori ai regelui Saul, iar David şi Ionatan s-au
împrietenit.
Când poporul i-a recunoscut lui David meritele pen-
tru victoriile naţiunii, Saul l-a văzut pe David ca pe
o ameninţare.
Ionatan l-a apărat pe David; l-a avertizat să fugă; şi
chiar când a aflat că David avea să fie următorul rege,
Ionatan a promis să-l slujească pe David.
Loialitatea caută să facă ceea ce este corect şi bine
pentru cealaltă persoană. Astfel, loialitate înseamnă
să fii alături de fratele tău mai mic atunci când este
arestat – nu să-l laşi baltă, ci să-l ajuţi să-şi asume
responsabilitatea. Înseamnă să aperi nevinovăţia
unui prieten, chiar şi atunci când nu este în avantajul
tău. Înseamnă să-ţi ţii gura, în loc să spui poveşti care
îi vor afecta negativ pe ceilalţi.
Loialitatea cere sacrificiu. Poate că nu te gândeşti
la familia ta pentru că vrei să te scutești de disperare.
Poate că stai departe de cei dragi pentru că nu vrei să
le produci mai multă durere. Aceste „soluţii” nu re-
zolvă problema, ci probabil că o vor înrăutăţi.
Loialitatea presupune întotdeauna credincioşie
faţă de o anumită persoană. Pentru David a însemnat
să refuze să rănească un rege care dorea să-l omoare.
Pentru Ionatan a însemnat să accepte locul doi.
Pentru tine, loialitatea ar putea însemna să te îngri-
jeşti de bunicii tăi, să le suporţi toanele şi să-i ajuţi să
se spele. Ar putea însemna să îndepărtezi un prieten
de vechile relații sau să refuzi să răspândeşti bârfe
despre un duşman. Întrebarea nu este dacă ar trebui
să fii loial sau nu, ci cum să-ţi arăţi loialitatea în fie-
care caz.

DISCUTAȚI:

Discutaţi următoarele întrebări în grupul vostru de studiu.

• Gândiţi-vă la un moment când cineva a dat dovadă de loialitate. Ce (sau cât) a costat-o pe acea persoană?
Cum i-a ajutat pe ceilalţi?
• Gândiţi-vă la un moment când cineva a fost neloial. Care au fost consecinţele?
• Gândiţi-vă la un moment când voi aţi fost loiali. Ce v-a costat? Cum i-aţi ajutat pe ceilalţi?
• Gândiţi-vă la un moment când nu aţi fost loiali. Ce v-a costat?

Loialitate / 1
ALTRUISMUL DE A STA DE
UNUL SINGUR ÎMPOTRIVA
TUTUROR
Cineva care minte pentru tine te va minţi şi pe tine.
O persoană care fură ceva pentru tine va fura şi de la
tine. Un prieten care te foloseşte pentru a se răzbuna
pe altcineva, în cele din urmă se va întoarce şi împo-
triva ta.

Rezistă tentaţiei de a te pune pe primul loc

Nimeni nu poate avea încredere în cineva care se gân-
deşte mai întâi la propria persoană. Dacă îţi păstrezi
doar prietenii care te fac să te simţi mai bine, dacă
îţi pierzi cumpătul când cineva nu te respectă, dacă
primul tău gând este cum poate cineva să-ţi obţină o
slujbă mai bună sau un loc mai bun, şi tu te vei folosi
de alții şi vei abuza de ei.
Problema ta nu este ce ţi se întâmplă, ci egoismul,
necinstea şi dușmănia din inima ta.
Rezistă în faţa impulsurilor tale
Nu este corect să-i dai de gol pe duşmanii tăi pentru
a-i înlătura din drum. Iertare nu înseamnă să pretinzi
că eşti împăcat până când poţi să-l loveşti din plin pe
celălalt. Nu este onorabil să nu respecţi pe cineva care
nu te-a respectat pe tine.
DISCUTAŢI:
Angajamentele tale vor fi la fel de statornice precum valorile
în care sunt ancorate.
Opreşte-te, gândeşte-te la ce urmează să faci şi în-
treabă-te ce fel de obiceiuri îţi formezi.
Rezistă în faţa presiunii de grup
Uneori, alţii te vor pune în situaţii compromiţătoare.
Uneori, un mic compromis poate părea o idee bună
la acel moment. Dar, dacă ascunzi ceva marfă de con-
trabandă sau spui o minciună, data viitoare va fi mai
rău.
Nu-ţi găsi scuze şi nu da vina pe ceilalţi. Adună-ţi
gândurile, transmite faptul că te respecţi pe tine
însuţi şi pe cealaltă persoană prea mult pentru a te
compromite şi pleacă de acolo, dacă se poate.
Loialitatea nu depinde de cât de amabil pari, de cât
de consecvent eşti de-a lungul timpului sau de cât de
bine se simt alţii în preajma ta. Sinceritatea prieteniei
tale depinde de integritatea ta.

Faceţi grupe mici şi discutaţi cum aţi reacţiona dacă un frate mai mic, un prieten, un gardian sau un coleg de
grupă v-ar cere să faceţi ceva greşit.
Situaţie:

Ce trăsături de caracter ar încălca această cerere?

Ce ar putea-o motiva pe cealaltă persoană să vă ceară să faceţi ceva greşit?

Cum aţi putea reacţiona respectuos fără să faceţi compromisuri?

2 / Loialitate
LOIALITATE ÎN VIAŢA REALĂ
„Mai multe persoane vin să locuiască împreună cu
noi… Nu văd cine ne va îmbrăca şi cine ne va hrăni
pe toţi, când suntem atât de săraci”, scria în jurnalul
ei tânăra Louisa Mary Alcott. „[Astăzi] am fost foar-
te deprimată, apoi am mers să fac o plimbare şi am
compus un poem.”
Tatăl ei, Bronson Alcott, îşi mutase familia într-o
comunitate „utopică”. Dar frecventele lui călătorii în
care ţinea discursuri însemnau că, de fapt, majorita-
tea treburilor erau în responsabilitatea mamei Lou-
isei, Abigail.
Proiectul comunității a eşuat şi familia s-a întors în
societate. Dar stilul de viaţă al lui Bronson aducea
puţini bani. Louisa a început să lucreze ca profesoa-
ră, croitoreasă şi menajeră, dar era hotărâtă să ajungă
scriitoare, pentru a se putea îngriji de părinţii ei în
vârstă şi de sora ei.
Rămâneţi uniţi
Dai dovadă de loialitate fiindu-le credincios părinţi-
lor, prietenilor, fraţilor, soţilor sau vecinilor tăi – în
special atunci când nu merită.
Rămâi atunci când îţi vine să pleci. Când te-ai sătu-
rat să tot încerci, nu face compromisuri. Când copiii
se poartă de parcă te-ar urî, atunci au cea mai mare
nevoie să fie iubiţi.
Dă dovadă de consideraţie
Când eşti stresat în închisoare, ai relații tensionate
sau probleme la locul de muncă, să fii politicos poa-
TEMĂ:
Gândeşte-te la un prieten sau la cineva din familie care trece printr-o perioadă grea. Cum îl/o poţi ajuta
să parcurgă următorii paşi?
1. Înţelegerea problemei:
2. Identificarea unei reacţii constructive:
Louisa May Alcott a de-
venit o autoare renumită.
Ea a scris Little Women,
Eight Cousins și alte
romane.
te să-ți ceară foarte multă energie. Dar lucrurile mici
pot face diferenţa.
Urează-le celorlalţi o dimineaţă bună; întreabă-i cum
se simt şi aşteaptă un răspuns din partea lor. Nu face
glume nepoliticoase, chiar dacă sunt amuzante. Nu
bârfi, indiferent cât de siropoasă este informaţia.
Păstrează-ţi o igienă corporală bună, astfel încât cei-
lalţi să nu fie nevoiţi să-ţi suporte mirosul. Ţine-ţi
curată partea ta de celulă şi curăţă zonele comune
după ce le-ai folosit.
Când faci ceva pentru cineva, nu pretinde nimic în
schimb – niciodată!
Opreşte-te şi verifică-ţi atitudinea
Poate că fiica ta devine irascibilă când nu a mâncat
suficient sau poate că un coleg de celulă este supărat
pentru că tocmai i-a murit un membru al familiei.
Nu minimaliza problemele sperând că astfel vor de-
veni mai mici, nu reacţiona negativ în mod automat
şi nu-ți abandona membrii familiei sau prietenii.
3. Perseverare în relația cu persoana cealaltă:
4. Obţinerea de ajutor:
Loialitate / 3
LOIALITATE ÎN VIAŢA REALĂ
Reacţionează în mod constructiv
Încearcă să-l înţelegi pe celălalt. Acest lucru va durea,
pentru că primul tău impuls este, probabil, acela de a
te apăra sau de a te răzbuna.
Continuă să te întrebi ce este corect şi cum poţi ajuta
cealaltă persoană. Dacă soţul sau soţia doreşte mai
mulţi bani, ia în calcul şi nevoile lui/ei şi rezolvă pro-
blema fără ceartă. Când un prieten se întoarce împo-
triva ta, nu te înjosi prin răzbunare.
Acţionează în mod potrivit
Când cineva are nevoie de ajutor, întreabă-te dacă
eşti persoana potrivită. Care este relaţia ta cu cei im-
plicaţi? Când copilul tău are nevoie de ceva, este res-
ponsabilitatea ta. Când un frate mai mare ia hotărâri
greşite, ai responsabilitatea de a-l preveni, dar nu-l
poţi împiedica să ia decizii greşite. Când vezi că un
poliţist îi strecoară ceva unui prizonier, ai putea să
nu raportezi acel lucru – dacă nu pune în pericol pe
altcineva.
Când te întorci la şcoală pentru a vă face o viaţă mai
bună ţie şi familiei tale, vei avea mai puţin timp de
petrecut cu prietenii. Dacă vrei să fii loial, s-ar putea
să trebuiască să asculţi atunci când ai vrea mai degra-
bă să dormi sau să te uiţi la televizor.
Cere ajutor
Întreabă-te dacă eşti persoana potrivită pentru a-i
ajuta pe ceilalţi. Recunoaşte ce poţi face şi cere aju-
tor atunci când ai nevoie. Dacă o persoană dragă se
luptă cu o dependenţă, câteodată cel mai bun lucru
pe care-l poţi face pentru ea este să apelezi la ajutor
profesionist.
APLICAŢIE
Discutaţi sau puneţi în scenă scenarii în care puteţi fi loiali faţă de:
Membri ai familiei:
Ofiţeri de poliţie de la închisoare:
4 / Loialitate
„E mai bine să fii loial decât faimos.” – Blaise Pascal
Atât masculul cât şi
femela gâscă cana-
diană îşi apără puii
de ratoni şi de alţi
prădători.
Nu-i poţi salva pe alţii, dar le poţi oferi un exemplu
şi-i poţi provoca să te urmeze.
Atât masculul cât şi femela gâscă canadiană îşi apără
puii de ratoni şi de alţi prădători.
Fii un lider
Permite-le prietenilor să-ţi facă confidenţe, dar nu
promite să le păstrezi secretele. Cineva care te va
pune să juri că vei păstra secretul te va băga în necaz.
Dacă prietenul tău chiar are nevoie de ajutor trebuie
să găseşti pe cineva care îl poate ajuta.
Comunică în mod direct. Nu încerca să-i atragi pe
alţii de partea ta împotriva altcuiva.
Păstrează deschisă linia de comunicare între tine şi
un sfătuitor de încredere, cum ar fi un capelan sau o
persoană care a dat dovadă de integritate. Ai nevoie
de alţii care se vor asigura că faci ceea ce trebuie şi
care îţi vor spune când ai deviat de la drumul tău.
Apreciază-i pe ceilalţi ca pe tine însuți şi fă sacrificii
ca şi ei să poată reuşi în viaţă.
S-ar putea ca familia sau colegul de celulă să-ţi facă
viaţa dificilă, dar, fie că ceilalți te vor aprecia sau te
vor urî pentru acest lucru, tu încearcă să faci lumea
un loc mai bun pentru ei.
Colegi prizonieri:
Alţii:
 Sinceritate vs Ipocrizie
Caracterul pe primul loc! Ghid pentru penitenciare
Prima ediţie • Seminar 28

DEFINIŢIE
A face ce este corect din motive corecte.

CINE ESTE CU ADEVĂRAT?

O carafă de sticlă este frumoasă pentru că transpa-
renţa ei îţi permite să vezi ce conţine şi îţi este de aju-
tor pentru că în ea se află o băutură răcoritoare.
Societatea americană apreciază „autenticitatea”
şi are foarte puţine acuzaţii mai puternice decât a
numi pe cineva ipocrit. Când cineva spune despre o
persoană că este sinceră, uneori aceasta înseamnă că
acea persoană spune ceea ce simte; alteori înseamnă
că acea persoană nu are motive ascunse; alteori, că
acea persoană face ceea ce spune că este corect.
Dacă toți ceilalţi cred că o persoană este sinceră, ade-
sea ezită să nu fie de acord cu ea. Când ceilalţi cred că
o anumită persoană este ipocrită, nimic din ceea ce
spune ea nu are credibilitate.
Însă aceste atitudini nu-i ajută pe indivizi „să fie ade-
văraţi”, pentru că se concentrează încă pe sentimente-
le şi pe înfăţişarea unei persoane. Astfel, oamenii de
afaceri corupţi umblă la registrele contabile pentru
a-şi face companiile să pară mai profitabile; şefii de
bande fură sau ucid pentru a-şi arăta unii altora că
sunt „pe bune”; iar soţii sau soţiile se înşală unii pe
alţii deoarece vor să fie „sinceri” cu sentimentele lor.
Astfel de comportamente, care-ţi servesc doar ție,
s-ar putea să te facă uneori mai popular, dar nu te fac
și demn de încredere.
Pentru a dezvolta o sinceritate autentică, ideile tale
referitoare la ce este corect trebuie să fie adevărate.
Transparenţa fără adevăr este ca o carafă de sticlă pli-
nă cu otravă. Nu contează cât de bine arată, îţi va face
rău, dacă vei bea din ea.
Opiniile tale trebuie să coincidă cu faptele. Naziştii
au crezut că sunt superiori. Au greşit.
Faptul că justifici ceva în mintea ta nu înseamnă că
este şi corect. Toţi cei care au abuzat de un copil mai
întâi și-au justificat crima în mintea lor.
O persoană sinceră face ce este corect din motivele
corecte.

DISCUTAȚI:

• Când îţi pălmuieşti copilul pentru că te-a înfuriat, eşti sincer sau îi produci altuia durere pentru a te elibera
tu de frustrare?

• Când consumi sau comercializezi droguri pentru că „trebuie s-o faci”, eşti sincer sau inventezi scuze?

• Când insulţi un poliţist, eşti sincer sau jigneşti pe altcineva pentru a te simţi bine în propria-ţi piele?

• Când te iei la bătaie, te aperi sau doar arăți că nu-l respecţi pe celălalt la fel cum nici el sau ea nu te respectă
pe tine?

Sinceritate / 1
FII REALIST
Probabil că ai auzit pe cineva spunând că ofensa pe
care ţi-a adus-o a fost un incident izolat, că el sau ea
nu este în realitate aşa sau: „Nu-mi vine să cred că am
făcut asta.”
La un moment dat, trebuie să-ţi asumi responsabi-
litatea pentru ce s-a întâmplat – pentru ce ai făcut
– sau pentru atitudinile care au provocat comporta-
mentul tău.
Spune-ţi adevărul
Oamenii se mint pe ei înşişi din mai multe motive.
Poate că nu vor să recunoască faptul că au probleme,
deoarece le este teamă de ce s-ar putea întâmpla în
continuare. Poate că nu vor să dea rău în faţa altora.
Poate că nu ştiu că se mint singuri.
Deciziile ferme probabil că nu te vor ajuta să stai
departe de droguri sau de alcool dacă ascunzi aceste
substanţe în casa ta. Trebuie să recunoşti că depen-
denţa ta nu este doar un obicei rău; te degradează şi
îi răneşte pe cei care depind de tine.
Pierderea cumpătului atunci când crezi că trebuie
să-ţi iei ceva de pe suflet este ca şi cum ai turna ben-
zină pe foc pentru că nu ai avut timp să găseşti apă.
Poate că ai avut o zi nefericită; totuşi nu ai dreptul de
a te răzbuna pe tipul care îţi taie calea în trafic.
Gestionează-ţi atitudinile
Emoţiile, la fel ca senzaţiile fizice, te ajută să vezi, să
auzi şi să-i simţi pe oamenii din jurul tău. Dar modul
în care reacţionezi este cel care îţi dezvăluie caracterul.
Opreşte-te şi gândeşte-te la cum ar trebui să reacţio-
nezi. Întreabă-te de ce trăsături de caracter ar trebui
TEMĂ:
Găseşte una sau două persoane cărora le-a păsat suficient de mult de tine pentru a-ţi spune când ai greşit şi
discută aceste întrebări:
• În ce domenii ai avut probleme în a recunoaşte adevărul despre tine şi despre comportamentul tău? În ce
fel ai încercat să muşamalizezi sau să ignori realitatea?
• Ce responsabilitate ai în această situaţie? Cum poţi începe să te confrunţi cu problema, în loc să o ascunzi?
2 / Sinceritate
„Cel care ajunge la sinceritate este acela care alege ce este bine
şi rămâne credincios alegerii sale.” – Confucius
Cuvântul „ipocrit” vine din grecescul hypokrisis, care însemna
„a juca pe o scenă, a pretinde”. În cele din urmă, cuvântul a
ajuns să desemneze pe cineva care joacă un rol pentru a-i
impresiona sau a-i induce în eroare pe ceilalţi.
să dai dovadă în fiecare situaţie. Întreabă-te de ce nu
faci ce ştii că ar trebui să faci.
Răspunsurile la aceste întrebări îţi vor spune ce atitu-
dini trebuie să schimbi. Ideea este să dai piept cu felul
în care eşti tu în realitate, nu cu felul în care vrei să
pari. Angajamentul tău faţă de ce este corect trebuie
să fie mai puternic decât sentimentul că ţi se cuvin
anumite lucruri sau decât frica de ceilalţi.
Fii cinstit cu ceilalţi
Este nevoie de curaj şi de umilinţă pentru a recu-
noaşte că ai greşit. Ai putea crede că trebuie să as-
cunzi adevărul deoarece te temi că vei fi judecat sau
că ceilalți te vor răni. Poate că, dacă eşti complet sin-
cer, îţi vei pune în pericol statutul legal sau îţi vei mări
sentinţa.
Dar, dacă vrei cu adevărat să stai departe de droguri,
să-ţi gestionezi mânia sau să-ţi faci o viaţă mai bună,
te vei înconjura de prieteni care îţi întăresc acel an-
gajament; vei fi transparent cu ei; te vei umili şi vei
apela la ei când te vei lupta cu anumite probleme.
Tentaţia creşte nebunește dacă este ascunsă; aşadar,
cere ajutorul de care ai nevoie pentru a-ţi învinge obi-
ceiurile rele.
PRIVEȘTE LUCRURILE
ÎN MOD REALIST
Ascultă
În loc să reacţionezi defensiv, încearcă să vezi din per-
spectiva celeilalte persoane. Doare să recunoşti că ai
greşit, dar dacă nu te examinezi, vei dezvolta aceleaşi
atitudini lipsite de respect pe care le urăşti la ceilalţi.
Oamenii sinceri îşi recunosc eşecurile, examinează
ideea sau atitudinea care i-a dus la eşec şi caută mo-
duri de a-i ajuta pe ceilalţi.

Fă sacrificii Cu toţii avem puncte moarte. O persoană sinceră ascultă

Cuvintele şi faptele tale sunt o fereastră prin care cei-
lalţi pot vedea cine eşti, iar reacţiile celorlalţi reflectă
adesea caracterul şi atitudinile tale, în special când ai
parte de conflicte.
Nimic nu dă pe faţă nesinceritatea mai clar decât fap-
tul că una spui şi alta faci. Nu face promisiuni pe care
nu le poţi ţine şi nu inventa scuze pentru eşecurile
tale.
atunci când alţii i le arată.
Fii atent la cuvintele pe care le foloseşti. Tu poate că
spui: „Ar trebui să mergem la grădina zoologică în-
tr-o zi”, dar copiii tăi ar putea auzi: „Vom merge la
grădina zoologică la acest sfârşit de săptămână.” Fii
cinstit în legătură cu priorităţile, cu abilităţile şi cu
programul tău.
Un prieten sincer rămâne chiar şi atunci când îi vine
să plece. Un membru al familiei sincer îşi ţine promi-
siunile chiar şi atunci când îl doare. O persoană sin-
ceră caută o soluţie din care amândouă părţile să aibă
de câştigat, nu o soluţie din care numai ea să câştige.

EXERSAŢI:

Rugaţi pe unul sau doi membri ai grupului vostru să discute o situaţie în care şi-au dat seama ce voia să spu-
nă cu adevărat o altă persoană sau în care au văzut lucrurile din perspectiva altei persoane.
• Ce i-a ajutat să vadă şi punctul de vedere al celeilalte persoane? _______________________________
____________________________________________________________________________
• Ce le-a îngreunat acest lucru? ______________________________________________________
• Ce au învăţat despre ei înșiși? ______________________________________________________
Gândeşte-te la un conflict recent pe care l-ai avut cu un coleg de celulă sau cu un membru al familiei. Discu-
taţi cum aţi fi putut să-l înţelegeţi mai bine pe celălalt și lucraţi pentru a-l ajuta.
• Ce întrebări ai fi putut pune pentru a înţelege mai bine ce vrea acea persoană să spună? ______________
____________________________________________________________________________
• Ce atitudini te împiedică să fii umil şi să asculţi? _________________________________________
____________________________________________________________________________
• Care sunt câteva dintre scuzele pe care le foloseşti şi ce atitudini greşite scot ele la iveală? _____________
____________________________________________________________________________
Puneţi în scenă aceste situaţii folosind ideile pe care le-aţi discutat pentru a ajuta la atenuarea conflictului.

Sinceritate / 3
ADEVĂRATA BUCURIE „Ştim ce gândeşte o persoană nu atunci când ne spune ce gân-
deşte, ci atunci când îi vedem acţiunile.” – Isaac Bashevis Singer
În timp ce trece prin centrul de detenţie din Oklaho-
ma City, capelanul Argyl Dick salută fiecare persoa-
nă pe lângă care trece, iar când întreabă ce mai face
cineva, ai sentimentul că doreşte cu adevărat să ştie.
După ce capelanul Dick a devenit capelan-şef al în-
chisorii din Oklahoma, şeriful din Oklahoma, John
Whetsel, l-a rugat să se îngrijească şi de problemele
personalului închisorii.
„Soluţia pe care am găsit-o este că, dacă pot mereu să
încât acestea să poată vedea nevoia de a avea un ca-
manifest un sentiment de bucurie, aceasta îi va ajuta
racter bun.
pe ei să vadă că situația nu este atât de rea pe cât
cred ei că este”, a spus el. De când au început orele din ciclul „Caracterul pe
primul loc!” pentru juvenili, capelanul şi administra-
Centrul de detenţie adăposteşte în jur de 2 400 de de-
torii închisorii au început să scoată postere lunare în
ţinuţi. Aproximativ 125 de deţinuţi noi intră în închi-
legătură cu aceste seminare şi să le afişeze lângă liftu-
soare în fiecare zi şi aproximativ 44 000, în fiecare an.
rile de la fiecare etaj şi la centrul de comandă al fiecă-
Secţia de delincvenţi juvenili adăposteşte băieţi cu rei secţii. Au pus tăbliţe de afişare cu seminarele din
vârsta cuprinsă între 13 şi 17 ani, care au fost con- seria „Caracterul pe primul loc!” în holul angajaţilor,
damnaţi sau acuzaţi de infracţiuni prea grave pentru în holul vizitatorilor, în două substaţii, într-o zonă de
a sta în închisorile pentru minori. Nu mai departe patrulare şi de întreţinere mai îndepărtată şi într-o
de anul 2000, centrul de detenţie a alocat 20 000 de zonă de antrenament. Iar angajaţii primesc câte un
dolari pentru repararea grilajului de pe tavan pe care seminar din aceste serii odată cu cecul de salariu.
deţinuţii juvenili îl smulgeau în mod regulat. De ace-
Capelanul Dick ţine aceste seminare pentru noii re-
ea, căpitanul Cliff Uranga l-a abordat pe capelanul
cruţi şi la miniacademiile adjuncţilor de şerif.
Dick şi l-a întrebat care ar fi abordările constructive
ale problemei. Capelanul Dick spune că el priveşte dincolo de eve-
nimente şi îi vede pe oameni ca pe nişte lucrări în
Capelanul Dick şi membrii echipei Caracterul pe
derulare. „Dacă cineva este rău, eu cred că dragostea
primul loc! au intrat în secţie însoţiţi de poliţiştii de
adevărată poate topi acea inimă, şi aceasta este zona
serviciu.
în care vrem să intrăm noi.”
– Bine, băieţi, îndreptaţi-vă nasurile spre mine, spuse
În biroul său, scoate un dosar cu e-mailuri tipări-
capelanul Dick. Vreau să vă văd ochii.
te, primite de la căpitanul diviziei de patrulă Kelly
Astăzi, el vorbeşte despre bunătate, dar începe prin a Marshall. Fiecare dintre ele descrie modul în care un
aborda opusul ei, asprimea. adjunct de şerif a dat dovadă de anumite trăsături de
Are o abordare similară atunci când se adresează caracter în munca sa. „Asta înseamnă caracterul ade-
personalului din conducerea închisorii prezent la în- vărat la lucru în fiecare zi”, spune capelanul Dick.
tâlnire. Toată lumea are posibilitatea de a-şi dezvolta În cei opt ani de când capelanul Dick a început cu ju-
un caracter mai bun, iar capelanul crede că această venilii seminarele „Caracterul pe primul loc!”, centrul
abordare ajută la captarea atenţiei persoanelor, astfel de detenţie nu a mai trebuit să înlocuiască grilajul de
pe tavan.

PROVOCARE:

Cum îi poţi încuraja pe alţii, chiar şi atunci când nu ai o zi prea bună? Cum poţi ajuta pe cineva care se poartă
urât cu tine? Fă o listă cu modalităţi în care îi poţi ajuta pe ceilalţi şi pune-le în practică timp de o săptămână.
•

4 / Sinceritate
 Recunoştinţă
CEL MAI NOROCOS OM
În timpul sezonului din 1938, Lou Gehrig, jucător la
prima echipă a Clubului New York Yankees, a devenit
din ce în ce mai slab. Media lui de reuşită a scăzut sub
.300 pentru prima dată în 13 ani, iar în 1939 doc-
torii l-au diagnosticat cu scleroză laterală amiotrofică
– cunoscută acum sub numele de boala Lou Gehrig.
Boala degenerativă i-a pus capăt carierei şi, pe 4 iu-
lie 1939, Gehrig a stat pe teren şi a vorbit în faţa a
62 000 de mii de fani.
„Dragi fani, în ultimele două săptămâni aţi citit des-
pre ghinionul care s-a abătut asupra mea. Cu toate
acestea, astăzi mă consider cel mai norocos om de pe
faţa pământului. Am petrecut 17 ani pe stadioane şi
nu am primit niciodată altceva decât bunătate şi în-
curajare din partea fanilor.
Priviţi la aceşti bărbaţi mari. Care dintre voi nu ar
considera punctul culminant al carierei sale doar
asocierea cu ei pentru măcar o zi? Cu siguranţă sunt
norocos. Cine nu ar considera că e o onoare să-l fi
cunoscut pe Jacob Ruppert? Şi, de asemenea, pe cel
care a clădit cel mai mare imperiu de baseball, Ed
TEMĂ ŞI DISCUȚIE:
Lucruri pentru care eşti recunos- Lucruri de care ai vrea să scapi:
cător:
vs Îngâmfare
Caracterul pe primul loc! Ghid pentru penitenciare
Prima ediţie • Seminar 29
DEFINIŢIE
A le spune altora cum mi-au influenţat viața în bine.
Barrow? Cine nu ar considera o onoare să fi petrecut
6 ani cu acel om minunat, Miller Huggins? Apoi, să
fi petrecut următorii 9 ani cu acel lider extraordinar,
acel student inteligent în psihologie, cel mai bun ma-
nager de baseball de astăzi, Joe McCarthy? Cu sigu-
ranţă sunt norocos.
Când New York Giants, o echipă pentru care ţi-ai da
şi braţul drept ca s-o poţi învinge şi viceversa, îţi tri-
mite un cadou – asta e ceva. Când toată lumea, până
la cei care întreţin terenul şi la acei băieţi în haine
albe, te ţine minte – asta e ceva. Când ai o soacră mi-
nunată, care îţi ţine partea atunci când joci squabbles
cu fiica ei – asta e ceva. Când ai un tată şi o mamă
care muncesc toată viaţa pentru a-ţi asigura o edu-
caţie şi un trup sănătos – asta este o binecuvântare.
Când ai o soţie care ţi-a fost un stâlp şi care a dat do-
vadă de mai mult curaj decât ai crezut că poate exista
– asta este cel mai minunat lucru pe care îl ştiu.
Aşadar, închei zicând că s-ar putea să fi avut ghini-
on, dar am cu mult mai multe motive pentru care să
trăiesc.”
Alte lucruri pentru care micul
tău grup spune că ar trebui să fii
recunoscător:
Recunoștința / 1
PERSPECTIVA
Este uşor să fii nerecunoscător. Copiii tăi se poartă
urât atunci când vrei să impresionezi un prieten sau
rudele. Un oficial al închisorii nu-ţi aprobă cererea
din cauza unei anumite proceduri. Plouă când vrei să
strălucească soarele.
Vremea te va face să-ţi schimbi planurile. Poate copi-
ii tăi au vrut să te pună într-o situaţie jenantă sau un
oficial și-a propus să-ţi facă viaţa mai grea. Dar a de-
veni o victimă se poate transforma într-un obicei rău.
Nerecunoştinţa este incapacitatea de a vedea ce este
bun. Înseamnă să fii revoltat că bunica ta a murit
de cancer, în loc să fii recunoscător pentru că ai cu-
noscut-o. Înseamnă să te înfurii pe antrenorul tău
pentru că-ţi forţează limitele, când ar trebui să fii
recunoscător pentru că, astfel, te poţi întări. Înseam-
nă să-ţi plângi de milă, în loc să recunoşti că poţi să
înveţi din eşecuri.
Şi când încerci să obţii ceea ce crezi că doreşti, ade-
sea dai cu piciorul la ceea ce contează cu adevărat. Îţi
place să te distrezi – aşa că bei şi te droghezi – şi te
trezeşti cu aceleaşi probleme a doua zi de dimineaţă.
Vrei respect şi dragoste – aşa că pretinzi ca alţii să te
respecte, te iei la bătaie şi intri în relaţii abuzive. Vrei
sex – aşadar cauţi pornografie sau parteneri multi-
pli – şi sexul îşi pierde însemnătatea pe măsură ce tu
treci de la un lucru la altul.
„Lucrul extrem de important este dacă iei lucrurile ca venind
de la sine sau dacă eşti recunoscător pentru ele.”
– G. K. Chesterton
Recunoaşte beneficiile pe care le-ai primit, indiferent care
sunt acestea.
Recunoştinţa presupune o schimbare a priorităţilor.
În loc să măsori succesul prin ceea ce ai sau prin ceea
ce ai reuşit, măsoară viaţa în termenii investiţiilor pe
care le-ai făcut în alţii.
Închisoarea te izolează de familia ta şi asta este greu.
Aşadar, trebuie să iei o hotărâre. Vei găsi metode de
a-ţi ajuta membrii familiei în timpul pe care îl aveţi
de petrecut împreună sau vei irosi timpul pe care îl
aveţi regretând faptul cu nu aveţi mai mult timp la
dispoziţie?
Vei investi în prietenii tăi şi te vei bucura de ce ai sau
te vei plânge de faptul că îmbătrâneşti şi vei deplânge
toate lucrurile pe care nu le ai încă?

DISCUTAŢI:

• Fă referire la lista de lucruri pentru care nu eşti recunoscător. Ce atitudini greşite îţi îngreunează misiunea
de a fi recunoscător?

• Ce beneficii ai putea avea din acele situaţii?

• Cum îi poţi ajuta pe cei implicaţi în acele situaţii, chiar şi fără să ştie?

2 / Recunoștința
OAMENII „Dar erau fericiţi, recunoscători, se înţelegeau bine şi erau
mulţumiţi de ziua aceea.” – Charles Dickens
Pe blogul său, Proiectul Fericire, Gretchen Rubin
a povestit despre o prietenă apropiată pe care ea şi demn de lăudat la cineva atunci când ai avut un con-
soţul ei au cuplat-o cu un alt prieten. Cei doi s-au flict cu acea persoană sau când ea vine dintr-un alt
îndrăgostit şi s-au căsătorit, dar apoi el s-a îmbolnă- grup. Dar, fără o astfel de atitudine, te vei folosi de
vit şi, în cele din urmă, a murit. „A fost îngrozitor. alții, abuzând de ei.
A fost foarte, foarte greu pentru prietena noastră”, a Mai mult, cei care nu-ţi dau ceea ce doreşti adesea
spus Rubin. ajung să-ţi salveze viaţa. Când un antrenor le cere
Rubin s-a simţit răspunzătoare pentru că a pus-o pe jucătorilor să muncească din greu, îi ajută să-şi dez-
prietena ei în calea suferinţei. „I-am spus acest lucru volte autodisciplina de care au nevoie pentru a reuşi
soţului meu”, a spus ea, „şi el mi-a spus ceva care mi-a în viaţă.
schimbat complet modul de a gândi. Mi-a spus: «Da, Un părinte înţelept ştie că un copil câştigă mai mult
a fost foarte greu pentru ea. Dar gândeşte-te că a fost dacă munceşte pentru ceva, decât dacă obţine ușor
cu mult mai bine pentru el.»” orice îşi doreşte. Pateurile cu brânză şi bomboanele
Este uşor să te gândeşti la tine sau la prietenii tăi au gust bun, dar nu sunt la fel de hrănitoare precum
din închisoare ca şi cum ar conta doar ceea ce vi se un sendviș şi un măr.
întâmplă vouă. Dar fiecare persoană influenţează vie-
ţile altora, iar efectul pe care îl ai asupra lor contează
la fel de mult ca efectul pe care alţii îl au asupra ta.
Binecuvântările şi necazurile vieţii vin, de obicei,
amestecate. Cu cât este mai bună relaţia ta cu cine-
va, cu atât mai mult îi vei simţi lipsa atunci când va
muri. Copiii tăi pot fi o sursă minunată de bucurie,
dar şi un motiv de durere.
Pentru a fi recunoscător, trebuie să-ţi exprimi re-
cunoştinţa faţă de oameni imperfecţi în împreju-
rări imperfecte. S-ar putea să fie greu să găseşti ceva

Uneori nu-ţi dai seama cât de mult preţuieşti pe cineva până

când acea persoană nu mai este.

TEMĂ:

Fă o listă cu persoanele pentru care eşti recunoscă- Fă o listă cu modul în care fiecare dintre cei de mai
tor, chiar şi cu cele cu care poate că ai o problemă: sus te-a ajutat:

Recunoștința / 3
PROCESUL „Nicio datorie nu este mai urgentă decât aceea de a mulţumi.”
– Sfântul Ambrozie
Nu există cerinţe prestabilite pentru modul în care
îţi poţi arăta recunoştinţa, dar efortul pe care-l faci
arată cât de recunoscător eşti.

Atitudine vs sentiment:
Nu este nevoie să te simţi recunoscător. Cu cât vezi
mai mult că alţii te ajută, cu atât mai mult îţi poţi
arăta recunoştinţa – fie că-i mulţumeşti unui prieten
pentru încurajare, unui critic pentru o perspectivă di-
ferită, unui membru al familiei pentru că te suportă
sau cuiva pentru că spală podeaua.
Uneori, sentimentele te împiedică să vezi toate lucru-
rile pe care le-ai primit. Nu se pune problema să-ţi
negi sentimentele; ci să recunoşti lucrurile bune din
viaţă şi să-ţi exprimi recunoştinţa.
Cum să trăieşti recunoştinţa:
O atitudine plină de recunoştinţă îşi face loc singură
în viaţa de zi cu zi. Îţi poţi exprima recunoştinţa în
fiecare zi prin felul în care ai grijă de tine şi de lucru-
rile tale.
• Mănâncă mâncare sănătoasă, fă sport şi stai departe
de droguri şi de alte obiceiuri care-i fac rău corpului.
• Acceptă-ţi trăsăturile fizice, trecutul familial, sexul
şi moştenirea etnică.
• Ai grijă de bunurile tale şi întreţine-le cât de mult
poţi.
• Dacă împrumuţi ceva, înapoiază-l într-o stare mai
bună.
EXERSAŢI:
• Gândeşte-te la cei care se îngrijesc de mâncarea, de
hainele şi de locuinţa ta. Nu considera că sunt obli-
gaţi să ţi le asigure.
• Împarte cu ceilalţi – ajută un vecin, oferă-te volun-
tar pentru o cauză bună sau dă bani pentru acţiuni
caritabile.
Cum să-ţi exprimi recunoştinţa:
Fii serios când mulţumeşti cuiva. Nu glumi cu acest
lucru şi nici nu încerca să treci uşor peste moment.
Gândeşte-te la ce vrei să spui şi găseşte-ţi cuvintele
potrivite.
Fii clar. Spune pe nume trăsăturii de caracter de care
persoana respectivă a dat dovadă. Spune ce a făcut
acea persoană şi cum v-a ajutat acest lucru pe tine
şi pe alţii. De exemplu: „Îţi mulţumesc pentru grija
ta. Ştiu că ţi-a luat mult să faci acele prăjituri. Ne-au
plăcut tuturor.”
Fii sincer. Dacă nu vorbeşti serios, colegii tăi de clasă
vor şti.

Alegeţi pe cineva din clasă cui îi sunteţi recunoscător şi exprimaţi-vă recunoştinţa. Daţi-i fiecăruia ocazia
să-şi exprime recunoştinţa faţă de altcineva.

Persoană:
Trăsătură de caracter:

Exemplu:

Beneficii:

4 / Recunoștința
 Generozitate
DREPTURI ŞI PÂINE MUCEGĂITĂ
Când pâinea este împărţită cu alţii, aduce viaţă. Când
pâinea este păstrată, în cele din urmă prinde mucegai.
În acelaşi fel, atunci când cineva are sentimentul că i
se cuvin anumite drepturi, caută întotdeauna metode
de a plăti cu aceeași monedă, de a o lua înainte sau de
a obţine mai mult. Poţi fi sigur că această persoană
va căuta întotdeauna să facă un anumit lucru ce cre-
de că îi va aduce avantaje – ceea ce înseamnă lucruri
pentru care, de obicei, poate scăpa nepedepsită. Când
o astfel de persoană nu primeşte mâncarea pe care o
dorește, hainele sau respectul pe care îl pretinde, se va
lamenta şi le va face altora viaţa nefericită.
Ai putea justifica furtul din magazine spunând că oa-
menii de afaceri sunt lacomi şi corupţi, dar asta nu
face decât să dovedească faptul că tu însuţi eşti lacom
şi corupt. Ai putea gândi: „Nu sunt nevoit să înghit
un astfel de abuz” sau „Merit o mâncare mai bună de-
cât aceasta, după ce am muncit toată ziua” sau „De ce
TEMĂ:
Descrie o persoană pe care ai văzut-o investind în alţii fără a cere nimic în schimb.
În ce fel au beneficiat ceilalţi de pe urma generozităţii acelei persoane?
vs Avariţie
Caracterul pe primul loc! Ghid pentru penitenciare
Prima ediţie • Seminar 30
DEFINIŢIE
A dărui de bunăvoie pentru a împlini nevoile celor-
lalţi
toţi acei oameni primesc mai multe zile bune decât
mine? Nu sunt mai buni decât mine”, dar acest tip de
atitudini te fac să te concentrezi pe propria persoană.
În general, sentimentul că ţi se cuvin anumite drep-
turi vine uşor; pentru a fi generos însă, trebuie să
munceşti mult. Chiar şi atunci când oferi de bunăvo-
ie ceva cuiva, ai tendinţa să te simţi trădat dacă acea
persoană nu este de partea ta într-o dispută.
Dar dorinţa de a pune tu stăpânire pe lucruri te tră-
dează, deoarece viaţa nu se rezumă doar la ce poţi
obţine. Îţi vei petrece viaţa făcând ceva – întrebarea
este: „Ce este acel ceva?” Vei muri în timp ce lucrurile
tale se vor mucegăi şi vor rugini? Sau vei împărţi viaţa
cu cei pe care îi întâlneşti?
Nu contează ce fac sau ce nu fac alţii; nu ai nicio scu-
ză pentru lăcomie sau pentru pretenţiile tale.
Generozitate / 1
DĂRUIEŞTE CELORLALŢI
Sarea şi piperul nu pot da gust mâncării până nu
ajung în ea; şi, odată ce sarea şi piperul au ajuns în
mâncare, nu se mai întorc în solniţe. În acelaşi mod,
când o persoană generoasă oferă altora, nu mai poate
lua înapoi.
Este posibil să dai lucruri şi să nu fii generos. Unii
cred că-ţi fac un serviciu dacă îţi spun cum să-ţi tră-
ieşti viaţa. Unii te ajută pentru ca şi tu să-i ajuţi, la
rândul tău. Unii îţi oferă tot ce doreşti cu speranţa
să-i placi. Alții încearcă să te manipuleze pentru a
putea obţine ce doresc.
Aceasta este ipocrizie. Concentrează-te pe cealaltă persoană
Alţii îţi oferă din timpul lor; se gândesc la ce le spui Străduiește-te să-i înțelegi pe cei din jurul tău. Când
şi nu-ţi oferă doar lucrurile pe care nu le mai doresc. o persoană îţi cere ajutor, întreabă-te de ce are nevoie
Îţi spun să te schimbi pentru că nu mai poţi continua de ajutorul tău. Dacă un copil vrea o armă, află cu ce
să trăieşti în acel mod. Nu au nevoie să-i placi, ci le fel de ameninţări se confruntă.
pasă oricum. Dacă nu ai fost demn de încredere în trecut, familia
Aceasta este generozitate. şi prietenii tăi vor avea nevoie de timp înainte să-ţi
răspundă la întrebări. Este mai bine să spui „nu” şi
Dacă o mamă îşi iubeşte cu adevărat copilul, va sim-
să continui să asculţi, decât să intri într-o ceartă se-
ţi durere atunci când acesta se înstrăinează. Unele
rioasă.
mame renunţă, altele se enervează şi-şi abuzează co-
piii, iar altele încearcă să-i mituiască. O mamă gene-
roasă îşi lasă deoparte sentimentele sale şi-şi învaţă
copilul să asculte şi să ia hotărâri mai bune.

DISCUTAȚI:

Găsește pe cineva demn de încredere şi roagă-l să te ajute să te gândești la aceste întrebări:

1. Ce nevoi a observat că există în viaţa cuiva? 4. De ce resurse şi abilităţi dispui, pentru a putea
ieşi în întâmpinarea acelor nevoi?

2. Ce responsabilităţi ai pentru acea persoană?

5. Ce ar fi cel mai bine să faci sau să spui?

3. De ce are nevoie cu adevărat acea persoană?

2 / Generozitate
OAMENII
Odată ce afli de ce are cu adevărat nevoie o persoa-
nă, întrebă-te care este responsabilitatea ta. Dacă eşti
părinte, asigură-te că, atât cât îți stă în putință, copiii
tăi au haine, mâncare şi protecţie. Plăteşte pensia ali-
mentară. Dacă ai drept de vizitare, mergi la ei. Nu-i
lăsa pe copii să se întrebe pe unde eşti. Dacă nu ai fost
un exemplu bun, schimbă-ţi viaţa, astfel încât să fii o
influenţă mai bună.
Gândeşte-te dacă eşti omul potrivit. Fiecare relaţie
implică anumite îndatoriri, privilegii şi limitări. Une-
ori trebuie să ajuţi acea persoană să găsească un alt
ajutor.
Nu-i poţi salva pe membrii familiei de dependenţele
lor, dar le poţi oferi ocazia de a găsi ajutor. Observă
când colegul tău de celulă este abătut după ce a pri-
mit o scrisoare de acasă. Probabil că nu-i vei putea
rezolva problema, dar îl poţi asculta. Dacă eşti căsă-
torit şi un fost partener vine la tine pentru a fi alinat
și sfătuit, trimite persoana la un consilier şi pleacă de
acolo. Nu eşti persoana potrivită pentru a-l ajuta.
Întreabă-te ce este mai bine pentru cealaltă
persoană
Dacă un membru al familiei dependent de droguri
îţi cere bani pentru a cumpăra de mâncare, ar fi mai
bine să-i dai de mâncare. Nu vrei să-i uşurezi drumul
către o hotărâre greşită.
Cunoaşte punctele forte şi slăbiciunile celeilalte per-
soane, pentru a le aşeza în poziţia din care aceasta
EXERSAȚI:
Separaţi-vă pe grupe mici şi exersaţi cum puteţi reacţiona la situaţiile pe care le-aţi enumerat la pagina 2.
Simţiţi-vă în largul vostru atunci când puneţi întrebări pentru a clarifica problemele. Învăţaţi să spuneţi „nu”
sau să sugeraţi alte soluţii atunci când este nevoie.
Notaţi-vă gândurile şi observaţiile şi împărtăşiţi ideile cu restul grupului:
„Ne făurim un trai din ceea ce câştigăm; ne făurim o viaţă din
ceea ce dăruim.” – Winston Churchill
să poată reuşi. Nu consuma alcool lângă un prieten
despre care ştii că este alcoolic. Dacă un prieten obţi-
ne o slujbă, nu trândăvi pe lângă locul lui de muncă.
Puteţi sta împreună după serviciu.
În cazul în care copilul tău este ameninţat la şcoală,
găseşte o autoritate din şcoală sau pe cineva din co-
munitate care poate avea grijă de el, astfel încât el să
se poată concentra la şcoală. Dacă un copil adult face
alegeri greşite, poate că tot ce poţi face este să fii dis-
ponibil atunci când hotărăşte să se schimbe.
Nu dărui celorlalţi doar ca să te simţi mai bine cu
tine însuţi. Generozitatea eficientă stimulează matu-
ritatea în cel care primeşte.
Orfană de la vârsta
de 8 ani şi pierzân-
du-și soțul și fetița
încă de la vârsta de
23 de ani, Margaret
Haughery a început
de la zero o aface-
re de succes cu o
lăptărie şi o brutărie,
pentru a-i putea
hrăni pe nevoiaşii
din New Orleans.
Generozitate / 3
DĂRUIŢI DE BUNĂVOIE
Cât de mult ai nu este la fel de important ca modul
în care foloseşti ceea ce ai. Gândeşte-te la resursele
pe care le ai şi la cum le poţi folosi pentru a-i ajuta
pe alţii.
Fiecare dintre noi primeşte 1 440 de minute pe zi şi
trebuie să ne petrecem fiecare minut, pe măsură ce
vine. Timpul pe care ţi-l petreci ascultându-i pe alţii,
vorbind cu alţii sau lucrând cu alţii vorbește despre
felul în care îi apreciezi. Şi nu contează unde eşti – ai
responsabilitatea de a-ţi petrece timpul cu folos.
Cuvintele şi acţiunile tale vor fi o dovadă a ipocri-
ziei tale sau a faptului că eşti o persoană demnă de
încredere. Dacă spui că vei fi într-un anumit loc, iar
apoi adormi şi pierzi întâlnirea, nu este doar o gre-
şeală minoră. Te înjoseşti pe tine şi îi desconsideri pe
ceilalţi prin faptul că nu te ţii de cuvânt.
Când înjoseşti sau tachinezi pe cineva şi apoi spui că
doar glumeai, manifești lipsă de respect faţă de tine
sau faţă de alţii. Iar aceste conflicte pot degenera ra-
pid spre duşmănii de moarte. Atunci când foloseşti
un limbaj nepotrivit, ridici o altă barieră, astfel încât
oamenii nu te vor auzi, chiar dacă spui adevărul.
Pe de altă parte, când îţi iei angajamentul să spui ade-
vărul, să susţii dreptatea şi să-i cinstești pe ceilalţi,
devii o persoană pe care chiar şi duşmanii tăi o pot
respecta. Când cuvintele şi acţiunile tale transmit
respectul pentru ceilalţi, ajuţi la construirea unei so-
cietăţi mai sigure.
Îţi poţi folosi talentele şi abilităţile pentru a-i ajuta
pe alţii. Poate că unul dintre voi este bun la reparat
maşini. Poate că unul dintre voi este bun la descifra-
rea motivaţiilor şi a emoţiilor celorlalţi. Poate că unul
dintre voi este bun la vorbit sau scris.
Găseşte modalităţi constructive de a-ţi folosi talen-
tele şi abilităţile. Dacă ştii să citeşti, ajută-i pe alţii
să înveţe să citească. Dacă eşti bun la scris, găseşte
TEMĂ:
Gândeşte-te la resursele pe care le ai. Ce faci pentru a-ţi gestiona şi îmbunătăţi resursele?
Ce prieteni, membri ai familiei sau colegi ţi-au venit în minte în timpul acestui studiu? Care sunt nevoile lor?
Cum îţi poţi folosi resursele pentru a-i ajuta pe alţii în interior şi în afară?
4 / Generozitate
„Fă tot ce poţi. Economisește tot ce poţi. Dă tot ce poţi.”
– John Wesley
Generozitatea are mai
mult de a face cu modul
în care dăruiști decât cu
cantitatea pe care o oferi.
modalităţi de a-i încuraja pe alţii prin scris. Dacă eşti
mai bun la a relaţiona cu oamenii, poate că-i poţi aju-
ta pe alţii să se înţeleagă între ei.
Dezvoltă-ţi şi alte abilităţi. Învaţă să joci şah sau
domino. Citeşte pentru a-ţi îmbogăţi vocabularul.
Învaţă să-ţi gestionezi treburile acum, pentru a avea
abilitatea de a face acest lucru şi când vei ieşi din în-
chisoare.
Fă-ţi un plan referitor la modul în care vei cumpăra
ceea ce ai nevoie şi vei economisi şi ceva bani. Sta-
bileşte ce-ţi vei cumpăra cu economiile făcute. Dacă
economiseşti bani pentru a-ţi cumpăra o maşină şi
intri în economiile tale pentru a-ţi cumpăra un joc
ori o îngheţată sau pentru a merge la un film, imagi-
nează-ți cât te vor costa aceste lucruri când vei avea,
în sfârşit, nevoie să-ţi cumperi o maşină.
Dacă nu ai prea mulţi bani acum, este o ocazie bună
pentru a începe să ţii evidenţa lucrurilor pe care îţi
cheltui banii. Nu cheltui mai mult decât ai. Nu te
obişnui să împrumuţi bani pentru a-ţi face toate plă-
cerile.
Învaţă-te să renunţi acum la ceva ce-ţi face plăcere
pentru a avea un beneficiu în viitor. Iar când econo-
miseşti, poţi împărţi ceva din acel beneficiu din viitor
cu cineva care are o nevoie reală.

ÎNVINGE PLICTISEALA
Cele mai timpurii amintiri ale lui Booker T. Washin-
gton constau într-o viaţă de sclav, într-o cocioabă
unde locuia împreună cu mama, fratele şi sora lui.
Mama a reuşit să-i obţină un abecedar. A reuşit să
înveţe alfabetul în ciuda orelor îndelungate pe care
le petrecea muncind în minele de cărbune şi de sare
din apropiere.
S-a hotărât să frecventeze General S. C. Arm-
strong’s Hampton Normal and Agricultural Institu-
te, unde a fost admis pentru că a făcut curat într-o
cameră după placul directoarei.
După absolvire, a mers acasă pentru a-i învăța pe fra-
ții lui şi pe alții şi, în cele din urmă, a obţinut un post
de profesor la Hampton. Apoi, în 1881, o comisie din
Alabama i-a scris generalului Armstrong, deoarece că-
utau un director pentru o şcoală nouă din Tuskegee.
Armstrong l-a recomandat pe Washington şi, în vara
aceea, Washington a început să predea la 30 de elevi,
într-o baracă de lângă biserică, în care ploua.
Washington a cumpărat o plantaţie pentru a găzdui
şcoala şi a planificat o „sesiune de defrişări” pentru a
curăţa terenul.
TEMĂ:
Fă o listă cu lucrurile care te fac să te simţi neajuto-
rat. Care este responsabilitatea ta în fiecare situaţie?
• •
• •
• •
Iniţiativă vs Apatie
Caracterul pe primul loc! Ghid pentru penitenciare
Prima ediţie • Seminar 31
DEFINIŢIE
A recunoaşte şi a face ce trebuie făcut fără a ţi se spune.
Se spune că unul dintre elevi a descris în felul ur-
mător reacţia celorlalţi elevi: „Unii dintre elevi au zis
că ei nu au venit la şcoală ca să doboare copaci şi să
cureţe terenul, dar nu puteau spune că erau prea buni
pentru o astfel de muncă, din moment ce domnul
Washington însuşi muncea mai mult decât oricare
dintre ei.”
S-ar putea să ne simţim neajutoraţi. Ai impresia că
nu vei mai ieşi niciodată din închisoare, familia ta a
continuat fără tine şi nu poţi scăpa de lucrurile care
te trag în jos.
Dacă nu încetezi să te gândeşti la tine, nu vei scăpa
niciodată din acest cerc vicios al descurajării, al ego-
ismului şi al plictiselii.
Clădeşte-ţi forţa de care ai nevoie făcând ce trebuie
făcut astăzi. Nu aştepta până când cineva ţipă la tine
de câteva ori. Nu aştepta până îţi vine cheful să faci
ceea ce trebuie. Găseşte-ţi ceva constructiv de făcut şi
fă acel lucru cât de bine poţi.
Cum poţi să ai iniţiativă în fiecare situaţie, chiar
dacă este vorba despre un lucru mărunt?
Inițiativă / 1
FII CONSTRUCTIV...
Te plictiseşti pentru că nu observi o oportunitate.
Nu-ţi faci planuri cu privire la unde vei locui când
vei ieşi din închisoare. Nu te gândeşti la un loc de
muncă. Nu plănuieşti cum să-ţi cheltuiești banii, ci
doar cheltuiești tot ce ai. Te plictiseşti atunci când
eşti prea leneş să faci ceva sau atunci când nu-ţi pasă
de ceilalţi oameni sau de ce este în jurul tău.
Când te plictiseşti, viaţa trece pe lângă tine.
Profită la maximum de ce ai în loc să te gândeşti
cum te simţi sau pe cine vrei să dai vina. Mergi la
curs atunci când ţi se oferă ocazia. Citeşte cărţi bune
şi vorbeşte cu alţii despre ce citeşti.
Vorbește cu cei dragi despre ce se întâmplă în viaţa
ta. Aminteşte-ţi de ceea ce se întâmplă în vieţile ce-
lorlalţi şi fii gata să pui câteva întrebări când vine ziua
de vizită.
Stabileşte-ţi ţinte mai înalte decât propria persoa-
nă şi decât circumstanţele în care trăieşti. Întreabă-te
în ce ţi-ai pus speranţa – la ce ţii atunci când nu te
mai poţi baza pe nimic altceva. Dacă nu-ţi pasă decât
să ieşi din închisoare, nu vei mai avea nimic de reali-
zat atunci când chiar vei ieşi. Dacă îţi apreciezi copiii
doar pentru ceea ce-ţi oferă, îi vei abandona imedi-
at ce vor interveni în viaţa ta socială. Poţi spune că-i
apreciezi pe ceilalţi, dar, dacă grija ta principală este
de a fi respectat, de fapt nu apreciezi decât ceea ce-ţi
oferă ceilalţi – lucru deloc impresionant.
DISCUTAŢI:
• Cum poţi face ceva constructiv chiar şi din închisoare?
• Gândeşte-te la ceilalţi membri ai grupului tău. La ce este bun fiecare?
• Cum îşi foloseşte fiecare talentele?
• În ce alte moduri şi-ar putea folosi respectiva persoană talentele pentru a-i ajuta pe ceilalţi?
• Ce alte ocazii ţi-au prezentat alţii, oportunităţi pe care tu nu le-ai observat?
2 / Inițiativă
DOMN’ VOIAM
Domn’ Voiam este prieten
Cu numitul N-am-Făcut;
Ai dat nas vreodat’ cu dânşii?
Pe la tine au trecut?
Ăşti doi prieteni îşi fac veacul
În oraşul Făr-Avut
Ce aud că bântuit e de
Să-Fie-Ar-Fi-Putut.
Felul în care îţi petreci timpul spune foarte mult des-
pre lucrurile pe care le apreciezi. Cu cât îți este mai
uşor să scoţi ceva din programul tău, cu atât mai pu-
ţin valoros este acel lucru. Şi, cu cât este mai valoros
un lucru, cu atât vei munci mai mult pentru el.
Gândeşte în perspectivă. Gândeşte-te la câţi bani îţi
vor trebui pentru a plăti chiria, mâncarea, cheltuieli-
le zilnice ale familiei tale şi transportul. Întreabă pe
cineva în care ai încredere ce fel de slujbe sunt plă-
tite suficient de bine pentru a te putea susţine. În-
treabă-te dacă poţi obţine o astfel de slujbă acum sau
dacă ai nevoie de mai multă pregătire. Dacă ai nevoie
de mai multă pregătire, găseşte un program comu-
nitar care să te ajute să-ţi atingi scopurile. Fii atent
la sfaturile instructorilor şi ale capelanilor tăi sau ale
altora care dau dovadă de un caracter bun.
… ŞI PREGĂTIT
Plăteşte-ţi datoria faţă de sistemul de justiţie, cum ar
fi plata compensaţiilor, îndeplinirea condiţiilor pen-
tru eliberare condiţionată sau orice alte amenzi sau
taxe. Ţine evidenţa hârtiilor.
Planifică-ţi săptămâna şi scrie-ţi bileţele astfel încât
să nu ratezi nicio programare. Planifică-ţi ziua şi or-
ganizează-te astfel încât să poţi ajunge la serviciu la
timp. Dacă eşti pregătit, vei fi mai încrezător. Şi vei fi
pregătit să-ţi schimbi planurile atunci când se întâm-
plă lucruri neprevăzute.
Pregăteşte-te. Odihneşte-te suficient încât să te poţi
trezi şi să poţi merge la serviciu. Uitatul la televizor
nu înseamnă odihnă.
Dacă ai un interviu pentru o slujbă, mergi la biblio-
tecă şi caută informaţii despre acea companie. Pregă-
teşte-te să pui o întrebare despre ce face compania şi
cum funcționează. Arată că eşti interesat de ceilalţi.
Ţine minte nume. Când îţi găseşti o slujbă, vino la
timp la muncă. Nu-ţi găsi scuze… niciodată!
Nu-ţi oferi ocazii de a o lua mai uşor. Dacă îţi apre-
ciezi familia în mod serios, va trebui să laşi deoparte
alte lucruri. Renunţă la consumul de droguri pentru
a putea fi alături de copiii tăi ori de câte ori au nevoie.
Dacă încerci să renunţi la fumat, aruncă pachetul de
ţigări din torpedo şi stai departe de magazine, când
te lupţi cu pofta de ţigări.
TEMĂ:
• Îi apreciezi pe membrii familiei? Ce alte lucruri spui că sunt cele mai importante pentru tine?
• În trecut, ce din programul tău i-a exclus pe membrii familiei?
• Ce lucru nu atât de important faci în mod repetat?
• La ce eşti dispus să renunţi pentru a petrece mai mult timp făcând ceea ce spui că este cel mai important?
„Cel mai important
secret pentru atin-
gerea succesului este
să-ţi fixezi ţinta şi să
te pui în mişcare, să
acţionezi.”
– John Wooden
EXERSAŢI:
Un jucător de baseball trebuie să se antreneze
şi să exerseze pentru a putea juca. Nimeni nu
reuşeşte sub impulsul momentului.
Foloseşte o altă foaie de hârtie pentru a scrie
răspunsurile la aceste întrebări:
• Ce date importante se apropie în anul viitor?
• Care sunt responsabilităţile tale în fiecare
dintre acele situaţii?
• Cu ce provocări te vei confrunta în acest timp?
• Cine va mai fi afectat şi în ce mod?
• Cum te poţi pregăti pentru fiecare eveniment?
• Cum îi poţi ajuta pe ceilalţi să se pregătească?
• Cine te poate ajuta să-ţi analizezi răspunsuri-
le la aceste întrebări?
• Ce alte idei au avut sfătuitorii tăi?
Inițiativă / 3
FII PROACTIV „Fă ce poţi, cu ce ai, acolo unde eşti.” –
Theodore Roosevelt
O casă neglijată va ajunge să se dărâme, dacă cineva
nu va prelua iniţiativa de a o repara. O casă aban- lucrurile mici contribuie
donată invită la vandalism şi la alte activităţi ilegale, la o cultură a comporta-
dacă membrii comunităţii nu renunţă să mai tolereze mentului constructiv.
activitatea infracţională în cartierul lor. Îmbunătăţeşte lucrurile
Infracţiunile şi abuzurile vor înflori în cartierul tău, care te înconjoară. Când
dacă vei fi în continuare intimidat de infractori, dacă îți îndeplineşti responsa-
vei mai tolera activităţile infracţionale şi dacă nu vei bilităţile, fii atent la mici-
face ceva în privinţa asta. Te poţi aştepta la o luptă le detalii. Netezeşte toate
îndelungată şi grea şi va trebui să-ţi dai seama în cine cutele de la aşternutul
poţi avea încredere. patului atunci când ţi-l
Câteodată, singura soluţie este să-ţi muţi familia în- faci dimineaţa. Poate pă-
tr-un loc unde vor fi protejaţi. Dar oriunde aţi fi, con- rea un lucru mărunt, dar
tribuţia voastră la comunitatea în care locuiţi va de- te ajută să trăieşti satisfacţia care vine din faptul că
pinde de angajamentul pe care vi-l luaţi de a respecta ştii că ai făcut o treabă bună.
dreptatea şi de a spune adevărul în ciuda ispitelor şi a Când eşti pus să foloseşti o maşină de tuns iarba, asi-
ameninţărilor celorlalţi. gură-te că are destul ulei de motor. Când stai la rând
Nu aştepta ca lucrurile să devină „mai uşoare” sau pentru mâncare şi cineva varsă ceva, ajută-l să cureţe.
până când „te obişnuieşti”. Intenţiile bune nu sunt su- Aşază scaunele atunci când termini cursul. Adună
ficiente. Un conflict se va agrava, dacă cei implicaţi gunoaiele atunci când le vezi. Dacă este nevoie, cere
nu caută o rezolvare paşnică. Dacă dimineața aştepţi permisiunea de a-i ajuta pe alţii pentru a evita impli-
până când ți se pare mai convenabil să te trezeşti, nu carea într-o zonă care nu este a ta.
vei mai ajunge la muncă la timp. Dacă gazonul tre-
buie tuns, îngrijeşte-te de acest lucru. Iniţiativa în

APLICAŢI:

Uită-te la metodele de la pagina 1 prin care ai spus că ai putea prelua iniţiativa. Gândeşte-te la trei lucruri pe
care le poţi face astăzi pentru a înainta către acele ţinte.
1.
2.
3.
Scrie ce s-a întâmplat când ai încercat acele trei lucruri.
1.
2.
3.
Discută rezultatele cu micul tău grup. Cum poţi continua să ai iniţiative potrivite?
1.
2.
3.

4 / Inițiativă
 O bună administrare
vs Irosire
Caracterul pe primul loc! Ghid pentru penitenciare
Prima ediţie • Seminar 32

DEFINIŢIE
A folosi cât mai bine posibil banii, bunurile şi alte
resurse.

FOLOSEŞTE CU CAP BANII DISPONIBILI

Urşii koala sunt făcuţi să supravieţuiască în păduri-
le de eucalipt ale provinciilor din estul şi din sudul
Australiei.
Un urs koala consumă o jumătate până la un kilo-
gram de frunze în fiecare zi, dar frunzele de eucalipt
dau suficientă energie doar pentru patru sau cinci ore
de activitate. Aşadar, un koala doarme 18 sau 19 ore
pe zi.
Labele din faţă au degete opozabile, ceea ce îi permite
să se prindă în siguranţă de ramurile copacilor, chiar
şi atunci când doarme. Se bazează pe umiditatea din
frunze pentru a se hidrata, aşadar nu trebuie să con-
sume energie în plus pentru a coborî după apă.
O persoană econoamă face ce este cel mai important
cu ceea ce are şi nu dă din coate pentru a avea mai
mult.
Pentru aceasta, este nevoie de un efort constant şi de
autodisciplină. Dacă ai un plan de economii, poți să-ți
repari maşina atunci când se strică. Dacă vei cheltui
mai puţin pe haine, vei avea mai mulţi bani pentru
a plăti aparatul dentar al copiilor tăi. Dacă eşti atent
cum îţi foloseşti banii, poți mai bine să-ți arăți dragos-
tea față de membrii familiei, în loc să te cerţi cu ei.
Dacă sistemul corecţional ia o parte din câştigurile
tale şi păstrează banii până la eliberarea ta, plănuieşte
cum poţi cheltui cel mai bine acei bani. Foloseşte-i
pentru a plăti cheltuielile de judecată şi penalităţile.
Nu-i cheltui pe toţi sărbătorind.
Înainte de a-ţi cheltui banii, gândeşte-te la lucruri-
le de care ai nevoie cu adevărat. Cumpără mai întâi
lucrurile cele mai importante. Apoi, dacă rămâi fără
bani, poţi sta fără îngheţată, dar nu şi fără hârtie igi-
enică.

TEMĂ:

Fă o listă cu lucrurile de care ai nevoie, dar pe care nu ţi le poţi permite chiar acum.
Scrie, de asemenea, şi cât timp va mai trece până vei câştiga suficienţi bani
pentru fiecare articol.

Lucruri de care ai nevoie: Timp necesar:

•
Banii nu cresc în
• copaci, așa ca ai grijă
cum îi cheltuiești.
•

O bună administrare / 1
FII PROACTIV
Fie că decizi ce pastă de dinţi să cumperi sau ce şcoală
profesională să urmezi, trebuie să ştii ce este cel mai
important. Dacă dentistul spune că eşti în pericol să
dezvolţi nişte carii, atunci ştii că ai nevoie de pastă de
dinţi cu fluor, în loc de pastă de dinţi pentru albire.
O persoană economică alege ce este valoros şi nu-şi
iroseşte timpul şi banii pe ce nu este valoros.
Ia decizii. Când cheltuieşti bani pe un lucru, alegi, în
mod automat, să nu-i cheltuieşti pe altceva. Dacă te
sacrifici acum, îţi oferi ocazia să faci ceva mai impor-
tant mai târziu.
Dacă îţi cheltuieşti banii pe droguri, nu vei avea bani
pentru educaţia copiilor tăi sau pentru o maşină mai
nouă. Dacă faci economii pentru educaţie, s-ar putea
să trebuiască să renunţi la abonamentul de televizi-
une prin cablu. Dacă ai nevoie de o pereche nouă de
şosete, s-ar putea să fii nevoit să sari peste îngheţată
săptămâna aceasta.
Fii responsabil. Dacă ai adus un copil pe lume, tre-
buie să ai grijă de el. Când te căsătoreşti, eşti de acord
să ai grijă de acea persoană şi să cooperezi cu ea din
punct de vedere financiar.
E bine să ştii ce ai. Fii conştient de ce ai în frigider
şi nu lăsa resturile să se strice. Nu lăsa mizeria să se
adune în garaj sau pe măsuţa de cafea din sufragerie.
Nu lăsa jucăriile sau hainele grămadă în colţurile ca-
sei. Pune lucrurile la locul lor, pentru a şti unde sunt,
când vei avea nevoie de ele.
Fă diferenţa între nevoi şi dorinţe. Întreabă-te de
ce ai nevoie pentru a putea avea grijă de soţul sau
soţia ta; asigură-te că micuții tăi sunt în siguranţă,
sătui şi la şcoală; şi apucă-te de lucru la timp. Te sim-
ţi minunat când apeşi acceleraţia unei maşini rapide.
„Nu irosi nici timpul, nici banul, ci foloseşte-te cât mai bine
de amândouă.” – Benjamin Franklin
Te simţi bine când eşti răsfăţată la un coafor. Dar ar
trebui să-ţi dai seama când nu-ţi poţi permite aceste
senzaţii.
Stabileşte-ţi priorităţile. Nu trece prin viaţă reacţi-
onând la impulsurile de moment. Fă-ţi un buget.
Un buget înseamnă o listă a priorităţilor pe care
trebuie să le acoperi cu banii pe care îi ai. Începe cu
suma pe care te aştepţi s-o primeşti săptămâna sau
luna următoare. Apoi, îţi notezi cheltuielile la care te
aştepţi pentru aceeaşi perioadă de timp.
Dacă cheltuielile la care te aştepţi însumează mai
mult decât venitul preconizat, trebuie să începi să iei
anumite decizii. Poate nu îţi vei putea permite televi-
ziune prin cablu. Poate că va trebui să mănânci cere-
ale obişnuite în loc de batoane de firmă.
Plăteşte necesităţile de bază – mâncare, îmbrăcă-
minte, casă şi transportul spre serviciu.
Apoi, economiseşte un anumit procent în fiecare
lună. Formează-ţi acest obicei, chiar dacă nu este vor-
ba despre o sumă mare de bani.
Plăteşte-ţi datoriile. Nu aştepta. Scapă de datorii cât
de repede posibil. Este mai uşor să discuţi cu credito-
rii când te văd că plăteşti cât de mult poţi.
Odată ce ai acoperit aceste priorităţi, poţi face şi alte
lucruri. Aceasta este glazura de pe tort.

TEMĂ:

• Pe o foaie de hârtie separată scrie venitul la care te aştepţi.

• Fă o listă cu cheltuielile preconizate – inclusiv cele legate de mâncare, haine, casă, economii şi plata datori-
ilor. Notează-ţi câţi bani îţi permiţi să cheltuiești pe fiecare în parte.

• Gândeşte-te la alte resurse, cum ar fi timpul şi abilităţile, pe care le-ai putea vinde altora pentru a-ţi genera
un venit.

• Discută-ţi bugetul cu o persoană de încredere, care te poate ajuta să faci alegeri bune.

2 / O bună administrare
ECONOMISEŞTE PENTRU
LUCRURILE DE CARE
AI NEVOIE
Atunci când împrumuţi bani, îi acorzi celeilalte per-
soane un drept asupra vieţii tale. Eşecul în a-ţi plăti
datoriile îţi va micşora şansele de a mai împrumuta
bani în viitor, lucru care îţi va face dificilă sarcina de
a-ţi cumpăra o maşină sau o casă. Uneori, pentru că
datorezi cuiva bani poţi ajunge să fii bătut.
Dacă ai o datorie, plăteşte-o. Cumpără-ţi lucrurile
necesare; economiseşte suficienţi bani pentru a-ţi
acoperi cheltuielile pentru o lună şi pune restul bani-
lor deoparte, pentru a-ţi putea plăti datoria.
Discută deciziile importante cu cineva care gestio-
nează bine banii – cineva care îţi va spune „nu” atunci
când ai o idee greşită. Dacă ai un soţ sau o soţie, nu
face o achiziţie mare fără să te consulţi cu el sau ea
mai întâi.
Nu da mai mult pe o pereche de pantofi doar pentru
că sunt la modă. Ţine minte, ai nevoie de o pereche
de pantofi, nu de un simbol al statutului social. Aşa-
dar, caută o pereche confortabilă şi rezistentă, indi-
ferent de firmă. Cu cât te ţin mai mult, cu atât mai
puţini bani vei cheltui pe termen lung.
Rezistă tentaţiei reducerilor. Gândeşte-te la cât timp
îţi ia să câştigi acei bani. Întreabă-te: „Aş putea face
altceva cu aceşti bani?” Nu te „răsplăti” după o zi grea
de muncă. S-ar putea să te simţi bine după ce cum-
peri sub impulsul momentului, dar astfel îți vei crea
alte probleme.
Dacă cineva încearcă să te convingă să cumperi ceva
chiar acum, ia-ţi timp şi gândeşte-te la acest lucru.
„Sărăcia se poate transforma în bogăţii atunci când se încon-
joară de cumpătare.” – Seneca
Gândeşte-te de ce ai nevoie cu adevărat. Fii dispus să
renunți la acel lucru.
Economiseşte bani dinainte, astfel încât să nu fii neli-
niştit atunci când apar urgenţele. Odată ce ţi-ai plătit
datoriile, economiseşte suficienţi bani încât să poţi
trăi între 3 şi 6 luni. Apoi, stabileşte-ţi ţinte care îţi
vor permite să-ţi cumperi o maşină nouă sau un te-
levizor mai bun.
Chiar când ești în închisoare poţi cheltui mai pu-
ţini bani, astfel încât să păstrezi un echilibru între
cât câștigi și cât cheltuiești. Dacă instituţia ta are un
program de economisire obligatoriu, ţine-ţi evidenţa
economiilor pe care le-ai făcut. Sunt banii tăi. Vor-
beşte cu capelanul sau cu asistentul care se ocupă de
cazul tău despre alte modalităţi prin care poţi eco-
nomisi.
Ia decizii de a economisi bani chiar și în chestiuni
aparent minore. Mănâncă îngheţată doar o dată pe
săptămână sau la două săptămâni. Stabileşte o „zi
pentru îngheţată” şi nu mânca îngheţată în nicio altă
zi. Vei avea satisfacţia de a fi luat o decizie înţeleaptă
– iar aşteptarea ar putea face ca îngheţata chiar să
aibă un gust mai bun.

EXERSAŢI:

• Ia o bucată de hârtie cu linii sau trasează linii orizontale pe o bucată de hârtie velină. Fă coloane cu data,
tranzacţie (descriere), debit (cheltuieli), credit (venit) şi balanţă. (Vezi exemplul de mai jos.)
• Începe prin a trece cantitatea totală pe care o ai chiar acum la coloana balanţă.
• Ţine evidenţa a tot ce primeşti şi tot ce cheltuieşti în această săptămână. Nu lăsa nimic în afara acestei
evidenţe.
• Compară cheltuielile tale reale cu bugetul tău de la pagina 2.

Data: Tranzacția: Debitul: Creditul: Balanța:

17 ian. Balanță de deschidere
22 ian. Cartelă de telefon
24 ian. Zi de plată

O bună administrare / 3
RESPECTĂ-ŢI PLANUL
Este una să-ţi faci un buget şi alta este să treci pe
lângă o alimentară când îţi este foame sau să rezişti
tentaţiei de a adăuga încă un lucru pe cardul tău de
credit.
Întrebă-te de ce ai nevoie cu adevărat înainte de a
merge la magazin sau de a intra pe internet. Fă o listă
şi nu cumpăra nimic din ce nu este pe acea listă.
E bine să ştii ce lucruri îţi trebuie. Dacă locuieşti
singur/ă, s-ar putea să nu ai nevoie de grătarul elec-
tric pentru familii. Pe de altă parte, dacă tot cauţi un
grătar, ar trebui să nu te laşi distras de cuptoare…
chiar dacă sunt la reduceri.
Găseşte cel mai bun preţ după ce ştii de ce ai nevoie.
Foloseşte cupoane sau găseşte-l la reduceri. Dar ţine
minte, cel mai bun preţ nu este întotdeauna şi cel mai
mic.
Când cumperi mâncare, gândeşte-te la cât de mult
dai pe kilogram. Nu te gândi: „O, această cutie de
cereale costă doar doi dolari.” Întreabă-te ce valoare
nutritivă are şi cât costă kilogramul. Poate că o cutie
normală de la capătul culoarului cu cereale este mai
valoroasă.
Dacă îţi cumperi blugi, gândeşte-te cât te vor ţine şi
cumpără perechea cea mai rezistentă.
DISCUTAŢI:
Aveam nevoie de o
modalitate de a face
livrările mai rapid.
Nu încerca să te convingi să cheltuiești mai mult decât ai nevo-
ie cu adevărat. Cere părerea cuiva demn de încredere.
Nu cumpăra ceva ce nu înţelegi. Acest lucru este în
mod special valabil în cazul în care cineva îţi oferă o
posibilitate de a face bani sau o poliţă de asigurare.
Un vânzător bun va putea să-ţi explice lucrurile clar.
Cere sfatul unui prieten înţelept sau al unui mem-
bru al familiei înainte de a cheltui sume mari de bani.
Dacă eşti presat să cumperi imediat, pleacă de acolo!
Atunci când cumperi ceva de la cineva, gândeşte-te la
nevoile celeilalte persoane şi caută soluţii de pe urma
cărora toată lumea să beneficieze. Pune întrebări
pentru a afla de ce are nevoie cel care vinde şi gândeş-
te-te la ce ai tu şi ce eşti dispus să dai la schimb. Dacă
lucrurile nu ies aşa cum vrei tu, pleacă mai departe
fără a purta pică.

• Cum ţi-ai cheltuit banii în această săptămână? Ţi-ai cheltuit banii pe ce este important sau ai fost distras
de poftele şi impulsurile tale?

• După ce-ţi faci un buget şi-ţi ţii socoteala cheltuielilor, ce categorii trebuie să adaptezi?

• Dacă un litru de lapte costă 7 lei şi o jumătate de litru de lapte costă 4 lei, care este mai avantajos? De ce alţi
factori trebuie să ţii cont atunci când cumperi mâncarea?

• Dacă îţi cumperi maşină, care sunt cele mai importante lucruri de luat în calcul? Fă o listă cu răspunsurile
tale în ordinea importanţei.

• De care dintre lucrurile pe care le-ai enumerat la pagina 1 te poţi lipsi pentru a economisi pentru ceva mai
important?

4 / O bună administrare
 Hărnicie vs Lenevie
Caracterul pe primul loc! Ghid pentru penitenciare
Prima ediţie • Seminar 33

DEFINIŢIE
A-ţi concentra energia pe munca pe care o ai de făcut.

RIDICĂ-TE DE PE CANAPEA
Biroul de Statistică a Muncii spune că televizorul facţia de a fi creativ, unul din lucrurile care-i separă
este activitatea preferată de americani pentru a-şi pe oameni de animale. Munca, fie ea chiar şi în condi-
petrece timpul liber şi, potrivit raportului din 2010 ţii mai puţin ideale, te poate ajuta să-ţi găseşti sensul
făcut de Nielsen Company, un telespectator ameri- în viaţă. E ca şi cu mâncatul arahidelor: scoaterea lor
can petrece în medie peste 151 de ore pe lună în faţa din coajă este o parte a distracţiei.
televizorului – mai bine de 5 ore pe zi. Chiar dacă oportunităţile tale sunt limitate – în spe-
Problema cu televizorul este că reprezintă un lucru cial dacă oportunităţile tale sunt limitate – lenevia îţi
facil. Fără să-ţi dai seama, trece după-amiaza şi sin- va garanta eşecul.
gurul exerciţiu fizic pe care îl faci este acela de a privi
cum altcineva joacă fotbal.
La fel de uşor este să nu participi la discuţiile din
clasă, să nu te pregăteşti pentru vizitele familiei şi să
nu-ţi pese de cum îţi faci treaba. Mulţi nici măcar nu
încearcă să reuşească. Cred că găsirea unei slujbe po-
trivite este pur şi simplu un lucru prea dificil… sau că
a munci din greu înseamnă să te vinzi rob „omului”.
Dar aceste scuze nu recunosc satisfacţiile personale
ale muncii. Când munceşti din greu, poţi trăi satis-

TEMĂ:

• Ţine un jurnal timp de o săptămână în care să notezi cum îţi petreci timpul în fiecare zi.

• Aminteşte-ţi ţintele personale pentru această clasă şi orice alte ţinte pe care le ai.

• Cât timp ai petrecut făcând lucruri care să te ajute să atingi aceste ţinte?

• Care sunt lucrurile care ţi-au distras atenţia de la cele la care ţineai cel mai mult?

• Discută rezultatele în grupul tău mic şi vezi care sunt lucrurile la care poţi renunţa pentru a petrece mai mult
timp făcând lucrurile care te ajută să-ţi atingi ţintele.

Hărnicie / 1
FĂ TOT CE ŢINE DE TINE
O persoană harnică lasă de o parte lucrurile care o
distrag, se concentrează pe ce are de făcut şi reuşeşte
în misiunea dificilă de a-şi stabili obiceiuri de lucru
puternice.
Fă întotdeauna tot ce ţine de tine, chiar şi atunci
când te-ai putea descurca şi cu mai puţin. Unii se vor
aştepta ca tu să eşuezi şi acest lucru te va frustra. Nu
te coborî la nivelul aşteptărilor lor. Mândreşte-te cu
felul în care îţi faci treaba şi nu o lua pe scurtătură.
Înţelege ce ai de făcut. Dacă apreciezi o baie cura- Un castor poate tăia 200 până la 300 de copaci pe an, pentru
tă, ai deja o motivaţie pentru a o curăţa bine. Dacă a-şi asigura adăpost şi hrană.
nu îţi place mirosul de transpiraţie, poţi aprecia sco- devine mai greu să le faci bine. Faptul că eşti ocupat
pul unui duş. Dacă nu îţi place să rămâi la marginea nu înseamnă că eşti şi productiv. Unii oameni sunt
drumului, ştii de ce este important să repari corect o întotdeauna ocupaţi şi nu reuşesc să facă prea multe.
maşină. Recunoaşte ce este cel mai important şi fă acel lucru
Apucă-te de lucru. Uneori, aceasta este partea cea cât de bine poţi. Poţi face şi alte lucruri când le vine
mai grea. Dacă este ceva care merită făcut, atunci me- timpul.
rită să te apuci acum, chiar dacă tot ce poţi face astăzi Evaluează-ţi munca. Vezi dacă ai progresat în atin-
este să-ţi notezi în calendar activitatea respectivă. gerea obiectivelor tale. Întreabă-te întotdeauna dacă
Află cum poţi face primul pas. Odată ce te-ai apucat sunt metode mai bune de a proceda data viitoare.
de lucru, vei vedea mai clar ce urmează.
Ascultă criticile altora. Chiar şi atunci când celălalt
Concentrează-ţi energia pe un singur lucru odată. nu este corect, întreabă-te ce poţi învăţa de aici.
Unele mame pot pregăti cina în timp ce vorbesc la
telefon şi potolesc o ceartă între copii, dar, de cele mai
multe ori, când lucrezi la mai multe lucruri deodată,

DISCUTAŢI:

1. Gândiţi-vă la un proiect la care aţi lucrat sau la o lucrare pe care aţi făcut-o de curând. Cât de bine aţi
înţeles ce aveaţi de făcut? De ce trebuia făcută acea lucrare?

2. De ce vi s-a părut greu să începeţi şi ce obstacole aţi întâlnit pe parcurs?

3. Care au fost lucrurile care v-au distras atenţia de la ce aveaţi de făcut?

4. Aţi îndeplinit scopul pe care îl aveaţi pentru acea sarcină? De ce da sau de ce nu?

5. Ce aţi putea îmbunătăţi data viitoare?

2 / Hărnicie
FĂ CE ŞTII SĂ FACI
CEL MAI BINE
Dacă vre să plantezi un gazon frumos, ai nevoie de
un tip de iarbă care să crească în condiţiile de sol şi de
lumină existente în curtea ta. Apoi, probabil că veţi
ajuta prin tunderea, udarea şi poate fertilizarea ierbii.
E nevoie de muncă pentru a avea un gazon frumos şi
e nevoie de muncă şi pentru a avansa în viaţă.
Găsește-ți locul. Mai întâi, întreabă-te cine depinde
de tine.
Dacă ai copii, gândește-te cum îi vor afecta deciziile
tale. Ai, de asemenea, responsabilitatea de a-ți iubi şi
îngriji partenerul de viaţă, chiar dacă sunteţi despăr-
ţiţi. Dacă părinţii îmbătrânesc, ai responsabilitatea
de a-i îngriji. Şi mai ai şi responsabilitatea de a nu-i
răni pe cei slabi şi vulnerabili din jurul tău.
În al doilea rând, fii conştient de nevoile speciale. Bă-
căniile există pentru că oamenii din cartier au nevoie
de mâncare. Benzinăriile există pentru că oamenii au
nevoie să-şi alimenteze maşinile, iar oamenii merg la
serviciu pentru că alţii au nevoie de ceea ce ei produc
sau vând. Nevoile sunt oportunităţi deghizate.
În al treilea rând, vei observa uneori o nevoie pe care
alţii n-o văd şi se poate ca acest lucru să se întâm-
ple pentru că ai un talent în acel domeniu. Probabil
că ştii oameni buni la reparat maşini sau la pregătit
mâncare sau la spălat geamuri. Întreabă-te la ce eşti
bun. Şi nu pleca urechea la minciuna că talentele tale
sunt ilegale sau că nu ai de ales.
Contribuie la un mediu constructiv. Ai întotdeau-
na de ales. Aşa că nu da vina pe părinţi, pe cartier, pe
societate sau pe poliţişti.
În primul rând, recunoaşte faptul că libertatea este
răsplata autocontrolului. Să faci tot ce îţi trece prin
cap nu înseamnă că eşti liber. Înseamnă că eşti prea
leneş să-ţi dai seama ce este mai bine pentru tine.
TEMĂ:
1. Fă o listă cu persoanele față de care ești responsabil. Cum le-au afectat deciziile tale?
2. Ce poţi face bine? Ce abilităţi ai deprins? Cum le poţi perfecţiona?
3. Ce obiceiuri rele te împiedică să-ţi foloseşti abilităţile în slujba celor dragi şi a cartierului?
4. În cine poţi avea încredere pentru un sfat bun? Cum îi vei cere ajutorul acestei persoane?
„Oriunde se munceşte este şi câştig, dar oriunde numai se
vorbeşte este lipsă.” – Solomon
Un tren se mişcă liber atâta timp cât rămâne pe şine,
iar o plantă poate creşte cât timp rădăcinile îi rămân
în pământ.
În al doilea rând, hotărăşte dinainte ce vei face. Dacă
tinzi să-ţi pierzi cumpătul cu cei dragi, recunoaşte
când te enervezi. Opreşte-te. Pleacă de acolo câteva
minute. Întreabă-te cum îl poţi ajuta pe cel pe care
îl iubești.
Dacă ai o slăbiciune pen-
tru droguri – în special
când eşti obosit, într-o Ai întotdeauna
seară de vineri – nu sta în de ales. Aşa că
locurile unde sunt folosite nu da vina pe
droguri, ci petrece-ţi seri- părinţi, pe cartier,
le de vineri făcând altceva. pe societate sau pe
Hotărând din timp ce vei poliţişti.
face, în loc să cedezi tenta-
ţiei, te va ajuta să înlocu-
ieşti obiceiurile rele cu unele bune.
În al treilea rând, recunoaşte-ţi adevăraţii prieteni.
Prietenii adevăraţi nu sunt aceia care-ți iau apărarea
atâta timp cât faci ceva pentru ei. Prietenii adevăraţi
nu cer nimic în schimb. Lor le pasă suficient de mult
de tine încât să-ţi spună atunci când greşeşti.
Ispita este mai mare atunci când crezi că nimeni nu
mai ştie de ea, dar, dacă îţi mărturiseşti lupta interioa-
ră unei persoane de încredere, tentaţia poate deveni
mai mică. Un prieten de încredere te poate cunoaşte
suficient de bine încât să te ajute să stai departe de
situaţiile care te influențează spre rău.
Dacă nu faci decât să scapi de influenţele rele, este ca
şi cum ai încerca să smulgi ierburile fără să plantezi
o peluză. Ierburile vor ieşi din nou, la fel de repede
cum le-ai smuls. Fie că îţi părăseşti sau nu vechiul
cartier, trebuie să găseşti influenţe constructive.
Hărnicie / 3
FĂ CEVA CARE SĂ MERITE
Sunt multe motive pentru care oamenii nu coboară
de pe canapea – este greu să munceşti zile întregi
când pare că nicio faptă bună nu rămâne nepedepsi-
tă. Câteodată pare mai sigur să comiţi o altă infrac-
ţiune, pentru a evita eliberarea din închisoare. Unii
au puterea voinţei necesară pentru a răzbi, dar, la un
anumit moment, majoritatea se vor simţi ca Sisif,
personajul din mitologia greacă blestemat să rosto-
golească un bolovan în sus pe deal, doar pentru ca
acesta să vină în jos din nou.
Nu contează dacă eşti un director de pe Wall Street
sau un părinte singur, cu trei slujbe part-time. La un
moment dat, te vei întreba dacă merită…, dacă toată
această muncă într-adevăr contează.
Şi contează. Aproape orice efort are un beneficiu,
dacă îl cauţi. Dar acele beneficii nu-ţi vor fi de ajutor
decât dacă îţi vei vedea eforturile ca parte a ceva mai
măreţ.
În cartea sa A Whole New Mind („O minte cu totul
nouă”), Daniel Pink discută cele trei elemente de mo-
tivare ale lui Edward Deci şi Richard Ryan – pe care
Pink le numeşte „autonomie”, „măiestrie” şi „scop”.
Pentru Pink, „autonomie” înseamnă „să acţionezi ale-
gând”. El consideră că cei care se angajează de bună-
voie la ceva de obicei au o motivaţie mai puternică în
a duce acel lucru la bun sfârşit. Copiii care fac sport
sau muzică pentru că iubesc acel lucru vor rămâne
mai mult timp motivaţi decât copiii care practică
aceste lucruri doar pentru că trebuie.
Pink observă, de asemenea, că aceia care stăpânesc o
abilitate abordează obstacolele ca pe ocazii de a de-
veni mai buni, primesc cu bucurie durerea implicată
şi îşi dau seama că întotdeauna este loc de mai bine.
Unui maratonist îi plac durerea şi transpiraţia venite
în urma alergării.
Şi, în cele din urmă, Pink spune: „Oamenii cel mai
profund motivaţi… îşi leagă dorinţele de o cauză mai
importantă decât ei înşişi.” Când oamenii au o cauză
mai mare decât ei înşişi, pot persevera indiferent de
felul în care se simt sau de ce au sperat că se va în-
tâmpla.
Dacă încerci să clădeşti relaţii de familie fără să apre-
ciezi familia, te vei descuraja rapid, dacă nu va mer-
ge aşa cum sperai. Dacă tu consideri că familia este
importantă şi dacă te dedici construirii relaţiilor din
familia ta, poţi rezista respingerilor, deoarece familia
este un lucru important pentru tine.
Nu vei câştiga întotdeau-
na în viaţă sau în sport.
Dar poţi totuşi să faci tot
ce ţine de tine.

EXERSAŢI:

• Descrie o situaţie în care ai fost dezamăgit de o relaţie sau de rezultatele unei lucrări pe care ai făcut-o. La
ce te aşteptai? Ce s-a întâmplat, de fapt?

• Dezamăgirea doare întotdeauna. Descrie reacţia pe care ai avut-o la situaţia pe care ai povestit-o. Ai renun-
ţat să mai încerci? De ce da sau de ce nu?

• Ce este îndeajuns de important încât să facă să merite relaţiile sau munca ta, chiar şi atunci când acestea nu
se ridică la nivelul aşteptărilor tale?

4 / Hărnicie

TOTUL CONTEAZĂ
Schiorii olimpici trăiesc pe muchie de cuţit în ceea
ce priveşte limitele corpului omenesc. Şi, deşi noi
ceilalţi nu ne avântăm în jos pe pante acoperite de
gheaţă, vieţile noastre seamănă foarte mult cu o cursă
pe schiuri.
Greşelile care îl fac pe un schior să se prăbuşească se
petrec întotdeauna înainte de cădere. În mod similar,
atunci când unul dintre parteneri hotărăşte să plece
sau când cineva este condamnat pentru o infracţiune,
adesea momentul de criză reflectă obiceiuri şi alegeri
greșite care au avut loc înainte, cu ceva timp în urmă.
De obicei, încercăm să reparăm căderea, ceea ce se
traduce adesea prin inventarea de scuze, învinuirea
altei persoane sau încercarea de a muşamaliza pro-
blema. Dar aceste reacţii nu fac decât să întărească
obiceiurile de înşelăciune şi de corupţie care ne-au
băgat în bucluc inițial. Chiar dacă îi poţi păcăli pe
alţii sau eşti protejat de grupul tău, alegerile proaste
au consecinţe.
Pentru a trece sub tăcere faptul că ai făcut ceva rău,
s-ar putea ca persoana care știe să-ți ceară ceva în
DISCUȚII
Gândeşte-te la o situaţie rea care există în viaţa ta acum. Cum a contribuit la aceasta modul greşit în care
ai privit lucrurile?
Tact vs Naivitate
Caracterul pe primul loc! Ghid pentru penitenciare
Prima ediţie • Seminar 34
DEFINIŢIE
A înţelege şi a face ce este potrivit.
schimb şi va trebui să înşeli în continuare pentru a-ţi
putea menţine reputaţia.
Tactul nu înseamnă să eviţi consecinţele…, ci să iei
hotărâri mai bune. Întoarce-te pe pârtie, recunoaşte
micile compromisuri pe care le-ai făcut atunci când
ai început să aluneci de pe traseu şi află cum poţi face
lucrurile altfel data viitoare.
A doua oară când cineva te întreabă dacă ţi-ai ter-
minat treaba, spune adevărul, chiar dacă aceasta în-
seamnă să recunoşti că nu ai terminat. În următoa-
rea ocazie când cineva se răsteşte la tine, trage aer în
piept şi gândeşte înainte să reacţionezi. Data viitoare
când cineva te ispiteşte să faci un mic compromis,
pleacă de acolo.
Nu eşti tu împotriva lumii, grupul tău împotriva
altui grup sau prizonieri contra paznici. Totul este
despre tine şi despre cum poţi deveni o persoană in-
tegră. Rămâi în cursă şi devino cineva pe care alţii
să-l poată urma.
Tact / 1
FII ATENT LA „Urechea ta ţi-o pleacă orişicui, dar să-ţi audă glasul doar
aleşii. Pe fiecare află-l ce gândeşte, dar nu-i destăinui
ATITUDINILE TALE ce cugeţi tu.” – William Shakespeare
„Attitude” (poziţia) în termeni aeronautici are de-a
face cu situarea unui avion în relaţie cu lucrurile din
jurul lui şi cu direcţia în care merge. În mod similar,
atitudinile umane indică direcţia spre care sunt în-
dreptate gândurile şi sentimentele unei persoane şi
modul în care aceasta acţionează.
Persoanele arogante se compară în mod constant
cu celelalte. O persoană arogantă pretinde respect şi
putere. În loc să relaţioneze cu ceilalţi, oamenii aro-
ganţi îi văd pe ceilalţi ca pe obiecte care pot fi mane-
vrate ori evitate sau cu care se pot compara.
Atunci când te compari cu ceilalţi, întotdeauna te vei
felicita că eşti mai bun decât cineva sau vei fi depri- Tactul înseamnă mai mult decât doar a evita anumite situaţii.
mat că nu eşti la fel de bun ca altcineva. Îţi va fi greu Tactul începe cu ajustarea atitudinii care influenţează cuvin-
tele şi acţiunile.
să recunoşti că greşeşti. Te vei simţi jenat de alegerile
proaste făcute de copiii tăi – în loc să fii întristat de
durerea pe care acele alegeri le-o provoacă. Alţii măsoară succesul în termenii satisfacerii pof-
Persoanele lacome măsoară succesul prin ceea ce telor fizice. Se laudă cu cât de mult pot bea, fuma
pot obţine de pe urma unui lucru. Aceste persoane sau mânca… sau cu cât de multe relaţii sexuale au
îşi văd întotdeauna de interesele lor, încercând să ob- avut.
ţină ceva de la cineva. Dacă ai o astfel de atitudine, vei fi înclinat să te gân-
Când ai o astfel de atitudine, s-ar putea să te simţi deşti mai mult la ce i-ai putea face unei persoane de-
generos, dar te vei supăra de-a binelea atunci când cât la ce reprezintă acea persoană. Vei mânca înghe-
cineva nu te va ajuta, după ce tu l-ai ajutat. Vei ţine ţată sau vei fuma pentru că vei considera că „o meriţi”
socoteala întotdeauna, încercând să te asiguri că obţii după o zi grea de lucru sau vei sta în pat pentru că
o maşină mai bună sau o pereche de pantofi mai dră- eşti somnoros, în loc să te ridici şi să te pregăteşti
guţi decât ai celuilalt. pentru ziua respectivă.

TEMĂ:

1. Folosind o altă coală de hârtie, notează un obicei rău, un defect de caracter, o atitudine greşită, un con-
flict relaţional sau o situaţie grea cu care te confrunţi.

2. Notează două trăsături de caracter care te pot ajuta să-ți îmbunătățești situaţia.

3. Care sunt două semne care te pot ajuta să-ţi dai seama că eşti pe punctul de a face acel lucru rău? Cum
poţi folosi aceste semne de avertizare ca pe o ocazie de a te opri şi a reflecta?

4. Cum te poţi îndepărta de ispită? Ce ţi-ar face această îndepărtare mai uşoară sau mai grea?

5. Cine te cunoaşte îndeajuns de bine încât să te poată ajuta în această luptă?

6. Ce vei face, în loc să cedezi tentaţiei?

2 / Tact
FII ATENT LA
ACŢIUNILE TALE
Felul în care o persoană se mişcă, stă jos sau stă în
picioare îi reflectă atitudinile. Şi, câteodată, îţi poţi
schimba atitudinile schimbând modul în care acţio-
nezi.
Opreşte-te! Întreabă-te de ce faci ceea ce urmează să
faci. Fii cinstit. Întreabă-te ce ai crede dacă prietenul
tău ţi-ar spune ceea ce tu tocmai ţi-ai spus singur.
Câteodată te poţi surprinde acţionând egoist, dacă
priveşti la situaţia ta dintr-un alt unghi.
Acesta este cel mai greu pas, dar nu este niciodată
prea târziu să te opreşti din a face un lucru rău.
Gândeşte-te. Vezi ce trăsături de caracter te pot aju-
ta să-ţi schimbi atitudinea. Dacă îţi dai seama că
te-ai purtat arogant cu membrii familiei tale, asu-
mă-ţi responsabilitatea şi cere-le iertare. Dacă ai fost
preocupat să profiți cât poţi dintr-o situaţie, găseş-
te pe cineva în nevoie şi oferă-i ceva…, ceva valoros.
Dacă îţi este greu să renunţi la ţigări, înscrie-te în-
tr-un program. Dacă ai dificultăţi în a te concentra pe
ce ai de făcut, stai drept în picioare. Controlul asupra
corpului este o metodă care te va ajuta să-ţi discipli-
nezi mintea.
Îndepărtează-te de situaţiile în care vei fi tentat să
faci un lucru greşit. Stai departe de colţul de unde
obişnuiai să cumperi droguri. Plecă atunci când eşti
implicat într-o ceartă, în loc să te iei la bătaie. Dacă
alcoolul este o problemă, nu conduce spre casă pe
lângă baruri şi magazine de băuturi.
DISCUTAŢI ŞI APLICAŢI:
• Cum poţi reacţiona în mod constructiv, atunci când cineva te insultă pe tine sau pe cei dragi ţie?
• Cum poţi reacţiona în mod constructiv când ţi se cere să faci o muncă neplăcută sau murdară?
• Cum poţi reacţiona în mod constructiv atunci când munca nu îţi este apreciată?
• Gândeşte-te la o persoană care a dat dovadă de discernământ. Fiecare persoană din grupul vostru să-şi
spună povestea. Ce puteţi învăţa despre discernământ din aceste exemple?
„Nimic nu este mai periculos decât un prieten lipsit de tact;
chiar şi un duşman prevăzător este de preferat.”
– Jean De La Fontaine
Recunoaşte când eşti slab şi fă ceva care să te ţintă
departe de tentaţie. Dacă obişnuieşti să te droghezi
sâmbătă noaptea, fă altceva cu alţi oameni în acea
noapte.
Fă-ţi un cerc de prieteni de încredere, pe care să îi
poţi chema, dacă te confrunţi cu o tentaţie. Fii cinstit
cu aceşti oameni. Nu îţi ascunde eşecurile. Aceşti pri-
eteni sunt echipa ta şi nu vor şti cum să te ajute, dacă
nu le spui care sunt luptele tale. Dacă nu cunoşti pe
nimeni atât de demn de încredere, găseşte pe cineva.
Întreabă-i cum îi poţi ajuta şi tu.
Fă ceva constructiv. Găseşte-ţi o slujbă şi ţine-te de
ea. Adaptează-ţi atitudinea astfel încât să ajungi la
timp la serviciu, să poţi urma indicațiile primite, să te
concentrezi pe ce ai de făcut şi să te înţelegi cu colegii
de muncă.
Întreabă-te: „Ce este corect să fac?”
Acel inspector
spune
întotdeauna:
„Aia nu e
bine, asta nu
e bine, repară
asta, repară
cealaltă!
Cine se
crede el?”
Tact / 3
FII ATENT LA
CUVINTELE TALE
George Washington Carver
s-a născut în sclavie, în tim-
pul Războiului Civil. Tatăl
i-a murit într-un accident,
înainte de naşterea lui, iar ata-
catorii i-au răpit, pe el şi pe
mama lui. Doar George a mai
fost recuperat. Când a înce-
put şcoala, şi-a câştigat banii
ajutând-o pe proprietăreasă,
doamna Watkins, să spele rufele. Mai târziu, a stu-
diat arta şi, în cele din urmă, a terminat un master în
agricultură la Iowa State College. Munca sa din de-
partamentul de agricultură al Institutului Tuskegee a
dus, în cele din urmă, la recunoaşterea sa naţională,
atunci când, în 1921, a stat înaintea House Ways and
Means Committee din Statele Unite (Comitetul care
stabileşte taxele în Statele Unite).
În cuvântarea lui, Carver a descris valoarea nutritivă
a cartofilor dulci şi a arahidelor. În timp ce el vorbea,
republicanul John Q. Tilson, din Connecticut, l-a în-
trerupt întrebând:
– N-ai vrea şi nişte pepene verde, care să meargă cu
ele?
În loc să fie deranjat de remarca rasistă a congresme-
nului, Carver a continuat să-i reprezinte pe fermierii
cultivatori de arahide, care îl trimiseseră să dea măr-
turie.
– Ei bine, nu este obligatoriu. Dar, desigur, dacă do-
riţi desert, ar fi bine-venit; însă ştiţi că ne descurcăm
destul de bine şi fără desert. Războiul recent ne-a în-
văţat asta, a spus el.
Cuvintele au putere – fie spre bine fie spre rău. Pro-
babil că vă aduceţi aminte de ocazii când cineva v-a
încurajat sau v-a rănit cu doar câteva cuvinte. Nu e
DISCUTAŢI:
• Gândiţi-vă la un conflict pe care l-aţi avut de curând cu un membru al familiei sau cu un prieten. În ce
fel cuvintele voastre au înrăutăţit situaţia?
• Cum puteţi folosi cuvintele pentru a-i ajuta pe ceilalţi şi pentru a îmbunătăţi situaţiile dificile?
• Discutaţi situaţia cu cei din grupul vostru şi purtaţi conversaţii practice, în care să răspundeţi cu tact,
încet şi alegându-vă cuvintele cu grijă, atunci când cealaltă persoană este nervoasă.
4 / Tact
„Niciodată nu am avut de suferit din cauză că nu am spus
ceva.” – Calvin Coolidge
nevoie decât de o minciună, de o promisiune încăl-
cată sau de o remarcă tăioasă, pentru a spulbera în-
crederea.
Violenţa fizică începe de obicei după ce cineva spune
ceva. Cineva este atras într-o dispută, conflictul esca-
ladează, iar între persoanele respective izbucneşte o
luptă de proporţii inimaginabile la început.
Gândeşte, înainte să vorbeşti. Vorbeşte blând. Vor-
beşte respectuos. Fii veridic.
Cuvintele înseamnă lucruri; la fel şi tonul vocii, şi ex-
presiile pe care le foloseşti. Expresiile feţei, menţine-
rea contactului vizual pentru prea puţin sau pentru
prea mult timp, poziţia corpului pot comunica une-
ori chiar mai mult decât cuvintele pe care le foloseşti.
Gândeşte și după ce vorbeşti, la fel ca înainte de a
vorbi. Urmăreşte cum te aude cealaltă persoană, ast-
fel încât să poţi clarifica ceva ce el sau ea nu a înţeles.
Când ceilalţi vor să răspundă, ascultă cu grijă, pentru
a înţelege mai bine ce vor să spună.
Ascultă atunci când cineva reacţionează într-un mod
neaşteptat pentru tine. Opreşte-te din vorbit înainte
să reacţionezi cu mânie. Pleacă de acolo, dacă e nevo-
ie. Roagă pe cineva să te ajute să înţelegi cum percep
alţii cuvintele tale, cum foloseşti tu cuvintele şi cum
gestionezi neînţelegerile.
Cuvintele reflectă ceea ce eşti – fie spre bine, fie spre
rău. Nu te scuza că ai fost supărat la acel moment.
Dacă ai spus-o, ai spus-o, aşa că asumă-ţi responsa-
bilitatea.
Dacă îi iubeşti pe membrii familiei tale, dar tot intri
în discuţii în contradictoriu cu ei atunci când te vizi-
tează, află ce atitudini te determină să faci acest lucru.
Dacă divergențele și conflictele cu colegii de muncă
sau cu şeful te fac să-ţi pierzi slujba, întreabă-te cum
contribuie atitudinile tale la această problemă, chiar
dacă, în mare parte, este vina celeilalte persoane.
 Compasiune
SĂ-ŢI PESE
Când căţeluşul Anitei a sărit din furgonetă şi şi-a
rupt şoldul, mama Anitei a făcut cu maşina 80 de ki-
lometri în 45 de minute, până la veterinar.
Impresionat de felul în care a condus mama sa, fra-
tele Anitei a spus: „Nu ştiam că îţi place atât de mult
câinele.”
Mama sa i-a răspuns: „Nu îmi place…, dar o iubesc
pe Anita.”
Asta înseamnă compasiune – să permiţi să fii atins
de lucrurile care îi ating pe ceilalţi şi apoi să te întrebi
ce poţi face. Dacă vezi pe cineva şchiopătând pe stra-
dă, nu trebuie decât să-l priveşti pentru a-i identifica
nevoia. Dar, cu cât cunoşti mai bine o persoană, cu
atât ai mai multe indicii atunci când are nevoie de
ajutor în moduri mai puţin cunoscute. Cheia este
să-i înţelegi pe ceilalţi suficient de mult încât să-ţi dai
seama când au nevoie de ajutor.
Ascultă. De multe ori presupunem că ştim ce vor să
spună ceilalţi. Un ascultător bun aşteaptă un răspuns
după ce a întrebat pe cineva ce mai face, continuă să
asculte, în loc să se gândească la ce să spună în con-
tinuare şi poate chiar să pună o altă întrebare. Un
EXERSAŢI:
Faceţi grupuri de doi sau trei şi purtaţi o conversaţie relaxată timp de 10 minute. Puneţi întrebări şi as-
cultaţi răspunsurile. Aflaţi două sau trei lucruri pe care nu le ştiaţi despre ceilalţi din grupul vostru. Nu
trebuie să răspunzi la o întrebare incomodă, dar atunci când răspunzi, spune adevărul.
vs Indiferenţă
Caracterul pe primul loc! Ghid pentru penitenciare
Prima ediţie • Seminar 35
DEFINIŢIE
A investi toate resursele necesare pentru a vindeca
suferința celorlalţi.
ascultător bun îşi aminteşte detalii ale ultimei con-
versaţii şi învaţă să pună întrebările potrivite.
Identifică-te cu persoana. Uneori poţi ajuta doar
ascultând. Când copilul tău plânge pentru că şi-a
pierdut animalul de companie, îți dai seama cât de
important era acel animal pentru copilul tău. Poate
că, personal, nu îţi pasă de acel animal de companie,
dar poţi rezona la durerea copilului tău şi poţi să
te identifici cu pierderea lui. Când un coleg deţinut
pierde un membru al familiei de care era apropiat,
ţi-ai putea închipui cum te-ai simţi tu dacă ai pierde
pe cineva drag.
Ţine la ce este drept, nu la a avea tu dreptate. Când
ceilalţi îţi spun cum se simt, concentrează-te pe a în-
ţelege de ce. Evită să reacţionezi plin de mânie sau de
nerăbdare.
Întreabă-te ce este corect să faci. Ţine cont de relaţia
pe care o ai cu acea persoană şi de responsabilitatea
ta în acea situaţie. Ai o responsabilitate mai mare faţă
de copiii tăi decât faţă de copiii altcuiva, dar, dacă eşti
singurul care ştie că un copil este în pericol, ar trebui
să încerci să protejezi acel copil, dacă poţi.
Compasiune / 1
ACŢIONEAZĂ „Opusul dragostei nu este ura, ci indiferenţa.”
– Elie Wiesel
Mulţi au auzit de samariteanul care s-a oprit să ajute
un călător rănit şi însângerat, care zăcea la marginea – Ei, ai putea
drumului. Acum, spitalele îi poartă numele, iar cei să-mi aduci
care se opresc să ajute străini sunt numiţi „samariteni celălalt laptop
de sus?
miloşi”.
Implică-te personal. Când samariteanul a văzut un
om în nevoie, şi-a lăsat deoparte reputaţia şi dorinţa
de câştig şi şi-a asumat responsabilitatea.
A ajuta pe cineva presupune o dispoziţie de a te mur-
dări pe mâini, de a îndeplini sarcini neplăcute şi de a
te confrunta cu împrejurări grele. Uneori, presupune
efort fizic. Alteori, presupune investiţii financiare.
Nu te mulţumi să scrii un cec sau să le predici altora
despre cum ar trebui să dea dovadă de compasiune. nevoie pentru a te putea îngriji de cei care depind de
Caută metode de a-i ajuta personal pe cei din jurul tine. Investeşte-ţi timpul, energia şi banii.
tău. Depăşeşte barierele. Samariteanul şi omul rănit
Oferă tot ce este necesar. Samariteanul milos nu s-a aparţineau unor grupuri etnice diferite. Samariteanul
limitat la a murdări câteva bandaje, pentru ca apoi să l-ar fi putut privi pe bărbatul rănit ca pe un duşman
plece. A îngrijit rănile bărbatului, l-a dus la cel mai sau s-ar fi putut alătura celor care au văzut dezastrul
apropiat loc în care putea fi îngrijit şi a plătit în avans şi au traversat pe cealaltă parte a drumului. Însă el a
îngrijirea lui. văzut o persoană care avea nevoie de ajutor şi a făcut
ce trebuia făcut.
Atenuează suferinţa celorlalţi în orice fel poţi. Plă-
nuieşte dinainte şi adună resursele de care vei avea

DISCUTAŢI:

• Când s-a întâmplat ca faptul că ţineai la o anumită persoană să te facă să ţii şi la lucrurile la care ţinea acea
persoană?

• Când ai simţit compasiune din partea unei persoane la care nu te aşteptai? În ce fel ţi-a schimbat aceasta
modul de a gândi sau perspectiva asupra lucrurilor?

• Cum poţi ţine la cineva care te-a rănit?

2 / Compasiune
ACŢIONEAZĂ
Florence Nightingale s-a născut pe 20 mai 1820 în
Florenţa, Italia. După ce familia ei s-a întors în Ma-
rea Britanie, şi-au împărţit timpul între casele din
Embley Park şi Lea Hurst. Domnul Nightingale a
învăţat-o pe Florence greacă, latină, franceză, germa-
nă, italiană, istorie, filosofie şi matematică.
La vârsta de 16 ani, Florence a simţit chemarea de
a deveni asistentă medicală. Şi-a petrecut timpul în-
grijind de bolnavii din cartierul ei şi dorinţa ei de a
deveni asistentă medicală a devenit şi mai mare, în
ciuda dezaprobării venite din partea familiei.
Atunci, a întâlnit un membru al parlamentului, Syd-
ney Herbert, şi pe soţia sa, Liz. Familia Herbert erau
militanţi de frunte ai reformei spitaliceşti şi au ajutat
la convingerea familiei Nightingale de a o lăsa pe Flo-
rence să urmeze o carieră medicală. În 1851, a urmat
un curs de pregătire de patru luni în Germania. Doi
ani mai târziu, ea a devenit administrator al Institu-
tului pentru îngrijirea femeilor bolnave din Upper
Harley Street, Londra.
În 1854, rapoarte ale condiţiilor din spitalele de
pe câmpurile de luptă au ajuns la publicul britanic.
Herbert, atunci secretar de război, a trimis-o pe Flo-
rence în Crimeea cu 38 de asistente pregătite. Când
TEMĂ:
• Scrie povestea cuiva care s-a îngrijit de altcineva.
• Ce l-a costat?
• Cât timp i-a luat?
• Ce poţi învăţa din exemplul acelei persoane?
„Cel care nu simte compasiune va ajunge nebun.”
– Proverb hasidic
au ajuns la Spitalul
Scutari, au dat peste
provizii puţine, con-
diţii sanitare proaste,
o infecţie larg răspân-
dită, pacienţi care so-
seau încărcaţi în bărci
şi doctori militari care
le vedeau pe asistente
ca pe o ameninţare şi o
insultă.
Pe măsură ce situaţia
se înrăutăţea, docto-
rii au acceptat ajutorul lor plini de resentimente, iar
Florence a reorganizat proviziile şi a supravegheat o
curăţare temeinică a camerelor şi a echipamentului.
Aproximativ 4 077 de soldaţi au murit în acea iar-
nă – au murit de zece ori mai mulți de febră tifoidă,
dizenterie şi holeră decât de răni de război.
Când o comisie sanitară a refăcut sistemele de ven-
tilaţie şi de scurgere, Florence a văzut, în sfârşit, rata
mortalităţii scăzând. După trei ani de muncă grea,
condiţii de trai dificile şi propria luptă cu „febra de
Crimeea”, Florence s-a întors în Anglia şi a făcut un
raport de peste 1 000 de pagini despre sănătatea
armatei, pe care l-a înaintat Comisiei Regale. Ea a
accentuat nevoia unor condiţii de trai sănătoase şi a
practicilor medicale sanitare.
În ciuda sănătăţii care i se deteriora, ea a înfiinţat
Şcoala Nightingale de pregătire pentru asistente, în
1860. Asistentele care terminau această şcoală erau
căutate până în Statele Unite, iar Henry Wadsworth
Longfellow a amintit-o pe Florence într-o poezie a
sa: „Iată! Priviţi! În ceasul de necaz,/O doamnă văd,
cu lampa ei pe gaz,/Veghindu-ne prin bezna pâlpâ-
indă,/ Trecând vioi din tindă-n tindă.”
Compasiune / 3
REZISTĂ
Mila înseamnă să-ţi pară rău pentru cineva. Empa-
tia înseamnă să simţi durerea celeilalte persoane. O
persoană plină de compasiune nu doar empatizează
atunci când canalul de scurgere se revarsă în beciul
vecinului. O persoană plină de compasiune ia o gă-
leată şi ajută la curăţarea mizeriei… atâta timp cât e
nevoie.
Compasiunea nu se bazează pe sentimente bune, ci
pe un angajament practic de a-i ajuta pe ceilalţi – să
împingi o persoană într-un scaun cu rotile pentru a
putea ajunge la timp la rândul pentru medicamente,
să ai grijă de o rudă în vârstă sau să legeni un copil
bolnav până când, în cele din urmă, adoarme.
Anumite nevoi ar trebui împlinite de anumite per-
soane sau în anumite moduri. Dacă cineva din subor-
dinea ta nu înţelege instrucţiunile, găseşte o metodă
de a comunica mai clar. Dacă vine la tine cineva care
se confruntă cu probleme maritale, arată-te sincer în-
grijorat şi ajută acea persoană să găsească un consilier
bun. Dacă unii dintre colegii de muncă au conflicte,
încurajează-i să-şi rezolve problemele. Dacă bunica
ta îşi rupe şoldul, găseşte o metodă de a o ajuta. Află
ce responsabilităţi ai în fiecare situaţie.
Persoane diferite apreciază diferite tipuri de grijă.
Când cineva este bolnav, are nevoie de îngrijirea evi-
dentă. Dar când o persoană dragă are de-a face cu un
şef incorect, s-ar putea să-ţi dai mai greu seama de
ceea ce ar trebui să faci. Nu poţi alege în locul per-
DISCUTAŢI:
• Care este diferenţa dintre a o scoate pe mama ta la restaurant pentru a servi prânzul şi a-i da un card-cadou
la un restaurant drăguţ?
• Gândeşte-te la membrii familiei, la colegul de celulă sau la prietenii cei mai apropiaţi. Ce îţi spun faptele lor
despre tipul de ajutor pe care ar dori să-l primească?
• De ce ar trebui să fii precaut atunci când le oferi celorlalţi timpul şi banii tăi?
4 / Compasiune
„Dă-i unui om un peşte şi l-ai hrănit pentru o zi.
Învaţă un om să pescuiască şi l-ai hrănit pentru toată viaţa.”
– Proverb chinezesc
soanelor iubite. Nu le poţi scăpa de situaţiile rele. Nu
poţi schimba şeful. Îţi poţi doar da seama cum săi
încurajezi persoana iubită pentru a putea face alegeri
bune.
Unele persoane se simt foarte încurajate atunci când
primesc un cadou sau când li se face un serviciu. Al-
tele apreciază cuvintele amabile sau un bilet. Altele se
bucură de petrecerea unui timp de calitate împreună.
Sau poate că o persoană are nevoie de o simplă bătaie
pe spate.
O metodă de a observa în ce fel îi place unei persoane
să fie încurajată este să urmăreşti felul în care încura-
jează ea. De exemplu, o mamă care tinde să ofere da-
ruri probabil că se bucură atunci când primeşte și ea
un dar. Unor membri ai familiei s-ar putea să le placă
hainele noi; alţii ar putea prefera să fie ajutați să-și
împăturească hainele. În următoarea ocazie când ci-
neva are nevoie de încurajare, încearcă să faci ceea ce
ar însemna cel mai mult pentru acea persoană, chiar
dacă pare că nu îi pasă.
Procesul de vindecare necesită timp, iar unele lucruri
nu vor mai fi niciodată la fel. Rămâi pe acest drum
cât timp este necesar. Compasiunea nu înseamnă ca
tu să „rezolvi” problema celuilalt. Compasiunea în-
seamnă să rezişti în faţa eşecurilor şi să investeşti în
ceilalţi, indiferent de rezultate.

Un far rezistă în faţa vremii şi a trecerii timpului pen-
tru a marca linia ţărmului şi pentru a avertiza vasele de
existenţa vreunui pericol.
CUM TE DESCURCI CU TIMPUL?
Trebuie să stai la coadă pentru a face duş, pentru a
lua masa, pentru a primi hârtie igienică, medicamen-
te şi corespondenţa. Trebuie să aştepţi vizitele celui
care se ocupă de cazul tău, datele de judecată, verdic-
tele şi vizitatorii. Stai în sala de aşteptare la dentist
sau trebuie să-ţi aştepţi rândul la sala de urgenţe a
unui spital. Probabil că ai fost, de asemenea, prins în
trafic sau la casa unui supermarket într-o coadă care
avansează lent.
Sunt unele lucruri pe care le poţi planifica, unele lu-
cruri pentru care te poţi pregăti şi unele lucruri pe
care nu le poţi controla. Unii se îngrijorează cu pri-
vire la felul în care le vor ieşi planurile şi cu privire la
ce să facă în privința lucrurilor pe care nu le pot con-
trola. Alţii îşi descarcă nerăbdarea pe ceilalţi. Unii
încearcă să nu le pese.
DISCUTAŢI:
Când îţi este foarte greu să fii răbdător?
Prin ce „furtuni” ai trecut şi ai simţit că ai prea pu-
ţin control asupra situaţiei?
Răbdare vs Nerăbdare
Caracterul pe primul loc! Ghid pentru penitenciare
Prima ediţie • Seminar 36
DEFINIŢIE
Acceptarea timpului de care este nevoie pentru a par-
curge până la sfârşit un anumit proces.
O persoană răbdătoare recunoaşte trecerea timpului
şi are în viață o misiune mai importantă decât piedi-
cile temporare – sau permanente.
Această perspectivă o face mai recunoscătoare, deoa-
rece vremurile bune sunt preţioase, mai plină de spe-
ranţă, deoarece rezultatele imediate nu sunt totul, şi
mai motivată, pentru că nu are decât o viaţă de trăit.
Uneori, a fi răbdător înseamnă să taci, în loc să cer-
şeşti atenţie. Uneori, înseamnă să iei cu tine o carte,
pentru a putea citi cât timp aştepţi. Alteori, înseam-
nă să-i laşi pe cei dragi să-şi rezolve treburile pe în-
delete, în loc să pretinzi ca ei să vină atunci când ai
nevoie de ei.
Cine din viaţa ta a dat dovadă de răbdare?
Cum te-a ajutat pe tine sau pe alţii răbdarea acelei
persoane?
Răbdare / 1
RECUNOSCĂTOR PENTRU
PROCESUL PRIN CARE TRECI
O omidă-monarh iese dintr-un ou pe care mama ei
l-a depus pe o frunză de lăptucă. Începe imediat să
mănânce din lăptucă şi să crească atât de rapid, încât
îşi va lepăda pieliţa la fiecare trei zile. Apoi, intră în
faza de crisalidă şi se transformă dintr-o omidă în
fluture.
Deşi procesul nu este la fel de dramatic la oameni,
fiecare persoană trebuie să renunţe la anumite lu-
cruri şi să-şi dezvolte alte caracteristici pentru a avea să se aplatizeze şi să se întărească, pregătindu-l pen-
o judecată matură şi integritate. Acest proces cere tru zbor. Fără această luptă, aripile fluturelui nu ar
timp şi nu poţi sări peste faza de omidă. lua forma potrivită.
Trebuie să-ţi asumi responsabilitatea pentru viaţa În acelaşi fel, s-ar putea să te lupţi întotdeauna cu
ta, în loc să-ţi cauţi scuze şi să dai vina pe ceilalţi. tentaţia de a consuma droguri sau de a face alegeri
Pentru a-ţi forma un obicei este nevoie de multă leneşe. Dar cel mai important moment este prezen-
disciplină, pe parcursul mai multor săptămâni. Este tul.
uşor să leneveşti şi să începi să întârzii la antrena-
mente sau să laşi tema nefăcută. Lucrul curios în ceea ce privește răbdarea este că o
dezvolţi prin alegerile pe care le faci chiar acum. An-
Lupta pe care o dă fluturele pentru a ieși din crisalidă gajamentul tău de a fi o persoană integră astăzi va
îl ajută să pompeze sânge în aripi, astfel încât acestea hotărî câtă putere vei avea pentru a da piept cu pro-
vocările de mâine.
DISCUTAŢI:
1900

1910

1920

1930

1940

1950

1960

1970

1980

1990

2000

2010

2020

2030

2040

2050

2060

Trasează o linie pe care să notezi, de la data naşterii tale până în prezent, evenimentele speciale, cum ar fi căsăto-
ria, divorţul, naşterea copiilor, intrarea în închisoare şi data la care aştepţi să fii eliberat. Trasează linii asemănă-
toare pentru alţi membri ai familiei tale.
Cum poţi deveni un exemplu mai bun pentru familia ta în zilele, săptămânile şi anii care vin?

2 / Răbdare
PERSEVERENŢĂ PE TOATĂ
DURATA PROCESULUI
A fost odată ca niciodată un rege care şi-a chemat
bijutierul şi i-a poruncit să facă un inel care să-i dea
încredere celui care avea să-l poarte. Regele i-a dat
bijutierului trei zile pentru a realiza inelul sau avea
să fie spânzurat.
Pe când bijutierul se agita prin curtea palatului, gră-
dinarul l-a întrebat: „Care este problema, prietene?”
După ce a ascultat povestea bijutierului, grădinarul
a spus: „Nu este un caz imposibil. Fă un inel de aur
curat şi gravează pe el cuvintele: «Şi acest
lucru va trece.» Când regele va vedea
inelul, îşi va aminti că toate lucru-
rile vin şi trec.”
Bijutierul a ascultat sfatul grădi-
narului, iar înţelepciunea inscrip-
ţiei l-a impresionat pe rege atât de
mult, încât niciodată nu s-a mai lă-
sat purtat de succesul sau de eşecul
de moment.
Uneori, lucrurile stricate nu mai pot
fi reparate.
Când cineva drag moare, este nevoie de timp ca să
poţi privi înapoi fără să suferi. Dar treptat, apreciezi
frumuseţea vremurilor bune, în ciuda durerii produ-
se de pierderea suferită.
TEMĂ:
Foloseşte o altă foaie de hârtie pentru a scrie răspunsurile. Discutaţi tema în grupe mici.
1. Descrie o experienţă rea pe care ai avut-o.
2. Ce avantaje ai avut în urma acelei experienţe?
3. Descrie o experienţă grea prin care treci chiar în acest moment.
4. Ce lucruri bune merită să păstrezi din această situaţie?
5. Cum poţi reacţiona dând dovadă de integritate?
6. Care este cel mai rău lucru care se poate întâmpla?
7. Cum poţi reacţiona faţă de cel mai rău lucru care s-ar putea întâmpla?
8. Ce lucru amuzant poţi vedea în acea situaţie?
9. În ce fel îţi pot aduce speranţă situaţiile din trecut, în ciuda împrejurărilor din prezent?
Răbdarea înseamnă să recunoşti că există lucruri
bune chiar şi atunci când nu simţi decât durere. Răb-
darea înseamnă să înveţi să apreciezi o relaţie chiar şi
după ce aceasta se strică. Răbdarea înseamnă să ştii
că în viitor vei vedea mai clar avantajele unui lucru.
Uneori, apreciezi ceva chiar dacă nu vei beneficia de
acel lucru chiar atunci. Deoarece apreciezi libertatea,
nu vrei ca și vreunul dintre copiii tăi să intre în închi-
soare. Relaţiile se schimbă, dar cauţi încă metode de
a-ţi arăta loialitatea şi toleranţa faţă de alţii, chiar şi
atunci când ceilalţi nu se poartă la fel cu tine.
Uneori va trebui să zâmbeşti… chiar dacă o vei face
doar pentru a nu plânge… sau pentru a nu
te enerva… sau pentru a nu fi speriat
de moarte.
Poate cumnatul tău ia totul în se-
rios şi trebuie să zâmbeşti la auzul
unora dintre discuţiile în care in-
tră. Poate că eşti speriat în prima
zi de lucru încordat pe schelă, iar
un coleg de muncă glumeşte spu-
nându-ți că programul de lucru este
de numai nouă ore. Poate că poliţiştii
care îți cer cel mai vehement să ajungi la
timp sunt tocmai cei care se luptă ei înşişi cel mai
mult cu punctualitatea.
Învaţă să apreciezi ironia vieţii fără să-i ridiculizezi
pe alţii.
Răbdare / 3
FĂ CEVA ÎNTRE TIMP
Când o persoană se pierde în sălbăticie, alergând
încolo şi încoace nu face decât să-şi piardă energia.
Când cineva cade în apă îngheţată, trebuie să fie în-
călzit într-un interval de câteva minute. Cheia supra-
vieţuirii este să ştii când să acţionezi în mod decisiv,
când să avansezi în mod constant şi când să te odih-
neşti.
Răbdarea unui alergător la maraton îl ajută să-şi sta-
bilească un ritm şi să şi-l păstreze timp de aproape
42 de kilometri.
Răbdarea unui reformator social îi permite să vor-
bească împotriva abuzului şi a nedreptăţii, fie că efor-
turile lui par să aibă vreun efect sau nu.
Gândeşte-te la ce este cel mai important. Dacă eşti
într-un avion prăbuşit, cel mai important lucru este
să ieşi din el, nu să-ţi iei geanta. Când te vei trezi în
închisoare mâine dimineaţă, aminteşte-ţi că cel mai
important lucru este să dezvolţi obiceiurile, relaţiile
şi integritatea de care ai nevoie pentru a-ţi ajuta co-
munitatea.
Concentrează-te pe responsabilitatea ta. Când
eşti frustrat sau panicat, opreşte-te şi reorientează-ţi
atenţia spre ceea ce contează.
Probabil că nu merită să duci până la capăt o drume-
ție spre vârful muntelui, dacă afară este o furtună cu
tunete şi fulgere. Ai o responsabilitate mai mare faţă
de cei care depind de tine și trebuie să ai grijă de tine.
Când îi muştruluieşti pe cei din familia ta, probabil
că nu-i ajuţi să se bucure de faptul că au venit să te
viziteze. Când îţi disciplinezi copiii, ar trebui s-o faci
spre binele lor, nu pentru că eşti deranjat sau jenat de
ce au făcut.
Nu te plânge şi nu murmura. Văicăritul îţi distrage
atenţia de la responsabilitatea ta.
Obişnuieşte-te să aştepţi. Nu mai împrumuta bani
şi alte lucruri. Foloseşte la maximum ceea ce ai. Fă-ţi
planuri dinainte şi economiseşte pentru ce ai nevoie.
Nu cumpăra lucruri sub impulsul momentului şi nu
SCENARIU:
• Puneţi fiecare membru al grupului să aleagă o situaţie, poate una dintre cele enumerate la pagina 1 sau 3.
• Puneţi doi sau trei membri ai grupului să interpeteze fiecare situaţie, dând dovadă de nerăbdare.
• Discutaţi cum aţi putea da dovadă de răbdare în acea situaţie.
• Puneţi în scenă acelaşi scenariu rugându-i pe actori să dea dovadă de răbdare, de data aceasta.
• Ce atitudini trebuie să-ţi schimbi pentru a da dovadă de răbdare?
4 / Răbdare
„VICTORIE”
Tu eşti cel ce se lăuda
că va ajunge cineva,
cândva.
Nu îţi doreai decât s-arăţi
ce multe lucruri ştii şi poţi
și până unde eşti dispus să mergi…
Alt an pe lângă noi în grabă a trecut.
Ce noi idei în mintea ta au apărut?
Ce lucruri mari, eroule-ai făcut?
Douăsprezece luni în grijă ţi s-au dat,
câte din ele le-ai utilizat
fructificând ocazii şi-ncercând
din nou, acolo unde-ai eşuat?
Între cei ce făcut-au binele nu te-am aflat.
Explică acest fapt!
A, nu, nu de ocazii multe-ai fost privat!
Ca de-obicei – nu ai acţionat!
Herbert Kauffman
adăuga lucruri la lista ta în timp ce faci cumpărături.
Abilitatea de a amâna obţinerea lucrurilor pe care le
vrei te va ajuta în orice aspect al vieţii.
Ascultă atunci când eşti corectat. Nu te enerva.
Parcurge întreg procesul şi înţelege de ce a fost ne-
cesară corectarea, chiar dacă nu a fost doar vina ta.
Birocraţia este adesea o parte necesară a procesului.
Dacă nu înţelegi regulile şi instrucţiunile, pune res-
pectuos o întrebare care să îţi clarifice lucrurile. Dacă
poţi coopera, fă-o şi aşteaptă momentul potrivit pen-
tru a vorbi despre acest lucru!
 Toleranţă vs Ostilitate
Caracterul pe primul loc! Ghid pentru penitenciare
Prima ediţie • Seminar 37

DEFINIŢIE
A respecta diversitatea şi a le permite celorlalţi să
ajungă la propriile concluzii.

EU NU SUNT ÎN REGULĂ, NICI TU NU EŞTI ÎN REGULĂ

Prejudecăţile şi ostilitatea pot lua diferite forme.
Animozităţile rasiale iau naştere atunci când indi-
vizii se luptă pentru putere bazându-se pe culoarea
pielii şi pe cultura pe care o împărtăşesc. Oamenii
pot avea prejudecăţi în legătură cu ceilalţi şi în ceea
ce priveşte statutul economic sau se pot folosi de sta-
tutul lor economic înalt ca de o pârghie, împotriva
altor persoane mai vulnerabile. Unii se mândresc cu
inteligenţa lor superioară. Alţii se folosesc de religie
pentru a obţine puterea pentru ei.
Pentru a putea contracara toată această ură, unii ad-
optă ideea că toţi sunt egali. Din nefericire, acest lu-
cru funcţionează doar până când cineva îi răneşte pe
ceilalţi, voit sau involuntar.
În primul rând, o persoană tolerantă are onestitatea
de a-şi recunoaşte greşelile. Aşadar, poate că acest tip
nu este un pedofil. Asta e bine. Dar, din nefericire,
aceleaşi sentimente de lăcomie, poftă şi dorinţă de
putere care îl stăpânesc pe un pedofil îl stăpânesc şi
pe un afacerist necinstit sau pe un hoţ de magazine
sau pe bărbatul care îşi bate soţia ori prietena sau pe
copilul care copiază la şcoală. Singura diferenţă este
felul în care se manifestă aceste atitudini greşite.
În al doilea rând, o persoană tolerantă are umilinţa
de a recunoaşte că este posibil să nu aibă dreptate
– deoarece o persoană tolerantă măsoară comporta-
mentul în funcţie de ceea ce este corect, mai degrabă
decât convenabil.
În ultimul rând, deoarece este suficient de cinstită
încât să-şi recunoască greşelile şi suficient de umilă
pentru a învăţa de la ceilalţi, o persoană tolerantă gă-
seşte metode de a trece dincolo de barierele rasiale,
economice şi religioase. Toleranţa îți permite să as-
culţi criticile, să îți recunoşti vina şi îți corectezi gre-
şelile. Toleranţa îți permite să relaţionezi cu ceilalţi
aşa cum sunt ei, nu doar aşa cum crezi tu că sunt sau
aşa cum ți-ai dori să fie.

DISCUTAŢI:

• Ce este greşit în a gândi că totul este în regulă?

• Ce motive sau scuze aţi primit pentru a justifica un comportament greşit?
• V-aţi auzit vreodată invocând acelaşi tip de scuze?
• Ce lucru bun aţi învăţat de la cineva care are un alt statut rasial, social sau economic?

Toleranță / 1
MATURIZAREA
Un copac este la început o sămânţă mică şi creşte pe
tot parcursul vieţii lui. În acelaşi fel – spre bine sau
spre rău – toate lucrurile pe care le-ai făcut şi relaţiile
pe care le-ai avut devin o parte din tine.
Poate că i-ai spus cuiva că nu mai eşti omul care erai.
Dar nu poţi anula greşelile trecutului prin faptul că
te comporţi bine în prezent.
Poate că ai urmărit-o pe mama ta în timp ce-i dă-
dea să mănânce bunicii tale în vârstă şi te-ai întrebat
dacă este vorba de aceeaşi bunică pe care o ştiai tu.
De fapt, bunica ta este atât persoana mai tânără pe
care o ştiai tu, cât şi persoana în vârstă care stă în faţa
ta acum.
În ce fel modelează viitorul alegerile tale din
prezent?
Aşa cum un copac întâlneşte mulţi copaci în pădure,
la fel şi tu te întâlneşti cu multe tipuri de oameni.
Unii sunt exemple bune de urmat. Alţii au fost defor-
maţi ca urmare a alegerilor greşite. Fă în mod atent
deosebirea dintre defectele de caracter şi trăsăturile
de personalitate. O persoană poate fi în mod natural
mai îndrăzneaţă, iar alta poate fi timidă, dar amân-
două pot da dovadă de ospitalitate în felul lor.
DISCUTAŢI:
• Ce lipsuri ai găsit în viaţa ta după ce le-ai observat la alţii?
• Cine ţi-a tolerat imaturitatea şi defectele de caracter?
• În ce fel te-a ajutat acest lucru?
• În ce fel te-au motivat ceilalţi să-ţi dezvolţi un caracter bun?
• Cum poţi fi tu tolerant faţă de ceilalţi şi cum îi poţi ajuta să-şi dezvolte un caracter mai bun?
2 / Toleranță
„… cu toate defectele tale, tot te iubesc.” – William Cowper
Nu folosi personalitatea ca o scuză pentru un ca-
racter prost. Chiar dacă eşti în mod natural orientat
spre îndeplinirea lucrărilor practice, de exemplu, tot
ai responsabilitatea de a fi sensibil şi de a da dovadă
de compasiune faţă de ceilalţi.
De multe ori, lucrurile care îţi displac cel mai mult la
colegul tău de celulă, la poliţişti sau la membrii fami-
liei reflectă problemele cu care te confrunţi tu. Prin
urmare, când descoperi că eşti supărat sau mânios,
începe prin a te autoexamina, pentru a vedea dacă
nu ai şi tu aceleaşi defecte de caracter. Când insulţi
o persoană care te-a insultat, dai dovadă de aceeaşi
lipsă de respect pe care a manifestat-o şi ea. Când
răspândeşti o ştire rea despre cineva care te-a vorbit
de rău dai dovadă de aceeaşi lipsă de respect de care a
dat dovadă şi duşmanul tău. Rezolvă problemele din
viaţa ta şi confruntă-i pe cei care te jignesc.
Cum îi influenţezi pe cei din jurul tău?
Învaţă să comunici cu ceilalţi. Oamenii sunt diferiţi
şi sunt deschişi pentru discuţii le momente diferite.
Când stai la coadă, răspunde-i celui care începe o
conversaţie. Ascultă ce vor să spună ceilalţi şi fii atent
la cuvintele pe care le folosesc.
Găseşte-i pe cei deschişi spre a purta o conversaţie
care trece dincolo de discuţiile obişnuite din închi-
soare şi discutaţi lucruri care contează pentru amân-
doi. Clădeşte relaţii cu cei care dau dovadă de carac-
ter şi care te pot ajuta să recunoşti şi să faci ce este
corect.
Cum poţi construi relaţii potrivite?
RESPECTAREA „Ar trebui să ne uităm la inimă, nu la înfăţişare.” – Esop

DIFERENŢELOR
Într-o pădure există multe tipuri diferite de
copaci şi de arbuşti şi fiecare dintre aceştia are
o anumită nişă unde se dezvoltă cel mai bine şi
unde contribuie la restul ecosistemului. În acelaşi
fel, fiecare persoană are talente diferite, o perso-
nalitate, experienţe şi perspective diferite, iar
aceste diferenţe îi permit fiecăruia dintre noi să-i
ajute pe ceilalţi.
Să analizăm următoarele diferenţe:
Trăsăturile fizice: Unii arată mai bine sau sunt
Familia: Părinţii, fie ei absenţi sau prezenţi, au mai sportivi decât ceilalţi, iar alţii au anumite diz-
o influenţă profundă. Părinţii contribuie atât la abilităţi. Diferenţele de sex influenţează, de ase-
punctele forte, cât şi la slăbiciunile copiilor lor. menea, nivelul psihologic.
Chiar şi după ce copiii devin maturi, ordinea
naşterii poate influenţa felul în care o persoană Capacitatea mintală: Anumite persoane au o
relaţionează cu „fratele mai mic” sau cu „sora mai memorie, un talent sau o inteligenţă mai mare.
mare”. În loc să-ţi dispreţuieşti familia, acceptă-ţi
responsabilităţile şi investeşte în ceilalți membri Experienţa: Este nevoie de atenţie pentru a pu-
ai familiei, pentru că sunt rudele tale. tea asculta atunci când cineva cu mai multă ex-
perienţă decât tine îţi împărtăşeşte informaţii pe
Cultura: Identitatea culturală izvorăşte din naţi- care încă nu le apreciezi la adevărata valoare. Este
onalitatea unei anumite persoane, din moşteni- nevoie de răbdare pentru a-i lăsa pe oamenii cu
rea ei rasială, din statutul economic şi chiar din mai puţină experienţă decât tine să afle lucrurile
identitatea religioasă. Acestea, în schimb, influ- pe cont propriu. Este nevoie de umilinţă pentru
enţează felul în care o persoană vede arta, mân- a recunoaşte că mai ai multe de învăţat.
carea, munca, joaca şi relaţiile. În loc să-i judeci
pe oameni în funcţie de anumite stereotipuri, Mortalitate: Este greu să simţi că încetineşti
află exact în ce fel au influenţat aceşti factori per- ritmul pe măsură ce îmbătrâneşti şi este greu să
soana de lângă tine. priveşti suferinţa celor bolnavi sau celor în vârstă
dintre cei dragi.

TEMĂ:

1. Gândeşte-te la persoane care sunt altfel decât tine. Ce poţi aprecia în legătură cu influenţa pe care o au
asupra ta?

2. Ce poţi învăţa de la acele persoane? Ce lucru nu ai fi observat, dacă nu ar fi fost cineva altfel decât tine?

3. Cum poţi investi în vieţile lor?

Toleranță / 3
CONSTRUIREA DE PODURI
Toleranţa te ajută să gestionezi în mod constructiv
lucrurile care te irită.
Rămâi alert. Uneori, este uşor să te laşi prins în vâl-
toarea momentului, astfel încât să nu-ţi mai dai sea-
ma că te superi decât după ce ai făcut deja ceva pros-
tesc. Fii atent la aceste semnale de avertizare: voce
ridicată, iritare, nerăbdare, privire tăioasă, insulte sau
sarcasm, ritm cardiac crescut, respiraţie greoaie, spi-
rit de ceartă, dinţi încleştaţi şi tratamentul tăcerii.
Opreşte-te şi gândeşte. Încearcă să nu sabotezi pro-
cesul prin injurii, ţipete, folosirea unui limbaj extrem,
încercarea de a te apăra sau punerea vinei pe seama
altcuiva.
Află cum stau lucrurile. Recunoaşte ce se întâmplă
cu adevărat. Nu interpreta în mod extrem ce spun
ceilalţi. Gândeşte-te dacă ai contribuit la acea proble-
EXERSAŢI:
• Interpretaţi o situaţie în care trebuie să daţi dovadă de toleranţă faţă de un coleg de celulă care ascultă
muzica tare.
• Puneţi în scenă o situaţie în care vă contraziceţi pe probleme politice sau de religie.
• Notaţi-vă ce aţi învăţat sau ce aţi observat:
4 / Toleranță
„Testul curajului este atunci când suntem în minoritate.
Testul toleranţei este atunci când suntem în majoritate.”
– Ralph W. Sockman
mă. Aminteşte-ţi să te concentrezi pe ce este corect,
nu pe ce este al tău.
Clarifică lucrurile, atunci când este posibil. Defi-
neşte exact lucrurile care te irită şi caută aceleaşi ati-
tudini sau obiceiuri în viaţa ta.
Înţelege-l pe celălalt. Este greu de ştiut dacă ai înţe-
les corect, dar dacă cineva ţi se pare complet prostesc,
probabil că nu l-ai înţeles.
Poartă o discuţie. Recunoaşte realitatea sentimen-
telor şi a gândurilor. Pune-te în situaţia în care este
cealaltă persoană. Gândeşte-te la cum te-ai simţi şi la
motivele pentru care te-ai simţi aşa.
Fii răbdător. Când nu eşti de acord cu cineva, nu tre-
buie să dai foc podului către acea persoană. Acordă-i
timp să se răzgândească.
 Flexibilitate vs Încăpăţânare
Caracterul pe primul loc! Ghid pentru penitenciare
Prima ediţie • Seminar 38

DEFINIŢIE
Dispoziţia de a-ţi schimba planurile şi ideile fără a
te supăra.

LĂRGEŞTE-ŢI ORIZONTUL
În 1939, Statele Unite i-au acordat lui Viktor Frankl
o viză de imigrant pentru a putea scăpa de persecuţia
nazistă la care era supus poporul său, evreii din Aus-
tria. Dar Frankl nu dorea să-şi părăsească părinţii în
vârstă. Aşa că, în 1942, Frankl, soţia şi părinţii lui au
fost arestaţi şi trimişi într-un ghetou, iar mai apoi în
lagărul de concentrare de la Auschwitz.
Tatăl său a murit primul, iar mama şi soţia lui au
murit la scurt timp după ce au ajuns la Auschwitz.
În cartea sa, Man’s Search for Meaning, Frankl poves-
teşte cum colegii săi prizonieri au evoluat de la şocul
iniţial la o luptă constantă pentru supravieţuire şi la
apatie pentru orice altceva.
Strategia naziştilor era să le ofere prizonierilor raţii
la limita înfometării, în timp ce le cereau să munceas-
că din greu. Atunci când nu mai puteau lucra, erau
gazaţi şi incineraţi. Această experienţă oribilă i-a
permis lui Frankl să-şi testeze ideea potrivit căreia
principala nevoie a omului nu este cea de putere sau
de plăcere, ci nevoia de a avea un sens în viaţă.
El descrie o situaţie în care şi-a amintit de soţia lui
atât de aievea, încât chiar şi-a imaginat o conversaţie
cu ea. Într-o altă ocazie, s-a imaginat vorbind despre
observaţiile sale ştiinţifice în viaţa din lagărul de con-
centrare. Astfel, prin retrăirea unor relaţii şi prin ob-
servaţiile sale ştiinţifice, Frankl şi-a găsit sensul, chiar
în circumstanţe dezumanizante.
Frankl mai aduce şi argumentul că fiecare prizoni-
er avea ocazia să guste acest sens al vieţii în funcţie
de cum alegea să răspundă la suferinţă. Alegând să
suporte cu stoicism, credea Frankl, o persoană pu-
tea simţi că viaţa are sens chiar în lipsa unor reali-
zări concrete. Întărit de această convingere, Frankl a
refuzat să se folosească de trecerea pe care o avea la
conducătorii lagărului pentru a-şi asigura anumite
privilegii, întrucât astfel de eforturi nu făceau decât
să dezavantajeze un alt prizonier.

DISCUTAŢI:

Cum s-ar schimba viaţa ta …

… dacă data viitoare când te vei supăra pe un membru al familiei – te vei opri, îţi vei aminti de sentimentul
urât provocat de faptul că tocmai ai urlat la copilul tău şi te vei întreba cum ai putea să reacţionezi într-un
mod mai constructiv?
… dacă data viitoare când te vei simţi tentat să împrumuţi ceva fără să ceri voie – te vei opri, îţi vei aminti
cum este să ţi se fure ceva şi te vei întreba dacă vrei ca furatul să-ţi caracterizeze viaţa?
… dacă data viitoare când vei fi tentat să fumezi o ţigară sau să consumi droguri – te vei opri şi te vei întreba
dacă alimentarea dependenţei tale este cu adevărat o activitate plină de sens?

Flexibilitate / 1
CÂND INTERVINE
NEPREVĂZUTUL
Un şofer bun se adaptează la schimbările condiţiilor
de drum. Şoferii care nu se adaptează la condiţiile de
drum vor provoca dezastru pentru ei şi pentru alţii.
Aşteaptă-te la schimbări
Viaţa este ca o călătorie. Vremea poate trece de la
însorită şi caldă, în văi, la rece şi cu zăpadă, în tre-
cătorile montane. Şi în viaţă, îndeplinirea sarcinilor
va lua mai mult decât am anticipat, planurile nu se
vor materializa, directiva unui superior se va schimba
sau cineva nu se va ţine de promisiune.
TEMĂ:
1. Ce te frustrează astăzi?
2. Care erau aşteptările tale?
Pregăteşte-te
Sunt lucruri pe care le putem anticipa. Atunci când
conducem mașina prin munţi, ne putem pregăti pen-
tru drumuri alunecoase. Dacă familia noastră vine
în vizită sau dacă mergem la o reuniune de familie,
putem plănui cum le vom răspunde celor pe care-i
întâlnim.
Pentru unele lucruri nu ne putem pregăti. Nu pu-
tem şti când ne poate sări în faţa maşinii o căprioară
dar putem conduce cu o viteză care să ne permită să
urmărim marginile drumului şi să reacţionăm rapid
dacă o căprioară ne iese în cale. Nu ne putem pregăti
pentru moartea bruscă a cuiva drag sau pentru insul-
ta din partea cuiva din cealaltă parte a sălii în care ne
aflăm dar ne putem educa să ne oprim şi să ne luăm
timp de gândire înainte de a reacţiona.
3. Care este cel mai rău lucru care se poate
întâmpla?
4. Ce ar trebui făcut în acest caz?
5. Care sunt posibilele avantaje, chiar şi când
se întâmplă cel mai rău lucru?
Păstrează-ţi calmul
Mânia şi alte emoţii sunt asemenea luminilor şi in-
dicatoarelor de bord care ne avertizează atunci când
frânele trebuie reparate sau când motorul se încinge
prea mult. Primul lucru pe care trebuie să-l facem
este să recunoaştem când suntem mânioşi sau chiar
când suntem obosiţi şi irascibili.
2 / Flexibilitate
„Orice schimbare, chiar şi în bine, este întotdeauna însoţită de
obstacole şi de neplăceri.” – Arnold Bennett
Dacă nu poţi spune nimic bun, nu spune nimic…
până nu-ţi iei timp să te gândeşti.
Când cantina rămâne fără desert, probabil că cel mai
bine este să nu te plângi. Toată lumea o ştie deja şi tu-
turor le pare rău. Dacă se strică un autobuz, nu ajută
la nimic să ţipi la şofer. Dacă un prieten face ceva care
vă afectează serios prietenia, acordă-ţi timp pentru a
te calma, renunţă la dorinţa de a-l pedepsi, începe să
cauţi modalităţi de a-ţi ajuta prietenul şi apoi mergi
şi vorbeşte cu el. Fii pregătit să recunoşti că şi tu ai
greşit.
6. Ce semnale poţi folosi pentru a recunoaşte
când te enervezi… sau când eşti predispus să
te enervezi mai uşor?
7. Ce poţi face imediat pentru a nu ajunge la
ceva pe care mai târziu să-l regreţi?
8. Ce ai făcut ultima oară când ai simţit că te
enervezi?
9. Ce poţi schimba data viitoare când te vei
enerva?
Arată că-ţi pasă
Uneori ne arătăm încăpăţânarea prin faptul că ne su-
părăm, alteori prin faptul că nu ne pasă. Majoritatea
celor care le iau faţa celorlalţi în trafic nu asta încear-
că să facă; ei doar sunt atât de preocupaţi să ajungă
unde vor, încât uită să fie atenţi şi la ceilalţi.
Câteodată ne lăsăm purtaţi de val doar pentru a evi-
ta problemele. Uneori ne ia foarte mult timp pentru
a termina un lucru doar pentru că nu avem chef să
ne mişcăm mai repede. Alteori, pur şi simplu nu ne
pasă. Din nefericire, aceste obiceiuri ne vor face, în
cele din urmă, să ne izbim de cineva sau de ceva, pro-
vocând multe pagube. Viaţa ta din acest moment este
totuși viaţa ta, aşa că, trăieşte-o cu folos!
10. De ce şi de cine ai spune că-ţi pasă?
11. Cât timp ai investit în acele persoane sau
proiecte în ultima săptămână?
12. La ce poţi renunţa astăzi pentru a petrece
timp făcând ce este cel mai important pentru
tine?
CÂND INTERVINE
NEPREVĂZUTUL
Fă ce poţi
Când plănuieşti o călătorie, în cele din urmă va tre-
bui să te urci în maşină şi să porneşti. Când te afli
pe un drum periculos, trebuie să conduci la o viteză
sigură, chiar dacă motocicliştii din spatele tău vor să
meargă mai repede.
Concentrează-te pe ce poţi face – chiar şi atunci când
ai prefera să nu faci acel lucru. Este greu să te con-
centrezi pe ce ai de făcut, dar poate te poţi concentra
doar pe următorul pas. Ia-o pas cu pas. Nu trebuie
să faci toată călătoria dintr-o dată. Cere-le ajutor in-
structorilor şi profesorilor tăi.
Concentrează-te pe ce poţi face – chiar dacă trebuie
să suporţi presiunea faptului că nu ai luat o decizie
populară. Adesea, copiilor nu le place să doarmă du-
pă-amiaza, să-şi facă temele sau să meargă la culcare
la timp, dar aceste lucruri sunt totuşi bune pentru
sănătatea şi dezvoltarea lor. Uneori vei suferi pentru
că te-ai apropiat de un membru al familiei, dar apro-
pierea de membrii familiei este singura metodă prin
care poţi dezvolta relaţii bune.
Concentrează-te pe ce poţi face – chiar dacă nu poţi
face totul. De exemplu, probabil nu vei schimba per-
sonalităţile membrilor familiei tale sau nu-i vei putea
feri de consecinţele alegerilor lor greşite. Dar îi poţi
încuraja să-şi asume responsabilitatea şi poţi găsi
metode de a-i sprijini atunci când o fac.
13. Unii oameni amână spălatul pe dinţi sau
curăţarea lor cu aţă dentară spunând că o vor
face mai târziu. Ce scuze foloseşti când nu vrei
să faci ceva?
14. Când ai avut probleme pentru că ai făcut
ce este corect?
15. Când nu ai putut să ajuţi pe cineva drag, în
ciuda faptului că-ţi doreai să ajuţi?
16. Schimbă vreunul dintre lucrurile de mai
sus ceea ce consideri că este corect să faci?
Cere ajutor
Majoritatea administraţiilor autostrăzilor au site-uri
unde călătorii pot verifica dinainte condiţiile de drum;
unele au staţii radio informaţionale, iar majoritatea
autostrăzilor au semne de circulaţie care avertizează
în legătură cu dealurile abrupte, curbele periculoase şi
zonele în care se lucrează.
„Lumea urăşte schimbarea, însă schimbarea este singurul lucru
care ne-a făcut să progresăm.” – Charles F. Kettering
Și în viaţă avem nevoie de perspectiva altora. Avem ne-
voie de prieteni înţelepţi şi de încredere sau de membri
ai familiei care să ne spună când deviem de la drumul
bun.
17. Cine te-a încurajat să faci ceea ce trebuie şi
ţi-a amintit ce este bine, chiar dacă a durut?
18. Cine are curajul să-ţi spună că greşeşti şi
cui îi pasă încă îndeajuns de mult încât să fie
prietenul tău?
Fii recunoscător
Recunoaşterea a ce este bun în viaţă este un pas în di-
recţia depăşirii răului. Vieţile noastre sunt un amestec
de rău şi bine, ceea ce înseamnă că majoritatea situ-
aţiilor au un potenţial bun, dacă reuşim să-l vedem.
Aşadar, atunci când cineva face ceva pentru tine, mul-
ţumeşte-i, chiar dacă asta este oricum slujba lui. Gân-
deşte-te în fiecare săptămână la ceva pentru care eşti
recunoscător şi spune măcar unei persoane.
Gândeşte-te la cei cu care ai o relaţie mai dificilă. Dacă
îţi vine în minte orice lucru pozitiv, exprimă-ţi recu-
noştinţa. Uneori, relaţia dintre voi este de aşa natură,
încât nu-ţi poţi exprima recunoştinţa în cuvinte. Gă-
seşte alte modalităţi. Scrie o scrisoare, dacă nu poţi
vorbi direct. Sau poate doar caută o cale de a ajuta
cealaltă persoană, chiar dacă ea nu ştie că este vorba
despre tine.
Este de asemenea greu să fii recunoscător într-o situa-
ţie în care simţi că ai dat greş, dar orice conflict sau co-
municare greşită oferă o ocazie de a creşte în caracter.
Şi probabil că nu ţi-ai fi observat acea nevoie fără acea
experienţă grea. Este bine să vezi unde ai greşit, chiar
dacă doare pe moment.
19. Pentru ce eşti recunoscător?
20. Ce lucruri bune ai văzut că ies din situaţii
rele?
21. Cine face în mod constant ceva pentru
tine: personalul de la cantină, gardianul care
îţi aduce corespondenţa, colegul-prizonier
care spală podeaua?
22. Cui îi poţi mulţumi în mod special în
această săptămână?
23. Cum se schimbă atitudinea ta faţă de viaţă
atunci când te gândeşti la lucrurile pentru care
trebuie să fii recunoscător?
Flexibilitate / 3
ÎNVAŢĂ SĂ FII FLEXIBIL
Pe o furtună teribilă, rădăcinile unui palmier îl ţin
ancorat şi trunchiul său flexibil se apleacă, în loc să
se rupă în puterea vântului. Acest lucru îi ajută pe
palmieri să supravieţuiască şi să ţină terenul pentru
ca tot ecosistemul să se refacă.
Aşa cum un palmier trebuie şi să fie flexibil, şi să ră-
mână înrădăcinat în pământ, la fel şi o persoană tre-
buie să discearnă şi să facă ce este corect – şi să înveţe
să se adapteze la circumstanţe noi.
Recunoaşte stresul
Multe lucruri te pot supăra: vizite anulate, simulări
de incendiu la ora trei noaptea, schimbarea sarci-
nilor de lucru fără vreun motiv, aflarea veştii morţii
unei persoane dragi, o masă proastă la cantină şi
mutări dintr-un spațiu în altul. Aceste elemente de
stres aduc după ele îngrijorare, frică, frustrare şi mâ-
nie. Apoi, majoritatea încercăm să reparăm lucrurile
JOC DE ROL:
Trei participanţi aşteaptă camionul care merge să
adune gunoiul. Un alt participant supervizează bu-
cătăria închisorii. Alţi doi participanţi sunt gardieni.
Persoana 1: – Sunt aşa de bucuros că pot ieşi afară
cu maşina de gunoi. Câteva ore în aer liber îmi vor
face bine.
Persoana 2: – Adunând gunoiul altcuiva!
Persoana 1: – Da, cineva trebuie s-o facă şi pe asta.
Persoana 3: – Faci lumea un loc mai bun, nu?
Persoana 1: – Da, cam aşa ceva.
Gardianul 1: – Îmi pare rău [Persoana 1], dar au
nevoie de ceva ajutor la bucătărie şi te vor pe tine.
Persoana 1: – Nu se poate! Eşti sigur? E naşpa.
Era rândul meu să ies cu maşina de gunoi. Aşa a
spus gardianul săptămâna trecută!
Gardianul 2: – Îmi pare rău, dar va trebui să vii
cu noi.
4 / Flexibilitate
„Să fii mai bun presupune să faci schimbări; să fii perfect pre-
supune să faci schimbări des.” – Sir Winston Churchill
plângându-ne, bârfind, renunţând sau vorbind urât.
Din nefericire, aceste reacţii nu fac decât să înrăută-
ţească lucrurile.
Renunţă la ţintele mici
Dacă ţinta ta principală este să „ieşi afară”, vei avea
puţine lucruri spre care să te îndrepţi atunci când vei
reuşi să ieşi din închisoare. Dacă te concentrezi doar
pe obţinerea unei slujbe, îţi va fi greu să nu te abaţi
de la drum, dacă nu găseşti cu uşurinţă una. Dacă te
concentrezi pe vizita familiei tale, probabil că te vei
enerva şi vei înrăutăţi lucrurile atunci când membrii
familiei te vor dezamăgi.
Pune-ţi ţinte mai mari
Dacă vrei să devii un părinte mai bun, o poţi face
chiar și când copiii tăi continuă să te respingă. Dacă
vrei să-ţi aduci contribuţia în societate, în loc de a
dori doar să ieşi din închisoare, poţi începe procesul
chiar acum şi-l poţi continua după ce eşti eliberat din
închisoare. Dacă nu poţi obţine o slujbă pe bani, poţi
găsi modalităţi de a lucra voluntar şi de a face o lucra-
re care să conteze.
Trăieşte în prezent
Demonstrăm flexibilitate făcând ce este corect chiar
acum şi chiar dacă noile circumstanţe ne îngreunea-
ză munca.
În timp ce Persona 1 se îndreaptă spre bucătărie, să
ne imaginăm ce i-ar putea trece prin minte. Cum te-ai
simţi dacă ai fi în locul lui? Ce s-a schimbat? De ce este
adunatul gunoiului mai bun decât lucratul la bucătărie?
Supervizorul de la bucătărie: – Ei, [Persoana 1],
mă bucur să te văd la bucătărie.
Persoana 1: – Bună. Ce pot face pentru tine?
Supervizorul: - Te-ai putea duce să speli pe jos în
zona aceea? Trebuie să o curăţăm până se întoarce
bucătarul să pregătească masa de prânz. (Timpul
trece.)
Supervizorul: – Arată bine. Îţi mulţumesc că ai
fost conştiincios.
Persoana 1: – Ei, doar nu vrem ca bucătarul să
alunece şi să verse supa!
Cum şi-a schimbat Persoana 1 perspectiva pentru a
se adapta la acea însărcinare diferită de cea la care se
aştepta? Ce este valoros la munca în bucătărie?
 Conştiinciozitate
ŢINE CONT DE DETALII
Este suficientă o rată de succes de 80 până la 90%?
Este suficientă una de 99%? Ce s-ar întâmpla într-o
săptămână în America, dacă 99,9% (o greşeală la o
mie) ar fi o rată de succes suficient de bună? Iată câ-
teva exemple:
• 3 960 de cecuri ar fi extrase din conturile greşite.
• 79 de bebeluşi ar putea pleca acasă cu alţi părinţi.
• 4 109 750 articole de corespondenţă ar ajunge la
adresele greşite.
• 8 653 de intervenţii chirurgicale ar fi făcute în mod
greşit.
Dacă mănânci carne, vrei să fie gătită bine, dar, atunci
când o găteşti pentru alţii, îţi este uşor să faci treaba
de mântuială. Dacă ai o infecţie cu stafilococ, te-ai
putea supăra pe oricine ar fi trebuit să spele la duşuri.
Dar când faci tu curăţenie la duşuri, este tentant să
sari peste un colţ sau să nu cureţi temeinic. Cine va
şti, nu-i aşa?
JOC DE ROL:
Şeful: – Vreau să folosiţi compresorul şi să spulbe-
raţi tot praful şi toată pleava de pe aceste camioane.
Dacă nu curățăm radiatoarele, motoarele se pot su-
praîncălzi. Şi dacă nu scoatem pleava de la motor,
ar putea izbucni un foc. În regulă? (Şeful pleacă.)
Persoana 1: – Vrei să începi de la capătul acesta,
pentru ca vântul să sufle praful departe de noi?
Persoana 2: – Desigur. Voi aduce compresorul. Ai
mai făcut aşa ceva mai înainte?
Persoana 1: – Nu, dar pare simplu. Dacă începem
cu vârful motorului şi o vom lua în jos, mizeria nu
va cădea pe ce am curăţat deja.
vs Superficialitate
Caracterul pe primul loc! Ghid pentru penitenciare
Prima ediţie • Seminar 39
DEFINIŢIE
A cunoaşte ce factori vor diminua eficacitatea muncii
şi a cuvintelor mele, dacă sunt neglijaţi.
Este uşor să uiţi să-ţi periezi dinţii sau să foloseşti
aţă dentară… până când trebuie să-ţi scoţi un dinte.
Este uşor să-ţi doreşti un loc de muncă. Este greu să
completezi cereri de angajare, să dai informaţii exac-
te, să-ţi pregăteşti un CV, să te îmbraci şi să fii la timp
pentru interviu.
O persoană conştiincioasă se respectă pe sine şi îi
respectă pe ceilalţi suficient de mult încât să gătească
bine carnea, indiferent cine o mănâncă; să cureţe la
duşuri, deoarece duşurile curate sunt un lucru bun;
să-şi perieze dinţii şi să folosească aţa dentară, pen-
tru că obiceiurile sănătoase clădesc autodisciplina; şi
să nu lenevească atunci când îşi caută o slujbă, chiar
şi când este respinsă.
Conştiinciozitatea este o problemă de caracter şi de
respect de sine, chiar şi atunci când ceilalţi au aştep-
tări mici.
Persoana 2: – Sună bine. Voi începe prin a spăla
insectele de pe parbriz, în timp ce tu înlături mize-
ria de pe primul motor, iar apoi putem face schimb.
Este în regulă?
Persoana 1: – Ai văzut unde au pus dopurile de
urechi şi măştile de praf? Şi ochelarii de protecţie?
Persoana 2: – Cred că sunt în dubiţă, sub scaunul
şoferului.
• Câte detalii poţi identifica în această scenă?
• Ce detalii a dat şeful? Ce detalii menţionează
Persoana 1 şi Persoana 2?
• În ce fel s-a îngrijit fiecare persoană de detalii?
Conştiinciozitate / 1
CONŞTIINCIOZITATE
LA LOCUL DE MUNCĂ
O femeie care făcea turul Europei i-a telegrafiat so-
ţului ei următorul mesaj: „Găsit brăţară minunată. O
pot cumpăra?” Soţul ei din America i-a răspuns: „Nu,
costă prea mult.”
Cu toate acestea, operatorul de la telegraf a omis un
detaliu – virgula de după „nu”. Aşadar, încântată, fe-
meia a primit mesajul: „Nu costă prea mult.”
Soţul a fost şocat când soţia lui s-a întors cu achiziţia
sa şi, în cele din urmă, a câştigat un proces împotriva
companiei de telegraf.
Lucrurile mici pot conta foarte mult. Aşadar, învaţă
să-ţi faci planuri. Gândeşte în întregime un proiect şi
toate detaliile necesare. Care este ţinta? Când trebu-
ie să termini? Care sunt lucrurile de care ai nevoie?
Proiectul tău îi implică şi pe alţii? Ştiu ceilalţi ce se
aşteaptă de la ei?
Uneori ajută să-ţi faci o listă. Este util să gândeşti lu-
crul pe care îl ai de făcut în ordinea în care trebuie
să urmezi anumiţi paşi, iar acest lucru te ajută să-ţi
aminteşti ce ai hotărât că ai de făcut.
Fă întotdeauna tot ce ţine de tine. Nu lenevi şi nu
presupune că ceilalţi îţi vor corecta greşelile. Fă lu-
crurile bine de prima dată. Fă în așa fel încât să poți fi
În urma proce-
sului, operatorii de
telegraf au fost obligaţi să
„Dacă nu ai timp să faci un lucru cum trebuie, când vei avea
timp să-l faci din nou?” – John Wooden
mândru de lucrarea ta. Nu da vina pe profesorii tăi;
asumă-ţi responsabilitatea de a învăţa cât de mult
poţi.
Ia-ţi timp pentru a-ţi verifica lucrarea. Uită-te peste
temele pe care le ai, asigură-te că te-ai semnat şi că
ai pus data corectă. Verifică modul în care ai scris,
punctuaţia şi gramatica. Citeşte-ţi scrisoarea sau
e-mailul încă o dată, înainte de a o/îl trimite.
Termină-ţi treaba. E nevoie de multă răbdare pentru
a putea termina ce ai început. Ultimele 20 de pro-
cente dintr-un proiect consumă, de obicei, 80% din
efort.
La finalul fiecărei zile, întreabă-te dacă ai făcut ce este
corect. Recunoaşte atunci când nu i-ai tratat pe cei-
lalţi cu respect, când ai avut o atitudine greşită, când
ai lenevit pentru că nimeni nu era atent la tine. Află
cum ai putea reacţiona mai constructiv data viitoare.
scrie cu litere punctuaţia şi să nu mai
folosească simboluri.

DISCUTAŢI:

1. Ce obiceiuri rele încerci să învingi?

2. Când a fost ultima oară când te-ai complăcut în acea activitate?
3. Ce scuză ai folosit pentru a te justifica?
4. Ce ar trebui să-ţi aminteşti următoarea dată când te gândeşti să foloseşti acea scuză?

5. Cum vei evita alte tentaţii? Cu ce vei înlocui acea activitate?

6. De ce lucruri mici te vei împiedica în acest proces?

7. Cum vei gestiona acele pericole?

2 / Conştiinciozitate
CONŞTIINCIOZITATE
ÎN RELAŢII
Este uşor să devii fatalist în ceea ce priveşte relaţiile.
Unele persoane nu se plac. Oamenii se îndrăgostesc
şi se „dezîndrăgostesc”. Iar când apar conflictele, este
ca şi cum cealaltă persoană ar trăi într-o altă lume
sau ar vorbi o limbă străină.
Ascultă. Este uşor să uiţi că relaţiile înseamnă comu-
nicare, şi nu exprimare de sine. Chiar dacă toți ceilalţi
nu reacţionează aşa cum te-ai fi aşteptat, continuă
să-ţi faci partea, pentru a putea înţelege. Fii răbdător
şi continuă să asculţi. Poate chiar vei învăţa ceva.
Gândeşte. În loc să-i spui cuiva drag că ideea lui sau
a ei nu are sens, opreşte-te şi încearcă să vezi lucrurile
din perspectiva lui/ei. Poate că perspectiva copilului
tău adolescent este incorectă şi fără experienţă. Tre-
buie să ştii ce gândeşte, pentru a-i putea arăta acest
lucru. Dacă tu sau cealaltă persoană vă enervaţi, este
posibil să trebuiască să faceţi un pas înapoi şi să vă
acordaţi un timp de gândire.
Întreabă. Unii membri ai familiei şi unii dintre prie-
teni comunică uşor. Alţii se tem să-şi împărtăşească
gândurile şi sentimentele, chiar şi cu cei în care au
încredere. Pune întrebări cu final deschis, astfel încât
cealaltă persoană să poată explica, în loc să se sim-
tă ameninţată. Repetă ce crezi că ai auzit şi întreabă
dacă ai înţeles corect.
Spune. Nu presupune că fiii sau fiicele tale ştiu că îi
iubeşti. Asigură-te că îi mulţumeşti verbal unui prie-
ten care are o influenţă bună asupra ta. Unii membri
ai familiei preferă să le arăți decât să le spui că ţii la ei,
dar alţii chiar au nevoie să le spui.
Fă. Află ce fapte comunică aprecierea şi respectul pe
care le ai faţă de membrii familiei sau faţă de prieteni.
S-ar putea ca unuia dintre copiii tăi să-i placă să fie
ţinut în braţe sau să fie îmbrăţişat. Altuia s-ar putea
să-i placă mai mult să-şi petreacă timpul cu tine. Pe
măsură ce înţelegi mai bine nevoile celorlalţi, îţi vei
da seama că a fi ajutată la treburile casei înseamnă
mai mult pentru soţia ta decât a purta o discuţie cu
ea.
TEMĂ:
Scrie trei scrisori adresate unor membri ai familiei care nu pot veni să te viziteze des. Spune-le ce mai faci şi
ce înveţi. Apoi, pune întrebări care să arate că eşti interesat de vieţile lor.
Asigură-te că scrii corect fiecare cuvânt şi că foloseşti corect punctuaţia şi regulile gramaticale. Dacă nu eşti
sigur cum este corect, caută cuvintele în dicţionar sau întreabă pe cineva care ştie să scrie bine.
„Când nu reuşeşti să te pregăteşti, te pregăteşti să nu reuşeşti.”
– Benjamin Franklin
Când colegul tău de celulă te roagă să nu faci ceva,
propune-ţi să ţii la acel detaliu. Obiceiurile pe care
ţi le dezvolţi dând
dovadă de consi-
deraţie față de co-
legi te vor ajuta să
dai dovadă de con-
sideraţie şi faţă de
membrii familiei,
atunci când vei ieşi
din închisoare.
CUM SĂ FII PĂRINTE DIN ÎNCHISOARE
Părinţii din închisoare se confruntă cu mari
greutăţi. Există despărţirea şi stresul de a-i ve-
dea pe cei dragi doar într-un mediu controlat şi
efectul pe care alte relaţii de familie îl au asu-
pra părintelui şi asupra copilului.
• Ocupă-te de câte un lucru o dată, în măsu-
ra în care poţi. Încearcă să separi frustrarea
pe care o simţi faţă de personalul închisorii
şi alte conflicte familiale de relaţia pe care o
ai cu copilul tău. Găseşte-ţi timp pentru a-i
oferi copilului tău toată atenţia ta.
• Dacă nu apuci să-ţi vezi copilul şi dacă po-
litica închisorii în care eşti îți permite, for-
mează-ţi obiceiul de a scrie scrisori. Concen-
trează-te pe copilul tău atunci când scrii şi
împărtăşeşte-i ce ai aflat în acest program sau
ceva ce citeşti.
• Caută sfaturi înţelepte de la cel care se ocupă
de cazul tău, de la capelan sau de la un alt
consilier înţelept. Dacă este posibil, citeşte
cărţi despre cum să fii părinte şi vorbeşte cu
persoane care sunt părinţi buni.
Conştiinciozitate / 3
CALITATEA CONTEAZĂ „Diferenţa dintre ceva bun şi ceva excelent stă în atenţia
la detalii.” – Charles Swindoll
Un muzician bun cântă notele care trebuie în ritmul
corect. Fiecare detaliu contribuie la o interpretare ex- bine. Oamenii sunt diferiţi şi pot face lucruri diferi-
traordinară. te. Cineva care nu este un atlet înnăscut poate fi un
mecanic foarte bun. Cineva care nu este un muzician
Recunoaşte detaliile care contribuie la succesul tău,
înnăscut poate totuşi să aprecieze muzica bună.
fie că e vorba de cântatul la un instrument, de spă-
latul vaselor sau de alte lucruri mărunte; dezvoltă-ţi
conştiinciozitatea de a reuşi în orice faci.
Persoane diferite au talente şi abilităţi diferite.
Unii sunt de la natură atleţi mai buni; alţii sunt lideri
sau organizatori mai buni. Cineva ar putea empatiza
în mod natural cu ceilalţi şi poate fi mai bun la crea-
rea de relaţii. O altă persoană şi-ar putea exprima în
mod natural şi cu uşurinţă gândurile şi sentimentele,
in timp ce alta se chinuiesc să comunice eficient.
Cheia este să devii mai bun la ceea ce faci bine şi
să recunoşti valoarea lucrurilor pe care alţii le fac

DISCUTAŢI:

Împărţiţi-vă pe grupe de doi sau trei membri. Gândiţi-vă la o sarcină pe care o aveţi de îndeplinit în mod
obişnuit şi analizaţi aceste detalii:
Sarcina:
Care este scopul acestei sarcini? De ce trebuie să fie dusă la îndeplinire? De ce o faci tu? Aminteşte-ţi că
scopul pe care îl ai tu pentru a face un anumit lucru nu trebuie să fie neapărat acelaşi cu motivul pentru care
altcineva ţi-a spus să faci acel lucru. Găseşte valoarea care stă în a face anumite lucruri doar pentru că acestea
sunt valoroase.
Scopul:
Ce detalii sunt cele mai importante pentru a-ţi atinge scopul? Odată ce cunoşti scopul pentru care faci un
anumit lucru şi îl adaugi scopurilor pe care le are supraveghetorul tău, poţi vedea care sunt detaliile care
contează. De exemplu, dacă ţi se spune să tunzi peluza, supraveghetorii tăi probabil că doresc ca peluza să
arate tăiată uniform, nu doresc să-ţi ia prea mult timp şi ar putea încerca, de asemenea, să te ţină ocupat. În
acelaşi timp, ţie ar putea să-ţi placă să tunzi peluza pentru că îţi permite să stai în aer liber şi îţi dă ceva de
făcut. Aşadar, concentrează-te pe a te bucura de experienţă şi pe a face o treabă bună, fie că tunzi iarba, fie
că speli vasele sau faci orice altceva.
Detaliile:
Cum poţi aborda fiecare detaliu? Scrie o listă a lucrurilor pe care trebuie să le faci pas cu pas, astfel încât să-ţi
aminteşti cum să-ţi îndeplineşti sarcina în mod temeinic. Apoi, următoarea ocazie când vei avea o sarcină de
îndeplinit vei da dovadă de conştiinciozitate.
Lista:
Cu câte dintre detalii te-ai descurcat? Pune pe cineva să se uite rapid la lista ta și apoi verifică a doua oară
sarcina pe care ai avut-o, pentru a vedea dacă ți-ai atins scopul.
Nota:

4 / Conştiinciozitate
 Determinare
URCĂ MAI SUS
Pe vârful muntelui, un căţărător trăieşte experienţa
cuceririi muntelui, dar cel mai important este faptul
că un îşi învinge frica făcând câte un pas o dată.
În mod similar, pentru a depăşi provocările care îţi
stau în faţă, trebuie să iei pe rând fiecare zi, fiecare si-
tuaţie, fiecare pas. Dar, făcând acest lucru, puterea de
caracter pe care ţi-o clădeşti te va ajuta să depăşeşti
obstacolele de mâine.
Pentru a ajunge în vârf, un căţărător trebuie să se
pregătească pentru condiţiile de acolo, să aleagă
drumul, să-şi planifice opririle pentru odihnă, să-şi
pregătească echipamentul şi să muncească din greu
pentru a escalada până în vârf.
În acelaşi fel, când vă întoarceţi în comunităţile voas-
tre, învingerea unei dependenţe sau rezistarea în faţa
presiunii de grup necesită pregătire şi muncă asiduă.
Vă puteţi clădi puterea de caracter şi determinarea
doar făcând acum ce trebuie să fie făcut.
TEMĂ:
• Ce ţinte ai pentru viaţa ta?
• Fă o listă cu toate lucrurile pe care le faci într-o zi. Notează-ţi:
Timp: Activitate:
• Ce activităţi de pe lista ta te vor ajuta să-ţi atingi ţintele?
• Discută cu ceilalţi membri ai grupului despre ce ai descoperit.
vs Delăsare
Caracterul pe primul loc! Ghid pentru penitenciare
Prima ediţie • Seminar 40
DEFINIŢIE
A-ţi propune să atingi ţinte corecte la momentul po-
trivit, indiferent de opoziţia întâlnită.
Apucă-te. Ce va conta la sfărșitul vieţii tale? Şi ce
fel de influenţă vrei să ai asupra celorlalţi? Aceste în-
trebări te vor ajuta să-ţi stabileşti ţinte şi-ţi vor da
hotărârea de a trăi din toată inima, chiar şi când pare
greu.
Ce lucruri vor conta pentru tine într-un an, în cinci
ani sau la finalul vieţii? A te ridica din pat diminea-
ţa pare un lucru simplu, dar te va ajuta să reuşeşti
în viaţă. Curăţarea temeinică a băii poate părea ceva
plictisitor, dar te poate ajuta să-ţi dezvolţi un respect
de sine sănătos şi-ţi dă ocazia de a accepta alte res-
ponsabilităţi în viitor.
Ce relaţii şi ce responsabilităţi ai? Dacă cineva te-a
angajat să faci o slujbă, ai responsabilitatea de a face
ce trebuie. Dacă ai copii, ai responsabilitatea de a-i
întreţine şi proteja. Dacă ai un vecin, nu face nimic
care l-ar putea răni.
Determinare / 1
STABILEŞTE-ŢI O ŢINTĂ „A greşi o dată nu e un păcat atât de mare ca a nu
mai încerca.” – John Wanamaker
Cu toţii tocmai supravieţuiseră unei alte lupte din
războiul din 1812. Sequoyah îi privi pe soldaţii de – Trebuie să o luăm de la capăt, spuse el. Nu ne pu-
lângă el, care se holbau la ceva din mâinile lor. Un tem descuraja. Facem ceea ce trebuie.
bărbat râse cu voce tare, iar altul îşi şterse lacrimile. De data aceasta, Sequoyah creă un sistem fonetic
Sequoyah era contrariat: bazat pe silabe, foarte asemănător unui alfabet. In-
cludea 86 de simboluri ce reprezentau un număr co-
– Ce sunt acele „frunze albe” la care se uită bărbaţii?
respunzător de sunete.
întrebă el.
În 1821, Sequoyah se adresă consiliului tribal
– Sunt scrisori de acasă, răspunse cineva. Familiile şi
Cherokee.
prietenii ne trimit mesaje pe hârtie pentru a şti ce li
se întâmplă. – Voi părăsi încăperea, spuse el, iar fiica mea va scrie
cuvintele pe care le veţi spune.
Sequoyah cântări această idee şi îşi promise: „Voi face
cuvintele Cherokee să vorbească de pe hârtie. Soarele Sequoyah plecă, iar şefii îi spuseră lui Ah-yoka ce să
poate străbate cerul de multe ori până voi termina, scrie.
dar ştiu ce trebuie să fac.” Membrii consiliului îl chemară pe Sequoyah îna-
Când se întoarse acasă, Sequoyah luă un cuţit şi tăie poi în sală. Sequoyah se uită la simbolurile scrise de
fâşii înguste de scoarţă de copac. Desenă imagini pe Ah-yoka şi citi exact ce spuse-
partea netedă a fâşiilor. Ah-yoka se urcă pe un scău- seră conducătorii.
nel lângă tatăl ei. Veştile despre limbajul
– Asta e o căprioară! spuse ea, arătând spre o imagi- scris Cherokee se răs-
ne. Sequoyah zâmbi. pândiră ca focul. Po-
porul lui Sequoyah
Săptămânile treceau şi grămada de făşii a lui Sequ-
dorea să citească şi să
oyah creştea. Se simţea mulţumit, dar vecinii puneau
scrie în limba lui. În
la îndoială motivele pentru care făcea acel lucru.
cele din urmă, a fost
– Este pentru binele poporului nostru, le spuse publicat şi un ziar în
Sequoyah, trebuie să avem o modalitate prin care să limba Cherokee.
ne scriem cuvintele şi să păstrăm tradiţiile Cherokee. Sequoyah culese,
Este corect să facem acest lucru – viitorul poporului în sfârşit, roadele
nostru depinde de acest lucru. determinării sale.
Sequoyah munci din greu. Apoi, într-o zi, Ah-yoka
alergă pe drum pentru a-l găsi pe tatăl ei.
– Mama şi vecinii au ars toate imaginile tale! spuse ea.
Sequoyah se întoarse grăbit pentru a descoperi că
tot ce mai rămăsese din munca sa era o grămadă de
scrum. Sequoyah o linişti pe Ah-yoka.

JOC DE ROL:

Alegeţi câţiva voluntari şi puneţi în scenă povestea lui Sequoyah. Desemnaţi pe cineva să oprească totul în
momentele-cheie şi să pună următoarele întrebări:
• Cum credeţi că s-a simţit Sequoyah la începutul proiectului său?
• Vă pun alţi oameni la îndoială motivele, chiar şi atunci când încercaţi să faceţi ce este corect?
• V-a luat cineva vreodată ceva la care aţi muncit mult? Cum v-aţi simţi, dacă s-ar întâmpla aşa ceva? Ce aţi
face?
• De ce credeţi că a continuat Sequoyah? Ce puteţi învăţa de la el?
• Cum le-a răspuns Sequoyah celor care i-au greşit? Cum i-a învins, în cele din urmă?

2 / Determinare
APUCĂ-TE DE LUCRU „Să nu ne mulţumim doar să aşteptăm şi să vedem ce se va
întâmpla, ci să fim hotărâţi să facem să se întâmple ceea ce
O persoană hotărâtă recunoaşte valoarea unui lucru trebuie.” – Peter Marshall
în ciuda piedicilor demoralizante de pe parcurs.
Dependenţa, de exemplu, încătuşează şi degradează Începe să-ţi clădeşti obiceiuri bune pentru a le în-
mintea şi corpul unei persoane, răpindu-i sănătatea locui pe cele negative. Dacă obişnuiai să începi să
şi demnitatea. O persoană hotărâtă face un efort de a petreci joi noaptea, găseşte-ţi ceva de făcut sau nişte
depăşi dependenţa, deoarece recunoaşte demnitatea prieteni care nu consumă alcool, cu care să poţi pe-
cu care a fost înzestrată viaţa omului. trece joi noaptea. Fă ceva constructiv – fii voluntar la
Găseşte alte persoane care te pot ajuta să rămâi pe un centru comunitar, lucrează la un proiect de fami-
linia de plutire. Este crucial să începi să-ţi constru- lie sau participă la întâlnirile unui grup suport.
ieşti şi să-ţi păstrezi o reţea umană care să te menţi- Nu renunţa. Nu poţi schimba prea mult din trecutul
nă responsabil. Aceste persoane ar trebui să aibă, ca tău şi nu prea ai cu ce te mândri. Avem doar prezen-
şi tine, dorinţa de a face ceea ce este bine. Trebuie, tul în care putem face alegeri.
de asemenea, să aibă curajul să-ţi spună când te în-
depărtezi de la traseul stabilit. Câteodată, un preot
poate îndeplini acest rol; alteori, pot ajuta prietenii
sau membrii familiei.
Transparenţa este crucială. Acordă-le acestor per-
soane de încredere permisiunea de a-ţi pune întrebări
grele şi spune-le adevărul. Nu te mai minţi singur cu
privire la gravitatea situaţiei. Nu-i mai învinovăţi pe
ceilalţi. Este mai sănătos să-ţi recunoşti eşecurile de-
cât să le muşamalizezi. Dacă nu eşti corect cu cei care
ţin la tine, aceştia nu te pot ajuta să mergi înainte. După ce petrece unu până la patru ani în mare, regele somon
Fii conştient de slăbiciunile tale şi evită situaţiile se întoarce pentru a-şi găsi locul în care s-a născut. Înoată
ispititoare. Nu lăsa o portiţă tentaţiei. Nu păstra o sute de kilometri împotriva curenţilor rapizi ai râurilor şi
trece prin cascade periculoase pentru a ajunge la destinaţie.
rezervă de alcool sau de droguri. Stai departe de pe-
treceri, dacă ştii că vei fi tentat. Când eşti obosit sau
descurajat, este mai dificil să fii puternic. Aşadar, cere
ajutor şi asigură-te că te odihneşti cât ai nevoie.

TEME:

1. La ce obiceiuri rele trebuie să renunţi? Poate fi vorba despre mânie, abuz de diferite substanţe, pornografie,
supraevaluare etc.

2. În ce fel te rănesc sau îi rănesc pe cei pe care-i iubeşti obiceiurile rele şi dependenţele tale?

3. Cine te poate ajuta, atunci când apare tentaţia?

4. Ce situaţii trebuie să eviţi?

5. Ce activităţi constructive poţi începe să clădeşti în viaţa ta?

Determinare / 3
PERSEVEREAZĂ
Determinarea înseamnă să-ţi păstrezi o slujbă cinsti-
tă plătită cu şase dolari ora când ai putea face vreo
două mii de dolari vânzând droguri.
Fă-ţi bine treaba. Câştigă încrederea celor care răs-
pund pentru tine. Suma cu care eşti plătit nu are la
bază valoarea ta ca persoană. Este doar suma pe care
cineva a acceptat să ţi-o ofere pentru o anumită sluj-
bă. Dacă ai nevoie de mai mulţi bani pentru a-ţi în-
treţine familia, nu-ţi urî şeful sau nu recurge la furt.
Întreabă-te ce poţi face în această privinţă. Ce alte
abilităţi ai, care să te ajute să obţii o slujbă mai bună?
Nu există munci înjositoare, ci doar atitudini înjosi-
toare. Obţinerea unui loc de muncă poate deveni un
lucru greu şi de durată. Pentru a suporta respingerea
şi pentru a avea o atitudine bună, trebuie să recunoşti
valoarea şi demnitatea muncii cinstite. Fie că supra-
veghezi o echipă sau că eşti cel mai nou membru al
echipei, mândreşte-te cu ceea ce faci şi cu felul în care
o faci.
Caută-ţi de muncă. Nu minţi în legătură cu faptul că
ai fost la închisoare. Când îţi scrii CV-ul, enumeră
cursurile pe care le-ai făcut în închisoare şi beneficiile
pe care le-ai avut. Găseşte pe cineva care ştie cum să
scrie un CV bun şi primeşte ajutor. Gândeşte-te di-
nainte la modul de transport până la interviu şi până
JOC DE ROL:
Trei dintre voi sunt pe o maşină de adunat gunoiul cu
adjunctul şerifului. Jucaţi scena o dată; apoi, faceţi-o
din nou, în timp ce a treia persoană opreşte scena pen-
tru a pune întrebări (Î).
Prizonierul 1: – Hei, [Prizonier 2] vii?
(Prizonierul 2 rămâne în urmă şi lucrează fără tra-
gere de inimă.)
Prizonierul 3: – Ai sacul prea greu? Ai nevoie de
un sac nou? (Prizonierul 2 mormăie ceva).
Adjunctul: – Grăbeşte-te [prizonier 2], nu este co-
rect faţă de ceilalţi să nu-ţi dai silinţa.
Î: Ce este adevărat în afirmaţia de mai sus? Ce nu
este corect?
Prizonierul 2: – Sunt în regulă. Lăsaţi-mă în pace.
Î: Ce este în neregulă cu acest răspuns?
Adjunctul: – Ce ai spus? Nu, nici nu vreau să aud
aşa ceva. Treci la treabă sau te trimit înapoi, să pu-
trezeşti în celula ta cât e ziua de lungă.
4 / Determinare
„Vârsta zbârceşte trupul. Renunţarea zbârceşte sufletul.”
– Douglas MacArthur
la locul de muncă în fiecare zi. E bine să ai un plan,
pentru că intervievatorul probabil că te va întreba
acest lucru.
Să nu crezi că societatea îţi datorează… ceva. Acea
atitudine doar îţi va limita creativitatea şi te va con-
duce în cercul vicios al infracţiunii şi încarcerării. De-
terminarea nu înseamnă atât de mult să obţii rezul-
tate, cât să lucrezi pentru a le atinge.
Nu-ţi crea scuze. Caută-ţi în permanenţă de lucru.
Nu poţi şti niciodată când se poate ivi o ocazie. Dacă
eşti respins, continuă să cauţi. Nu-ţi vei găsi o sluj-
bă stând acasă şi uitându-te la televizor. Şi nimeni
altcineva decât tu nu te va scula din pat dimineaţa.
Hotărârea ta este măsurată prin atitudinea şi efortul
tău, nu prin faptul că eşti sau nu angajat.
Învaţă din criticile pe care le primeşti, fără să te
plângi. Fii o persoană corectă şi nu da vina pe alţii.
Acordă-ţi timp pentru a medita. Ce aspecte ale criti-
cii sunt adevărate? Ce aspecte nu sunt adevărate? Ce
aspecte sunt dureroase? Mergi înapoi şi pune o între-
bare care te poate clarifica, dacă este nevoie. Nu pre-
supune că ştii ce gândeşte o persoană. Reacţionează
în mod constructiv la ce s-a întâmplat cu adevărat.
Chiar dacă persoana cealaltă este părtinitoare, tu tot
trebuie să reacţionezi constructiv şi să faci în conti-
nuare ceea ce trebuie.
Î: Ce este adevărat la afirmaţia aceasta? Ce este du-
reros?
(Prizonierul 2 tace din gură şi începe să se grăbeas-
că, lăsând câteva gunoaie în urmă.)
Î: Cum ar putea Prizonierul 2 să reacţioneze mai con-
structiv?
Adjunctul: – Hei, vezi că le-ai ratat şi pe astea.
(Prizonierul 2 murmură din nou ceva.) E vreo pro-
blemă? Nu pari în apele tale astăzi.
Î: Care este adevărul din afirmaţia aceasta? Ar fi fost
bine dacă ar fi început cu această întrebare?
Prizonierul 2: – Am primit o scrisoare ieri…, bu-
nica a murit de curând.
Adjunctul: – O, îmi pare rău.
Î: Cum l-ar fi putut ajuta Prizonierul 1 şi Prizonierul
3 pe Prizonierul 2 în această situaţie? Cum l-ar putea
ajuta în ceea ce priveşte atitudinea pe care acesta o are
faţă de adjunct?
 Creativitate vs Resemnare
Caracterul pe primul loc! Ghid pentru penitenciare
Prima ediţie • Seminar 41

DEFINIŢIE
Caută metode a-ţi îmbunătăţi modul în care lucrezi şi A aborda dintr-o perspectivă nouă o anumită proble-
trăieşti. mă, o sarcină sau o idee.

FĂ CEVA CONSTRUCTIV
Nu s-au confruntat cu violenţa bandelor, corupţia făcând pace cu vecinii tăi sau poţi alege să-ţi slujeşti
poliţiştilor sau decăderea urbană, dar au avut de propriile scopuri, aşa cum fac mulţi alţii.
luptat cu foamea, boala şi nesiguranţa. La începutul Cineva trebuie să aprindă luminile, să repare fereas-
iernii anului 1620, în New England, pelerinii au de- tra, să tundă peluza. Cineva trebuie să întrerupă cer-
barcat la Plymouth având provizii care se împuţinau cul vicios al răzbunării şi să găsească o cale mai bună
şi fără timp pentru a strânge mâncare pentru iarnă. de a trăi…, indiferent de costuri.
În acea primă iarnă, au murit 45 de oameni din 102.
Dar au continuat să-şi ridice case şi, în primăvara ur-
mătoare, l-au întâlnit pe Tisquantum, un american
nativ a cărei familie fusese spulberată de boală. Squ-
anto, aşa cum l-au numit pelerinii, le-a arătat celor
din colonie cum să planteze şi să fertilizeze porum-
bul şi i-a ajutat să facă pace cu triburile din apropiere
– o pace care a durat 50 de ani.
Şi tu ai de făcut o alegere asemănătoare. Ai de ales
între a reacţiona în faţa unui mediu ostil sau a unei
tragedii personale construindu-ţi o viaţă mai bună şi
„Prima Zi a Recunoştinţei la Plymouth” de Jennie Brownscombe

DISCUTAŢI:

1. Care sunt câteva dintre obiceiurile rele de care ţi-e teamă că nu vei reuşi să scapi?

2. Care sunt câteva dintre scopurile pe care simţi că nu le-ai putea atinge niciodată?

3. La ce relaţii ai renunţat?

4. Care dintre treburile pe care le faci ţi se par lipsite de sens?

Creativitate / 1
PRINDE MOMENTUL „Orice ar fi creativitatea, este într-o oarecare măsură soluţia
la o problemă.” – Brian Aldiss
Un căţărător bun trebuie să aibă degete incredibil de
puternice pentru a se ţine de cea mai subţire crevasă
şi pentru a se întinde să ajungă la următorul punct
de susţinere.
Uneori, poţi simţi viaţa ca și când ai atârna pe margi-
nea unei prăpăstii. Iar în unele probleme, poţi simţi
că nu ai de ce te agăţa. Poate că te simţi aşa în legă-
tură cu felul în care eşti ca părinte, în legătură cu re-
nunţarea la fumat sau cu obţinerea unei slujbe după
ce ieşi din închisoare.
Resemnarea nu este o opţiune. Fie vei încerca să fii
un părinte bun, fie vei fi un părinte rău. Fie vei deveni
o persoană demnă de încredere, fie nu vei fi una. Nu
există o a treia opţiune.
Aşadar, pune-ţi câteva întrebări:

1. De ce fac asta?
Această întrebare te poate ajuta să găseşti un sens în
activităţile obişnuite – tunzi iarba pentru că o peluză
tunsă bine face să arate mai bine orice loc; aduni gu-
noiul de pe marginea drumului pentru că un cartier
curat face ca întreaga comunitate să arate îngrijită;
te calmezi înainte de a-ţi disciplina copilul pentru că
ideea este să-l corectezi, nu să-l abuzezi.

JOC DE ROL:

Persoana 1: – Nu-mi vine să cred că mi-am lăsat prietena însărcinată.

Persoana 2: – Ai face bine să crezi, omule. Asta nu se-ntâmplă din greşeală.

Persoana 1: – Ne distram şi noi.

Persoana 2: – Şi ce vrei să spui cu asta?

Persoana 1: – Nu trebuia să se întâmple asta. Nu mă pot lega la cap.

Persoana 2: – Tipule, ai luat deja această hotărâre când ai decis să aveţi contact fizic.

Persoana 1: – Lasă-mă-n pace, omule. Nu e treaba ta. Pur şi simplu nu este corect.

Persoana 2: – Ba e mai mult decât corect. Încerci să obţii ceea ce vrei fără să te gândeşti la ceilalţi.

• Acţionează Persoana 1 în mod responsabil? Cum îţi dai seama ?

• Ce fel de prieten este Persoana 2? După ce îţi dai seama?

• Dacă Persoana 1 va continua să gândească în acest mod, va reuşi ea în viaţă? De ce da sau de ce nu?

2 / Creativitate
PERSEVEREAZĂ
2. Ce ar fi mai bine?
Această întrebare te poate ajuta să faci alegeri mai
constructive. Dacă, de exemplu, încerci să renunţi la
fumat, în următoarea ocazie când te trezeşti fumând,
opreşte-te şi întreabă-te: „Cum am ajuns aici?” Este
un obicei legat de un anumit moment al zilei? Înlo-
cuieşte acea activitate cu altceva. Este un mod de a te
calma? Urmează un curs de gestionare a mâniei.
Data viitoare când te trezeşti butonând telecomanda,
întreabă-te ce alte activităţi mai importante ai putea
face. Apoi, ia o carte cu care merită să-ţi petreci tim-
pul sau ridică-te de pe canapea şi fă ceva!
3. Care este pasul următor?
Este greu să faci ceva care să merite efortul, cum ar fi
să-ţi păstrezi un loc de muncă, să termini şcoala, să
devii un părinte mai bun, să renunţi la droguri sau
alcool. Aşadar, dacă vrei să reuşeşti, trebuie s-o iei
pas cu pas.
Când termini o sarcină, întreabă-te imediat ce poţi
face în continuare. Nu îţi permite să leneveşti. Chiar
dacă următorul lucru pe care trebuie să-l faci este să
tragi un pui de somn, nu mai aştepta. Fă ce ai de făcut.
„Multe idei se dezvoltă mai bine atunci când
sunt transplantate în altă minte decât cea în care au răsărit.”
– Oliver Wendell Holmes
Dacă vrei să termini şcoala, întreabă-te cum vei ajun-
ge acolo. Va trebui să te înscrii, s-ar putea să trebuias-
că să plăteşti pentru manuale sau o taxă de şcolariza-
re. Va trebui, de asemenea, să ţii pasul cu temele şi să
participi la cursuri, când este nevoie.
Nu aştepta ca profesorii să te înveţe. Fă-ţi un plan
şi stabileşte-ţi nişte ţinte zilnice şi săptămânale. Ce
trebuie să termini săptămâna aceasta? Ce trebuie să
termini săptămâna viitoare? Ce poţi face chiar acum?
Dacă ai nevoie de bani pentru a-ţi plăti taxele şcolare,
poate că-ţi poţi găsi o slujbă în plus.
4. Cine mă poate ajuta?
Caută în permanenţă idei. Cere sfaturi. Citeşte. Gă-
seşte pe cineva cu care poţi să vorbeşti despre lucru-
rile cu care te confrunţi şi care să-ţi reamintească mo-
tivul pentru care faci ceea ce faci şi care să-ţi spună ce
ai putea să faci mai bine – cineva care te va asculta în
timp ce-ţi dai seama care este următorul pas pe care
trebuie să-l faci.

PROIECT:

• Pentru fiecare obicei, scop, relaţie sau sarcină de lucru pe care le-ai enumerat la pagina 1 gândeşte-te la un
lucru, indiferent cât de mic, pe care l-ai putea face pentru a îmbunătăţi respectiva situaţie.

• Apoi, fă o listă cu unul sau două motive pentru care acel lucru pe care îl faci este o idee bună, chiar dacă
lucrurile nu s-au îmbunătăţit.

• Apoi, gândeşte-te la un lucru pe care îl poţi face astăzi şi fă-l!

• Faceţi grupuri mici şi discutaţi răspunsurile pe care le-aţi dat. Regrupaţi-vă ziua următoare, discutaţi ce
rezultate aţi avut şi reamintiţi-vă unii altora motivele pentru care aţi spus că acele lucruri meritau făcute,
chiar dacă lucrurile nu s-au îmbunătăţit în modul în care v-aţi aşteptat.

Creativitate / 3
ASUMĂ-ȚI
RESPONSABILITATEA
„Nu pot să cred că am făcut asta”, am ţipat în sinea
mea.
Camioneta pe care o conduceam nu avea frână de
mână. Aşa că, în loc să opresc motorul şi să o las în
viteză, am încercat să „câştig timp” oprind complet
maşina, sărind din ea şi deschizând poarta în timp ce
camioneta începea să ruleze încet înainte.
Nu mai trebuie să spun că nu am deschis poarta la
timp, iar camioneta a trecut prin ea.
Este greu să ascunzi un asemenea „accident” de şeful
tău. Şi eram şi supărat pe mine. Dar, pe măsură ce
mă gândeam la ceea ce tocmai îmi spusesem, mi-am
dat seama că nu era decât un alt mod prin care îmi
găseam scuze. Atâta timp cât continuam să-mi gă-
sesc scuze, astfel de lucruri aveau să continue să mi
„se întâmple”.
Vedeţi voi, primul pas constructiv pe care îl poţi face
înainte este să recunoşti „Da, tocmai am făcut asta.
A fost prostesc, leneş şi imatur din partea mea, şi am
făcut-o.”
Trebuie să învingi mecanismele de apărare pe care
le-ai putea avea împotriva asumării responsabilităţii
personale. Trebuie să fii dispus să-ţi critici defectele
de caracter. Trebuie să accepţi faptul că, de fapt, nu
poţi recupera trecutul. Este deja istorie.
„Ca să inventezi, ai nevoie de imaginaţie şi de un morman
de vechituri.” – Thomas Edison
Partea de creativitate are de-a face cu modul în care
mergi mai departe. Nu poţi şterge toate momentele
în care ţi-ai pierdut cumpătul în preajma copiilor, dar
poţi recunoaşte motivele pentru care ţi-ai pierdut
cumpătul şi te poţi stăpâni.
• Data viitoare când te surprinzi gândindu-te cum
asta sau cealaltă „pur şi simplu ţi s-a întâmplat”, plea-
că de acolo şi gândeşte-te la ce ai făcut de fapt.
• Dacă cineva te critică, ascultă. O parte din ceea ce
spune ar putea fi adevărat. Iar faptul că te enervezi
pe cealaltă persoană nu te va ajuta să devii mai bun.
• Găseşte un prieten de încredere care va îndrăzni
să-ţi spună când eşti leneş sau imatur.
•Odihneşte-te. Toţi obosim mintal. Societatea noas-
tră ştie cum să muncească şi cum să petreacă, dar pu-
ţini ştiu cum să se odihnească constructiv. Uitatul la
televizor nu înseamnă, neapărat, odihnă.
• Foloseşte acest „test de caracter” pentru a te gândi
la ce ai în plan să faci. Această idee îi ajută pe ceilalţi?
Ceea ce vrei să faci va reflecta un caracter bun? Te va
ajuta să-ţi atingi scopul?

DISCUTAŢI:

Gândiţi-vă la situaţia Persoanei 1 (de la Jocul de rol de la pagina 2) şi discutaţi fiecare dintre întrebările de la
paginile 2 şi 3, notându-vă răspunsurile pentru situaţia Persoanei 1.

Acum, fiecare persoană să aleagă una dintre situaţiile pe care le-aţi enumerat la pagina 1 şi să parcurgă fiecare
întrebare de la paginile 2 şi 3. Includeţi acţiuni specifice pe care le veţi întreprinde şi cum veţi şti când să luaţi
măsuri.

Împărţiţi-vă pe grupe de două sau trei persoane şi discutaţi între voi răspunsurile pe care le-aţi dat. Aju-
taţi-vă unii pe alţii să reuşiţi.

4 / Creativitate
 Consideraţie
FII CIVILIZAT…
În multe culturi, a mânca împreună cu cineva este un
semn al prieteniei. Obiceiurile legate de masă dau pe
faţă bunăvoinţa şi întăresc relaţiile.
La masă, dai mai departe mâncarea celorlalţi, pentru
a putea servi. La serviciu, le oferi informaţii colegi-
lor de muncă pentru a-şi putea face treaba. La masă,
eviţi subiectele obscene sau vulgare, pentru ca toți
ceilalţi să poată mânca fără a li se face silă. În celulă,
eviţi să-ţi laşi părul din peria de păr în locuri în care
l-ar putea deranja pe colegul tău de celulă.
Lucrurile care i-ar putea ajuta pe ceilalţi diferă, într-o
oarecare măsură, în funcţie de fiecare relaţie în parte.
Ai responsabilitatea de a te înţelege cu cei din per-
TEMĂ:
Care sunt comportamentele pe care următoarele
persoane le-ar putea considera ofensatoare?
1. Membru al familiei
2. Coleg de celulă
3. Coleg de serviciu
4. Prieten
5. Angajator
6. Instructor
7. Asistent social
vs Impolitețe
Caracterul pe primul loc! Ghid pentru penitenciare
Prima ediţie • Seminar 42
DEFINIŢIE
A-mi limita libertatea pentru a nu-i răni pe cei din
jurul meu.
sonalul închisorii, deoarece aceștia conduc instituţia.
Ai responsabilitatea de a nu mai eşua pentru a putea
fi alături de familia ta atunci când are nevoie de tine.
Faţă de colegul tău de celulă ai responsabilitatea de
a te comporta respectuos şi răbdător, chiar şi atunci
când acesta te deranjează.
Aşadar, evită să vorbeşti tare în timp ce alţii îşi duc la
bun sfârşit lucrurile pe care le au de făcut sau când se
întâlnesc cu cineva. Dă mai încet radioul sau poartă
căşti. În bibliotecă, vorbeşte încet cu persoana de lân-
gă tine. S-ar putea să-ţi vină în minte ceva interesant
în timp ce ai gura plină, dar considerația înseamnă
să-ţi ţii gura închisă pentru a nu-i ofensa pe ceilalţi.
8. Poliţistul care îţi monitorizează eliberarea con-
diţionată
9. Capelan
Fă o listă cu trei lucruri pe care vei înceta să le mai
faci pentru a evita să-l mai răneşti pe unul sau pe
mai mulți dintre cei de mai sus:
•
•
•
Considerație / 1
… CU CEILALŢI …
Vedem foarte bine ilustrată considerația în haitele de
lupi. Atâta timp cât haita este stabilă, pot vâna, puii
pot creşte într-o oarecare siguran-
ţă, iar supravieţuirea haitei este
asigurată. Dar, dacă masculii care
se află în competiţie se ucid sau se
alungă între ei, abilitatea haitei de
a supravieţui este slăbită, până se
stabileşte o nouă ierarhie.
Respectă autoritatea
Toată lumea dă socoteală cuiva. Angajaţii închisorii
dau socoteală directorului închisorii, care, la rândul
lui, răspunde în faţa directorului departamentului de
penitenciare, care dă socoteală guvernatorului, care,
la rândul lui, răspunde în faţa oamenilor de stat. În
acelaşi fel, şi în afara închisorii, poliţiştii dau socotea-
lă departamentelor din care fac parte, care răspund în
faţa oficialilor aleşi, care, la rândul lor, dau socoteală
oamenilor din comunitate.
Indivizii dintr-o comunitate ar trebui să se tragă la
răspundere unii pe alţii pentru a face ceea ce este co-
rect.
„Să faci rău te face inferior duşmanului tău;
să te răzbuni te face egal cu el; să ierți te face superior lui.”
– Benjamin Franklin
Practică politețea obișuită
• Dă mâna cu fermitate şi uită-te respectuos în ochii
celeilalte persoane.
• Uită-te la ceilalţi atunci când îţi vorbesc.
• Deschide şi ţine uşile celor care cară ceva greu sau
persoanelor mai în vârstă decât tine.
• Gândeşte-te în ce fel îi afectează pe ceilalţi cuvin-
tele tale, în special pe cei dragi. Nu folosi cuvinte ne-
politicoase sau tăioase, chiar dacă cealaltă persoană
o merită. Evită ironia și umorul jignitor şi grosolan,
indiferent de cât de amuzant ar putea părea pe mo-
ment.
• Fă baie şi păstrează curat locul în care stai, chiar
dacă nu ai multe lucruri.

JOC DE ROL ŞI DISCUŢII:

Persoana 1: – Bună [Persoana 2], el/ea este [Persoana 3].

Persoana 2 şi Persoana 3 fac un pas unul către altul şi îşi dau mâna ferm, privindu-se în ochi.
Persoana 2: – Mă bucur să te cunosc, [nume].
Persoana 3: – Şi eu, [nume].
Persoana 1: – [Persoana 3] este nou pe aici.
Persoana 2: – Da? De unde eşti?
• De ce este o idee bună să repeţi numele cuiva care tocmai ţi-a fost prezentat?
• Ce limbaj corporal ar trebui să însoţească momentul întâlnirii cu o persoană necunoscută?
• Care ar fi alte câteva lucruri de făcut (sau pe care nu ar trebui să le faci) atunci când prezinţi sau întâl-
neşti pe cineva?
• Construiţi acum jocuri de rol care arată exemple bune şi exemple rele de cum poţi prezenta sau cunoaşte
pe cineva. Puneţi şi alţi membri ai grupului să discute ceea ce observă.

• Care ar fi câteva moduri de a te comporta bine la masă, care te-ar putea ajuta să-i respecţi pe ceilalţi?
• Creaţi jocuri de rol care arată manierele potrivite la masă (sau lipsa lor) şi discutaţi-le în grupul vostru.

2 / Considerație
… ORIUNDE AI FI … „Nimeni nu ar mai vorbi atât de mult în societate, dacă ar şti
cât de des îi înţelege greşit pe ceilalţi.”
Este bine să ştii întotdeauna unde eşti şi ce se în- – Johann Wolfgang von Goethe
tâmplă, astfel încât să te poţi purta în consecinţă. La
şcoala de supravieţuire i se spune conştienţă situaţi-
onală. La şcoala de şoferi, se vorbeşte despre identifi-
carea posibilelor pericole, despre a prevedea lucrurile
care urmează să se întâmple, a hotărî felul în care vei
conduce şi a-ţi pune în aplicare hotărârea. Aceleaşi
principii se aplică şi în situaţiile de natură socială.
Gândeşte-te la scopul pentru care a fost destinat
fiecare loc. Patul este pentru a dormi. A sări în pat
este distractiv… până când patul se rupe şi cineva
trebuie să-şi găsească alt loc de dormit. Săritul pe o
trambulină oferă o experienţă asemănătoare, numai
că trambulina este făcută pentru aşa ceva.
Un teren de baschet este făcut pentru a juca baschet.
Când te joci cu mingea, este potrivit să vorbeşti tare,
pentru a putea comunica bine cu coechipierii tăi. zgomot, pentru că toți ceilalţi dorm. La fel, ar fi o
Dar, dacă eşti doar în trecere, nu-i împiedica pe cei idee bună să aştepţi până se face ora 9, dacă vrei să-ţi
care joacă. tunzi peluza într-o dimineaţă de duminică.
O bibliotecă este un loc pentru citit. Când eşti într-o Gândeşte-te la oamenii din jurul tău. Când altcine-
bibliotecă ar trebui să vorbeşti în şoaptă, pentru că va încearcă să citească sau să vorbească la telefon, nu
ceilalţi probabil încearcă să citească şi să studieze. asculta muzica tare sau nu privi la televizor fără căşti.
Un loc de închinare este făcut pentru devoţiune. Când dormi într-un pat supraetajat, evită să zgâlţâi
Dacă treci pe lângă o capelă sau pe lângă o altă zonă patul, pentru a nu-l deranja pe celălalt care doarme
folosită pentru închinare religioasă, vorbeşte încet, în el. Dacă cealaltă persoană are o noapte agitată,
pentru a nu-i deranja pe ceilalţi. păstrează-ţi calmul. Paturile sunt făcute pentru a
dormi în ele, nu pentru a te bate în ele.
Gândeşte-te la cât este ceasul. Dacă se întâmplă să
ajungi acasă noaptea târziu, ar trebui să eviţi să faci Când eşti la masă, schimbă subiectul dacă o conver-
saţie începe să deranjeze pe cineva.

DISCUȚII:

Care este scopul pentru care au fost destinate ur- În ce fel poţi fi respectuos cu ceilalţi în fiecare din
mătoarele locuri? următoarele locuri?

1. Sala de clasă 1. Sala de clasă

2. Celula 2. Celula

3. Cantina 3. Cantina

4. Terenul de baschet 4. Terenul de baschet

5. Duşurile 5. Duşurile

6. Capela 6. Capela

7. Holul 7. Holul

Considerație / 3
… ÎN SPECIAL CU FAMILIA „Orice acţiune în compania cuiva trebuie să fie însoţită de un
anumit semn de respect faţă de cei de faţă.”
Vei întâlni persoane foarte diferite de tine în ceea ce – George Washington
priveşte personalitatea, opiniile, valorile, trecutul şi
percepţia. Uneori, aceste persoane fac parte din fa-
milia ta.
Conflictul nu este distractiv, dar este o ocazie de
a-ţi recunoaşte defectele de caracter. Dacă ți se pare
că altcineva se comportă egoist, ai grijă! De multe ori,
egoismul altei persoane te deranjează pentru că stă
în calea propriului tău egoism. Tu vrei să faci ceva
într-un anume fel, iar un membru al familiei vrea să
facă acel lucru altfel. Tu observi egoismul celeilalte
persoane, iar cealaltă persoană observă egoismul tău.
Considerația nu înseamnă doar să cedezi. Consi-
derația înseamnă să apreciezi cealaltă persoană sufi-
cient de mult încât să eviţi un conflict inutil… şi să Ţine minte preferinţele celorlalţi. Lasă-l pe tatăl
te angajezi într-un conflict util. Dacă vreunul dintre tău să stea în scaunul lui preferat. Aminteşte-ţi să dai
colegii tăi de celulă are obiceiul supărător de a-şi muzica mai încet pentru a nu-i deranja pe vecini.
trosni articulaţiile, ai putea da dovadă de considerație Gândeşte-te mai mult la ce este corect pentru cea-
nespunând nimic. Dacă fratele tău mai mic consumă laltă persoană, decât la ce este mai convenabil pentru
droguri, grija ta pentru el ar trebui să te motiveze să tine. Uneori poţi clarifica acest lucru comunicând.
îl confrunţi. Dacă unui prieten îi place mâncarea chinezească, dar
Gestionează-ţi problemele înainte să-ţi distrugă re- pe tine te face să te simţi rău, roagă-l să-ţi spună pe
laţiile. În acelaşi timp, fii atent la modul în care spui o scară de la 1 la 10 cât de mult o preferă (1 fiind nu
lucrurile. Exprimă-ţi întotdeauna recunoştinţa faţă atât de important, iar 10, foarte important). Poate
de membrii familiei pentru lucrurile bune pe care le- că mâncarea chinezească nu este atât de importantă
ai primit din partea lor. pentru cealaltă persoană. Unele conflicte sunt mai
grave decât acesta, dar încadrarea lucrurilor pe o sca-
ră de la 1 la 10 te va ajuta măcar să clarifici problema.

JOC DE ROL ŞI DISCUŢII:

Deţinut: – Bine, am vorbit despre copii şi şcoală. Mai avem doar zece minute. Care este următorul cel mai
important lucru despre care trebuie să vorbim?
Soţ/soţie: – Aş vrea să vorbim despre ce să fac cu Felix, bătrânul tău câine. Este orb acum şi nu prea îşi
mai poate mesteca mâncarea.
Deţinut: – Bine,… hm…, cât de important este acest lucru pentru tine pe o scară de la 1 la 10? Pentru că
eu aş vrea să vorbim despre altceva.
Soţ/soţie: – Oh, este probabil undeva pe la 4. Putem vorbi despre câine data viitoare.
Deţinut: – Bine, pentru că voiam să avem câteva minute la dispoziţie ca să-ţi mulţumesc pentru…
• În ce fel a dat dovadă acest deţinut de considerație? De ce alte trăsături de caracter a dat el dovadă?
• Care este diferenţa dintre considerație şi slăbiciune?
• Îţi mai aminteşte de un moment când cineva nu a fost de acord cu tine, dar a continuat să te trateze cu
respect?
• Cum poţi da dovadă de respect faţă de cei cu care nu eşti de acord?

4 / Considerație
 Ospitalitate vs Singurătate
Caracterul pe primul loc! Ghid pentru penitenciare
Prima ediţie • Seminar 43

DEFINIŢIE
A împărţi cu ceilalţi mâncare, adăpost şi timp.

SINGURĂTATE
Închisoarea este un loc singuratic. Relaţiile de familie ne simţim în stare să fim „suficient de buni” – aşa că,
şi prieteniile se rup. Fiecare persoană încearcă să-şi pur şi simplu, renunţăm să mai încercăm.
câştige respectul şi intră în cercul vicios al neîncrede- În viaţa reală, totuşi relaţiile nu sunt ceva pe care pur
rii, rivalităţii, manipulării şi răzbunării. şi simplu optăm să nu le mai avem. Aşadar, o persoa-
Încercările noastre de a ne proteja nu fac, adesea, de- nă ospitalieră construieşte poduri către alte persoa-
cât să înrăutăţească lucrurile. Încercăm să nu avem ne, chiar şi atunci când este greu sau când cealaltă
nevoie de nimeni – şi ajungem să-i îndepărtăm pe persoană reacţionează ciudat sau negativ.
membrii familiei, pe capelani şi pe alţii care doresc să
ne ajute. Sau poate că nu dorim să-i rănim din nou
pe cei dragi – aşa că-i rănim şi mai rău prin faptul că
încercăm să dispărem din vieţile lor. Sau poate că nu

TEMĂ:

Cine este un exemplu bun de ospitalitate sau de prietenie? Ce face această persoană atât de special?

Cum te poate ajuta ospitalitatea să rupi singurătatea vieţii de închisoare?

Alege una dintre ideile următoare şi pune-o în practică în această săptămână:

• Organizează o sărbătoare sau o petrecere aniversară, chiar dacă înseamnă doar să stați în cerc şi să vorbiți
despre amintiri sau ţinte viitoare.
• Oferă ceva simplu cuiva căruia ştii că i-ar folosi un cuvânt de încurajare.
• Salută-l pe colegul tău de celulă şi pe ceilalţi cu „Bună dimineaţa” în fiecare zi, înainte de a începe cu starea
vremii sau cu orice ai de spus.

Ospitalitate / 1
ÎNTINDE O MÂNĂ „Ospitalitatea înseamnă să-i faci pe oaspeţi să se simtă ca acasă
chiar şi când ţi-ai dori să nu fie acolo.” – Anonim
E uşor să crezi că ospitalitatea înseamnă să îţi petreci
timpul cu multe persoane. Dar toată lumea are relaţii
şi toate lumea are o modalitate prin care relaţionează
cu ceilalţi. Dar, dacă nu eşti bun la a merge către ci-
neva şi a începe să vorbeşti cu acea persoană, gândeş-
te-te la două sau trei întrebări pe care le poţi pune.

Încearcă
La o recepţie, un scriitor stătea mai ciudat într-o
parte, când doamna Kay Hill (soţia fondatorului
Character First, Tom Hill) a trecut pe lângă el şi a
deschis o discuţie. A pus o întrebare: „Care este pro-
vocarea numărul unu cu care te confrunţi în viaţă?”
A fost minunat! Întreaga ei atitudine a dat pe faţă o
grijă foarte directă pentru ceilalţi.
S-ar putea să nu te simţi prea confortabil vorbind
atât de direct, dar poți arăta că îți pasă. Nu îți mai
găsi scuze…, nu te mai gândi la tine.
Ospitalitatea, în multele ei forme, poate fi o corvoa-
dă. Poate că nu îți plac grupurile mari sau cadrele so-
ciale formale. Propune-ţi atunci să te întâlnești cu o
singură persoană şi să purtaţi o discuţie bună.
Fii atent
Pe măsură ce încerci diferite lucruri, ai mare atenţie
la felul cum reacţionează ceilalţi. Învaţă să fii ospita-
lier în moduri pe care ceilalţi să le aprecieze.
Acelaşi scriitor a avut, odată, un câine căruia îi plăcea
să fie mângâiat pe o parte, după ce era scărpinat în
spatele urechilor. Dar un alt câine se ghemuia de frică
la un asemenea tratament.
Unii prieteni ar putea rezona la o bătaie pe spate.
Alţii ar sări ca arşi. Unii s-ar putea simţi rău dacă
te porţi cu ei altfel decât cu ceilalţi prieteni. Alţii ar
putea dori să fie trataţi ca persoane unice.
Nu este treaba ta să schimbi oamenii. Fii ospitalier
în moduri în care să-i faci pe ceilalţi să se simtă apre-
ciaţi.

JOC DE ROL:

Exersați conversaţia prietenească. Puneţi-i pe ceilalţi membri ai grupului să discute dacă cei care exersea-
ză par bucuroşi să vorbească unii cu alţii sau doar trec prin acest proces.
Persoana 1: – Cum merge?
Persoana 2: – Sunt bine.
Persoana 1: – Ultima dată când te-am văzut, mama ta era în spital. Cum se mai simte acum?
Persoana 2: – Şoldul i se vindecă. A ieşit din spital acum câteva zile.
Persoana 1: – Tu cum te descurci cu acest lucru?
Persoana 2: – Sunt bine. E greu să-i vezi pe ai tăi îmbătrânind.
Persoana 1: – Da. Şi mie mi-a fost greu să-l văd pe bunicul meu îmbătrânind. Mi-a fost cel mai bun
prieten în copilărie.

• Îi pasă Persoanei 1 de Persoana 2? Cum îţi poţi da seama?

• Ce întrebări poţi pune pentru a susţine o conversaţie şi pentru a-ţi arăta îngrijorarea pentru alţii?
• Ce aspect al vieţii tale îl poţi împărtăşi ca să-i liniştești pe ceilalţi şi ca să te identifici cu ei?

2 / Ospitalitate
FĂ SACRIFICII „Rămâi este un cuvânt fermecător în vocabularul unui prieten.”
– Louisa May Alcott
Sacrificiile sunt alegeri pe care le faci, atunci când
ceva este mai valoros pentru tine decât altceva.
Dacă te îmbeţi, în loc să-i pregăteşti cina copilului Nu aştepta să fii lovit de dezastru.
tău, îţi sacrifici copilul pentru a-ţi hrăni dependenţa. Ajută pe cineva astăzi!
Dacă eşti treaz pentru a putea fi alături de copilul
tău, îţi sacrifici dependenţa pentru a-i oferi o viaţă
mai bună copilului tău. Totul depinde de ce contează
cu adevărat pentru tine.

Începe din locul în care eşti

Când apele s-au retras din cartierul din jurul Bisericii
„Mary Queen”, din Vietnam, după uraganul Katrina,
pastorul Vien The Nguyen şi-a contactat enoriaşii de
oriunde se aflau şi a convins compania de electricitate
Ia-o personal
să redea curentul cartierului oropsit. Deși erau goale,
casele afectate de potop încă stăteau în picioare pe Este întotdeauna mai uşor să dai vina pe „acei oa-
străzile multor cartiere din New Orleans, în timp ce meni” decât să te îngrijeşti de nevoile de bază ale unei
Times-Picayune raporta că 3 000 de enoriaşi partici- persoane reale, nevoi ce ţin de sănătate, de alimenta-
pau la mesă în biserica păstorită de Nguyen. ţie şi de locuinţă. Adevărata ospitalitate presupune
un angajament de durată nu doar să-i amuzi pe alţii
Pastorul William Maestri, purtătorul de cuvânt
pentru câteva ore sau să satisfaci o nevoie momen-
al arhiepiscopului Alfred Hughes, a spus: „Fratele
tană, ci să-i ajuți să reuşească în viaţă. Abilităţile pe
Nguyen a fost uimitor în felul în care a condus acea
care le vei deprinde în urma acestui curs ţi-ar putea
refacere. Oferă atât de mult bisericii şi oraşului nos-
oferi o capacitate unică de a-i ajuta pe ceilalţi. Expe-
tru.”
rienţa ta te-ar putea ajuta să înţelegi.
Nguyen îşi descrie responsabilitatea faţă de enoriaşi
Fie că ospitalitatea ta implică organizarea unei petre-
în felul următor: „Ei ştiu că sunt aici, că voi fi aici.
ceri aniversare pentru un coleg de celulă mai singura-
Au încredere în faptul că, ajutat de ceilalţi, voi reuşi
tic sau ajutorul oferit altora în a-şi reface viața după
să cântăresc bine ceea ce se întâmplă, astfel încât să
un dezastru natural sau calificarea pentru un serviciu
nu-i induc în eroare în ceea ce priveşte reinvestirea în
care să-ţi permită să-ţi întreţii copilul, fă orice îţi stă
vieţilor lor.”
în puteri.

EXERSAŢI:

1. De la ce obiceiuri sau activităţi te întrerup adesea prietenii sau cei dragi?

2. Ce contează cel mai mult în acele momente?

3. Cum poţi da dovadă de ospitalitate în acele situaţii?

4. La ce va trebui să renunţi în aceste situaţii?

Pe grupe mici, lucraţi împreună pentru a scrie scenete pentru exemplele pe care fiecare dintre voi le-a descris.

Ospitalitate / 3
MATURIZEAZĂ-TE
Relaţiile necesită timp pentru a creşte şi pentru a se
maturiza şi trebuie să lucrezi la ele, dacă vrei să du-
reze.
Relaţiile sunt o stradă cu dublu sens. Merii împart
acelaşi teren, aceeaşi ploaie, acelaşi vânt şi acelaşi soa-
re. Oamenii au grijă de pomi şi se bucură de fructele
lor. Albinele fac mierea din nectarul pe care-l adună
şi zburând din floare în floare asigură următoarea re-
coltă de mere.
Pentru a da dovadă de ospitalitate, trebuie să învă-
ţăm cum să oferim şi cum să primim. Este un lucru
greu, deoarece vrem să fim independenţi. Nu vrem
să avem nevoie de ajutor… şi nu dorim să fim răniţi.
Relaţiile depind de faptul că noi facem ceea ce tre-
buie. Copacii dau umbră doar pentru că sunt copaci.
„Copacul nu-şi trage înapoi umbra nici măcar de la
cel care îl taie.” – Hitopadeşa
Albinele fac ceea ce ştiu cel mai bine. Cheia construi-
rii de relaţii bune este să faci ceea ce trebuie să faci în
fiecare relaţie. Întreabă-te care îţi sunt responsabili-
tăţile. Dacă ai un copil, fii un părinte bun. Dacă ai un
prieten, fii un prieten bun. Dacă ai părinţi, respectă-i.
Relaţiile presupun conflicte, deoarece egoismul
este foarte înrădăcinat în oameni. Avem aşteptări cu
privire la cum vor fi lucrurile şi apoi, când alţii nu ne
împlinesc aşteptările, începem să emitem pretenţii
şi să plănuim modalităţi de a ne răzbuna pe ei. Ne
vedem propriile eşecuri ca pe „greşeli”, iar pe ale ce-
lorlalţi, ca pe nişte defecte de caracter.

JOC DE ROL:

George Washington Carver a făcut din arahide vopseluri, făină, o substanţă care
umple fibrele lemnului, lapte şi multe alte produse. A realizat, de asemenea, 60
de produse din nucile pecan şi peste 100 de produse din cartofii dulci. A primit
recunoaşterea naţională după expunerea sa din faţa Comitetului pentru Stabilirea
Taxelor din Statele Unite, în 1921. Alegeţi participanţi care să citească diferitele
părţi ale acestui fragment:
John Garner (D- Tex.): – Linişte în sală. Acest om ştie multe despre această afacere.
Joseph Fordney (R-Mich.): – Da, linişte în sală.
George W. Carver: - Aceasta este o altă invenţie. Sunt arahide acoperite cu ciocolată. Pe când treceam
prin Greensboro, Carolina de Sud, am observat într-unul dintre magazine acest produs şi, cum este tot
mai apreciat, se va produce şi mai mult.
Este o mâncare pentru micul dejun. Îmi pare rău că nu o puteţi gusta, aşa că o voi gusta eu pentru dum-
neavoastră. [Râsete] Ei bine, este o combinaţie, şi chiar una dintre cele mai bune mâncăruri pentru micul
dejun din câte aţi văzut. Este o combinaţie între cartoful dulce şi arahide… De la cartoful dulce luăm
amidonul şi carbohidraţii, iar de la arahidă luăm toate proprietăţile necesare dezvoltării muşchilor.
John Tilson (R-Conn.): (În bătaie de joc) – Vrei şi un pepene verde alături?
George W. Carver: – Nu e neapărat necesar. Desigur, dacă doreşti un desert, este bine-venit, dar ştiţi că
ne descurcăm destul de bine și fără desert. Războiul recent ne-a învăţat asta. Iată acum arahida originală,
sărată…
• Imaginează-ţi că eşti un om de ştiinţă care dă mărturie în faţa unui comitet al Congresului şi că o per-
soană face o glumă rasistă. Cum ai reacţiona? Cum a reacţionat George Washington Carver? Ce s-ar fi
putut întâmpla dacă ar fi reacţionat diferit?
• Cum a arătat Carver respect faţă de ceilalţi oameni din sală prin reacţia lui? Cum a arătat respect faţă de
fermierii care cultivau arahide şi care l-au rugat să vorbească în faţa comitetului?

4 / Ospitalitate
 Capacitate de convingere
CINEVA A SPUS CEVA…
… şi ne-am trezit cu un cadavru.
De câte ori nu s-a întâmplat asta? Cineva spune ceva,
situaţia escaladează şi, în câteva minute sau săptă-
mâni, cineva moare.
În închisoare, toată lumea îşi găseşte un loc în ierar-
hia socială şi mulţi încearcă să realizeze acest lucru
acumulând puterea prin intimidare, manipulare sau
atacuri verbale. În acest mediu, este doar o problemă
de timp până când cineva decide să se răzbune.
Când îţi dezvolţi puterea de convingere, îţi oferi
uneltele necesare pentru a întrerupe acest cerc vicios
JOC DE ROL:
La doi deţinuţi le vine în cele din urmă rândul la coa-
dă, când un alt deţinut se apropie şi începe o discuţie
cu ei, în speranţa că va trece în acelaşi rând cu ei. Ju-
caţi scena o dată, apoi din nou, cu cineva care pune
întrebările (Î):
Persoana 3: – Hei, ce mai faci, [Persoana 1]?
Persoana 1: – Nu cine ştie ce.
Persoana 2: – Hei, treci la rând în spate, [Persoana 3]!
Î: Care este atitudinea şi motivaţia Persoanei 2?
Persoana 3: – Linişteşte-te, tipule! Vorbesc şi eu
cu prietenul meu.
Î: Ce ai crede, dacă cineva ţi-ar spune aşa ceva şi în-
tr-un asemenea mod? Care este atitudinea Persoanei 3?
Persoana 2: – Nu încerca asta cu mine. Treci în
rând!
Î: A reuşit Persoana 2 să stabilească o relaţie cu Per-
soana 3? Cum crezi că îi va afecta acest lucru abilita-
tea de a o influenţa pe Persoana 3?
vs Respingere
Caracterul pe primul loc! Ghid pentru penitenciare
Prima ediţie • Seminar 44
DEFINIŢIE
A-i ajuta pe ceilalţi să-şi depăşească barierele mintale
şi să accepte adevărurile vitale.
al violenţei prin întreţinerea unor relaţii deschise şi
afectuoase. Dacă ceilalţi nu cred că îţi pasă de ei, nu
te vor asculta.
În al doilea rând, integritatea îţi afectează abilitatea
de a relaţiona cu ceilalţi. Când cineva are reputaţia de
a fi un om corect, ceilalţi probabil că vor asculta ceea
ce are de spus.
În cele din urmă, trebuie să spui adevărul. Dacă ceea
ce spui nu este adevărat, oamenii vor afla şi nu te vor
mai crede.
Persona 3: – Mă vezi că vorbesc cu tine? Nu! Aşa
că vezi-ţi de treaba ta, [Persoana 2].
Î: A stabilit Persoana 3 o relaţie cu Persoana 2? Acţi-
onează ea cu integritate?
Persoana 1: – Hei, băieţi, hai să nu ne certăm. Nu
merită, pentru un loc la rând.
Î: Are persoana 1 o relaţie cu Persoana 2 sau cu Per-
soana 3? Ce adevăr reuşesc ceilalţi să vadă prin aceas-
tă afirmaţie?
Persoana 2: – Tu eşti cel care-l laşi în faţă!
Persoana 1: – Nu, omule. Doar ne-am întâlnit. Ne
ducem chiar acum în spate.
Persoana 3: – Ce?
Persoana 1: – Haide, să mergem.
Î: Ce vă spune acest lucru despre integritatea Persoa-
nei 1? Aţi asculta de această persoană şi mai târziu?
Capacitate de convingere / 1
RELAŢIILE „Unele dintre cele mai bune mijloace de a-i convinge pe ceilalţi
sunt urechile – ascultându-i.” – Dean Rusk
Pirita de aur şi cea de fier (aurul prostului) arată la fel
şi câteodată se găsesc împreună, dar aurul prostului motociclist care circulă cu viteză foarte mare decât
este magnetic, pe când aurul adevărat nu. dacă eşti un poliţist în trafic.
Manipularea şi convingerea uneori arată 2. Va fi această persoană rănită dacă nu amin-
la fel, dar un manipulator îi convinge tesc această problemă? Dacă vezi pe cineva
pe ceilalţi să facă ce vrea el; o persoană cunoscut făcând o greşeală, ai un motiv
convingătoare încearcă să-i înţeleagă pe de a spune ceva. Dacă vezi un străin pe
ceilalţi şi să-i ajute să vadă realitatea. punctul de a se împiedica de bordură,
Câştigă încrederea. Relaţiile bune te poţi uşor să-i spui: „Ai grijă unde pui
ajută să stabilești încrederea de care ai pasul!”
nevoie pentru a putea ridica probleme 3. Vor fi rănite alte persoane dacă nu
serioase în faţa prietenilor şi a membri- „Uneori poți să-i păcălești pe toți amintesc această problemă? Dacă ştii că
lor familiei. Lucrează la dezvoltarea de oamenii, iar pe unii poți să-i cineva abuzează copii şi nu spui ceva,
relaţii bune înainte să dai peste situaţii păcălești mereu, dar nu-i poți mult mai mulţi copii vor suferi. Dacă
păcăli mereu pe toți oamenii.” vezi că cineva se pregăteşte să spună o
în care ai nevoie să convingi pe cineva
– Abraham Lincoln
să-şi schimbe comportamentul. glumă nevinovată, s-ar putea să nu fie
Pune întrebări. În loc să privească doar nevoie să intervii.
versiunea proprie asupra situaţiei, o persoană con- 4. Va avea de suferit relaţia mea cu această persoană
vingătoare încearcă să înţeleagă cealaltă persoană. dacă nu amintesc această problemă? Sunt anumite lu-
Dă-le celorlalţi şansa de a vorbi. Ascultă-le trecutul, cruri pe care ar trebui pur şi simplu să le laşi aşa cum
temerile, ţintele, convingerile, valorile şi nevoile. Ţine sunt. Dacă un prieten te-a rănit, întreabă-te mai întâi
minte detalii. dacă această ofensă îţi va îngreuna comunicarea cu
Când cineva spune ceva cu care nu eștii de acord, el. Dacă vă va afecta relaţia, mergi la prietenul tău şi
pune mai multe întrebări. Nu acuza o persoană şi nu încearcă să lămureşti problema.
presupune că ştii ce gândeşte. 5. Este acesta momentul şi timpul potrivit de a abor-
Evită să dai sfaturi sau să te contrazici la nesfârşit. da problema? Înainte de a începe o conversaţie mai
Ciorovăiala şi disputele sunt precum un acoperiş lungă, întreabă dacă persoana respectivă are timp şi
prin care curge apa. Poţi goli găleata, dar, până nu nu discuta o problemă cu cineva care nu este parte a
repari relaţia, nu se opreşte din curs. problemei sau a rezolvării.
Înainte de a spune ceva, pune-ţi câteva întrebări:
1. Sunt eu responsabil pentru această persoană? Ai o
responsabilitate faţă de copiii tăi minori şi ai res-
ponsabilitatea de a face tot ce poţi pentru un prieten
apropiat. Ai responsabilitatea de a nu răni – şi pro-
babil de a ajuta – pe cineva pe care-l vezi pe stradă.
Dar, probabil, nu eşti responsabil cu oprirea unui

DISCUTAŢI:

1. Când te-a convins cineva să nu faci ceva rău? Ce te-a făcut să te răzgândeşti?
2. Gândeşte-te la cel mai bun comunicator pe care-l cunoşti. Cum relaţionează cu ceilalţi?
3. Ce fel de întrebări le poţi pune celorlalţi pentru a-i ajuta să se explice mai bine?
4. Cum le poţi reaminti celorlalţi ce este corect într-un mod plin de tact şi de umilinţă?
5. Peste ce blocaje mentale ai da, dacă ai încerca să-ţi convingi un prieten să stea departe de alcool şi alte
droguri? Cum ai depăşi fiecare blocaj?

2 / Capacitate de convingere
INTEGRITATE
Ajungi să fii ascultat clădindu-ţi o relaţie, lucru care
depinde, în parte, de cealaltă persoană şi de bunăvo-
ința ei de a relaționa cu tine. Dar menţinerea unei
relaţii bune are mult de-a face cu integritatea de care
dai dovadă.
Adesea, primul test al integrităţii tale este cât de
mult se poate baza cineva pe tine. Te ţii de cuvânt?
Dacă eşti de acord să-ţi ajuţi un prieten să-şi repare
maşina luni seara, ajungi acolo la timp, treaz şi gata
să intervii? Dacă spui că-ţi vei lua copiii de la mama
ta la ora 20.30, ajungi la timp, treaz şi gata să mergi
acasă?
Sinceritatea ta este o altă metodă prin care ceilalţi
pot şti că eşti serios. Îi tratezi pe ceilalţi aşa cum vrei
să fii tratat tu? Când alţii văd că încerci să atingi un
standard mai înalt decât convenienţa şi plăcerea, vor
şti că pot avea încredere în tine.
Adevărata umilinţă este una
dintre cele mai atractive
calităţi pe care le poate
avea cineva. Într-o vară în
care alte superstaruri cap-
tau atenţia publicului
prin noile contracte
pe care le semnau,
Kevin Durant, cel
mai bun marca-
tor din NBA în
TEMĂ:
1. Gândeşte-te la cineva despre care spui că este integru şi fă o listă cu alte cinci sau mai multe trăsături
de caracter de care acea persoană dă dovadă.
2. Cum te-a ajutat de-a lungul anilor integritatea de care a dat dovadă această persoană?
3. Datorită integrităţii de care a dat dovadă această persoană ţi-a fost mai uşor să o asculţi? De ce da sau
de ce nu?
4. Care ar fi una din căile prin care poţi urma exemplul acestei persoane?
5. Cum îţi vei aminti să faci acest lucru?
„Nu suntem câştigaţi de argumentele pe care le putem analiza,
ci de ton şi de temperament, de maniere, adică de omul însuşi.”
– Samuel Butler
sezonul 2009–2010, a semnat din nou, fără vâlvă,
cu Oklahoma City Thunder. Şi-a anunţat decizia
pe Twitter: „Prelungire cu încă 5 ani cu Thunder…
Dumnezeu e mare, eu şi familia mea am parcurs un
drum lung până aici… Vă iubesc pe toţi, pe bune,
asta e o binecuvântare!”
Câtor persoane le mulţumeşti atunci când ai succes?
Când încerci să convingi pe cineva să facă ceva, la câte
motive te poţi gândi care să nu aibă nimic de-a face
cu tine?
Când cineva are putere şi încă se lasă tras la răspun-
dere, acest lucru spune foarte multe despre integri-
tatea acelei persoane. Conducătorul închisorii, Larry
Hank, din Boulder County, Colorado, a demonstrat
că este dedicat în mod personal dreptăţii când s-a
suspendat timp de opt ore, fără a fi plătit, după ce a
încălcat una din regulile sale, aceea de a nu fi dur cu
ofiţerii în timpul antrenamentului.
Chiar şi atunci când ai ceva dur de spus, poţi arăta
consideraţie faţă de ceilalţi – să-ţi alegi cuvinte care
să transmită respect, să găseşti un moment când cei-
lalți te pot asculta, să le acorzi timp să se îndrepte
în condiţiile stabilite de ei şi să foloseşti o metodă
de a comunica – în persoană, printr-o scrisoare, un
memo sau o propunere detaliată – care să fie cea mai
bună pentru ei.
Capacitate de convingere / 3
ADEVĂRUL
Fie că eşti genul de persoană care revede lucrurile
în minte, le aranjează verbalizându-le sau le pune
pe hârtie, planifică-ţi dinainte discuţiile importante,
astfel încât să poţi folosi timpul la maximum.
Adună toate informaţiile, chiar şi pe acelea care par
să-ţi contrazică poziţia. Consultă mai multe surse de
informare – colegi deţinuţi cu anumite cunoştinţe,
biblioteca, observaţiile personale etc.
Nu exagera dacă acest lucru dă o impresie greşită.
Evită termeni absoluţi, cum ar fi „întotdeauna” sau
„niciodată”, în special atunci când vorbeşti despre fa-
milie sau prieteni.
JOC DE ROL:
Acest prizonier este gata să discute două lucruri: recu-
noştinţa lui/ei pentru sacrificiul unui membru al fa-
miliei şi ce decizie să ia în privința mașinii lui. Jucaţi
scena o dată, apoi din nou, cu cineva care să pună
întrebările (Î):
Deţinut: – Bună, mersi că ai venit. Ce mai faci?
Rudă: – Sunt bine.
Deţinut: – Putem să vorbim două lucruri?
Rudă: – Bine.
Deţinut: – În primul rând, vreau să-ţi mulţumesc
că ţi-ai făcut timp să mă vizitezi şi că ai grijă de co-
pii. Ştiu că ţi-a dat peste cap weekendul faptul că ai
venit aici şi că este un angajament uriaş acela de a
avea grijă de copii.
Rudă: – E în regulă. Suntem rude.
Deţinut: – Ei bine, eşti un exemplu pentru mine
şi sper ca şi eu să-i ajut pe alţii aşa cum m-ai ajutat
tu pe mine.
Î: De ce este important pentru deţinut să spună acest
lucru?
Deţinut: – Vreau, de asemenea, să vorbesc cu tine
despre maşină. Cred că ar trebui s-o vindem şi să
punem banii într-un cont de economii.
Rudă: – Nu, trebuie s-o păstrăm. Ce va fi când
vei ieşi din închisoare? Vei avea nevoie de maşină
atunci.
Î: Este acesta adevăratul motiv pentru care membrul
familiei ezită să se despartă de maşina în plus?
Deţinut: – Ei bine, nu voi ieşi din închisoare în ur-
mătorii cinci ani şi, până atunci, maşina va valora
4 / Capacitate de convingere
„Nu e modalitate mai bună de a-i convinge pe alţii decât de a te
convinge mai întâi pe tine însuţi.” – Cicero
Nu folosi sarcasmul sau insultele, cum ar fi „prost”,
„prostănac” sau „idiot”. Gândeşte-te cum schimbă to-
nul vocii tale mesajul.
Nu trage concluzii pripite şi nu face supoziţii. Pen-
tru a stabili ceva este nevoie de doi sau trei martori
sau dovezi.
Concentrează-te pe adevăr, nu pe rezultate. Nu este
treaba ta să-ţi impui punctele de vedere în faţa alto-
ra. Treaba ta este să continui să cauţi şi să arăţi spre
adevăr.
Fii pregătit să înveţi. Nu trebuie să fii de acord cu
toată lumea. Trebuie doar să fii deschis să înveţi ceva
nou.
cu mult mai puţin. Dar, dacă strângem banii, pu-
tem cumpăra o altă maşină atunci.
Rudă: – Nu înţelegi cât de greu ne este de când ai
plecat şi acum vrei să mai adaugi încă o greutate.
Chiar trebuie să vindem maşina?
Deţinut: – Ei bine, cred că ar fi o idee bună.
Î: Cum altfel ar fi putut răspunde deţinutul aici? Ce
întrebări ar fi putut pune?
Rudă: – Chiar săptămâna trecută, Anna a trebuit
să meargă la doctor şi maşina mea nu a vrut să por-
nească. Aşa că am luat maşina ta. Cu Anna bolna-
vă, cu meciurile de fotbal ale lui Eric şi noua mea
slujbă, chiar vrei să rămân fără maşină?!
Î: Cum ar putea membrul familiei să-şi exprime îngri-
jorarea mai clar, fără a acuza?
Deţinut: – Nu… bine…, care este kilometrajul
maşinii tale?
Î: Ce a făcut acum deţinutul? Aţi observat felul în
care a schimbat direcţia conversaţiei către îngrijorările
membrului familiei?
Rudă: – Aproximativ 370 000 de kilometri, cred.
Deţinut: – Bine. Deci, dacă îţi poţi repara maşina
şi apoi vinzi maşina mea, poate că Tony te va ajuta
să găseşti o maşină la mâna a doua mai bună decât
ce ai acum. Ce spui?
Î: De ce trăsături de caracter tocmai a dat dovadă
deţinutul? S-a rezolvat problema? De ce trăsături de
caracter va fi nevoie să dea dovadă în zilele şi săptă-
mânile care vor urma, în timp ce vor încerca să rezolve
această problemă?

„Blândeţea este capabilă să realizeze ceea ce violenţa nu
poate.” – Claudian
VIAŢA CONTEAZĂ
O persoană blândă apreciază viaţa, chiar şi viaţa cui-
va care i-a greşit.
Este greu să trăieşti în acest mod, chiar şi în afara
închisorii. Poate că soţii sunt foarte ocupaţi şi nu co-
munică foarte bine, iar când comunică, există atât de
multă frustrare, încât unul sau amândoi se simt ata-
caţi personal. Poate că fraţii nu au învăţat niciodată
să „lupte cinstit” şi reuniunile lor de familie se termi-
nă întotdeauna cu resentimente. Poate că doi colegi
de serviciu se enervează unul pe altul încercându-şi
răbdarea şi se trezesc mereu că se contrazic cu privire
la orice.
În închisoare, situaţia este chiar mai rea. Sub lumini-
le aspre, înconjuraţi de pereţi de beton, expuşi la voci
şi atitudini aspre, este uşor să nu-ţi mai aminteşti ni-
mic altceva. Membrii familiei, gardienii şi colegii de
DISCUTAŢI:
1. Cum poţi respecta o persoană pe care nu o placi?
2. Cum respecţi un gardian atunci când te simţi insultat sau umilit?
3. Cum îţi poţi respecta soţul sau soţia când te înşală?
4. Cum îţi respecţi copilul?
5. Cine a fost blând cu tine? I-ai mulţumit? Gândeşte-te la trei lucruri pe care le poţi învăţa din exemplul ei
sau al lui – şi fii tu însuţi blând.
Ca grup, scrieţi o scenetă în care participanţii să dea pe faţă blândeţe în modurile pe care le-aţi descris.
Blândeţe vs Asprime
Caracterul pe primul loc! Ghid pentru penitenciare
Prima ediţie • Seminar 45
DEFINIŢIE
A manifesta consideraţie şi grijă pentru ceilalţi.
închisoare se confruntă cu atât de mult stres, încât
devin asemenea bombelor pe punctul de a exploda.
De multe ori, este mai uşor să reacţionezi în mod vi-
olent decât să faci ceva constructiv. Nu este corect ca
vreo persoană să insulte un membru al familiei. Nu
este în regulă când o persoană dragă moare. Este gre-
şit ca cineva să abuzeze un copil. Dar, atunci când te
concentrezi pe ofensa respectivă, este mult mai greu
să-ţi controlezi propriile reacţii violente.
Pentru a-i trata pe alţii cu blândeţe este nevoie să te
controlezi, să-i apreciezi pe alţii şi să hotărăşti care
este acţiunea potrivită pentru fiecare situaţie.
Dacă nu-i poţi trata pe alţii cu respect, cum te poţi
aştepta ca alţii să te trateze cu respect?
Blândeţe / 1
CONTROLAŢI-VĂ
Cauciucurile sunt punctul de contact între un vehi-
cul şi şosea. Trebuie să suporte greutatea vehiculului
şi să menţină suficientă aderență pentru a propulsa
vehiculul şi pentru a putea fi manevrat în siguranţă.
Dacă sistemul de suspensii al vehiculului este prea
ferm sau prea lax sau dacă presiunea din cauciucuri
este prea mare sau prea mică, cauciucul se va uza mai
repede şi-şi va pierde mai uşor aderența.
În acelaşi fel, cuvintele şi acţiunile tale sunt punctul
de contact între tine şi alte persoane. Dacă vorbele şi
acţiunile tale sunt prea aspre sau prea timide, vei avea
de furcă încercând să-ţi ţii relaţiile pe linia de plutire.
Fii un părinte blând
Nu-ţi zgâlţâi niciodată copilul. Nu pedepsi nicioda-
tă un copil pentru că eşti mânios. Scopul disciplinei
este să ajute un copil să se comporte corect. Nu are
legătură cu tine sau cu felul în care te simţi.
Nu ţipa în mod repetat la copiii tăi… sau la câinele
tău. Dacă în clipa aceea copilul te poate auzi, ridica-
rea tonului nu face decât să înrăutăţească lucrurile.
Nu rosti niciodată ameninţări pe care nu le poţi duce
la îndeplinire. Nu-ţi ameninţa copilul cu bătaia, de-
oarece a bate cu adevărat un copil este greşit. Dacă
spui că îi vei lua o jucărie dacă nu ascultă, ia-i-o.
Nu-i permite copilului să deprindă obiceiul de a ţipa
până obţine ceea ce doreşte. Păstrează jucăria până
copilul se calmează şi recunoaşte consecinţele fap-
telor rele şi apoi îi poţi jucăria înapoia. Recunoaşte
diferenţele de personalitate dintre un copil şi altul.
Pentru un copil foarte sensibil, o încruntare s-ar pu-
tea să fie de ajuns. Pentru un copil cu o voinţă foarte
JOC DE ROL:
Părinte: – Vino, [copil]. Este timpul să mergi la
culcare.
Copil: (îl ignoră pe părinte)
Părinte: – M-ai auzit? Este timpul să mergi la cul-
care. Du-te acum în camera ta.
Copil: (continuă să se joace)
Părinte: – Hei, ajunge! Am spus să te duci în ca-
mera ta acum!
Copil: (încă se joacă)
Părinte: (ia jucăria copilului) – Ai face bine să te duci
în camera ta chiar acum dacă nu, o să-ţi pară rău!
2 / Blândeţe
„Vorbele bune pot fi scurte şi uşor de zis, dar ecourile lor sunt
cu adevărat nesfârşite.” – Maica Tereza
puternică, s-ar putea să fie necesare nişte măsuri mai
ferme şi mai consecvente.
Fii un vecin blând
Nu izbucni plin de frustrare. Îţi poţi exprima senti-
mentele, dar nu încerca să te răzbuni. Dacă persoana
respectivă a făcut ceva greşit, arată-i care este proble-
ma şi apoi fii recunoscător dacă te ascultă. În fond,
nu trebuie să-ţi dea socoteală.
Îndepărtează-te până reuşeşti să-ţi controlezi emoţi-
ile. Treaba ta este să ajuţi acea persoană să-şi dezvolte
un caracter bun, nu să-ţi descarci frustrările.
Dacă ai nevoie să te descarci, mergi la un prieten de
încredere care te va ajuta să-ţi recunoşti defectele de
caracter – astfel încât să-ţi poţi asuma responsabili-
tatea pentru atitudinile tale. S-ar putea chiar să fie
nevoie să-ţi ceri iertare de la cel care te-a rănit.
Copil: (izbucneşte în lacrimi şi iese din cameră
de-a buşilea)
• Cum ar putea părintele să-l anunţe mai dinainte
pe copil că se apropie ora de culcare?
• Ce trăsături de caracter îi lipseau copilului?
• Care este diferenţa între „Trebuie să fii ascultător
şi să mergi în camera ta” şi „Mergi în camera ta”?
• Ce ar trebui să faci când începi să-ţi piezi con-
trolul?
• Cum ar trebui să reacţionezi atunci când copilul
ascultă de ceea ce-i spui?
CONTROLAŢI-VĂ
Ascultă-te
Recunoaşte faţă de tine însuţi atunci când eşti su-
părat. Apăsând capacul unei oale care fierbe nu faci
decât să măreşti căldura. În acelaşi fel, dacă insişti
pe ideea că nu eşti mânios, nu te vei putea ocupa de
cauza problemei. Este nevoie de curaj pentru a recu-
noaşte că eşti mânios şi pentru a te confrunta cu acea
realitate.
Opreşte-te şi identifică elementul care ţi-a declanşat
mânia. De ce ai reacţionat aşa cum ai făcut-o? Este
din cauză că cineva a făcut ceva greşit? Sau este doar
în legătură cu tine şi cu ce doreşti tu?
Cum poţi gestiona acea problemă într-un mod mai
constructiv?
Dacă cineva a făcut ceva greşit, este datoria ta să
abordezi problema în cauză cu cealaltă persoană?
Dacă este doar ceva care nu a mers cum doreai tu,
atunci este o dezamăgire. Dar cum îţi poţi readapta
perspectiva şi cum poţi fi recunoscător pentru ceva?
Ce ar trebui să spui? Ce ar trebui să faci în continu-
are? Dacă nu este treaba ta să corectezi pe cineva, lasă
lucrurile aşa. Dacă trebuie să-ţi schimbi perspectiva,
opreşte-te, acceptă realitatea situaţiei şi recunoaşte
avantajele, chiar dacă nu sunt la fel de mari ca deza-
măgirea pe care o simţi.
JOC DE ROL:
Persoana 1 trece şi, din greşeală, dă peste Persoana 2,
care aparţine unui grup rival.
Persoana 2: – Ai grijă, omule. Vrei să-mi spui ceva?
Persoana 1: – Nu, nu am nimic să-ţi spun, omule.
Persoana 2: – O, da?
Persoana 1: – Da.
Persoana 3: (un prieten al Persoanei 1) [Persoana
1], spune-i că-ţi pare rău şi că nu ai vrut.
Persoana 1: – Da ce, nu am făcut nimic. Nu o să
dau înapoi. Nu-mi stă în fire.
Persoana 3: – Cineva trebuie să facă ce este corect
aici.
Persoana 2: – Ce ai spus, [Persoana 3]? Ei? Voi
puneţi ceva la cale acolo?
„Nimic nu e mai puternic ca blândeţea şi nimic nu este mai
blând ca adevărata putere.” – Ralph W. Sockman
În urma acestei reflectări, pune-ţi semnale de averti-
zare pentru a putea recunoaşte necazul data viitoare
când începi să te superi. Poate este un ritm cardiac ri-
dicat. Poate că este felul în care începi să mergi atunci
când eşti furios. Poate este felul în care îţi încleştezi
dinţii sau pumnii.
Hotărăşte ce vei face pentru a rezolva situaţia. Cu cât
vei exersa mai mult, cu atât vei dobândi un control
mai bun asupra impulsurilor tale.
După cum focul distruge o casă, la fel şi cuvintele aspre pot
distruge relaţii. Disciplinează-te în aşa fel încât să-i ajuţi pe
cei dragi, nu să-i răneşti.
Persoana 3: – Nu, deloc.
Persoana 4: (prieten cu Persoana 2) – Vino, [Per-
soana 2]. Renunţă.
Persoana 2: – Lasă-mă în pace, omule!
• Cum ar putea Persoana 1 să dezamorseze această
situaţie?
• Cum ar putea Persoana 2 să dezamorseze această
situaţie?
• Despărţiţi-vă în grupuri şi puneţi în scenă acest
scenariu sau un conflict similar în care fiecare per-
soană se opreşte, se gândeşte la o modalitate con-
structivă de a gestiona situaţia şi caută reconcilierea
cu cealaltă persoană. Folosiţi exemple din închisoa-
re, de la muncă, de acasă etc.
Blândeţe / 3
CREŞTEŢI ÎMPREUNĂ „A înţelege nevoile oamenilor este jumătate din ce trebuie să
faci pentru a le împlini.” – Adlai Stevenson
Un scriitor din Oklahoma vorbea într-o ocazie cu o
tânără care crescuse în New York şi în Washington.
Compara Fifth Avenue, Broadway şi Smithsonian cu
camioanele, cafenelele de la colţul străzii şi jocurile
de fotbal de la şcoală… şi-i era greu să vadă cum pu-
teau cei din Oklahoma să fie mândri de cultura lor.
Atunci „i s-au aprins beculeţele” şi şi-a dat seama că
modul în care locuitorii din Oklahoma simţeau des-
pre felul lor de viaţă era foarte asemănător cu modul
în care ea simţea în legătură cu oraşele ei.

Încearcă să te pui în locul oamenilor

Foloseşte-ţi experienţa pentru a manifesta conside-
raţie. Nu ţi-ar plăcea să fii făcut de ruşine în faţa unui
grup. Aşadar…, nu le face acest lucru altora. Nu ţi-ar
plăcea ca ceilalţi să te vorbească pe la spate. Aşadar,
nu vorbi despre prietenii tăi cu cei care nu sunt parte
a problemei sau a rezolvării. Vrei ca și celălalt să-ţi
respecte mama. Aşadar…, respectă-i mama.
Ascultă şi pune-te în locul celorlalţi. Dacă nu ştii de
ce unei anumite persoane nu-i plac anumite glume,
întreabă. Dacă sunt anumite glume care ţi se par
jignitoare, fii gata să recunoşti că şi glumele tale i-ar
putea jigni pe alţii în acelaşi fel. Ascultă mai întâi și
reacţionează mai târziu.
Fii răbdător
Relaţiile se dezvoltă în timp şi necesită investiţii re-
gulate de timp pentru a putea creşte. Nu este un pro-
iect singular sau unul cu rezultate peste noapte.
Ia-ţi curaj. Majoritatea relaţiilor sunt încurcate, ceea
ce nu înseamnă că dor mai puţin, dar ar trebui să te
încurajeze faptul că nu eşti singurul care se confruntă
cu relaţii dificile.
Întreabă-te ce poţi face pentru a îndrepta o relaţie
chiar astăzi şi apoi fă-o, chiar dacă cealaltă persoană
nu pare să aprecieze acest lucru.
Şi iartă-i pe cei care te-au rănit în trecut, astfel încât,
dacă încearcă să se apropie de tine, să poţi măcar să-i
tratezi cu respect.

EXERSAŢI:

Stai lângă cineva pe care nu-l cunoşti foarte bine şi vezi ce poţi afla despre el sau ea. Exersează-ţi abilităţile
conversaţionale ascultând cu atenţie şi punând întrebări la care se poate răspunde în multe moduri, cum
ar fi:

• Cum era viaţa când erai copil?

• Ce îţi place să faci când ai timp liber?

• Care sunt câteva dintre talentele tale ascunse? La ce eşti bun?

• Ce fel de muzică îţi place? Care sunt câteva dintre mâncărurile tale preferate?

După ce aţi vorbit, ce asemănări aţi găsit între voi, pe care nu le-aţi observat mai înainte?

Care sunt câteva diferenţe semnificative între tine şi cealaltă persoană? Cum vă puteţi totuşi înţelege?

4 / Blândeţe
 Umilinţă vs Aroganţă
Caracterul pe primul loc! Ghid pentru penitenciare
Prima ediţie • Seminar 46

DEFINIŢIE
Oamenii sunt precum ingredientele dintr-o tocană. Recunoaşterea faptului că reuşitele sunt rezultatul
Unii pot fi mai aproape de vârf, iar alţii se pot asemăna investiţiilor pe care alţii le-au făcut în viaţa mea.
cu cartofii sau carnea de vită, dar fiecare are un rol.

PRIVEŞTE DINCOLO DE TINE

În mitologia greacă, tânărul frumos, Narcis, şi-a vă-
zut chipul reflectat în apă şi a devenit atât de captivat
de propriul chip, încât, în cele din urmă, s-a transfor-
mat în nimic, lăsând în urmă o floare.
Astăzi, psihologii folosesc cuvântul narcisism pentru
a descrie acea stare a minţii în care o persoană nu mai
simte nimic faţă de ceilalţi, are impresia că i se cuvine
totul şi se crede superioară. Aceste caracteristici fac
ca unei persoane să-i fie greu să colaboreze cu alţii şi
să păstreze relaţii.
Fie că-i spui narcisism, fie că-i spui, pur şi simplu,
egoism, concentrarea pe propria persoană te conduce
să foloseşti toate mijloacele pe care le ai la îndemâ-
nă pentru a o lua înaintea celuilalt. Unii vor folosi
manipularea. Alţii vor folosi forţa brută. Alţii îşi vor
asigura poziţii de putere. Alţii vor puşi pe harţă şi vor
căuta mereu să se ia la bătaie. Alţii îşi vor
căuta întotdeauna folosul propriu şi/
sau vor dori să înşele.
Pentru a depăşi egoismul care
îţi sabotează viaţa, trebuie să
rupi vraja propriei reflexii şi să
vezi cum propriile atitudini şi
fapte sunt potrivnice standar-
delor unui bun caracter.

DISCUTAŢI:

Întreabă-te următoarele lucruri, pentru a stabili nivelul tău de umilinţă sau de aroganţă:
1. Atunci când altcineva este respectat sau îi sunt recunoscute meritele, eşti bucuros pentru el sau îl invi-
diezi?
2. Insişti să ai ultimul cuvânt atunci când cineva nu este de acord cu tine? Închei o prietenie atunci când
acea persoană nu este de acord cu tine?
3. Când cineva te corectează sau te critică, devii defensiv, sau asculţi?
4. Poţi numi una sau două persoane care au contribuit în mod pozitiv la dezvoltarea ta?
5. În ce moduri depinzi de ceilalţi chiar acum? Pentru mâncare, pentru distracţie, pentru o apă curată,
pentru bunuri de consum?

Umilinţă / 1
ÎNGRIJEŞTE-TE DE CEILALŢI
Multe persoane vor să definească binele şi răul în
funcţie de ei înşişi. Acestea cred că libertatea înseam-
nă să faci orice îţi place fără să ţi se spună ceva. Cred
că nu au nevoie de nimeni.
Aceştia sunt părinţii care îşi abandonează copiii.
Sunt hoţii care iau ceea ce cred că li se cuvine. Sunt
traficanții de droguri care doar „fac ce trebuie să facă”
şi cărora nu le pasă de faptul că vieţile clienţilor lor
se deteriorează. Sunt politicienii care spun un lucru
pentru a fi aleşi şi un alt lucru pentru a rămâne la
putere. Sunt afaceriştii corupţi a căror singură grijă
este să o ia înaintea celorlalţi. Sunt dependenţii de
droguri care îşi urmează impulsurile, în loc să se în-
grijească de familiile lor.
Priveşte lucrurile dintr-o altă perspectivă
Dar şi noi suntem acei oameni. Când cineva te calcă
pe bătături, cauţi să te răzbuni sau ridici ziduri de
despărţire pentru a evita să fii rănit din nou. Atunci
când avem un conflict cu o persoană dragă, vrem ca
ea să ne împlinească nevoile înainte ca noi să-i în-
tindem o mână. Credem că merităm mai mult decât
atât, indiferent ce înseamnă acest „atât”.
Din nefericire, aceste obiceiuri ne vor face să-i tratăm
pe ceilalţi într-un fel în care noi nu dorim să fim tra-
taţi, chiar şi atunci când nu vrem. La un anumit mo-
ment, va trebuie să ne dăm seama că vieţile noastre
JOC DE ROL:
Părinte 1: – [Copil], te rog să duci gunoiul chiar
acum şi apoi vom servi micul dejun.
(Copilul rămâne pe scaun şi citeşte de pe cutia de
cereale.)
Părinte 1: – [Copil], m-ai auzit?
Copil: – Îhî.
Părinte 1: (merge la el, bate cu palma în masă
şi ţipă) – Ascultă-mă! Du gunoiul înainte să-ţi
spun a doua oară!
• Este acest părinte concentrat pe a-l învăţa pe co-
pil să se comporte bine sau pe a avea puterea de a
fi ascultat?
*** Scenariu repetat***
Părinte 2: – [Copil], te rog să duci gunoiul chiar
acum şi apoi vom servi micul dejun.
2 / Umilinţă
„Pentru a fi cu adevărat mare, trebuie să stai alături de oameni,
nu deasupra lor.” – Charles de Montesquieu
nu gravitează doar în jurul nostru. Ne-am putea sim-
ţi răniţi sau nedemni, dar nu la asta se rezumă totul.
Înţelege-ţi menirea
Unele dintre cele mai mari teste al umilinţei sunt în
situaţiile în care ai de-a face cu autoritatea sau atunci
când eşti într-o poziţie de autoritate.
Ca părinte, ai o responsabilitate faţă de copiii tăi.
Astfel, copiii tăi minori ar trebui să te asculte pentru
că ai responsabilitatea de a te îngriji de ei … nu pen-
tru că eşti mai bun decât ei. Ca elev, ai responsabilita-
tea de a asculta şi de a lucra cu profesorul tău pentru
că este profesorul tău, şi nu pentru că este, neapărat,
mai deştept decât tine. Ca prizonier, ai responsabili-
tatea de a te supune instrucţiunilor corecte ale unui
oficial deoarece acel oficial are anumite responsabili-
tăţi faţă de tine şi față de ceilalţi deţinuţi, nu pentru
că oficialul este mai mare decât tine.
(Copilul rămâne pe scaun şi citeşte de pe cutia de
cereale.)
Părinte 2: – [Copil], m-ai auzit?
Copil: – Îhî.
Părinte 2: (merge la copil, îi ia cutia de cereale
şi-l priveşte în ochi). – Eşti atent la mine acum?
(Copilul dă din cap afirmativ.)
Părinte 2: – Bine, ai fost atent şi ascultător acum?
Copil: – Nu.
Părinte 2: – Bine, ce trebuie să faci înainte de a
servi micul dejun?
• Ce atitudine are acest părinte? Ce îi comunică el
copilului său?
FII DISPUS SĂ ÎNVEŢI
Îi ştim pe cei care trebuie să aibă ultimul cuvânt, care
trebuie să aibă dreptate, care trebuie să lovească ulti-
mii într-o bătaie şi care plănuiesc să se răzbune, dacă
nu au făcut-o. Aceste persoane recunosc rar, sau ni-
ciodată, faptul că au greşit. Prima lor grijă este repu-
taţia lor, nu ce este corect sau de ce au nevoie ceilalţi.
Umilinţa înseamnă să ştii cine eşti cu adevărat, fără
să pretinzi respectul altora. O persoană umilă apre-
Nu aş spune nici-
odată asta despre
mine, dar prietenii
mei spun că sunt
printre cei mai
buni în domeniu!
JOC DE ROL:
Revedeţi jocul de rol anterior, în care părinţii se
enervează. Ce ar putea face părintele atunci când
îşi dă seama de atitudinea pe care o transmite?
Copil: (după ce părintele strigă, copilul, plin de re-
sentimente, duce gunoiul, lovind uşa la ieşire)
Părinte: ( se întoarce şi recunoaşte că atitudinea gre-
şită a copilului este o reflectare a atitudinii greşite a
părintelui – faptul că-şi impune punctul de vedere)
Copil: (se întoarce şi-şi pune cereale în bol)
Părinte: (merge către copil) – [Copil], am greşit
când am ţipat la tine. Trebuia să duci gunoiul, dar
am avut o atitudine greşită atunci când am ţipat la
tine. Nu am fost umil. Mă ierţi?
• De ce ar fi greu să procedeze aşa? Ce i-ar comu-
nica acest lucru copilului?
• Dacă părinţii v-ar cere iertare, ce aţi simţi pen-
tru ei?
Haideţi acum să schimbăm situaţia. Un copil
adult are o relaţie tensionată cu părinţii săi. Poate
că aceleaşi lucruri care au deteriorat relaţia au dus,
în cele din urmă, şi la ajungerea lui în închisoare.
„Cu cât suntem într-o poziţie mai înaltă, cu atât trebuie să
umblăm mai umil.” – Cicero
ciază mai mult să facă lucrurile în mod corect decât
să-şi păstreze o reputaţie bună.
Un afacerist umil caută soluţii prin care să câştige şi
el, şi ceilalţi, ca să-i ajute şi pe ceilalţi să reuşească.
Un elev umil preferă să asculte din nou acelaşi lucru,
decât să-şi etaleze propriile cunoştinţe. Un coechipi-
er umil recunoaşte când are nevoie de ajutor şi este
dispus să înveţe, chiar şi din critici.
• Atunci când eşti criticat, întreabă-te: „Ce parte din
aceste afirmaţii este adevărată?” (Pentru mai multe
informaţii la acest subiect, vezi seminarul „Respon-
sabilitate” din acest ghid.)
• Cere-ţi iertare atunci când greşeşti. (Vezi semina-
rele „Iertare” şi „Dreptate”.)
• Adoptă o atitudine de recunoştinţă faţă de contri-
buţiile pe care alţii le au în viaţa ta. (Vezi seminarul
„Recunoştinţă”.)
Copil adult: (ia telefonul şi-şi sună mama)
Părinte: – Alo?
Copil adult: – Bună, mamă, ce mai faci?
Părinte: – Sunt bine. Ce s-a întâmplat?
Copil adult: – Pot să te întreb ceva?
Părinte: – Presupun că da.
Copil adult: – La un curs am învăţat despre umi-
linţă. Mi-am dat seama că, de când eram mic şi
până acum, am fost mai concentrat pe a face ce
vreau, decât pe a te respecta ca părinte. Am greşit.
Mă poţi ierta pentru revolta şi aroganţa mea în
relaţia cu tine?
• Ce atitudine are aici copilul adult?
• Ce lucru ţi-ar îngreuna o astfel de atitudine?
• Ce ar putea spune părintele în continuare? Con-
tează ce spune el?
• Cum poate copilul adult să continue să fie umil,
dacă părintele îl respinge?
Umilinţă / 3
FĂ-ȚI TREABA BINE „Dacă cineva este chemat să fie măturător de străzi…, trebuie
să măture străzile atât de bine, încât toate mulţimile cereşti şi
Îi venea greaţă şi părea că senzaţia se înteţea. Deşi pământeşti să se oprească şi să spună: «Aici a trăit un mare
baia era chiar vizavi, băiatul nu voia să se mişte. Aşa măturător de străzi, care şi-a făcut bine treaba.»”
că a aşteptat un pic mai mult decât trebuia şi nu a – Martin Luther King Jr.
ajuns la toaletă în timp.
Ajutaţi-vă unii pe alţii
Vasul de toaletă, podeaua şi băiatul erau toate acope-
Mulţi oameni dezvoltă o mentalitate de „noi împo-
rite cu cina de seara trecută.
triva lor”, ceea ce-i împiedică să lucreze împreună cu
Mama i-a adus haine curate şi s-a asigurat că ajunge ceilalţi. Dar poate că nu trebuie să fie aşa.
din nou în pat, apoi a închis uşa de la baie, spunân-
O comunicare plină de respect între deţinuţi şi între
du-şi că se va întoarce să cureţe un pic mai târziu.
deţinuţi şi personalul închisorii îi poate ajuta pe toţi
Fără să spună nimic, tatăl băiatului a curăţat mizeria să ştie ce se aşteaptă de la ei, astfel încât să se poată
şi apoi a continuat să se pregătească pentru a pleca la înţelege unii cu alţii. Indiferent ce spui, fii respectuos
serviciu. Mama băiatului a fost surprinsă când, după şi stai departe de jocurile puterii dintre alte persoane.
micul dejun, a venit să cureţe baia şi a găsit că sarcina
Oferă-te să-ţi ajuţi un coleg ţinând punga de gunoi
dezgustătoare fusese deja făcută.
pentru ca el să poată strânge gunoiul. Munceşte cu
Tratează fiecare slujbă cu demnitate alţi membri ai personalului de la bucătărie pentru a
putea servi masa la timp. Cooperează cu colegul de
Oamenii tind să-şi ierarhizeze importanţa pe baza
celulă, în loc să vă certaţi cine ar trebui să cureţe o
slujbelor pe care le au, dar o persoană umilă recu-
anumită parte a celulei.
noaşte demnitatea fiecărei îndatoriri. Curăţatul mi-
zeriei nu a fost ceva minunat, dar i-a ajutat pe toţi
cei care trebuiau să folosească baia în acea dimineaţă.
Ca părinte, va trebui să schimbi mereu şi mereu scu-
tece murdare. Dar asta înseamnă să-ţi ţii copilul să-
nătos şi să-i arăţi că-l iubeşti. Peluza va trebui tunsă
săptămâna viitoare, dar tunsul gazonului poate face
cartierul să arate mai bine şi poate arăta respectul tău
pentru cei care locuiesc în jur.

Un măgar poate căra mai mult decât un cal de aceeaşi mărime,

fie că stăpânul său este un comerciant bogat sau un ţăran sărac.
A ajuns să fie simbolul umilinţei, al păcii şi al durabilităţii.

DISCUTAŢI:

1. Povesteşte despre cineva care a făcut o treabă neplăcută în locul tău. Cum te-a ajutat?
2. Când ţi se pare dificil să colaborezi cu ceilalţi?

3. Fă o listă cu şase modalităţi prin care îi poţi ajuta pe ceilalţi.

4 / Umilinţă
A fi demn de încredere
vs Inconsecvenţă
Caracterul pe primul loc! Ghid pentru penitenciare
Prima ediţie • Seminar 47

DEFINIŢIE
A te ţine de cuvânt, chiar dacă acest lucru presupune
un sacrificiu neaşteptat.

EŞTI DEMN DE ÎNCREDERE?

Un pod face legătura între două maluri ale unui râu
sau ale unei văi, iar rezistența lui face posibile comu-
nicarea şi transportul peste o barieră naturală.
În acelaşi fel, atunci când ne ţinem de cuvânt, putem
să consolidăm încrederea pe care ceilalţi o au în noi şi
putem păstra relaţiile bune pe care le avem cu alţii. Pe
de altă parte, odată ce încrederea este pierdută, este
nevoie de multă muncă pentru a reconstrui podul.
Cunoaştem cu toţii persoane în care putem avea în-
credere că se vor comporta într-un anume fel, dar asta
nu înseamnă că avem încredere în acele persoane. De
multe ori, subminăm încrederea acţionând doar în
funcţie de propriul nostru interes. Dacă nu suntem
dispuşi să facem ce este corect chiar şi atunci când al-
ţii fac ce este greşit, ne vom prinde într-un cerc vicios
al promisiunilor încălcate, al standardului dublu şi al
resentimentelor. Îi apreciem pe ceilalţi în funcţie de
ce pot face pentru noi, iar când nu obţinem ce dorim,
nu mai investim în acea relaţie.
De asemenea, subminăm încrederea vorbind sau ac-
ţionând inconsecvent. Intenţiile bune nu sunt sufi-
ciente pentru a face din noi persoane pe care te poţi
baza. Poate că vrem să-i ajutăm pe ceilalţi şi promi-
tem prea multe lucruri. Poate că vrem să oferim cui-
va speranţă şi promitem lucruri pe care nu le putem
controla. Poate că cealaltă persoană a profitat de pri-
etenia noastră şi suntem gata să ne debarasăm de ea.
Poate că nu vom mai vorbi cu acea rudă, dacă ea nu-şi
cere prima iertare. Poate că, pur şi simplu, suntem
prea ocupaţi şi am uitat ce am spus că vom face.
O persoană demnă de încredere este o persoană care
face ceea ce este corect chiar şi atunci când acest lucru
doare.

TEMĂ:

1. Gândeşte-te la cineva în care ai încredere. În ce fel îţi comunică acţiunile acelei persoane faptul că este
demnă de încredere?

2. Când ai dezamăgit pe cineva? Ai intenţionat acest lucru? Ce atitudini sau lucruri pe care le-ai trecut cu
vederea te-au făcut să dezamăgeşti?

3. Întreabă-i pe membrii familiei dacă le-ai făcut promisiuni pe care nu le-ai onorat. S-ar putea să-şi amin-
tească de nişte lucruri pe care tu nu le-ai văzut ca pe nişte promisiuni. Nu te contrazice cu ei şi nu te apăra.

4. Cum poţi îndrepta acele situaţii? Dacă ai nevoie de ajutor, vorbeşte cu un capelan sau cu altă persoană
demnă de încredere.

A fi demn de încredere / 1
FĂRĂ SCUZE
Şeful de trib Massasoit şi 60 de wompanoag curajoşi
au apărut de dincolo de dealul care dădea spre colo-
nia Plymouth, pe 22 martie 1621. La început, guver-
natorul Bradford şi pelegrinii au alergat să-ţi ia flin-
tele, dar Massasoit venise paşnic şi, după ce au făcut
schimb de daruri, Massasoit şi Bradford au semnat
un tratat care conţinea şapte puncte.
Cu câţiva ani înainte de venirea peregrinilor, un căpi-
tan englez lipsit de scrupule le promisese băștinașilor
că va face comerţ cu ei şi ademenise un grup de cu-
rajoşi pe corabia sa. Însă, odată ce aceștia au ajuns pe
corabie, membrii echipajului i-au prins şi au plecat cu
ei spre Europa, unde captivii au fost vânduţi ca sclavi.
Dar, în timp ce familiile peregrinilor se străduiau să
treacă de iarna dintre anii 1620–1621, Massasoit nu
a ridicat nici măcar un deget împotriva lor.
După încheierea tratatului, indienii i-au învăţat pe
peregrini cum să prindă peşte, cum să folosească
îngrăşământul şi cum să planteze porumb. Când o
corabie a mai adus şi alţi imigranţi, în toamna anului
DISCUTAŢI:
Numeşte o persoană pe care o consideri demnă de încredere:
Fă o listă şi discutaţi trei exemple clare în care această persoană a demonstrat că te poţi baza pe ea.
•
•
•
2 / A fi demn de încredere
„Nu promite niciodată mai mult decât poţi face, dar fă întot-
deauna mai mult decât ai promis.” – Lou Holtz
1621, indienii le-au vândut peregrinilor mâncare în
plus, iar cei care s-au stabilit acolo au supravieţuit al-
tei ierni în New England.
La doi ani de la semnarea tratatului, peregrinii au
primit vestea că Massasoit era pe moarte. Aşa cum se
obişnuia printre băștinași când un bărbat important
era pe moarte, Bedford a trimis o delegaţie pentru a-i
aduce un omagiu – Edward Winslow, John Hamden
şi Hobomok, un ghid indian.
Pe drum, au auzit zvonul că Massasoit murise şi, pe
măsură ce îşi continuau călătoria, Hobomok a înce-
put să-l descrie pe Massasoit: „… nu era mincinos,
nu era sângeros şi gata să calce în picioare, ca ceilalţi
indieni; mânia şi patima îi treceau repede, se împăca
uşor cu cei care îi greşeau şi era condus de raţiune în
asemenea măsură, încât nu desconsidera sfatul celor
mai de jos oameni şi, folosind puţine comenzi, îşi câr-
muia oamenii mai bine decât o făceau alţii folosind
multe comenzi.”
Când au ajuns la satul lui Massasoit, au aflat că ma-
rele şef zăcea grav bolnav, dar era încă în viaţă. Îngri-
jirea pe care i-a oferit-o Edward Winslow a ajutat la
cruţarea vieţii lui Massasoit şi l-a însănătoşit com-
plet.
Timp de 40 de ani, Massasoit a menţinut pacea în
interiorul propriului popor şi între băștinași şi pe-
regrini. Astăzi, ne amintim de Massasoit deoarece
respectul său constant pentru ceilalţi i-a permis să
construiască poduri acolo unde alţii ar fi făcut răz-
boi. Pacea la care el a contribuit a ieşit în evidenţă în
mijlocul trădării şi al lipsei de încredere care caracte-
rizau vremea lui.
FĂRĂ LAMENTĂRI „Nu mă rog pentru succes, ci pentru credincioşie.”
– Maica Tereza
John Simpson Kirkpatrick (1892–1915) a fost prin-
Dacă ai convenit să faci ceva cu un prieten, fă-o, chiar
tre primii membri ai brigăzii a treia australiene care
dacă apare „o ofertă mai bună”. Şi fă-o cu toată inima.
a ieşit la ţărm la Gallipoli, Turcia, pe 25 aprilie 1915.
A fost singurul brancardier care a ajuns pe plajă ne-
vătămat.
Folosind un măgar pentru a căra soldaţii răniţi, Kir-
kpatrick mergea pe plajă, pe sub gloanţele periculoa-
se ale inamicilor, pentru a le căra apă bărbaţilor care
luptau şi pentru a-i duce pe răniţi la loc sigur.
Pe 19 mai, Kirkpatrick se întorcea cu doi soldaţi când
a fost surprins de un foc de artilerie grea. Kirkpatrick
a fost lovit în inimă.
Uneori, viaţa presupune eforturi extraordinare din
partea unor oameni obişnuiţi şi probabil că nu vom
şti când vor veni acele momente. Aşadar, singurul
mod în care te poţi pregăti este formându-ţi obiceiul
de a-ţi asuma responsabilitatea, indiferent de cost.
Dezvoltă-ţi obiceiul de a fi demn de încredere în tre-
burile zilnice, curăţând în urma ta şi răspunzând cu
un salut prietenesc la unul morocănos. Atunci vei
avea puterea de a alina un prieten care suferă, de a sta Kirkpatrick și măgarul lui, transportând un soldat rănit.
de partea unei persoane vulnerabile sau de a rezista
dorinţei de răzbunare.
Marii atleţi şi soldaţii eroi sunt pe poziţii în momentul de criză
– pentru că se antrenează să fie pe poziţii în orice moment.

EXERSAŢI:

1. Care ar fi zona în care ar trebui să devii mai de încredere? Numeşte ceva extrem de concret, cum ar fi
făcutul temelor sau acordarea atenţiei depline copiilor, atunci când vin să te viziteze.

2. Fă o listă cu lucrurile care te distrag de la atingerea scopului pe care ţi l-ai stabilit. Fii realist. Dacă nu
te descurci bine în această zonă acum, există, probabil, un motiv.

3. Acum, gândeşte-te la fiecare lucru care îţi distrage atenţia. Este o persoană, un lucru sau propriile gân-
duri? Dacă este o persoană care cere din timpul tău, cum plănuieşti să-i acorzi atenţie fără a lua din timpul
dedicat altora? Dacă este vorba de un lucru, te poţi ocupa de el înainte să te întâlneşti cu copiii tăi, sau este
la fel de important? Dacă este ceva ce are de-a face cu propriile atitudini sau gânduri, cum poţi da dovadă
de autocontrol şi cum poţi aborda acea problemă?

4. Găseşte o persoană înţeleaptă şi demnă de încredere, probabil pe cineva de la care ai mai cerut deja
sfaturi. Discutaţi în ce fel trebuie să se schimbe comportamentul tău şi cere-i sfatul. Vorbeşte cu această
persoană cel puţin o dată pe lună, pentru a putea trece în revistă noile provocări cu care te confrunţi.

A fi demn de încredere / 3
FĂRĂ REGRETE „Hotărăşte-te să faci ceea ce trebuie; fă ireproşabil
ceea ce ai hotărât!” – Benjamin Franklin
Poate că acum eşti în închisoare, dar asta este viaţa
Fă ce ai de făcut. Înaintează pas cu pas până ajungi
ta. Nu este o încercare. Asta este. Te afli aici. Aşa-
la linia de sosire. Aşa fac toţi cei care ajung acolo. În-
dar… scoate cât mai mult din fiecare zi!
treabă-te care este următorul pas şi treci la treabă.
Ţine-ţi cuvântul. Când spui că vei face ceva, fă-o. Nu aştepta ca altcineva să-ţi reamintească sau să-ţi
Când ai stabilit că te vei întâlni cu cineva la prânz, dea voie să faci ce ştii că este corect.
de exemplu, punctualitatea ta spune cât de mult îţi
Nu-ţi lua obiceiul de a folosi comportamentul celor-
apreciezi prietenul. Nu promite ceva, dacă nu eşti
lalţi ca scuză pentru a fi delăsător. Trebuie să ajungi
sigur că-ţi poţi ţine acea promisiune. Dacă ai un ter-
la timp la serviciu chiar dacă şeful tău nu ajunge. Fă
men limită, respectă-l. Când împrejurările sunt difi-
tot ce poţi mai bine, chiar dacă cei din jurul tău nu
cile, comunică şi aranjează în aşa fel lucrurile, încât să
fac la fel.
poţi termina lucrul la un alt termen.
Este greu să trăieşti fără regrete. Este nevoie să pui
Pune întrebări pentru a clarifica ce aşteptări are cea-
la lucru tot ce ai şi chiar mai mult. Asta înseamnă
laltă persoană. Fii foarte atent şi întreabă-i pe ceilalţi
că trebuie să-ţi recunoşti responsabilităţile, să-ţi cu-
dacă ai înţeles corect.
noşti abilităţile şi să nu-ţi compromiţi niciodată in-
tegritatea.

„UN MESAJ PENTRU GARCIA”

… Când a izbucnit războiul dintre Spania şi Statele Unite, era nevoie să se comunice rapid cu liderul
insurgenţilor. Garcia era undeva în vastitatea muntoasă a Cubei – nimeni nu ştia unde. Nu se putea lua
legătura cu el nici prin poştă, nici prin telegraf. Preşedintele trebuia să se asigure că are cooperarea lui, şi
asta rapid…
Cineva i-a spus preşedintelui:
— Dacă e cineva care să-l găsească pe Garcia pentru tine, atunci e acest băiat, Rowan.
… Ideea pe care vreau să o subliniez este următoarea: McKinley i-a dat lui Rowan o scrisoare pe care
acesta trebuia să i-o înmâneze lui Garcia; Rowan a luat scrisoarea şi nu a întrebat: „Unde îl găsesc?” Pe
cuvântul meu! Este un tip de om a cărui înfăţişare ar trebui turnată în bronz nemuritor şi a cărui statuie ar
trebui să fie pusă în orice colegiu din ţară. Nu de ştiinţă de carte au nevoie tinerii, nu de învăţătură despre
cutare sau cutare lucru, ci de o coloană vertebrală solidă, care să-i facă să fie loiali misiunii încredinţate, să
acţioneze cu promptitudine, să-şi concentreze energiile… Ajutorul dat de mântuială, neatenţia prosteas-
că, indiferenţa neglijentă şi lucrul făcut fără tragere de inimă par să fie regula…
Mi-am cărat mâncarea în sufertaș şi am lucrat ca zilier, dar am şi angajat oameni care să muncească pentru
mine, şi ştiu că sunt câteva lucruri de spus în privinţa ambelor părţi. Nu este nicio virtute în sărăcie, în
sine; zdrenţele nu sunt o recomandare; şi nu toţi angajatorii sunt hrăpăreţi şi aroganţi, după cum nu toţi
oamenii săraci sunt virtuoşi.
Îl apreciez din toată inima pe acela care îşi face treaba şi când „şeful” este plecat, şi când este acasă. Şi pe
acela care, atunci când i se dă o scrisoare pentru Garcia, o ia în tăcere, fără a pune întrebări prosteşti şi fără
a avea intenţia ascunsă de a o arunca în primul canal sau de a face orice altceva decât să i-o ducă destinata-
rului… Civilizaţia este o căutare lungă şi asiduă după astfel de indivizi… Asemenea persoane sunt dorite
în orice metropolă, oraş sau sat – în orice birou, magazin sau fabrică. Lumea tânjeşte după o astfel de per-
soană: este nevoie de ea, este nevoie cruntă de ea – de persoana care să poată duce un mesaj pentru Garcia.

Adaptare după un articol scris de Elbert Hubbard în 1889. Puteţi găsi întregul articol online sau la o bibliotecă.
Memoraţi sau puneţi în scenă povestea, pentru a o face să aibă un efect mai mare!

4 / A fi demn de încredere
 Îndrăzneală
Clădeşte-ţi curajul de a face ce ştii că este corect, în ciuda fricii
şi a îngrijorării.
PENTRU CE TRĂIEŞTI?
La doar 10 minute după începerea primei pauze de
prânz, William „Dave” Sanders a intrat în fugă în
cantina Liceului Columbine şi i-a avertizat pe elevi
că afară erau doi tineri înarmaţi care au deschis focul.
„A intrat în cantină şi i-a avertizat pe toţi. Am înce-
put să ne punem în mişcare datorită lui”, a spus pro-
fesoara de engleză Cheryl Lucas. Ea a adăugat: „Toţi
profesorii de acolo au făcut lucruri eroice, dar el a fost
responsabil pentru salvarea celor mai multe vieţi.”
În loc să caute să se pună la adăpost, Sanders a con-
tinuat să-i avertizeze pe elevi până când a fost rănit
mortal. După ce a fost împuşcat, a reuşit să ajungă
până într-o clasă din apropiere, unde o mână de elevi
i-au acordat primul ajutor, încercând să-i salveze viaţa.
Cu ultima suflare de viaţă, Sanders a rostit următoa-
rele cuvinte, care trădau devotamentul lui de tată:
„Spune-le fetelor mele că le iubesc.”
DISCUTAŢI:
1. Când ai făcut sau nu ai făcut ceva pentru că îţi era frică?
2. Ce a fost cu adevărat important pentru tine, în acea situaţie?
3. Când ai făcut ceva în ciuda fricii pe care ai simţit-o?
4. Ce te-a motivat să acţionezi în ciuda fricii tale?
vs Laşitate
Caracterul pe primul loc! Ghid pentru penitenciare
Prima ediţie • Seminar 48
DEFINIŢIE
Încrederea de a spune sau de a face ce este adevărat,
corect şi just.
Treisprezece victime inocente şi-au pierdut viaţa din
cauza acelor tineri înarmaţi, dar mult mai mulţi au
supravieţuit pentru că Sanders a acţionat imediat.
Cei care l-au elogiat la înmormântare au spus des-
pre Sanders că a murit în acelaşi fel în care a trăit –
oferindu-le îndrumare elevilor într-o lume plină de
pericole.
Evenimente asemenea celor întâmplate la Liceul Co-
lumbine demonstrează ororile de care noi, oamenii,
suntem capabili. Totuşi, chiar în mijlocul acestui car-
nagiu, viaţa şi sacrificiul unui erou obişnuit, ca San-
ders, străpung întunericul.
Deoarece Sanders avea un motiv pentru care să tră-
iască, nu a ezitat să-şi rişte viaţa pentru ca aceia pe
care îi iubea să poată trăi.
Îndrăzneală / 1
ÎNFRUNTĂ-ŢI TEAMA „Dacă ai pierdut bogăţia, ai pierdut ceva; dacă ai pierdut onoa-
rea, ai pierdut mult; dacă ai pierdut curajul, ai pierdut totul.”
„Nu cedaţi niciodată. Nu cedaţi niciodată. Nicioda- – Proverb german
tă, niciodată, niciodată, niciodată – la nimic, fie im-
portant sau lipsit de importanţă, mare sau mic – nu
cedaţi niciodată, decât în faţa convingerilor de cinste
şi de bun-simţ. Nu cedaţi niciodată forţei. Nu cedaţi
niciodată puterii aparent copleşitoare a duşmanului.”
Prim-ministrul Winston Churchill a lansat această
provocare pe 29 octombrie 1941.
Poate că nu te vei confrunta cu o provocare militară
asemănătoare celei cu care s-a confruntat Churchill,
dar luptele cu care te confrunţi tu pot fi la fel de co-
Sir Winston Churchill
pleşitoare – dependenţa de droguri, relaţii de familie
distruse, ameninţarea violenţei din închisoare, stre- (1874–1965)
sul încarcerării, autorităţile corupte, depresia, apatia,
neputinţa şi lipsa valorii. te. Când ai o zi proastă, ia o pauză scurtă, concen-
Cu toţii avem eşecuri. Cu cât recunoşti mai repede că trează-te din nou pe responsabilitatea ta şi ţine-te
nu eşti unic, cu atât mai curând te poţi pregăti pentru de ce ai de făcut – în loc să te refugiezi în droguri
provocare – cultivând umilinţa. Nu totul este despre sau alcool. Rezită în faţa intimidării. Nu permite ca
tine şi despre scopurile tale; este vorba despre a face liderii bandelor sau autorităţile corupte să-ţi ia inte-
ce este corect. Ai aceeaşi obligaţie de a respecta re- gritatea. Învinge apatia din inima ta şi ridică-te din
gulile ca persoana de lângă tine şi ai aceleaşi lupte ca pat dimineaţa.
persoana de lângă tine. E nevoie de curaj pentru a-ţi recunoaşte capacitatea
Stabileşte şi pentru tine aceleaşi standarde pe care le de a face rău, dar, aşa cum am ilustrat prin povestirea
aştepţi din partea celorlalţi. Când dai greş, recunoaş- despre profesorul William „Dave” Sanders, curajul
nu înseamnă absenţa fricii, ci decizia de a depăşi frica
în căutarea a ceva mai valoros.

JOC DE ROL:

Revino la situaţiile pe care le-ai enumerat la pagina 1 şi scrie unul sau două jocuri de rol în care poţi face
ce este corect în ciuda fricii. Foloseşte-te de aceste întrebări pentru a gândi în detaliu evenimentele:

• Care este adevărul despre acea situaţie? Fă o listă cu evenimentele în ordine, aşa cum s-au petrecut.

• Care a fost primul tău impuls? Ce este corect şi ce este greşit la acele impulsuri?

• Cum poţi da dovadă de curaj şi cum poţi face ce este corect la fiecare pas?

Dacă întâmpini dificultăţi cu această temă, cere ajutor cuiva care are un caracter bun. O persoană de ca-
racter nu se va simţi superioară ţie, nu te va lua în râs şi nu-ţi va trăda încrederea.

2 / Îndrăzneală
CUNOAŞTE-ŢI OPŢIUNILE „Dacă nu ţii cu tărie la ceva în care crezi, vei ajunge să crezi cu
uşurinţă orice.” – Peter Marshall
Armata nord-coreeană a nimicit aliaţii la sud de râul
Yalu, în noiembrie 1950, şi Prima Divizie a Marinei
s-a trezit izolată şi înconjurată din toate părţile la
Chosin Reservoir.
Col. Lewis Puller, comandant adjunct al Primei Di-
vizii a Marinei, a raportat: „Inamicul este pe flancul
nostru drept, pe flancul nostru stâng, în faţa noastră
şi în spatele nostru. De data asta, nu ne mai scapă.”
În condiţii vitrege, Marina i-a atacat pe nord-coreeni
şi, în cele din urmă, au reuşit să pătrundă până spre
coastă, unde au putut fi recuperați de Forţele Aerie-
ne.
Uneori, cheia pentru a acționa cum trebuie este să
recunoşti că nu ai altă opţiune. Când duşmanul te carea de a scăpa acum nu poate conduce decât la alte
înconjoară, trebuie să lupţi, pentru a scăpa. Când încercări de a scăpa, mai târziu.
eşti presat să faci compromisuri, trebuie să iei poziţie Hotărăşte mai dinainte cum vei reacţiona. Nu poţi
pentru ceea ce este corect. Dacă cineva te poate de- rezolva toate problemele lumii într-o zi, dar îţi poţi
termina să-ţi compromiţi integritatea acum, te poate asuma responsabilitatea pentru faptele tale chiar
constrânge să faci tot ce doreşte el, mai târziu. Încer- acum.

JOC DE ROL:

Persoana 1: – Dacă mai trișează aşa, când mai
jucăm baschet, o să-l rup în două!
Persoana 2: – Wow! Ce s-a întâmplat?
Persoana 1: – Pălăvrăgeşte întruna. Ştiu că are
ceva cu mine, iar azi „s-a împiedicat” şi şi-a înfipt
umărul chiar în spatele meu!
Persoana 2: – Ei bine, mie mi s-a părut că s-a
împiedicat cu adevărat.
Persoana 1: – Ce?
Persoana 2: – Zic şi eu… Ştiu că e temperamen-
tal şi aşa mai departe, dar cred că s-a împiedicat
cu adevărat de data aia. Poate e stângaci.
Persoana 1: – Crezi, nu? Ei bine, dacă va mai fi
stângaci din nou, îi va părea rău!
Persoana 2: – Te-ai gândit că nu faci decât să în-
răutăţeşti lucrurile? Vreau să spun că nu înghiţi
nimic din partea nimănui, şi mă bucur că eşti în
echipa mea. Dar se pare că te supără şi te cam iei
de el. Ce-ar fi dacă l-ai lăsa să se plângă de altci-
neva data viitoare când jucăm? Lasă-mă pe mine
să-l păzesc.
Persoana 1: – Crezi că-l poţi păzi tu?
Persoana 2: – Ei bine, lasă-mă să încerc. Nu
vreau decât să te protejez, omule. Lucrurile s-ar
putea înrăutăţi rapid.
• În ce fel îi atrage Persoana 2 atenţia Persoanei 1
cu privire la ce s-a întâmplat cu adevărat, în loc să
se concentreze pe cum s-a simţit?
• Ce s-ar putea întâmpla dacă Persoana 1 nu s-ar
calma?
• În ce fel se concentrează Persoana 2 pe a face ce
este corect în această situaţie?
• Dacă ai fi Persoana 1, în ce fel i-ai răspunde Per-
soanei 2 în această conversaţie?
• Creează un alt joc de rol în care îi răspunzi cuiva
care caută să se certe cu tine, care nu-ţi respectă
lucrurile sau care te ispiteşte cu droguri sau al-
cool.

Îndrăzneală / 3
SUSŢINE-ŢI POZIŢIA „Curajul este rezistenţa în faţa fricii, controlarea fricii – nu
absenţa fricii.” – Mark Twain
Semnalul luminos al unui far străpunge întunericul
şi oferă călăuzire celor care se află în pericol. Dar fa-
rul, în sine, trebuie să reziste în faţa a ceea ce-i aduc
vântul şi valurile.
În același fel, o persoană curajoasă poate să arunce
lumină asupra unei situaţii, dar trebuie să aibă un an-
gajament ferm faţă de integritate şi o dispoziţie de a
rezista. Este nevoie doar de o noapte în care farul să
fie stins, pentru a produce un dezastru, şi doar de un
conflict nerezolvat, pentru a eroda relaţiile şi a sub-
mina comunitatea în care trăieşti.
Nu-ţi permite să mergi cu turma, atunci când ştii că
ceva nu este în regulă. Gestionează-ţi atitudinile, fap-
tele şi ideile greşite şi cheamă-i şi pe ceilalţi la integri- Cum să intervii
tate şi excelenţă. • Câştigă credibilitate recunoscând, mai întâi, contri-
buţia ta la o situaţie.
Când să intervii
• Fii de partea celor care au nevoie de ajutor.
• Care este responsabilitatea ta şi care nu? Ai contri-
buit la problemă? Eşti responsabil pentru o persoană • Fii de partea celor care aduc la lumină probleme
sau pentru mai multe persoane dintre cele implicate? importante, chiar dacă nu eşti de acord cu ei în alte
În a cui jurisdicţie intră această problemă? aspecte.
• Este situaţia suficient de gravă încât să trebuiască să • Caută adevărul, în loc să urmăreşti argumentarea
faci ceva în această privinţă? Dacă această situaţie va propriului punct de vedere. Pune întrebări şi află
continua, tu sau alte persoane veţi fi afectaţi grav? Cel cum stau lucrurile în realitate.
care face respectivul lucru își poate face rău, dacă va • E bine să ştii ce este corect.
continua cu acest comportament? Îi va pune această • Mergi mai întâi la cei implicaţi.
situaţie în pericol şi pe alţii, sau doar pe tine? • Găseşte un sfat înţelept, atunci când oamenii au ne-
• Care este cel mai bun mod de a acţiona? Ai încer- voie de ajutor din exterior.
cat să confrunţi persoana în mod direct, sau este prea • Apelează la autorităţi superioare, când o anumită
periculos? Există vreo metodă de a gestiona astfel de problemă îi poate afecta şi pe alţii, poate dăuna co-
situaţii? munităţii în care trăieşti sau poate încălca legea.

TEMĂ:

Dacă ai copii, discută cu ei cum îi pot respecta pe ceilalţi, chiar şi atunci când prietenii lor se distrează
pe seama cuiva. Vorbiţi despre cum pot proteja ei un coleg de clasă, în loc să-i ridiculizeze handicapurile,
trăsăturile fizice sau performanţele academice.
• Când eşti tentat să-i ridiculizezi pe ceilalţi?
Este nevoie de curaj pentru a-i înfrunta pe bătăuşi. Este nevoie de şi mai mult curaj să te ridici împotriva
mulţimii. Întreabă-i pe copiii tăi prin ce situaţii de acest gen au trecut.
• De este greşit să fii un bătăuş? Ce poţi face să nu mai fii aşa?
Asigură-te că ți-ai învățat copiii cum să apeleze la autorităţile potrivite (un profesor, consilier, părinte,
antrenor, poliţie etc.), atunci când o situaţie implică un comportament ilegal, dăunător sau periculos.
• În ce fel te poate ajuta îndrăzneala să respingi alcoolul sau drogurile?

4 / Îndrăzneală

PRIVEŞTE DINCOLO DE TINE
Aleksandr Soljeniţîn a scris, în cartea sa Arhipelagul
Gulag: „Cu spinarea încovoiată, aproape frântă, mi-a
fost dat să extrag din anii de captivitate acest crâmpei
de cunoaştere: cum devine omul om şi cum devine
neom. Îmbătat de succesele tinereţii, mă simţeam
infailibil şi, de aceea, am fost adesea crud. Investit
cu prea multă putere, am fost ucigaş şi violator. Să-
vârşind faptele cele mai rele, înarmat cu argumente
solide, eram convins că fac bine. Pe paiele putrede ale
puşcăriei, am simţit înăuntrul meu prima tresărire
a binelui. Încet-încet, am descoperit că linia de de-
marcaţie dintre bine şi rău nu separă nici statele, nici
clasele, nici partidele, ci traversează inima fiecărui om
şi a întregii umanităţi. Această linie este mişcătoare,
oscilând în noi de-a lungul anilor. Chiar şi o inimă
stăpânită de rău păstrează un bastion al binelui. Și
DISCUTAŢI:
1. Peste ce limite aţi trecut, limite pe care credeaţi că nu le veţi trece niciodată?
2. La ce vă gândeaţi în acel moment? Cum v-aţi justificat?
3. De ce trăsături de caracter nu aţi dat dovadă prin acel mod de gândire şi prin acel comportament?
Virtute vs Viciu
Caracterul pe primul loc! Ghid pentru penitenciare
Prima ediţie • Seminar 49
DEFINIŢIE
Excelenţa morală care transpare în mod evident în
viaţa mea, pe măsură ce fac în mod constant ceea ce
este corect.
chiar şi în inima cea mai bună dăinuie un colţişor de
unde răul n-a fost încă dezrădăcinat.”
Uneori, vei privi înapoi la ceva ce regreţi şi îţi vei da
seama că nu ţi-ai închipuit niciodată că vei face acel
lucru. Dacă îţi găseşti scuze că te-ai răstit la un mem-
bru al familiei pentru că ai avut o zi grea, în cele din
urmă te vei scuza şi pentru că ai lovit pe cineva din
familie din cauză că te-a înfuriat prea tare. Vei justi-
fica faptul că te-ai răsplătit cu un fruct de la depar-
tamentul de legume-fructe al magazinului în care lu-
crezi şi, în cele din urmă, vei ajunge să iei câţiva dolari
din tejghea, când îţi vei găsi o slujbă de casier.
Persoane diferite se luptă cu defecte de caracter dife-
rite, dar cu toţii ne luptăm cu un anume gen de rău
din inimile noastre.
Virtute / 1
FII CINSTIT „Virtutea este o stare de război şi, pentru a trăi în ea, trebuie să
ne luptăm mereu cu noi înşine.” – Jean Jacques Rousseau
În romanul lui Oscar Wilde Portretul lui Dorian Grey,
un tânăr primeşte un portret care seamănă izbitor cu
el. Acesta spune: „Ce trist e! Voi îmbătrâni, voi deveni
oribil şi groaznic. Dar tabloul acesta va rămâne de-a
pururi tânăr. Nu va fi mai trecut decât în această zi
de iunie… Dacă ar fi invers! Dacă ar fi să fiu eu pu-
ruri tânăr şi tabloul să îmbătrânească! Oh, pentru asta,
pentru asta aş da orice! Da, n-ar exista ceva pe lume să
nu dau! Mi-aş da sufletul pentru asta!”
Dorinţa îi fu îndeplinită şi Dorian se cufundă în lu-
cruri – „mijloace de uitare, maniere prin care putea
evada un timp de teama care, uneori, devenea mult
prea mare pentru a fi îndurată”. Şi-a menţinut înfăţi-
şarea tinerească şi inocentă, dar portretul purta toate
semnele depravării, cruzimii, crimelor şi corupţiei sale.
Cu toate acestea, Dorian era tulburat de ceea ce de-
venise şi, în dorinţa lui de a face ca totul să dispară,
încercă să omoare tabloul cu un cuţit. Dar, în dimi-
neaţa următoare, servitorii îl găsesc pe Dorian cu un
cuţit înfipt în inimă, iar tabloul revenise la starea lui
iniţială.
De multe ori ne demonstrăm cel mai profund ataşa- Este greu să-ţi asumi responsabilitatea pentru fap-
ment faţă de ce este corect prin felul în care reacţio- tele tale, în loc să-ţi cauţi scuze. Când îţi accepţi cu
năm atunci când o dăm în bară. Dacă ai furat ceva, te umilinţă responsabilitatea, dai dovadă de un anga-
poţi întoarce la cei de la care ai furat şi poţi îndrepta jament credibil faţă de principiile morale pe care le
lucrurile. Dacă ai jignit pe cineva, poţi merge la el respectă un caracter bun.
şi-ţi poţi cere iertare. Chiar dacă te poţi ascunde de alţii, ceea ce faci te va
afecta pe tine. Fiecare alegere îţi va afecta ocaziile din
viitor şi, adesea, te vei confrunta cu consecinţe neaş-
teptate.
JOC DE ROL:

Persoana 1: – Asta nu e o discuție normală. Eşti
un nesimţit.
Persoana 2: – Bine, am încheiat discuția. Ieşi afa-
ră din casa mea chiar acum!
Persoana 1: – Ce?
Persoana 2: – Am zis să ieşi afară. Nu vreau să
mai vorbesc cu tine niciodată. Pleacă! (Apoi, Per-
soana 2 se îndepărtează trântind uşile.)
Persoana 1: [Persoana 2]?
Persoana 2: (părăsind camera) – Nu mai vorbesc
cu tine!
Persoana 1: – Hei, te mai pot întreba ceva?
Persoana 2: (se întoarce în cele din urmă, dar nu se
uită la Persoana 1): – Ce vrei?
Persoana 1: – Mă ierţi că te-am făcut nesimţit?
Am greşit; nu a fost respectuos din partea mea şi
nici amabil. Mă poţi ierta?
• Ce îţi spune acest scenariu despre valorile Per-
soanei 1? Ce este important pentru Persoana 1?
• Observă felul în care şi-a cerut iertare Persoana
1, spunând pe nume ofensei şi de ce acel lucru a
fost greşit. Dacă ai fi în locul Persoanei 2, ai apre-
cia mai mult această abordare, decât aceea în care
auzi doar „Îmi pare rău”?
• Când ai trăit o experienţă asemănătoare?
• De ce ar fi nevoie pentru a-i cere iertare cuiva
căruia i-ai greşit?
• De a cui iertare ai nevoie? Ţine minte că ultima
persoană căreia ai vrea să-i ceri iertare este adesea
cea căreia i-ai greşit cel mai mult… şi cea căreia ar
trebui să-i ceri iertare în primul rând.

2 / Virtute
COLABOREAZĂ „Întotdeauna este timpul potrivit pentru a face ceea
ce este bine.” – Martin Luther King, Jr.
Când oamenii dintr-o comunitate nu se ghidează după
o anumită concepţie despre virtute, comunitatea lor va
fi condusă în curând de oricine este mai puternic sau
mai temut. Şi orice persoană va deţine puterea doar
până când cineva mai puternic o va da jos din vârful
ierarhiei.
La un moment dat, cineva va trebui să întrerupă acest
cerc vicios al abuzului şi al răzbunării. O persoană
virtuoasă se raportează la ceilalţi pe baza a ce este co-
rect, în loc să pretindă tot ce poate obţine de la ei. O
persoană virtuoasă îi respectă pe ceilalţi nu pentru că
sunt mai puternici, ci pentru că aşa este corect. Oricine
poate intra într-o ceartă. Este nevoie de curaj pentru a
putea trăi în pace.
Când doi sau mai mulţi indivizi împărtăşesc acelaşi
angajament faţă de integritate, îşi pot cere socoteală
unul altuia şi-şi pot întări eforturile. Cineva ar putea
ajuta pe altcineva să-şi depăşească problema mâniei.
Iar acea persoană ar putea ajuta pe altcineva să învingă
dependenţa de droguri.
Avem nevoie de cei care ne cunosc aşa cum suntem şi
„E mai bine să aprinzi o lumânare decât să
nu care văd doar cum arătăm pe dinafară. De multe blestemi întunericul.” – Proverb chinezesc
ori, doar dacă admiţi că te lupţi cu ceva vei reuşi să
diminuezi tentaţia. Aşadar, avem nevoie de persoane ajutor şi care să aibă curajul să ne arate defectele de
care să ne ajute să vedem lucruri pe care noi le-am pu- caracter, chiar şi atunci când ne doare. Asta înseamnă
tea trece cu vederea, care să-şi dea seama de atitudi- să avem grijă unii de alţii.
nile noastre greşite, care să observe că avem nevoie de
O flacără mică poate răspândi lumină pe o distanţă
surprinzător de mare, iar alegerile unei persoane pot
afecta multe vieţi.
DISCUTAŢI:

Gândeşte-te la o persoană care îşi ţine promisiunile, îşi acceptă partea de vină, dă dovadă de autodiscipli-
nă şi îi tratează pe ceilalţi cu respect.

Numele persoanei:

• Ce trăsături de caracter au diferenţiat-o pe această persoană, pentru a o considera un exemplu bun sau
o influenţă bună în viaţa ta?

• În ce fel te-a provocat această persoană să-ţi schimbi comportamentul sau relaţiile cu ceilalţi?

Formează o echipă cu încă două sau trei persoane şi recapitulaţi seminarele pentru fiecare trăsătură de
caracter pe care aţi enumerat-o.

Virtute / 3
TRĂIEŞTE LIBER „Nici tot aurul de pe pământ şi de sub pământ
nu valorează cât virtutea.” – Platon
În filmul „Cavalerul negru”, Jokerul a plasat pe două
feriboturi instalaţii explozive şi le-a dat pasagerilor fie-
cărei ambarcaţiuni detonatorul de la bomba amplasată
pe cealaltă ambarcaţiune. Apoi, le-a spus că vor scăpa
cu viaţă aceia care îi vor arunca în aer pe cei din celălalt
grup. După o dezbatere lungă şi încordată, pasagerii
de pe feribotul cu civili votează să detoneze celălalt fe-
ribot, plin cu deţinuţi. Pe acest feribot, ofiţerii de poli-
ţie care îi însoţeau se luptau atât cu impulsul propriu
de autoconservare, cât şi cu ameninţarea unor violenţe
din partea prizonierilor pe care îi păzeau. În cele din
urmă, un deţinut uriaş se îndreaptă către gardianul
care ţinea detonatorul şi îi spune:
— Am să fac ce trebuia să faci tu acum zece minute.
Şi spunând asta, ia detonatorul… şi îl aruncă pe fe-
reastră, în apă.
Adevărata libertate este ceva ce trăim în aceeaşi mă-
sură în interior şi în exterior. Iar când suntem legaţi în
interior, nu putem fi liberi, indiferent la câte constrân-
geri exterioare renunţăm.
Libertatea este acel sentiment pe care îl trăim atunci
când nu suntem constrânşi să facem altceva decât ce
este corect şi ce este onorant pentru semenii noştri. Egretele muncesc din greu să rămână curate într-un mediu
murdar şi, într-un timp, penele lor frumoase valorau mai mult
decât aurul! Pentru a duce o viaţă de virtute este nevoie de mul-
tă muncă şi de sacrificiu…, dar rezultatul este mai bun decât
corupţia, egoismul şi viciul.

JOC DE ROL:

Să reluăm de unde am rămas cu primul joc de rol.
Persoana 1: – Hei, te mai pot întreba ceva?
Persoana 2: (se întoarce, în cele din urmă, dar nu se
uită la Persoana 1): – Ce vrei?
Persoana 1: – Mă ierţi că te-am făcut nesimţit?
Am greşit, nu a fost respectuos din partea mea şi
nici amabil. Mă poţi ierta?
Persoana 2: (după o pauză lungă): – Da, este în
regulă. S-a adunat multă frustrare… Suntem
amândoi supăraţi.
Persoana 1: – Nu, a fost greşit şi jignitor. Eu am
greşit. Mă poţi ierta?
Persoana 2: (întorcându-se puţin spre Persoana 1)
– Da, te iert.
Persoana 1: (suspin) – Îţi mulţumesc.
• Ce alegere avea de făcut Persoana 2? Din ce
cauză Persoanei 2 i-ar putea fi greu s-o ierte pe
Persoana 1?
• Care este diferenţa dintre primul şi al doilea răs-
puns al Persoanei 2?
• De ce crezi că Persoana 1 şi-a cerut iertare din
nou? De ce este acest lucru important?
• Ce a însemnat faptul că Persoana 2 a tăcut?
• Ce a vrut să spună faptul că Persoana 2 s-a în-
tors puţin spre Persoana 1?
• Când te-ai aflat în situaţia ca cineva să-ţi ceară
iertare?
• De ce ţi-a fost greu?
• De ce este iertarea o parte esenţială din dobân-
direa libertăţii în viaţa ta?

4 / Virtute