Coordonatori:
Vasile Marcu
Mirela Dan
Autori:
Radu Bogdan Petru M rcu
Angela Bucur Corina Matei
Mircea Chiriac Zoltan Pasztai
Doriana Ciobanu Elisabeta Pasztai
Dana Cristea Vasile Pâncotan
Mirela Dan Petru Pe an
Ianc Dorina Valentin Serac
Isabela Lozinc Carmen erbescu
Vasile Marcu Emilian Tarc u
6
INTRODUCERE
Programul Leonardo da Vinci, ini iat i lansat de Uniunea European în 1994, este un
program de
cooperare transna ional în domeniul form rii profesionale a for ei de munc , pentru
îmbun t irea
calit ii sistemelor de formare profesional i implementarea unor politici armonizate în
statele membre,
în contextul realiz rii EUROPAS. Ca partener, România particip la Proiectul Leonardo
da Vinci
i Sport – persoana de contact fiindîncepând
Avramescucu 1Taina,
septembrie
conferen1997, având ca
iar univ.dr., responsabil na ional Ministerul Educa iei i
taina_mistico@yahoo.com),
Cercet
iar ca rii prin Prefectura jude ului Dolj (România), Funda ia Universitar pentru
parteneri
Agen ia Na ional
Kinetoterapie din pentru Programe Comunitare în Domeniul Educa iei i Form rii
Profesionale.
Oradea (România; Dan Mirela – lector univ. dr. – kineto2004@yahoo.com),
Proiectul RO/04/B/P/PP
Universitatea din Oradea 17 5006, “Centru de preg tire pentru oferirea unor servicii
medicale, de Educa ie Fizic i Sport, Marcu Vasile – profesor univ. dr.
(Facultatea
profilactice i de recuperare”, având ca promotor Universitatea din Craiova (Facultatea de
vmarcu@uoradea.ro),
Educa ie Fizic
Universitatea Profesional West Vlaanderen (Belgia), Entente UK, Oficiul de consultan
pentru integrare
- oferirea unui centru bine în Uniunea
echipat European
în cadrul c(Italia), Universitatea
ruia asisten ii, studen Tehnic din Creta
ii i tinerii (Grecia).
absolven i de
kinetoterapie,
Programul î i î propune
i pot dezvolta
cre tereaabilit
caliti ii,practice pentru procesul
a caracterului novator ideimplementarea
recuperare, prin
aplicarea
dimensiunii unor
proceduri
europene îni sistemele
standarde i practicile
specifice, de lucrând
formaredirect cu bolnavul
profesional sub supravegherea
a kinetoterapeu ilor prin i
îndrumarea
realizarea în cadrelor
comun a
medicale.
urm toarelorAcesta va oferi noi forme de înv are i dezvoltare a abilit ilor de baz
obiective:
necesare în procesul
educa ional i voca ional în kinetoterapie (îmbun t irea calit ii procesului de preg tire).
Prine, echipamente i tehnologii ce vor asigura o folosire optim
- accesul i utilizarea noilor cuno tin
a componentelor în scopul dezvoltposibilitatea
rii i adapt riioferit
celortinerilor absolven
mai eficiente i de a în
proceduri lucra i câ tigai experien în acest centru
prevenirea
num rulc i noi în realizarea preg tirii specifice;
recuperarea unor patologii variate, oferind
- oferirea unui centru specializat undekinetoterapeu
persoanele ilor va cre
cu nevoi te, permi
speciale ând i în Olteniei
din regiunea România voratingerea
putea standardelor europene în
domeniile
fi tratate i recuperate gratuit, oferind astfel protec ia social ;
- cre terea posibilit ilor de profilaxiei
angajare ai beneficiarilor
recuper rii (îmbun
prin t cre
ireaterea
aspectelor
experien cantitative ale procesului
ei i a gradului de de preg tire);
preg tire al acestora;
- implementarea unor strategii de înv are pentru toat durata vie ii prin elaborarea unei curriculae
adaptat la standarde europene i crearea unui centru virtual;
- crearea de material didactic (manuale, CD-uri) cu informa ii specifice care s contribuie la
continuarea preg tirii voca ionale i dup terminarea proiectului i la diseminarea acestuia;
- oferirea posibilit ii de a afla mai multe despre sta iunile balneo-climaterice pentru partenerii
str ini, inten ia noastr fiind aceea de a extinde procesul de înv mânt prin organizarea de stagii practice
în sta iunile vecine (Herculane, Govora, C lim ne ti).
Consider m c manualul nostru poate constituiprivind
interesant un prilej de discu ii finalit
îndeplinirea i dezbateri, poate oferi Suntem
ilor proiectului. o baz recunosc tori tuturor
partenerilor pentru
viitoarele sugestii i-i invit m pe to i s participe la completarea prezentului volum, astfel
încât în final s
putem oferi un veritabil manual de kinetoterapie, conform 7 standardelor europene.
1. BAZELE KINETOTERAPIEI
Obiective:
Studiind acest capitol un kinetoterapeut trebuie:
• s cunoasc structura i func iile aparatelor i sistemelor organismului uman;
• s în eleag rela iile morfo-func ionale i mecanismele care genereaz i sus in capacitatea de
mi care ca factor de rela ionare cu mediul;
• s fie în m sur s formuleze o explica ie i o descriere coerent , tiin ific i în detaliu a
oric rui act motric.
Con inut:
1.1. Bazele anatomice i biomecanice ale kinetoterapiei
1.1.1.Anatomia aparatului locomotor
1.1.2. Biomecanica aparatului locomotor
1.1.3. Anatomia sistemului nervos central
1.1.4. Anatomia organelor interne
1.2. Bazele fiziologice ale kinetoterapiei
1.2.1.Fiziologia general
1.2.2.Fiziologia efortului
1.3. No iuni de kinetologie este flexor sau extensor; se prive te articula ia/articula iile respectiv în lungul axului
1.3.1. No iuni. Terminologie transversal - din
1.3.2. Bazele generale ale mi c rii lateral în acest caz; se stabile te punctul fix i implicit segmentul liber; se scurteaz
Cuvinte
mu chiul i se cheie: anatomie, fiziologie, biomecanic , kinetologie.
stabile te sensul de deplasare a segmentului liber).
Ca metode 1.1. de Bazele
abordareanatomice i biomecanice
sintetico-analitice ale kinetoterapiei
recomand m întocmirea schemei de ac iune
a 1.1.1. Anatomia aparatului locomotor
Referitor la ac iunile unui singur mumu chichiului
se vizeazo :dat în varianta descriptiv i apoi în varianta superschematic (segmente
- ac iunea sa principal i ac iunile secundare;
reprezentate prin
- dac e uni-, bi- sau pluriarticular cu posibilitatea
drepte, segmentul fix, de axe
a fiarticulare
într-una prin
din vectori,
articula ii mu chi
punctul fixmotori
i direc ia de scurtare). Pe baza
principali,
schematiz riiiar în alte articula ii mu chi motori secundari;
- ac iunea dinamic a mu chiului cu posibilitatea
se ofer posibilitateainvers
realizriiriipunctului
pârghiei fix (se specific contrac
osteomusculare ia elementelor acestei
cu analiza
dinamic cu punct fix pe unul dinpârghii. oasele Aceast
articulare i ce anume ac iune se realizeaz prin aceast
contrac ie); analiz va permite deducerea clar a motivelor pentru care un mu chi este mai „bun”
- vizualizarea ac iunii mu chiului înflexor,
lungul extensor,
axului de mi care (Ex: dorim s stabilim dac mu chiul
abductor etc, într-o anumit articula ie decât un alt mu chi cu aceea i ac iune sau de
ce un mu chi este
motor principal i nu secundar precum i a particularit ilor biofunc ionale ce diferen iaz mu
chii motori
principali de cei secundari cu aceea i ac iune; se permite astfel o ierarhizare chiar în
cadrul mu chilor
motori principali sau secundari cu aceea i ac iune.
Odat cu asimilarea ac iunilor musculare apare evident no iunea de mu chi sau grupe
musculare
agoniste sau antagoniste, dar se subliniaz aspectul conform c ruia doi mu chi antagoni
ti pot ac iona
sinergic în realizarea unei anumite ac iuni, acest sinergism fiind dat de finalitatea ac iunii
pentru care cei 8
1.1.1.1. Osteologie – situarea osului, tipul s u, orientarea lui, elemente descriptive insistându-se pe
suprafe ele articulare i pe elementele articulare ce servesc ca inser ie de origine sau termina ie pentru
mu chi, raporturile vasculo-nervoase importante în traumatisme.
1.1.1.2. Miologie – regiunea din care face parte mu chiul, inser ia de origine, direc ia fibrelor
musculare fa de principalele axe de mi care, articula ia sau articula iile peste care
trece, inser ia
terminal , ac iunile mu chiului rezultate din direc ia sa fa de axe cu întocmirea
doi mu chi antagoni ti ac ioneaz , fapt u or eviden iabil în cazul activit ii statice. În cazul
Suger m abordarea dual : o dat schemei
cu regiunea de din ac iune
care iface parte i apoi prin prisma ac iunilor sale
mu chilor cu
(Ex: mu chiul adductor mare ca mu analiza
chi al pârghiei, inerva iaa mu
regiunii mediale chilorapoi
coapsei (nerv,
ca plex, neuromer).
extensor Se adductor
principal, specific raporturile cele mai
inciden
importante.e variabile fa de axele de mi care exist posibilitatea ca doi mu chi s ac ioneze în
principal, flexor secundar, rotator etc).
acela i sens
Ac iunea mu chilor se interpreteaz nu numai ca mi care de rota ie în jurul axelor, fiind important
într-un plan, dar s fie antagoni ti în ceea ce prive te cuplurile de mi c ri executate
i momentul în care intervine contrac ia static sau dinamic cu punctul fix pe unul din oase (segmente) în
într-un alt plan de
locomo ie, static , postur , precum i finalitatea acestei mi c ri (Ex: contrac ia dinamic a
ace ti doi mu chi (Ex: ambii mu chi sunt flexori dar unul este adductor, iar altul abductor).
gluteului
Urmeaz apoi
mijlociu i mic cu punct fix pe femur realizeaz abduc ia pelvisului, adic înclinarea sa
ac iunea static a mu chiului ce se realizeaz prin contrac ia izometric a acestuia i
de partea
importan a acestei
membrului de sprijin cu importan în mers i deducerea posibilit ilor de suplinire a acestei
ac iuni: Ce se realizeaz ? Ce stabilizeaz ? Ce postur fixeaz ? Când se întâmpl ?
În abordarea regional a musculaturii mi c riunprinplus de în elegere i gândire analitic aduce prezentarea
Finalitatea acestui tip de abordare, dup parcurgerea tuturor articula iilor i a mu chilor
tabelar a mu chilor incluzându-seacîniunea acestealtor
tabelemu denumirea
chi abductori muscular
ai coapsei:
, regiunea
poatedin tensorul?
care facpoateparte,fasciculele superioare
motori,
originea, termina ia, ac iunile mu chilor
ale gluteului
i inerva ia.
este de a se avea o imagine de ansamblu clar asupra posibilit ilor de realizare a mi c rilor
mare?).articula iei i ce oase sunt articulate. Tipul articula iei din
1.1.1.3. Artrologie – cuprinde denumirea
în articula ii,
punct de vedere func ional (sinartroze,a mu amfiartroze
chilor motori sauprincipali
diartrozei secundari,
precum i dup esutulii de
a posibilit leg turacîniunii mu chilor efectori
suplinirii
cazul sinartrozelor). principali de
Diartrozele – vor fi clasificate dup num rul gradului de libertate i dup forma suprafe ei
cperiferic:
tre mu chii plexurile
secundari,(cervical,
a roluluibrahial,
acestor lombar
mu chi în i sacral
dinamic - ,sublocomo
aspectul
ie, static
modului
i postur
de
articulare (trohlear , trohoid , condilian , elar
constituire),
cu ansa , sferoidal ).
a ramurilor Urmeaz descrierea suprafe elor articulare, a
mijloacelor de unire, congruen i alunecare.
colaterale
elabor rii prin
i terminale
modelelecu teritoriu
schematice motorar tate
i senzitiv
mai sus,
mergându-se
a lan urilor
retrograd
cinematice,
de la una mu
implic
chi la
rii
Subîmp r irea func ional a unor articula ii unitare ca morfologie i localizare este un element
neuromerele
musculo-
important
de origineîn
articulare pentru abordarea
arealizarea
nervilor. pozi prin
Astfel prisma
iilor,se
mipot mi
c rilor, cexerci
rilor. iilor,
identifica i nivelul
etc. medular al posibilei leziuni i
1.1.1.4. Angiologie i nervi – consider
se
Capot m util de
modalitate
explica cunoa terea arterelor
asimilare recomand imvenelorstudiereace nutresc mu chii(nu topografic ): oasele
pe segmente
i articula iile, iar în ceea ce privece modific rile particulare din parezele periferice i eventualele nervos
te inerva ia este esen ial cunoa terea organiz rii sistemului variante de suplinire a mu
formeazparaliza
chilor suprafei ele articulare, articula iile dintre oase i mu chii ce ac ioneaz în acea articula
cunoscându-se mu chii sinergici.
ie. 9
Util este cunoa terea circula iei limfatice cunoscându-se principalele grupe de ganglioni limfatici
i traiectul drenajului limfatic al membrelor, trunchiului, regiunii cervicale i a capului.
1.1.2. Biomecanica aparatului locomotor
1.1.2.1. Principiile mecanicii newtoniene
Principiul iner iei (Kepler): un corp î i men ine starea de repaus sau de mi care rectilinie uniform
atâta timp cât asupra lui nu ac ioneaz alte corpuri care s -i schimbe aceast stare.
Dificultatea de a mi ca un obiect depinde atât de masa obiectului, cât i de viteza pe care dorim s
o atingem. Produsul acestor doi parametri reprezint cantitatea de mi care sau impulsul (p). Formula
varia iei impulsului este p = m x v, unde m = masa corpului, v = varia ia vitezei, respectiv vfinal –
vini ial )
For a este cauza modific rii st rii de repaus sau mi care a unui corp. Dup efectele induse, putem
vorbi despre for e statice sau dinamice.
A doua lege a lui Newton sau principiul fundamental al dinamicii: dac o for (F) ac ioneaz
asupra unui corp, ea imprim acestuia o accelera ie (a), a c rei m rime este propor ional
cu for a, având
aceea i direc ie i acela i sens ( F = m x a). Unitatea de m sur este Newtonul (N); un newton
este egal cu
For a este egal cu varia iamimpulsului
rimea for eiraportat
care aplicat unui corp
la intervalul cu masa
de timp. de 1deci
Rezult kg cîi imprim
mi carea acestuia o accelera
corpului depinde nu numai de for aieaplicat
de 1 m/s2.
asupraÎnlui, ci i de durata de aplicare a acestei for e. Impulsul
este m rimea fizic ce arat efectul for ei aplicateseînfolose
kinetologie timp (pte =i Funitatea
x t). de m sur pentru for de kilogram for (1 kgf = 9,81 N).
Principiul ac iunii i reac iunii: dac un corp ac ioneaz asupra altui corp cu o for , numit
ac iune, cel de-al doilea corp ac ioneaz asupra primului cu o for egal în modul i opus ca sens, numit
reac iune (Ex: dac facem o s ritur am exercitat o for -ac iune asupra solului-, iar acesta va r spunde cu
o reac iune).
1.1.2.2. Caracteristicile unei for e
For a este un vector i are: m rime, direc ie, sens, punct de aplica ie. O for este reprezentat
printr-o s geat care indic direc ia i sensul ei de ac iune i câteodat i m rimea ei. Ca
orice vectori,
for ele pot fi compuse sau descompuse. Dac dou sau mai multe for e ac ioneaz
simultan asupra unui
punct material, efectul lor asupra acelui punct este acela i cu al unei for e unice,
Asupra oric rui sistem pot numite
ac iona rezultanta lor. (din exteriorul sistemului) i for e interne (din
for e externe
Descompunerea
interiorul unei for e se realizeaz invers compunerii sale. Este întotdeauna
sistemului).
For ele externe - sunt for ele ce ac posibil s înlocuim
ioneaz asupra o
unui sistem din exteriorul sistemului; cele de care se
for prin dou componente care
ine cont în activitatea fizic sunt: gravita ia, reac ia solului, for a de produc acela
frecare, i efect.
rezisten a mediului, for a
de iner ie.
For e interne - sunt for ele ce ac ioneaz asupra unui sistem din interiorul s u; cele de care se ine cont
în activitatea fizic sunt: for a de contact articular, for ele tendoanelor i a ligamentelor, for a
muscular , presiunea intraabdominal , for a elastic .
1.1.2.3. Pârghii
În fizic , pârghia este o bar rigid , care se poate roti în jurul unui punct de sprijin (S) i asupra
c reia ac ioneaz : for a care trebuie învins (for rezisten - R) i for a cu ajutorul c reia este învins
for a rezistent (for a activ - F).
Mu chii ac ioneaz ca for e active în cadrul aparatului locomotor, producând mi c rile prin
deplasarea oaselor pe care se inser . Astfel, mu chii i oasele alc tuiesc în biomecanic lan uri mobile,
care se comport
Pârghiile osoase, ca sisteme complexe
biologice, mudechi.
sunt formate pârghii.
de
La dou
o pârghie,
oase vecine,
se disting articulate
trei elemente:
mobil i legate10 printr-un
poate ad uga greutatea sarcinii de mobilizat;
- for a activ (F) este dat de mu chiul care realizeaz mi carea.
Dreptele perpendiculare pe vectorii for i rezisten i care trec prin punctul de sprijin - fulcrum
(S) reprezint distan ele directe i se numesc
bra e (ale for elor respective). Din punct F de vedere
mecanic, o pârghie este în echilibru când: F x a
= R x b , unde F = – for a activ . a = bra ul for ei,
R = rezisten a, b = bra ul rezisten ei. Fulcrum
b
Pârghiile au rolul de a transmite mi carea,
m rind eficien a ei (adic amplificarea for ei,
vitezei sau deplas rii, eventual schimbarea
direc iei mi c rii sau contrabalansarea ei).
Bibliografie
1. Baciu, I. (1979) Fiziologie, Editura Didactic i Pedagogic , Bucure ti
2. Caplan, L.B. (1985) Handbook of Clinical Neurology – vol.I, Amsterdam, The Netherland,
Elsevien
3. Cordun, M. (1999) Kinetologie Medical , Editura AXA, Bucure ti
4. Demeter, A. (1967) Fiziologie, Editura C.N.E.F.S., Bucure ti
5. Dragan, I. (1994) Medicina sportiv aplicat , Editura Editis, Bucure ti
6. Dragan, I. (2002) Medicina sportiv , Editura medical , Bucure ti
7. Enoka R. (1994) Neuromechanical Basis of kinesiology, Editura Human Kinetics SUA
8. Flora,
13. MatcD. (2002)
u, L., MatcTehnici de baz Diagnosticul
u D. (2001) în kinetoterapie, EdituraînUniversit
neurologic practicaiimedicului
din Oradea de familie,
9. Groza,
Timi oara P. (1991) Fiziologie, Editura Medical , Bucure ti
10. H
14. ulic , V
Marcu, I. (1996)
i colab.Fiziologie uman , Editurapentru
(2003) Psihopedagogie Medical , Bucureprofesorilor,
formarea ti Ed. Universit ii
11. Oradea
din Kolb, B., Whishawi, I. (1990) Fundamentals of Human Neuropsychology, N.Y., W.H.
Freeman
Thieml,
15. Mogo
2) Germany
Programarea
, Gh. (1985)
– transformarea
Compendiuidei
de (în
anatomie
cortex, icerebel
fiziologie,
i ganglionii
Editura bazali)
tiin ific în
, Bucure
program ti de
12. care;
16.
mi Kretschmann,
Papilian, H., Wenirich
V. (1982) AnatomiaV. (2006)- Cranial
amului, vol.II – Neuroimaging
Splanhnologia,and Ed.Clinical
DidacticAnatomy, 2nd
i Pedagogic
Ed. Luarea
Bucure
3) Stutgard
ti deciziei de a face o mi care – reprezint un act cortical con tient;
17. Sbenghe,
4) Execu ia T. – (2002)
intrareaKinesiologie.
în ac iune a tiin
sistemului
a mi c rii,piramidal
Editura Medical
i extrapiramidal,
, Bucure ti ca sisteme
18. Schmid,
motorii ce transmit
G.R. (1993) Anatomia sistemului nervos21 central, Litografia UMF, Cluj-Napoca
2. MIJLOACELE KINETOTERAPIEI
Obiective:
• S cunoasc no iunilor teoretice privind procedele i manevrele din cadrul mijloacelor
kinetoterapiei.
• S cunoasc principiilor, condi iilor, indica iilor i contraindica iilor aplic rii acestora.
• S cunoasc influen elor fiziologice i terapeutice ale fiec rui mijloc terapeutic.
• S fie capabil s aleag cele mai bune metode care apar in mijloacelor kinetoterapiei
• S fie capabil s adapteze i eventual s readapteze mijloacele kinetoterapiei la stabilirea
programelor kinetice.
Con inut:
2.1.Mijloace fundamentale ale kinetoterapiei
2.1.1. Exerci iul fizic
2.1.2. Masajul
2.2.Mijloace ajut toare kinetoterapiei
2.2.1.Termoterapia
2.2.2. Electroterapia
2.2.3. Hidroterapia
2.2.4. Terapia ocupa ional
2.2.5. Activit i fizice adaptate
2.3.Mijloace asociate kinetoterapiei
2.3.1.Factorii naturali: apa, aerul ,soarele
2.3.2.Factori de igien i alimenta ie
Cuvinte cheie : Exerci iu fizic, masaj, fizioterapie, electroterapie, terapie ocupa ional ,, factori
naturali
2.1. MIJLOACE FUNDAMENTALE ALE KINETOTERAPIEI
2 .1 . 2 . Ma sa j ul
Masajul reprezint prelucrarea metodic a p r ilor moi ale corpului, prin ac iuni manuale sau
mecanice, în scop fiziologic, profilactic i terapeutic.
Efectele masajului
A.Efectele asupra circula iei sangvine
a. Efectele asupra circula iei subcutanate
Orice aplicare a masajului asupra pielii este urmat de apari ia, mai mult sau mai pu in rapid a unei
înro iri locale, de intensitate variabil . Aceast vasodilata ie superficial creaz senza ia
de cre tere a
c ldurii locale. Fery nu a putut s obiectiveze clar aceast lucru, dup efleurajele
aplicate pe regiunea
dorsal . Experien a ar trebui refacut cu manevre mai intense. Acest vasodilata ie este
probabil
Au fost avansate mai multe ipoteze:susceptibil de a ameliora troficitatea celular local , crescând schimburile între mediul celular
- ac iunea mecanic a masajului asuprai sanguin.
capilarelor sanguine sub-cutanate;
malaxarea esuturilor ar declan a, în Aportul nutritivi/sau
mod reflex i de mecanic,
oxigen, i secre
transportul de de euri
ia de substan metabolice i de gaz carbonic, pare a
e vasodilatatoare
(histamine, serotonin , acetilcolin ),fi în
demonstrat
special pin mastocite (celule situate în vecin tatea capilarelor
sanguine în derm); de lucr rile lui Fawaz.
- stimularea manual cutanat realizat prin masaj, ar crea un reflex denumit de axon (influx
antidronic pe c ile ce controleaz vasomotricitatea în capilarele sub-cutanate), ceea ce ar antrena o
vasodilata ie reflex .
b. Efectele asupra circula iei de întoarcere venoase
Presiunile alunecate i cele statice permit cre terea influen
dopplergrafie circula iei de întoarcere
a acestor tehnicivenoas
pentru. S-a ar tat princircula iei venoase. Astfel, au
favorizarea
demonstrat lui
(triunghiul c Scarpa) în ob inerea acceler rii circula iei sângelui venos. Ei au pus în
aplicareac acestor
eviden flexia manevre asupra membrului inferior antreneaz o accelerare a vitezei
fluxuluipasiv
dorsal venossau la activ a gleznei, care permite comprimarea vaselor din loja posterioar a
nivelul marilor
gambei, ar fi trunchiuri venoase, profunde. Efectul este optimal xînd sunt efetuate
într-un
mai eficace
ritm decât
lent: contrac
5 ia dinamic a tricepsului sural realizat în acela i scop. În fine,
Al i autori au ar tat eficacitatea
secunde
ei presiunilor
demonstreaz statice în
cel pu in trebuie fosascurg
s se poplitee
întrei dou
în triunghiul
manevrefemural
succesive. Cele mai bune
crezulatate
un drenaj
se obvenos
in cu eficace a piciorului trebuie s se realizeze printr-o presiune
o frecven, de
alunecat exercitat
aplicarepe de 0,1 Hz. 30
Aceste experimente au permis elaborarea unor protocoale de masaj circulator a membrului inferior
situate
descris înîn profunzime
special de ap sarea
c tre este Santos.
Pereira mai puternic
Ac iunea , ceea ce impune
masajului estepruden
de ordinpentru a nu
mecanic,
traumatiza zonele
presiunile antreneaz
degajate
un colaps (triunghiul
venos care femural,
beneficiazfosa de poplitee);
un sistem de importan
valvulea anti-reflux,
(m rimea) care pediculului
permitevenos,
doar
pentru
circula ia re în
eaua
sensul
profund
returului.. Dup Ritmul C. utilizat
Gillot, partea
trebuiemedial
s permita gastrocnemianului
trunchiului venos dreneaz pân la
s se umple din7 nou,
ori mai
dupmult
ce
decât partea
manevrele de
De notat c tehnicile se adreseaz numai sistemului venos profund, care dreneaz marea parte
(90%) a patului vascular venos i lateral masaj
prime te ,le-au
semi-tendinosul
pe golit
tot deUn4 ritm
complet.traiectului
parcursul ori smai
prea mult
rapid
u aferen e decât bicepsul
nu permite
provenite re(care
eaua este
dinumplerea de ,fapt
complet mai
sc zând
superficial (sub-aponevrotic ), reprezentat mare), vastul
astfel eficien alateral
la membrele alinferioare în special de vena sfen intern i
cvadricepsului
masajului.
extern . De aceea este bine s se in cont de urm toarele aspecte: dreneaz pân la de 3 ori mai mult decât partea medial ; ritmul i viteza
- traiectul vasului; sensul centripet de execu (maiie, pu in pentru plant ); localizarea vaselor, pentru cele
ambele, trebuie s fie lente. Ritmul trebuie s fie 6-7 manevre pe minut, pentru a
permite reumplerea
venoas , iar viteza trebuie s urmeze debitul sanguin, deci o vitez prea mare
favorizeaz refluxul c tre
re elele colaterale; respira ia joac un rol relativ: Franceschi arat , în doppler, c în
decubit dorsal,
expira ia este cea care accelereaz viteza sanguin în vena femural , iar în ortostatism este
inspira ia, dar
intr-o m sur infim . De fapt, important este ritmul în care se succed umplerea i golirea. S-a
mai ar tat c
manevrele a a-zise “de apel abdominal” (diafragmatice sau presiuni manuale), utilizate
în scopul
favoriz rii returului venos ale membrelor inferioare, nu prezint intres în acest sens,
dimpotriv , aceste
tehnici, antreneaz un blocaj venos la nivelul membrelor inferioare i câteodat chiar un
reflux sanguin;
pozi ia decliv : m surând debitul venos maximal de golire, prin pletismografie, Leroux
a c utat s
determine pozi ia ideal de drenaj venos a membrelor cu ajutorul gravita iei (pozi ia
decliv ). Dup acest
autor, atunci când un subiect este instalat în decubit dorsal, membrul inferior trebuie
pozi ionat astfel:
coapsa flectat la 40°, abdus la 30°, gamba în u oar flexie iar piciorul în pozi ie neutr .
Lejars a descris fenomenul denumit “talpa de
Pentru motive venoas superficial a lui Lejars”, aplicabil re elei
profunde i a ar tat c re eaua superficial este prea slab reprezentat la nivelul piciorului
ordin practic, este interesant de ad ugat o rota ie lateral a coapsei, pentru a facilita
pentru a permite
accesul manual în
acest fenomen., lucru confirmat de faptul c la nivel plantar nu exist vene care s
timpul masajului în fosa poplitee ; dac masajul circulator al membrului inferior este
asigure o perfuziune
codificat, cel al
Masajul trebuie s fie asociat rapid cu între iunea
re eauafavorabil
profund ai mobiliz
cea superficial , ci doar câtevaiilor
comunicante, ceea ce
membruluiac superior nu este. Este adevriiratarticulare,
c tulburalrilecontrac
circulatorii la acest nivel sunt
musculare i al întinderilor aponevrotice. nu permite o
Ea trebuie s asigure circula ia venoas a piciorului prin
excep ionale i
presiune, ca i în timpul mersului, saudesc7 rcare
pa i suficient de
consecutivi, rapid anecesari
primei cpentru
tre ceaa de-a doua, a a cum se observ în examenul
cardiacepiciorului,
planta ( i a b t ilor
de laarteriale,
c lcâi ccare
treintereseaz
antepicior
ac ioneazmai ales care
i asupra
printr-o veneisunt
sectorul
presiune
vecine),
limfatic.
staticreprize
Dup
asupra
de ficapului
eficace.
Leroux,
repaus pozi
metatarsienelor,
decliv
ia optim
în timpul
de drenaj venos este:
Trebuie de asemenea sociat Doppler.
cu o bun igien de via : activitate general , activatoare a pompei
zilei, o de
urmat buno extensie
activitate
pasiv
abdominal
a articulabra
(tranzit
iilor
ul metatarso-falangiene,
flectat
digestiv
la i activitateîn muscular
scopul de),a comprima
imobilizarere eauaîn cazul
venoasunei
insuficieni intermetatarsian
plantar e. . 30°, în abduc ie de 45°, antebra ul flectat la 60° i în prona 31 ie.
c. Efectele asupra sistemului arterial
Exist pu ine experimente asupra efectului masajului asupra acestui sistem. Samuel i Gillot C., nu
exclud posibilitatea unei ac iuni indirecte asupra sistemului arterial ac ionând asupra sistemului venos,
inând cont c sistemul circulator este un sistem închis. Shoemaker i col. au aplicat diverse manevre
(efleuraj, fr mântat, tapotament) pe mu chii antebra ului i asupra cvadricepsului pentru a m
sura efectul
asupra fluxului sanguin adus la aceste mase musculare de arterele brahiale i femurale.
Ei nu arat efect
De asemenea nu exist validare asupratiinvitezei medii ac
ific privind de iunea
circulaBGMie sanguin
(masajului, nicireflex
asupra diametrului acestor artere, m
al esutului
surat prin
conjunctiv) asupra cre terii circula iei arteriale la nivelul membrelor inferioare.
ultrasonografiemodific
Studiindu-se dopplerrilei prin echodoppler.
circula ei apreciate prin temperatura cutanat înainte i dup manevre nu au observat
modificare. Se
raporteaz chiar o diminuare a temperaturii cutanate dup aplicarea acestui tip de masaj,
atât la subiec ii
s n to i, cât i la cei suferinzi de arterit . Problema r mâne deschis , pentru c este
vorba doar de d. Efectele asupra circula iei de întoarcere limfatice
Aceste manevre de masaj deosebit dem blânde
sur tori(40f Toricelli,
cute la sau suprafa
în jur, dei pentru c practicienii
50-60 g/cm2, aplicate peBGM atest amelior ri clinice
evidente în acest
traiectul vaselor limfatice superficiale prin drenaj limfatic manual, realizeaz
domeniu. Defluxului
accelerarea i, este evident
de c exist pu ine efecte ale masajului asupra sistemului arterial,
comparativlimfatic.
întoarcere cu Aceste tehnici se efectueaz dup un protocol special i se aplic în caz
activitatea
de edeme, fizic
fie , totu
B. Efectele i r spunsurile
asupra sistemului nu sunt înc complete.
musculo-tendinos
de origine limfatic , fie venoas
a. Efectele asupra , fie mixt ,iei
contrac pentru a ajuta la resorb ia acestora.
musculare
Un studiu clinic efectuat de Chatal asupra efectului tapotamentului înainte de o prob de detent
vertical , raporteaz c aplicarea acestuia înainte de s ritur nu permit cre terea în l imii
acesteia,
câteodat se ob in chiar rezultate mai slabe dup aceste tapotamente i c acest tip de manevr
este cel mai
adesea dezagreabil i dureros pentru subiect. Serot a studiat efectul presiunii alunecate
superficiale i
De asemenea s-au studiat efectele frprofunde
mântatului, i astretchingului
tapotamentului i încasupra
lzirii principalilor
rezisten ei dinamice
mu chi alei statice a cvadricepsului. El
nu arat o inferioare asupra amplitudinii de mi care articular i asupra for ei ischio-
membrelor
modificare, decât
gambierilor i o u oar ameliorare a anduran ei musculare dup aplicarea presiunilor
alunecate
cvadricepsului. El arat o tendin spre diminuarea for ei acestor mu chi. Viel a studiat
superficiale.
efectul masajului
asupra contrac b.ieiEfectele
musculare: asupranimic
relaxnuriia fost demostrat. Dar, trebuie totu i remarcat c
aspectul
Constat rile sunt convergente, psihologic
mai ales în ceea ce prive te efleurajul, presiunile alunecate,
nu este luatstatice,
presiunile în considerare
tapotamentul,
în aceste
fric studii,
iunile de
i fri mântatul.
el joac un rol foarte important.
contracturilor sau tensiunilor musculare, reperate la evaluarea ini ial . Acest lucru este
La palpare se constat , de fapt, c aceste
deovedit prin dou manevre duc la diminuarea sau chiar la cedarea
aspecte ale examenului clinic efectuat dup masaj: senza ia de durere la palpare, i rezisten a
sau duritatea
la palpare sub mâna examinatorului. De i aceast evolu ie nu este obiectivat înc la ora
actual , totu i se
poate vorbi de o anume fiabilitate, deoarece ea poate fi reg sit în mod obiectiv de doi
Crielaard descrie, dup un
involuntar cu scurtare non paroxisticmasaj mecanic
practicieni diferia. Ea
i îndelungat i musechiului
manifestcvadriceps, o diminuare
prin cre terea a tonusului
tonsului muscular de
Contractura
reapus i î i poate
muscular
avea, manifestare muscular,
sediul într-oînc
lazon
acelamai apreciat
insuficient
i pacient, cumai
multcunoscut
sau
iar ajutorul
în mod
,pueste
in unui tonometru
subiectiv,
extins
o stare de
(câteva
este (tij
unitieculisant
contrac
apreciat c treipacientul
i muscular
de
32
motrice).gradat
Aceast). însu i.
i secundare. Primele apar de obicei dup un surmenaj sau o activitate neobi nuit . Ele se numesc algice,
ar fi de origine metabolic i ar rezulta printr-o epuizare energetic local , favorizat
de o ischemie
între inut sau provocat prin men inerea timp îndelungat a contrac iei. Acest tip de
contractur
Al doilea tip de contractur corespundenu areunui mecanism reflex de ap rare sau de protec ie
manifest ri EMG
articular , ce vizeaz i esteimobilizarea
parte din cercul
sau vicios bine cunoscut:
diminuarea mobilit ii,ischemie
poten ialdurere contractur
dureroas .
, a unei
articula ii.
Aceste contracturi se numesc antalgice i corespund unei exager ri a excitabilit ii neuro-
Adesea intricate, aceste dou tipurimusculare
de contracturi
care vor beneficia de efectele masajului. Apari ia
se traduce
acestora esteprintr-o
explicatcreprin
tere
dou a tonusului
teorii: muscular. Ea este înso it de o activitae EMG
înregistrabil
- masajul ar avea un efect trofic asupra mu chiului,. îmbun t indu-i vasculariza ia (deci aporturile
nutritive, energetice i schimburile gazoase). Ar fi favorizat astfel de contrac ia
muscular prin
restabilirea echilibrului metabolic local care permite reajustarea tonusului muscular.
Aceast ipotez nu
este totu i confirmat prin lucr rile lui Shoemaker i ale lui Crielaard care au comparat,
prin scintigrafie,
debitul sanguin la nivelul vastului lateral al cvadricepsului, înainte i dup aplicarea
masajului mecanic al
- o alt ipotez este c masajulcoapsei.
ar puteaAcest masaj oa relaxare
s antreneze fost realizat cu un
nervoas aparat carepentru
a tonusului, imit tehnica
c , se fr mântatului manual.
tie c tensiunea i tonusul muscular Debitul
depindsanguin
de suma influxurilor activatoare i inhibitoare ce parvin
a fost ale
motoneuronilor din coarnele anterioare g sit chiar diminuat
m duvei, i c , pe de dupaltaplicarea acestuitehnici
parte, diverse tip de de
masajmasajmecanic.
i De altfel, este
posibil
kinetoterapie permit ac ionarea asupra c ilorcadeoriginea
reglare nervoas a tonusului muscular.
metabolic
Astfel, contrac ia unui agonist poatea contracturii s explice
antrena decontrac decontracturarea
ia antagonistului s uconsecutiv realiz rii contrac iei-relax rii,
(Sherrington),
aplicat ca muscular antreneaz o diminuare a excitabilit ii motoneuronale , vibra iile
întinderea
o tehnic a aplicate
mecanice masajului.
pe tendoane creaz senza ia mi c rii, segmentul fiind imobilizat în aparat gipsat. Acela i
tip de vibra ii
mecanice poate fi utilizat pentru a ob ine cedarea contracturilor. Morelli i Sullivan,
au ar tat c
manevrele de fr mântat, efleuraj i presiunile alunecate, aplicate tricepsului sural, antreneaz
o diminuare
Utilizarea în mod ra ional a uneia terapii
reflexului lui sHoffman
trebuie se bazeze (H)pe- cunoa
reflexul
tereamonosinaptic
indica iilor, stimuleaz fibrele Ia prin oc
electric
contraindica iilor precum i a limitelor transcutanat
acesteia, trebuie cunoscute de asemenea i eventualele riscuri la
(prinunei
care pacirentul poate fi expus în timpul stimularea
edin e de sciaticului
tratament. la nivel popliteu, apare la tricepsul sural) -, ceea ce
înseamna.Contraindica
o diminuareiile a indiscutabile ale masajului sunt urm toarele:
excitabilit ii motoneuronolor
- Fenomene inflamatoarealfa.aflate în faza acut
Contraindica
- Puseeiile generale ale
inflamatoare masajului
reumatismale
- Procese infec ioase în stadiu evolutiv
- Afec iuni cutanate cum ar fi: cancerele cutanate, dikeratozele maligne, hematodermiile,
- Fragilitatea vascular micozele,
dermatozele majore (eczeme, Zona Zoster, herpes),escarele
- Flebitele, atâta timp cât exist posibilitatea mobiliz rii unui tromb
- Masajul local în litiazele renale i biliare
b. Contraindica
decât la accidente,
ii relative
motiv pentru care se adreseaz mai mult unor procedee i tehnici i recomand
Nerespectarea
folosirea
stare poate
unuifi mod
în
acestora
modde spontan
acpoate
iune bine
duce
dureroas
adaptat.
mai mult
sau nu.
la apri
Se pare
ia unor
c pot
incidente
exista dou
adesea
tipuri
lipsite
de contractur
de33importan
: primitive
În dermatologie, printre contraindica iile relative se citeaz (Mârza, D, 2002) psoriazisul, eczema,
pruritul; fragilitatea capilar a vârstnicilor presupune precau ii, nu interdic ii; existen a
echimozelor
sugereaz neaplicarea local a unor tehnici de mare intensitate, dar nu contraindic aplicarea
masajului cu
suprafa mare de contact pe o suprafa mare.
Contraindica iile topografice de refer la spa iul popliteu, triunghiul Sarpa, plica
cotului, regiunea
anterioar trebuie
În caeea ce priv te spasmofilia, a gâtului,
men care
ionat numaisuntdegrab
neap rat „tabu”,
frecven dar prezentând
a mare a e ecurilorun mai mare grad de
vulnerabilitate,
terapeutice decât faptul c ar reprezenta o contraindica ie real . În practic s-a constatat c rezultatele sunt
sub limita medie sau inferioar a kinetoterapeurul
eficien ei, motivresponsabil
pentru care va înineaceast
cont deafec
raportuile anatomice
iune masajul poatei mecanice dintre mâna sa
reprezenta o contraindica ie relativ .i elementele
regiunilor mai sussomatic
Masajul men ionate.
Manevrele manuale sau mecanice de masaj au cunoscut bineîn eles de-a lungul timpului un proces
continuu de evolu ie i adaptare, astefl c la ora actual pot fi clasificate în func ie de
tehnica i metodica
de execu ie, efecte i importan a lor în aplicare. Unele manevre sunt cuprinse în toate
formele de masaj,
asupra
manevretuturor esuturilor
ajut toare, i segmentelor
ori secundare (Marcu,corpului.
V 1983). Acestea se numesc manevre principale
sau Procedeele principale de masaj
A. Efleurajul sau netezireafundamentale.
este o alunecare Altele
u oarse, ritmic
aplic , numai
efectuatanumitor regiuni, segmente
asupra tegumentelor în sau esuturi i se
numesc procedee sau
sensul circula iei de întoarcere (venoase i limfatice). Se adreseaz în primul rând pielii, nervilor periferici
i esutului conjunctiv, având ca efecte principale activarea circula iei superficiale (capilare i limfatice).
Efectele cele mai importante ale manevrei sunt de activare a circula iei superficiale
(capilare i limfatice)
datorit stimul rii mecanice directe, dar mai ales pe baze reflexe, producând o
hiperemie local datorit
modific rilor vaso-motorii, umorale i nervoase. Se execut cu fa a palmar a degetelor i
a mâinii, cu
B. Fric iunea este o manevr de pumnulmasajsaucarecuconst
fa a dorsal
într-o apa sare
degetelor. Exist a i esuturilor
i deplasare alte variante
moi deîn netezire în func ie de
zonele asupra
limita elasticit ii acestora. Ca efecte se ob in o hiperemie a pielii i efect analgezic
c rora scsezând
local, aplicfoarte
, i anume efleurajul „în pieptene”, efleurajul „sacadat”, „în pic tur de
ploaie”
mult sau „în
sensibilitatea termina iilor nervoase. Pe cale reflex , fric iunile au efecte de durat ,
cle te”.
trofice i
circulatorii, contribuind fie la calmarea nervoas i relaxarea muscular , fie la stimularea
sistemului
C. Fr mântatul se adereseaz neuro-vegetativ
în primul rând (în esutul
func iemuscular
de necesit i i deîntehnica
i const apucarea, de execu ie). Se poate executa cu
ridicarea,
fa a palmari ap
stoarcerea a sarea esuturilor moi pe planul osos dur. Ac iunea fr mântatului este mai
pdegetelor
trunz toarei ai mâinii, cu fa a dorsal a degetelor îndoite, cu vârful degetelor sau cu
pumnul
decât a (Marcu,V.,
celorlalte manevre, adresându-se mai ales masei musculare, fapt pentru care
1983).
este foarte mult
folosit în masajul sportiv în toate perioadele (de preg tire, competi ional sau de
D. Tapotamentul reprezint recuperare
lovirea u oar medical ), a esuturilor moi i face parte tot din grupul
i ritmic
manevrelor principale de masaj. Se dupadreseaz
cum i esuturilor
pentru tratarea atrofiei
superficiale sauoriprofunde,
insuficienîn ei
funcmusculare
ie de de diferite etiologii
intensitatea de lovire, i vizeaz în mod (accidente,
deosebitimobiliz
terminariiile nervoase. Efectele apar la nivelul pielii i al
esutului etc.).
(hemoragii
esuturilor
E iVibra
afec
moi.iuni
iile
Manevra
sunt
cutanate) i conjuctiv
manevre
se poate
suntprincipalesubcutanat,
reprezentate
efectua manual
de demasaj unde faproduc
imprimarea
cu cu o foarte
ao palmar
arie
unor vasodilata ie i oide
mia cdegetelor
ri
restrâns înc
oscilatorii
34 lzire local
mâinii.
ritmice
contraindica
Exist. iii
asupra
Procedeele ajut toare de masaj
Aceste manevre se pot încadra între cele principale, întregind ac iunea acestora.
A. Cernutul i rulatul sunt dou manevre deosebit de eficiente, care completeaz fr mântaul i
tapotamentul segmetelor cilindrice ale corpului, membrele inferioare i superioare, fiind
asem n toarea ca
tehnic de execu ie. În cazul cernutul, masa de esut moale este mobilizat de jos în sus i în
lateral dintr-o
palm într-alta, cu degetele mâinilor u or îndoite, producându-se un sunet specific
cernutului cu o sit .
Pentru rulat, palmele sunt a ezate de o parte i de alta pe suprafa a segmentelor,
B. Presiunile i tensiunile înt rescdegetele
efectelefiind întinse,
celorlalte manevre. Se aplic în masajul sportiv, mai
ales pe coloan , dar i în alte regiuni ale corpului. Se adreseaza articula
executându-se o rulare segmentului
iilor înrespectiv
vederea pînstrambele sensuri,
rii stabilit ii în limita elasticit ii
acestuia.
i mobilit ii.
Manevrele
C.Trac iunile, scutur rile i elonga iile suntîncep
manevrede ajut
la toare
extremitatea distal a masajul
care conmpleteaz membrelor i au spre cea proximal ,
aderesându-se în principal
efectul unor presiuni negative, descongestionând elementele intra i periarticulare, îmbun t ind circula ia
i schimburile nutritive locale. Tracmaseiiunilemusculare, dar i în
se efectueaz celorlalte
axul lungestuturi moi. Au
al articula efecte
iilor, iar de relaxare
scutur rile a masei musculare.
constau din imprimarea unor u oare mi c ri oscilatorii membrelor, toracelui sau întregului corp.
Elonga iile sunt manevre terapeutice care se adreseaz în special coloanei vertebrale.
D.Diverse. În aceast categorie de manevre secundare sunt incluse ciupirile i pens rile, stoarcerile
i ridic rile mu chilor, prin apucarea unei cute adânci i deplasarea acesteia în scopul cre terii elasticit ii
locale.
Succesiunea manevrelor de masaj
În timp s-a generalizat urm toarea succesiune a manevrelor de masaj: 1.Efleurajul introductiv; 2.
Fric iunea; 3.Fr mântatul; 4.Ciupiri i pens ri, stoarceri i ridic ri; 5.Tapotamentul; 6.Cernutul i rulatul;
7.Presiunile i tensiunile; 8.Trac iunile i scutur rile; 9.Vibra iile; 10.Efleurajul de încheiere.
O problem metodic deosebit o constituie succesiunea regiunilor de masat, în privin a c rora
p rerile sunt împ r ite. Consider m c urm toarea succesiune a regiunilor masate este cea mai eficient
(Ionescu, A., 1970), f r o modificare frecvent a pozi ie celui masat i a celui care lucreaz .
1. În decubit ventral se efectueaz masajul spatelui, al regiunii fesiere, al piciorului pe fa a
plantar , ca i al gambei i coapsei pe partea dorsal .
2. Din decubit dorsal se continu masajul membrelor inferioare pe partea anterioar (picior,
gamb , genunchi, coaps ).
3. Din ezând rezemat sau culcat rezemat se maseaz peretele abdominal i toracic, membrele
superioare, ceafa i gâtul.
Aplica iile masajului i automasajului în sport
Pentru ca activitatea de educa
realizaie ofizicimportant
posibilitatea i sport
aplic s scurtare
rii unor nuvibra
devin doar
ii amecanice risip
timpului cu dede energie,
diferite
inactivitate e necesar
aparate care s mai rapide,
a sportivului,
sunt aceasta
asigur m sportivului timp i condi perfect
ii optime
determinând pentru
ritmice, refacere,
planificarea i pentru compensarea sau supracompensarea
energiilor cheltuite în efort, masajul repr ezentând
realizarea
uniforme care unul
i unui pot dintre
volum celedemai
fi mare
aplicate timp importante
lucru, mai procedee
ceeaîndelungat.
ce înseamn de refacere
Efectele i sauiilor
dou vibra chiarsunt
trei
recuperare. antrenamentede„tari”
întotdeauna calmare,
pe zi.
Conform cercet rile noastre, prin aplicarea
Masajulmasajului
relaxare. este
Executate în profund
refacerea
una dintre i recuperarea
cele produc
mai importante medical
i o activare„metode sedepoate
a circula lini
iei,tireo idescongestionare
relaxare f r inhibii oie
iîmbun
de activare
t ire a i
stimulare
capacit ii de
func
efort.
ional , f r efort propriu” (Ionescu, A., 35
1970).
Masajul i automasajul la sportivi
Pot fi aplicate în urm toarele situa ii:
- În perioada preg titoare ( de obicei dup antrenament)
- În perioada competi ional ; înainte de probe; între probe; dup probe
- În perioada de refacere i recuperare medical
- În cazul accidentelor i îmboln virilor specifice, dup cum urmeaz : a) în cazul
esuturilor moi periferice; b) în cazulleziunii
leziuniilor musculare i tendinoase; c) în accidentele articulare; d) în
accidentele osoase; e) în leziunile nervilor periferici; e) în cazul unor tulbur ri func ionale; f) în cazul
apari iei supraantrenamentului; g) în cazul epuiz rii fizice
Drenajul limfatic
Drenajul este o grupare de tehnici manuale folosite pentru a facilita eliminarea
lichidelor în exces
din esututi prin circuitul limfatic; limfa le purific pe parcursul trecerii sale prin
ganglionii limfatici,
manipulatorii
înainte de a intra nu sunt
în sânge.capabile s ofavorizeaz
Masajul ob in . Dactrecerealu m în considerare
în untrul capilarelortrecerea
limfaticeîn
capilarele
a tuturor limfatice a
reziduurilor
reziduurilor prezenteprezente în în spa iile intersti
esuturi, combateiale staza
ale esuturilor
circula ieiapare evidentstimuleaz
limfatice, faptul c limfa are
ie irea
capacitatea de
A. Efectul anti-edem este din ganglionii
ac iunea cea mai semnificativ , pe care alte tipuri de interven ii
alimfatici
interveni în eliminarea/diminuarea
a celulelor imunitare, care, edemelor,
trecând înînsânge difuzarea
cresc serului pe care
capacitatea de sângele
ap rare anu
reu e te s -l
întregului organism
elimine
contra infec în iilor
totalitate
de orice i petip. care nici chiar limfa, în condi ii normale, nu poate s -l
absoarb complet.
Efectele drenajului
Edemele pot interesa una sau mai multe zone ale corpului. Partea edema iat se
prezint umflat ,
tensionat , neted , aproape str lucitoare. O presiune normal determina o deformare a
esuturilor care
întârzie s revin . Edemul poate fi provocat de o staz venoas sau de cre terea concentra iei
de clorur de
natriu (NaCl) i ap în sânge. Poate fi determinat de boli cardiace sau ale circula iei
sanguine, ca flebitele.
Edemele de acest tip se localizeaz de obicei la nivelul membrelor inferioare sau
membrelor superioare,
sau chiar în zona gâtului. Edemele care au la origine intoxica ii, afec iuni ale ficatului
sau rinichilor,
dimpotriv , apar ini ial la nivelul fe ei, mai ales la pleoape, i numai într-o faz secund
se extind la alte
B. Efectul cicatrizant. Masajul limfaticp r i ale acclereaz
corpului. curentul
În toate fluxului
acestelimfatic.
situa ii Când într-o parte
patologice, compozi a ia chimic a sângelui
corpului
sufer alter suntri prezente r ni sau diferite ulcera ii, fluxul limfei proaspete, bogat în
celule reconstructive,
semnificative care tulbur echilibrul normal care exist între sânge i diferite esuturi ale
favorizeaz
organismului. procesul de cicatrizare. Acela i masaj limfatic este capabil s elimine din
zona
Efectele
datorate afectat
limfei.
negativeMasajul
asupra nu sângelui
poate idecât
asupras raportului
contribuie slau cu accentuarea
organismulacestui
sunt determinate
fenomen.
C. Efectul imunizant. Îmbun t irea substan
sistemului ele imunitar
de evenimente
Tratamentul iritante
zonelorcare
esteîmpiedic
unul din reconstruc ia esutuluiprocese
cele mai importante conjunctiv. Masajul limfatic se arat
extraordinar
trumatice vaca:ajuta
specifice fracturi,
la rezolvarea
contuzii,maiarsuri,
rapid aprocese
problemelor
inflamatorii
determinatei infec
de exemplu
ii. Folosirea
de
de util în
masajului
acnee, plulcere varicoase,
gilimfatic în escare, arsuri sau dup interven ii chirurgicale.
tratamentul edemelor
posttraumatice, interven careii sechirurgicale,
manifest la amigdalite,
persoane însinuzite,
timpul perioadei
faringite. premenstruale,
Interven ia
restabilirea echilibrului hidric în zonele
al gravidit
manipulatorie
deshidratate.
ii, sau
va fi Pielea ridat , tern , semn tipic de îmb trânire î i
revine, î D.Efectul regenerant.
i recap t încetul Drenajul
cu încetul fla
culoarea
cut contribuie
persoanele
pentru care,lastau
s n toas
aceste rozo mai
afec itimp
iuni bun
doar hr
luminoas
îndelungatnireînauscat
preventiv
, pielea esuturilor
pozi
i nu
iecap i poate
concomitent
ortostatic
t36prospe, nucuduce
ime afec la
necesit iuni
prescrip
acute. ie medical .
Tehnicile masajului de drenaj limfatic
Manevrele masajului limfatic sunt neteziri (efleuraje) realizate cu o presiune mult mai u oar decât
în masajul obi nuit, somatic. Dac pentru cel din urm manevrele de netezire se execut cu
o presiune de
600-700 mm coloan de mercur, în drenajul limfatic manevrele se execut cu o presiune de
30mm coloan
Secven a corect de aplicare ademanevrei
mercur. Pentru o mai udeoardrenaj
fundamentale reprezentare
limfatic aeste:
acesteia,
faza cinipresiunea
ial de mâinilor trebuie s fie
similar cu cea
contact, faza de deplasare a mîinilor i faza de relaxare a presiunii. Cele trei faze se
necesar ritmic,
succed a întoarce
prino foaie de hârtie.
mi c ri circulare, eliptice, spiralate, executate cu podul palmei, sau cu degetele, astfel
încât suprafa a de
contact cu corpul pacientului s fie cât mai mare posibil. Mîinile sa vor utiliza pentru
drenarea
Tehnica. Reglarea sistemului limfatic unor de mecanisme fiziologice de „filtrare-resorb ie”.
depinde
suprafe e
Aceasta se traduce prin dou manevre principale mai care
extinse
tind ale corpului (gambe,
s îndeplineasc membre
aceast func inferioare;
ie dubl : apelul itorace, spate), pe când
resorb ia. degetele sunt
Apelul. Manevra serve te folosite pentru
la golirea drenareai unor
nodulilor zonede
vaselor maicon
limitate
inutul(gât,
lor,mîini, picioare,
dirijând fa c). tre
limfa
trunchiurile jugulo-sub-claviculare, unde ea se al tur fluxului venos. Apelul se
efectueaz în general la
distan fa de edem, dar experien a a ar tat totu i c ea este cu atât mai eficace cu cât se
practic cât mai
aproape posibil de edem. Pentru a efectua apelul asupra nodulilor limfatici, se utilizeaz
pulpa degetelor
care orienteaz presiunea c tre nodulii sub-iacen i, în sensul drenajului fizilogic. Asupra
Resorb ia.Tehnica se practic direct vaselor se edemului pentru c ea permite trecerea excesului de
asupra
lichid cudin
lucreaz mediul
fa a palmar intersti
a mâinilor careial c treo capilarele
imprim presiune identiclimfatice.
. Derularea miLa
c rii
mâinii se face de
resorb ie, mi carea mâinii sau a policelui este
la proximal c tre distal, pe când trac iunea care înso e te presiunea este întotdeauna
invers celei practicate la tehnica de apel: se face de la distal
disto-proximal
c tre drenajului).
(sensul proximal. Întinderea (trac iunea) nu se
Principii generale de executare a manevrelor
schimb
Executarea drenajului limfatic manual pentru
presupune o bunc cunoa
ea tereorienteaz
a anatomiei limfa în sens fiziologic.
i fiziologiei
Presiunea
limfatice. Este important s fie respectate: însosensul
presiunea, it de întindere
întinderii, se face Fiecare
ritmul manevrelor. cu fa dintre
a
manevre trebuie repetat între 5 i 10 ori pe acela i loc, înainte de a deplasa mâna din nou.
palmar a ambelor mâini (simultan sau alternativ dup caz).
Presiunea. Este aproape de presiunea tisular normal : 30 mm Hg/cm2 (dar poate fi superioar în
afec iuni patologice), ceea ce este dificil de men inut i cere aten ie i antrenament.
Experien a a permis
codificarea manevrelor DLM: mi carea mâinilor sau a degetelor singure este imprimat
de o mi care a
MS în abduc ie/adduc ie i nu numai de articula ia pumnului, în scopul ob inerii unei
valvul la alta.
Întinderea DacFiecare
(trac iunea). este
presiuni prea
suficiente
presiune lent,
este înso it nude o stimuleaz
întindere, pentrulimfangionii
a evita colapsul (unit i motrice
contractileprinlimfatice)
colectorului, dar nus u.prea
care
deschiderea lumenul Pe puternice,
limfaticelecunormale,
aten ie pentru a nusecolaba
întinderea dirijeazvasele. Presiunea trebuie s r mân
în sensul
circula iei limfatice, orientat gra ieuniform
valvulelor de de
la pe lumenul pre-colectorilor i colectorilor c tre canalul
fac parte
toracic,
în urmaapoi
dintre
trunchiul
masajului
elementele motoare
În cazulînceputul
jugulo-sub-clavicular.
limfatic. fracturilor, la ale
pân esutul limfei.regenereaz mult mai rapid. Mameloanele
finalul
ososmisec rii.
Ritmul
sânilor î iDac
reiaueste prea normal
aspectul rapid, dup
manevra devine
al ptare. Efectulineficace,
regenerantnelasând timp limfei
este fundamental s înainteze
37 esteticde la o
în câmpul
Masajul anticelulitic
Masajul anticelulitic r spunde la dou cerin e specific feminine: pe de-o parte sc derea în greutate
i mic orarea volumului corporal, iar pe de alt parte întinerirea i ameliorarea calit ii aspectului cutanat.
Masajul anticelulitic vine deci în întâmpinarea ambelor cerin e i este înso it de
îndeplinirea a dou
deziderate actuale în ceea ce prive te stilul de via : o via activ /sportiv i
supravegherea regimului
alimentar. Informa iile tactile ale masajului ajut persoana masat la formarea unei imagini
Dup caz, sunt utilizate dou tehnici:asupra formei
A.Drenajul limfatic manual (DLM) corpului
estetic s u, asupra consisten ei sale. Îi recentreaz aten ia asupra ei înse i, ajutând-o
Este o adaptare a DLM-lui clasic culao abordare
auto-aprecierea
mai mult global decît segmentar .
Unde? - Pe întreg corpul, inclusiv schemei
fa a icorporale. În esen , este:
gâtul. Abordarea masajul anticelulitic
fa a, abdomenul, trebuie s creeze o senza ie de mul umire i
membrele
confort.
superioare apoi membrele inferioare- din decubit dorsal i spate – din decubit ventral.
De ce ? Din cauza infiltratelor plasmatice în esutul conjunctiv. Acest fenomen este mai accentuat
la femeile de form ginoid decât la femeile de form android .
Obiectivul este de a reduce formele tipice ale acestei siluete, caracterizate printr-o dispropor ie a
trenului superior, normal ca dimensiuni, fa de cel inferior, supradimensionat. Regimurile alimentare
ac ioneaz global, asupra întregii siluete. Se caut deci reducerea fenomenului de “coaj de portocal ” i
armonizarea siluetei.
Rolul masajului este de a spori activitatea catabolic la nivelul MI, ajutând în special la evacuarea
de eurilor celulare. DLM-ul faciliteaz circula ia limfei colectate i reciclate în circula ia
sanguin . Ca
urmare diminueaz reten ia lichidelor intersti iale în esuturile cutanate i stimuleaz
circula ia capilar .
Abordarea holistic pe care o realizeaz masajul vizeaz unitatea somato-psihic , în
Manevrele sunt cele ale DLM-lui scopulclasic:
de ajuta manevre de apel i de resorb ie, pompajul re elelor
efortul pacientei
limfatice. Pentru de fa , a-maseurul
i înt ri starea
se a eazde bine în fa
înaintea saua înapoia
incertitudinilor i incomfortului
pacientului. ce
Gesturile sunt
apar în
asem n toareastfel de
demersuri.
celor f cute dup liftingul fe ei. Protocolul difer sensibil la nivelul membrelor: în
cazul morfologiilor
DLM-ul estetic, mai ales în formeleginoide
ginoide,sepoate
insistfi ajutat
asupraprin presoterapie.
zonelor inghinale, iar în cazul morfologiilor androide se insist
android. Se poate aplica pe corp, mai pu in fa , pe care nu se fac acest tip de
B. Masajul defibrozant asupra zonelor de
manevre, ci mai degrab
Este utilizat în cazurile de mas adipoas
recep ie ale cu foselor
densitate foarte mare, mai mult la femeile de tip
axilare.
efleuraj sau mângâieri. Se pot combina cu drenajul. La femeile cu morfologie ginoid ,
se aplic pe fa a
lateral a coapselor, pe olduri, i dac este nevoie pe abdomen i pe fa a anterioar i
posterioar a
coapselor. În general se aplic din cauza unui e ec în încerc rile de a sl bi în zonele men
ionate. Aceasta
însemn o organizare puternic a esuturilor, de aceea mijloacele trebuie adaptate în
consecin .
Obiectivul
de adaptareeste a manevrelor:
a de asupliza prea zonele
lejere, rezistente.Rolul
sunt ineficace, masajului
prea dure esterisc des aprovoace
elibera
aderen ele iprintr-o
echimoze distrugeri
Intensitatea este mai puternic decât iate
manevrare
nediferen lafintehnicile
, i depota limfatice
care restabili pentru
explica anumite c reveniri
schimburile estecelulare
vorba
în forde zonele
în aa reg sigrosoase
celulitei dup relativ
primulinerte
rezultat
i
libertate tisular înglodat înt-un infiltrat care trebuie
încrustate.Manevrele
satisf c tor. dezorganizat. Dificultatea const în a nu fi agresiv
se relizeaz printr-o abordare milimetric : manevrele Wetterwald,
fa de structurile vasculare, i a a prost între fr
ciupiri,
Aceast inute
remarc de fibrozarea
mântat este deosebittisular
de înimportant
care ele sunt prizoniere.
atunci când mâna este înlocuit de aparate,
Toat fine ea maseurului ine de capacitatea de sai profund,
superficial
oricât de percep ie a acestor
manevrele zone durepei loc
Jacquet-Leroz, de
38capacitatea
i în deplasare pe toat zona indurat .
Masajul esutului conjunctiv
Sub numele original Bindegewemassage aceast tehnic regrupeaz mai multe concepte dintre
care men ion m: Dicke, Kolhrausch, Teirich-Leube. Efectele reflexe de ordin nervos
(simpatice) i umoral
(endocrin), au trezit deseori interesul practicienilor. Componenta mecanic , suport al ac
iunii reflexe este
întotdeauna asociat acesteia, chiar dac participarea sa nu este decât accesorie. Presiunea
liniar ap sat
este folosit în caz de: alipire de fund de sac capsular, aderen e sau retracturi (în acest
Locul masajului „reflex” în masoterapie.
Este contraindicat ad ugarea unuicaz, alt ap
actsarea este pentru c astfel am diminua rezonan a reflex ,
terapeutic
mai puternic
dar trebuie remarcat ). Acest
c :procedeu poate fi folosit în cadrul masajului general, în afara
- Pe de o parte dac evaluarea duce oric
la oreicentrare
no iunia de abord rii terapeutice pe masajul refloxogen am
putea, bineîn eles, s facem numai acestreflexologie.
lucru. Dac evaluarea ne ar at c exist i alte probleme de tratat,
este indispensabil s ne ocup m de ele. Acestea se pot suprapune sau separa în func ie de evolu ia st rii
pacientului i de predominan a afec iunilor.
- Pe de alt parte, problema de timp intervine în dou feluri, atât ca generator de oboseal pentru
pacient dac edin a se prelunge te, cât i din punct de vedere al planific rii edin ei, dac practicianul a
prev zut i alt gen de tratament în cursul acesteia. Ca o indica ie, construc ia de baz dureaz 5-10 minute
i extinderea la planul posterior al trunchiului necesit în jur de 20 de minute în total.
Reac iile imediate
De i pot exista reac ii variate, dou sunt cele mai frecvente: (1) senza ia de t iere (obligatorie
pentru Teirich –Leube, pe care pacientul o semnaleaz având senza ia c terapeutul
utilizezeaz unghia
(2). De obicei presiunea las în urm o înro ire liniar a pielii, câteodat urmat de o u
oar inflamare
alburie a pielii. Acest fenomen la nivelul pielii traduce o hiperemie cu secretie
histaminic
In cursul edin ei, oboseala poate . Reac iile
fi exprimat de sunt
pacient verbal, sau se poate traduce printr-o
relaxare a pozi iei coloaneiatenuate
vertebrale. sauDurata
inexistente
edin eipesepvar ile
adapta
s n toleran
toase aleei pacientului.
esutului conjunctiv i mult mai marcate
Pot exista mai multe metodologii, pe p r ile
în func ie care
de autori. Putem propune o atitudine de mijloc, daca
proced m dupa Dicke, de a începe reflect
printr-oo anomalie.
construc Seie poate
de baz produce
, dup ocaretranspira ie intempestiv
se abordeaz zonelela nivelul axilelor.
complementare. Schematic putem avea patru cazuri :
1. Efectul urm rit este general i important: edin a începe cu construc ia de baz , apoi se extinde
la trunchi si membre.
sofisticate ar fi ele. Este important s se cear o participare activ progresiv înainte de orice
2. Efectul urm rit este general i de importandemoderat : edin a se poate rezuma la construc ia de
schimbare
baz
pozi. ie, participare bazat pe o respira ie costo-diafragmatic din ce în ce mai ampl ,
3. Efectul urm rit este local persoana
i important: fiindmasajul începe cu construc ia de baz i continu apoi
cu
înv at înainte incriminate.
cea a zonei de începerea masajului aceast tehnic respiratorie. Acest tip de masaj se
4. Efectul urm rit este local i de importan moderat : masajul este orientat local.
înscrie câteodat
Planul de tratament ine seama mai într-un
mult decontext
reac iilepsihologic
pacientuluidelicat,
decât dede o tehnic
aceea prestabilit . Tot s se dea masajului un
este important
ceea ce este descris ca tehnic sau zon poate
aspect pl cut i fi adaptat i nuan at în func ie de observa ii i de evolu ia
cazului.
improvizaNum rul
ie, sau de
maiedin
Întotdeaunae este
exact variabil,
exist
spus marjîn Cartografie
oconfortabil.
cercetare func
între ietehnica
care de diagnostic
consist
- Existen i adeie,
deîn execu
coroborareafaza
unor încum
a azone care se afleai39
simptomelor pacientul.
privilegiate.
este adescris
evolu ieidelorautor,
cu i
Exist dou nivele: pe de o parte, abordarea zonei lombo-sacrato-fesiere, numit construc ie de
baz , pe de alt parte zonele cunoscute i marcate pe h r i. Construc ia de baz variaz în func ie de autori,
ea neexistând dup Teirich-Leube, a c rui abordare este în func ie de consisten a i starea esutului
conjunctiv observat.
Manevrele din cadrul construc iei de baz pot fi schematizate dup cum urmeaz :
1. SIPS* SIAS* deasupra crestei iliace (SIPS-spina iliac postero superioar )
2. SIPS SIAS dedesubtul crestei iliace (SIAS-spina iliac antero superioar )
3. SIPI* marele trohanter, încruci ând pe fes (SIPI-spina iliac postero inferioar )
4. SIPI marele trohanter,trecând exact pe sub plica fesier
5. SIPI a cincea vertebr lombar i coccisul
6. Trei sau patru presiuni convergente în unghiul ilio-lombar, spre S1
7. Un traseu secant celui precedent, mergând de la L3 spre creasta iliac
8. Câteva presiuni liniare pe sacru, oblice în jos i înafar , apoi în jos i înapoi
9. Presiuni între spa iile interspinoase lombare (în jos i înafar )
10. O presiune cu pulpa degetelor, de la baza anterioar a toracelui pe arniera T12-L1.
Ac iunea local
Se refer la corp în ansamblul s u. Exist trei tipuri de manevre: presiunile lungi, cele scurte, a a-
zise de acro aj i, mi c rile globale cum ar fi fric iunea sau palpare-rulare. La modul
general, presiunile
lungi urmeaz limitele morfologice ale corpului, traiectul sau inser iile musculare,
septum-ul i
i completarea celor precedente.
aponevrozele. Aceste manevre urmeaz
Se adreseaz dup construc
profilurilor ia dei baz
musculare .
proeminen elor osoase. Presiunile
scurte sunt
Avem astfel:
transversale, mai mult
- Presiuni sau maiîntre
transversale pu intoate
apropiate. Manevrele
procesele spinoaseglobale sunt l satevertebrei
situate deasupra la aprecierea
T12
terapeutului, ca în jurul omopla ilor (pe margini i apoi supra- i subiacent spinei)
- Presiuni
- Presiuni intercostale în fiecare spa iu
- Presiuni interscapulare plecând de la un acromion la altul. Într-o parte se trece pe
dedesubtul
C7, iar în cealalta peluideasupra acestei vertebre.
- Presiuni axiale în dreapta i în stânga coloanei, pe lungime
- Presiuni suboccipitale de-a lungul liniei nucale superioare.
- Lucru specific pe o zon afectat .
Pentru partea anterioar a trunchiului, men ion m :
- Presiuni la nivelul claviculelor; Presiuni la nivelul mu chilor pectorali sau pe conturul
femei; Presiuni de o parte i de alta a linieisânului
medianela a sternului;Presiuni intercostale ;Presiuni abdominale
urmând morfologia mu chilor i inser iile lor.
Schema de tratament a membrelor. La membre este suficient s urm m reliefurile musculare,
septurile lor de separare, delimit rile lojelor.
efectele Acest lucru
cunoscute este valabil
ale unei tehnici.i Aici
la extremit i, inclusiv
intervine lojelerii, c ci determin rile
rolul adapt
dimensiunilor musculare
dorsale, palmare sau plantare reduse
i falangele.
empirice nu pot fi
i fragilit ii tegumentelor. Ele urm resc morfologia
osoasSchemai reliefurile
de tratament a fe ei. Presiunile
decât suntExist
indicative. identice,
, am dar
puteadespune,
o intensitate
marile cmai mic , iar
i clasice, datorit
apoi cercetarea cu r bdare
a cazului, care
musculare. permite stabilirea abord rii corecte a unui pacient.
Potrivit
în permanen
Institutuluide-a
Interna
lungul
ional
canalelor
deAcReflexologie
iunea
din
Masajul
lacorp,
distan
creat
care
reflexogen
se
de Eunice
termin
al piciorului
Ingham
în punctele
în 1973,
reflexe
40
energia
ale mâinilor
circul i
Principiile de baz ale acestei tiin e sunt urm toarele:
a) Teoria zonelor, care consider c exist 10 zone sau canale care traverseaz corpul longitudinal
de la picioare la cap, 5 de fiecare jum tate a corpului, câte una pentru fiecare deget de la mân i picior.
Toate organele, glandele sau segmentele corpului au „reflexul” propriu într-o anumit zon a
piciorului, iar dac tratând piciorul se remarc existen a unui punct dureros, acesta este
semnul unei
tensiuni sau congestii în partea corpului care corespunde punctului respectiv. Dac
exist o blocare a
energiei
b) Plan a reflexelor piciorului arat într-un punct sau
amplasamentul exactorgan dintr-o zondiferitelor
al „reflexelor” , toate celelalte
p r i ale organe sau structuri
situate în aceea i zon
corpului pe plant i pe marginea extern a piciorului. Fiecare talp refelct hemicorpul de aceea i parte,
deci organele, structurile, segmentele sunt pasibile vor
nepereche de îmboln vire ( Marcu,
fi reprezentate numaiV,peCopil, C, 1995). toare.
talpa corespunz
Pentru o mai bun orientare în aflarea zonelor reflexogene trebuie bine cunoscute i reperate oasele
piciorului, care sunt în num r de 26: 7 tarsiene, 5 metatarsiene, i 14 falange.
Tot pentru o mai bun orientare, talpa a fost împ r it în 3 linii imaginare:
- linia diafragmului, care traverseaz piciorul la nivelul capului metatarsienelor,
- linia taliei, care se g se te trasând o linie imaginar transversal a piciorului, plecând de la cel
de-al cincilea metatars
- linia c lcâiului, care se g se te deasupra c lcâiului, în locul unde pielea moale i alb devine mai
închis i dur , spre talus.
Tehnicile masajului reflexogen
Pentru priza de baz se folosesc ambele mâini, una de sprijin care ine ferm piciorul, permi ând
astfel relaxarea acestuia i o mân activ , care ac ioneaz asupra zonelor reflexe, având
o mi care
dinamic i fluent . Mi carea nu se realizeaz numai din degete, ci este ini iat din
mijlocul palmei, iar
a.Tehnici de relaxare: 1. Tehnica de contactul
rulare dinapoi spre înainte;
se realizeaz 2. Flexia
prin diafragmului
buricele i a plexului
degetelor. Exist mai multe tehnici, derivate din
priza 3.
solar; de Rota
baz ,iaigleznei
b. Tehnici de baz : 1 Tehnica anume:de baz a policelui; 2 Tehnica de baz a indexului: 3 Tehnica
cro etei; 4 Rota ia reflex
Efectele masajului reflexogen
Principalul i cel mai important efect utilizate
Tehnicile este relaxarea muscular
de Shiatsu i nervoas
nu sunt .Undiferite
cu mult alt efect
de este
cele utilizate de masajul
restabilirea armoniei i homeostaziei tuturor func iilor organismului: ameliorarea circula iei sangvine i
occidental, dar se
limfatice; îmbun t irea func ion rii sistemului nervos (pacientul va dormi mult mai bine dup prima
utilizeaz de fapt doar dou tehnici principale: presiunea i trac iunile. Cu toate acestea,
edin ), este
Shiatsu reglarea
o diurezei ; activarea peristaltismului intestinal etc.
Contraindica iile masajului reflexogen: St rile febrile, bolile infecto-contagioase i dermatologice;
form foarte dinamic de masaj, varietatea lui constând în utilizarea diferitelor
Tulbur rile venoase i limfatice acute; Afec iunile
segmente (mâini,carcoate,
e necesit interven ii chirurgicale; Tulbur rile de
sarcin (în sarcina normal se evit masarea
genunchizonei i bazinului);
picioare), Depresiile
în duratagravei profunzimea presiunii i în pozi ia membrelor
Tehnici orientale:
primitorului.Maseurul Shiatsu
picioarelor.
trebuie s fieCând
cât mai
acest
natural
flux i de
destins
energie
posibil
nu când
]ntâlne
exercit
te niciun
o presiune,
obstacol,
în locpersoana
de for a
muscular servindu-
respectiv se afl într-o
se doar
stare de sden tate
greutatea
bun , dar
propriului
dac fluxul
corp.e Mai
blocat
estedenecesar
o tensiune
ca cele
sau congestie,
dou mâinipersoana
s fie în
permanent
devine bolnav
contact
. cu
corpul primitorului.
Tratând „reflexele” se distrug blocajele, iar sistemele41 î i reg sesc armonia.
Policele. Când se utilizeaz policele se apas cu pulpa, nu cu extremitatea, iar restul mâinii r mâne
în contact cu corpul primitorului, atât pentru repartizarea greut ii cât i pentru a-l lini ti pe acesta.
Fa a extern a indexului i intern a policelui. Aceast pozi ie se nume te „mu c tura dragonului”
i este foarte util celor cu mâini suple. Presiunea vine în special de la prima articula ie a indexului.
Palmele. Palma mâinii permite exercitarea unei bune presiuni, mai pu in precis decât cea a
policelui. Pentru a spori aceast precizie se utilizeaz podul palmei, în timp ce restul mâinii, destins fiind,
este tot timpul în contact cu corpul primitorului.
Coatele. Când se utilizeaz coatele, se p strez grnunchii dep rta i i centrul de greutate destul de
coborât, pentru a controla mai bine presiunea. Maseurul trebuie s aib cotul „deschis”,
un cot „ascu it”
este dureros. Mâna i antebra ul trebuie s fie destinse, relaxate, pumnul tensionat fiind
Genunchii. Presiunea genunchilor semnul unei , f r a fi dureroas . Maseurul trebuie s fie a ezat
este puternic
presiuni
pe c lcâie, degetele de la picioare fiind realizate
flectate i s -prin for a greutatea
i treac muscular de , lucru
pe uncaregenunchi
nu este permis
pe altul,în Shiatsu.
fr a
îngenunchea pe cel masat.
Exerci iile de baz în Shiatsu
Pentru început, cel care este masat e culcat ventral, cu bra ele întinse pe lâng corp. Coborând de-a
lungul corpului se trateaz mai întâi spatele, apoi bazinul i oldurile, gambele, talia,
urcând apoi din nou
pân la umeri i cap. Cel masat va r suci frecvent capul, pentru a nu face contractur la
mu chii gâtului.
Apoi pacientul este culcat dorsal i se vor trata sistematic fa a anterioar a gâtului,
umerii, fa a i capul,
bra ele, mâinile, „hara”, terminând cu gambele. Cei care au dureri dorsale este de
preferat ca în culcat
1.Spatele. Se începe prin întinderi dorsal
ale sspatelui,
aib genunchii
urmateîndoi i.
de relaxare. Fiecare maseur trebuie s - i
În Shiatsu presiunea vine din „Hara” (centrul energiei din abdomenul inferior), indiferent
g seasc ritmul propriu. Se stimuleaz Contraindica ii: setoate
în ficontinuare evit func
ap iile
sareacorporale
venelor exercitând
dac pacientul are varice;
o presiune de nu se practic
care ar
Shiatsu
fiecare parte a coloanei vertebrale, cu palmele,pe apoi cu policele.
segmentul utilizat. Aceast presiune este puternic , dar controlat , pentru c energia
2.Bazinul. În aceast abdomen
zon se vaîn ap
executantului
timpul
sa pesarcinii;
este
spre sfâr
g urile sacrate, dupitulcare
sArcinii
se vorsecomprima
evit presiunile
p r ile puternice pe
membrele
externe inferioare i
sensibil ale feselor.
la cea a partenerului s u. Se utilizeaz , a a cum am mai spus, doar greutatea corpului,
nu se utilizeaz
3.Fa a posterioar a membrelor inferioare. „Marele
Se lucreaz Eliminator”.
pe un membru, apoi pe cel lalt. Se exercit
nef cându-
oe niciun
presiune efort. Pozi ia corpului este apoi
coborând cu palmele, foartecuimportant
genunchii. Dup trebuie
, acesta ce s-a slucrat asupra gleznei
fie destins i stabil.
se mobilizeaz
Genunchii sunt
gambarta iînpentru
umerilor.
dep Se3 apas
direc ii. partea
sporirea
pe Se stabilit
abduce ii,i se
superioar braflecteaz
aele sunt apoi
acestora, apoimembrul
dreptesepentru inferior
realizeaz
ca i sesomopla
pivotarea
suportul exercit
fie solid,o
ilor.
4.Fa a posterioar a umerilor. presiune
Pe
Se va
iar fa de-a
a
presiunea posterioar
trece în nu lungul a corpului, Shiatsu se termin cu prelucrarea
fe ei sale
continuare
vine externe.
din umeri, Se calc
la tratarea
care apoi dintre
suntzonei
destin plantele,
i, ci din înainte
coloana de a înainte
mi carea trata fiecare
vertebral picior
i aomopla i, unul
bazinului. iar dup
Celeîndou celmâini
lalt. ale
încheiere se
maseuruluimu
relaxeaz sunt
chii
exercit o presiune în spa iile intercostale
umerilor astfel
relaxate, cu
pentru
ajutorul
putându-se
a lepicioarelor
descongestiona
exercita
maseurului.
o presiune
i pentruputernic
a redresa
, f r umerii
a se ajunge
prea la oboseal .
rotunji
5.Fa ai. anterioar
Se a eaz aapoi
umerilor.
coateleSepe
„deschide”
Pacientul
Segmentele
genunchisetoracele
pentru
întoarce
cu careaap
se
apoi
avea
sând
execut
înodecubit
pe
priz
presiunea
fa amai
anterioar
dorsal.
bun
în Shiatsu
, lucrându-se
a umerilor,
sunt:
42 apoipe meridianele
se
6.Capul i fa a. Se începe cu vârful capului, degetele alunec pe p r, tr gându-l u or. Se maseaz
urechile, dup care se coboar pe punctele fe ei, în jurul ochilor, pe tâmple i pe b rbie, apoi în jurul
n rilor i a gurii, înainte de reîntoarcerea la linia median a capului.
7.Membrele superioare i mâinile. Se trateaz fiecare membru superior pe rând. Se începe cu fa a
intern , mâinile în supina ie, apoi se lucr eaz pe antebra , cu mâna în prona ie. Se trac ioneaz degetele i
se trateaz punctul dintre police i index. În încheiere se scutur bra ele pentru ca mu chii s se relaxeze.
8. „Hara”. Cu ambele mâini se apas înconjurând abdomenul inferior în sensul celor de ceasornic,
apoi se apas u or sub coaste de pe o parte pe cealalt înainte de a coborî de-a lungul liniei mediane care
duce spre ombilic. În încheiere se relaxeaz „Hara” prin ap sare în „val”.
9.Fa a intern a membrelor inferioare. Coborând pân la picior se apas pe fa a intern a gambei,
apoi pe fa a anterioar a coapsei. Se mobilizeaz u or rotula i se exercit cu policele o presiune pe
punctul situat sub genunchi în timp ce cu cealalt mân se apas pe tibie. În încheiere se face flexia
plantar i dorsal a piciorului i se trece la tratamentul celuilalt picior.
Plan a meridianelor spatelui
Spatele, în structura sa, reflect starea energiei interne. Zonele pl mânilor, pericardului i cordului
sunt situate între omopla i. Meridianele stomacului i Trei Focare se g sesc în stânga
liniei mediane a
spatelui, ficatul i vezica biliar în dreapta. Meridianul splinei este situat într-o zon
îngust în dreptul
celei de-a XII-a vertebre dorsale. Durerile dorsale pot revela tulbur ri în func ioarea
regiunea sacrat unde face dou unghiuri înainte de a reap rea în regiunea superioar a
organelor
spatelui pentru a
corespondente. Rinichii i intestinele corespund regiunii lombare, iar sacrul corespunde
forma meridianul extern al vezicii, paralel cu primul. Meridianul intern are un efect mai mult
vezicii. care coboar de fiecare parte a coloanei vertebrale spre
Principalul meridian este cel al vezicii,
fizic, în timp
Indexul meridianelor este urm torul: V - Vezica urinar ; VB - Vezica urinar ; R –
ce meridianul extern ac ioneaz mai mult asupra psihicului i asupra emo iilor.
Rinichii; IS -
Meridianul vezicii
Intestinul sub ire; F – Ficatul; IG - Intestinul gros; S – Stomacul; TF - Trei focare;
stimuleaz nervii rahidieni, care sunt lega i de activitatea tuturor organelor interne.
SP – Splina; P –
Practic fiecare tsubo
Pericardul; C - Cordul ; VG - Vasul guvernor; P- Pl mânii; VC – Vase-concep ie.
(punct) al meridianului vezicii are influen direct asupra aliment rii cu energie Ki
(vital ) a altor
meridiane. Punctele situate în regiunea dorsal superioar ac ioneaz asupra pl mânilor i
a cordului.
Punctele situate în partea dorsal inferioar a spatelui ac ioneaz asupra meridianelor
digestiei, partea
diferite,
stâng fiind ap
legat, aer înc lzit,denisip,
în principal stomac,b iar
i de soare,
partea dreaptn mol.
de ficat i vezica biliar .
Regulilombar
Regiunea generale
e de aplicare: obligatoriu se aplic comprese
legat de rinichi, intestinul gros i intestinul sub ire, în timp ce sacrul e legat de vezic . Cu pu
reci pe frunte, ceaf , precordial; se
in practic ,
aplic înainte
examinând 2.2. MIJLOACE
starea de mas
coloanei AJUT
; suntTOARE
vertebrale KINETOTERAPIEI
iurmate de oadiacente
a musculaturii procedur este de r cire;
posibil nu
stabilirea
anumitor
se aplic mai multe proceduri
diagnostice ale func iilor interne.2.2.1.
calde
Termoterapie
Pentru
pe zi
început nu- Crioterapia
e necesar s se cunoasc exact
(decât cu
coresponden foarte mult
ele, fiind grij ); este foarte important
Termoterapia folose te ca factor terapeutic temperatura
suficient cu valoriîncuprinse
s se coboare lungul între 40-80vertebrale
coloanei 0 C cu medii
pentru a echilibra Ki – ul, r mânând
fe ei posterioare a gâtului i relaxând
supravegherea
bineîn
întraga
eles aten
musculatur
i
continu a pacientului.
a acestuia. În încheier e se face elongarea
coloanei cervicale. la reac iile partenerului. 43
Proceduri din cadrul termoterapiei
1. Baia cu aburi sau c ldur umed poate fi general sau par ial . Baia general se realizeaz într-
o înc pere sau dulap special. Se indic bolnavului s stea pe staun cu corpul în dulapul
special. L sându-
se afar doar capul. Se aplic comprese reci pe frunte, în jurul gâtului i precordial. La
început
temperatura cuprins între 38-400C, treptat temperatura cre te pân la 50-550C. Pacientul
a.durat scurt 3-5 minute se folosescpoate fi hidratat
ca proceduri preg titoare de înc lzire;
b.durat 10-15 minute folosite în cazul cu tulbur
ceai, rilor
ap de pentru
circulacreie;terea sudora iei. Baia de aburi se aplic pe o perioada de
c.peste 15 minute se administreazmaxim celor 30 cu minute
obezitate, în diabet zaharat, traumatisme posttraumatice
func ie de pacient i scop, astfel:
i reumatice.
Contraindicat la copii sub 12 ani, la cei cu debilitate fizic , anemii grave, hemoragii i persoane cu
vârste de peste 75 ani.
Baia par ial folosit în general la persoanele cu vârste de peste 75 ani const în învelirea corpului
sau a diferitelor segmente afectate cu un cear af fierbinte.
2.B i de aer cald sau c ldur uscat pot fi generale sau par iale. Se desf oar în acelea i
condi ii ca baia cu aburi. Durata b ilor de aer cald este cuprins între 10-20 minute, iar temperatura
aerului este cuprins între 60-1200C. Are acelea i indica ii i contraindica ii ca i baia de aburi dar nu
elimin transpira ia.
3.B ile de lumin se realizeaz într-un loc amenajat sub form de cilindru, semicilindru sau
hexagon prev zut cu 40 de becuri de 60 W i un tremometru. Pacientul este a ezat pe
un pat, taburet în
func ie de segmentul care va fi supus b ii de lumin . Temperatura aerului ajunge pân
4.B ile de soare reprezintla expunerea
60-800C. Pe par ial sau total a corpului la ac iunea direct a razelor
lâng rolul
solare. Atentemperaturii
ie, corpul aerului
trebuieapare
uns cu i rolul
solu radia
ii sauiilor
uleuriinfraro ii emise
speciale. Baiadedebecuri.
soare se începe în
prima zi cu 5 -
10 minute pe fiecare parte a corpului, dup care10-15 minute se retrage la umbr . Aceasta
se repet de 3
5.Sauna procedur cu aer foarte uscat, oriumiditate
în intervalul 2-9%, orar de 7-11 dimineat
temperatura 80-1000C. iSaunade la se
16,30-19
realizeazseara. Baia de soare este indicat
în toatecabin
într-o bolilede lemn de brad sau pin cu o suprafa de 10-40 m2 , aportul de c ldur
5maical/min
pu in T.B.C.,
i HTA, Cardiopatie ischemic sau cancer.
temperatura pielii cre te pân la 30-400C. În sauna finlandez se folosesc pietre încinse
care se umezesc
cu 1 litri de ap care se evapor . Aceasta d senza ia de c ldur umed care este mai
suportabil .
6.B i hiperterme de n mol. StratulUrmeazde n molflagelarea
de 7-10 mm tegumentului cu nuiele
la o temperatur foarte
de 470 C, elastice
timp dede20- mesteac m. Sauna este urmat de
30 minute. Gradientul termic esteunmare, dus rece conductibilitatea mic , transferul de c ldur spre tegument este
lent. ocul caloric este intens ceea ce cu duceo duratla aparide iaaproximativ 10 minute. Sauna
reflexului termocirculant. este indicat
N molurile la sportivi ca metod de sl
pot fi folosite
bire, la pacien
i în aplica ii deitampoane vaginale
7.Onc iunea cu n mol pentru înc lzirea
(ungere). Esteorganismului.
o litorale.
cur naturist Ea este contraindica
folosit pe litoral ilafolose
obezite cardiaci
mol lai obezi cu
prelucrat din lacurile Se aplic n molul pe tegument i se nexpune soare în
hipertensiune arterial .
ortostatism. Se
men ine n molul pe tegument pân î i schimb culoarea din negru în cenu iu, aproximativ
30 de minute
pân la o or , dup care se îndep rteaz n molul prin du sau baie în mare, urmat de
N molurile sunt utilizate în afec iunile
sechele ca i afec iuni ginecologiceînot, reumatismale;
cronice
alergare degenerative;
i subsauacute (inclusivortopedice preleziuni
sterilitate); i post operator;
de neuron motor
periferic; boli endocrinerihipofunc
8.Împachet ionale,
cu parafin rmi
ceSecteriperivisceritele;
pe loc.
pân
folosela te Înparafin
400C. finalafec
Existpacientul
iunimulte
alb
mai dermatologice.
se se
care odihne
metode te
tope dete lalaumbr
aplica i 44
65-800Cîntr-un
anume:duploccare
lini tit
se în jur de o or .
- metoda de pensulare pe regiunea dorit , într-un strat de 0,5-0,8 cm, cu o durat de 20 minute;
- metoda b ilor de parafin au o durat de 5-15 minute, membrul afectat se introduce într-un lichid
de parafin ;
- metoda fe ilor parafinate, se aplic ca i fe ile gipsate i se men in câteva minute;
- metoda man oanelor cauciucate (cu tava), parafina din tav se aplic pe regiunea afectate, durata
procedurii 20 minute.
Împachet rile cu parafin se aplic în orice afec iune far faz acut .
Termoterapia sub forma aplica iilor scurte de ghea pe tegumentul diferitelor p r i se nume te
crioterapie.
Aplica iile pot fi sub form lichid , solid sau gazoas .
Tehnicile folosite sunt:
a..Comprese reci, ac ionare prin conduc ie, temperatura apei fiind de 10C cu buc i de gheat în
ea. Durata de men inere a compresei 2-20 minute.
b.Imersia (scufundarea) unor p r i sau întregul corp în ap . Temperatura apei sub 40C. Durata
imersiei 20-30 minute.
c.Baia de membre, temperatura apei 2-30 C cu durat de 4-10 minute.
d.Masaj cu ghea în general indicat în refacerea circula iei, în combaterea durerii i în cazuri de
contuzii la sportivi.Durata masajului cu ghea variaz între 2 i 20 de minute
Flux de aer rece pe tegument sau spray rece (clorur de etil sau Kelen) folosit la sportiv în cazuri
de contuzii.
Efectele fiziologice ale recelui:
- produce vasoconstric ie; produce o hiperemie reactiv ; scade viteza de transmisie a influxului
nervos pe nervii motori musculari; produce inhibi ie nervoas periferic ; scade metabolismul celular i
tisular; cre te vâscozitatea pe structurile conjunctive de colagen; ceea ce contribuie la relaxare; afecteaz
dexteritatea – mi c rile de fine e.
Indica iile crioterapiei în func ie de efecte:
- efectul antispastic – se indic în orice leziune cranian sau cervical , în contracturi i spasm
muscular, în toate traumatismele acute în primele 15-20 minute;
- efectul antalgic - este folosit în dureri fasciculare, dureri musculare, în bursite, tendinite, în PSH
în faza acut , în bolile reumatismale adarticulare;
- efectul antiinflamator – la infec ii locale acute în primele 24 de ore, în combaterea edemului i a
durerii sau în orice inflama ie.
Contraindica ii
- în cazul persoanelor vârstnice; în afec iuni cardio-vasculare; în sindroame de neuron motor
periferic
2.2.2. Electroterapie
Curentul Galvanic
Curentul electric de frecven zero sau curentul continuu, poart numele de curent
galvanic.
Intensitatea curentului poate varia crescând de la valoarea zero a intensit ii pân la un
i descre teri au loc ritmic, curentul anumit
ia formanivel
unei curbe ondulatorii i se nume te curent variabil.
Mecanism de(curent continuu
producere: - prin ascendent) sau descrescând
mai multe metode, cele mai spre zero (curent
importante fiind: continuu descendent). Dac
- Propriet
metodelei chimice - elementul aceste
clasic de cre teri
producere a curentului continuu este "pila lui Volta";
ale curentului galvanic: electroliza, ionoforeza, electroforeza, electroosmoza, rezisten a
-tisular
metodesaumecanice;
rezisten a ohmic sau rezistivitatea tisular , valorile rezisten ei tisulare variaz în func ie de
-natura
metode termoelectrice;
esuturilor. 45
- senza ia înregistrat este în func ie de cre terea intensit ii curentului aplicat:
furnic turi - în ep turi - arsur - durere.
- la polul (+) se induce fenomenul de analgezie, datorat hiperpolariz rii celulei i sc
derii
excitabilit ii acesteia.
- la polul (-) se induce fenomenul de stimulare prin depolarizare a celulei i cre
terea
excitabilit ii acesteia.
B. asupra fibrelor nervoase motorii:
- la polul (-) se înregistreaz o sc dere a pragului de excita ie, înregistrându-se
acela i
fenomen de stimulare neuromotorie cu cre terea excitabilit ii.
C. asupra sistemului nervos central:
- efectele instalate sunt în func ie de polaritatea aplicat
- polul (+) aplicat cranial determin un efect analgezic, descendent,
- polul (-) aplicat cranial determin un efect stimulant, ascendent.
D.asupra fibrelor vegetative vasomotorii:
- vasodilata ie superficial i profund ,
- ac iune hiperemizant , de activare a vasculariza iei (vasodilata ie atât la nivelul
vaselor - stimulare simpatic sau parasimpatic
superficiale, cutanateale
Efecte terapeutice cât curentului
i la niveluigalvanic:
celor profunde, din straturile
analgezic, excitant,musculare)
stimulant, vasodilatator,
- eritemul cutanat.
trofic,
E.asupra
rezorbtiv,sistemului
echilibrantnervos
SNV. vegetative
Modalit i de aplicare: Galvanizarea simpl ; Baia galvanic par ial ; Baia galvanic
complet ;
Ionizarea
- sistem nervos: nevralgii, nevrite, pareze, galvanic
paralizii, (iontoforeza).
dezechilibre neurovegetative,
- aparat locomotor: mialgii, artroze, Indica ii ale galvaniz
reumatism rii: tendinite, bursite, epicondilite,
abarticular:
periartrite, artrite de faz stabilizat .
- aparat cardiovascular: arteriopatii stadiile I - II, boala varicoas stadiile I - II, HTA stadiile I - II.
- dermatologie: acnee, alergie, ulcere atone, deger turi.
Contraindica ii:
- leziuni de continuitate tegumentar , alergie, intoleran la curent galvanic, tumori benigne,
maligne, infec ii tegumentare, TBC cutanat, bolnavi febrili, boli organice
decompensate sau cu risc de
decompensare, pacien i purt tori de iimateriale
Curen în impulsuride osteosintez .
Întreruperea curentului continuu - cu ajutorul unui întrerup tor manual (primele
aparate) sau prin
reglare electronic (aparatele moderne) - realizeaz impulsuri electrice succedate ritmic
(singulare sau în
normoinervate. a. Terapia prin curen serii) iicu de
efect excitator.
joas frecven , stimularea contrac iei musculaturii striate
Caracteristici: form
Indica ii: tratamentul musculaturii abdominale hipotone, , amplitudine,
incontinenfrecven , durata vezical
a sfincterului impulsurilor (t) i a pauzei (tp), modula ia
i anal,
st ri dup traumatisme
Efecte acute
fiziologice lor.
ale aparatului
ale curentuluilocomotor,
galvanic:grupe musculare disfunc ionale din vecin tatea
celor denervate. A.asupra fibrelor nervoase
b. Terapia
senzitive:
musculaturii total denervate: forme de curenti
46 utiliza i;
- curen i progresivi Lapique cu durate de impuls între 100 - 1000 ms i frecven e cuprinse între 1 -
10 impulsuri pe sec.,
- curen i cu impulsuri trapezoidale - cu intensitate sta ionar ,
- curen i triunghiulari cu fronturi de cre tere liniare.
Modul de aplicare al electrostimul rii: - tehnica bipolar ; tehnica monopolar .
c. Terapia musculaturii spastice:
Indica ii: spasticitate în pareze, paralizii de origine cerebral , spasticit i consecutive
traumatismelor la na tere, leziuni traumatice cerebrale i medulare (cu excep ia paraliziilor spastice),
pareze spastice în scleroza în pl ci, hemipareze spastice dup AVC, boal Parkinson.
Contraindica ii: scleroz lateral amiotrofic , scleroza difuz avansat .
d. Stimularea contrac iei musculaturii netede: se realizeaz prin aplicarea de impulsuri
exponen iale (impulsuri unice sau serii de impulsuri) cu durat mare (sute de ms.), pauz mare i frecven
rar (un impuls la 1 - 4 sec.),
Curen ii diadinamici
Efecte fiziologice: analgetice, hiperemiante, trofice, resorbtive, dinamogene.
Indica iile curen ilor diadinamici:
aparat locomotor:
- st ri posttraumatice: - contuzii, entorse, luxa ii.
- întinderi musculare,
- redori articulare,
- afec iuni reumatice: - artroze reactivate, artrite, mialgii,
manifest ri abarticulare;
- tulbur ri circulatorii periferice - acrocianoz , boal varicoas , st ri dup deger turi sau
arsuri, arteriopatii periferice obliterante.
- aplica ii segmentare vizând zonele neuro - reflexe în suferin e cu
patogenie
neurovegetativ ale stomacului, colecistului, colonului, astm bron ic.
Contraindica ii: fracturi certe sau suspecte, nu se aplic pe regiunea precordial ,
escoria ii, pl gi,
leziuni dermatologice, alergii la diferite substan e decelate anamnestic, evitarea
regiunilor în care sunt
încorporateCurentulpieseelectric
metalice de osteosintez
de medie frecven , endoproteze, sterilete, nu se aplic în st ri
de tratat; electrozi pentru ochi, tip masc ; electrozi inelari, toracici; electrozi palmari
Dup Gildemeister i Weyss, curen hemoragice
ii de medielocale,frecven prezint frecven e cuprinse între 1000 –
pentru suprafe e
tromboze
100.000 Hz. venoase
Curentul superficiale
de medie ifrecven
profunde, în menstrua
tip NEMEC ie i uter
utilizeaz dougravid, se curen
surse de evit zonele
i de
mari; electrozi cu vacuum
cu pierderea
medie frecven ,
Indica ii terapeutice: traumatologie (contuzii, entorse, luxa ii, fracturi, hematoame
sensibilit
decala i cuii 100
termice.
Hz. Efectele terapeutice maxime sunt localizate la nivelul de încruci are a
posttraumatice);
celor dou surse (artrite, artroze, reumatism abarticular: tendinite, bursite, entezite,
reumatologie
de medie
fibromialgii);frecven , de amplitudini constante dar cu frecven diferit - 100 Hz.
neurologie
Efectele fiziologice
(nevralgii, nevrite, pareze, ale curenparalizii);
ilor de medie frecven
afec iuni : excitomotor,
vasculare vasodilatator,
( arteriopatii trofic,
periferice stadiul
Tipuri de electrozi: - electrozi placresorbtiv,
I; electrozi
– II, varice punctiformi cu diametrul de 4 mm, pentru zone mici
decontracturant, analgetic,
stadiul I-II); ginecologie parasimpaticoton,
( anexite, metroanexitesimpaticolitic.
nespecifice); gastroenterologie: - dischinezii
Modalit
biliare, boali de aplicare: interferen a plan ; interferen a spa ial
ulceroas , enteropatii func ionale);
Contraindica ii: leziuni dermice de continuitate, infec ii, procese inflamatorii purulente,
st ri
febrile, implante metalice, tumori benigne, maligne, tuberculoz
47 , aplica ii pe aria precordial .
Curentul electric de înalt frecven
Aplicarea terapeutic a câmpului electric i magnetic de înalt frecven i a metodelor
electromagnetice (unde decimetrice de 69 cm i microunde de 12,25 cm) cu frecven
e peste 300 KHz
reprezint terapia cu înalt frecven . Curen ii de înalt frecven sunt curen i alternativi
cu o frecven
a. Undele scurte
Curentul de înalt frecven cu lungimi de und cuprinse între 10 i 100 m i frecven cuprins
medie mai- 100
între 10 MHz mare
MHzde 500.000
reprezint undeleoscila ii/mai
scurte. Se sec.
numesc unde decametrice.
Propriet i ale curen ilor de înalt frecven .
- frecven foarte mare,
- produc importante fenomene capacitive i inductive,
- produc energie caloric (utilizat în terapie),
- înc lzesc puternic corpurile metalice i solu iile electrolitice,
- transmit în mediul înconjur tor, la distan e foarte mari unde electromagnetice de
frecven aceea i
cu a curentului care le-a generat.
Efectele fiziologice ale curen ilor de înalt frecven : nu au ac iune electrolitic i
electrochimic
(nu produc fenomene de polarizare; nu provoac excita ie neuromuscular ; efecte calorice
de profunzime
f r a produce leziuni cutanate; efecte metabolice: cre te necesarul de O2 i de substrat
nutritiv - tisular,
efecte asupra sistemului nervos: - SNC - efect sedativ
cre te catabolismul;
- SN periferic efecte asupra circula
- excitabilitate crescutiei:
. hiperemie activ , vasodilata ie general , sc
derea tensiunii
- efecte musculare: scade tonusul muscular pe musculatura hiperton ,
arteriale,
- cre te capacitatea imunologic a organismului,
- efect terapeutic deviat din ac iunea c ldurii: - hiperemizant, analgetic, miorelaxant -
antispastic,
activarea metabolismului.
IndicaModalit i de aplicare: metoda în câmp condensator i metoda în câmp inductor
ii generale:
- reumatologie: - reumatism degenerativ, reumatism inflamator cronic, reumatism abarticular,
sechele posttraumatice
- neurologie: - SN periferic - nevralgii, neuromialgii, unele nevrite, pareze i paralizii,
- SNC - unele cazuri de scleroz în pl ci, sechele dup poliomielit , mielite i
meningite.
- aparat cardiovascular: - angine pectorale f r form de afectare miocardic sau insuficien
cardiac , tulbur ri ale circula iei venoase periferice ale membrelor.
- aparat respirator: - bron ite cornice, sechelele pleureziilor netuberculoase, pleurite, astm bron ic
între crize.
- aparat digestiv: - spasme esofagiene, gastroduodenale, intestinale cu caracter func ional,
constipa ii cronice, diskinezii biliare.
- aparat urogenital: - hipertrofii de prostat , colici -nefretice,
- ginecologie: epididinite,
metroanexite, unelecronice,
parametrite nefritesterilit
acute i cu
secundare, unele mastite.
anurie. - ORL: - sinuzite, rinite cronice, faringite, laringite, otite externe, catarul oto - tubular.
- oftalmologie: - orgelet, iridociclite.
- stomatologie: - dureri postextrac ii dentare, gingivite.
- dermatologie: - furuncule, panari ii, abcese ale glandelor sudoripare (hidrosadenite)
- endocrinologie: - deregl ri ale hipofizei, tiroidei,
48 suprarenalei.
b.Diapulse
Terapia cu înalt frecven pulsatil generat de aparatul DIAPULSE furnizeaz curen i de înalt
frecven cu urm toarele caracteristici: frecven de 27,12 MHz, lungimea de und de 11
m, durata unui
impuls de 65 s, impulsurile sunt separate de pauze de 25 s, mai mari decât durata
impulsului,
i 975 W. frecven a
impulsurilor
Efecte biologice importante: - echilibrarea este dozat
pompelor ioniceîn 6membranare
trepte: 1- 6, intensitatea
celulare, energiei ide lucru a aparatului este
echilibrarea
stimularea nivelelor energetice celulare, cuprinsstimularea
între 293 metabolismului celular - faza anabolic , stimularea
ap r rii nespecifice, efect antialgic, efect antihemoragic, accelerarea circula iei capilare, efect antispastic
pe musculatura neted .
Indica ii: aparat locomotor: (fracturi, algoneurodistrofie, reumatism cronic degenerativ, reumatism
abarticular, bursite, tendinite, tenosinovite, capsulite, entezite, reumatism inflamator;
aparat
cardiovascular (arteriopatii periferice, ulcere varicoase); aparat respirator (bron ite acute,
faringite acute;
aparat digestiv (gastroduodenite acute, ulcere gastroduodenale, colite, rectocolit
ulcerohemoragic ;
aparat urogenital
Contraindica (cistite acute,
ii: - purt toriipielonefrite
de stimulatoracute, inflama ii pelvine nespecifice ORL: -
cardiac.
sinuziteUltrasunetul
acute,
Urechea uman percepe sunetele asinuzite cronuce
c ror limit superioaracutizate);
de percepstomatologie
ie este de cca (gingivite,
20000 oscilastomatite,
ii/ poiree alveolar );
dermatologie (escare,
secund . Vibra iile mecanice pendulare - reprezentând sunetul - ce dep esc aceast limit
ulcere de
poart decubit, leziuni de continuitate, cicatrice hipertrofic , arsuri, celulite).
numele
de ultrasunete (au o frecven apreciat la 50000 Hz - 3000000 Hz). Ultrasunetele
Mecanisme de producere: procedee furnizatemecanice,de procedee
aparatele
magnetice, procedeul piezoelectric.
Efecte fiziologice ale ultrasunetului:folosite în fizioterapie au o frecven cuprins între 800 - 1000 Hz.
- analgetice - realizate prin intermediul SNC, efect miorelaxant, ac iune hiperemiant , activarea
circula iei sangvine, ac iune asupra SNV, inhibarea ac iunii glandei hipofize, efecte fibrolitice (legate de
fenomene de fragmentare i rupere tisular ), efecte antiinflamatorii, ac iune vasomotoare i metabolic .
Indica ii generale:
- afec iuni reumatismale: - reumatism degenerativ, reumatism inflamator cronic, reumatism
abarticular.
- traumatologie:- fracturi recente, întârzierea form rii calusului, contuzii, entorse, luxa ii,
hematoame, posturi vicioase, scolioze, deform ri ale piciorului.
- dermatologie: - cicatrici cheloide, pl gi atone, ulcere trofice ale membrelor.
- afect ri ale esutului de colagen: - fibrozite, dermatomiozite, sclerodermie, retrac ia aponevrozei
palmare Dupuytreu.
- neurologie: - nevralgii i nevrite, sechele nevralgice dup herpes Zoster, nevroamele
amputa iilor, distrofie muscular progresiv , sindroame spastice i hipertone.
-Contraindica
afec iuni circulatorii: - arteriopatii
ii: procese obliterante,
inflamatorii acuteboala Raynoud.
cu supura ii, manifest ri acute ale afec iunilor
-reumatice,
afec iuni dinafec
cadrul medicinii interne,
iuni cu tendin e la hemoragii, procese neoplazice, prezen a pieselor metalice intratisulare,
-implant
ginecopatii.
de pace-maker
Contraindica ii: cardiac, ciclu menstrual i sarcin .
Contraindica cutanat
sensibilitate ii generale:
, tulbur
modific
ri de coagulare
ri tegumentare,
sangvindiverse
, fragilitate
afec iuni
capilar
cutanate,
, st ri generale
tulbur ri49
alterate,
de ca exii,
Contraindica ii speciale: aplicarea ultrasunetelor pe zone corespunz toare unor organe i esuturi
precum: creier, m duva spin rii, ficat, splin , uter gravid, glande sexuale, pl mâni,
cord i marile vase,
aplica ii pe zonele de cre tere ale oaselor la copii i adolescen i.
Fototerapia
Fototerapia sau "terapia cu lumin " reprezint utilizarea ac iunii asupra organismului a energiei
radiante luminoase. Ea poate fi: - natural (lumina solar ), artificial (furnizat de spectrele de iradiere
emise în anumite condi ii de corpurile înc lzite). Utilizarea luminii în scop terapeutic = helioterapie.
Propriet ile fundamentale ale luminii:
- propagarea rectilinie într-un mediu omogen, reflexia luminii este reîntoarcerea ei în mediul din
care provine, raza reflectat fiind în acela i plan cu raza incident ; unghiul de reflexie egal cu unghiul de
inciden ,
- refrac ia este devia ia pe care o sufer raza de lumin la trecerea ei prin suprafa a de separare a
dou medii cu densit i diferite,
- lipsa perturba iei reciproce (când fasciculele se intersecteaz , ele se propag independent),
interferen a este fenomenul de "compunere" a undelor luminoase cu aceea i direc ie de propagare (bande
luminoase i întunecate),
- difrac ia este fenomenul de curbare a traiectoriei luminii în regiunea umbrei geometrice,
polarizarea este dependen a intensit ii razelor luminoase reflectate fa de orientarea planului de
inciden .
Mecanism de producere:
Emisiunea de energie de c tre corpuri se face prin:- incandescen , luminescen . Cele dou teorii
asupra naturii luminii sunt: teoria ondulatorie i teoria corpuscular , fotonic sau cuantic . Radia iile
luminoase propriu - zise, care fac obiectul fototerapiei sunt:
- radia iile infraro ii,
- radia iile vizibile,
- radia iile ultraviolete.
Radia iile infraro ii (RIR)
Sunt denumite i radia ii calorice, având lungimi de und cuprinse între 0,76 - 50 micrometri .
Mecanism de producere: sunt emise de corpuri incandescente, de gaze aduse la luminiscen prin
desc rc ri electrice în terapeutic se folose
Efectetefiziologice:
urm toareaac clasificare:
iune caloric (cu cât lungimea de und este mai scurt , cu atât ac iunea
1. RIR
caloric este cu lungimi de und cuprinse între 0,76 m i 1,5 m - sunt penetrante în func ie
maideprofund ), vasodilata ie arteriolar i capilar (eritem caloric), edem u or al stratului
pigmenta ie, gradul de inhibi ie, temperatur i doz ,
mucos,
2.RIR
edema
tumori în cutoate
ierea lungimi de dermice,
papilelor und
stadiile cuprinse
evolutive întreii 1,5
infiltra m i 5 m,perivasculare,
(pre/postoperator),
leucocitare absorbite deactiv
tuberculoza epiderm st iriderm,
cre ,terea debitului
febrile,
3.RIR cu lungime
sangvin, cre terea
fenomene de und mai mare de 5 m, absorbite numai la suprafa a tegumentului.
inflamatorii acute,
metabolismului localreumatism
i îmbun tarticular
irea troficit
acut,ii, insuficien
activarea glandelor
cardio - respiratorie,
sudoripare, influen
insuficien
eaz
termina iile,
coronarian
nervoase
tulbur ri de
cu calmarea
ritm cardiac,
consecutiv
suferina enevralgiilor.
venoase ale membrelor – tromboflebite, tromboze,
varice,
Mod decalcifierea
aplicare: B i de lumin general , aplica ii în spa iu deschis.
de
În spa
nevralgii,
iu deschis:
mialgii,
afec tendinite,
iuni localecatarele
înso
progresiv
Indica
ite cutanate,
de
ii ale
edeme
a pere
terapiei
subacute,
ilor
inflamatorii
cu
arteriali:
RIR:cronice
ateroscleroz
i staz ale
superficial
mucoaselor,
. , diferite
50
pl gi
tipuri
postoperatorii,
În spa iu închis: boli cu metabolism sc zut: obezitate, hipotiroidie, boli reumatismale degenerative,
diverse neuromialgii, intoxica ii cronice cu metale grele,
afec iuni inflamatorii cronice i subacute ale
organelor genitale, afec iuni cronice ale aparatului respirator.
Contraindica ii: nu se aplic imediat dup traumatisme,
Radia iile ultraviolete (RUV)
Radia ii cu lungimi de und cuprinse între 0,01 - 0,4recente,
hemoragii risc
m. În terapie de hemoragie
se utilizeaz doar cele cuprinse
gastro - intestinal , inflama ii acute, supura ii, boli i st ri febrile.
între 0,18 – 0,4 m.
Efecte fiziologice: vasodilatator (eritem), pigmenta ia cutanat , exfoliere cutanat ,
producerea
vitaminei D, efect desensibilizant antialergic, efect antialgic, efect de stimulare a
Mod de aplicare: Iradieri generale, iradieri locale: efect
electropoiezei,
Indica ii generale: bactericid, virucid, efect psihologic, resorb ia edemelor superficiale, stimularea
- dermatologie: - alopecii, pelad , catabolismului
psoriazis, acnee, cicatrici
i suda iei. cheloide - iradieri de 1 - 2 s pt mâni,
eczeme (stadii subacute, cronice), furuncule i furuncul antracoid, deger turi, eritemul pernio, herpes
zoster (Zona), lupus vulgaris, ulcere cutanate, ragade mamelonare, piodermite, prurigouri, micoze
cutanate.
- pediatrie: - rahitism, spasmofilie, astm bron ic, debilitate fizic , craniotabes.
- reumatologie: - artrite reumatoide, artroze, periartrite, nevralgii, sindrom AND.
tuberculoz
- alte afec iuni: - sindroame neurovegetative, tulbur ri endocrine, afec iuni ORL, afec iuni
obstetrico - ginecologice.
Contraindica ii: tuberculoza pulmonar activ , neoplazii, ca
exii de orice cauz , inani ia,
cardiopatii decompensate, insuficien cardiac , insuficien e
hepatice i cu
Terapia renale,
laser st ri hemoragice,
LASER reprezint ini ialele pentruhipertiroidia,
LIGHT AMPLIFICATIONdiabetby zaharat,
STIMULATED pacien i nervo
EMISSION of i i iritabili,
RADIATION, adic AMPLIFICAREA LUMINII prin EMISIE STIMULAT de RADIA IE.
sarcina,
Lumina lasertulbur ri demonocrom
este complet pigmentare,
, prezint hipertensiune
o singur lungime de und , complet
arterial
coerent , consecutiv , fotosensibilit i cutanate solare.
absolut orientat , undele laser fiind perfect identice în timp i spa iu.
Parametrii fizici de baz în laseroterapie: lungimea de und , puterea, frecven a,
musculare constituite, miozita calcar posttraumatic , entorse, luxa ii, tendinite
densitatea
Efecte ale terapiei cu laseri atermici: de
analgetic, miorelaxant, antiinflamator, trofic, resorbtiv,
posttraumatice,
putere
bactericid, virucid.
axonotmesis, arsuri; dermatologie (dermitele acneiforme, eczeme, herpes simplex,
Indica ii terapeutice ale laserilor atermici: traumatologie ( fracture, rupturi musculare, hematoame
herpes zoster,
psoriazis); O.R.L.( amigdalite, faringite, sinuzite, tinitus); Stomatologie (gingivite,
peridontite, nevralgii
dentare, stomatite aftoase); Reumatologie (poliartrit reumatoid , spondilit anchilozant ,
artroze,
pl gi atone, deger turi, eczeme, eriteme tendinite,
actinice,
bursite);
radiodermite,
Neurologiecicatrici
( nevralgie
vicioase,
trigeminal
tulbur
, pareze,
ri ale circula
nevrite).
iei
periferice,
A. Contraindica
B.
st riContraindica
spastice
ii absolute:
ale
degenerative,
iiviscerelor
relative:
iradierea
Contraindica
pacien
abdominale.
iradierea
direct
i cutumorilor
aafec
ii:globilor
iuni psihice
maligne
oculari–sau
epilepsii,
cu poten
risc deial
sindroame
inducere
maligne,51
nevrotice
st
a riretinopatiei
febrile.
Pacien i cu mastoz chistic , hipertiroidism, pacien i sub tratament steroidian, sarcin , pacien i cu
implanturi cohleare.
72
3. TEHNICI I METODE ÎN KINETOTERAPIE
Obiective:
• Acest capitol furnizeaz informa iile necesare cunoa terii principalelor tehnici i metode
care stau la baza realiz rii programelor de kinetoterapie;
• De asemenea, cititorul va ti s aleag tehnicile i metodele potrivite pentru cazul pe care îl
are;
• Acest capitol con ine informa iile necesare aplic rii tehnicilor i metodelor în func ie de
specificul fiec rui caz.
Con inut:
3.1. Tehnici kinetologice de baz
3.1.1 Tehnici akinetice
3.1.2 Tehnici kinetice
3.2. Stretchingul
3.3. Tehnici de transfer
3.4. Tehnici de facilitare neuroproprioceptiv (FNP)
3.4.1 Tehnici FNP generale
3.4.2 Tehnici FNP specifice
3.4.2.1 Tehnici pentru promovarea mobilit ii
3.4.2.2 Tehnici pentru promovarea stabilit ii
3.4.2.3 Tehnici pentru promovarea mobilit ii controlate
3.4.2.4 Tehnici pentru promovarea abilit ii
3.5. Metode în kinetoterapie
3.5.1. Metode de relaxare
3.5.1.1 Metoda Jacobson
3.5.1.2 Metoda Schultz
3.5.2. Metode de educare/reeducare neuromotorie
3.5.2.1 Conceptul Bobath
3.5.2.2 Metoda Brünngstrom
3.5.2.3 Conceptul Vojta
3.5.2.4 Conceptul Castillo Morales
3.5.2.5 Metoda Frenkel
3.5.3. Metode de facilitare neuro-proprioceptiv
3.5.3.1 Metoda Margaret Rood
3.5.3.2 Metoda Kabat
3.5.4. Metode de reeducare postural
3.5.4.1 Metoda Klapp
3.5.4.2 Metoda von Niederhoeffer
3.5.4.3 Metoda Schroth
3.5.5. Metode de recuperare a afec iunilor lombare
3.5.5.1 Metoda Williams
3.5.5.2 Metoda McKenzie
98
Stimularea are loc pe anumite p r i ale corpului numite
„zone de stimulare”, care pân acum au fost cunoscute sub numele
de puncte motrice (fig. 6). Aceste zone sunt stimulate cu vibra ii i
presiuni u oare într-o anumit direc ie spre a facilita reac iile de
mi care într-o pozi ie ini ial .
Reac ia de mi care a copilului are loc întotdeauna
într-o secven complet , corespunz tor etapei de dezvoltare
senzorio-motorii. Actul motric depinde de durata stimulului i
zona stimulat a unor p r i ale corpului care poate fi excitat
separat sau combinat.
Fig. 6. Zonele de stimulare ale copilului
hipoton (dup Castillo Morales)
Zona „de informa ie” cea mai important este zona dorso-lombar care la copiii hipotoni este
disfunc ional , foarte slab . Copiii hipotoni mi c membrele inferioare, adic triunghiul inferior (mai
func ional) cu mai mare for decât triunghiul superior.
Ridic mai des membrele inferioare de pe suprafa a de sprijin, decât s se sprijine pe acestea,
având ca urmare întârzierea func iilor de sprijin i sus inerea greut ii. Faptul c membrele superioare sunt
folosite mai întâi pentru ag are i joac duce la o dezvoltare întârziat a func iilor diferen iate ale mâinii
i gurii.
Ace ti copii in membrele superioare în pozi ie scurtat , din care cauz le este dificil s ob in
sprijinul lateral, întârziind i mi c rile de r sucire a trunchiului. Acestea pot fi înlocuite
cu secven e de
mi c ri simetrice. O pern în form de potcoav a ezat în jurul ezutei la nivelul în l imii
De i unii copii evit lupta
mâinilor
cu gravita
va da ia, se recomand verticalizarea cât mai devreme, cu
înc rcarea total sau par ial a greut ii pe membrele
copilului inferioare.
posibilitatea Astfel copiii
de a se sprijini lateral devin
i de amai
ini aten
ia mii ci rile
mai de torsionare dreapta-
motiva i, au mai mult contact cu mediul
stânga.i încearc s se mi te mai mult.
Tehnicile din cadrul metodei Castillo Morales urm resc stimularea diverselor sisteme senzoriale,
activând receptorii de la nivelul tegumentului, esutului conjunctiv, muscular i articular
prin: contactul
manual, atingere, trac iune, presiune, vibra ii. Vibra iile sunt întotdeauna realizate cu
mâinile nu cu
aparate Obiectivele
ceea ce are tratamentului
ca scop educarea
dup capacit
metoda ii de contact
Castillo a copilului,
Morales sunt: ceea ce devine „un
dialog”; vibra ia
- posibilitatea de a executa independent secven e de mi care cât mai aproape de normal;
-intermitent
implementareacre temitonusul
c rilormuscular i stabilizeaz
f r ca acestea s necesitepostura.
o stimulare anterioar ;
- implementarea i ob inerea mi c rilor func ionale independente pentru autoservire i
satisfacerea
necesit ilorpozi
g sirea din iei
activitatea
ini iale zilnic
celei (A.D.L.).
mai favorabile, inând cont de nivelul de dezvoltare
Secven ialitatea de
senzorio-motorie a tratament este urm toarea:
copilului;
prezint
folosirea
: dificult
trac iunii
i de supt/degluti
i vibra iei înie,vederea
patologiipreg
congenitale
tirii musculaturii
cu probleme
(cre terea
motorii
activit
ale iigurii
(Ex:
motorii
b rbie,
în lan
bolta
muscular);
palatin fisurate), paralizii faciale de etiologie diferit , probleme de articulare a
cuvintelor.
stimulareaLaprin presiune i vibra ii;
suca iune,
teptarea
degluti
i observarea
ie i mastica
reac ieiiemotorii;
se activeaz acelea i elemente oro-faciale ca în cazul
Tratamentul func iei oro-facialevorbirii.
implementat
ajutorul,
Prin de
esteDr.
dacacest Castillo
necesar, Moralesîmbun
în vederea intereseaz
t irii 99copii
reac iei care
de mi care.
La copiii cu paralizii cerebrale, când se ob ine o ameliorare, trebuie început imediat alimenta ia
pe cale oral . Sechelele paraliziei devin mai evidente odat cu înaintarea în vârst a
copilului i cu
începerea diferitelor activit i. Datorit spasticit ii, atetozei sau hipotoniei, ace ti copii nu
pot duce
Nu putem s trecem peste voin a copilului,
mâinile lanici s ,lucr
gur m care
lucru sub tensiune emo ional
ar diversifica , intempestiv
func iile sau
gurii i ar normaliza sensibilitatea a a cum se
cu violen pentru c se pot genera întâmpl
problemela de rela ionare i comportament pân la refuzul alimenta iei.
Nu trebuie s se înceap tratamentulcopiiiîn zonas ngurii;
to i. se influen eaz indirect func ia oro-facial , lucrându-se
cu trunchiul, MS, MI.
3.5.2.5 Metoda Frenkel
Aceast metod este specific tratamentului pacien ilor cu afec iuni ale cerebelului, respectiv
ataxicilor. Jacob A. Frenkel Autorul a observat c propriocep ia pierdut poate fi în mare m sur înlocuit
prin input-ul vizual i feed-back vizual.
Metoda se bazeaz pe o serie de tehnici i exerci ii cu control vizual, aplicând legea progresiunii
performan ei i preciziei. Legea progresiunii, în cadrul metodei, sufer dou derog ri:
pacientul execut
mai întâi mi carea amplu i rapid, ceea ce este mai u or de efectuat, trecând treptat la
mi c ri de
amplitudine mai mic , mai precise, executate într-un ritm mai lent, coordonat. Pe parcursul
Exerci ii din decubit (cu capul recuper
mairiiridicat,
se pe un sp tar sau pe pern , astfel încât s poat urm ri
execu ia) pentru MI i MS. Exercitrece la cre
iile sunt terea treptat
asimetrice a complexit
i autorul prezint iide i un
dificult
tablouii, de
nu aproape
i în intensitate. Exerci iile se
100 de exerci ii. execut
individual,
Exerciîn iilemod
din obligatoriu,
pozi ia a ezatdesedou sau mai
deruleaz multe ori pe zi. Gruparea exerci iilor arat
astfel:
astfel:sprijinite cu mâinile;
- la început, membrele superioare
- dup aceea, f r sprijin;
- în final, execu ia se desf oar cu ochii lega i.
Exerci ii în ortostatism. În aceast pozi ie se execut reeducarea mersului care se realizeaz pe
diagrame (l ime 22 cm, i este împ r it longitudinal, în pa i de câte 68 cm). Fiecare pas este
împ r it în mod vizibil în jum t i i sferturi, desenate pe podea sau o plan de lemn (vezi i fig. 7.).
109
4.OBIECTIVE ÎN KINETOTERAPIE
Obiective:
Studiind acest capitol un kinetoterapeut trebuie s :
• cunoasc complexitatea “ intelor” pe care orice program kinetoterapeutic le urm re te;
• în eleag locul i rolul rela iei dintre obiectivele opera ionale i finalit ile programelor
kinetice;
• fie în m sur a formula, pe baza obiectivelor generale specifice, obiective opera ionale pentru
întregul program de recuperare/reabilitare.
Con inut:
4.1.Finalit i ale programelor kinetice
4.2.Obiective generale în kinetoter apie
4.3.Opera ionalizarea obiectivelor din programele i activit ile kinetice
Cuvinte cheie: educare-reeducare, recuperare-reabilitare-reeducare, obiective-finalit i.
Via normal
ReadaptareaPlonjarea în noua ipostaz func ional :
- se descoper handicapul func ional
- revolta personal
- refuzul tratamentului
- tratament pasiv, pasivo-activ, activ
- revine încrederea în for ele proprii
Handicap, boala,
accidentul (care
Având în vedere
întrerupe via a complexitatea interven iei pentru starea de s n tate, echivalent cu
complexitatea
normal )
fiin ei umane îns i, este necesar ca profesionistul în kinetoterapie s fie capabil a ti, a alege,
a stabili
Fig. 9. Factorii care intervin în managementul îmboln virii/accidentului
cele mai importante obiective generale i specifice110propriei sale interven ii (vezi fig. 10).
continuarea
interven iei
Intr ri Programe Ie iri
OBIECTIVE REZULTATE
kinetice
feed-back
Fig. 10. Rela ia obiective-rezultate în interven ia kinetic .
Obiectivele care viz