Fiecare om e o taină, un întreg univers, o minune.

Cu toate acestea sunt oameni cu atâtea calități irosindu-se în nimicuri.

Sunt mulți oameni cu potențial enorm și pasiuni autentice care amână la nesfârșit
să-și ia în serios darurile din ei și chemarea pe care o simt.

Există idealuri, vise din copilărie și adolescență care îți șoptesc parcă ce anume te-
ar împlini. Ai două opțiuni cu ele: Fie le șlefuiești și le transformi în realitate, treptat
și meticulos, fie le abandonezi.

E o mare tristețe să trădezi copilul din tine.

Cei care fac asta plătesc de cele mai multe ori prin depresii sau crize existențiale și
se umplu de remușcări ascunse și resentimente care răbufnesc uneori violent.

Unii chiar fac boli cronice sau psihosomatice.

Alții se adâncesc în vicii, comportamente distructive sau alte forme
de evadare și anesteziere a conștiinței.

De ce oare amână oamenii?

Uneori amână zeci de ani să pună în lucrare darurile din ei și să-și împlinească
viața. Care crezi că sunt motivele?

Știu. Ai să zici că există presiunea părinților, a societății, lipsa de timp, de curaj

și încredere, inerția și rutina cotidiană, așteptările cunoscuților, îndatoririle zilnice,
regulile societății și alte scuze și justificări copilărești.

Decât să îți pierzi timpul și energia adunând scuze și motive pentru a nu face ce
te-ar împlini, mai bine ai folosi aceste resurse, timp și energie pentru a găsi
modalități de a pune în practică valorile din tine, chemarea ta.

Niciodată nu e prea târziu să faci ce simți că te împlinește. Să-ți lămurești misiunea

ta, sensul tău în viață și să iei o decizie importantă, să-ți clarifici și împlinești
chemarea. Cu cât trece timpul cu atât va deveni tot mai greu.

În viață Timpul e limitat, cu o moarte toți suntem datori. Dar contează ce facem
începând de azi cu timpul rămas. Ce valoare dăm acestui timp, cui slujim, ce
punem în valoare?
Orice om trebuie să se întrebe care e misiunea lui în viață și în ce mod și-o poate
șlefui și împlini. Și apoi să lucreze la asta. Poate fi cel mai important lucru din viață.
Împlinirea întregii vieți poate depinde de asta.

7 PASI PENTRU

1 De unde vii?Arborele tău geologic, cine sunt bunicii tăi? Ce stii despre ei?
Momente ce ți-au marcat viața.
Marile tale cărți. Autori.
Oameni care ți-au luminat viața. Mentori.

2 Cine esti? Reîntoarcere la radacini, la neamul tău.

Descoperă cine ești? Ce ai? Puncte tari, puncte slabe, calități, defecte
Care este potentialul tău? Nu te victimiza!

3 Ce vrei? Unde vrei să ajungi? Principii, Valori , Țel

Ce faci greșit?

4 Sunt recunoscator pentru…..

4 Comuniune Te împaci cu tine însuți, cu conștiința, cu ceilalți.

Nu mai duci lupta singur. Construiește nucleul tău.

Îți asumi Adevărul cu pace. Te face Liber.

Exercițiu – Ken Robinson.

CLARITATE
 Ieși din confuzie și nehotărâre. Înțelegi ce vrei, ce ai, unde ești. Îți lămurești
orizonturile, unde vrei să ajungi și cum vei face asta.
Devii conştient de prioritățile tale reale şi îţi setezi obiective clare, aliniate cu
chemarea ta, cu Rostul tău.

② CUNOAȘTERE

Descoperi cine ești. Care-ți sunt rădăcinile, potențialul și modelele.

Înveți care e Misiunea ta în viață și începi să o pui în practică.

③ LIBERTATE

Te eliberezi de poverile interioare.

④ COMUNIUNE

Îți găsești mediul propice, comunitatea, camarazii. Nucleul tău de sfat, gândire și
inițiativă.
Nu mai duci lupta singur. Construiești Cetate din loialitate și siguranță. Stai umăr la
umăr, inimă la inimă.

⑤ INSPIRAȚIE

Din victimă devii creator. Pui în practică ce nu mai îndrăzneai să visezi.

Îi inspiri și îi implici pe cei din jur spre a înmulți binele în raza ta de acțiune, în
Orizontul tău.

⑥ PUTERE

Devii conștient de punctele tale tari și le pui în valoare.

Devii conștient de punctele tale slabe și iei decizii pentru întărirea lor.
Un om puternic își cunoaște slăbiciunile și lucrează la ele. Devine Tare-ca-piatra, de
nezdruncinat.

⑦ ÎMPLINIRE

Traduci în practică Misiunea vieții tale, Rostul tău.

Lucrezi la împlinirea potențialului tău, ca să îți schimbi viața pe mai multe paliere.

1 CINE ESTI?
Intro. Prezentare. Context. Pregătiri necesare.
Mindset: Călătorie, transformare, etape, descoperire, inițiere, menuet, terapie, antrenament, arheologie
interioară.

♦️- Provocarea de 90 de zile:

Jurnal zilnic. Rutina de Dimineață

♦️-Cunoaștere. Nosce te ipsum!

Puncte tari, puncte slabe, calități, defecte
Momentele tale de grație. Exercițiu – Ken Robinson.
Împliniri. Momente ce ți-au marcat viața.
Marile tale cărți. Autori.
Oameni care ți-au luminat viața. Mentori.

♦️– Reconectare la rădăcini. Neam – Modele – Potențial

Înrădăcinare în spațiul propriu, în destinul propriu, în Rostul tău.
Exercițiu – Neamul ca un lung șir de bunici.
Împlinirea umanului. Modele românești

2 HARTA TA

Valori. Principii. Valori Non-Negociabile.

Exercițiu Ierarhia Valorilor.
Puncte Forte. Puncte slabe.
Misiune => gând => cuvânt => plan =>
acțiune => obicei => caracter => destin
Exercițiu Jordan Peterson: Care e acel lucru pe care îl faci greșit?

♦️- Vise. Lasă-te analizat de copilul care ai fost

Exercițiu – Jose Saramago.
Judecată. Analiză
Neîmpliniri – Iertare
Reconfigurarea traseului

♦️- Vocație. Straturi ale vocației. Câte vocații sunt?

Vocația personală. Proces. Cum îți recunoști vocația?
Interese și pasiuni. Abilități și talente.
Pentru ce te apreciază ceilalți
Explorare și expunere.
Evoluție și devenire personală
20 de întrebări care te ajută să-ți clarifici vocația
♦️- Voință. Resurse. Timp, atenție, entuziasm.
Hartă, viziune.
Decizie și Emoție.
Focus, limbaj, intenție, postură. Metoda Tony Robbins
Poveste. Motivația, de ce -ul.
Strategie. Tactici, continuitate:
– Priming. 4R: Rutină, Recunoștință, Recapitulare, Rugăciune
– Dăruiește. Ajută. Încurajează.

♦️- MISIUNE – Sens – Rost

Cele 5 elemente necesare să-ți clarifici Scopul vieții tale.
Cine ești, ce faci bine, pentru cine. Ce-și doresc, ce au ei nevoie.
Cum se transformă și ce obțin ei după asta.

♦️- IKIGAI. Diagrama vieții tale.

3 POVESTEA TA

Probleme ale Lumii de azi

(Documentare Bonus: Monopoly. Money As Debt. Catherine Austin Fitts. Century Of The Self. Yuri Bezmenov. The
Social Dilema. James Corbett. The AI Dilemma)

♦️- Războiul narațiunilor. Poveștile lor. Mass-media. Arta războiului.

Povestea ta. Obiectivele tale. De ne-perturbat. Story: Farizada.

♦️- Soluția: Ce poți face? Cum să stai puternic în povestea ta, în rădăcinile tale

♦️- Efectul Butterfly. Eroismul zilnic. Exerciții zilnice de libertate și conștiință. Cum îți stabileștii Limitele.

♦️- Jurnalul tău zilnic. Claritate. Motivare. Miză. Hotărâre. Modele. Constanță. Catharsis

Misiunea#3: Povestea ta despre lume pornind de la rădăcinile, valorile, idealurile, și Misiunea personală în 5
elemente

4 Pacea interioară. Împăcarea

Împăcarea cu ceilalți. Exercițiu de iertare în ambele sensuri
Cauze – Traume, răni – Iertare – Vindecare – Curățenie – Început Nou
Cei 3 stâlpi: Iartă, Cere iertare, evită oamenii toxici. Tema#1.

♦️- Împăcarea cu Dumnezeu. Primii 4 pași. Program. Tema#2.

♦️- Împăcarea cu tine însuți. Conștiință – Sens – vise – idealuri.

Refă / recitește Exercițiu – Jose Saramago.

♦️- Rutina de Dimineață -Timp pentru tine – 5 pași în 40 de minute:

1- îți faci patul – ordine, focus, disciplină
2- igiena personală + mișcare intensă = trezire minte + trup
3- te așezi în fața lui Dumnezeu
4- hrană pentru minte – citește câteva rânduri/pagini
5- conectează-te la tine – misiune, obiective, jurnal
+ Rutina din seara anterioară + Ce să nu faci dimineața.

5 Dublul ORIZONT. Viitor +/-

Negativ – Exercițiu – Catastrofa pe care o eviți.
Pozitiv – Exercițiu – Viața ideală
Întrebări de ghidaj. Indicații de scriere

♦️- Viziune – Viitor – Design pozitiv.

Detalii pe 6-7 dimensiuni

♦️- Setarea obiectivelor.

6 Analiza profundă. Cu lupa pe fiecare Obiectiv:

Triplul DE CE . Motivație primară.
Clarificare. Impact.
Implicații personale și comunitare. Detalii

♦️- Strategie și Tactică – Tehnica ELEPHANT .

Operaționalizare. Obiective secundare. Borne intermediare.
Obstacole reale și potențiale. Soluții + Prevenție
Monitorizarea progresului. Metode. Exerciții. Teme.

Misiune#6: Pentru fiecare Obiectiv:

Motivație primară, operații și obiective secundare, borne intermediare, acțiuni zilnice.
7 CETATEA TA

Analiza profundă. Cu lupa pe fiecare Obiectiv:

Triplul DE CE . Motivație primară.
Clarificare. Impact.
Implicații personale și comunitare. Detalii

♦️- Strategie și Tactică – Tehnica ELEPHANT .

Operaționalizare. Obiective secundare. Borne intermediare.
Obstacole reale și potențiale. Soluții + Prevenție
Monitorizarea progresului. Metode. Exerciții. Teme.

Misiune#6: Pentru fiecare Obiectiv:

Motivație primară, operații și obiective secundare, borne intermediare, acțiuni zilnice.

escrierea poveștii personale

♦️- Misiunea personală.

Puzzle în 5 piese
Recapitulare.Reformulare.

♦️- Strategie personală. Tactici.

Rutina zilnică + săptămânală
Termeni, borne, angajament

escrierea poveștii personale

♦️- Misiunea personală.

Puzzle în 5 piese
Recapitulare.Reformulare.

♦️- Strategie personală. Tactici.

Rutina zilnică + săptămânală
Termeni, borne, angajament

„Toată lumea vrea să învețe, însă nu toată lumea vrea să fie educată” – Sir Ken Robinson

Și în acest an am fost la BETT Show, cel mai mare eveniment global dedicat tehnologiei pentru educație organizat
la Londra.
Îmi place să particip la BETT Show pentru că acest eveniment reunește profesori și specialiști în educație din toată
lumea, prezintă practici și tehnologii care sunt menite să-i sprijine pe profesori să transforme educația. Numai în
2016 BETT Show a atras peste 34.000 de vizitatori din 138 de țări (preponderent profesori, manageri din instituții
educaționale pentru toate tipurile de învățământ și specialiști TIC).

Unul dintre momentele mele preferate la ediția BETT din acest an a fost vineri, 27.01.2017, când am avut ocazia
să-l aud pe Sir Ken Robinson – un scriitor britanic, speaker și consilier internațional în educație, profesor emerit la
Universitatea Warwick – vorbind despre nevoia transformării sistemelor educaționale din toată lumea.

La cererea mai multor profesori din România dar și pentru că sunt lucruri care după părerea mea, dacă ar fi
aplicate în România (măcar în câteva școli, dacă nu în toate), ar putea contribui la creșterea calității întregului
sistem, am ales să vă prezint în acest articol un rezumat al discursului său.

Sir Ken Robinson despre evoluția în educație la BETT Show 2017 – Londra, 27 ianuarie 2017

Sir Ken Robinson pornește de la premiza că majoritatea sistemelor educaționale – prin modul în care au fost ele
concepute – nu își mai îndeplinesc cu adevărat menirea: aceea de a ajuta tinerii să înțeleagă lumea din jurul lor și
să își descopere talentele și abilitățile, în așa fel încât să devină indivizi împliniți și cetățeni activi și empatici.

Își îndeplinesc școlile scopul pentru care au fost create?

„Toată lumea vrea să învețe, însă nu toată lumea vrea să fie educată” consideră Sir Ken Robinson, iar acest lucru se
întâmplă din cauza felului în care noi am organizat școlile.

Mulți copii trec prin sistemul educațional crezând că nu sunt destul de deștepți sau destul de buni și asta nu
pentru că nu ar fi de fapt deștepți sau valoroși, ci pentru că sistemul nu i-a ajutat să-și identifice talentele și
abilitățile. Sistemul creează de fapt această problemă, și apoi îi pedepsește pe copii pentru că nu performează în
cadrul sistemului. Dacă, în cadrul acestui sistem, ai o concepție foarte îngustă a abilității, a valorii, atunci în mod
automat creezi o concepție foarte extinsă a inabilității, a eșecului.

Sir Ken Robinson consideră că, de fapt, oamenii sunt născuți cu talente naturale importante și valoroase, pe care
le compară cu resursele naturale care sunt îngropate adânc în pământ și care trebuie aduse la lumină,
recunoscute, valorizate (aici ar interveni, în mod ideal, rolul școlii).

În mare măsură, învățarea se întâmplă acolo unde există oportunitate și susținere – iar aici este oferit exemplul
copiilor care cresc în familii multiculturale și care învață 2-3 limbi în paralel, fără ca cineva să le „predea” aceste
limbi, ci doar pentru că sunt expuși la acest mediu multi-lingvistic și pentru că primesc dragoste și susținere din
partea părinților.

Despre cerințele educaționale speciale

Sir Ken Robinson vorbește pe larg despre creșterea exponențială a numărului copiilor considerați ca având nevoi
educaționale speciale, precum și a numărului copiilor care primesc medicamente doar pentru că nu pot să stea
liniștiți în bancă. De fapt, cu toții avem nevoi educaționale diferite, speciale: nu există nimeni care să nu aibă astfel
de nevoi, este în natura umană. De altfel, toată lumea se confruntă cu tot felul de probleme, fie că este vorba
despre probleme psihologice, sociale sau chiar provocări fizice (dizabilități).

Dacă ne dorim ca educația să cultive talentele și abilitățile copiilor noștri, sigura cale este să avem o abordare ceva
mai nuanțată, mai complexă asupra educației. Impulsul nostru de a invăța este natural, însă mare parte din ceea
ce învățăm este cultural: unele lucruri sunt explicite și constituie nucleul a ceea ce este predat în școli, însă alte
elemente la fel de importante rezidă în atmosfera școlilor, în contextul cultural în care îi creștem pe copii.

Trăim în două lumi distincte: lumea din jurul nostru, cea care a existat înainte de noi și care va rămâne și după ce
noi vom dispărea și lumea noastră interioară, formată din gândurile, aspirațiile, speranțele, visurile noastre. Din
păcate, școala se concentrează doar pe lumea exterioară, care nu are legătură însă cu motivația copiilor, cu
dorința lor de a învăța, cu dorința lor de a crește personal, intelectual, profesional.

Rolul artelor în educație

Sir Ken Robinson este un adept vocal al importanței disciplinelor artistice precum și a sportului în școli și crede în
puterea artei de a îmbunătăți rezultatele școlare în general.

El oferă exemplul ultimului raport al World Economic Forum care arată că angajatorii au nevoie de oameni care să
fie creativi, inovatori, cu abilități sociale și interpersonale – tocmai acele calități pe care standardizarea și
competiția le elimină din educație. Există așadar o diferență importantă între calitățile cerute de piața muncii și
abilitățile și competențele învățate în școală. Acesta este unul dintre motivele pentru care șomajul în rândul
tinerilor este în continuă creștere, în unele țări atingând chiar 40-50%. O altă cauză rezidă în marginalizarea
programelor educaționale vocaționale în favoarea celor pur academice.

Reformă sau transformare a sistemului?

„Dacă ai niște pantofi care te strâng, nu te apuci să îi lustruiești, ci îi scoți cu totul și îi înlocuiești cu unii potriviți,
nu-i așa?”. Cu alte cuvinte, dacă ai un sistem educațional disfuncțional în esență, este inutil să îl peticești – el
trebuie de fapt transformat.

Însă, din fericire, există semințe de schimbare chiar în sistem. Viitorul există deja, numai că nu este distribuit egal.

Sir Ken Robinson nu pledează însă pentru utilizarea aceluiași model educațional în diferite locuri, ci în aplicarea
acelorași principii și în catalizarea energiiilor și ideilor oamenilor din sistem.

Ce generează nevoia de schimbare a educației?

Sunt câteva elemente care după Sir Ken Robinson generează această nevoie:

– dezvoltarea fără precedent a tehnologiei

– creșterea populației mondiale

– presiunea pusă pe resursele naturale existente

De asemenea, Sir Ken Robinson argumentează că generația actuală este diferită de celelalte generații: copiii intră
în pubertate mult mai devreme decât înainte, așadar copiii se confruntă cu provocări legate de identitatea lor
sexuală de la vârste din ce în ce mai mici, există presiuni din partea mass media și social media legate de aspectul
fizic, copiii sunt mult mai sedentari decât înainte și petrec mult mai puțin timp afară (de altfel, există închisori de
maximă securitate unde deținuții trebuie să petreacă 2 ore afară, pe când copiii noștri petrec în medie doar o oră
afară). Copiii de azi iau mai multe antidepresive și medicamente în general – așa cum, pe vremuri, exista o modă
să ți se scoată amigdalele la cea mai mică răceală, acum este o modă să se prescrie medicamente doar pentru că
nu poți sta liniștit în bancă (în condițiile în care copiii au oricum parte de mult mai puțină mișcare atât acasă cât și
în școli).

Există mulți oameni care își trăiesc viața fără să știe care este scopul și care le sunt talentele. A doua cea mai mare
cauză a mortalității în lume este depresia – generată tocmai de lipsa de înțelegere a scopului, a menirii.

Educația are un rol fundamental în acest sens: ea ar trebui să îi ajute pe oameni să își descopere talentele.

Ce este școala?

Sir Ken Robinson consideră că, indiferent de forma sa fizică sau de infrastructură, școala este o comunitate de
învățare – o comunitate a oamenilor care se întâlnesc pentru că vor să învețe unul de la celălalt. Crede de altfel că
cei mai buni profesori sunt cei care învață atât de la colegii lor, cât și de la elevi și nu se tem să spună că nu știu
ceva.

Inima unei școli de calitate este astfel relația dintre elevi și profesori și nu există o modalitate mai bună de a
îmbunătăți educația decât valorizarea, susținerea, formarea, încurajarea muncii profesorilor buni.

Ce e de făcut?

Cele mai importante strategii pe care le-au adoptat guvernele pentru creșterea calității educației au
fost standardizarea (curriculum, evaluări, etc) pe de o parte, și încurajarea competiției pe de altă parte. Prin
standardizare, guvernanții vor să transmită faptul că ei dețin controlul asupra obiectivelor de învățare, iar dacă nu
faci precum spun ei ești pur și simplu incompetent. Competiția dintre profesori, școli, sisteme educaționale este la
fel de neproductivă, fără a avea un impact pozitiv asupra școlilor.

Cele două strategii sunt supuse eșecului și datorăm copiilor noștri și generațiilor următoare să alegem o altă cale:
umanizarea educației (ca alternativă la depersonalizare).

De altfel, Sir Ken Robinson crede în schimbarea ce vine de jos în sus – crede că transformarea pornește de la
fiecare om în parte. La întrebarea „cum pot eu schimba sistemul educațional” acesta răspunde „schimbă ceea ce
faci la clasă și vei schimba sistemul educațional pentru elevii tăi” pentru că fiecare om implicat în educație este de
fapt parte a sistemului.

Învățarea nu este un proces linear, ci unul dinamic și interactiv. O analiză lineară ar releva nevoia îmbunătățirii
modului în care predăm matematica și științele, de exemplu pentru îmbunătățirea rezultatelor școlii. Însă
înțelegerea profundă a naturii umane și a modului în care oamenii se dezvoltă, relevă faptul că trebuie să creezi o
anumită cultură și un anumit context pentru ca lucrurile să funcționeze.

Sir Ken Robinson realizează o comparație edificatoare în acest sens între agricultura intensivă și educație:

Oamenii au obținut rezultate importante utilizând pesticide în agricultură sau hormoni de creștere și antibiotice în
creșterea animalelor. Productivitatea a crescut cu siguranță pe termen scurt. Prețul este însă unul foarte mare:
poluarea apelor și a aerului, distrugerea solului, expunerea animalelor la practici inumane. Aceste sisteme s-au
dovedit nesustenabile pe termen lung. Agricultura organică, în schimb, se concentrează mai mult pe sol decât pe
plante, se asigură că solul are parte de nutrienți și că este sustenabil pe termen lung respectându-se de exemplu
ciclurile de cultură naturale, neforțate.

Școlile bune respectă principiile organice ale oricărui ecosistem: dacă creezi atmosfera și cultura potrivite, restul
se va întâmpla de la sine