Toaz - Info Kinetoterapie Physiotherapy Vasile Marcu Mirela Dan PR

KINETOTERAPIE/PHYSIOTHERAPY
Coordonatori:
Vasile Marcu
Mirela Dan
Autori:
Radu Bogdan Petru M rcu
Angela Bucur Corina Matei
Mircea Chiriac Zoltan Pasztai
Doriana Ciobanu Elisabeta Pasztai
Dana Cristea Vasile Pâncotan
Mirela Dan Petru Pe an
Ianc Dorina Valentin Serac
Isabela Lozinc Carmen erbescu
Vasile Marcu Emilian Tarc u
Contribu ie or dean la realizarea proiectului 2004 Ro/04/b/P/PP 17 5006 Centru

de preg tire pentru oferirea unor servicii medicale, profilactice i de recuperare /
Training Center for Health Care, Prophylactic and Rehabilitation Services
EDITURA UNIVERSIT II DIN

1 ORADEA, 2006
1. RADU BOGDAN – asistent univ. – medic. Domenii de competent , anatomie, fiziopatologie,
semiologie, E-mail : dr.radubogdan@yahoo.com
2. ANGELA BUCUR – lector univ.doctorand – medic. Domenii de competen : fiziologie
fiziologia efortului. E- mail : bcrangela@yahoo.com
3. MIRCEA CHIRIAC – lector univ.doctorand. Domenii de competen : bazele kinetoterapiei,
tehnici i metode în kinetoterapie, obiective în kinetoterapie, E-mail:
chiriac_mircea_adrian@yahoo.com
4. DORIANA CIOBANU – asistent univ.doctorand. Domenii de competen : electroterapie,
kinetoterapie în afec ini cardio-vasculare, kinetoterapia în afec iuni obstretico-ginecologice,
kinetoprofilaxie E-mail : doriana_ciobanu@yahoo.com
5. DANA CRISTEA – asistentent univ.doctorand. Domenii de competent : educa ie fizic i
sport, exerci iul fizic, E-mail: cr_reli@yahoo.com
6. MIRELA DAN – lector univ.dr. Doctor în tiin din anul 2005, Domenii de competen :
terapie ocupa ional , activit i motrice adaptate, hidroterapie, termoterapie, E-mail :
kineto2004@yahoo.com
7. DORINA IANC – asistent univ. doctorand. Domenii de competen : biomecanic , tehnici i
metode în kinetoterapie, E-mail: dorina.ianc@yahoo.com
8. IZABELA LOZINC – conf univ.dr. Doctor în tiin din 2004, Domenii de competent :
chirurgie, kinetoterapie în afectiunile aparatului respirator, metobolico-digestive i cardio-
vasculare, Psihologie, E-mail: kineto2004@yahoo.com
9. VASILE MARCU – prof.univ.dr. Doctor în tiin din 1981. Domenii de competen :
psihologia sportului, psihologie educa ional , kinetoterapie, pedagogie general ,
psihopedagogie special , asisten a persoanelor aflate în dificultate, E-mail:
vmarcu@uoradea.ro
10. PETRU M RCU – lector univ. Doctorand, Domenii de competen : educa ie fizic i sport,
exerci iul fizic, E-mail: petru_marcut@yahoo.com
11. CORINA MATEI – asistent univ.doctorand.Domenii de competen : kinetoterapie în afec iuni
neurologice, E-mail: corina_matei@yahoo.com
12. ZOLTAN PASZTAI – lector univ.dr. Doctor în tiin din 2006. Domenii de competen :
kinetoterapia în afec iunile aparatului locomotor, activit i sportive, pediatrie metode în
kinetoterapie i hidroterapie, E-mail: pasztayzoltan@yahoo.com
13. ELISABETA PASZTAI – kinetoterapeut. Domenii de competen : metode în kinetoterapie, E-
mail: epasytai@yahoo.com
14. VASILE PÂNCOTAN – lector univ.doctorand. Domenii de competen : kinetoterapia în
afec iuni reumatismale, obiective în kinetoterapie, E-mail: vasilepancotan@yahoo.com
15. PETRU PE AN – lector univ.doctorand. Domenii de competen : educa ie fizic i sport,
exerci iul fizic, E-mail: petanp1967@yahoo.com
16. VALENTIN SERAC – asistent univ.doctorand. Domenii de competen : masaj, kinetoterapia
în afec iunile geriatrice, E-mail: valentinserac@yahoo.com
17. CARMEN ERBESCU – lector univ.doctorand. Domenii de competen : masaj,
kinetoprofilaxie, E-mail: carmen_serbescu@yahoo.com
18. EMILIAN TARC U – asistent DESPRE AUTORI:
univ.doctorand. Domenii de competen : evaluare în
kinetoterapie, kinetoterapia în afec iunile aparatului locomotor, E-mail: bobitaro@yahoo.com 2
CUPRINS
INTRODUCERE
1.BAZELE KINETOTERAPIEI
1.1.Bazele anatomice ale kinetoterapiei
1.1.1.Anatomia i biomecanica aparatului locomotor
1.1.2.Anatomia sistemului nervos central
1.1.3. Anatomia organelor interne
1.2.Bazele fiziologice ale kinetoterapiei
1.2.1.Fiziologie general
1.2.2.Fiziologia efortului
1.3.No iuni de kinetologie
1.3.1. No iuni; terminologie
1.3.2. Bazele generale ale mi c rii
2.MIJLOACELE KINETOTERAPIEI
2.1.Mijloace fundamentale ale kinetoterapiei
2.1.1. Exerci iul fizic
2.1.2. Masajul
2.2.Mijloace ajut toare kinetoterapiei
2.2.1.Termoterapia
2.2.2. Electroterapia
2.2.3. Hidroterapia
2.2.4. Terapia ocupa ional
2.2.5. Activit i fizice adaptate
2.3.Mijloace asociate kinetoterapiei
2.3.1.Factorii naturali: apa, aerul ,soarele
2.3.2.Factorii igienici i alimenta ia
3.TEHNICI I METODE ÎN KINETOTERAPIE
3.1. Tehnici kinetologice de baz
3.1.1 Tehnici akinetice
3.1.2 Tehnici kinetice
3.2. Stretchingul
3.3. Tehnici de transfer
3.4. Tehnici de facilitare neuroproprioceptiv (FNP)
3.4.1 Tehnici FNP generale
3.4.2 Tehnici FNP specifice
3.4.2.1 Tehnici pentru promovarea mobilit ii
3.4.2.2 Tehnici pentru promovarea stabilit ii
3.4.2.3 Tehnici pentru promovarea mobilit ii controlate
3.4.2.4 Tehnici pentru promovarea abilit ii
3.5. Metode în kinetoterapie
3.5.1. Metode de relaxare
3.5.1.1 Metoda Jacobson
3.5.2.1 Conceptul Bobath 3.5.1.2 Metoda Schultz
3.5.2.2 Metoda Brünngstrom 3.5.2. Metode de educare/reeducare neuromotorie
3.5.2.3 Conceptul Vojta
3.5.2.4 Conceptul Castillo Morales 3.5.2.5 Metoda Frenkel 3
3.5.3. Metode de facilitare neuro-proprioceptiv
3.5.3.1 Metoda Margaret Rood
3.5.3.2 Metoda Kabat
3.5.4. Metode de reeducare postural
3.5.4.1 Metoda Klapp
3.5.4.2 Metoda von Niederhoeffer
3.5.4.3 Metoda Schroth
3.5.5. Metode de recuperare a afec iunilor lombare
3.5.5.1 Metoda Williams
3.5.5.2 Metoda McKenzie
4.OBIECTIVE ÎN KINETOTERAPIE
4.1.Finalit i ale programelor kinetice
4.2.Obiective generale în kinetoterapie
4.3.Opera ionalizarea obiectivelor din progr amele i activit ile kinetice
5.EVALUARE ÎN KINETOTERAPIE
5.1.Evaluare – no iuni generale
5.2.Câteva caracteristici ale evaluarii
5.3.Evaluarea – mijloc de baz în stabilirea diagnosticului func ional
6.APLICA II ALE KINETOTERAPIEI
6.1. KINETOTERAPIA ÎN AFEC IUNILE PEDIATRICE
6.1.1.Bazele generale ale mi c rii
6.1.2.Tulbur ri, disfunc ii în formarea, dezvoltarea i cre terea copilului
6.1.3.Boli ereditare
6.1.4.Bolile reumatismale ale copilului
6.1.5.Afec iuni respiratorii
6.1.6.Traumatologie infantil
6.2. KINETOTERAPIA ÎN CHIRURGIE
6.2.1. Chirurgie pulmonar
6.2.1.1. Diagnostice care necesit interven ie chirurgical
6.2.1.2. Interven ii chirurgicale
6.2.1.3. Deficite postoperatorii
6.2.1.4. Kinetoterapia
6.2.2. Chirurgie cardiac
6.2.2.2. Angioplastia coronarian transluminal percutan (PTCA)
6.2.2.3. Recuperarea kinetic post angioplastie
6.2.2.4. By-pass-ul i Pacemakerii
6.2.2.5. Recuperarea kinetic în interven iile cardiace
6.2.3. Chirurgie abdominal
6.2.3.3. Recuperarea kinetic în chirurgia abdominal
6.2.3.4. Opera ia cezarien
6.3.1.Recuperare lehuzei dup –nanotere
în traumatologie iuniprin opera ie cezarian
generale;
6.3.2.Recuperarea afec iunilor traumatice pe regiuni; A KINETIC ÎN ORTO-TRAUMATOLOGIE
6.3.ASISTEN
6.3.3.Traumatismele în activitatea sportiv6.4.KINETOTERAPIA
i inciden a lor pe ramuriÎNdeBOLILE
sport REUMATISMALE
4
6.4.1.Descrierea bolilor reumatismale dup criteriul regiunilor anatomice afectate,
organelor i sistemelor
6.4.1.1.Afec iuni reumatismale ale membrului superior
6.4.1.2Afec iuni reumatismale ale coloanei vertebrale
6.4.1.3Afec iuni reumatismale ale membrului inferior
6.5. KINETOTERAPIA ÎN AFEC IUNILE CARDIOVASCULARE
6.5.1. Kinetoterapia în cardiopatia ischemic (CI)
6.5.2. Recuperarea în infarctul miocardic acut (IMA)
6.5.3. Kinetoterapia în angina pectoral stabil de efort
6.5.4. Kinetoterapia bolnavilor cu disritmii
6.5.5. Kinetoterapia în cardiopatia ischemic silen ioas
6.5.6. Kinetoterapia în insuficien a cardiac
6.5.7. Kinetoterapia în hipertensiunea arterial (HTA)
6.5.8. Kinetoterapia în hipotensiunea arterial
6.5.9. Kinetoterapia bolnavilor valvulari
6.5.10. Kinetoterapia în arteriopatiile periferice
6.5.11. Kinetoterapia în afec iunile venoase
6.5.12. Kinetoterapia posttransplant cardiac
6.6. KINETOTERAPIA ÎN RECUPERAREA AFEC IUNILOR RESPIRATORII
6.6.1. Kinetoterapia în disfunc ia ventilatorie obstructiv (DVO)
6.6.2. Kinetoterapia în disfunc ia ventilatorie mixt (DVM)
6.7.KINETOTERAPIA ÎN AFEC IUNILE NEUROLOGICE
6.7.1. Evaluarea neurologic
6.7.1.1. Inspec ia
6.7.1.2. Mi c rile involuntare (diskineziile)
6.7.1.3. Mi carea activ (motricitatea activ /voluntar )
6.7.1.4. Tonusul muscular
6.7.1.5. Reflexele
6.7.1.6. Coordonarea
6.7.1.7. Sensibilitatea
6.7.1.8. Tulbur rile trofice i vegetative
6.7.1.9. Tulbur rile de limbaj i comunicare
6.7.2. Kinetoterapia în sindroamele neurologice
6.7.2.1. Sindromul de neuron motor central (SNMC)
6.7.2.2. Sindromul de neuron motor periferic (SNMP)
6.7.2.3. Sindromul extrapiramidal
6.7.2.4. Sindromul cerebelos
6.7.2.5. Scleroza în pl ci
6.7.2.6. Traumatismele vertebro-medulare (TVM)
6.7.2.7. Accidentele vasculare cerebrale (AVC)
6.7.2.8. Polineuropatii i Poliradiculoneuropatii
6.8.1.1. Tulbur ri de degluti ie 6.7.2.9. Paralizia facial periferic
6.8. RECUPERAREA
6.8.1.2. KINETIC
Recuperarea timpului ÎN AFEC
bucal al degluti iei IUNILE DIGESTIVE I METOBOLICE
6.8.1.3. Recuperarea timpului faringian al degluti6.8.1.
iei Kinetoterapia în afec iuni digestive
6.8.1.4. Gastrita cronic
6.8.1.5. Kinetoterapia în gastrita simpl , atrofic , hipoacid i hiposecretorie 5
6.8.1.6. Kinetoterapia în ptoza i atonia gastric
6.8.1.7. Boala ulceroas
6.8.1.8. Dischineziile biliare
6.8.1.9. Dispepsia
6.8.1.10. Colonul iritabil
6.8.1.11. Tratamentul nevrozelor cu predominan a dischineziilor intestinale
6.8.1.12. Constipa ia
6.8.1.13. Defeca ia
6.8.2. Kinetoterapia în afec iuni metabolice
6.8.2.1. Diabetul zaharat
6.8.2.2. Guta
6.8.2.3. Obezitatea
6.9.KINETOTERAPIA ÎN OBSTETRIC -GINECOLOGIE
6.9.1. Kinetoterapia dup o na tere normal cu epiziotomie
6.9.2. Kinetoterapia l uzei cu simfizioloz
6.9.3. Kinetoterapia l uzei dup opera ie cezarian
6.9.4. Incontinen a urinar de efort
6.9.5. Kinetoterapia în sarcina extrauterin postoperator
6.9.6. Recuperarea kinetic dup interven ii chirurgicale în afec iuni ginecologice
6.10.KINETOTERAPIA ÎN AFEC IUNI GE RIATRICE
6.10.1. Problematica general a îmb trânirii
6.10.1.1.Teoriile îmb trânirii;
6.10.1.2.Criterii ale îmb trânirii
6.10.1.3.Îmb trânirea aparatului respirator
6.10.1.4.Îmb trânirea aparatului locomotor
6.10.1.5.Îmb trânirea sistemului nervos
6.10.1.6.Îmb trânirea aparatului cardiovascular
6.10.1.7.Clasificarea persoanelor în vârst în func ie de nivelul condi iei fizice
6.10.2.Probleme ale asisten ei kinetice la vârstnici
6.10.2.1.Evaluarea capacit ii de efort
6.10.2.2.Modalit i de antrenament la vârstnici
6.11. KINETOPROFILAXIE
6.11.1.Kinetoprofilaxia femeii
6.11.2.Kinetoprofilaxia copilului de la 0 la 3 ani
6.11.3.Incontinen a urinar de efort
6.11.4.Prevenirea osteoporozei
6.11.5.Kinetoprofilaxia vârstnicului
6
INTRODUCERE
Programul Leonardo da Vinci, ini iat i lansat de Uniunea European în 1994, este un
program de
cooperare transna ional în domeniul form rii profesionale a for ei de munc , pentru
îmbun t irea
calit ii sistemelor de formare profesional i implementarea unor politici armonizate în
statele membre,
în contextul realiz rii EUROPAS. Ca partener, România particip la Proiectul Leonardo
da Vinci
i Sport – persoana de contact fiindîncepând
Avramescucu 1Taina,
septembrie
conferen1997, având ca
iar univ.dr., responsabil na ional Ministerul Educa iei i
taina_mistico@yahoo.com),
Cercet
iar ca rii prin Prefectura jude ului Dolj (România), Funda ia Universitar pentru
parteneri
Agen ia Na ional
Kinetoterapie din pentru Programe Comunitare în Domeniul Educa iei i Form rii
Profesionale.
Oradea (România; Dan Mirela – lector univ. dr. – kineto2004@yahoo.com),
Proiectul RO/04/B/P/PP
Universitatea din Oradea 17 5006, “Centru de preg tire pentru oferirea unor servicii
medicale, de Educa ie Fizic i Sport, Marcu Vasile – profesor univ. dr.
(Facultatea
profilactice i de recuperare”, având ca promotor Universitatea din Craiova (Facultatea de
vmarcu@uoradea.ro),
Educa ie Fizic
Universitatea Profesional West Vlaanderen (Belgia), Entente UK, Oficiul de consultan
pentru integrare
- oferirea unui centru bine în Uniunea
echipat European
în cadrul c(Italia), Universitatea
ruia asisten ii, studen Tehnic din Creta
ii i tinerii (Grecia).
absolven i de
kinetoterapie,
Programul î i î propune
i pot dezvolta
cre tereaabilit
caliti ii,practice pentru procesul
a caracterului novator ideimplementarea
recuperare, prin
aplicarea
dimensiunii unor
proceduri
europene îni sistemele
standarde i practicile
specifice, de lucrând
formaredirect cu bolnavul
profesional sub supravegherea
a kinetoterapeu ilor prin i
îndrumarea
realizarea în cadrelor
comun a
medicale.
urm toarelorAcesta va oferi noi forme de înv are i dezvoltare a abilit ilor de baz
obiective:
necesare în procesul
educa ional i voca ional în kinetoterapie (îmbun t irea calit ii procesului de preg tire).
Prine, echipamente i tehnologii ce vor asigura o folosire optim
- accesul i utilizarea noilor cuno tin
a componentelor în scopul dezvoltposibilitatea
rii i adapt riioferit
celortinerilor absolven
mai eficiente i de a în
proceduri lucra i câ tigai experien în acest centru
prevenirea
num rulc i noi în realizarea preg tirii specifice;
recuperarea unor patologii variate, oferind
- oferirea unui centru specializat undekinetoterapeu
persoanele ilor va cre
cu nevoi te, permi
speciale ând i în Olteniei
din regiunea România voratingerea
putea standardelor europene în
domeniile
fi tratate i recuperate gratuit, oferind astfel protec ia social ;
- cre terea posibilit ilor de profilaxiei
angajare ai beneficiarilor
recuper rii (îmbun
prin t cre
ireaterea
aspectelor
experien cantitative ale procesului
ei i a gradului de de preg tire);
preg tire al acestora;
- implementarea unor strategii de înv are pentru toat durata vie ii prin elaborarea unei curriculae
adaptat la standarde europene i crearea unui centru virtual;
- crearea de material didactic (manuale, CD-uri) cu informa ii specifice care s contribuie la
continuarea preg tirii voca ionale i dup terminarea proiectului i la diseminarea acestuia;
- oferirea posibilit ii de a afla mai multe despre sta iunile balneo-climaterice pentru partenerii
str ini, inten ia noastr fiind aceea de a extinde procesul de înv mânt prin organizarea de stagii practice
în sta iunile vecine (Herculane, Govora, C lim ne ti).
Consider m c manualul nostru poate constituiprivind
interesant un prilej de discu ii finalit
îndeplinirea i dezbateri, poate oferi Suntem
ilor proiectului. o baz recunosc tori tuturor
partenerilor pentru
viitoarele sugestii i-i invit m pe to i s participe la completarea prezentului volum, astfel
încât în final s
putem oferi un veritabil manual de kinetoterapie, conform 7 standardelor europene.
1. BAZELE KINETOTERAPIEI
Obiective:
Studiind acest capitol un kinetoterapeut trebuie:
• s cunoasc structura i func iile aparatelor i sistemelor organismului uman;
• s în eleag rela iile morfo-func ionale i mecanismele care genereaz i sus in capacitatea de
mi care ca factor de rela ionare cu mediul;
• s fie în m sur s formuleze o explica ie i o descriere coerent , tiin ific i în detaliu a
oric rui act motric.
Con inut:
1.1. Bazele anatomice i biomecanice ale kinetoterapiei
1.1.1.Anatomia aparatului locomotor
1.1.2. Biomecanica aparatului locomotor
1.1.3. Anatomia sistemului nervos central
1.2. Bazele fiziologice ale kinetoterapiei
1.2.1.Fiziologia general
1.2.2.Fiziologia efortului
1.3. No iuni de kinetologie este flexor sau extensor; se prive te articula ia/articula iile respectiv în lungul axului
1.3.1. No iuni. Terminologie transversal - din
1.3.2. Bazele generale ale mi c rii lateral în acest caz; se stabile te punctul fix i implicit segmentul liber; se scurteaz
Cuvinte
mu chiul i se cheie: anatomie, fiziologie, biomecanic , kinetologie.
stabile te sensul de deplasare a segmentului liber).
Ca metode 1.1. de Bazele
abordareanatomice i biomecanice
sintetico-analitice ale kinetoterapiei
recomand m întocmirea schemei de ac iune
a 1.1.1. Anatomia aparatului locomotor
Referitor la ac iunile unui singur mumu chichiului
se vizeazo :dat în varianta descriptiv i apoi în varianta superschematic (segmente
- ac iunea sa principal i ac iunile secundare;
reprezentate prin
- dac e uni-, bi- sau pluriarticular cu posibilitatea
drepte, segmentul fix, de axe
a fiarticulare
într-una prin
din vectori,
articula ii mu chi
punctul fixmotori
i direc ia de scurtare). Pe baza
principali,
schematiz riiiar în alte articula ii mu chi motori secundari;
- ac iunea dinamic a mu chiului cu posibilitatea
se ofer posibilitateainvers
realizriiriipunctului
pârghiei fix (se specific contrac
osteomusculare ia elementelor acestei
cu analiza
dinamic cu punct fix pe unul dinpârghii. oasele Aceast
articulare i ce anume ac iune se realizeaz prin aceast
contrac ie); analiz va permite deducerea clar a motivelor pentru care un mu chi este mai „bun”
- vizualizarea ac iunii mu chiului înflexor,
lungul extensor,
axului de mi care (Ex: dorim s stabilim dac mu chiul
abductor etc, într-o anumit articula ie decât un alt mu chi cu aceea i ac iune sau de
ce un mu chi este
motor principal i nu secundar precum i a particularit ilor biofunc ionale ce diferen iaz mu
chii motori
principali de cei secundari cu aceea i ac iune; se permite astfel o ierarhizare chiar în
cadrul mu chilor
motori principali sau secundari cu aceea i ac iune.
Odat cu asimilarea ac iunilor musculare apare evident no iunea de mu chi sau grupe
musculare
agoniste sau antagoniste, dar se subliniaz aspectul conform c ruia doi mu chi antagoni
ti pot ac iona
sinergic în realizarea unei anumite ac iuni, acest sinergism fiind dat de finalitatea ac iunii
pentru care cei 8
1.1.1.1. Osteologie – situarea osului, tipul s u, orientarea lui, elemente descriptive insistându-se pe
suprafe ele articulare i pe elementele articulare ce servesc ca inser ie de origine sau termina ie pentru
mu chi, raporturile vasculo-nervoase importante în traumatisme.
1.1.1.2. Miologie – regiunea din care face parte mu chiul, inser ia de origine, direc ia fibrelor
musculare fa de principalele axe de mi care, articula ia sau articula iile peste care
trece, inser ia
terminal , ac iunile mu chiului rezultate din direc ia sa fa de axe cu întocmirea
doi mu chi antagoni ti ac ioneaz , fapt u or eviden iabil în cazul activit ii statice. În cazul
Suger m abordarea dual : o dat schemei
cu regiunea de din ac iune
care iface parte i apoi prin prisma ac iunilor sale
mu chilor cu
(Ex: mu chiul adductor mare ca mu analiza
chi al pârghiei, inerva iaa mu
regiunii mediale chilorapoi
coapsei (nerv,
ca plex, neuromer).
extensor Se adductor
principal, specific raporturile cele mai
inciden
importante.e variabile fa de axele de mi care exist posibilitatea ca doi mu chi s ac ioneze în
principal, flexor secundar, rotator etc).
acela i sens
Ac iunea mu chilor se interpreteaz nu numai ca mi care de rota ie în jurul axelor, fiind important
într-un plan, dar s fie antagoni ti în ceea ce prive te cuplurile de mi c ri executate
i momentul în care intervine contrac ia static sau dinamic cu punctul fix pe unul din oase (segmente) în
într-un alt plan de
locomo ie, static , postur , precum i finalitatea acestei mi c ri (Ex: contrac ia dinamic a
ace ti doi mu chi (Ex: ambii mu chi sunt flexori dar unul este adductor, iar altul abductor).
gluteului
Urmeaz apoi
mijlociu i mic cu punct fix pe femur realizeaz abduc ia pelvisului, adic înclinarea sa
ac iunea static a mu chiului ce se realizeaz prin contrac ia izometric a acestuia i
de partea
importan a acestei
membrului de sprijin cu importan în mers i deducerea posibilit ilor de suplinire a acestei
ac iuni: Ce se realizeaz ? Ce stabilizeaz ? Ce postur fixeaz ? Când se întâmpl ?
În abordarea regional a musculaturii mi c riunprinplus de în elegere i gândire analitic aduce prezentarea
Finalitatea acestui tip de abordare, dup parcurgerea tuturor articula iilor i a mu chilor
tabelar a mu chilor incluzându-seacîniunea acestealtor
tabelemu denumirea
chi abductori muscular
ai coapsei:
, regiunea
poatedin tensorul?
care facpoateparte,fasciculele superioare
motori,
originea, termina ia, ac iunile mu chilor
ale gluteului
i inerva ia.
este de a se avea o imagine de ansamblu clar asupra posibilit ilor de realizare a mi c rilor
mare?).articula iei i ce oase sunt articulate. Tipul articula iei din
1.1.1.3. Artrologie – cuprinde denumirea
în articula ii,
punct de vedere func ional (sinartroze,a mu amfiartroze
chilor motori sauprincipali
diartrozei secundari,
precum i dup esutulii de
a posibilit leg turacîniunii mu chilor efectori
suplinirii
cazul sinartrozelor). principali de
Diartrozele – vor fi clasificate dup num rul gradului de libertate i dup forma suprafe ei
cperiferic:
tre mu chii plexurile
secundari,(cervical,
a roluluibrahial,
acestor lombar
mu chi în i sacral
dinamic - ,sublocomo
aspectul
ie, static
modului
i postur
de
articulare (trohlear , trohoid , condilian , elar
constituire),
cu ansa , sferoidal ).
a ramurilor Urmeaz descrierea suprafe elor articulare, a
mijloacelor de unire, congruen i alunecare.
colaterale
elabor rii prin
i terminale
modelelecu teritoriu
schematice motorar tate
i senzitiv
mai sus,
mergându-se
a lan urilor
retrograd
cinematice,
de la una mu
implic
chi la
rii
Subîmp r irea func ional a unor articula ii unitare ca morfologie i localizare este un element
neuromerele
musculo-
important
de origineîn
articulare pentru abordarea
arealizarea
nervilor. pozi prin
Astfel prisma
iilor,se
mipot mi
c rilor, cexerci
rilor. iilor,
identifica i nivelul
etc. medular al posibilei leziuni i
1.1.1.4. Angiologie i nervi – consider
se
Capot m util de
modalitate
explica cunoa terea arterelor
asimilare recomand imvenelorstudiereace nutresc mu chii(nu topografic ): oasele
pe segmente
i articula iile, iar în ceea ce privece modific rile particulare din parezele periferice i eventualele nervos
te inerva ia este esen ial cunoa terea organiz rii sistemului variante de suplinire a mu
formeazparaliza
chilor suprafei ele articulare, articula iile dintre oase i mu chii ce ac ioneaz în acea articula
cunoscându-se mu chii sinergici.
ie. 9
Util este cunoa terea circula iei limfatice cunoscându-se principalele grupe de ganglioni limfatici
i traiectul drenajului limfatic al membrelor, trunchiului, regiunii cervicale i a capului.
1.1.2. Biomecanica aparatului locomotor
1.1.2.1. Principiile mecanicii newtoniene
Principiul iner iei (Kepler): un corp î i men ine starea de repaus sau de mi care rectilinie uniform
atâta timp cât asupra lui nu ac ioneaz alte corpuri care s -i schimbe aceast stare.
Dificultatea de a mi ca un obiect depinde atât de masa obiectului, cât i de viteza pe care dorim s
o atingem. Produsul acestor doi parametri reprezint cantitatea de mi care sau impulsul (p). Formula
varia iei impulsului este p = m x v, unde m = masa corpului, v = varia ia vitezei, respectiv vfinal –
vini ial )
For a este cauza modific rii st rii de repaus sau mi care a unui corp. Dup efectele induse, putem
vorbi despre for e statice sau dinamice.
A doua lege a lui Newton sau principiul fundamental al dinamicii: dac o for (F) ac ioneaz
asupra unui corp, ea imprim acestuia o accelera ie (a), a c rei m rime este propor ional
cu for a, având
aceea i direc ie i acela i sens ( F = m x a). Unitatea de m sur este Newtonul (N); un newton
este egal cu
For a este egal cu varia iamimpulsului
rimea for eiraportat
care aplicat unui corp
la intervalul cu masa
de timp. de 1deci
Rezult kg cîi imprim
mi carea acestuia o accelera
corpului depinde nu numai de for aieaplicat
de 1 m/s2.
asupraÎnlui, ci i de durata de aplicare a acestei for e. Impulsul
este m rimea fizic ce arat efectul for ei aplicateseînfolose
kinetologie timp (pte =i Funitatea
x t). de m sur pentru for de kilogram for (1 kgf = 9,81 N).
Principiul ac iunii i reac iunii: dac un corp ac ioneaz asupra altui corp cu o for , numit
ac iune, cel de-al doilea corp ac ioneaz asupra primului cu o for egal în modul i opus ca sens, numit
reac iune (Ex: dac facem o s ritur am exercitat o for -ac iune asupra solului-, iar acesta va r spunde cu
o reac iune).
1.1.2.2. Caracteristicile unei for e
For a este un vector i are: m rime, direc ie, sens, punct de aplica ie. O for este reprezentat
printr-o s geat care indic direc ia i sensul ei de ac iune i câteodat i m rimea ei. Ca
orice vectori,
for ele pot fi compuse sau descompuse. Dac dou sau mai multe for e ac ioneaz
simultan asupra unui
punct material, efectul lor asupra acelui punct este acela i cu al unei for e unice,
Asupra oric rui sistem pot numite
ac iona rezultanta lor. (din exteriorul sistemului) i for e interne (din
for e externe
Descompunerea
interiorul unei for e se realizeaz invers compunerii sale. Este întotdeauna
sistemului).
For ele externe - sunt for ele ce ac posibil s înlocuim
ioneaz asupra o
unui sistem din exteriorul sistemului; cele de care se
for prin dou componente care
ine cont în activitatea fizic sunt: gravita ia, reac ia solului, for a de produc acela
frecare, i efect.
rezisten a mediului, for a
de iner ie.
For e interne - sunt for ele ce ac ioneaz asupra unui sistem din interiorul s u; cele de care se ine cont
în activitatea fizic sunt: for a de contact articular, for ele tendoanelor i a ligamentelor, for a
muscular , presiunea intraabdominal , for a elastic .
1.1.2.3. Pârghii
În fizic , pârghia este o bar rigid , care se poate roti în jurul unui punct de sprijin (S) i asupra
c reia ac ioneaz : for a care trebuie învins (for rezisten - R) i for a cu ajutorul c reia este învins
for a rezistent (for a activ - F).
Mu chii ac ioneaz ca for e active în cadrul aparatului locomotor, producând mi c rile prin
deplasarea oaselor pe care se inser . Astfel, mu chii i oasele alc tuiesc în biomecanic lan uri mobile,
care se comport
Pârghiile osoase, ca sisteme complexe
biologice, mudechi.
sunt formate pârghii.
de
La dou
o pârghie,
oase vecine,
se disting articulate
trei elemente:
mobil i legate10 printr-un
poate ad uga greutatea sarcinii de mobilizat;
- for a activ (F) este dat de mu chiul care realizeaz mi carea.
Dreptele perpendiculare pe vectorii for i rezisten i care trec prin punctul de sprijin - fulcrum
(S) reprezint distan ele directe i se numesc
bra e (ale for elor respective). Din punct F de vedere
mecanic, o pârghie este în echilibru când: F x a
= R x b , unde F = – for a activ . a = bra ul for ei,
R = rezisten a, b = bra ul rezisten ei. Fulcrum
b
Pârghiile au rolul de a transmite mi carea,
m rind eficien a ei (adic amplificarea for ei,
vitezei sau deplas rii, eventual schimbarea
direc iei mi c rii sau contrabalansarea ei).
Fig. 1. Elementele unei pârghii a

R
Pârghiile de gradul I – pârghii de echilibru; F
i R sunt aplicate de o parte i de alta a axei de
rota ie i ac ioneaz în acela i sens. (Ex: capul în echilibru pe coloana vertebral )
Pârghiile de gradul II – pârghii de for ; F i R sunt aplicate de aceea i parte a axei de rota ie; F
este aplicat la mai mare distan fa de axa de rota ie decât R; F i R ac ioneaz în F sensuri opuse; în
general, toate mi c rile în care p r ile distale sunt fixate în exterior folosesc avantajele pârghiilor de
gradul II: (Ex: ridicarea pe vârfuri din stând).
Pârghiile de gradul III – pârghii de vitez ; F i R sunt aplicate de aceea i parte a axei de rota ie; F
este aplicat mai aproape fa de axa de rota ie decât R; F i R ac ioneaz în sensuri opuse (Ex: flexia
cotului).
1.1.2.4. Statica articular
Importante i esen iale probleme de static sunt la nivelul coloanei vertebrale, genunchiului,
piciorului, iar în general la nivelul tuturor articula iilor portante.
La nivelul coloanei vertebrale se doresc cunoscute: tipurile de inut , echilibru intrinsec i
extrinsec, rolul componentelor musculare în func ia static dar i dinamic a coloanei
vertebrale i
eviden ierea rolului discurilor intervertebrale i a ligamentelor anterioare i posterioare a
coloanei
vertebrale. Se impune cunoa terea axelor biomecanice de transmitere a for elor, care
glene La tibiale,
nivelul degenunchiului pot problemele
ridic diferi deexercitate
presiunile isecontrapresiunile axele asupra
legate de modulplatoului tibialie ia asupra
de reparti greut iicondililor
pe cele 2
femurali, interes prezentând i pârghiile anatomice.
formate la nivelul genunchiului i „închise” de ligamentele
pe de o parte morfologiei structurilor osoase, iar pe de alt parte ligamentelor
colaterale.
articulare. La nivelul
Stabilitatea articula iei talo-crurale trebuie în eleas prin rolul diferit ce revin în realizarea acesteia,
piciorului, statica poate fi aprofundat cunoscând modul de formare i structura bol ii
plantare, stâlpii i
arcurile acesteia, modul în care arcurile sunt sus inute, precum i modul de distribu ie a
greut ii la nivelul
-osoase,
punctularticula
de sprijin
ii, mu
(S) chi
sau fulcrum-ul
i con ine:
piciorului,
(F)
mi creprezint
rilef cându-se
posibile
axa biomecanic
apoi
prin distinc
structura
aiami
din
articula
c punct
rii; iei,de vedere
definirea
static
axelor
i dinamic
de dintre antepicior i
-mifor1.1.2.5.
care Biodinamica
a deperezisten
unde i articular
trec(R)eleeste eventualele survine
dat de greutatea
postpicior. ca un sau
reperecorpului corolar
anatomice, dup mi
adefinirea parcurgerea
segmentului ccare în ordine
rilorseladeplaseaz
modul 11 i laacare
general capitolelor
i inându-
se
Analiza biomecanic a mersului
De i obi nuit pentru om, aceast mi care este foarte complex , realizându-se cu un randament
maxim i cu un consum energetic minim.
Mersul, ca „bipedalism alternativ“, este o mi care ciclic , realizat prin ducerea succesiv a unui
picior înaintea celuilalt, fiecare dintre cele 2 membre inferioare având pe rând func ia
de propulsor i de
suport (exist un sprijin permanent al corpului pe sol, fie prin intermediul unui picior -
perioada sprijinului
pendulant. În mersul normal, pentru unilateral – fie 60%
un membru, cu ambele picioare-
din durata unui perioada
ciclu de sprijinului bilateral). de
mers este reprezentat În timpul sprijinului
sprijin i 40% de balans. unilateral, un picior
Momentul în care piciorulsus ine greutatea
oscilant se afl în corpului
dreptuli celui
este numit picior
de sprijin se de
numesprijin, iar cel lalt se nume te picior
te momentul
oscilant sau
verticalei i el împarte pasul în: pas posterior i pas anterior.
Unitatea func ional în mers este reprezentat de pasul dublu (ciclu de pa i) –totalitatea mi c rilor
efectuate între dou sprijiniri succesive ale aceluia i picior; el este alc tuit din 2 pa i
simpli. Lungimea
pasului dublu se m soar de la c lcâiul primului pas la vârful celui de al doilea pas,
iar cea a pasului
Kinematica mersului este în strâns simplucorela
de laie ccu
lcâiul piciorului
consumul de contact
energetic; acestacu determin
solul la vârful piciorului de impulsie.
apari ia
oboselii în mers, fiind în raport de Num rul de
propor pa i
ionalitate direct cu amplitudinea mi c rilor centrului de
greutate pe vertical i pe orizontal . executa i pe unitatea de timp (minut) se nume te caden (frecven ).
Mi c rile determinante ale mersului sunt: rota ia pelvisului, înclinarea pelvisului, flexia
genunchiului, mi carea piciorului, deplasarea lateral a pelvisului. Desigur c în mers se produc i alte
mi c ri, ale trunchiului, capului, balansul bra elor, dar acestea nu determin kinematica mersului, ci doar o
urmeaz .
În func ie de momentele de sprijin i balans se disting 4 faze ale mersului (în fiecare din ele
analizându-se situa ia unghiurilor articulare în care se afl ambele membre inferioare):
- Faza 1: faza de amortizare compus din contactul ini ial (atacul cu talonul) i înc rcarea ine pân la
momentul verticalei.
- Faza 2: momentul verticalei piciorului de sprijin sau sprijinul median; dureaz foarte pu in; centrul de
greutate are pozi ia cea mai înalt i se deplaseaz u or spre piciorul de sprijin.
- Faza 3: desprinderea de pe sol a piciorului sau faza de impulsie; dureaz pân la ridicarea piciorului de
pe sol; centrul de greutate este la nivelul cel mai coborât; spre sfâr itul fazei, datorit impulsului dat de
piciorul de sprijin, corpul este împins spre înainte i în sus, iar membrul de sprijin va deveni picior
oscilant.
- Faza 4: oscila ia sau balansarea; cunoscut i sub denumirea de al doilea sprijin unilateral este
subîmp r it în oscila ia ini ial (posterioar ), oscila ia de mijloc i cea terminal (anterioar ).
Kinetica mersului - studiaz for ele musculare care realizeaz mi c rile corpului necesare acestei
activit i. i automate; deci indiferent de nivelul de unde porne te impulsul motor (receptor,
voluntare
cortex motor
1.1.3. Anatomia
sau respectiv structuri sistemului nervos aceasta
extrapiramidale) central î i g se te finalitatea pe neuronul
1.1.3.1. M duva spin rii somatomotor
este gazda neuronilor
în coarnelemotori periferici, efectorii motilit ii reflexe
anterioare, de unde prin r d cina anterioar a nervilor spinali determin contrac ii
se cont de segmentele articulare ce
musculare
se deplaseaz
de diferite
, amplitudinea mi c rii - condi ionat în principal de
forma suprafe ei articulare. tipuri. 12
M duva spin rii este cale de trecere pentru c ile ascendente - la acest nivel excita ia senzitiv
putând fi integrat în arcul reflex sau transmis spre etapele superioare, precum i
pentru c ile
descendente sau subcorticale.
În contextul func ionalit ii m duvei spin rii ca centru reflex - cu cele dou tipuri
fundamentale de
arcuri i acte reflexe (mono i polisinaptice), se impune cunoa terea: tipurilor de neuroni
medulari
1.1.3.2. Trunchiul cerebral(somatomotori,
se dore te într-adevsenzitivi- simpatici
r privit ca o iprelungire
parasimpatici, visceromotori)
a m duvei i a nervilor spinali.,
spin rii nu
situa iilor în care
numai atât sub aspect morfologic cât i ca func ionalitate. El continu pe de o parte s
organismul
dea trecere folose
c ilor te aceste tipuri de reflexe, buclei gama, fasciculelor ascendente i
descendente i- descendente,
ascendente al c ror iar pe de alt parte func ioneaz reflex (pe baza unor arcuri
traiect se
reflexe cevaimplic
urm ri în etajele superioare.
nervii cranieni) ca centri de comand pentru efectori (mu chi, glande, func ii
metabolice) i ca centri de
integrare a aferen elor senzitive (care la fel ca i în cazul m duvei pot fi încadrate în arcuri
reflexe sau pot
fi transmise etajelor superioare).
La fel ca i în cazul neuronilor somatomotori medulari i neuronii din nucleii
Nucleii proprii ai trunchiului somatomotori
se raporteaza la semnifica ia lor func ional , dat în principal de
conexiunile lor, putând fi: trunchiului cerebral sunt unicii beneficiari ai impulsurilor motorii voluntare, automate sau
Apartenen
reflexe a unor nuclei proprii la c ile extrapiramidale este evident , îns subliniem c
(în acest
- deutoneuroni ai c ii sensibilit ii proprioceptive con tiente (nucleii gracili i cuneat);
ace ti
ultim caz,
- cale de leg tur cu cerebelul (nucleul cuneatdatorit
accesor)conexiunilor realizatei m
sau cu cerebelul în duva
mare(complexul
m sur prinolivar)
fasciculul de asocia ie
nuclei nu numai c constituie punctul de plecare a unor fascicule extrapiramidale, ci
realizându-se interconexiunea întrelongitudinal
sistemul extrapiramidal i cerebel, intervenind astfel în reglarea
sunt conecta i cu
medial,.exist
tonusului mu chilor de ac iune i a celui postural; posibilitatea ca aferen a s se realizeze prin fibrele senzitive ale unui
structurile nervsuperioare extrapiramidale i chiar corticale (vezi nucleii pontini i cele trei
-anume
cale motorie cranian,
secundar (nucleii pontini);
fascicole cortico-
-iarstaeferen
ie de areleu
prinafibrele motorii(corpul
c ii acustice ale altui nerv cranian).
trapezoid);
pontine).
- reglatori ai mi c rii voluntare i a tonusului muscular (substan a neagr );
La nivelul trunchiului cerebral se impune aprofundarea nucleilor echivalen i
- reglatori ai mecanismelor de feed-back cerebelos (nucleul ro u);
somatomotori,
- realizatori ai reflexelor oculo- i cefalogire în leg tur cu excita iile vizuale i acustice i ai
somitici i branhiali, somatosenzitivi visceromotori i viscerosenzitivi cu aferen ele i
coordon
mi c riiriisinergice oculare (lama tectal ).
eferen ele lor,
cunoa tere ce permite dup stabilirea originii reale i aparente, asimilarea nervilor
cranieni cu origine la
nivelul trunchiului cerebral (III – XII).
Fasciculele senzitive ale trunchiului cerebral sunt fie continuare a celor medulare, fie cu
origine în
trunchi, constituind c i ale sensibilit iilor extero i proprioceptiv cu destina ie talamus i
apoi scoar
cerebral prin lemiscul medial.
Fibrele descendente ale trunchiului cerebral au în principal origine cortical conducând
motilitatea
voluntar , fasciculul piramidal (direct i încruci at) i geniculat precum i motilitatea
involuntar fiind
vorba de fibre ce se termin pe nucleii proprii de unde pleac apoi alte fibre spre cerebel i
pun ile constitutive (vermis, emisferele retrograd cerebeloase,
spre incizuri), fe ele cerebelului i mai ales pedunculii
cerebelo
1.1.3.3.i -Cerebelul
ce reprezint
– studiul
c ile de sleg
u scoar
tur
implic aferente
a cerebral
cunoai eferente
terea
sau spre
configura
cumregiunile
duv ieii apoi
externe,
învecinate.
mu chiînsau
elegând
spre
13 nucleii
prin aceasta
somatomotori i apoi mu chi.
Configura ia intern este important sub 2 aspecte: structura macroscopic a substran ei cenu ii
(respectiv cei 4 nuclei cenu ii) i albe, iar pe de alt parte structura microscopic a substan ei albe
(straturile molecular, ganglionar i granulos).
Complexitatea func ional a diferitelor forma iuni cerebeloase se coreleaz direct cu conexiunile
acestora i cu apari ia lor pe scara filogenetic : arhicelebelul - locul unde ajung excita iile din sistemul
vestibular; paleocerebelul - locul unde ajung excita iile din mezencefal i hipotalamus; neocerebelul -
legatura cu emisferele cerebrale i olivele bulbare.
1.1.3.4. Diencefalul - importan a acestei regiuni rezid , la fel ca i în cazul altor regiuni ale
S.N.C.-ului, din conexiunile nucleilor talamici i hipotalamici cu regiunile asociate acestor regiuni,
realizate prin c i aferente i eferente.
1.1.3.5. Scoar a cerebral implic cunoa terea configura iei externe ( an uri, fisuri, girusuri)
studiate pe fe e, structura microscopic i mai ales câmpurile corticale, cu accente pe câmpurile piramidale
i pe ariile extrapiramidale ale neopaliumului i pe zona sensibilit ii din girul postcentral al lobului
parietal.
Importante sunt i cunoa terea nucleilor cenu ii ai telencefalului, regiunea sublenticular i
subtalamic alb a telencefalului (sistemul comisural).
Vasculariza ia encefalului cuprinde: circula ia arterial , sistemul carotidian, sistemul membrano-
bazilar i poligonul Willis, distribu ia arterial la nivelul encefalului, arterele bulbului, pun ii i a
emisferelor cerebrale, circula ia venoas i sistemul capilar.
Un alt capitol de studiat este circula ia lichidului cefalorahidian i spa iile sale anatomice (pânzele
i plexurile coroide i sistemul ventricular).
C ile de conducere din sistemul nervos cerebrospinal reprezint corolarul S.N.C., studiat ini ial pe
etape, dorindu-se o vedere de ansamblu de la receptori la scoar a senzitiv i de la cortexul motor la
efectorii musculari - pentru mobilitatea voluntar i automat .
Se are în vedere o abordare pragmatic , sintetic i analitic , insistându-se asupra problemelor de
lobula ie i segmenta ie (a organelor gen pl mâni, ficat), structurii i func ionalit ii inimii
(sensul
circula iei intracardiace, sistem valvular, excitoconductor) marii i micii circula ii,
topografiei peretelui
abdominal i perineului, drenajului limfatic, inerva iei i vasculariza iei organelor. Scopul
este de a privi
în ansamblu asupra splanhnologiei, 1.2. Bazele
punând
fiziologice
accent alepekinetoterapiei
func ionalitate, localizare i
raporturi1.2.1.
i nuFiziologia
atât pe general
structura
1.2.1.1. Aparatul cardio-vascular asigur histologicsângelui
transportul a diferitelor organe, aparate
în organism. i sisteme.
Din punct de vedere al
sângelui intereseaz : elemente constitutive, propriet ile fizice (culoare, temperatur ,
densitate,
vâscozitate, gust, miros), propriet ile chimice (pH-ul, presiunea osmotic , presiunea
coloidosmotic
i men inerea echilibrului
), osmotic). Se insist asupra aspectelor de:
Coagulare a sângelui – proces biochimic complex
func iile în cursul
(nutritiv c ruia sângele
, excretorie, trece dindestarea
respiratorie, lichid într-
termoreglare, imunitar , men inerea
echilibrului acido-bazic
o stare semisolid ; are 4 faze i se produce doar în cazuri patologice.
Hemostaz – proces de oprire al sângerarii, atunci cand arborele vascular a fost lezat; în acest proces
particip pe lâng sânge, vasele sanguine i sistemul nervos.
Grupe sanguine – în func ie de prezen a aglutininelor sau aglutinogenilor pe membrana hematiei sau
în plasma sanguin se disting patru grupe (0, A, B i AB); importan deosebit în transfuziile de
sânge.
Factor Rh
Circula ie a–sângelui
spre deosebire
– asigurat
de sistemul
prin activitatea
auAB0 nuinimii
factorul este
Rh suntprezent
i sistemul
în plasm
Rh+ (85%)circulator
în mod
iar cele (artere,
care normal;
nu vene,
au, 14
persoanele
suntcapilare).
Rh- (15%).care
Ciclu cardiac – ansamblul fenomenelor mecanice care duc la expulzarea sângelui din cavit ile
cardiace.
Zgomote cardiace – fenomene mecanice produse de deplasarea sângelui, mi carile pere ilor cardiaci i
ale valvulelor cardiace; pot fi auzite aplicând urechea pe peretele toracic sau cu ajutorul stetoscopului.
Electrocardiogram – înregistrarea grafic a activit ii electrice a inimii; este alcatuit din unde (P, Q,
R, S, T), segmente (PQ, ST, TP) i intervale.
Presiune sau tensiune arterial – presiunea cu care este expulzat sângele în artera aorta i ramurile
sale;. m surat prin înregistrarea diferen ei de presiune a sângelui din artera humeral i aerul
introdus
în man eta tensiometrului; ea depinde de debitul cardiac, for a de contrac ie a
miocardului,
elasticitatea peretelui arterial, rezisten a periferic arterial ; valorile normale ale
presiunii arteriale
sistolice
Puls arterial – expansiuni (vibra ii) ritmice suntilor
ale pere cuprinse între
arterelor 120-150
cauzate mm.Hg.)
de coloana iar cele
sanguin ale presiunii arteriale diastolice
, urmare
a expulziei sângelui din inim ; se consider cuprinse normal
între un puls amplu, bine b tut i ritmic, de 62-72
60-90 mm.Hg (variaz func ie de vârst , condi ii meteo, altitudine, pozi ie corporal ,
b t i/min. la b rbat i 68-78 b tai/min. la femei.
sex);
Vase limfatice – situate în spa iile libere cre terea lacunar (intersti ial) î i au originea în capilarele
ale sistemului
limfatice; circula ia limfatic se desfa oar constant a tensiunii
într-un peste
singur sens valorile
- de normalespre
la periferie ducecentru;
la suspiciunea de hipertensiune arterial .
ganglionii
limfatici sunt interpu i pe c ile limfatice i au rolul de a opri invadarea organismului de corpuri
str ine.
Activitatea inimii i a vaselor sanguine se gase te sub influen a SNC.
1.2.1.2. Respira ia – realizeaz schimburile gazoase dintre organism i mediul înconjur tor prin 3
procese fiziologice:
respira ia extern (pulmonar ) alc tuit la rândul ei din ventila ia pulmonar (prin care se realizeaz
inspira ia i expira ia) i schimburile gazoase la nivelul alveolelor pulmonare (pe baza diferen ei de
presiune a gazelor din capilarele sangvine i acinii pulmonari);
transportul gazelor prin sânge se face sub forma leg turilor labile cu hemoglobina: oxihemoglobina
(oxigen legat) i carbohemoglobina (dioxid de carbon legat)
respira ia intern sau tisular prin care esuturile absorb din sânge cantitatea de O2 necesar i
cedeaza surplusul de CO2; cantitatea de O2 absorbit , respectiv de CO2 cedat , pe unitatea de timp
depind de fluxul sanguin prin esutul respectiv i de diferen a de presiune par ial a acestor gaze (din
sânge i esuturi).
Reglarea respira iei se realizeaz pe cale nervoas , reflex i umoral .
1.2.1.3. Termoreglarea – func ia fiziologic de p strare constant a temperaturii
corpului; se
realizeaz prin termogenez (producere de caldur ) i termoliz (pierdere de caldur prin:
conduc ie,
convec ie, radia ie i evaporare).
1.2.1.4. Digestia – realizat la nivelul tubului digestiv, const în descompunerea
Digestia începe în cavitatea bucal
substan
, undeeloralimentele
descompune în substansunte sf râmate
u or (triturate)Prin
absorbabile. i amestecate
activitatea cu
mecanic asigurat de mu
alimentare
saliva. Aici se formeaza bolul alimentar care
chii netezi aicomplexe
este înghi în
it unele
(deglutimai
ia - simple
cu cele (care
3 pot
faze: fi metabolizate
bucal , faringian dei organism), prin ac
esofagian ) i ajunge în stomac. iunea mecanic
peretelui i
stomacului, aceste substan e sunt împinse în intestinul sub ire - organul prin
chimic
La nivelul stomacului se secret sucul
care se asupra
gastric alimentelor.
face care ac ioneaz asupra bolului alimentar pe care îl
absorb ia alimentelor în sânge. Resturile nedigerate trec în intestinul gros i apoi sunt
eliminate prin actul
Glandele anexe ale tubului digestiv,
defeca
ce con
ficatul
in
iei.enzime
i pancreasul,
i fermen
secreta
i care ajuta
bila, respectiv
la digestie.sucul15pancreatic,
1.2.1.5. Metabolismul – asigur schimbul permanent de materie i energie între organism i
mediul înconjur tor. Are 2 laturi (care în organismul s n tos sunt în echilibru):
descompunerea i degradarea substan elor complexe pân la „pietrele de constitu ie”, simple
(dezasimila ie sau catabolism);
asimila ia/anabolismul, orientat spre sinteze complexe, care duc la compu i macromoleculari proprii
organismului uman.
Metabolismul bazal reprezint cantitatea minima de energie necesar între inerii func iilor vitale,
valoarea lui fiind de aproximativ 40 Kcal/m2/or (Ex.: b rbat, cu o suprafa corporal medie, în 24 ore =
1600-1700 kcal). Metabolismul bazal sufer varia ii în func ie de vârst , în l ime, greutate, sex,
graviditate, activitate sportiv , condi ii de climat i presiune barometric .
Metabolismul energetic reprezint cheltuielile energetice propor ionale cu activitatea muscular .
1.2.1.6. Excre ia – func ia prin care se elimin din organism produsele de dezasimila ie,
substan ele în exces i cele str ine organismului (medicamentele, etc.). Se realizeaz cu
ajutorul rinichilor
care sunt organele principale de epurare a organismului i men inere a homeostaziei
mediului intern.
Unitatea morfologic i func ional a rinichiului este nefronul, alc tuit din glomerulul
renal (realizeaz
1.2.1.7. Glandele cu secrefiltrarea)
ie intern i –tubul
secret
urinifer
în fluxul
(undesanguin
au loc secre
substan
ia ei reabsorb
cu ac iune
ia selectiv
specific a apei, glucozei,
cloruriisau
(hormoni) care accelereaz defrâneaz
sodiu). ritmul activit ii majorit ii organelor corpului.
În urma acestor
La nivelul procesesese
hipofizei formeaza
secret : urina care este depozitat în vezica urinar i eliminat
• în adenohipofiz – hormonii dindeorganism
cre tere (somatotrop), de stimulare a produc iei de hormoni
prin procesul mic
corticosuprarenali (ACTH – adrenocorticotrop), de iunii.
stimulare a secre iei hormonului tireotrop
(TRH), de stimulare a secre iei de hormoni gonadotropi;
• în lobul posterior (neurohipofiz ) – ocitocina i vasopresina (adiuretina - ADH).
Glanda tiroid secret hormoni care intervin în stimularea proceselor metabolice din organism.
Glandele paratiroide secret parathormonul, cu rol în metabolismul calciului i al vitaminei D.
Glandele suprarenale secret :
• în corticosuprarenal : mineralocorticoizi (men in echilibrul hidromineral), glicocorticoizi
(ac ioneaz asupra metabolismului glucidic), androgeni sau steroizi (confer caracterele sexuale
secundare).
• în medulosuprarenal : adrenelina (epinefrina), noradrenalina (norepinefrina) i
izopropilnoradrenalina, toate ac ionând asupra mu chilor netezi ai pere ilor vaselor
(produc
constric ie), asupra inimii (cresc for a, amplitudinea i frecven a contrac iilor), asupra pl
mânilor
(inhib musculatura bronhiilor i m resc diametrul c ilor respiratorii), asupra glicemiei (o
Pancreasul endocrin secret insulina (efectcresc),hipoglicemiant) i glucagonul (efect hiperglicemiant).
asupraorganismului.
Timusul (glanda copil riei) are rol în imunitatea nivelul mu chilor scheletici (prelungesc contrac ia), asupra centrilor vegetativi
superiori
Activitatea tuturor glandelor cu secre ie intern se afla sub controlul SNC, respectiv al
(m resc tonusul).
hipotalamusului.
1.2.1.8. Mu chii – din punct de vedere al func iei pot fi clasifica i în 3 categorii:
scheletici sau stria i (asigur configura ia extern a organismului, men inerea posturii normale i
deplasarea lui);
netezi (asigur motricitatea or ganelor interne);
miocardul (mu chiul inimii) este o form i funcintermediar
ional cu cei, asem n toare structural cu mu16
netezi. chii scheletici
Contractia muscular st la baza mi c rii i se realizeaz datorit prezen ei în structura fibrei
scheletice a proteinelor contractile - actina i miozina., iar în secundar - actomiozina i tropomiozina. Ionii
de calciu favorizeaz activitatea ATP (acid adenozintrifosforic), iar ionii de magneziu o inhib .
În urma aplic rii unui excitant cu valoare prag (liminal ) mu chiul va r spunde cu o contrac ie
unic numit secus muscular . Excitarea unui mu chi scheletic cu doi sau mai mul i stimuli supraliminali
poate avea efecte diferite, în func ie de intervalul de timp dintre stimuli, producându-se o contrac ie
tetanic incomplet sau complet .
Bioenergetica contrac iei musculare cuprinde principalele transform ri metabolice care au loc în
timpul contrac iei i duc la eliberarea de energie necesar tuturor celulelor.
Contrac ia muscular are 2 componente:
cre terea tensiunii interne a fibrelor musculare (component obligatorie) contrac ie izometric ;
scurtarea fibrei musculare contrac ie izotonic .
În urma contrac iilor izotonice sau izometrice efectuate sistematic, se dezvolt fibrele musculare
atât prin cre terea lor în volum (hipertrofie), cât i prin influen area raportului dintre fibrele ro ii i cele
albe ( i implicit a caracteristicilor de contrac ie ale mu chiului respectiv).
1.2.1.9. Sistemul nervos – are dou func ii fundamentale: reflex i de conducere.
Excita ia ap rut la nivelul receptorilor se transform în influx nervos, care este apoi transmis ca
informa ie spre centrii nervo i, unde va fi prelucrat i analizat pentru a se reîntoarce
la organele
efectoare sub form de comand . Conducerea influxului nervos se desfasoar dup
anumite legi (legea
integrit ii fiziologice a nervului, legea conducerii izolate, legea conducerii bilaterale, legea ac
Fenomenele electrice ale activit iunii polare – activitatea nervilor este înso it de modific ri ale
ii nervoase
poten ialului electric
a lui Pflüger). de laexcitabilit
Parametrii suprafa aii sunt:
externtensiunea
i internprag a membranei
(intensitateacelulare. Astfel,
curentului în
m surat
timpul repausului
în miliamperi
exist o diferen
- reobaza), timpuldenecesar
poten ial permanent
trecerii denumit
curentului poteni brusche
prin esut ial de repaus (PR). Prezen
ea curentului a lui se
excitant.
explic prin
faptul c , la nivelul celulelor, membrana are o permeabilitate selectiv pentru diver i
ioni, fiind chiar
impermeabil pentru unii dintre ei. În timpul activit ii neuronului, suprafa a care se g
se te în stare de
excita ieeste
Reflexul esteunelectronegativ , fa dei restul
r spuns involuntar celulei
stereotip la unaflate
stimulînparticular.
repaus. În acest caz diferen a de
poten ial între
Efectele complexe ale reflexelor polisinaptice produse de stimuli exteroceptivi au fost
cele dou suprafe e se nume te poten ial de actiune (PA).
demonstrate
Sinapsele
de Flüger i(legpoartturile întrede
numele neuroni),
«Legiledup locul exteroceptive».
reflexelor de contact, sunt: axosomatice (axon - corp
celular),
1) Legea unilateralit ii reprezentat de flexia homolateral ;
axodendritice
2) Legea iradierii (axonreprezentate
- dendrite), de:
axoaxonale
- extensia(axon - axon). , flexia homolateral ;
heterolateral
3)prin
Legea iradierii
încruci are; longitudinale: reac ia în oglind a membrelor superioare la r spunsul
celorLegea
4) inferioare
generaliz rii: contrac ia tuturor grupelor musculare.
Dup mai multe repeti ii ale reflexului apare fenomenul de oboseal datorat epuiz rii
neurotransmi torilor sinaptici. Ca urmare a acestei oboseli apare fenomenul de rebound
(revenire) – un al
doilea reflex
1.2.2.determin
Fiziologiaunefortului
r spuns crescut al antagonistului.
Reprezint o parte a fiziologiei care se ocup cu modific rile care au loc la nivelul aparatelor i
ridicat al sanogenezei, stare de nutri sistemelor în timpul
ie corespunz efortului
toare, i la distan
dezvoltare fizic . i a capacit ii de efort foarte
1.2.2.1.
bun Formadesportiv
, capacitate – stare
refacere fiziologic
natural foarte bun calitativ
Forma
. sportivi cantitativ
includesuperioar caracterizat
starea de start cu cele 17 prin: nivel
3 forme ale ei:
fizic i psihic, are o dorin mare de victorie;
- „febra de start” – stare negativ , în care sportivul este agitat, pentru el competi ia a început deja, nu se
poate concentra;
- „apatia de start” – stare negativ , cu sportiv nep s tor, obosit.
Forma sportiv se poate atinge de 2 maximum 3 ori pe an, cu condi ia efectu rii unui antrenament
tiin ific condus i o refacere adecvat .
1.2.2.2. Antrenamentul la altitudine medie – (1800 - 2400 m) este benefic în special pentru
sporturile de anduran , în condi iile în care durata antrenamentului este cuprins între
14-28 zile. În
condi ii de altitudine are loc sc derea presiunii atmosferice (hipobarism), sc derea
presiunii par iale a
oxigenului (hipoxie), intensificarea fenomenelor electrice i a curen ilor de aer, cre terea
cantit ii ionilor
negativi i în special a cantit ii de ozon din atmosfer , condi ii ce duc la urm toarele
modific ri
adaptative: usc ciunea mucoaselor, senza ia de urechi înfundate, tahicardie, cre terea
frecven ei 1.3. No iuni de kinetotolgie
respiratorii, senza ia de
1.3.1. No iuni. Terminologie.oboseal . Aceste fenomene persist 7-10 zile dup care intervine
adaptarea
Recuperareasau medical – activitate complex medical , educa ional i profesional prin
aclimatizarea
care se la noile condi ii prin cre terea cantit ii de hemoglobin i a num rului de hematii
dinurm sânge
re te restabilirea cât mai deplin a capacit ilor func ionale reduse sau pierdute de c tre o
(rezultând
persoan ,îmbun t irea capacit ii de efort aerobe).
în urma unor boli congenitale sau dobîndite ori a unor traumatisme, precum i
dezvoltarea
Dup OMS, nervoas
coincide cu debutul bolii i cuprinde m surile terapeutice, medicale,
compensatorie
ortopedice, etc. i de adaptare, respectiv "o via activ cu independen economic i/sau
social "fazei bolii cât i procedeele menite s previn sau s limiteze sechelele.
adecvate
În(Academia
convalescen Român se de tiinree).
urm te reabilitarea func iei pierdute (par ial sau total) prin
utilizarea
diverselor mijloace terapeutice.
Recuperarea profesionalÎn postconvalescen
(voca ional ) –seetapurm arerecuper
te men rii
inerea
axat rezultatelor
pe problema (etapa
orientderiistabilizare complet
a
profesionale; se realizeaz prin efectuarea bilan urilor:
leziunilor, bolii) i lichidarea
a) de aptitudini deficien
ale bolnavului elor func
(examen ionale restante.
psiho-tehnic)
• tr s tura personalit ii bolnavului;
• aptitudini fiziologice (test de efort i rezisten );
• abilitate gestual .
b) de lucru, ce aduce date referitoare la locul de munc (pozi ii, solicit ri de mi care, surmenare,
etc.); de aici se desprind concluziile: dac se întoarce sau nu la locul de munc (trebuie f cute
adapt ri?, schimb definitiv sau temporar, recomand ri pentru alte meserii).
Recuperarea social – etapa recuper rii axat“Kinetologie”
Termenul pe rezolvarea problemelor
– introdus vie ii
în 1857 decotidiene
c tre Dally,(toalet ,
desemneaz tiin a ce studiaz
alimenta ie, deplasare, etc.); se utilizeaz în acest scop orteze, proteze, dispozitive corective, etc.
mi c rile
organismelor vii i a structurilor ce particip la aceste mi c ri.
Kinetologia medical – obiectul de studiu al medicinii fizice; ea cuprinde trei
componente:
a) kinetologia medical profilactic – se ocup de studiul mi c rii ce vizeaz men inerea i
- „gata de start” – stare pozitiv
b) kinetologia
, înt de smedical
în care
rirea nsportivul
sttate;
rii terapeutic
este dornic– aredemetode
a începe
ce vizeaz
competiterapia
18
ia, se în
simte
sine;preg tit
bolilor cronice.
1.3.2.1. C ile motorii involuntare (tonice) cuprind: fusul neuromuscular (cu fus i lan
nuclear),
organul tendios Golgi, calea aferent , celule Renshaw, neuronii intercalari, motoneuronii alfa
(tonic i
fazic) i gama (statici, dinamici), calea eferent , fibre musculare. Schematic, mecanismul de
reglare a
Complexul neuromuscular este reprezentat de unitatea motorie – totalitatea fibrelor musculare
tonusului muscular, cunoscut sub denumirea de „bucla gama” are urm torul traseu:
inervate de (la care ajung) termina iile unui axon (neuron).
motoneuron gama –
Raportulfibre
neuron
Agama – termina ie anulospiral – fibre A1 – motoneuron senzitiv spinal – motoneuron alfa
tonic. fibre musculare = coeficient de inerva ie al unit ii motorii.
Afec iunile SN pot influen a reflexele în unul din urm toarele trei moduri:
1) Reflexele diminuate => hiporeflexe sau areflexe
Orice proces care întrerupe (organic sau func ional) conducerea într-o por iune a arcului reflex are
drept rezultat hipoactivitatea acestui reflex (în raport cu nivelul afect rii). Leziunea se poate afla la nivelul
c ii aferente (Ex: tabesul dorsal - sifilisul coloanei medulare) sau eferente (Ex: poliomielita anterioar
acut ).
Afectarea trunchiurilor nervoase intereseaz în mod obi nuit atât segmentul aferent cât i pe cel
eferent al actului reflex.
Excitabilitatea neuronului motor este condi ionat de c ile descendente ce ajung la m duva spin rii de
la nivelele suprasegmentare.
2) Reflexe hiperactivate => hiperreflexivitate
Provine uneori de la leziuni inflamatorii ale arcului reflex segmentar (Ex: în fazele precoce al
polinevritei).
Persisten a hiperreflexivit ii reflexelor profunde indic aproape întotdeauna distrugerea c ilor
descendente inhibitorii ale mecanismului segmentar al reflexului (Ex: inhibarea reflexului de întindere în
hemipareza spastic ).
Atunci când excitabilitatea neuronului motor este crescut , desc rcarea recurent de impulsuri poate s
stimuleze neuronii motorii care în mod normal sunt numai facilita i (Ex: semnul Hoffman la b trânii cu
ateroscleroz cerebral ).
Clonusul apare atunci când asincronismul desc rc rii neuronilor motorii într-un reflex de întindere
este pierdut; în acest caz urmeaz o serie de contrac ii fazice repetate, în mod regulat
suprapuse peste o
contrac ie tonic (Ex: clonusul piciorului în hemipareza spastic ).
3) Tipul
patologice.
r spunsului reflex la o excita ie standard se poate transforma într-un nou r
Se consider reflexe patologice r spuns spunsurile care nu apar la subiec ii normali (Ex: semnul Babinski în
=> reflexe
afectarea c ilor piramidale).
Controlul involuntar al motricit ii se face la dou nivele:
medular – prin urm toarele reflexe medulare: miotatic (dinamic, static, negativ), de greutate, de
acomodare, de tendon, flexor (extensor încruci at pin mecanismul de inerva ie reciproc ).
Întreaga activitate reflex de la nivel medular este în conexiune i în control permanent al zonei
supramedulare.
supramedular – prin reflexe posturale i reflexe de locomo ie (Ex: reac iile de redresare, de echilibrare,
Reflexele supraspinale ac ioneaz prin de modificarea
stabilitate). reflexelor spinale (Ex: reflexele tonice
cervicale
c) kinetologia
simetrice-asimetrice;
medical
1.3.2.2.
Teoriade
Cregl
ile
recuperare
rii
motorii
reflexele
directe,
voluntare
labirintice
–voli
are ionale,
metode
– statice-kinetice)
descriu
prin
în scopul
tractul
reglarea
trat
piramidal
cerebral
rii deficien
(pornit
a activit
elor
direct
func
ii19
din
motorii
ionale
cortex);
prin:
din cadrul
Teoria patternurilor, eviden iaz faptul c activitatea muscular decurge dup patternuri motorii, adic
se dezvolt în copil rie pe m sur ce SN se mielinizeaz , devenind din ce în ce mai precise odat cu
vârsta; aceste patternuri de activitate par s se dezvolte în engrame la nivelul sistemului extrapiramidal
i nu depind ce cortexul voluntar.
Orice activitate motorie declan at supraspinal este îni iat în forma iunile piramidale i
extrapiramidale. Aceste forma iuni emit impulsuri depolarizante ce se transmit neuronilor medulari alfa i
gama, desc rcarea acestora ducând la contrac ii ale musculaturii striate.
1.3.2.3. Controlul motor – reprezint atât reglarea mi c rii propriu-zise, cât i ajust rile dinamice
posturale. Dezvoltarea controlului motor presupune urm toarele 4 etape:
Mobilitatea – capacitatea de a ini ia o mi care voluntar i de a o executa pe întreaga amplitudine de
mi care articular posibil ;
Stabilitatea – capacitatea de cocontrac ie eficient în posturi de înc rcare articular ;
Mobilitatea controlat – capacitatea de a efectua mi c ri în „lan kinetic închis”, cu amplitudine i
for func ional , în condi ii de men inere a echilibrului corporal;
Abilitatea – capacitatea de a efectua mi c ri în „lan kinetic deschis”.
Schemele de mi care, formate pe baza sistemului „încerc ri i erori”, se memorizeaz (neurologic
vorbind) sub forma engramelor senzitivo-senzoriale ale mi c rilor motorii. Rapiditatea mi c
rii voluntare
este determinat de existen a engramelor (scheme de mi care imprimate senzitivo-
senzorial prin
antrenament, începând din copil rie, la nivelul cortexului senzitiv). Pentru abilitatea mi c rii
sunt necesare
În dezvoltarea mi c îns engramedeimprimate
rii umane, la na teredirect
pân în la cortexul motor, undeactual
vârsta cronologic mi carea voluntar se desf oar dup
, se disting
un program
urm toarele stadii:
preexistent, iarStadiul
I. 0-3 luni. contribumi ia voluntar
c rilor const doar
neorganizate în ini
(primul ierea,desus
model inerea i oprirea mi c rii
flexie);
(restul se face
II. 4-6 luni. Stadiul mi c rilor necoordonate (primul stadiu de extensie);
numaiIII.dup
7-10engram ).
luni. Stadiul de debut al coordon rii (al doilea stadiu de flexie);
IV. 1-24 luni. Stadiul coordon rii par iale (al doilea stadiu de extensie);
V. 2-5 ani. Stadiul controlului total al corpului.
În cadrul stadiilor de dezvoltare neuromotorie se descriu posturile caracteristice, reflexele i
reac iile motorii, capacit ile de mi care i principalele caracteristici psiho-motorii, comportamentale i
senzitivo-senzoriale.
Dezvoltarea neuromotor ie normal a copilului se poate împ r i în 3 tipuri de reflexe motorii
principale:
Reflexe de atitudine – programate în trunchiul cerebral (Ex: reflexele tonice cervicale, labirintice)
Reac ii de rectitudine – formate în mezencefal, prin care se men ine corpul drept în spa iu (Ex: reac ia
modul de provocare, r spunsul a teptat i semnifica ia func ional (Ex: Reac ia Landau – nu
esteoptic /labirintic de îndreptare a capului/corpului)
o schem
Reac ii de echilibru – programate în cortex, prin care se controleaz men inerea centrului de greutate
izolat , ci de fapt urmarea altor reac ii: de redresare labirintic , optic , corp pe corp, corp pe
cap îni corp
interiorul
pe bazei de sus inere.
În prezentarea fiec rui reflex sau reac ii se men
redresare ioneaz
cervical vârsta
. Apare la la
3-4care
luniapare ( i eventual
i persist pân ladispare),
12-24 luni. Mod de provocare
– se pozi ioneaz
copilul în suspendare orizontal , sus inut cu o mân de sub toracele inferior. R spuns –
capul se extinde,
apoi spatele, oldurile, ambele membre superioare se abduc din umeri. Semnifica ie:
aceast schem rupe
1) Motiva ia – informarea SNC complet
asupra
cortex
Etapele
unei
pozi
în „idee”;
ia
necesit
mi
fetalc rii
;i,o voluntare
ce
proast
este reac
analizat
ie arat
, integrat
hipotonie20
isau
transformat
probleme congenitale).
în
comanda motric neuronilor medulari (alfa i gama) i de aici aparatului efector (mu chi-articula ie),
ce realizeaz mi carea voluntar conform planului elaborat i transmis de cortex;
5) Ajustarea permanent tonico-fazic a mi c rii pr in receptorii proprioceptivi, vizuali, vestibulari, etc
(feed-back-ul).
Din punct de vedere cibernetic, în contextul mi c rii intervin trei sisteme:
A) Sistem informa ional format din:
• aferen e proprioceptive i somestezice con tiente ce urmeaz mai multe c i:
- ajung la nivelul r d cinii posterioare din m duv , de unde, f r sinaps , formeaz c ile
ascendente Goll i Burdach, ce se îndreapt apoi spre bulb, talamus, cortex parietal;
- fac sinaps în m duv cu motoneuronul cornului anterior, intervenind în reflexele
senzitivo-
motorii;
• aferen e proprioceptive incon tiente- spinocerebeloas
– pornesc de direct orimuscular
la fusul prin substan a reticulat
i organul ascendent
Golgi, , ajungând la cerebel.
se transmit
prin intermediul c ii spinocerebeloase spre cerebel i nucleii bazali; se pot transmite în mod direct i
spre cortexul motor.
• aferen e vestibulare – au receptori în ampulele canalelor semicirculare, în utricul i sacul ; ajung
la nucleii vestibulari din plan eul ventriculului al IV-lea, de unde pornesc conexiuni spre cerebel,
talamus, cortex; asigur echilibrul static i dinamic al corpului.
• aferen e senzoriale – de la nivelul organelor de sim care se integreaz în cortex; v zul are un rol
deosebit în supravegherea mi c rii voluntare, putând înlocui par ial proprio- i exterocep ia.
B) Sistem reglator, cu dou componente:
• spinal – prin intermediul buclei gama;
• supraspinal – cu rol în controlul mi c rii (substan a reticulat , cerebel, talamus, cortex).
C) Sistem efector - reprezentat de unitatea func ional mu chi-articula ie.
Bibliografie
1. Baciu, I. (1979) Fiziologie, Editura Didactic i Pedagogic , Bucure ti
2. Caplan, L.B. (1985) Handbook of Clinical Neurology – vol.I, Amsterdam, The Netherland,
Elsevien
3. Cordun, M. (1999) Kinetologie Medical , Editura AXA, Bucure ti
4. Demeter, A. (1967) Fiziologie, Editura C.N.E.F.S., Bucure ti
5. Dragan, I. (1994) Medicina sportiv aplicat , Editura Editis, Bucure ti
6. Dragan, I. (2002) Medicina sportiv , Editura medical , Bucure ti
7. Enoka R. (1994) Neuromechanical Basis of kinesiology, Editura Human Kinetics SUA
8. Flora,
13. MatcD. (2002)
u, L., MatcTehnici de baz Diagnosticul
u D. (2001) în kinetoterapie, EdituraînUniversit
neurologic practicaiimedicului
din Oradea de familie,
9. Groza,
Timi oara P. (1991) Fiziologie, Editura Medical , Bucure ti
10. H
14. ulic , V
Marcu, I. (1996)
i colab.Fiziologie uman , Editurapentru
(2003) Psihopedagogie Medical , Bucureprofesorilor,
formarea ti Ed. Universit ii
11. Oradea
din Kolb, B., Whishawi, I. (1990) Fundamentals of Human Neuropsychology, N.Y., W.H.
Freeman
Thieml,
15. Mogo
2) Germany
Programarea
, Gh. (1985)
– transformarea
Compendiuidei
de (în
anatomie
cortex, icerebel
fiziologie,
i ganglionii
Editura bazali)
tiin ific în
, Bucure
program ti de
12. care;
16.
mi Kretschmann,
Papilian, H., Wenirich
V. (1982) AnatomiaV. (2006)- Cranial
amului, vol.II – Neuroimaging
Splanhnologia,and Ed.Clinical
DidacticAnatomy, 2nd
i Pedagogic
Ed. Luarea
Bucure
3) Stutgard
ti deciziei de a face o mi care – reprezint un act cortical con tient;
17. Sbenghe,
4) Execu ia T. – (2002)
intrareaKinesiologie.
în ac iune a tiin
sistemului
a mi c rii,piramidal
Editura Medical
i extrapiramidal,
, Bucure ti ca sisteme
18. Schmid,
motorii ce transmit
G.R. (1993) Anatomia sistemului nervos21 central, Litografia UMF, Cluj-Napoca
2. MIJLOACELE KINETOTERAPIEI
Obiective:
• S cunoasc no iunilor teoretice privind procedele i manevrele din cadrul mijloacelor
kinetoterapiei.
• S cunoasc principiilor, condi iilor, indica iilor i contraindica iilor aplic rii acestora.
• S cunoasc influen elor fiziologice i terapeutice ale fiec rui mijloc terapeutic.
• S fie capabil s aleag cele mai bune metode care apar in mijloacelor kinetoterapiei
• S fie capabil s adapteze i eventual s readapteze mijloacele kinetoterapiei la stabilirea
programelor kinetice.
Con inut:
2.1.Mijloace fundamentale ale kinetoterapiei
2.1.2. Masajul
2.2.Mijloace ajut toare kinetoterapiei
2.2.1.Termoterapia
2.2.2. Electroterapia
2.2.3. Hidroterapia
2.2.4. Terapia ocupa ional
2.2.5. Activit i fizice adaptate
2.3.Mijloace asociate kinetoterapiei
2.3.1.Factorii naturali: apa, aerul ,soarele
2.3.2.Factori de igien i alimenta ie
Cuvinte cheie : Exerci iu fizic, masaj, fizioterapie, electroterapie, terapie ocupa ional ,, factori
naturali
2.1. MIJLOACE FUNDAMENTALE ALE KINETOTERAPIEI

Ac iune fizic f cut sistematic i repetat, în scopul dobândirii sau perfec ion rii unor deprinderi
sau îndemân ri. Instruire a militarilor pentru mânuirea armelor i executarea ac iunilor de lupt . Din fr.
exercice, lat. exercitium. (DEX 98)
În sens etimologic, exerci iul presupune repetarea unei activit i de mai multe ori pân la
câ tigarea u urin ei sau “îndemân rii” în efectuarea unei mi c ri. Se pot “exersa” i
anumite func ii, în
sensul activ rii repetate a acestora în scopul dezvolt rii. În acest sens dictonul “func ia
creaz organul”
devine ilustrativ. Prin aceasta dorim s scoatem în eviden , pe de o parte func ia didactic a
Defini ia exerci iului fizic,exerci
datoritiului i
concep iilor speciali tilor domeniului, a suportat în timp
pe de
urm alt evolu
toarea parte,ie:func ia sa organic . Cu alte cuvinte, exerci iul fizic fa de exerci iu,
în general,
- ac iune preponderent corporalcap t
, efectuat sistematic i con tient în scopul perfec ion rii
valen
dezvolt riiefizice
deosebiti a de complexe:
capacit adaptative(în
ii motrice sens
a oamenilor biologic),
( iclovan de 1979).
Ioan, dezvoltare, înv are intelectual .
- ac iune (fizic sau
îndemânare.
intelectual (Baciu
) f cutCl. sistematic
- 1981). pentru a dobândi22o deprindere sau o
- o activitate static i dinamic , executat i repetat în limitele anatomice i fiziologice normale
în vederea ob inerii unor efecte utile organismului.(Fozza Cristina, Nicolaescu Viorica, 1981).
- ac iune motric cu valoare instrumental , conceput i programat în vederea realiz rii obiectivelor
proprii diferitelor activit i motrice (Bota, Dragnea, 1999).
- este nu numai o form de repetare preponderent corporal ci i un complex ideatico-motric, cu
reguli particulare de aplicare, de verificare i clasificare (Bota, Dragnea, 1999)
- act motric repetat sistematic i con tient care constituie mijlocul principal de realizare a
obiectivelor educa iei fizice i sportului, avându- i originea în actul motric al omului. Tinde spre
perfec ionarea omului sub aspect bio-psiho-motric (Brata Maria, 1996).
Propunerea noastr pentru defini ia exerci iului fizic: Exerci iile fizice sunt structuri psiho-
motrice create i folosite sistematic, ce presupun deplas ri ale corpului omenesc i ale
segmentelor lui în
acelea i sau diferite planuri i axe, din i în pozi ii definite, efectuate cu amplitudini, pe
- înv rii, reînv rii i perfec ion rii priceperilor
direc ii i i deprinderilor motrice;
- dezvolt rii capacit ilor condi ionaletraiectorii
i coordinative;
bine precizate, cu doz ri ale efortului prestabilite, în scopul:
- redobândirii i perfec ion rii func iilor aparatului neuro-mio-artrokinetic i a celorlalte aparate i
sisteme;
- amelior rii calit ii vie ii;
- supuse continuu procesului de feed-back.
Clasificarea exerci iilor fizice
Clasificarea exerci iilor fizice, datorit diversit ii mi c rilor din care sunt alc tuite, se face luând
în considerare urm toarele criterii:
1. Dup structurile anatomice ale corpului – poart denumirea segmentului(-lor), articula iei(-lor)
sau mu chiului/grupelor musculare implicate.
2. Dup complexitatea mi c rilor efectuate:
- exerci ii simple –se adreseaz unui singur segment/articula ie/mu chi i se efectueaz în jurul
unui singur ax, pe o direc ie (dar putând fi pe ambele sensuri i cu amplitudini
diferite) i deci implicit
într-un singur plan;
- exerci ii compuse –includ mi c rile, în cadrul timpilor succesivi ai unui exerci iu,
- exerci ii combinate –cuprind miefectuate
c rile, în cadrul
de aceluia i timp al exerci iului, efectuate cu dou
acelamai
sau i segment/articula ie/mu chi,
multe segmente/articula dar în
ii/mu chidiferite planuri;
dar în acela i plan;
- exerci ii complexe – cuprind mi c rile, în cadrul aceluia i timp al exerci iului, efectuate cu dou
sau mai multe segmente/articula ii/mu chi dar în planuri diferite.
3. Dup gradul de implicare al executantului în efectuarea exerci iilor:
- exerci ii pasive – mi c rile sunt efectuate în totalitate prin eforturi externe depuse de alte
persoane sau de aparatur i instala ii speciale;
- exerci ii semiactive: - pasivo-active, în care prima secven motric este realizat cu ajutor
extern, iar urm toarea de c tre executant; activo-pasive, în- care prima secven
cu obiecte motric
– mi c rile sunteste realizatcuderezisten a opus de
efectuate
c tre executant, iar urm toarea cu ajutor extern.
greutatea
- exerci ii active – mi c rile sunt efectuate
diferitelor în totalitate
obiecte prinmingi,
(bastoane, depunerea
coardunor eforturi
, gantere interne:
etc.);
- libere – rezisten a este dat -de“cu”greutatea
i “la” aparate – mi c rile corpului;
proprie a segmentelor sunt efectuate cu rezisten a dat
atât de - cu rezisten :
- în perechisegmentelor
greutatea – mi c rile sunt efectuate
corpului, cât cu rezisten
i de a opus
greutatea de un partener;
aparatelor (masa de kinetoterapie, scara
fix , banca de
gimnastic , scaunul, haltere, bara de perete, cadrul metalic,
23 etc).
5. Dup scopul urm rit:
- exerci ii pentru însu irea bazelor generale ale mi c rilor;
- exerci ii pentru influen area selectiv i analitic a aparatului locomotor (dezvoltare fizic
armonioas );
- exerci ii pentru adaptarea organismului la efort;
- exerci ii metodice (pentru înv area/consolidarea/perfec ionarea priceperilor i deprinderilor
motrice);
- exerci ii pentru dezvoltarea capacit ilor motrice (for , rezisten , control, coordonare,
echilibru,
mobilitate, vitez );
- exerci ii pentru prevenirea efectelor negative ale inactivit ii motrice;
- exerci ii pentru corectarea deficien elor fizice;
6.- Dupexerciefectul
ii pentru readaptarea
lor asupra func din
organismului iilor organismului
punct (cardio-respiratorii, endocrino-
de vedere medical:
-metabolice, digestive, – asigur înt rirea/dezvoltarea s n t ii organismului:
exerci ii profilactice
-obstetrico-ginecologice,
pentru kinetoprofilaxiepsihice) primar i a(atunci
posibilitcând
ilor de
încmi nu
cares-a(aparat neuro-mio-artro-kinetic);
instalat în organism nici un
-proces
exerci patologic
ii pentru ameliorarea
– calit ii vie ii (loasir)
“adev rata profilaxie”)
- pentru kinetoprofilaxie secundar (atunci când exist în organism un proces patologic local,
dar se are în
vedere men inerea nivelului func ional maxim în structurile neafectate)
- pentru kinetoprofilaxie ter iar (atunci când procesul patologic a fost rezolvat, cu sau
f r sechele,
urm rindu-se ca patologia s nu recidiveze).
- exerci- generale,
Efectele exerci iilor fizice sunt: locale ii terapeutice – tratarea
imediate afec iunii
- tardive, trecdiagnosticate
toare - de lungmedical,
duratîn, timpul perioadei acute.
- exerci ii de recuperare
morfogenetice a func iiloreducative-reeducative.
(plastice), fiziologice, afectate în urma îmboln virilor, traumatismelor sau
Toate exerci iile fizice au un con inut interven
i o form iilorspecifice mi c rilor din care sunt alc tuite.
Con inutul exerci iului fizic reprezint chirurgicale,
totalitatea precum i readaptarea
proceselor persoanelor pentrui energetice
psihice, neuro-musculare via a profesional i social ..
ale organismului care intr în desf urarea unui exerci iu. Aceste procese complexe sunt subordonate
obiectivului(-lor) vizat(-e) i în acela i timp, tot ele sunt cele care realizeaz aceste obiective prin
influen area somatic , func ional i psihic a organismului.
Forma exerci iului fizic este determinat de totalitatea aspectelor externe ale mi c rilor (ceea ce se
vede din exterior), raportate la caracteristicile spa io-temporale în care se efectueaz
4. Dup felul activit ii musculare:
exerci iul. Forma
- exerci ii dinamice – activitatea muscular are caracter izotonic; deplasarea
exerci iului este dat de succesiunea în care se deplaseaz în timp i spa iu elementele
segmentelor se efectueaz
componente ale
prin contrac ii cu alungirea fibrelor musculare (excentrice) sau scurtarea fibrelor musculare
fiec rei mi c ri – pozi ia corpului i a segmentelor sale, succesiunea secven elor motrice
(concentrice);
Dup coala de kinetoterapie de ale - la
întregului
Boston
exerci (Sullivan
ii statice P., Markos
– activitatea P., Minor
muscular M.), un
are caracter exerci iu fizic
izometric;
terapeutic este structural format din exerci iup r(timpii exerci iului), traiectoria, direcpeia,cearitmul, tempoul i m rimea for ei
- exerci ii mixte – activitatea muscular are ori caracterde-a
trei i; prima parte denumit “activitate”, doua
auxotonic (combinat izotonic-
“tehnic ” i pe ultima “elemente”, contrac iilor într-un sistem unitar — ATE.
considerându-le
1. Pozi ia de start i mi c rile efectuate izometric,
în cadrulca acestei
i în posturi;
musculare.
2. Tipul tehnicii kinetice efectuatecontrac
sisteme
de c tre iile
alestructurile
organismului
pliometrice),
aparatului
ori
în func
include
ie
locomotor
dei obiectivul(-ele)
activitate
sau de
a relaxare
altor
24urmaparate
rite;
musculari voluntar .
3. Elementele declan atoare ale unui stimul senzorial, cu scop de facilitare sau inhibare a
r spunsului, la care se adaug elementele de dozare a efortului i eventualele indica ii metodice.
Kinetoterapeutul în activitatea lui trebuie s comunice atât cu pacientul cu care lucreaz , cât i cu
ceilal i speciali ti componen i ai echipei de recuperare (medici, fizioterapeu i, asisten i medicali,
psihologi, terapeu i ocupa ionali, ortezi ti-protezi ti, asisten i sociali). Pentru a u ura aceast comunicare
el trebuie s st pâneasc cele dou terminologii:
- terminologia educa iei fizice i sportului;
- terminologia specific kinetoterapiei.
Activit i (A) - descrierea pozi iilor + mi c rilor (înafara utiliz rii foto/video) folose te dou
procedee:
• procedeul descriptiv –prezentarea pozi iilor i mi c rilor prin cuvinte - oral i scris;
• procedeul grafic –prezentarea pozi iilor i mi c rilor prin imagini desenate.
Cele dou procedee se pot folosi fie separat, fie împreun , ele complectându-se reciproc.
Regulile de descriere a pozi iilor

Nota: Descrierile efectuate cu caractere italice se refer la terminologia în kinetoterapie.
A) Procedeul descriptiv
Pentru descrierea pozi iilor, cuvintele se folosesc în urm toarea succesiune: denumirea pozi iei
fundamentale, denumirea segmentului a c rei pozi ie trebuie de descris, denumirea pozi iilor derivate ale
segmentelor corpului. Pozi ia fundamental se descrie începând cu liter mare, restul pozi iilor se descriu
cu litere mici.
a. Denumirea pozi iei fundamentale. Se folosesc ase pozi ii fundamentale ale corpului: Stând /
Ortostatism, (Stând) pe genunchi* / Pe genunchi *, A ezat / A ezat, Culcat / Decubit, Sprijin / Sprijin,
Atârnat / Atârnat
* În unele lucr ri pozi ia se mai descrie i ca o pozi ie derivat a pozi iei “ Stând”: “Stând pe genunchi”
În practic se folose te foarte des, înafara celor ase pozi ii fundamentale urm toarele pozi ii
derivate (ob inute prin omiterea denumirii pozi iei fundamentale): Fandat … / Fandat …; Ghemuit /
Ghemuit; - * / Unipodal; Cump na … / Cump na …; - * / Cavaler; Sfoara …,
Semisfoara … / - *;
A ezat / A ezat alungit; - * / A ezat scurtat; A ezat echer / - *; A ezat turce te / A ezat
turce te; Pozi ia
gardistului / Pozi ia gardistului; - * / P pu a înalt ; - * / P pu a joas ; - * / Pozi ia fetal
; Sprijin
echer / - *; Sprijin pe genunchi / Patrupedie; - * / Pozi ia mahomedan ;
b. Denumirea segmentului a c rei pozi Sprijin ghemuit
ie trebuie descris/ .Sprijin
Se descriu toate segmente corpului care
ghemuit;
adopt Sprijin
o alt poziculcat înainte
ie, diferit / Sprijin
de pozi decubit ventral;
ia fundamental . În acestSprijin culcatcând
caz (atunci înapoi / Sprijin
sprijinul nu
decubit
se dorsal;
efectueaz
Sprijinaceste
pe culcat lateral
segmente)… / Sprijin decubit lateral...
succesiunea descrierii segmentelor este urm toarea:
* Nu au corespondent
picioare/membre uzual în terminologia respectiv , dar ele se pot descrie conform
inferioare,
regulilor
trunchi, generale.
bra e/membre superioare,
multor segmente, se începe întotdeauna cap-gât. Pentrucu fiecare segment descrierea
segmentul/segmentele pemodific
care rilor pe
se afl
articula ii se
greutatea corpului sau
c. Denumirea pozi iilor derivate facecea de lamare
ale mai articula
segmentelor ia proximal
corpului.
parte Dacspre
a acesteia, cea distal
trebuie
respectiv . cel(-e)
scuse descrie pozi ia mai
apropiat(-e) de suprafata de sprijin i
Not : În
se continu spre cazul în care se descrie pozi ia unui singur bra /membru superior sau
picior/membru
partea opus (liber inferior se
) a corpului, p strând regula de descriere a succesiunii modific rilor
specific pe
articula iilor care parte (lateral ) a corpului se afl segmentul/membrul respectiv, stânga sau
Astfel,
de la picioare/membre dreapta.
din pozi iile Stând/Ortostatism,
inferioare i se
pentru
continu
Pe
segmentul(-ele)
genunchi,
cu trunchiul,A ezat
respectiv(-e),
bra ele/membrele
i Culcat/Decubit,
de la superioare
proximal
descrierea
la
25i distal.
capul.
începe
Atunci când corpul se g se te în pozi ia sprijin sau atârnat, descrierea începe de la priz spre partea
opus [spre proximo-caudal].
• Reguli specifice terminologiei educa iei fizice – Pozi ia „Stând” este pozi ia de
referin pentru toate
pozi iile segmentelor corpului. Indiferent în ce pozi ie se afl corpul, toate pozi iile
picioarelor, bra elor terminologiei
• Reguli specifice i kinetoterapiei – Descrierea pozi iilor derivate, dup
capului se descriu
specificarea pozi iei în func ie de orientarea lor fa de trunchi, când acesta se afl în pozi ia
“Stând”.
fundamentale, se poate face prin dou procedee: prin specificarea nivelului articular
Not : În varianta “scrupuloasmodificat,
” se pot prin combina (prin alipire) cele dou posibilit i de descriere,
specificarea
for ându-se dup modific
p rerearilor ap rute
noastr între cele dou
o exprimare ce sesegmente
apropie deînvecinate.
pleonasm.
B) Procedeul grafic
Pentru redarea imaginii pozi iilor corpului omenesc, se folosesc desene simple, formate din linii,
drepte i curbe, u or de reprodus i de c tre cei care nu au “talente artistice”. Imaginea
corpului se
deseneaz întotdeauna pe o linie orizontal , ce reprezint linia solului.
Pentru ca desenul s reprezinte cât mai fidel corpul, în realizarea lui, trebuie s se in
cont de
propor iile corpului. Numai astfel desenul va ap rea real i estetic. Aceste propor ii sunt
urm toarele:
Dup descrierea capul = 1/8 adin
complet pozilungimea corpului; trunchiul =se1/3
iei subiectului/pacientului, vadin lungimea
descrie corpului, m surat de la
pozi ia
linia umerilor la
kinetoterapeutului (în cazul în care acesta are o interven ie în cadrul exerci iului kinetic),
sol; unde
atât picioarele/membrele
se afl inferioare = 2/3 din lungimea corpului, m surat de la linia
umerilor
el fa de la sol; cât i contactele pe care le are cu pacientul. Pozi ia kinetoterapeutului
pacient,
bra ele/membrele
trebuie s fie cât superioare = 1/2 din lungimea corpului, m surat de la linia umerilor la sol.
mai favorabil efectu rii exerci iului, dar în acela i timp s fie ergonomic pentru el.
Contrapriza are rolul
de a stabiliza-fixa un segment, în timp ce priza poate avea roluri multiple: mobilizeaz
un segment, îl Regulile de descriere a mi c rilor
sus ine sau opune rezisten mi
A. Procedeul c rii. Prizele i contraprizele pot fi efectuate de c tre specialist
descriptiv
• Reguli specifice terminologiei educa sau iei
se pot
fizice – Ordinea cuvintelor folosite în descrierea mi c rilor este
folosiurmdiverse
toarea:aparate, instala ii i „chingi” speciale. Aceastea se descriu pentru pozi ia ini ial ,
iar în cazul
- Cuvântul ce denume te mi carea (ce se va efectua); pentru descrierea mi c rilor efectuate de segmentele
modific
corpului în plan orizontal, indiferent în ce rii
pozilorieînsecadrul exerci
afl ele, iului se
se folose vor preciza,
te termenul dscriindu-le în dreptul timpului respectiv.
de “ducere”;
- Denumirea segmentului care efectueaz mi carea;
- Direc ia de deplasare a segmentului care efectueaz mi carea; se folose te numai atunci când exist mai
multe posibilit i de deplasare a segmentului pentru a ajunge în pozi ia dorit ;
- Pozi ia final în care ajunge segmentul care efectueaz mi carea.
• Reguli specifice terminologiei kinetoterapiei – În descrierea mi c rilor se folosesc dou variante:
În cazul variantei cu descrierea mi c rii “pe articula ii” ordinea cuvintelor folosite este
urm toarea:
- Cuvântul care denume te mi carea (care se va efectua);
- Op ional cuvintele “din articula ia”;
- Denumirea anatomic a articula iei din care se efectueaz mi carea; dac mi carea nu este efectuat
simetric se denume te partea, stâng /dreapt , care va efectua mi carea;
- Dac se dore te ca mi carea s
pozi ia” i se denume te pozi ia final se opreasc
sau “pân într-o anumit
la (un unghipozi ie se denume
de)” folosesc teexpresiile: “pân în/la
cifra reprezentând
unghiul goniometric articular urmat de cuvintele “de grade” i dac este necesar se încheie 26 denumindu-
se pozi ia final în care se g se te articula ia; dac nu se specific o pozi ie final se subîn elege c
mi carea se va efectua pe toat amplitudinea articular posibil .
În cazul variantei cu descrierea mi c rii unui segment fa de alt segment (al turat, considerat
static-fixat) ordinea cuvintelor este urm toarea:
- Cuvântul care denume te mi carea (care se va efectua);
- Denumirea segmentului care se deplaseaz ;
- Cuvântul “pe”;
- Denumirea segmentului care r mâne fixat/stabilizat;
- Dac se dore te ca mi carea s se opreasc într-o anumit pozi ie se folosesc
expresiile:
pozi ia” “pân i se denumeîn/la te pozi ia final sau “pân la (un unghi de)” se denume te cifra
reprezentând
unghiul goniometric articular urmat de cuvintele “de grade” i dac este necesar se încheie
denumindu-
se pozi ia final
• Reguli comune descrierilor în care seeduca
în terminologiile g se te iei articula
fizice i ia; dac nu se specific o pozi ie final se
kinetoterapiei:
Dac într-un singur timp al exerci subîn
iuluielege c
se efectueaz mi c ri la care particip deodat mai multe
segmente corporale, ordinea în care se mi careasegmentele
descriu se va efectua pe toat
începe amplitudinea
de la segmentul(-ele)articular posibil .
de sprijin.
Dac mi c rile prin care se ajunge de la o pozi ie a corpului la alta (efectuate în doi timpi succesivi
ai exerci iului) se desf oar într-o succesiune logic din punct de vedere biomecanic (sunt fire ti,
obi nuite), atunci se poate omite denumirea mi c rilor.
Atunci când descriem un timp al exerci iului folosind expresiile “trecere în (pozi ia de)…” sau
“revenire în (pozi ia de) …” dar segmentele corpului pot ajunge prin mai multe direc
ii în pozi ia
respectiv , dup folosirea cuvintelor “ i prin”, se va descrie (conform regulilor de
Comunicarea cu pacientul sedescriere
face suba forma mi c rilor comenzilor date de c tre specialist în vederea
prezentate anterior)
transmiterii clare i concisemodalitatea particular
a sarcinilor de mi care,
planificate, a reglîncheindu-se
rii efortului. cu descrierea
Fiecare timp alpozi iei
exerci
finale.necesit
iului
o comand , ce se adapteaz nivelului de în elegere al pacientului, pe un ton cu nuan e
variabile - ce
depinde de sarcina B.Procedeul imediat grafic
. Ca i descriere, în dreptul fiec rui timp, se va indica
Se deseneaz imaginea corpului aflat (între ghilimele
în pozi ia ini iialcu, conform regulilor de alc tuire a desenelor
pentru
semnulreprezentarea
exclam rii la final) pozi iilor.
formulaSubde linia solului
comand . se scriu dou litere de tipar “P.I.“ – “pozi ia
ini ial ”.
În continuare, pe aceea i linie care reprezint solul, se deseneaz imaginea pozi iei
în care a ajuns
corpul dup efectuarea mi c rilor. Sub linia solului se scriu dou litere de tipar “P.F.” – “pozi ia
final ”.
Pentru Îna general
reda mimi c rile
c rileprin care s-a corpului
segmentelor ajuns la seaceast
efectueazpozi pe
ie se traseaz scircular
o traiectorie ge i pe
i forme diferite în func ie desenul
de ce
amplitudinea,
deoarece ele se direc ia i sensul de deplasare a segmentelor.
repezint
produc înpozi
structura complet
jurul ia unor
final
ca .axe S ge
de ile
descriere rotaiseie traseaz
execu
aflate în nivelul
ie la dreptul ,articula
procedural segmentelor
ce areiilor. care
senss-au
i unAceste mi deplasat
terapeutic.
c ri se
din pozi iaprin
reprezint
Tehnicile deinibaz sialge, i
având
care auoriginea
reprezint form de în
elementele arclocurile cerc desauunde
deconstitutive de aleau unui
cerc. pornitexerci
mi ciurile, iar dup
fizic, vîrfurile
cumînliterele
locurile în careîntr-
ordonate se
termin
un anumit mi c
Pentrumod rile.
ca s nu se aglomereze desenul cu prea multe s ge i, se traseaz numai s ge
Ele indicarat
ile care
formeaz untraiectoriile
cuvânt care pe care are seundeplaseaz
sens. În extremit
descriereaile exerci
dep rtate/distale
iului fizic,alelasegmentelor,
partea de
având
„Tehnici”lungimi
mi c rile esen se faceiale ce conduc la ob inerea pozi iei dorite; cele care se deduc sugestiv
Tehnici (T). Tehnicile kinetologice prinprin
coresponden ele aînsele
modificarea dintresunt lipsiteexerci
obiectivul de finalitate,
iului i cu ceexerci iul se
tehnici fizic fiind timpii exerci iului -
efectueaz
pozipartea
din iilor desenate
de (pozi ia final fa de pozi ia ini ial 27
), se pot omite.
Elemente (E). În aceast parte se descriu manevrele care declan eaz stimuli senzitivi meni i s
m reasc sau s reduc r spunsul motor, elementele de dozare a efortului i eventualele indica ii
metodice. “Elementele” facilitatorii sau inhibitorii se vor clasifica în func ie de receptorii pu i în ac iune,
de unde pornesc semnalele senzitive.
A. Elementele proprioceptive
a. Întinderea (“stretch”) este o manevr care se poate executa în 2 modalit i:
- Întinderea rapid – faciliteaz sau amplific mi carea.
- Întinderea prelungit – efect inhibitor pentru agoni ti (mai accentuat pe mu chii tonicii).
b. Rezisten a unei mi c ri cre te recrutarea de motoneuroni alfa i gama. Aplicarea rezisten ei trebuie
tatonat , i dac nu se ob ine un rezultat pozitiv se trece la o rezisten minim . Cei mai sensibili la
acest element sunt mu chii posturali extensori.
c. Vibra ia – ef ect facilitarea mu chiului vibrat (cea mai favorabil frecven este de 100-200Hz.) i
inhibi ia mu chiului antagonist (dar nu datorit leziunilor de neuron motor central).
d. Telescoparea (compresiunea) – efect cre terea stabilit ii.
e. Trac iunea – efect m rirea amplitudinii de mi care (sc derea durerii articulare).
f. Accelera ia (liniar i angular ) – utilizat pentru cre terea tonusului muscular (în func ie de direc ia
de accelerare) ca i pentru cre terea abilit ii.
g. Rota ia ritmic , repetat – diminueaz impulsurile venite prin sistemul reticular activator, cu efect de
relaxare. Rularea, pendularea, leg narea, balansarea, rostogolirea unui segment sau a întregului corp
(aflat de preferin i într-o postur facilitatorie – relaxant , cum este de exemplu pozi ia fetal ),
exercit efecte relaxante.
B. “Elemente” exteroceptive
a. Atingerea u oar (manual sau cu calup de ghea ) – m re te r spunsul fazic (mai ales) din partea
musculaturii fe ei i a musculaturii distale a membrelor.
b. Periajul – utilizat în 3 scopuri: sc derea intensit ii durerii, cre terea reflexului miotatic, reducerea
secre iei sudorale
c. Temperatura – C ldura se folose te în principal pentru a schimba propriet ile fizice ale esuturilor,
cre teri moderate ale fluxului sangvin i în unele cazuri, pentru a reduce durerea; –
Temperatura
sc zut (recele) este folosit de obicei pentru a reduce edemul, spasmul muscular,
spasticitatea i
d. Tapotarea u oar paravertebral – efectul durerea. M. Rood
de sc dere descrie
a tonusului dou tehnici
muscular de aplicare
i de calmare a stimul rilor cu ghea : tehnica "C-
în general.
icing" i contactele manuale (se au în vedere parametrii
C. Elemente combinate proprio i exteroceptive:
acestora: durata, locul i presiunea exercitattehnica), "A-icing".
presiunea pe tendoanele lungi (se realizeaz o sc dere a
tensiunii musculare).
D. Elemente telereceptive: v zul, olfac ia (faciliteaz sistemul nervos vegetativ).
modific ri adaptative morfofunc ionale i psihice în strâns dependen cu natura i
E.Elemente interoceptive: stimularea sinusului carotidian (plasarea capului sub nivelul corpului) –
intensitatea
are un efect depresor asupra centrilor
solicit medulari, tensiunii
rii). Efortul arteriale
presupune i scade
activit tonusul muscular.
i psiho-motrice la baza c rora stau contrac iile
Dozarea efortului. Vorbim despre efort fizic
musculare, care înîn contextul no iunii de solicitare (realizarea unor
func ie de acoperirea integral sau par ial a cerin elor de oxigen într-un efort fizic,
este predominant
anaerob (alactacid – lactacid) sau predominant aerob. Efortul fizic se diferen iaza în
- eforturi
Activit i. Tipurile
cantitative,
de în
tehnici
care parametrul
de efectuare
tipuriefortului
de
a unui
efort–exerci
volum
în iu– kinetic
este direct
suntimplicat;
descrise la capitolul 4 - Tehnici i
- eforturiîncalitative,
metode kinetoterapie
în careRaportând
parametrul
func
efortul
calitativ
ie defizic
oîlserie
reprezint
la latura
de criterii
cantitativ
intensitatea;
sau indicatori
i calitativastfel
a capacit
(adaptate
28
ilor dup
motrice:
Marinescu Gh, 2000):
- eforturi complexe, interesând capacit ile coordinative, priceperile i deprinderile motrice.
Dup m rimea efortului sunt: eforturi exhaustive, maximale, submaximale, medii i mici.
Dup forma de manifestare, eforturile se grupeaz în:
- eforturi uniforme: cu solicitari constante;
- eforturi variabile: în sensul cre terii sau descre terii intensitatii i/sau volumului;
Parametrii efortului se raporteaz la modul de îmbinare a activit ii fizice cu
odihna/pauza.
Capacitatea de efort se dezvolt /men ine prin orice mijloace ce includ contrac ie
muscular de peste un
nivel prag de intensitate/volum.
Volumul efortului - se refer la durata efectu rii (“întinderii ei în timp”) i la însumarea
cantitativ
a înc rc turilor folosite în cadrul unei edin e/program kinetic. Se masoar în cadrul unei
edin e kinetice
(de la începutul primului exerci iu, pân la finalul ultimului, inclusiv pauzele) prin:
num rul total de
repet ri, ob inute prin sumarea lor din cadrul seriilor i reprizelor; timpul necesar efectu
rii edin ei;
Ritmul, ca o caracteristic distan temporal
a parcurs ;a numarul
mi c rilor,deindic
kilograme
durata deplasate;
unui timpnum rul leg
al exerci rilori i combina iilor (la
iului
mi c rile
succesiunea timpilor accentua i în cadrul acelui exerci iu. Durata timpilor exerci iului
aciclice).
se exprimVolumul cifric se poate aprecia prin calificativele: mic, mediu, mare.
Intensitatea
(dup durata efortului
notelor poate fi exprimat
muzicale: 1/1, 1/2, prin
1/4,“t1/8,
ria excita iei” conform
1/16) sau i se caracterizeaz
unor ritmuri prin
travaliul de (ritm
fiziologice
lucru
Modalit i paraclinice/medicale de respirator,
exprimare depusaritm într-o unitate
intensit de timp.
ii efortului:
cardiac). Estetimpilor
VO2max.,
Succesiunea determinat
Kcal/min., de MET
accentua viteza
i îndecadrul
execu ie a miiului
exerci c rilor,
se de
a.
num activ
rul ,loratunci
pe când este prezent o activitate psiho-motric ; în acest caz distingem
(echivalent metabolic), Joule, Watt, exprim
Newton, prinparametrii
indicarea fiziologici (frecven cardiac , frecven
dou
unitateamodalit i de (tempoul), de ritmul impus, de durata pauzelor, de valoarea înc rc
der torului
timp
respiratorie, tensiune arterial , EKG,cifrei EEG,num EMG, frac iei muzicale.
lactacidemie, nivelul albuminelor plasmatice, nivelul de
aplicare:
turii. - cu contrac ii de intensitate sc zut ale acelora i grupe musculare
acumulare a cataboli ilor).
- cu contrac
Tempoul/frecven se ii de intensitate medie (100%-75%-50%-25%)
spre mare folosind îns alte grupe musculare ce
Caracterul pauzelor aeste apreciaz
dat de modulîn procente
de folosire a timpului de pauz : respectiv în frac ii (4/4,
induc la
3/4, 2/4, 1/4).
nivelul scoar ei cerebrale fenomene de inhibi ie în centrii motori solicita i în efortul
anterior;
b. pasiv , atunci când este absent activitatea motric .
Modalit i de reglare a efortului:
- modificarea pozi iilor de lucru, a amplitudinii, vitezei, tempoului, ritmului;
- varia ia for ei de contrac ie muscular (la izometrie) sau a înc rc turii (la izotonie);
- reducerea sau prelungirea timpului activ de lucru raportat la durata edin ei (densitate motric
);
- cre terea sau reducerea num rului repet rilor ori a num rului, duratei i felului
pauzelor, ceea ce duce
implicit la modificarea duratei edin ei kinetice
- varia ia complexit ii efortului, pornind de la nivelul individual de dezvoltare neuromotorie,
se face prin:
solicitarea efectu rii deprinderii la nivel de înv are-consolidare-perfec ionare, combina ii
noi de ac iuni
Indica ii metodice se pot preciza motrice, în aplicarea/exersarea
final, sub forma deprinderii
unor aten ion în ri, pentru
condi anumite
ii u urate aspecte introducerea st
sau îngreuiate,
particulare de efectuare a exerci iilor fizice.
rilor de emula ieAceste indica ii metodice cu privire la efectuarea exerci iilor
fizice
• Mi cau legcetur
• rile
Exerci alccu
iile urm toarele
tuiesc
trebuie în a aaspecte:
fiecare exerci
fel sau
selec
iula
întrecere
ionate
trebuie
realizareaîncât
înconcepute
activitatea
corect
s aib ivaloare
ieficient
kinetic
selecdeionate
.aîntrebuin
obiectivelor
în a aare
felplanificate;
cât
încât
mai
29 smare:
contribuie
• Dozarea efortului s se realizeze în concordan cu particularit ile individuale, structurale i
func ionale ale organismului i sub un control de specialitate permanent;
• Ca s produc influen e pozitive asupra dezvolt rii organismului trebuiesc folosite în mod sistematic i
continuu, dup o planificare tiin ific întocmit , timp îndelungat
• Acelea i exerci ii fizice pot avea influen e multiple asupra organismului; exerci iile cu structuri
diferite pot avea aceea i influen asupra unei anumite func ii ale organismului;
• Organizarea diferen iat a modalit ilor de repetare a exerci iilor pot influen a diferit dezvoltarea
organismului;
• În aceast context, intr i no iunea de contraindica ii; astfel, în func ie de aten ion rile-indica iile
medicale, de bolile asociate ale pacientului, trebuie adaptat ori forma exerci iului, ori modul de
execu ie (tehnica), ori ajustat dozarea efortului; aceste activit i se desf oar sub o i mai atent
implicare i monitorizare din partea specialistului (kinetoterapeutului).
• Insistarea pe anumite aspecte care ar putea denatura mi carea i în consecin ar afecta îndeplinirea
obiectivului exerci iului.
2 .1 . 2 . Ma sa j ul
Masajul reprezint prelucrarea metodic a p r ilor moi ale corpului, prin ac iuni manuale sau
mecanice, în scop fiziologic, profilactic i terapeutic.
Efectele masajului
A.Efectele asupra circula iei sangvine
a. Efectele asupra circula iei subcutanate
Orice aplicare a masajului asupra pielii este urmat de apari ia, mai mult sau mai pu in rapid a unei
înro iri locale, de intensitate variabil . Aceast vasodilata ie superficial creaz senza ia
de cre tere a
c ldurii locale. Fery nu a putut s obiectiveze clar aceast lucru, dup efleurajele
aplicate pe regiunea
dorsal . Experien a ar trebui refacut cu manevre mai intense. Acest vasodilata ie este
probabil
Au fost avansate mai multe ipoteze:susceptibil de a ameliora troficitatea celular local , crescând schimburile între mediul celular
- ac iunea mecanic a masajului asuprai sanguin.
capilarelor sanguine sub-cutanate;
malaxarea esuturilor ar declan a, în Aportul nutritivi/sau
mod reflex i de mecanic,
oxigen, i secre
transportul de de euri
ia de substan metabolice i de gaz carbonic, pare a
e vasodilatatoare
(histamine, serotonin , acetilcolin ),fi în
demonstrat
special pin mastocite (celule situate în vecin tatea capilarelor
sanguine în derm); de lucr rile lui Fawaz.
- stimularea manual cutanat realizat prin masaj, ar crea un reflex denumit de axon (influx
antidronic pe c ile ce controleaz vasomotricitatea în capilarele sub-cutanate), ceea ce ar antrena o
vasodilata ie reflex .
b. Efectele asupra circula iei de întoarcere venoase
Presiunile alunecate i cele statice permit cre terea influen
dopplergrafie circula iei de întoarcere
a acestor tehnicivenoas
pentru. S-a ar tat princircula iei venoase. Astfel, au
favorizarea
demonstrat lui
(triunghiul c Scarpa) în ob inerea acceler rii circula iei sângelui venos. Ei au pus în
aplicareac acestor
eviden flexia manevre asupra membrului inferior antreneaz o accelerare a vitezei
fluxuluipasiv
dorsal venossau la activ a gleznei, care permite comprimarea vaselor din loja posterioar a
nivelul marilor
gambei, ar fi trunchiuri venoase, profunde. Efectul este optimal xînd sunt efetuate
într-un
mai eficace
ritm decât
lent: contrac
5 ia dinamic a tricepsului sural realizat în acela i scop. În fine,
Al i autori au ar tat eficacitatea
secunde
ei presiunilor
demonstreaz statice în
cel pu in trebuie fosascurg
s se poplitee
întrei dou
în triunghiul
manevrefemural
succesive. Cele mai bune
crezulatate
un drenaj
se obvenos
in cu eficace a piciorului trebuie s se realizeze printr-o presiune
o frecven, de
alunecat exercitat
aplicarepe de 0,1 Hz. 30
Aceste experimente au permis elaborarea unor protocoale de masaj circulator a membrului inferior
situate
descris înîn profunzime
special de ap sarea
c tre este Santos.
Pereira mai puternic
Ac iunea , ceea ce impune
masajului estepruden
de ordinpentru a nu
mecanic,
traumatiza zonele
presiunile antreneaz
degajate
un colaps (triunghiul
venos care femural,
beneficiazfosa de poplitee);
un sistem de importan
valvulea anti-reflux,
(m rimea) care pediculului
permitevenos,
doar
pentru
circula ia re în
eaua
sensul
profund
returului.. Dup Ritmul C. utilizat
Gillot, partea
trebuiemedial
s permita gastrocnemianului
trunchiului venos dreneaz pân la
s se umple din7 nou,
ori mai
dupmult
ce
decât partea
manevrele de
De notat c tehnicile se adreseaz numai sistemului venos profund, care dreneaz marea parte
(90%) a patului vascular venos i lateral masaj
prime te ,le-au
semi-tendinosul
pe golit
tot deUn4 ritm
complet.traiectului
parcursul ori smai
prea mult
rapid
u aferen e decât bicepsul
nu permite
provenite re(care
eaua este
dinumplerea de ,fapt
complet mai
sc zând
superficial (sub-aponevrotic ), reprezentat mare), vastul
astfel eficien alateral
la membrele alinferioare în special de vena sfen intern i
cvadricepsului
masajului.
extern . De aceea este bine s se in cont de urm toarele aspecte: dreneaz pân la de 3 ori mai mult decât partea medial ; ritmul i viteza
- traiectul vasului; sensul centripet de execu (maiie, pu in pentru plant ); localizarea vaselor, pentru cele
ambele, trebuie s fie lente. Ritmul trebuie s fie 6-7 manevre pe minut, pentru a
permite reumplerea
venoas , iar viteza trebuie s urmeze debitul sanguin, deci o vitez prea mare
favorizeaz refluxul c tre
re elele colaterale; respira ia joac un rol relativ: Franceschi arat , în doppler, c în
decubit dorsal,
expira ia este cea care accelereaz viteza sanguin în vena femural , iar în ortostatism este
inspira ia, dar
intr-o m sur infim . De fapt, important este ritmul în care se succed umplerea i golirea. S-a
mai ar tat c
manevrele a a-zise “de apel abdominal” (diafragmatice sau presiuni manuale), utilizate
în scopul
favoriz rii returului venos ale membrelor inferioare, nu prezint intres în acest sens,
dimpotriv , aceste
tehnici, antreneaz un blocaj venos la nivelul membrelor inferioare i câteodat chiar un
reflux sanguin;
pozi ia decliv : m surând debitul venos maximal de golire, prin pletismografie, Leroux
a c utat s
determine pozi ia ideal de drenaj venos a membrelor cu ajutorul gravita iei (pozi ia
decliv ). Dup acest
autor, atunci când un subiect este instalat în decubit dorsal, membrul inferior trebuie
pozi ionat astfel:
coapsa flectat la 40°, abdus la 30°, gamba în u oar flexie iar piciorul în pozi ie neutr .
Lejars a descris fenomenul denumit “talpa de
Pentru motive venoas superficial a lui Lejars”, aplicabil re elei
profunde i a ar tat c re eaua superficial este prea slab reprezentat la nivelul piciorului
ordin practic, este interesant de ad ugat o rota ie lateral a coapsei, pentru a facilita
pentru a permite
accesul manual în
acest fenomen., lucru confirmat de faptul c la nivel plantar nu exist vene care s
timpul masajului în fosa poplitee ; dac masajul circulator al membrului inferior este
asigure o perfuziune
codificat, cel al
Masajul trebuie s fie asociat rapid cu între iunea
re eauafavorabil
profund ai mobiliz
cea superficial , ci doar câtevaiilor
comunicante, ceea ce
membruluiac superior nu este. Este adevriiratarticulare,
c tulburalrilecontrac
circulatorii la acest nivel sunt
musculare i al întinderilor aponevrotice. nu permite o
Ea trebuie s asigure circula ia venoas a piciorului prin
excep ionale i
presiune, ca i în timpul mersului, saudesc7 rcare
pa i suficient de
consecutivi, rapid anecesari
primei cpentru
tre ceaa de-a doua, a a cum se observ în examenul
cardiacepiciorului,
planta ( i a b t ilor
de laarteriale,
c lcâi ccare
treintereseaz
antepicior
ac ioneazmai ales care
i asupra
printr-o veneisunt
sectorul
presiune
vecine),
limfatic.
staticreprize
Dup
asupra
de ficapului
eficace.
Leroux,
repaus pozi
metatarsienelor,
decliv
ia optim
în timpul
de drenaj venos este:
Trebuie de asemenea sociat Doppler.
cu o bun igien de via : activitate general , activatoare a pompei
zilei, o de
urmat buno extensie
activitate
pasiv
abdominal
a articulabra
(tranzit
iilor
ul metatarso-falangiene,
flectat
digestiv
la i activitateîn muscular
scopul de),a comprima
imobilizarere eauaîn cazul
venoasunei
insuficieni intermetatarsian
plantar e. . 30°, în abduc ie de 45°, antebra ul flectat la 60° i în prona 31 ie.
c. Efectele asupra sistemului arterial
Exist pu ine experimente asupra efectului masajului asupra acestui sistem. Samuel i Gillot C., nu
exclud posibilitatea unei ac iuni indirecte asupra sistemului arterial ac ionând asupra sistemului venos,
inând cont c sistemul circulator este un sistem închis. Shoemaker i col. au aplicat diverse manevre
(efleuraj, fr mântat, tapotament) pe mu chii antebra ului i asupra cvadricepsului pentru a m
sura efectul
asupra fluxului sanguin adus la aceste mase musculare de arterele brahiale i femurale.
Ei nu arat efect
De asemenea nu exist validare asupratiinvitezei medii ac
ific privind de iunea
circulaBGMie sanguin
(masajului, nicireflex
asupra diametrului acestor artere, m
al esutului
surat prin
conjunctiv) asupra cre terii circula iei arteriale la nivelul membrelor inferioare.
ultrasonografiemodific
Studiindu-se dopplerrilei prin echodoppler.
circula ei apreciate prin temperatura cutanat înainte i dup manevre nu au observat
modificare. Se
raporteaz chiar o diminuare a temperaturii cutanate dup aplicarea acestui tip de masaj,
atât la subiec ii
s n to i, cât i la cei suferinzi de arterit . Problema r mâne deschis , pentru c este
vorba doar de d. Efectele asupra circula iei de întoarcere limfatice
Aceste manevre de masaj deosebit dem blânde
sur tori(40f Toricelli,
cute la sau suprafa
în jur, dei pentru c practicienii
50-60 g/cm2, aplicate peBGM atest amelior ri clinice
evidente în acest
traiectul vaselor limfatice superficiale prin drenaj limfatic manual, realizeaz
domeniu. Defluxului
accelerarea i, este evident
de c exist pu ine efecte ale masajului asupra sistemului arterial,
comparativlimfatic.
întoarcere cu Aceste tehnici se efectueaz dup un protocol special i se aplic în caz
activitatea
de edeme, fizic
fie , totu
B. Efectele i r spunsurile
asupra sistemului nu sunt înc complete.
musculo-tendinos
de origine limfatic , fie venoas
a. Efectele asupra , fie mixt ,iei
contrac pentru a ajuta la resorb ia acestora.
musculare
Un studiu clinic efectuat de Chatal asupra efectului tapotamentului înainte de o prob de detent
vertical , raporteaz c aplicarea acestuia înainte de s ritur nu permit cre terea în l imii
acesteia,
câteodat se ob in chiar rezultate mai slabe dup aceste tapotamente i c acest tip de manevr
este cel mai
adesea dezagreabil i dureros pentru subiect. Serot a studiat efectul presiunii alunecate
superficiale i
De asemenea s-au studiat efectele frprofunde
mântatului, i astretchingului
tapotamentului i încasupra
lzirii principalilor
rezisten ei dinamice
mu chi alei statice a cvadricepsului. El
nu arat o inferioare asupra amplitudinii de mi care articular i asupra for ei ischio-
membrelor
modificare, decât
gambierilor i o u oar ameliorare a anduran ei musculare dup aplicarea presiunilor
alunecate
cvadricepsului. El arat o tendin spre diminuarea for ei acestor mu chi. Viel a studiat
superficiale.
efectul masajului
asupra contrac b.ieiEfectele
musculare: asupranimic
relaxnuriia fost demostrat. Dar, trebuie totu i remarcat c
aspectul
Constat rile sunt convergente, psihologic
mai ales în ceea ce prive te efleurajul, presiunile alunecate,
nu este luatstatice,
presiunile în considerare
tapotamentul,
în aceste
fric studii,
iunile de
i fri mântatul.
el joac un rol foarte important.
contracturilor sau tensiunilor musculare, reperate la evaluarea ini ial . Acest lucru este
La palpare se constat , de fapt, c aceste
deovedit prin dou manevre duc la diminuarea sau chiar la cedarea
aspecte ale examenului clinic efectuat dup masaj: senza ia de durere la palpare, i rezisten a
sau duritatea
la palpare sub mâna examinatorului. De i aceast evolu ie nu este obiectivat înc la ora
actual , totu i se
poate vorbi de o anume fiabilitate, deoarece ea poate fi reg sit în mod obiectiv de doi
Crielaard descrie, dup un
involuntar cu scurtare non paroxisticmasaj mecanic
practicieni diferia. Ea
i îndelungat i musechiului
manifestcvadriceps, o diminuare
prin cre terea a tonusului
tonsului muscular de
Contractura
reapus i î i poate
muscular
avea, manifestare muscular,
sediul într-oînc
lazon
acelamai apreciat
insuficient
i pacient, cumai
multcunoscut
sau
iar ajutorul
în mod
,pueste
in unui tonometru
subiectiv,
extins
o stare de
(câteva
este (tij
unitieculisant
contrac
apreciat c treipacientul
i muscular
de
32
motrice).gradat
Aceast). însu i.
i secundare. Primele apar de obicei dup un surmenaj sau o activitate neobi nuit . Ele se numesc algice,
ar fi de origine metabolic i ar rezulta printr-o epuizare energetic local , favorizat
de o ischemie
între inut sau provocat prin men inerea timp îndelungat a contrac iei. Acest tip de
contractur
Al doilea tip de contractur corespundenu areunui mecanism reflex de ap rare sau de protec ie
manifest ri EMG
articular , ce vizeaz i esteimobilizarea
parte din cercul
sau vicios bine cunoscut:
diminuarea mobilit ii,ischemie
poten ialdurere contractur
dureroas .
, a unei
articula ii.
Aceste contracturi se numesc antalgice i corespund unei exager ri a excitabilit ii neuro-
Adesea intricate, aceste dou tipurimusculare
de contracturi
care vor beneficia de efectele masajului. Apari ia
se traduce
acestora esteprintr-o
explicatcreprin
tere
dou a tonusului
teorii: muscular. Ea este înso it de o activitae EMG
înregistrabil
- masajul ar avea un efect trofic asupra mu chiului,. îmbun t indu-i vasculariza ia (deci aporturile
nutritive, energetice i schimburile gazoase). Ar fi favorizat astfel de contrac ia
muscular prin
restabilirea echilibrului metabolic local care permite reajustarea tonusului muscular.
Aceast ipotez nu
este totu i confirmat prin lucr rile lui Shoemaker i ale lui Crielaard care au comparat,
prin scintigrafie,
debitul sanguin la nivelul vastului lateral al cvadricepsului, înainte i dup aplicarea
masajului mecanic al
- o alt ipotez este c masajulcoapsei.
ar puteaAcest masaj oa relaxare
s antreneze fost realizat cu un
nervoas aparat carepentru
a tonusului, imit tehnica
c , se fr mântatului manual.
tie c tensiunea i tonusul muscular Debitul
depindsanguin
de suma influxurilor activatoare i inhibitoare ce parvin
a fost ale
motoneuronilor din coarnele anterioare g sit chiar diminuat
m duvei, i c , pe de dupaltaplicarea acestuitehnici
parte, diverse tip de de
masajmasajmecanic.
i De altfel, este
posibil
kinetoterapie permit ac ionarea asupra c ilorcadeoriginea
reglare nervoas a tonusului muscular.
metabolic
Astfel, contrac ia unui agonist poatea contracturii s explice
antrena decontrac decontracturarea
ia antagonistului s uconsecutiv realiz rii contrac iei-relax rii,
(Sherrington),
aplicat ca muscular antreneaz o diminuare a excitabilit ii motoneuronale , vibra iile
întinderea
o tehnic a aplicate
mecanice masajului.
pe tendoane creaz senza ia mi c rii, segmentul fiind imobilizat în aparat gipsat. Acela i
tip de vibra ii
mecanice poate fi utilizat pentru a ob ine cedarea contracturilor. Morelli i Sullivan,
au ar tat c
manevrele de fr mântat, efleuraj i presiunile alunecate, aplicate tricepsului sural, antreneaz
o diminuare
Utilizarea în mod ra ional a uneia terapii
reflexului lui sHoffman
trebuie se bazeze (H)pe- cunoa
reflexul
tereamonosinaptic
indica iilor, stimuleaz fibrele Ia prin oc
electric
contraindica iilor precum i a limitelor transcutanat
acesteia, trebuie cunoscute de asemenea i eventualele riscuri la
(prinunei
care pacirentul poate fi expus în timpul stimularea
edin e de sciaticului
tratament. la nivel popliteu, apare la tricepsul sural) -, ceea ce
înseamna.Contraindica
o diminuareiile a indiscutabile ale masajului sunt urm toarele:
excitabilit ii motoneuronolor
- Fenomene inflamatoarealfa.aflate în faza acut
Contraindica
- Puseeiile generale ale
inflamatoare masajului
reumatismale
- Procese infec ioase în stadiu evolutiv
- Afec iuni cutanate cum ar fi: cancerele cutanate, dikeratozele maligne, hematodermiile,
- Fragilitatea vascular micozele,
dermatozele majore (eczeme, Zona Zoster, herpes),escarele
- Flebitele, atâta timp cât exist posibilitatea mobiliz rii unui tromb
- Masajul local în litiazele renale i biliare
b. Contraindica
decât la accidente,
ii relative
motiv pentru care se adreseaz mai mult unor procedee i tehnici i recomand
Nerespectarea
folosirea
stare poate
unuifi mod
în
acestora
modde spontan
acpoate
iune bine
duce
dureroas
adaptat.
mai mult
sau nu.
la apri
Se pare
ia unor
c pot
incidente
exista dou
adesea
tipuri
lipsite
de contractur
de33importan
: primitive
În dermatologie, printre contraindica iile relative se citeaz (Mârza, D, 2002) psoriazisul, eczema,
pruritul; fragilitatea capilar a vârstnicilor presupune precau ii, nu interdic ii; existen a
echimozelor
sugereaz neaplicarea local a unor tehnici de mare intensitate, dar nu contraindic aplicarea
masajului cu
suprafa mare de contact pe o suprafa mare.
Contraindica iile topografice de refer la spa iul popliteu, triunghiul Sarpa, plica
cotului, regiunea
anterioar trebuie
În caeea ce priv te spasmofilia, a gâtului,
men care
ionat numaisuntdegrab
neap rat „tabu”,
frecven dar prezentând
a mare a e ecurilorun mai mare grad de
vulnerabilitate,
terapeutice decât faptul c ar reprezenta o contraindica ie real . În practic s-a constatat c rezultatele sunt
sub limita medie sau inferioar a kinetoterapeurul
eficien ei, motivresponsabil
pentru care va înineaceast
cont deafec
raportuile anatomice
iune masajul poatei mecanice dintre mâna sa
reprezenta o contraindica ie relativ .i elementele
regiunilor mai sussomatic
Masajul men ionate.
Manevrele manuale sau mecanice de masaj au cunoscut bineîn eles de-a lungul timpului un proces
continuu de evolu ie i adaptare, astefl c la ora actual pot fi clasificate în func ie de
tehnica i metodica
de execu ie, efecte i importan a lor în aplicare. Unele manevre sunt cuprinse în toate
formele de masaj,
asupra
manevretuturor esuturilor
ajut toare, i segmentelor
ori secundare (Marcu,corpului.
V 1983). Acestea se numesc manevre principale
sau Procedeele principale de masaj
A. Efleurajul sau netezireafundamentale.
este o alunecare Altele
u oarse, ritmic
aplic , numai
efectuatanumitor regiuni, segmente
asupra tegumentelor în sau esuturi i se
numesc procedee sau
sensul circula iei de întoarcere (venoase i limfatice). Se adreseaz în primul rând pielii, nervilor periferici
i esutului conjunctiv, având ca efecte principale activarea circula iei superficiale (capilare i limfatice).
Efectele cele mai importante ale manevrei sunt de activare a circula iei superficiale
(capilare i limfatice)
datorit stimul rii mecanice directe, dar mai ales pe baze reflexe, producând o
hiperemie local datorit
modific rilor vaso-motorii, umorale i nervoase. Se execut cu fa a palmar a degetelor i
a mâinii, cu
B. Fric iunea este o manevr de pumnulmasajsaucarecuconst
fa a dorsal
într-o apa sare
degetelor. Exist a i esuturilor
i deplasare alte variante
moi deîn netezire în func ie de
zonele asupra
limita elasticit ii acestora. Ca efecte se ob in o hiperemie a pielii i efect analgezic
c rora scsezând
local, aplicfoarte
, i anume efleurajul „în pieptene”, efleurajul „sacadat”, „în pic tur de
ploaie”
mult sau „în
sensibilitatea termina iilor nervoase. Pe cale reflex , fric iunile au efecte de durat ,
cle te”.
trofice i
circulatorii, contribuind fie la calmarea nervoas i relaxarea muscular , fie la stimularea
sistemului
C. Fr mântatul se adereseaz neuro-vegetativ
în primul rând (în esutul
func iemuscular
de necesit i i deîntehnica
i const apucarea, de execu ie). Se poate executa cu
ridicarea,
fa a palmari ap
stoarcerea a sarea esuturilor moi pe planul osos dur. Ac iunea fr mântatului este mai
pdegetelor
trunz toarei ai mâinii, cu fa a dorsal a degetelor îndoite, cu vârful degetelor sau cu
pumnul
decât a (Marcu,V.,
celorlalte manevre, adresându-se mai ales masei musculare, fapt pentru care
1983).
este foarte mult
folosit în masajul sportiv în toate perioadele (de preg tire, competi ional sau de
D. Tapotamentul reprezint recuperare
lovirea u oar medical ), a esuturilor moi i face parte tot din grupul
i ritmic
manevrelor principale de masaj. Se dupadreseaz
cum i esuturilor
pentru tratarea atrofiei
superficiale sauoriprofunde,
insuficienîn ei
funcmusculare
ie de de diferite etiologii
intensitatea de lovire, i vizeaz în mod (accidente,
deosebitimobiliz
terminariiile nervoase. Efectele apar la nivelul pielii i al
esutului etc.).
(hemoragii
esuturilor
E iVibra
afec
moi.iuni
iile
Manevra
sunt
cutanate) i conjuctiv
manevre
se poate
suntprincipalesubcutanat,
reprezentate
efectua manual
de demasaj unde faproduc
imprimarea
cu cu o foarte
ao palmar
arie
unor vasodilata ie i oide
mia cdegetelor
ri
restrâns înc
oscilatorii
34 lzire local
mâinii.
ritmice
contraindica
Exist. iii
asupra
Procedeele ajut toare de masaj
Aceste manevre se pot încadra între cele principale, întregind ac iunea acestora.
A. Cernutul i rulatul sunt dou manevre deosebit de eficiente, care completeaz fr mântaul i
tapotamentul segmetelor cilindrice ale corpului, membrele inferioare i superioare, fiind
asem n toarea ca
tehnic de execu ie. În cazul cernutul, masa de esut moale este mobilizat de jos în sus i în
lateral dintr-o
palm într-alta, cu degetele mâinilor u or îndoite, producându-se un sunet specific
cernutului cu o sit .
Pentru rulat, palmele sunt a ezate de o parte i de alta pe suprafa a segmentelor,
B. Presiunile i tensiunile înt rescdegetele
efectelefiind întinse,
celorlalte manevre. Se aplic în masajul sportiv, mai
ales pe coloan , dar i în alte regiuni ale corpului. Se adreseaza articula
executându-se o rulare segmentului
iilor înrespectiv
vederea pînstrambele sensuri,
rii stabilit ii în limita elasticit ii
acestuia.
i mobilit ii.
Manevrele
C.Trac iunile, scutur rile i elonga iile suntîncep
manevrede ajut
la toare
extremitatea distal a masajul
care conmpleteaz membrelor i au spre cea proximal ,
aderesându-se în principal
efectul unor presiuni negative, descongestionând elementele intra i periarticulare, îmbun t ind circula ia
i schimburile nutritive locale. Tracmaseiiunilemusculare, dar i în
se efectueaz celorlalte
axul lungestuturi moi. Au
al articula efecte
iilor, iar de relaxare
scutur rile a masei musculare.
constau din imprimarea unor u oare mi c ri oscilatorii membrelor, toracelui sau întregului corp.
Elonga iile sunt manevre terapeutice care se adreseaz în special coloanei vertebrale.
D.Diverse. În aceast categorie de manevre secundare sunt incluse ciupirile i pens rile, stoarcerile
i ridic rile mu chilor, prin apucarea unei cute adânci i deplasarea acesteia în scopul cre terii elasticit ii
locale.
Succesiunea manevrelor de masaj
În timp s-a generalizat urm toarea succesiune a manevrelor de masaj: 1.Efleurajul introductiv; 2.
Fric iunea; 3.Fr mântatul; 4.Ciupiri i pens ri, stoarceri i ridic ri; 5.Tapotamentul; 6.Cernutul i rulatul;
7.Presiunile i tensiunile; 8.Trac iunile i scutur rile; 9.Vibra iile; 10.Efleurajul de încheiere.
O problem metodic deosebit o constituie succesiunea regiunilor de masat, în privin a c rora
p rerile sunt împ r ite. Consider m c urm toarea succesiune a regiunilor masate este cea mai eficient
(Ionescu, A., 1970), f r o modificare frecvent a pozi ie celui masat i a celui care lucreaz .
1. În decubit ventral se efectueaz masajul spatelui, al regiunii fesiere, al piciorului pe fa a
plantar , ca i al gambei i coapsei pe partea dorsal .
2. Din decubit dorsal se continu masajul membrelor inferioare pe partea anterioar (picior,
gamb , genunchi, coaps ).
3. Din ezând rezemat sau culcat rezemat se maseaz peretele abdominal i toracic, membrele
superioare, ceafa i gâtul.
Aplica iile masajului i automasajului în sport
Pentru ca activitatea de educa
realizaie ofizicimportant
posibilitatea i sport
aplic s scurtare
rii unor nuvibra
devin doar
ii amecanice risip
timpului cu dede energie,
diferite
inactivitate e necesar
aparate care s mai rapide,
a sportivului,
sunt aceasta
asigur m sportivului timp i condi perfect
ii optime
determinând pentru
ritmice, refacere,
planificarea i pentru compensarea sau supracompensarea
energiilor cheltuite în efort, masajul repr ezentând
realizarea
uniforme care unul
i unui pot dintre
volum celedemai
fi mare
aplicate timp importante
lucru, mai procedee
ceeaîndelungat.
ce înseamn de refacere
Efectele i sauiilor
dou vibra chiarsunt
trei
recuperare. antrenamentede„tari”
întotdeauna calmare,
pe zi.
Conform cercet rile noastre, prin aplicarea
Masajulmasajului
relaxare. este
Executate în profund
refacerea
una dintre i recuperarea
cele produc
mai importante medical
i o activare„metode sedepoate
a circula lini
iei,tireo idescongestionare
relaxare f r inhibii oie
iîmbun
de activare
t ire a i
stimulare
capacit ii de
func
efort.
ional , f r efort propriu” (Ionescu, A., 35
1970).
Masajul i automasajul la sportivi
Pot fi aplicate în urm toarele situa ii:
- În perioada preg titoare ( de obicei dup antrenament)
- În perioada competi ional ; înainte de probe; între probe; dup probe
- În perioada de refacere i recuperare medical
- În cazul accidentelor i îmboln virilor specifice, dup cum urmeaz : a) în cazul
esuturilor moi periferice; b) în cazulleziunii
leziuniilor musculare i tendinoase; c) în accidentele articulare; d) în
accidentele osoase; e) în leziunile nervilor periferici; e) în cazul unor tulbur ri func ionale; f) în cazul
apari iei supraantrenamentului; g) în cazul epuiz rii fizice
Drenajul limfatic
Drenajul este o grupare de tehnici manuale folosite pentru a facilita eliminarea
lichidelor în exces
din esututi prin circuitul limfatic; limfa le purific pe parcursul trecerii sale prin
ganglionii limfatici,
manipulatorii
înainte de a intra nu sunt
în sânge.capabile s ofavorizeaz
Masajul ob in . Dactrecerealu m în considerare
în untrul capilarelortrecerea
limfaticeîn
capilarele
a tuturor limfatice a
reziduurilor
reziduurilor prezenteprezente în în spa iile intersti
esuturi, combateiale staza
ale esuturilor
circula ieiapare evidentstimuleaz
limfatice, faptul c limfa are
ie irea
capacitatea de
A. Efectul anti-edem este din ganglionii
ac iunea cea mai semnificativ , pe care alte tipuri de interven ii
alimfatici
interveni în eliminarea/diminuarea
a celulelor imunitare, care, edemelor,
trecând înînsânge difuzarea
cresc serului pe care
capacitatea de sângele
ap rare anu
reu e te s -l
întregului organism
elimine
contra infec în iilor
totalitate
de orice i petip. care nici chiar limfa, în condi ii normale, nu poate s -l
absoarb complet.
Efectele drenajului
Edemele pot interesa una sau mai multe zone ale corpului. Partea edema iat se
prezint umflat ,
tensionat , neted , aproape str lucitoare. O presiune normal determina o deformare a
esuturilor care
întârzie s revin . Edemul poate fi provocat de o staz venoas sau de cre terea concentra iei
de clorur de
natriu (NaCl) i ap în sânge. Poate fi determinat de boli cardiace sau ale circula iei
sanguine, ca flebitele.
Edemele de acest tip se localizeaz de obicei la nivelul membrelor inferioare sau
membrelor superioare,
sau chiar în zona gâtului. Edemele care au la origine intoxica ii, afec iuni ale ficatului
sau rinichilor,
dimpotriv , apar ini ial la nivelul fe ei, mai ales la pleoape, i numai într-o faz secund
se extind la alte
B. Efectul cicatrizant. Masajul limfaticp r i ale acclereaz
corpului. curentul
În toate fluxului
acestelimfatic.
situa ii Când într-o parte
patologice, compozi a ia chimic a sângelui
corpului
sufer alter suntri prezente r ni sau diferite ulcera ii, fluxul limfei proaspete, bogat în
celule reconstructive,
semnificative care tulbur echilibrul normal care exist între sânge i diferite esuturi ale
favorizeaz
organismului. procesul de cicatrizare. Acela i masaj limfatic este capabil s elimine din
zona
Efectele
datorate afectat
limfei.
negativeMasajul
asupra nu sângelui
poate idecât
asupras raportului
contribuie slau cu accentuarea
organismulacestui
sunt determinate
fenomen.
C. Efectul imunizant. Îmbun t irea substan
sistemului ele imunitar
de evenimente
Tratamentul iritante
zonelorcare
esteîmpiedic
unul din reconstruc ia esutuluiprocese
cele mai importante conjunctiv. Masajul limfatic se arat
extraordinar
trumatice vaca:ajuta
specifice fracturi,
la rezolvarea
contuzii,maiarsuri,
rapid aprocese
problemelor
inflamatorii
determinatei infec
de exemplu
ii. Folosirea
de
de util în
masajului
acnee, plulcere varicoase,
gilimfatic în escare, arsuri sau dup interven ii chirurgicale.
tratamentul edemelor
posttraumatice, interven careii sechirurgicale,
manifest la amigdalite,
persoane însinuzite,
timpul perioadei
faringite. premenstruale,
Interven ia
restabilirea echilibrului hidric în zonele
al gravidit
manipulatorie
deshidratate.
ii, sau
va fi Pielea ridat , tern , semn tipic de îmb trânire î i
revine, î D.Efectul regenerant.
i recap t încetul Drenajul
cu încetul fla
culoarea
cut contribuie
persoanele
pentru care,lastau
s n toas
aceste rozo mai
afec itimp
iuni bun
doar hr
luminoas
îndelungatnireînauscat
preventiv
, pielea esuturilor
pozi
i nu
iecap i poate
concomitent
ortostatic
t36prospe, nucuduce
ime afec la
necesit iuni
prescrip
acute. ie medical .
Tehnicile masajului de drenaj limfatic
Manevrele masajului limfatic sunt neteziri (efleuraje) realizate cu o presiune mult mai u oar decât
în masajul obi nuit, somatic. Dac pentru cel din urm manevrele de netezire se execut cu
o presiune de
600-700 mm coloan de mercur, în drenajul limfatic manevrele se execut cu o presiune de
30mm coloan
Secven a corect de aplicare ademanevrei
mercur. Pentru o mai udeoardrenaj
fundamentale reprezentare
limfatic aeste:
acesteia,
faza cinipresiunea
ial de mâinilor trebuie s fie
similar cu cea
contact, faza de deplasare a mîinilor i faza de relaxare a presiunii. Cele trei faze se
necesar ritmic,
succed a întoarce
prino foaie de hârtie.
mi c ri circulare, eliptice, spiralate, executate cu podul palmei, sau cu degetele, astfel
încât suprafa a de
contact cu corpul pacientului s fie cât mai mare posibil. Mîinile sa vor utiliza pentru
drenarea
Tehnica. Reglarea sistemului limfatic unor de mecanisme fiziologice de „filtrare-resorb ie”.
depinde
suprafe e
Aceasta se traduce prin dou manevre principale mai care
extinse
tind ale corpului (gambe,
s îndeplineasc membre
aceast func inferioare;
ie dubl : apelul itorace, spate), pe când
resorb ia. degetele sunt
Apelul. Manevra serve te folosite pentru
la golirea drenareai unor
nodulilor zonede
vaselor maicon
limitate
inutul(gât,
lor,mîini, picioare,
dirijând fa c). tre
limfa
trunchiurile jugulo-sub-claviculare, unde ea se al tur fluxului venos. Apelul se
efectueaz în general la
distan fa de edem, dar experien a a ar tat totu i c ea este cu atât mai eficace cu cât se
practic cât mai
aproape posibil de edem. Pentru a efectua apelul asupra nodulilor limfatici, se utilizeaz
pulpa degetelor
care orienteaz presiunea c tre nodulii sub-iacen i, în sensul drenajului fizilogic. Asupra
Resorb ia.Tehnica se practic direct vaselor se edemului pentru c ea permite trecerea excesului de
asupra
lichid cudin
lucreaz mediul
fa a palmar intersti
a mâinilor careial c treo capilarele
imprim presiune identiclimfatice.
. Derularea miLa
c rii
mâinii se face de
resorb ie, mi carea mâinii sau a policelui este
la proximal c tre distal, pe când trac iunea care înso e te presiunea este întotdeauna
invers celei practicate la tehnica de apel: se face de la distal
disto-proximal
c tre drenajului).
(sensul proximal. Întinderea (trac iunea) nu se
Principii generale de executare a manevrelor
schimb
Executarea drenajului limfatic manual pentru
presupune o bunc cunoa
ea tereorienteaz
a anatomiei limfa în sens fiziologic.
i fiziologiei
Presiunea
limfatice. Este important s fie respectate: însosensul
presiunea, it de întindere
întinderii, se face Fiecare
ritmul manevrelor. cu fa dintre
a
manevre trebuie repetat între 5 i 10 ori pe acela i loc, înainte de a deplasa mâna din nou.
palmar a ambelor mâini (simultan sau alternativ dup caz).
Presiunea. Este aproape de presiunea tisular normal : 30 mm Hg/cm2 (dar poate fi superioar în
afec iuni patologice), ceea ce este dificil de men inut i cere aten ie i antrenament.
Experien a a permis
codificarea manevrelor DLM: mi carea mâinilor sau a degetelor singure este imprimat
de o mi care a
MS în abduc ie/adduc ie i nu numai de articula ia pumnului, în scopul ob inerii unei
valvul la alta.
Întinderea DacFiecare
(trac iunea). este
presiuni prea
suficiente
presiune lent,
este înso it nude o stimuleaz
întindere, pentrulimfangionii
a evita colapsul (unit i motrice
contractileprinlimfatice)
colectorului, dar nus u.prea
care
deschiderea lumenul Pe puternice,
limfaticelecunormale,
aten ie pentru a nusecolaba
întinderea dirijeazvasele. Presiunea trebuie s r mân
în sensul
circula iei limfatice, orientat gra ieuniform
valvulelor de de
la pe lumenul pre-colectorilor i colectorilor c tre canalul
fac parte
toracic,
în urmaapoi
dintre
trunchiul
masajului
elementele motoare
În cazulînceputul
jugulo-sub-clavicular.
limfatic. fracturilor, la ale
pân esutul limfei.regenereaz mult mai rapid. Mameloanele
finalul
ososmisec rii.
Ritmul
sânilor î iDac
reiaueste prea normal
aspectul rapid, dup
manevra devine
al ptare. Efectulineficace,
regenerantnelasând timp limfei
este fundamental s înainteze
37 esteticde la o
în câmpul
Masajul anticelulitic
Masajul anticelulitic r spunde la dou cerin e specific feminine: pe de-o parte sc derea în greutate
i mic orarea volumului corporal, iar pe de alt parte întinerirea i ameliorarea calit ii aspectului cutanat.
Masajul anticelulitic vine deci în întâmpinarea ambelor cerin e i este înso it de
îndeplinirea a dou
deziderate actuale în ceea ce prive te stilul de via : o via activ /sportiv i
supravegherea regimului
alimentar. Informa iile tactile ale masajului ajut persoana masat la formarea unei imagini
Dup caz, sunt utilizate dou tehnici:asupra formei
A.Drenajul limfatic manual (DLM) corpului
estetic s u, asupra consisten ei sale. Îi recentreaz aten ia asupra ei înse i, ajutând-o
Este o adaptare a DLM-lui clasic culao abordare
auto-aprecierea
mai mult global decît segmentar .
Unde? - Pe întreg corpul, inclusiv schemei
fa a icorporale. În esen , este:
gâtul. Abordarea masajul anticelulitic
fa a, abdomenul, trebuie s creeze o senza ie de mul umire i
membrele
confort.
superioare apoi membrele inferioare- din decubit dorsal i spate – din decubit ventral.
De ce ? Din cauza infiltratelor plasmatice în esutul conjunctiv. Acest fenomen este mai accentuat
la femeile de form ginoid decât la femeile de form android .
Obiectivul este de a reduce formele tipice ale acestei siluete, caracterizate printr-o dispropor ie a
trenului superior, normal ca dimensiuni, fa de cel inferior, supradimensionat. Regimurile alimentare
ac ioneaz global, asupra întregii siluete. Se caut deci reducerea fenomenului de “coaj de portocal ” i
armonizarea siluetei.
Rolul masajului este de a spori activitatea catabolic la nivelul MI, ajutând în special la evacuarea
de eurilor celulare. DLM-ul faciliteaz circula ia limfei colectate i reciclate în circula ia
sanguin . Ca
urmare diminueaz reten ia lichidelor intersti iale în esuturile cutanate i stimuleaz
circula ia capilar .
Abordarea holistic pe care o realizeaz masajul vizeaz unitatea somato-psihic , în
Manevrele sunt cele ale DLM-lui scopulclasic:
de ajuta manevre de apel i de resorb ie, pompajul re elelor
efortul pacientei
limfatice. Pentru de fa , a-maseurul
i înt ri starea
se a eazde bine în fa
înaintea saua înapoia
incertitudinilor i incomfortului
pacientului. ce
Gesturile sunt
apar în
asem n toareastfel de
demersuri.
celor f cute dup liftingul fe ei. Protocolul difer sensibil la nivelul membrelor: în
cazul morfologiilor
DLM-ul estetic, mai ales în formeleginoide
ginoide,sepoate
insistfi ajutat
asupraprin presoterapie.
zonelor inghinale, iar în cazul morfologiilor androide se insist
android. Se poate aplica pe corp, mai pu in fa , pe care nu se fac acest tip de
B. Masajul defibrozant asupra zonelor de
manevre, ci mai degrab
Este utilizat în cazurile de mas adipoas
recep ie ale cu foselor
densitate foarte mare, mai mult la femeile de tip
axilare.
efleuraj sau mângâieri. Se pot combina cu drenajul. La femeile cu morfologie ginoid ,
se aplic pe fa a
lateral a coapselor, pe olduri, i dac este nevoie pe abdomen i pe fa a anterioar i
posterioar a
coapselor. În general se aplic din cauza unui e ec în încerc rile de a sl bi în zonele men
ionate. Aceasta
însemn o organizare puternic a esuturilor, de aceea mijloacele trebuie adaptate în
consecin .
Obiectivul
de adaptareeste a manevrelor:
a de asupliza prea zonele
lejere, rezistente.Rolul
sunt ineficace, masajului
prea dure esterisc des aprovoace
elibera
aderen ele iprintr-o
echimoze distrugeri
Intensitatea este mai puternic decât iate
manevrare
nediferen lafintehnicile
, i depota limfatice
care restabili pentru
explica anumite c reveniri
schimburile estecelulare
vorba
în forde zonele
în aa reg sigrosoase
celulitei dup relativ
primulinerte
rezultat
i
libertate tisular înglodat înt-un infiltrat care trebuie
încrustate.Manevrele
satisf c tor. dezorganizat. Dificultatea const în a nu fi agresiv
se relizeaz printr-o abordare milimetric : manevrele Wetterwald,
fa de structurile vasculare, i a a prost între fr
ciupiri,
Aceast inute
remarc de fibrozarea
mântat este deosebittisular
de înimportant
care ele sunt prizoniere.
atunci când mâna este înlocuit de aparate,
Toat fine ea maseurului ine de capacitatea de sai profund,
superficial
oricât de percep ie a acestor
manevrele zone durepei loc
Jacquet-Leroz, de
38capacitatea
i în deplasare pe toat zona indurat .
Masajul esutului conjunctiv
Sub numele original Bindegewemassage aceast tehnic regrupeaz mai multe concepte dintre
care men ion m: Dicke, Kolhrausch, Teirich-Leube. Efectele reflexe de ordin nervos
(simpatice) i umoral
(endocrin), au trezit deseori interesul practicienilor. Componenta mecanic , suport al ac
iunii reflexe este
întotdeauna asociat acesteia, chiar dac participarea sa nu este decât accesorie. Presiunea
liniar ap sat
este folosit în caz de: alipire de fund de sac capsular, aderen e sau retracturi (în acest
Locul masajului „reflex” în masoterapie.
Este contraindicat ad ugarea unuicaz, alt ap
actsarea este pentru c astfel am diminua rezonan a reflex ,
terapeutic
mai puternic
dar trebuie remarcat ). Acest
c :procedeu poate fi folosit în cadrul masajului general, în afara
- Pe de o parte dac evaluarea duce oric
la oreicentrare
no iunia de abord rii terapeutice pe masajul refloxogen am
putea, bineîn eles, s facem numai acestreflexologie.
lucru. Dac evaluarea ne ar at c exist i alte probleme de tratat,
este indispensabil s ne ocup m de ele. Acestea se pot suprapune sau separa în func ie de evolu ia st rii
pacientului i de predominan a afec iunilor.
- Pe de alt parte, problema de timp intervine în dou feluri, atât ca generator de oboseal pentru
pacient dac edin a se prelunge te, cât i din punct de vedere al planific rii edin ei, dac practicianul a
prev zut i alt gen de tratament în cursul acesteia. Ca o indica ie, construc ia de baz dureaz 5-10 minute
i extinderea la planul posterior al trunchiului necesit în jur de 20 de minute în total.
Reac iile imediate
De i pot exista reac ii variate, dou sunt cele mai frecvente: (1) senza ia de t iere (obligatorie
pentru Teirich –Leube, pe care pacientul o semnaleaz având senza ia c terapeutul
utilizezeaz unghia
(2). De obicei presiunea las în urm o înro ire liniar a pielii, câteodat urmat de o u
oar inflamare
alburie a pielii. Acest fenomen la nivelul pielii traduce o hiperemie cu secretie
histaminic
In cursul edin ei, oboseala poate . Reac iile
fi exprimat de sunt
pacient verbal, sau se poate traduce printr-o
relaxare a pozi iei coloaneiatenuate
vertebrale. sauDurata
inexistente
edin eipesepvar ile
adapta
s n toleran
toase aleei pacientului.
esutului conjunctiv i mult mai marcate
Pot exista mai multe metodologii, pe p r ile
în func ie care
de autori. Putem propune o atitudine de mijloc, daca
proced m dupa Dicke, de a începe reflect
printr-oo anomalie.
construc Seie poate
de baz produce
, dup ocaretranspira ie intempestiv
se abordeaz zonelela nivelul axilelor.
complementare. Schematic putem avea patru cazuri :
1. Efectul urm rit este general i important: edin a începe cu construc ia de baz , apoi se extinde
la trunchi si membre.
sofisticate ar fi ele. Este important s se cear o participare activ progresiv înainte de orice
2. Efectul urm rit este general i de importandemoderat : edin a se poate rezuma la construc ia de
schimbare
baz
pozi. ie, participare bazat pe o respira ie costo-diafragmatic din ce în ce mai ampl ,
3. Efectul urm rit este local persoana
i important: fiindmasajul începe cu construc ia de baz i continu apoi
cu
înv at înainte incriminate.
cea a zonei de începerea masajului aceast tehnic respiratorie. Acest tip de masaj se
4. Efectul urm rit este local i de importan moderat : masajul este orientat local.
înscrie câteodat
Planul de tratament ine seama mai într-un
mult decontext
reac iilepsihologic
pacientuluidelicat,
decât dede o tehnic
aceea prestabilit . Tot s se dea masajului un
este important
ceea ce este descris ca tehnic sau zon poate
aspect pl cut i fi adaptat i nuan at în func ie de observa ii i de evolu ia
cazului.
improvizaNum rul
ie, sau de
maiedin
Întotdeaunae este
exact variabil,
exist
spus marjîn Cartografie
oconfortabil.
cercetare func
între ietehnica
care de diagnostic
consist
- Existen i adeie,
deîn execu
coroborareafaza
unor încum
a azone care se afleai39
simptomelor pacientul.
privilegiate.
este adescris
evolu ieidelorautor,
cu i
Exist dou nivele: pe de o parte, abordarea zonei lombo-sacrato-fesiere, numit construc ie de
baz , pe de alt parte zonele cunoscute i marcate pe h r i. Construc ia de baz variaz în func ie de autori,
ea neexistând dup Teirich-Leube, a c rui abordare este în func ie de consisten a i starea esutului
conjunctiv observat.
Manevrele din cadrul construc iei de baz pot fi schematizate dup cum urmeaz :
1. SIPS* SIAS* deasupra crestei iliace (SIPS-spina iliac postero superioar )
2. SIPS SIAS dedesubtul crestei iliace (SIAS-spina iliac antero superioar )
3. SIPI* marele trohanter, încruci ând pe fes (SIPI-spina iliac postero inferioar )
4. SIPI marele trohanter,trecând exact pe sub plica fesier
5. SIPI a cincea vertebr lombar i coccisul
6. Trei sau patru presiuni convergente în unghiul ilio-lombar, spre S1
7. Un traseu secant celui precedent, mergând de la L3 spre creasta iliac
8. Câteva presiuni liniare pe sacru, oblice în jos i înafar , apoi în jos i înapoi
9. Presiuni între spa iile interspinoase lombare (în jos i înafar )
10. O presiune cu pulpa degetelor, de la baza anterioar a toracelui pe arniera T12-L1.
Ac iunea local
Se refer la corp în ansamblul s u. Exist trei tipuri de manevre: presiunile lungi, cele scurte, a a-
zise de acro aj i, mi c rile globale cum ar fi fric iunea sau palpare-rulare. La modul
general, presiunile
lungi urmeaz limitele morfologice ale corpului, traiectul sau inser iile musculare,
septum-ul i
i completarea celor precedente.
aponevrozele. Aceste manevre urmeaz
Se adreseaz dup construc
profilurilor ia dei baz
musculare .
proeminen elor osoase. Presiunile
scurte sunt
Avem astfel:
transversale, mai mult
- Presiuni sau maiîntre
transversale pu intoate
apropiate. Manevrele
procesele spinoaseglobale sunt l satevertebrei
situate deasupra la aprecierea
T12
terapeutului, ca în jurul omopla ilor (pe margini i apoi supra- i subiacent spinei)
- Presiuni
- Presiuni intercostale în fiecare spa iu
- Presiuni interscapulare plecând de la un acromion la altul. Într-o parte se trece pe
dedesubtul
C7, iar în cealalta peluideasupra acestei vertebre.
- Presiuni axiale în dreapta i în stânga coloanei, pe lungime
- Presiuni suboccipitale de-a lungul liniei nucale superioare.
- Lucru specific pe o zon afectat .
Pentru partea anterioar a trunchiului, men ion m :
- Presiuni la nivelul claviculelor; Presiuni la nivelul mu chilor pectorali sau pe conturul
femei; Presiuni de o parte i de alta a linieisânului
medianela a sternului;Presiuni intercostale ;Presiuni abdominale
urmând morfologia mu chilor i inser iile lor.
Schema de tratament a membrelor. La membre este suficient s urm m reliefurile musculare,
septurile lor de separare, delimit rile lojelor.
efectele Acest lucru
cunoscute este valabil
ale unei tehnici.i Aici
la extremit i, inclusiv
intervine lojelerii, c ci determin rile
rolul adapt
dimensiunilor musculare
dorsale, palmare sau plantare reduse
i falangele.
empirice nu pot fi
i fragilit ii tegumentelor. Ele urm resc morfologia
osoasSchemai reliefurile
de tratament a fe ei. Presiunile
decât suntExist
indicative. identice,
, am dar
puteadespune,
o intensitate
marile cmai mic , iar
i clasice, datorit
apoi cercetarea cu r bdare
a cazului, care
musculare. permite stabilirea abord rii corecte a unui pacient.
Potrivit
în permanen
Institutuluide-a
Interna
lungul
ional
canalelor
deAcReflexologie
iunea
din
Masajul
lacorp,
distan
creat
care
reflexogen
se
de Eunice
termin
al piciorului
Ingham
în punctele
în 1973,
reflexe
40
energia
ale mâinilor
circul i
Principiile de baz ale acestei tiin e sunt urm toarele:
a) Teoria zonelor, care consider c exist 10 zone sau canale care traverseaz corpul longitudinal
de la picioare la cap, 5 de fiecare jum tate a corpului, câte una pentru fiecare deget de la mân i picior.
Toate organele, glandele sau segmentele corpului au „reflexul” propriu într-o anumit zon a
piciorului, iar dac tratând piciorul se remarc existen a unui punct dureros, acesta este
semnul unei
tensiuni sau congestii în partea corpului care corespunde punctului respectiv. Dac
exist o blocare a
energiei
b) Plan a reflexelor piciorului arat într-un punct sau
amplasamentul exactorgan dintr-o zondiferitelor
al „reflexelor” , toate celelalte
p r i ale organe sau structuri
situate în aceea i zon
corpului pe plant i pe marginea extern a piciorului. Fiecare talp refelct hemicorpul de aceea i parte,
deci organele, structurile, segmentele sunt pasibile vor
nepereche de îmboln vire ( Marcu,
fi reprezentate numaiV,peCopil, C, 1995). toare.
talpa corespunz
Pentru o mai bun orientare în aflarea zonelor reflexogene trebuie bine cunoscute i reperate oasele
piciorului, care sunt în num r de 26: 7 tarsiene, 5 metatarsiene, i 14 falange.
Tot pentru o mai bun orientare, talpa a fost împ r it în 3 linii imaginare:
- linia diafragmului, care traverseaz piciorul la nivelul capului metatarsienelor,
- linia taliei, care se g se te trasând o linie imaginar transversal a piciorului, plecând de la cel
de-al cincilea metatars
- linia c lcâiului, care se g se te deasupra c lcâiului, în locul unde pielea moale i alb devine mai
închis i dur , spre talus.
Tehnicile masajului reflexogen
Pentru priza de baz se folosesc ambele mâini, una de sprijin care ine ferm piciorul, permi ând
astfel relaxarea acestuia i o mân activ , care ac ioneaz asupra zonelor reflexe, având
o mi care
dinamic i fluent . Mi carea nu se realizeaz numai din degete, ci este ini iat din
mijlocul palmei, iar
a.Tehnici de relaxare: 1. Tehnica de contactul
rulare dinapoi spre înainte;
se realizeaz 2. Flexia
prin diafragmului
buricele i a plexului
degetelor. Exist mai multe tehnici, derivate din
priza 3.
solar; de Rota
baz ,iaigleznei
b. Tehnici de baz : 1 Tehnica anume:de baz a policelui; 2 Tehnica de baz a indexului: 3 Tehnica
cro etei; 4 Rota ia reflex
Efectele masajului reflexogen
Principalul i cel mai important efect utilizate
Tehnicile este relaxarea muscular
de Shiatsu i nervoas
nu sunt .Undiferite
cu mult alt efect
de este
cele utilizate de masajul
restabilirea armoniei i homeostaziei tuturor func iilor organismului: ameliorarea circula iei sangvine i
occidental, dar se
limfatice; îmbun t irea func ion rii sistemului nervos (pacientul va dormi mult mai bine dup prima
utilizeaz de fapt doar dou tehnici principale: presiunea i trac iunile. Cu toate acestea,
edin ), este
Shiatsu reglarea
o diurezei ; activarea peristaltismului intestinal etc.
Contraindica iile masajului reflexogen: St rile febrile, bolile infecto-contagioase i dermatologice;
form foarte dinamic de masaj, varietatea lui constând în utilizarea diferitelor
Tulbur rile venoase i limfatice acute; Afec iunile
segmente (mâini,carcoate,
e necesit interven ii chirurgicale; Tulbur rile de
sarcin (în sarcina normal se evit masarea
genunchizonei i bazinului);
picioare), Depresiile
în duratagravei profunzimea presiunii i în pozi ia membrelor
Tehnici orientale:
primitorului.Maseurul Shiatsu
picioarelor.
trebuie s fieCând
cât mai
acest
natural
flux i de
destins
energie
posibil
nu când
]ntâlne
exercit
te niciun
o presiune,
obstacol,
în locpersoana
de for a
muscular servindu-
respectiv se afl într-o
se doar
stare de sden tate
greutatea
bun , dar
propriului
dac fluxul
corp.e Mai
blocat
estedenecesar
o tensiune
ca cele
sau congestie,
dou mâinipersoana
s fie în
permanent
devine bolnav
contact
. cu
corpul primitorului.
Tratând „reflexele” se distrug blocajele, iar sistemele41 î i reg sesc armonia.
Policele. Când se utilizeaz policele se apas cu pulpa, nu cu extremitatea, iar restul mâinii r mâne
în contact cu corpul primitorului, atât pentru repartizarea greut ii cât i pentru a-l lini ti pe acesta.
Fa a extern a indexului i intern a policelui. Aceast pozi ie se nume te „mu c tura dragonului”
i este foarte util celor cu mâini suple. Presiunea vine în special de la prima articula ie a indexului.
Palmele. Palma mâinii permite exercitarea unei bune presiuni, mai pu in precis decât cea a
policelui. Pentru a spori aceast precizie se utilizeaz podul palmei, în timp ce restul mâinii, destins fiind,
este tot timpul în contact cu corpul primitorului.
Coatele. Când se utilizeaz coatele, se p strez grnunchii dep rta i i centrul de greutate destul de
coborât, pentru a controla mai bine presiunea. Maseurul trebuie s aib cotul „deschis”,
un cot „ascu it”
este dureros. Mâna i antebra ul trebuie s fie destinse, relaxate, pumnul tensionat fiind
Genunchii. Presiunea genunchilor semnul unei , f r a fi dureroas . Maseurul trebuie s fie a ezat
este puternic
presiuni
pe c lcâie, degetele de la picioare fiind realizate
flectate i s -prin for a greutatea
i treac muscular de , lucru
pe uncaregenunchi
nu este permis
pe altul,în Shiatsu.
fr a
îngenunchea pe cel masat.
Exerci iile de baz în Shiatsu
Pentru început, cel care este masat e culcat ventral, cu bra ele întinse pe lâng corp. Coborând de-a
lungul corpului se trateaz mai întâi spatele, apoi bazinul i oldurile, gambele, talia,
urcând apoi din nou
pân la umeri i cap. Cel masat va r suci frecvent capul, pentru a nu face contractur la
mu chii gâtului.
Apoi pacientul este culcat dorsal i se vor trata sistematic fa a anterioar a gâtului,
umerii, fa a i capul,
bra ele, mâinile, „hara”, terminând cu gambele. Cei care au dureri dorsale este de
preferat ca în culcat
1.Spatele. Se începe prin întinderi dorsal
ale sspatelui,
aib genunchii
urmateîndoi i.
de relaxare. Fiecare maseur trebuie s - i
În Shiatsu presiunea vine din „Hara” (centrul energiei din abdomenul inferior), indiferent
g seasc ritmul propriu. Se stimuleaz Contraindica ii: setoate
în ficontinuare evit func
ap iile
sareacorporale
venelor exercitând
dac pacientul are varice;
o presiune de nu se practic
care ar
Shiatsu
fiecare parte a coloanei vertebrale, cu palmele,pe apoi cu policele.
segmentul utilizat. Aceast presiune este puternic , dar controlat , pentru c energia
2.Bazinul. În aceast abdomen
zon se vaîn ap
executantului
timpul
sa pesarcinii;
este
spre sfâr
g urile sacrate, dupitulcare
sArcinii
se vorsecomprima
evit presiunile
p r ile puternice pe
membrele
externe inferioare i
sensibil ale feselor.
la cea a partenerului s u. Se utilizeaz , a a cum am mai spus, doar greutatea corpului,
nu se utilizeaz
3.Fa a posterioar a membrelor inferioare. „Marele
Se lucreaz Eliminator”.
pe un membru, apoi pe cel lalt. Se exercit
nef cându-
oe niciun
presiune efort. Pozi ia corpului este apoi
coborând cu palmele, foartecuimportant
genunchii. Dup trebuie
, acesta ce s-a slucrat asupra gleznei
fie destins i stabil.
se mobilizeaz
Genunchii sunt
gambarta iînpentru
umerilor.
dep Se3 apas
direc ii. partea
sporirea
pe Se stabilit
abduce ii,i se
superioar braflecteaz
aele sunt apoi
acestora, apoimembrul
dreptesepentru inferior
realizeaz
ca i sesomopla
pivotarea
suportul exercit
fie solid,o
ilor.
4.Fa a posterioar a umerilor. presiune
Pe
Se va
iar fa de-a
a
presiunea posterioar
trece în nu lungul a corpului, Shiatsu se termin cu prelucrarea
fe ei sale
continuare
vine externe.
din umeri, Se calc
la tratarea
care apoi dintre
suntzonei
destin plantele,
i, ci din înainte
coloana de a înainte
mi carea trata fiecare
vertebral picior
i aomopla i, unul
bazinului. iar dup
Celeîndou celmâini
lalt. ale
încheiere se
maseuruluimu
relaxeaz sunt
chii
exercit o presiune în spa iile intercostale
umerilor astfel
relaxate, cu
pentru
ajutorul
putându-se
a lepicioarelor
descongestiona
exercita
maseurului.
o presiune
i pentruputernic
a redresa
, f r umerii
a se ajunge
prea la oboseal .
rotunji
5.Fa ai. anterioar
Se a eaz aapoi
umerilor.
coateleSepe
„deschide”
Pacientul
Segmentele
genunchisetoracele
pentru
întoarce
cu careaap
se
apoi
avea
sând
execut
înodecubit
pe
priz
presiunea
fa amai
anterioar
dorsal.
bun
în Shiatsu
, lucrându-se
a umerilor,
sunt:
42 apoipe meridianele
se
6.Capul i fa a. Se începe cu vârful capului, degetele alunec pe p r, tr gându-l u or. Se maseaz
urechile, dup care se coboar pe punctele fe ei, în jurul ochilor, pe tâmple i pe b rbie, apoi în jurul
n rilor i a gurii, înainte de reîntoarcerea la linia median a capului.
7.Membrele superioare i mâinile. Se trateaz fiecare membru superior pe rând. Se începe cu fa a
intern , mâinile în supina ie, apoi se lucr eaz pe antebra , cu mâna în prona ie. Se trac ioneaz degetele i
se trateaz punctul dintre police i index. În încheiere se scutur bra ele pentru ca mu chii s se relaxeze.
8. „Hara”. Cu ambele mâini se apas înconjurând abdomenul inferior în sensul celor de ceasornic,
apoi se apas u or sub coaste de pe o parte pe cealalt înainte de a coborî de-a lungul liniei mediane care
duce spre ombilic. În încheiere se relaxeaz „Hara” prin ap sare în „val”.
9.Fa a intern a membrelor inferioare. Coborând pân la picior se apas pe fa a intern a gambei,
apoi pe fa a anterioar a coapsei. Se mobilizeaz u or rotula i se exercit cu policele o presiune pe
punctul situat sub genunchi în timp ce cu cealalt mân se apas pe tibie. În încheiere se face flexia
plantar i dorsal a piciorului i se trece la tratamentul celuilalt picior.
Plan a meridianelor spatelui
Spatele, în structura sa, reflect starea energiei interne. Zonele pl mânilor, pericardului i cordului
sunt situate între omopla i. Meridianele stomacului i Trei Focare se g sesc în stânga
liniei mediane a
spatelui, ficatul i vezica biliar în dreapta. Meridianul splinei este situat într-o zon
îngust în dreptul
celei de-a XII-a vertebre dorsale. Durerile dorsale pot revela tulbur ri în func ioarea
regiunea sacrat unde face dou unghiuri înainte de a reap rea în regiunea superioar a
organelor
spatelui pentru a
corespondente. Rinichii i intestinele corespund regiunii lombare, iar sacrul corespunde
forma meridianul extern al vezicii, paralel cu primul. Meridianul intern are un efect mai mult
vezicii. care coboar de fiecare parte a coloanei vertebrale spre
Principalul meridian este cel al vezicii,
fizic, în timp
Indexul meridianelor este urm torul: V - Vezica urinar ; VB - Vezica urinar ; R –
ce meridianul extern ac ioneaz mai mult asupra psihicului i asupra emo iilor.
Rinichii; IS -
Meridianul vezicii
Intestinul sub ire; F – Ficatul; IG - Intestinul gros; S – Stomacul; TF - Trei focare;
stimuleaz nervii rahidieni, care sunt lega i de activitatea tuturor organelor interne.
SP – Splina; P –
Practic fiecare tsubo
Pericardul; C - Cordul ; VG - Vasul guvernor; P- Pl mânii; VC – Vase-concep ie.
(punct) al meridianului vezicii are influen direct asupra aliment rii cu energie Ki
(vital ) a altor
meridiane. Punctele situate în regiunea dorsal superioar ac ioneaz asupra pl mânilor i
a cordului.
Punctele situate în partea dorsal inferioar a spatelui ac ioneaz asupra meridianelor
digestiei, partea
diferite,
stâng fiind ap
legat, aer înc lzit,denisip,
în principal stomac,b iar
i de soare,
partea dreaptn mol.
de ficat i vezica biliar .
Regulilombar
Regiunea generale
e de aplicare: obligatoriu se aplic comprese
legat de rinichi, intestinul gros i intestinul sub ire, în timp ce sacrul e legat de vezic . Cu pu
reci pe frunte, ceaf , precordial; se
in practic ,
aplic înainte
examinând 2.2. MIJLOACE
starea de mas
coloanei AJUT
; suntTOARE
vertebrale KINETOTERAPIEI
iurmate de oadiacente
a musculaturii procedur este de r cire;
posibil nu
stabilirea
anumitor
se aplic mai multe proceduri
diagnostice ale func iilor interne.2.2.1.
calde
Termoterapie
Pentru
pe zi
început nu- Crioterapia
e necesar s se cunoasc exact
(decât cu
coresponden foarte mult
ele, fiind grij ); este foarte important
Termoterapia folose te ca factor terapeutic temperatura
suficient cu valoriîncuprinse
s se coboare lungul între 40-80vertebrale
coloanei 0 C cu medii
pentru a echilibra Ki – ul, r mânând
fe ei posterioare a gâtului i relaxând
supravegherea
bineîn
întraga
eles aten
musculatur
i
continu a pacientului.
a acestuia. În încheier e se face elongarea
coloanei cervicale. la reac iile partenerului. 43
Proceduri din cadrul termoterapiei
1. Baia cu aburi sau c ldur umed poate fi general sau par ial . Baia general se realizeaz într-
o înc pere sau dulap special. Se indic bolnavului s stea pe staun cu corpul în dulapul
special. L sându-
se afar doar capul. Se aplic comprese reci pe frunte, în jurul gâtului i precordial. La
început
temperatura cuprins între 38-400C, treptat temperatura cre te pân la 50-550C. Pacientul
a.durat scurt 3-5 minute se folosescpoate fi hidratat
ca proceduri preg titoare de înc lzire;
b.durat 10-15 minute folosite în cazul cu tulbur
ceai, rilor
ap de pentru
circulacreie;terea sudora iei. Baia de aburi se aplic pe o perioada de
c.peste 15 minute se administreazmaxim celor 30 cu minute
obezitate, în diabet zaharat, traumatisme posttraumatice
func ie de pacient i scop, astfel:
i reumatice.
Contraindicat la copii sub 12 ani, la cei cu debilitate fizic , anemii grave, hemoragii i persoane cu
vârste de peste 75 ani.
Baia par ial folosit în general la persoanele cu vârste de peste 75 ani const în învelirea corpului
sau a diferitelor segmente afectate cu un cear af fierbinte.
2.B i de aer cald sau c ldur uscat pot fi generale sau par iale. Se desf oar în acelea i
condi ii ca baia cu aburi. Durata b ilor de aer cald este cuprins între 10-20 minute, iar temperatura
aerului este cuprins între 60-1200C. Are acelea i indica ii i contraindica ii ca i baia de aburi dar nu
elimin transpira ia.
3.B ile de lumin se realizeaz într-un loc amenajat sub form de cilindru, semicilindru sau
hexagon prev zut cu 40 de becuri de 60 W i un tremometru. Pacientul este a ezat pe
un pat, taburet în
func ie de segmentul care va fi supus b ii de lumin . Temperatura aerului ajunge pân
4.B ile de soare reprezintla expunerea
60-800C. Pe par ial sau total a corpului la ac iunea direct a razelor
lâng rolul
solare. Atentemperaturii
ie, corpul aerului
trebuieapare
uns cu i rolul
solu radia
ii sauiilor
uleuriinfraro ii emise
speciale. Baiadedebecuri.
soare se începe în
prima zi cu 5 -
10 minute pe fiecare parte a corpului, dup care10-15 minute se retrage la umbr . Aceasta
se repet de 3
5.Sauna procedur cu aer foarte uscat, oriumiditate
în intervalul 2-9%, orar de 7-11 dimineat
temperatura 80-1000C. iSaunade la se
16,30-19
realizeazseara. Baia de soare este indicat
în toatecabin
într-o bolilede lemn de brad sau pin cu o suprafa de 10-40 m2 , aportul de c ldur
5maical/min
pu in T.B.C.,
i HTA, Cardiopatie ischemic sau cancer.
temperatura pielii cre te pân la 30-400C. În sauna finlandez se folosesc pietre încinse
care se umezesc
cu 1 litri de ap care se evapor . Aceasta d senza ia de c ldur umed care este mai
suportabil .
6.B i hiperterme de n mol. StratulUrmeazde n molflagelarea
de 7-10 mm tegumentului cu nuiele
la o temperatur foarte
de 470 C, elastice
timp dede20- mesteac m. Sauna este urmat de
30 minute. Gradientul termic esteunmare, dus rece conductibilitatea mic , transferul de c ldur spre tegument este
lent. ocul caloric este intens ceea ce cu duceo duratla aparide iaaproximativ 10 minute. Sauna
reflexului termocirculant. este indicat
N molurile la sportivi ca metod de sl
pot fi folosite
bire, la pacien
i în aplica ii deitampoane vaginale
7.Onc iunea cu n mol pentru înc lzirea
(ungere). Esteorganismului.
o litorale.
cur naturist Ea este contraindica
folosit pe litoral ilafolose
obezite cardiaci
mol lai obezi cu
prelucrat din lacurile Se aplic n molul pe tegument i se nexpune soare în
hipertensiune arterial .
ortostatism. Se
men ine n molul pe tegument pân î i schimb culoarea din negru în cenu iu, aproximativ
30 de minute
pân la o or , dup care se îndep rteaz n molul prin du sau baie în mare, urmat de
N molurile sunt utilizate în afec iunile
sechele ca i afec iuni ginecologiceînot, reumatismale;
cronice
alergare degenerative;
i subsauacute (inclusivortopedice preleziuni
sterilitate); i post operator;
de neuron motor
periferic; boli endocrinerihipofunc
8.Împachet ionale,
cu parafin rmi
ceSecteriperivisceritele;
pe loc.
pân
folosela te Înparafin
400C. finalafec
Existpacientul
iunimulte
alb
mai dermatologice.
se se
care odihne
metode te
tope dete lalaumbr
aplica i 44
65-800Cîntr-un
anume:duploccare
lini tit
se în jur de o or .
- metoda de pensulare pe regiunea dorit , într-un strat de 0,5-0,8 cm, cu o durat de 20 minute;
- metoda b ilor de parafin au o durat de 5-15 minute, membrul afectat se introduce într-un lichid
de parafin ;
- metoda fe ilor parafinate, se aplic ca i fe ile gipsate i se men in câteva minute;
- metoda man oanelor cauciucate (cu tava), parafina din tav se aplic pe regiunea afectate, durata
procedurii 20 minute.
Împachet rile cu parafin se aplic în orice afec iune far faz acut .
Termoterapia sub forma aplica iilor scurte de ghea pe tegumentul diferitelor p r i se nume te
crioterapie.
Aplica iile pot fi sub form lichid , solid sau gazoas .
Tehnicile folosite sunt:
a..Comprese reci, ac ionare prin conduc ie, temperatura apei fiind de 10C cu buc i de gheat în
ea. Durata de men inere a compresei 2-20 minute.
b.Imersia (scufundarea) unor p r i sau întregul corp în ap . Temperatura apei sub 40C. Durata
imersiei 20-30 minute.
c.Baia de membre, temperatura apei 2-30 C cu durat de 4-10 minute.
d.Masaj cu ghea în general indicat în refacerea circula iei, în combaterea durerii i în cazuri de
contuzii la sportivi.Durata masajului cu ghea variaz între 2 i 20 de minute
Flux de aer rece pe tegument sau spray rece (clorur de etil sau Kelen) folosit la sportiv în cazuri
de contuzii.
Efectele fiziologice ale recelui:
- produce vasoconstric ie; produce o hiperemie reactiv ; scade viteza de transmisie a influxului
nervos pe nervii motori musculari; produce inhibi ie nervoas periferic ; scade metabolismul celular i
tisular; cre te vâscozitatea pe structurile conjunctive de colagen; ceea ce contribuie la relaxare; afecteaz
dexteritatea – mi c rile de fine e.
Indica iile crioterapiei în func ie de efecte:
- efectul antispastic – se indic în orice leziune cranian sau cervical , în contracturi i spasm
muscular, în toate traumatismele acute în primele 15-20 minute;
- efectul antalgic - este folosit în dureri fasciculare, dureri musculare, în bursite, tendinite, în PSH
în faza acut , în bolile reumatismale adarticulare;
- efectul antiinflamator – la infec ii locale acute în primele 24 de ore, în combaterea edemului i a
durerii sau în orice inflama ie.
Contraindica ii
- în cazul persoanelor vârstnice; în afec iuni cardio-vasculare; în sindroame de neuron motor
periferic
2.2.2. Electroterapie
Curentul Galvanic
Curentul electric de frecven zero sau curentul continuu, poart numele de curent
galvanic.
Intensitatea curentului poate varia crescând de la valoarea zero a intensit ii pân la un
i descre teri au loc ritmic, curentul anumit
ia formanivel
unei curbe ondulatorii i se nume te curent variabil.
Mecanism de(curent continuu
producere: - prin ascendent) sau descrescând
mai multe metode, cele mai spre zero (curent
importante fiind: continuu descendent). Dac
- Propriet
metodelei chimice - elementul aceste
clasic de cre teri
producere a curentului continuu este "pila lui Volta";
ale curentului galvanic: electroliza, ionoforeza, electroforeza, electroosmoza, rezisten a
-tisular
metodesaumecanice;
rezisten a ohmic sau rezistivitatea tisular , valorile rezisten ei tisulare variaz în func ie de
-natura
metode termoelectrice;
esuturilor. 45
- senza ia înregistrat este în func ie de cre terea intensit ii curentului aplicat:
furnic turi - în ep turi - arsur - durere.
- la polul (+) se induce fenomenul de analgezie, datorat hiperpolariz rii celulei i sc
derii
excitabilit ii acesteia.
- la polul (-) se induce fenomenul de stimulare prin depolarizare a celulei i cre
terea
excitabilit ii acesteia.
B. asupra fibrelor nervoase motorii:
- la polul (-) se înregistreaz o sc dere a pragului de excita ie, înregistrându-se
acela i
fenomen de stimulare neuromotorie cu cre terea excitabilit ii.
C. asupra sistemului nervos central:
- efectele instalate sunt în func ie de polaritatea aplicat
- polul (+) aplicat cranial determin un efect analgezic, descendent,
- polul (-) aplicat cranial determin un efect stimulant, ascendent.
D.asupra fibrelor vegetative vasomotorii:
- vasodilata ie superficial i profund ,
- ac iune hiperemizant , de activare a vasculariza iei (vasodilata ie atât la nivelul
vaselor - stimulare simpatic sau parasimpatic
superficiale, cutanateale
Efecte terapeutice cât curentului
i la niveluigalvanic:
celor profunde, din straturile
analgezic, excitant,musculare)
stimulant, vasodilatator,
- eritemul cutanat.
trofic,
E.asupra
rezorbtiv,sistemului
echilibrantnervos
SNV. vegetative
Modalit i de aplicare: Galvanizarea simpl ; Baia galvanic par ial ; Baia galvanic
complet ;
Ionizarea
- sistem nervos: nevralgii, nevrite, pareze, galvanic
paralizii, (iontoforeza).
dezechilibre neurovegetative,
- aparat locomotor: mialgii, artroze, Indica ii ale galvaniz
reumatism rii: tendinite, bursite, epicondilite,
abarticular:
periartrite, artrite de faz stabilizat .
- aparat cardiovascular: arteriopatii stadiile I - II, boala varicoas stadiile I - II, HTA stadiile I - II.
- dermatologie: acnee, alergie, ulcere atone, deger turi.
Contraindica ii:
- leziuni de continuitate tegumentar , alergie, intoleran la curent galvanic, tumori benigne,
maligne, infec ii tegumentare, TBC cutanat, bolnavi febrili, boli organice
decompensate sau cu risc de
decompensare, pacien i purt tori de iimateriale
Curen în impulsuride osteosintez .
Întreruperea curentului continuu - cu ajutorul unui întrerup tor manual (primele
aparate) sau prin
reglare electronic (aparatele moderne) - realizeaz impulsuri electrice succedate ritmic
(singulare sau în
normoinervate. a. Terapia prin curen serii) iicu de
efect excitator.
joas frecven , stimularea contrac iei musculaturii striate
Caracteristici: form
Indica ii: tratamentul musculaturii abdominale hipotone, , amplitudine,
incontinenfrecven , durata vezical
a sfincterului impulsurilor (t) i a pauzei (tp), modula ia
i anal,
st ri dup traumatisme
Efecte acute
fiziologice lor.
ale aparatului
ale curentuluilocomotor,
galvanic:grupe musculare disfunc ionale din vecin tatea
celor denervate. A.asupra fibrelor nervoase
b. Terapia
senzitive:
musculaturii total denervate: forme de curenti
46 utiliza i;
- curen i progresivi Lapique cu durate de impuls între 100 - 1000 ms i frecven e cuprinse între 1 -
10 impulsuri pe sec.,
- curen i cu impulsuri trapezoidale - cu intensitate sta ionar ,
- curen i triunghiulari cu fronturi de cre tere liniare.
Modul de aplicare al electrostimul rii: - tehnica bipolar ; tehnica monopolar .
c. Terapia musculaturii spastice:
Indica ii: spasticitate în pareze, paralizii de origine cerebral , spasticit i consecutive
traumatismelor la na tere, leziuni traumatice cerebrale i medulare (cu excep ia paraliziilor spastice),
pareze spastice în scleroza în pl ci, hemipareze spastice dup AVC, boal Parkinson.
Contraindica ii: scleroz lateral amiotrofic , scleroza difuz avansat .
d. Stimularea contrac iei musculaturii netede: se realizeaz prin aplicarea de impulsuri
exponen iale (impulsuri unice sau serii de impulsuri) cu durat mare (sute de ms.), pauz mare i frecven
rar (un impuls la 1 - 4 sec.),
Curen ii diadinamici
Efecte fiziologice: analgetice, hiperemiante, trofice, resorbtive, dinamogene.
Indica iile curen ilor diadinamici:
aparat locomotor:
- st ri posttraumatice: - contuzii, entorse, luxa ii.
- întinderi musculare,
- redori articulare,
- afec iuni reumatice: - artroze reactivate, artrite, mialgii,
manifest ri abarticulare;
- tulbur ri circulatorii periferice - acrocianoz , boal varicoas , st ri dup deger turi sau
arsuri, arteriopatii periferice obliterante.
- aplica ii segmentare vizând zonele neuro - reflexe în suferin e cu
patogenie
neurovegetativ ale stomacului, colecistului, colonului, astm bron ic.
Contraindica ii: fracturi certe sau suspecte, nu se aplic pe regiunea precordial ,
escoria ii, pl gi,
leziuni dermatologice, alergii la diferite substan e decelate anamnestic, evitarea
regiunilor în care sunt
încorporateCurentulpieseelectric
metalice de osteosintez
de medie frecven , endoproteze, sterilete, nu se aplic în st ri
de tratat; electrozi pentru ochi, tip masc ; electrozi inelari, toracici; electrozi palmari
Dup Gildemeister i Weyss, curen hemoragice
ii de medielocale,frecven prezint frecven e cuprinse între 1000 –
pentru suprafe e
tromboze
100.000 Hz. venoase
Curentul superficiale
de medie ifrecven
profunde, în menstrua
tip NEMEC ie i uter
utilizeaz dougravid, se curen
surse de evit zonele
i de
mari; electrozi cu vacuum
cu pierderea
medie frecven ,
Indica ii terapeutice: traumatologie (contuzii, entorse, luxa ii, fracturi, hematoame
sensibilit
decala i cuii 100
termice.
Hz. Efectele terapeutice maxime sunt localizate la nivelul de încruci are a
posttraumatice);
celor dou surse (artrite, artroze, reumatism abarticular: tendinite, bursite, entezite,
reumatologie
de medie
fibromialgii);frecven , de amplitudini constante dar cu frecven diferit - 100 Hz.
neurologie
Efectele fiziologice
(nevralgii, nevrite, pareze, ale curenparalizii);
ilor de medie frecven
afec iuni : excitomotor,
vasculare vasodilatator,
( arteriopatii trofic,
periferice stadiul
Tipuri de electrozi: - electrozi placresorbtiv,
I; electrozi
– II, varice punctiformi cu diametrul de 4 mm, pentru zone mici
decontracturant, analgetic,
stadiul I-II); ginecologie parasimpaticoton,
( anexite, metroanexitesimpaticolitic.
nespecifice); gastroenterologie: - dischinezii
Modalit
biliare, boali de aplicare: interferen a plan ; interferen a spa ial
ulceroas , enteropatii func ionale);
Contraindica ii: leziuni dermice de continuitate, infec ii, procese inflamatorii purulente,
st ri
febrile, implante metalice, tumori benigne, maligne, tuberculoz
47 , aplica ii pe aria precordial .
Curentul electric de înalt frecven
Aplicarea terapeutic a câmpului electric i magnetic de înalt frecven i a metodelor
electromagnetice (unde decimetrice de 69 cm i microunde de 12,25 cm) cu frecven
e peste 300 KHz
reprezint terapia cu înalt frecven . Curen ii de înalt frecven sunt curen i alternativi
cu o frecven
a. Undele scurte
Curentul de înalt frecven cu lungimi de und cuprinse între 10 i 100 m i frecven cuprins
medie mai- 100
între 10 MHz mare
MHzde 500.000
reprezint undeleoscila ii/mai
scurte. Se sec.
numesc unde decametrice.
Propriet i ale curen ilor de înalt frecven .
- frecven foarte mare,
- produc importante fenomene capacitive i inductive,
- produc energie caloric (utilizat în terapie),
- înc lzesc puternic corpurile metalice i solu iile electrolitice,
- transmit în mediul înconjur tor, la distan e foarte mari unde electromagnetice de
frecven aceea i
cu a curentului care le-a generat.
Efectele fiziologice ale curen ilor de înalt frecven : nu au ac iune electrolitic i
electrochimic
(nu produc fenomene de polarizare; nu provoac excita ie neuromuscular ; efecte calorice
de profunzime
f r a produce leziuni cutanate; efecte metabolice: cre te necesarul de O2 i de substrat
nutritiv - tisular,
efecte asupra sistemului nervos: - SNC - efect sedativ
cre te catabolismul;
- SN periferic efecte asupra circula
- excitabilitate crescutiei:
. hiperemie activ , vasodilata ie general , sc
derea tensiunii
- efecte musculare: scade tonusul muscular pe musculatura hiperton ,
arteriale,
- cre te capacitatea imunologic a organismului,
- efect terapeutic deviat din ac iunea c ldurii: - hiperemizant, analgetic, miorelaxant -
antispastic,
activarea metabolismului.
IndicaModalit i de aplicare: metoda în câmp condensator i metoda în câmp inductor
ii generale:
- reumatologie: - reumatism degenerativ, reumatism inflamator cronic, reumatism abarticular,
sechele posttraumatice
- neurologie: - SN periferic - nevralgii, neuromialgii, unele nevrite, pareze i paralizii,
- SNC - unele cazuri de scleroz în pl ci, sechele dup poliomielit , mielite i
meningite.
- aparat cardiovascular: - angine pectorale f r form de afectare miocardic sau insuficien
cardiac , tulbur ri ale circula iei venoase periferice ale membrelor.
- aparat respirator: - bron ite cornice, sechelele pleureziilor netuberculoase, pleurite, astm bron ic
între crize.
- aparat digestiv: - spasme esofagiene, gastroduodenale, intestinale cu caracter func ional,
constipa ii cronice, diskinezii biliare.
- aparat urogenital: - hipertrofii de prostat , colici -nefretice,
- ginecologie: epididinite,
metroanexite, unelecronice,
parametrite nefritesterilit
acute i cu
secundare, unele mastite.
anurie. - ORL: - sinuzite, rinite cronice, faringite, laringite, otite externe, catarul oto - tubular.
- oftalmologie: - orgelet, iridociclite.
- stomatologie: - dureri postextrac ii dentare, gingivite.
- dermatologie: - furuncule, panari ii, abcese ale glandelor sudoripare (hidrosadenite)
- endocrinologie: - deregl ri ale hipofizei, tiroidei,
48 suprarenalei.
b.Diapulse
Terapia cu înalt frecven pulsatil generat de aparatul DIAPULSE furnizeaz curen i de înalt
frecven cu urm toarele caracteristici: frecven de 27,12 MHz, lungimea de und de 11
m, durata unui
impuls de 65 s, impulsurile sunt separate de pauze de 25 s, mai mari decât durata
impulsului,
i 975 W. frecven a
impulsurilor
Efecte biologice importante: - echilibrarea este dozat
pompelor ioniceîn 6membranare
trepte: 1- 6, intensitatea
celulare, energiei ide lucru a aparatului este
echilibrarea
stimularea nivelelor energetice celulare, cuprinsstimularea
între 293 metabolismului celular - faza anabolic , stimularea
ap r rii nespecifice, efect antialgic, efect antihemoragic, accelerarea circula iei capilare, efect antispastic
pe musculatura neted .
Indica ii: aparat locomotor: (fracturi, algoneurodistrofie, reumatism cronic degenerativ, reumatism
abarticular, bursite, tendinite, tenosinovite, capsulite, entezite, reumatism inflamator;
aparat
cardiovascular (arteriopatii periferice, ulcere varicoase); aparat respirator (bron ite acute,
faringite acute;
aparat digestiv (gastroduodenite acute, ulcere gastroduodenale, colite, rectocolit
ulcerohemoragic ;
aparat urogenital
Contraindica (cistite acute,
ii: - purt toriipielonefrite
de stimulatoracute, inflama ii pelvine nespecifice ORL: -
cardiac.
sinuziteUltrasunetul
acute,
Urechea uman percepe sunetele asinuzite cronuce
c ror limit superioaracutizate);
de percepstomatologie
ie este de cca (gingivite,
20000 oscilastomatite,
ii/ poiree alveolar );
dermatologie (escare,
secund . Vibra iile mecanice pendulare - reprezentând sunetul - ce dep esc aceast limit
ulcere de
poart decubit, leziuni de continuitate, cicatrice hipertrofic , arsuri, celulite).
numele
de ultrasunete (au o frecven apreciat la 50000 Hz - 3000000 Hz). Ultrasunetele
Mecanisme de producere: procedee furnizatemecanice,de procedee
aparatele
magnetice, procedeul piezoelectric.
Efecte fiziologice ale ultrasunetului:folosite în fizioterapie au o frecven cuprins între 800 - 1000 Hz.
- analgetice - realizate prin intermediul SNC, efect miorelaxant, ac iune hiperemiant , activarea
circula iei sangvine, ac iune asupra SNV, inhibarea ac iunii glandei hipofize, efecte fibrolitice (legate de
fenomene de fragmentare i rupere tisular ), efecte antiinflamatorii, ac iune vasomotoare i metabolic .
Indica ii generale:
- afec iuni reumatismale: - reumatism degenerativ, reumatism inflamator cronic, reumatism
abarticular.
- traumatologie:- fracturi recente, întârzierea form rii calusului, contuzii, entorse, luxa ii,
hematoame, posturi vicioase, scolioze, deform ri ale piciorului.
- dermatologie: - cicatrici cheloide, pl gi atone, ulcere trofice ale membrelor.
- afect ri ale esutului de colagen: - fibrozite, dermatomiozite, sclerodermie, retrac ia aponevrozei
palmare Dupuytreu.
- neurologie: - nevralgii i nevrite, sechele nevralgice dup herpes Zoster, nevroamele
amputa iilor, distrofie muscular progresiv , sindroame spastice i hipertone.
-Contraindica
afec iuni circulatorii: - arteriopatii
ii: procese obliterante,
inflamatorii acuteboala Raynoud.
cu supura ii, manifest ri acute ale afec iunilor
-reumatice,
afec iuni dinafec
cadrul medicinii interne,
iuni cu tendin e la hemoragii, procese neoplazice, prezen a pieselor metalice intratisulare,
-implant
ginecopatii.
de pace-maker
Contraindica ii: cardiac, ciclu menstrual i sarcin .
Contraindica cutanat
sensibilitate ii generale:
, tulbur
modific
ri de coagulare
ri tegumentare,
sangvindiverse
, fragilitate
afec iuni
capilar
cutanate,
, st ri generale
tulbur ri49
alterate,
de ca exii,
Contraindica ii speciale: aplicarea ultrasunetelor pe zone corespunz toare unor organe i esuturi
precum: creier, m duva spin rii, ficat, splin , uter gravid, glande sexuale, pl mâni,
cord i marile vase,
aplica ii pe zonele de cre tere ale oaselor la copii i adolescen i.
Fototerapia
Fototerapia sau "terapia cu lumin " reprezint utilizarea ac iunii asupra organismului a energiei
radiante luminoase. Ea poate fi: - natural (lumina solar ), artificial (furnizat de spectrele de iradiere
emise în anumite condi ii de corpurile înc lzite). Utilizarea luminii în scop terapeutic = helioterapie.
Propriet ile fundamentale ale luminii:
- propagarea rectilinie într-un mediu omogen, reflexia luminii este reîntoarcerea ei în mediul din
care provine, raza reflectat fiind în acela i plan cu raza incident ; unghiul de reflexie egal cu unghiul de
inciden ,
- refrac ia este devia ia pe care o sufer raza de lumin la trecerea ei prin suprafa a de separare a
dou medii cu densit i diferite,
- lipsa perturba iei reciproce (când fasciculele se intersecteaz , ele se propag independent),
interferen a este fenomenul de "compunere" a undelor luminoase cu aceea i direc ie de propagare (bande
luminoase i întunecate),
- difrac ia este fenomenul de curbare a traiectoriei luminii în regiunea umbrei geometrice,
polarizarea este dependen a intensit ii razelor luminoase reflectate fa de orientarea planului de
inciden .
Mecanism de producere:
Emisiunea de energie de c tre corpuri se face prin:- incandescen , luminescen . Cele dou teorii
asupra naturii luminii sunt: teoria ondulatorie i teoria corpuscular , fotonic sau cuantic . Radia iile
luminoase propriu - zise, care fac obiectul fototerapiei sunt:
- radia iile infraro ii,
- radia iile vizibile,
- radia iile ultraviolete.
Radia iile infraro ii (RIR)
Sunt denumite i radia ii calorice, având lungimi de und cuprinse între 0,76 - 50 micrometri .
Mecanism de producere: sunt emise de corpuri incandescente, de gaze aduse la luminiscen prin
desc rc ri electrice în terapeutic se folose
Efectetefiziologice:
urm toareaac clasificare:
iune caloric (cu cât lungimea de und este mai scurt , cu atât ac iunea
1. RIR
caloric este cu lungimi de und cuprinse între 0,76 m i 1,5 m - sunt penetrante în func ie
maideprofund ), vasodilata ie arteriolar i capilar (eritem caloric), edem u or al stratului
pigmenta ie, gradul de inhibi ie, temperatur i doz ,
mucos,
2.RIR
edema
tumori în cutoate
ierea lungimi de dermice,
papilelor und
stadiile cuprinse
evolutive întreii 1,5
infiltra m i 5 m,perivasculare,
(pre/postoperator),
leucocitare absorbite deactiv
tuberculoza epiderm st iriderm,
cre ,terea debitului
febrile,
3.RIR cu lungime
sangvin, cre terea
fenomene de und mai mare de 5 m, absorbite numai la suprafa a tegumentului.
inflamatorii acute,
metabolismului localreumatism
i îmbun tarticular
irea troficit
acut,ii, insuficien
activarea glandelor
cardio - respiratorie,
sudoripare, influen
insuficien
eaz
termina iile,
coronarian
nervoase
tulbur ri de
cu calmarea
ritm cardiac,
consecutiv
suferina enevralgiilor.
venoase ale membrelor – tromboflebite, tromboze,
varice,
Mod decalcifierea
aplicare: B i de lumin general , aplica ii în spa iu deschis.
de
În spa
nevralgii,
iu deschis:
mialgii,
afec tendinite,
iuni localecatarele
înso
progresiv
Indica
ite cutanate,
de
ii ale
edeme
a pere
terapiei
subacute,
ilor
inflamatorii
cu
arteriali:
RIR:cronice
ateroscleroz
i staz ale
superficial
mucoaselor,
. , diferite
50
pl gi
tipuri
postoperatorii,
În spa iu închis: boli cu metabolism sc zut: obezitate, hipotiroidie, boli reumatismale degenerative,
diverse neuromialgii, intoxica ii cronice cu metale grele,
afec iuni inflamatorii cronice i subacute ale
organelor genitale, afec iuni cronice ale aparatului respirator.
Contraindica ii: nu se aplic imediat dup traumatisme,
Radia iile ultraviolete (RUV)
Radia ii cu lungimi de und cuprinse între 0,01 - 0,4recente,
hemoragii risc
m. În terapie de hemoragie
se utilizeaz doar cele cuprinse
gastro - intestinal , inflama ii acute, supura ii, boli i st ri febrile.
între 0,18 – 0,4 m.
Efecte fiziologice: vasodilatator (eritem), pigmenta ia cutanat , exfoliere cutanat ,
producerea
vitaminei D, efect desensibilizant antialergic, efect antialgic, efect de stimulare a
Mod de aplicare: Iradieri generale, iradieri locale: efect
electropoiezei,
Indica ii generale: bactericid, virucid, efect psihologic, resorb ia edemelor superficiale, stimularea
- dermatologie: - alopecii, pelad , catabolismului
psoriazis, acnee, cicatrici
i suda iei. cheloide - iradieri de 1 - 2 s pt mâni,
eczeme (stadii subacute, cronice), furuncule i furuncul antracoid, deger turi, eritemul pernio, herpes
zoster (Zona), lupus vulgaris, ulcere cutanate, ragade mamelonare, piodermite, prurigouri, micoze
cutanate.
- pediatrie: - rahitism, spasmofilie, astm bron ic, debilitate fizic , craniotabes.
- reumatologie: - artrite reumatoide, artroze, periartrite, nevralgii, sindrom AND.
tuberculoz
- alte afec iuni: - sindroame neurovegetative, tulbur ri endocrine, afec iuni ORL, afec iuni
obstetrico - ginecologice.
Contraindica ii: tuberculoza pulmonar activ , neoplazii, ca
exii de orice cauz , inani ia,
cardiopatii decompensate, insuficien cardiac , insuficien e
hepatice i cu
Terapia renale,
laser st ri hemoragice,
LASER reprezint ini ialele pentruhipertiroidia,
LIGHT AMPLIFICATIONdiabetby zaharat,
STIMULATED pacien i nervo
EMISSION of i i iritabili,
RADIATION, adic AMPLIFICAREA LUMINII prin EMISIE STIMULAT de RADIA IE.
sarcina,
Lumina lasertulbur ri demonocrom
este complet pigmentare,
, prezint hipertensiune
o singur lungime de und , complet
arterial
coerent , consecutiv , fotosensibilit i cutanate solare.
absolut orientat , undele laser fiind perfect identice în timp i spa iu.
Parametrii fizici de baz în laseroterapie: lungimea de und , puterea, frecven a,
musculare constituite, miozita calcar posttraumatic , entorse, luxa ii, tendinite
densitatea
Efecte ale terapiei cu laseri atermici: de
analgetic, miorelaxant, antiinflamator, trofic, resorbtiv,
posttraumatice,
putere
bactericid, virucid.
axonotmesis, arsuri; dermatologie (dermitele acneiforme, eczeme, herpes simplex,
Indica ii terapeutice ale laserilor atermici: traumatologie ( fracture, rupturi musculare, hematoame
herpes zoster,
psoriazis); O.R.L.( amigdalite, faringite, sinuzite, tinitus); Stomatologie (gingivite,
peridontite, nevralgii
dentare, stomatite aftoase); Reumatologie (poliartrit reumatoid , spondilit anchilozant ,
artroze,
pl gi atone, deger turi, eczeme, eriteme tendinite,
actinice,
bursite);
radiodermite,
Neurologiecicatrici
( nevralgie
vicioase,
trigeminal
tulbur
, pareze,
ri ale circula
nevrite).
iei
periferice,
A. Contraindica
B.
st riContraindica
spastice
ii absolute:
ale
degenerative,
iiviscerelor
relative:
iradierea
Contraindica
pacien
abdominale.
iradierea
direct
i cutumorilor
aafec
ii:globilor
iuni psihice
maligne
oculari–sau
epilepsii,
cu poten
risc deial
sindroame
inducere
maligne,51
nevrotice
st
a riretinopatiei
febrile.
Pacien i cu mastoz chistic , hipertiroidism, pacien i sub tratament steroidian, sarcin , pacien i cu
implanturi cohleare.
Terapia prin câmpuri magnetice de joas frecven

Un câmp magnetic este produs de un curent electric sau de un câmp electric.Câmpul
magnetic
produs de un curent electric prezint aceia i parametri fizici caracteristici curentului
electric
Aparatul MAGNETODIAFLUX generator.Intensitatea
este un produs românesc, câmpului magnetic
alc tuit - densitatea
dintr-un generatorliniilor
de câmpde for magneric - se m soar
în T (tesla),
magnetic de joas frecven , trei bobine i cabluri aferente, având urm torii parametrii:
în subunit i mT (militesla).
- frecven de 50 i 100 Hz,
- intensit i fixe: - 4 mT bobina cervical ,
- 2 mT bobina lombar ,
- 20- 23 mT bobina localizatoare.
Efectele terapiei cu câmpuri magnetice de joas fregven - MAGNETODIAFLUX -
A. Formele continue nemodulate: efect sedativ, efect simpaticolitic, efect trofotrop.
B. Formele întrerupte: efect excitator, efect simpaticoton, efect ergotrop.
Alegerea formelor de aplicare - continuu, întrerupt, sunt în func ie de afec iunea de baz , tipul
constitu ional i reactivitatea neurovegetativ individual , bioritmul subiectului.
Indica iile terapiei prin câmpuri magnetice de joas frecven :
A. Afec iuni reumatismale: reumatism cronic degenerativ, reumatism abarticular, inflamator.
B. Sechele posttraumatice: pl gi, contuzii, hematoame musculare, entorse, rupturi
musculotendinoase, postfracturi, consolidarea fracturilor.
C. Afec iuni neuropsihice: nevroze, distonii neurovegetative, hemiplegii, paraplegii, boala
Parkinson.
D. Afec iuni cardiovasculare: boli vasculare periferice func ionale ( boala Raynaud, sindromul
Raynaud, acrocianoza); boli vasculare periferice organice (trombangeita obliterant , ateroscleroza
obliterant a membrelor, arteriopatia diabetic )
E. Afec iuni respiratorii: astm bron ic, bron it cronic .
F. Afec iuni digestive: gastrite cronice, ulcere gastroduodenale cornice, tulbur ri de motilitate
biliar .
G. Afec iuni endocrine: diabetul zaharat tip II, hipertiroidia.
H. Afec iuni ginecologice: dismenoreea, metroanexite cronice nespecifice, cervicite cronice
nespecifice, tulbur ri de climax i preclimax.
Contraindica iile terapiei prin câmpuri magnetice de joas frecven : purt torii de stimulatori
cardiaci, sindroame hipotensive, ateroscleroza cerebral avansat , st ri hemoragice, anemii, boli
infec ioase, st ri febrile, insuficien e: renal , hepatic , cardiac , pulmonar , psihoze, epilepsie, sarcin .
administrare, a apei pe piele, în scopul cre terii rezisten ei organismului, normaliz rii
func iilor sale 2.2.3. Hidroterapia
Hidroterapia este o metodalterate
fizioterapeutic , care
i combaterii utilizeaz
anumitor aplicarea,
manifest ri din sub diferite
patologia umanforme
. de
Principalele proceduri hidroterapeutice sunt reprezentate de :
- fric iuni i sp l ri; comprese; cataplasme; împachet ri; b i; du uri, afuziuni.
Toate procedurile din cadrul hidroterapiei este indicat s fie efectuate înainte de mas
fii
un prosop înmuiat în ap cald sauobligatorie
rece. Se îmbin
evitareaîncongestiei
acest fel accapului
iunea cumulat
prin udareaa excitan
fe ei sauilor
folosirea
termiciunei
i comprese reci pe
Fric iunileceea
mecanici, suntceproceduri
d o reac ie
hidroterapeutice
vascular
frunte.rapid care
i intens
constau
. Dup înterminarea
fric iuneaprocedurii,
unei regiunizona
52 ale friccorpului
ionat secu
acoper cu un cearceaf. Fric iunile se pot efectua cu ap cald , rece sau cald
alternativ cu rece. Dup
suprafa a pe care se ac ioneaz , fric iunile sunt par iale (doar pe anumite suprafe e ale
corpului) sau
complete. În ultima eventualitate, procedura hidroterapeutic se execut succesiv într-o
anumit ordine:
picioare, spate, torace, abdomen, mâini. Pe m sur ce se execut fric iunea pe o anumit
regiune, restul
corpului este învelit în cearceaf, pentru a se împiedica pierderile de c ldur
suplimentare. Fric iunile
par iale sunt indicate în st ri febrile (procedur repetat de 3-6 ori pe zi) insuficien
circulatorie
periferic , pareze i paralizii, astenie, surmenaj, convalescen dup boli febrile,
reumatrism degenerativ
(pentru a preveni recidivele), bron it cronic i staza pulmonar .
Indica iile acestora rezult din ac iunea lor asupra organismului : intensitatea
metabolismului,
ameliorarea func iei aparatului cardiovascular, exitarea sistemului nervos. Din astfel de
considerente,
fric iunile complete se prescriu în tratamentul obezit ii i al unor complica ii ale acesteia.
Sp l rile reprezint proceduri hidroterapeutice prin intermediul c rora se realizeaz
excitarea
pielii, doar prin stimuli termici. Ele constau din înmuierea în ap a unui prosop i sp larea
unor regiuni ale
corpului. Zonele respective sunt terse la sfâr itul procedurii i acoperite pân se înc lzesc. Au
indica ii în
st rile febrile, psihastenie, surmenaj, pareze i paralizii.
Compresele sunt proceduri hidroterapice care constau în învelirea unei p r i sau a
întregii
suprafe e a corpului cu o es tur umed , acoperit la rândul ei cu alta, r u conduc toare
de c ldur , în
scopul de a men ine cât mai mult timp reac ia ini ial . Compresele se pot aplica pe
cap, pe gât, torace,
abdomen, trunchi, picioare, degete, etc. În func ie de temperatura apei folosite,
compresele sunt reci sau
calde.
Cataplasmele sunt procedee hidroterapice care constau în aplica ii locale cu diverse
substan e
umede, ce au temperaturi variabile. Ac iunea lor este asem n toare compreselor, îns ,
datorit asocierii
excita iei chimice (de inute de substan a aplicat pe piele), efectele sunt mai pronun ate.
În func ie de materia întrebuin at cataplasmele sunt de mai multe feluri:
1.cele care folosesc plantele medicinale, se ob in prin fierberea acestora
2.cele cu t râ e, tarâ ele se fierb se storc i se introduc într-un s cule
3.cele cu f in de mu tar se ob in prin amestecul acesteia cu apa u or c ldu pân de
formeaz o
past , care se introduce într-un s cule i se aplic pe regiunea bolnav . Se înl tur când
pielea se
înro e te sau când apare senza ia de arsur . Cataplasmele au ac iune antispastic , revulsiv
i resorbitiv .
Principalele lor indica ii terapeutice sunt: durerile musculare i articulare, nevralgiile,
inflama ii acute i
cronice ale organelor abdonimale i toracale, spasmele musculare.
Împachet rile sunt procedeele care contau în învelirea unei p r i a corpului sau a
întregului corp
într-un cearceaf umed, peste care se aplic o p tur . Ini ial, în regiunea interesat se
produce o exita ie
53
agita ie.
B ile complet calde se pot face pe o durat de pân la 15 min. Ele duc la cre terea
temperaturii
organismului, excitarea sistemului nervos central i a aparatului cardio-vascular, cât i la
accentuarea
metabolismului. Efectele b ii calde pot fi completate atunci când se execut în ap
diferite mi c ri (ale
mâinilor, picioarelor , coloanei vertebrale) sau când se asociaz masajul sudacvatic al regiunii
bolnave.
Indica iile acesteia sunt : artritele cronice, spondilita anchilopoietic , anchiloze dup
traumatisme,
rigiditate muscular , pareze, paralizii. Uneori, baia se poate face în c zi speciale, în
care apa circul în
curent lacontinuu
i st ri febrile. Sunt contra indicate bolnaviii cu
subinsuficien
presiune. cardiac
Aceasta, arterosleroz
imit într-o ,oarecare m sur
i psihoze cu , b ile efectuate în
apele curg toare
al c ror efect de vioiciune, vitalitate i reînprosp tare a organismului este deja cunoscut.
Durata îmb iere este de 10 min i temperatura apei între 20 - 30 C. Este indicat în toate st
rile de
sc dere a for ei fizice i intelectuale, în neurastenie, constipa ii cronice simple, etc. Un
alt mijloc de
efectuare al b ii este reprezentat de cre terea progresiv a temperaturii acesteia. Se începe
de obicei de la
350 C pîn la 40-450 C , pe o durat de 15 - 60 minute. Aceast procedur determin o puternic
sudora ie,
motiv pentru care este indicat în intocxica iile cronice. Se recomand deasemenea în
obezitate, artroze,
nevralgii, artrite cronice.
B ile cu ap simpl pot fi efectuate i pe por iuni limitate ale corpului. Durata b ilor cu ap
rece
este de 1-5 minute i a celor calde de 10-20 minute. Se utilizeaz frecvent b i cu temperatura
accendent .
Baia de mâini, efectuat cu ap cald , se indic în angina pectoral , arteroscleroza
incipient ,
hipertensiunea arterial i artrite cronice ale membrelor superioare.
Baia de picioare efectuat cu ap rece, se indic în congestiile cerebrale (datorit
paralelismului
vasomotor între vasele membrelor inferioare i cele ale creierului) migrene, piciorul plat
dureros, pareze
ale membrelor inferioare.
B ile calde ascendente la membrele inferioare se recomand în angina pectoral ,
arteriopatii
obliterante periferice, nevralgie sciatic , spasme musculare i artroze ale picioarelor.
B ile de ezut au o importan particular în tratarea diverselor afec iuni din aceast
regiune a
corpului. Cele reci (pân la 20 C), se recomand în constipa ii sigmoidiene i hemoroizi iar
cele calde în
anexite cronice, apendicite cronice, endometrite cronice, cistite, prostatite cronice,
colici renale,
dismenoree, artroze ale vaselor bazinului,etc.
B ile de ezut alternante, prin propriet ile lor stimulante i tonifiante asupra musculaturii
pelviene, se recomand în prolapsul uterin, atonii uterine, constipa ii cronice simple.
B ile medicinale se pot face cu substan e chimice anorganice i cu plante medicinale.
Dintre substan ele chimice anorganice cele mai întrebuin ate sunt sarea, sulful, s rurile de
potasiu,
sublimatul i sulfatul de fier. Ca plante medicinale se folosesc mal ul, florile de fân,
plantele aromatice,
extractele de brad, coaja de castan i stejar, mu tarul,etc. B ile cu extract de brad, plante
aromatice i flori
de fân, ac ioneaz prin uleurile eterice pe care le con in i excit termina iile nervoase din
54
Du urile c ldu e (25 – 300 C) au un efect calmant i î i g sesc utilitatea în st rile de
agita ie.
Du urile fierbin i (peste 400 C) de durat scurt , sunt excitante, stimulând sistemul
nervos, musculatura
scheletic i metabolismul. Du urile alternative combin efectele de scurt durat ale du
urilor calde i
reci. Datorit ac iunii lor puternic excitante sunt folosite în astenii fizice i psihice,
insomnii, st ri de
isterie.
Du ul sco ian este un procedeu clasic de hidroterapie a c rui utilizare a trecut cu
succes proba
aspr a timpului, contribuind s r mân un excelent mijloc în tratarea unor afec iuni ca
obezitatea, st rile
depresive, parestezii, constipa ia cronic aton , astenia fizic i psihic , lombosciatic
cronic . Acest du
const în proiectarea în jet plin al apei de la o distan de 3 m, la temperaturi 30-40 C timp
de 10-15 sec.,
apoi 10 sec. la temperatura de 10-15 C. Acest ciclu se repet de 2-4 ori.
Du ul cu abur reprezent o variant hidroterapeutic cu indica ii pe regiuni limitate ale
corpului,
folosindu-se în
Du urile sunt proceduri hidroterapeutice vapori
care deapaapsubsupra
form înc delzijet,
i sub presiune timp
la temperaturi de 3-5 minute. Acest
i presiuni
procedeu
diferite, este se poate
îndreptat asupra organismului. Se beneficiaz astfel de combina ia dintre
combina
excitantul cu termic masajul local care se face în timpul aplic rii du ului. Efectele
hiperemiante
cu cel mecanic, ceea ale pielii
ce msunt
re te eficien a procedurii.
foarte
Du urile marcante.
generale Du reciul (10
cu –aburi se în
150 C), întrebuin
ploaie, eaz în dureri
pe durat scurt musculare, spondiloze
de 30 -90 secunde, sunti
spondilite
folosite în
esutul adipos)anchilopoietice,
scopul
cât i prevenirea amenoree
infec iilori acute
înt ririi organismului, oligomenoree.
maiale
ales a sistemului
c ilor nervos i a musculaturii scheletice.
respiratorii superioare.
Du ulrecomandate
Sunt subacvatic este o combina ie între baia complet i efectuarea unui masaj cu un
jet
în stderi ap
de epuizare fizic sau psihic , neurastenii, obezitate (du urile reci cresc mobilitatea gr
subacvatic.
simulor din Are o ac iune deosebit de reconfortant , creând celui care l-a practicat o
stare de bun
dispozi ie i tonifiere.
Se recomand în spondiloze i spondilite anchilopoietice, nevralgii, sechele dup fracturi,
lucsa ii,
entorse, constita ii cronice simple i dureri musculare.
Afuziunile sunt procedee hidroterapeutice care constau în proiectarea unei coloane de
ap de
obicei rece, f r presiune, asupra unor suprafe e mai mult sau mai pu in intinse ale
organismului. Se
influien eaz pe aceast cale circula ia sângelui, respira ia, tonusul muscular i sistemul
nervos.
Procedurile se efectueaz repede i nu trebuie s dureze mai mult de un minut.
estetice,
Afuziuneasanogenetice,
piciorelor este igienice
indicat
i tonifiante
în dureri asupra
de cap psihicului
datorate unor
uman.tulbur
Acestea
ri circulatorii
sunt ob
cerebrale,
inute numai dac
pareze i paralizii
procedura hidroterapic
ale musculaturii
este practicat picioarelor,
judicios i metodic.
picioare plate dureroase, varice, senza ia
de
B ile
amor cu ealabur sunt contraindicate în urm toarele afec iuni: hipertensiune arterial , afec
furnic turi, alternan a de cald cu rece la nivelul picioarelor, sindrom posttrombotic.
iuni
pulmonare
Afuziunea bra cronice
elor i(bron
spatelui
it cronic
se practic
, astmîn bron
caz de ic astenie
în criz fizic
, emfizem
i psihicpulmonar,
, atrofii
musculare
pneumoconioze, etc.),
scolioz , constipa
insuficien renal cronic
ie cronic
, hepatite
simpl cronice
(aton ) ii tendin
ciroze,a la
cardiopatii,
infec ii acute
boli repetate
psihice, laboli
nivelul
de piele,
c ilor
respiratorii
ca ec ie etc.
superioare.
Este recomandat ca în zilele de epuizare fizic sau psihic ca i dup ingestia unor mese
copioase,
Un procedeu b ile cuhidroterapeutic aparte îl reprezint cura lui Kneipp. Aceast metod
terapeutic
abur s fie evitate. Se recomand ca aceste proceduri s se fac progresiv, pentru a
const înoalergarea
realiza prealabilcu picioarele goale, pe o paji te înverzit acoperit de roua dimine ii. Aceste
aler g ri se
adaptare a organismului la suprasolicitarea impus de baia cu aburi. Dup ie irea din baie, se
fac du
face gradat
la o în func ie de vârst , de temperament fizic i de starea general a
organismului.
temperatur potrivit
Se începe
sau chiar
prin rece, ori se prefer efectuarea
55 unor mi c ri de înot într-o pi cin .
edin e scurte de 10-15 min, care sunt prelungite în mod treptat pân la o or . Nu trebuie minimalizat i
faptul c prin intermediul curei lui Kneipp se produce o c lire a organismului, datorit angren rii acestuia
în practicarea de mi care fizic în mediul natural ambiant.
Dup cum se cunoa te, efortul fizic are nenum rate efecte benefice asupra îmbun t irii st rii de
s n tate.
Exerci iul fizic în ap are efecte deosebite asupra organismului respectiv: diminu
durerea i
spasmul (contractura muscular ); relaxare general i local ; men in sau cresc
amplitudinea mi c rii
articulare; reeducarea musculaturii deficitare: cre tere de for muscular , de tonus
Avantajele exerci iului fizic în ap muscular, cre tere de în bazin sau piscin sunt: desc rcarea de
(hidrokinetoterapia)
greutate a corpului; c ldura rezisten apei; folosirea
i coordonare muscularfor ei hidrostatice
; reeducarea ortostatismuluidei împingere
a mersului; permitde activit
jos în
sus a corpului; i recreative
particulare i generale; rol biotrofic i de activare a circula iei; redresare psihic .
utilizarea turbulen ei apei pentru exerci ii cu rezisten 2.2.4 Terapie ; ocupa
reeducarea
ional mersului; înotul
terapeutic.
Terapia ocupa ional poate fi definit ca fiind o activitate mental sau fizic , prescris i dirijat ,
pentru obiectivul bine determinat de a contribui la refacerea sau gr birea ei, în urma unei boli sau unei
leziuni.
Terapia ocupa ional , o art i tiin a care dirijeaz modul de r spuns al omului fa de o activitate
selec ionat , menit s promoveze i s men in s n tatea, s împiedice evolu ia spre infirmitate, s
evalueze comportamentul i s trateze sau s antreneze pacien ii cu disfunc ii psihice sau psihosociale.
Terapia ocupa ional , o metod de tratament a anumitor tulbur ri fizice sau mentale, prescris de
medic i aplicat de speciali ti califica i, folosind munca, sau orice alt ocupa ie, în vederea vindec rii
afec iunii sau sechelelor sale.
Terapia ocupa ional , terapie prin munc sau terapie prin ocupa ie
Ocupa ia este recunoscut ca fiind unicul proces care implic performan a motorie individual ,
func ii integrate ale sistemului nervos, aten ie mental , solu ionarea problemei i satisfac ia
emo ional în
sarcini diferite i puse în valoare de cultur . Natura ocupa iei, promotoare a unei st ri
Efectele recuper rii în cadrul T.O. generale
au un fizice
sens mai
i larg ce impune aplicarea acesteia ca proces
medical cu finalitate
morale, este social
aceea care .
o prezint drept o form unic de terapie, cu aplica ii foarte diferite.
Alexandru Popescu arat c “în Terapia ocupa ional ocuparea timpului liber are menirea s
de tepte interesul bolnavului pentru activit i oarecare, pe acest principiu bazându-se
playterapia,
artterapia, cultterapia, kinetoterapia“ i c în T.O. care are la baz semnifica ia intrinsec
a muncii
esutul, confec ionarea unor obiecte, activit i agrozootehnice, cultura plantelor i florilor, etc.
T.Sbenghe arat renumerate
c T.O înseprocesul
preocupdede reinserc ie profesional
integrarea i sociali aprofesional
familial , social bolnavului aaceasta particip la
handicapa ilor, care este o metod activit i ca:
special a kinetoterapiei, o metod sintetic , global , care cere o
participare comandat i între inut psihic.
Din defini ii T.O. poate fi clasificat astfel:
1.T.O. recreativ cuprinzând:
- tehnici de exprimare desen, pictur , gravur , mânuit marionete, scris, sculptur , etc;
- tehnici sportive: diverse jocuri sportive sau p r i ale acestora;
- tehnici recreative jocuri distractive adaptate handicapa ilor ( ah cu piese grele, fotbal de mas cu
minge de ping-pong mobilizat cu pompi e de mân , popice, intar cu piese care se înfig în g uri
preformate,
executareajocuri
unor cu figurine
2.T.O.
anumite
funcmi de
c riplumb,
ional în etc.muncii
reprezint
cadrul o form sau de
ocupa
ergoterapie
iei respective
dirijatîn care
i controlat
sunt incluse:
56 i care are ca scop
- tehnici de baz formate din unele activit i practice înc de la începuturile societ ii umane, când
mâinile omului prelucrau materia prim de baz (lut, lemn, fibre naturale, fier): împletitul, ol ritul, esutul,
tâmpl ria, feroneria;
- tehnici complementare, care reprezent de fapt totalitatea restului activit ilor lucrative umane
dintre care: cartonajul, marochin ria, tipografia, strung ria, dactilografia, etc.
3.T.O. profesional care se poate aplica în spitale bine dotate, cu centre de recuperare bine utilate,
în coli profesionale specializate sau în ateliere- coal , de pe lâng întreprinderi, cu dou subcategorii:
a.T.O. preg titoare pentru activitatea colar i orientarea profesional a copiilor:
b.T.O de reprofesionalizare sau profesionalizare a adul ilor în sensul reîntegr rii în munca
desf urat anterior îmboln virii sau accidentului sau a reorient rii profesionale.
Pe lâng tehnicile de baz i cele complementare aceasta folose te i tehnici de „readaptare”,
formate din multitudinea i diversitatea activit ilor zilnice casnice, familiale, colare, recreative,
profesionale i sociale, modalit i de deplasare. Aceste tehnici adapteaz mediul ambiant al handicapa ilor
la propiile lor capacit i func ionale.
4.T.O retribuit care poate fi utilizat ca form economic pentru bolnavii care recupereaz
spontan o paralizie sau au suferit un tratament paliativ al sechelelor i i-au recâ tigat mi c rile
principale.
Aceast form de T.O. poate completa lipsurile produse de pensionarea temporar sau
definitiv a
bolnavului
Scopuli poate
T.O. constitui un factor obiectiv de apreciere a reîncadr rii bolnavului în
circuituli dezvoltarea fireasc a personalit ii; organizarea unui
- stimularea încrederii în sine a bolnavilor
program de mi c ri dirijate în condi economico-social normal. capacit ilor i înclina iilor restante ale
ii de lucru; constatarea
bolnavului; corelarea recuper rii medicale cu cea profesional ; reinserc ia cât mai rapid cu putin în via a
social economic i profesional .
Prin ocupa ie i munc se realizeaz orice activitate, mai mult sau mai pu in util i cu multiple
posibilit i de rezolvare, iar prin selectarea activit ilor se ajunge la atingerea scopului urm rit. Pentru
recuperarea gestual a deficientului, ergoterapia se transform într-o gimnastic util care folosit metodic
i progresiv, duce la munca organizat de la cele mai simple la cele mai complexe forme.
Obiectivele i efectele T.O.
A. Principalele obiective ale T.O.sunt: 1. Înl turarea tulbur rilor func ionale pasagere simple sau
multiple, prezente într-o serie de afec iuni sau în variate asocia ii morbide, în care
este necesar
reeducarea gestual , deci recuperarea unui deficit motor; 2. Reeducarea mijloacelor de
exprimare,
pentru regiunea afectat cât i pentru celelalte regiuni i conservarea unei bune func ii a
implicând vorbirea, atitudinea, comportamentul; 3. Restabilirea independen ei
articula iilor
bolnavului, sub aspect
neimplicate în procesul patologic i înt rirea musculaturii deficiente. Prin mi c ri
psiho-somatic.
analitice i globale se
În rezolvarea tuturor acestor obiective va trebui s se in seama de cele „10
ob in rezultate bune pe linia ob inerii îmbun t irii amplitudinii de mi care a caden ei i
B. Efectele T.O.: 1.Efectele fizice comandamente”
- constau în menale
a progresiei; inerea func iei tuturor grupelor musculare atât
existen ei integrate a handicapatului propuse de Holander : via a de familie, locuin ,
2.Efecte psihice se reflect în calmarea st rii de nelini te a pacientului, dezvoltarea
alimenta ie,
aten iei, dispari ia
instruc ie, educa ie i formare, petrecerea timpului liber, servicii publice, asocia ie, situa
descuraj rii i rena terii speran ei, p strarea obi nuin ei activit ilor zilnice i diminuarea
ie economic ,
complexelor de
activit i politice.
inferioritate; 3.Efectele psiho-sociale se concretizeaz în între inerea rela iilor cu
celelate persoane în
Reguli principale: având informa
cîn
p tarea
vedere
Reguli
iilor
încrederii
studiul
obdeinute.
aplicare
înhandicapului,
sine iaînT.O.
al ii analiza
i în ob inerea
ocupa perspectivei
iei,57confruntarea
de încadrare social în viitor.
Reguli secundare: 1. Ocupa ia trebuie s fie una obi nuit i la îndemâna pacientului; 2. Ocupa ia
trebuie s fie simpl ; 3. Ocupa ia trebuie s fie util ; 4. Ocupa ia trebuie s aib cât mai
multe posibilit i
de diversificare; 5. Ocupa ia va fi abordat progresiv; 6. Ocupa ia trebuie s fie liber
acceptat de pacient
(terapeutul trebuie s aib cuno tin e psihologice i pedagogice); 7. Ocupa ia nu trebuie
s aib ca scop
neap ratObiective
o prestaale ie terapiei
tehnic ocupa
de calitate;
ionale 8. Ocupa ia nu trebuie s fie renumerat ; 9.
Obiectivul principalOcupa ia trebuie
al terapie ocupa ionale este preg tirea progresiv i ra ional pentru
activit ile cotidiene cu un grad câtefectuat
mai mareîn colectivitate
de independen pentru reinser iegeneral
, educarea social ; a10. Ocupa ia trebuie
pacientului, cât i a s poat fi urm rit i
familiei acestuia pentru a ti s secontrolat
comporte cu acesta. Acest obiectiv poate fi împ r it în alte câteva –
obiective: se urm resc pozi ia, gesturile, starea, comportamentul, reac iile pacientului de corectare.
-Câ tigarea independen ei în ceea ce prive te alimentarea, prin adaptarea tacâmurilor i prin
înv area modului de a se servi de ele. Interven ia T.O. nu va fi continu ci episodic i de scurt durat ,
deoarece masa nu trebuie transformat în exerci iu de reeducare.
-Câ tigarea independen ei vestimentare, prin înv area treptat a modului în care pacientul î i
poate pune sau scoate unele obiecte de vestimenta ie, dar acest lucru numai în cadru real i bine motivat
(echiparea pentru edin a de kinetoterapie, ie irea la plimbare, înainte de baie, etc.).
-Câ tigarea independen ei de mi care - amenajarea locuin ei.
-Preg tirea pentru activit ile colare (înv area, scrisul, cititul).
-Folosirea dispozitivelor ajut toare.
Factorii de care trebuie s se in seama în alegerea activit ilor de terapie ocupa ional sunt:
vârsta, sexul, afec iunea, gradul i localizarea leziunii, scopul urm rit, efectele ergoterapiei asupra
func ionalit ii, preocuparea pacientului pentru acest gen de terapie.
Formarea autonomiei personale vizeaz autoservirea i autonomia în mediul ambiant
A.În cadrul autoservirii sunt vizate urm toarele componente ale autonomiei personale: a.Corpul
omenesc; b.Igiena personal ; c.Îmbr c mintea; d.Înc lt mintea; e.Hrana; f.Buc t ria; g.Vesel – tacâm;
h.Dormitorul
În procesul de înva are se folosesc diferite activit i i jocuri prin care copilul este familiarizat cu
mediul în care se desf oar activitatea i instrumentele necesare pentru realizarea activit ii i rolul pe
care îl are acea activitate.
B. În cadrul autonomiei personale în mediul ambiant se urm re te rela iile cu i din familie i
preg tirea acestuia pentru via a de familie;
Formarea autonomiei sociale
b. Activit i de socializare
În acest segment se urm re te ob inerea sau îmbun t irea urm toarelor segmente:
- vizite în: parcuri, expozi ii, muzee, institu ii publice, intreprinderi, magazine;
- a. Autonomia
excursii – pe îndiverse
clas teme
– coalîn; b. Autonomia
func ie de capacit în afara clasei
ile de i a colii;
în elegere Autonomia
a grupului sau în
cu
mijloacele
teme prev de zute de
transport;
programa colard.Cunoa; terea mediului social; e.Normele de comportare civilizat ; f.
colar; rela ii în macrogrupul social),
Autonomia
h. Relaîn ii între sexe, educa
- vizion ri : filme, teatre, ie sexual
spectacole ; i.Via aîntreceri
muzicale, de familie.
sportive, programe TV., video,
manipularea
diafilme; financiar ; g.Rela ii în micro i macrogrupurile sociale (rela iile cu familia,
rela ii în ii
- competi grupul
inter-clase, inter- coli cu con inut cultural, artistic, sportiv;
- audi ii: pove ti, muzic , concerte, diverse spectacole;
- serb ri, ez tori, teatru de p pu i, scenete, dramatiz ri;
- participarea la diverse manifest ri ocazionate de s rb tori na ionale interna ionale i
religioase;
- ini iative proprii de organizare a timpului liber; 58
2.2.5 Activit i Fizice Adaptate
Prin anii ’60 se purtau discu ii intense despre tratamentul prin cultura fizic i expansiunea
activit ilor de fitness. Jocurile olimpice pentru persoanele cu disabilit i (Paralympics)
se extind,
incluzând 20-30 de ri participante (Roma ’60, Tokio ’64, Tel Aviv ‘68). In Europa în
anii ’70 începe
nivelul de educa ie universitar pentru Activit i Fizice Adaptate, în 1970 luând na tere
IFAPA
(International Federation of Adapted Physical Actyvities), organiza ie care coordoneaz
la nivel
interna ional activit ile fizice adaptate, ce organizeaz congrese anuale. Mi carea
Paralimpic se extinde
la peste 40 de ri la Jocurile de Vara – Heidelberg 1972, Toronto 1976. Tot în aceast
perioad se
ini iaz i jocurile de iarna. În anii ’80 mi carea paralimpic se extinde cuprinzând
Conform acestora statele peste
europene 60 de s-auri orientat dând o aten ie m rit aspectelor legate de
(Arnhem,
activit 80, adaptate
ile fizice New York prin ’84, Seoul m
urm toarele ‘88).
suri :Legisla ia se îmbun t este, cre te aten ia
public iar înilor
- cre terea num rului kinetoterapeu ’87implica i în activit i fizice recuperatorii în cadrul
Consiliul
sistemelor Europei
de s n tate; public Cartea European a Sportului pentru To i. În anii ’90 mi
- preg tirea profesorilor decarea
educaparalimpic
ie fizic pentru se recuperarea copiilor cu disabilitati (APE –
extinde incluzând
Adapted peste 100 de ri Fizica
Physical Education/Educatie pentruAdaptata);
jocurile de vara i 30 pentru jocurile de
iarn . In ’82 la
- cre terea num rului organiza iilor ce au ca preocupare sportul la persoanele cu disabilit i;
- angajarea de instructori sportivi Simpozionul
la nivel localInternational al Persoanelor
pentru conducerea cu Disabilitati,
programelor UNESCO definea cei 4 piloni
recrea ionale/de
operationali
fitness pentru grupe speciale.
centrali
Ajutorul financiar oferit de stat pentru aceste pentru
activit Activit
i este ile Fizicepornindu-se
necesar, Adaptate: de 1. latradi
urmiatoarele
în recuperar e ; 2. tradi ia în
educa ie fizic ; 3.
premise: acces egal la cultura fizic ; automotivare prin activit i fizice; câstig economic
tradi ia sporturilor competitive; 4. tradi ia activit ilor de loisir.
(reducerea
nevoilor de îngrijire institu ionalizat ); responsabilitate colectiv ca parte a imaginii
publice despre
Asocia ia europeana define te activit recreere i sport; dificultatea dedomeniu
a ob ineinterdisciplinar,
suport financiarcare de la sponsori; nevoi excep
la ile fizice
dependen adaptate ca fiind
func ional un
. Aceste activit i sunt: autoîngrijirea, perturb ri în desf urarea
ionaleelor
caut identificarea i solu ionarea diferen pentru
individuale în activitatea fizic . Aceasta impune o acceptare
unor activit i
a diferen elor individuale, militeaztransport,
pentru cre
manuale,
echipament
mersul,
specific.
terea accesului la o via
v zul, auzul, activ respira
vorbitul, i sportivia, i activit
promoveaz
i lucrative. Activit ile fizice
inovarea i cooperarea dintre serviciile care
adaptate se o asigur .
În cadrul activit ilor fizice adaptate
bazeaz intrpeo adaptarea
serie de activit
exercii majore a c ror
iilor, activit perturbare
ilor pot s iile
fizice la condi duc i posibilit ile individului. Se
- crearea :de cluburi (croitorie, buc t rie,muzic , pictur , foto, etc.);
adreseaz
-1.înscrierea
persoanelorindividual
cu disabilit
a tinerilor
i (motorii,
la cluburisenzoriale,
sportive din
intelectuale);
localitate; 2. persoanelor cu boli
-cronice
amenajarea
(afecspaiuniiului de joac i a altor spa ii pentru desf urarea de diverse activit i;
-cardiovasculare,
organizarea unor reumatism,
tabere de afec
var iuni
cu scopul
respiratorii-astm,
de întâlnire epilepsie,
a copiilor afec
institu
iuniionaliza
musculare,
i cu
a participa la activit i fizice prin al etc);
cluburi
i copii
3. ipensionari
din
asocia ii sportive; 2. componenta automotivant a activit ii
Din punct
fizice - de de
o pronun
vedereatal importanta
activit ilor pentru
fizice
(de vârst
exterior.
aceste
via ,a.degrupuri
boala). sunt unite de doi factori: 1. dificultatea
59 de
Pentru atingerea scopului final, de cre tere a calit ii vie ii, prin activit i fizice adaptate se
urm re te: cre terea capacit ii fizice, cre terea fitness-ului, cre terea încrederii în sine, cre
terea pl cerii
pentru activitatea fizic . Prin intermediul acestor activit i persoanele trebuie s g seasc
un loc unde: s
fie în ele i i respecta i; s se simt în siguran în timp ce componentele motorii,
senzoriale i afective
Rolul aplic rii activit ilor sunt
fizicestimulate/activate;
adaptate vizeaz , comunicarea
fie implicareaverbal
în ac iiuni
nonverbal
sociale cât
s duc
mai la adapt ri specifice a
diversificate, fie acordarea de asisten sensurilor
grupurilor sociale, în vederea integr rii celor cu dificult i de
adaptare social . comunic rii; s se îmbun t easc capacit ile motorii i intelectuale; activit ile s aib drept
Conceptul strategiei de lucru finalizare
în cadrul activit ilor fizice adaptate pleac de la urm toarele 3
socializarea i reducerea dependen ei .
nivele:
1. senzoriu: v z, auz, sensibilitate kinestezic , tactil ;
2. nivelul abilit ilor motorii:
a. perceptia motorie: echilibru, integrarea corporal , direc ionarea mi c rii;
b. fitness-ul fizic: for a-rezisten a muscular i antrenament la efort (anduran a cardio-
respiratorie);
c. abilitatea motorie, coordonarea.
3. nivelul îndemân rilor:
a. sportive (aruncarea mingii, lovirea unei mingi cu piciorul, cu paleta, etc);
b. func ionale (mersul, alergarea, urcarea sau coborârea sc rilor sau a unei pante).
In cadrul aplic rii în mod tiintific a activit ilor fizice adaptate, este necesar parcurgerea
urm toarelor faze: evaluarea i interpretarea nevoilor; planificarea interven iei; selec ionarea i adaptarea
echipamentelor folosite; înregistrarea i aprecierea progreselor realizate.
În stabilirea obiectivelor se va ine seama de o serie de factori: nevoile i dorin ele persoanei cu
dizabilit i; cuno tiintele legate de sistemul de valori al persoanei; informa iile
existente, referitoare la
maladie sau handicap, cu consecin ele lor pe plan fizic i psihic; cuno tin ele legate de
metodele de terapie
medical i ocupa ional , existente în momentul respectiv; informa iile disponibile despre
mediul pentru
care persoana urmeaz s fie preg tit comunitar; posibilitatea de a se implica într-o
Obiectivele generale ale activit iloractivitate sportiv , sunt:
fizice adaptate de dezvoltarea, men inerea i recuperarea
nivelului de func ionare cât mai mult a presta efort
posibil; în vederea ob inerii elor
unorfunc
rezultate;
ionaleinteresul pe care îl prezint persoana în
diverse situa compensarea
ii de via ; deficien
formarea deprinderilor prin autoîngrijire
de preluarea i igien personal ;
func iilor afectate de c tre componente activitatea fizic
valide; prevenirea destructur rii anumitor func ii ale organismului;
cultivarea
inducerea unei st ri de încredere în fordesfeleurat ; gradul de cooperare în cadrul unui eventual joc în colectiv; scopurile i
proprii.
deprinderilor de munc ; organizarea de jocuri i distrac ii; adaptarea la situa iile de joc
cadrul
Direc iile principale de orientare aînpersoanelorgeneral al
supuse terapiei sunt: stimularea responsabilit ii în
echip ;
programului de recuperare, multidisciplinar, în care persoana urmeaz s fie integrat .
desf urarea i implicarea în diverse concursuri i întreceri sportive pentru a dezvolta sim
ul de
colectivitate; stimularea încrederii în propria persoan ; cultivarea autocontrolului i
expresivit ii
personale; reeducarea capacit ilor cognitive; reeducarea capacit ii de reac ie la diverse
situa ii de via ;
antrenarea func iei neuromusculare; antrenarea integr rii senzoriale; sprijinirea rela iilor
In procesul de evaluare este necesarinterpersonale;
s se urm reasc urm toarele aspecte:
a) nivelul motricit ii grosiere
ansamblu,i fine,
precum carei la
educarea se referii la
capacit de caracteristicile
caracteristicile
ac iune,
mi cîn
rilor demi
func c rilor
ieprehensiune
de corpului
constrângerile
i60 îni resursele de mediu.
manipulare;
c) nivelul de dezvoltare a aptitudinilor sociale i de comunicare, care se refer la caracteristicile
interpersonale ale subiectului în diverse situa ii, precum i la modul în care în elege comenzile i
interac iunile verbale.
d) caracteristicile activit ilor de via cotidian , care include studier ea deprinderilor implicate în
igiena personal i autoîngrijire (de hr nire, îmbr care i între inerea locuin ei).
Pentru evaluare în cadrul conceptului AFA se va ine cont de urm toarele aspecte :
1. nivelul de dezvoltare motorie (ex. se mi ca f r s loveasc pe al ii, sare pe loc pe ambele
picioare de un num r de ori, arunc -prinde o minge la anumite distante, cade frecvent, merge în pant , pe
teren accidentat, urc -coboar sc ri cu/f r ajutor-balustrad , doar cu un picior sau alternativ, se opre te/se
întoarce din alergare);
2. orientarea postural i mecanica corpului (compozi ia corpului, integritate corporal , deficite
neurologice, modific ri degenerative ale aparatului locomotor, postura);
3. dezvoltarea cognitiv (î i aminte te cele discutate anterior sau cu ceva timp în urm , este
dependent de al ii pentru a realiza o ac iune, comunic cu ceilal i în timpul activit ilor comune, aten ia);
4. nivelul senzorial (simte atingerea, simte pozi iile/mi carea segmentelor corpului, se poate
orienta dup stimuli auditivi/vizuali, simte diferen ele de temperatura, prezint sensibilitate dureroas
normal )
5. dezvoltarea afectiv (are repulsie pentru activitatea fizic , are tendin la comportament
impulsiv, autodistructiv, nu intr în rela ii cu al ii, este solitar, etc.);
Procesul de recuperare prin activit i fizice adaptate la persoana cu restric ii de
participare
(handicap) este un proces continuu, în func ie de nevoile specifice individului, ap rute în
Este recomandabil ca procesul de terapie,
diverse etape aleadresat unei persoane cu restric ii de participare
(handicap), s se reia mereu în forme existennoi,
ei sale.
prin folosirea unor metode i procedee cât mai variate. Se va
ine seama de faptul c rela ia dintre terapeut i subiect se desf oar în practica pe parcursul mai multor
etape :
- etapa afectiv , în care se stimuleaz încrederea persoanei cu care se lucreaz i se demonstreaz
în elegere i optimism cu privire la ansele de ameliorare ale situa iei sale;
- etapa reunirii faptelor i informa iilor cu privire la nevoile persoanei, ce urmeaz a fi rezolvate;
- dezvoltarea planului de ac iune, în care cele dou p r i se în eleg asupra modului de desf urare a
activit ilor i se precizeaz cerin ele una fa de cealalt ;
- aplicarea planului, comunicându-se subiectului care sunt a tept rile fa de el i se trece la
exersarea activit ilor proiectate;
- etapa finala, desp r irea, care este în func ie de profunzimea rela iei terapeut/subiect i
performan ele ob inute în activitate.
În toat lumea, în ultima perioad în România s-a pus accent pe problemele cu care se confrunt
persoanele cu handicap. Problemeleprobleme.
majore ar Unfi: integrarea lor în
loc important în înv mântul
acest normal,
concept profesionalizarea
îl ocup terapia ocupa ional ca o ramur
lor i astfel câ tigarea independen ei adinkinetoterapiei,
punct de vedere social i economic.
Concept european AFA (activit care i fizice
se adaptate)
bazeaz pe poate fi considerat
folosirea ca opractice
activit ilor solu ie ocupa
pentruionale
aceste în tratamentul deficien
elor func ionale
b) nivelul deeduca
-recuperare; dezvoltare
ie ; recreere
a percep
; sport
pentru
iei mia ob
c rilor,
ine ocare
maximse refer
adaptare
, în principal,
a organismului
la recep
la mediul
ia i s u de via . Conceptul A.F.A.
decodificarea
Cu toate c cele
stimulilor
4 domenii prin
au toate
autonomie
are
categoriile
la func
baz ional
4de analizatori:
ele se g sescvizual,
într-o auditiv,
rela ie de
olfactiv,
interdependen
gustativ, kinestezic,
permanent . i la coordonarea mi cdomenii
proprioceptiv rilor; (vezi fig. nr. 2 ) : 61
Recuperarea are la baz Kinetoterapia i Terapia Ocupa ional , care ac ioneaz prin
antrenarea
ADL-urilor ajutând copilul s - i câ tige independen a prin formarea, însu irea sau
compensarea unor
cuno tin e, priceperi i deprinderi de autoîntre inere, mobilitate, comunicare, activit i
casnice i
comunitare.
Educa ia are ca obiectiv dezvoltarea calit ilor motrice, înv area mi c rii pentru
formarea
deprinderilor, ajungând în final la profesionalizare i integrarea în via a social . Pentru
Meloterapia. Reprezint folosirea mijloacelor de expresie artistic în scopuri terapeutice. Aceste
ob inerea acestor
mijloace dovedesc eficien a prin faptul c fac apel la sunet care este diferit de cuvânt
obiective se folosesc exerci ii pentru dezvoltarea motricit ii generale, exerci ii pentru
pentru a realiza
con tientizarea
leg tura dintre copil i mediul înconjur tor. Prin meloterapie se poate ajunge la diferite st ri
p r ilor corpului, exerci ii pentru dezvoltarea vitezei, îndemân rii, rezisten ei i for ei.
afective, de
Recreerea. În perioada de recreere ideea de baz este ca în institu ii ace ti copii
Sportul. Prin intermediul sportului cât sau
securitate i a de
procesului
evadare îninstruirii repetate
diferite lumi copiiie de
în func institu
ceeaionaliza i
ce reprezint fragmentul respectiv
handicapa i s aib
pentru copil.o serie de calit i motrice i caracteriale. Sportul aduce un puternic aport
dobândesc
tot programul ocupat cu diverse activit i de grup i individuale. În programul de
Meloterapia
educativ prinpoate fi folosit cu rezultate benefice atât sub form de audi ie cât i sub form
recreere trebuie s fie
interpretativs u. i anume concuren a (coleg i adversar) i spiritul de echip . Toate aceste
specificul
inclus terapia cognitiv , terapia psihosenzorial , ludoterapia, meloterapia i artoterapia.
calit i se pot
Trebuie
ob ine prin ramurile de sport adaptate, specifice deficien elor individului. Exist
eviden iat faptul c fiecare categorie de terapie este un complex de tipuri de ac iuni
ramuri sportive i
terapeutice.
regulamente specifice pentru diferite handicapuri : handicap locomotor, handicap
Terapia cognitiv , cuprinde cerin e care s nu dep easc posibilit ile copiilor cu deficien
mintal, handicap
e,
senzorial (surzi, nev z tori, mu i,etc.). i ace ti copii handicapa i pot s ajung sportivi
aceasta fiind o condi ie obligatorie pentru ob inerea rezultatelor, rezultate care s -i aduc
Copiii institu ionaliza i i nu numai de performan
beneficiind
satisfac ie de cele 4 direc ii ale conceptului A.F.A. pot ob ine
independen din punct de vedere dovad economic
deplin
fiind campionatele
i social
copilului. în func iededehandicapa
rezultatelei organizate
ob inute în larecuperare,
nivel na ional
în i interna ional
func ie de capacit ile dobândite în( Ludoterapia.
În anul 2001
procesul la calit i care la rândul lor pot fi perfec ionate în
educativ,
Jocul r mâne pentru copiii handicapa i forma permanent a procesului de
Oradea
timpul liber i în func ie de performan ele obs-a desf
inute în urat Campionatul European pentru surzi unde echipa României a ocupat
sport.
recuperare
locul al 3 lea). Activitate Fizic unitar
Adaptatîntre stimul, înt rire, r spuns i
pentru c aceast modalitate constituie o structur
Totodat ace ti sportivi
RECUPERARE EDUCApot IE
fi RECREERE
integra i socio-profesional
SPORT prin ob inerea calit ii de
modificare.
Dezv. calit ilor motrice antrenor
Timp liber pentru
Sp. specif. pt. hand. Jocul reprezint o form de cuno tere a realit ii i are ca scop captarea aten iei copilului
Înv area mi c rilor pt. sporturi
Terapie pentru handicapa i.
cognitiv
(h. locomotor, mintal senzorial) i atragerea lui
Kinetoterapie
formarea deprinderilor Psihoterapie
într-o activitate care are ini ial o form ludic , ajungându-se la activit i cu r spundere i
Antrenori handicapa i pt. T.O. (A.D.L.)
Profesionalizare Ludoterapie
responsabilitate,
sporturi pt. hand.
(T.O.) Meloterapie
iar în final la munc care creeaz cadrul Fig.2propice
Domeniile
unei munci
62
conceptului
eficiente.
A.F.A.
2.3.MIJLOACE ASOCIATE KINETOTERAPIEI
2.3.1. Factorii naturali
Climatoterapia (utilizarea terapeutic a climei/terapia prin climat) presupune utilizarea factorilor
atmosferici, cosmici i telurici caracteristic pentru un anumit loc geografic pentru anumite
st ri de boal .
Mediul înconjur tor are o influen considerabil asupra omului i st rii sale de s n tate
somatic i
Aria de utilizare a climatoterapieipsihic cuprinde. Bioclimatologia
toate sectoarele studiaz astfel efectele
terapeutice: factorilor ;climaterici
sfera profilactic sfera asupra organismului –
curativ ; sectorul de recuperare cu indicainfluen ii ei contraindica
care ii bine definite.
a) Factorii atmosferici se refer lapottemperatura
fi favorabileaerului,
sau nocive.presiunea aerului, umiditatea aerului,
compozi ia aerului, curen ii de aer.
1. Temperatura aerului/atmosferic . Aerul se înc lze te indirect prin cedarea c ldurii solului i apei
înc lzite ini ial de soare. Temperatura depinde de:
- pozi ia, înclina ia i distan a p mântului fa de soare, factor ce determin anotimpurile;
- latitudinea i altitudinea geografic (România are pozi ia geografic pe paralela 45° latitudine
nordic i meridianul 25 pe latitudine estic );
- apropierea sau dep rtarea localit ilor de suprafe ele mari de ap ;
- prezen a în diferite anotimpuri a curen ilor de aer cald din regiunile tropicale sau reci din
regiunile polare.
Ac iunea temperaturii atmosferice asupra organismului
Organismul uman reac ioneaz caracteristic homeotermelor reu ind s se adapteze diverselor
schimb ri de temperatur prin mecanisme de termoreglare. Acestea sunt de natur fizic i chimic :
- mecanismele fizice – realizeaz diminuarea pierderilor de c ldur în mediu rece i favorizeaz
pierderile de c ldur în mediul cald;
- mecanismele chimice – se refer la cre terea metabolismului în cazul pierderii de c ldur în
mediul
atmosferice ambiant i serece i sc derii
exprim în acestuia
mm de înmercur
cazul cresauterii termice.
milibari (un milibar=3/4mm Hg). La
Manifest rile patologicenivelul posibilem în rii condi ii de temperatur excesiv sunt: ocul caloric la
temperaturi crescute i deger
presiunea atomosferic este tura
de760la temperaturi sc zute.scad în raport cu în l imea, la 1000
mmHg. Valorile
2. Presiunea aerului. Greutatea masei mdepresiunea
gaze care apas asupra solului determin valorile presiunii
atmosferic fiind în jur de 670 mmHg. Aviatorii pot suporta prin antrenament o astfel de
presiune, uneori
foarte sc zut , dup cum scafandrii pot suporta o presiune mai crescut . Valorile
presiunii atmosferice
influen eaz organismul atât mecanic cât i chimic, cordul, abdomenul, vasele de sânge
sunt obligate s
suporte cel
termic umiditatea
mai multaerului
aceste varia
influenii de
eazpresiune.
reac iileScsistemice
derea presiunii
de termoreglare.
reduce i cantitatea
Aerul uscat
de O2.
La în l imea
permite
de 1000 m
transpira ia, cantitatea
deci evaporarea,
de O2 în este
schimb
de 18,2%,la
are o ac5000iunemoarecum
de 11,8%iritativ
tiind bronhic
c via a. uman
Invers,nu
mai este
aerul umed, posibil
care
dla oo senza
valoare ie „sufocant
de 10% O2. ” prin Subîmpiedicarea
influen a presiunii
evapor rii,
sc zute
favorizeaz
organismulexpectora
reac ioneaz
ia i poate
. Odat
3. Umiditatea aerului. Este determinat cu cre
seda de
tusea. prezen
terea Aerula vaporilor de ap . Prin termoconductibilitatea
altitudinii
cald i umed activitatea
„mole ecordului
te”, scadese modific
for a muscular
, cre te frecven
; aerul a rece
cardiac
este apoi
un bun
debitul
tonifiant
cardiac.
Sub influenc lirea
asigurând a
presiunii atmosferice
organismului. În schimb crescute
aerulfrecven
umed ai rece
respiratorie
favorizeaz
scade,bolile
amplitudinea
a frigore:respira
pneumonii,
iilor cre
te fiind
nefropatii,
4. Compozi
21%, ia aerului.
CO2, ozon, Aerul apatmosferic
gaze nobile, , I,reumatisme,
favorizat
Cl, Na esteîn oxigenarea
compus
paraliziile
cantit din
plfaciale
i foarte mânului.
mai Înperiferice,
mici. multe
zona elemente:
etc. oraazot
marilor 6378%, oxigen
e, atmosfera mai
5. Curen ii de aer i vânturile. Sunt deplas ri orizontale ale maselor de aer pe suprafa a p mântului,
m rilor sau oceanelor. Se datoresc diferen elor de presiune atmosferic i înc lzirii zonale
neuniforme a
temperaturii. Viteza vântului este cuprins între limite foarte largi: o vitez de 0,5 m/s
este abia
a) Factorii cosmici – cuprind radia perceptibil
iile solare ,i cosmice.
iar o vitez Radiadeiile 40olare
m/s sunt
corespunde
cele mai uraganului.
importante. Curen ii de aer influen eaz
procesele de
Ele nu ajung toate pe sol, ci numai 60-80% dintre ele, sub form de raze calorice
termoreglare,
sau infraro ii,avândraze un caracter calmant sau excitant în func ie de viteza sa.
luminoase i raze ultraviolete. Spectrul radia iilor solare este variat, în func ie de anotimp
(vara mai mare
b) Factorii telurici sau terestriidecât– ceiarna); altitudine
se grupeaz (la ecuator
în factori mai multe
geografici radia ii); de
(altitudinea, starea de puritate a aerului; de
latitudinea,
relief, vegeta ie); factori geologicimomentul
care au în zilei (la natura rocilor din zona respectiv , apele subterane,
vedere
izvoarele; factorii geofizici care au în prânz
vedereradia iile sunt mai puternie);
radioactivitatea de reflexia
magnetismului pe suprafe e mari (z pad , ap ).
terestru.
Factorii atmosferici, cosmici i telurici sunt cei care definesc calitatea climatului. Din îmbinarea
lor i predominen a unuia sau a altuia iau na tere diferitele clime. Climatoterapia este a
adar o metod
terapeutic ce utilizeaz factorii naturali din mediu pentru men inerea sau ameliorarea
st rii de s n tate.
Stresul climatic induce reac ii adaptative sau poate decompensa organismul.
Disponibilit ile de
Meteorosensibilitatea reprezint o reactivitate m rit la schimb rile meteorologice,
acomodarede i obicei
instalate adatare la varia ile climatice realizeaz aclimatizarea, care la unii dintre
pacien ifiind
brusc se prezent atât la persoanele s n toase cât i la persoanele cu diverse
realizeaz i facil,
patologii deficieniare alînii cum sunt vârstnicii i copii au reac ii adaptative mult mai
zgomotoase.
reac iile de aclimatizare. Sunt semnalate: exacerbarea crizelor dureroase reumatismale,
În condi iile în care se efectueaz atratamentul
crizelor cu factori naturali în condi ii locale, f r deplas ri în
alte zone se realizeaz meteoroterapia, care solicit
anginoase, exacerb mult
ri mai ale pu in organismul.
valorilor tensiuniiClimatoterapia se
arteriale. Aceste elemente motiveaz
realizeaz într-o atmosfer diferit nevoia de zonadedin care provine
a cunoa te pacientul, determinând reac ii biologice
adaptative în func ie de limita de varia ie a parametrilor
prognoza meteorologic climatici.
, în scopul prevenirii unor situa ii nepl cute.
În ara noastr se contureaz urm toarele tipuri de bioclim :
a)Bioclima sedativ indiferent (de cru are)
Efecte biologice: - punere în repaus a func iilor neuro-vegetative i endocrine.
Indica ii terapeutice: st ri de convalescen dup boli ce au necesitat perioade lungi de spitalizare;
st ri psiho-afective de grani , de la surmenaj psihic pân la diferite categorii de
nevroze; boli
reumatismale cu poten ial evolutiv important (ex. poliartrita cronic evolutiv ); boli în stadii
ce presupun
Acest bioclimat este bine reprezentatrezerve lafunc noiionale
în ar reduse
i cuprinde numeroase sau
crdio-vasculare sta iuni în care vârsta
respiratorii; se pot înaintat , cu manifest
ri severe
trata diferitede afec iuni:
- B ile Felix i 1 Mai (boli senescen
reumatismale
. i sechele neurologice), Buzia i Lipova (afec iuni
cardio-vasculare);
-con
Sângiorz B i (afec iuni digestive), Bazna,
ine i o serie de gaze toxice: oxid de carbon,Ocna clor,
Sibiuli, Gioagiu
bioxid (afec
de sulf, iuni
ceea cereumatismale),
face ca ast zi s Sovata
se vorbeasc
reumatismale),
atât de mult de Govora
poluarea(afec
aerului (afec iuni
iunii reumatismale), ginecologice);
influen a sa nociv Ol neasupra
ti (afecst rii
iuni
de reumatismale,
s n tate i totodat
renale,
modific
alergice,
rile de
-aferente
C lim ne
digestive);
clim ti C ciulata
efectului de ser(afec
. iuni hepato-biliare
- B ile Herculanei digestive, alergice,
(afec iuni reno-urinare,
reumatismale). 64 metabolice,
b)Bioclima excitant -solicitant în care se diferen iaz dou variet i bioclimatice: bioclima de
step i bioclima de litoral maritim.
Bioclima de step
Efecte biologice: solicitare foarte intens a sistemului nervos central i vegetativ; stimulare
intens
a glandelor cu secre ie intern (hipofiza, tiroida, corticosuprarenala), stimulare
metabolic , în special
Indica ii terapeutice: profilaxie primarameliorarea
pentru persoanele
balan ei fosfo-calcice,
predispuse la urmatdezvoltarea
de creunortereapatologii
depunerii de Ca la nivel osos,
de tip locomotor, deficien e func ionalestimulare a
locomotorii, tulbur ri metabolice, poten ial alergic; profilaxie
mecanismelor de termoreglare, cre te termoliza i se creiaz condi ii de pierdere a lichidelor
secundar a bolilor reumatismale degenerative;
Curativ: în afec iunile ORL din organism.
i respiratorii (astm bron ic, bron ita, bron iectazia); manifest ri
reumatismale degenerative articulare i periarticulare; rahitism, osteoporoz ; insuficien
veno-limfatic
stadiile ini iale; ginecopatii în stadiu cronic; inflamator; dermatoze; TBC extrapulmonar
ganglionar i
osteoarticular ;
Contraindica ii: st ri de convalescenRecuperare:
prelungit cusechelele
modific ripost-traumatice
marcate de starealegenerale;
aparatuluiafeclocomotor;
iuni manifest ri func ionale
în
cardio-vasculare i respiratorii (scleroz pulmonar ) cu deficit func ional important; afec
patologii
iuni reumatismale degenerative; sechele dup leziuni de NMP.
reumatismale inflamatorii cr. cu poten ial evolutiv sever; st ri de hiperactivitate nervoas
, astenie fizic
marcat ; afec iuni digestive: boal ulceroas , hepatit cronic persistent ; afec iuni renale
prin solicitarea
Sta iuni balneare în acestcrescut
climat aavem la Amara
reac iilor i Lacul
de termoliz S ratde(afec
urmate tulburiunile
ri aleale aparatuluihidroelectrilitic; afec iuni
echilibrului
urologice te
locomotor).
tip centralBioclima
sau periferic
de litoralpemaritim
fondul ueni hiperreactivit i neuro-vgetative; TBC pulmonar
Efectele biologice sunt asem stabilizat
n toare curecent; cele de step dar mai intens i nuan at prin: solicitarea
focare idevegetativ;
SNC infec ie, neglijate;
stimulareatumori
marcatbenigne cu poten cuial secre
a glandelor de malignizare,
ie intern ; orice proces
stimularea
oncogen. imunlogice
proceselor
nespecifice; stimularea metabolismului fosfo-calcic sub ac iunea UV, favorizând fixarea
calciului pe
Indica ii: matricea proteic osoas i îmbun t ind procesele de excitabilitate de membran ; îmbun t
În scop profilactic: irea
- la copii pentru dirijarea dezvolt rii capacit
armonioaseii deprinefortstimularea
i sc derea rezistenfunc
i reglarea ei periferice f r a influen a semnificativ circula ia
iei endocrine;
ameliorarea nivelului imunologic icerebral .
a reac iilor adaptive de termoreglare influen ând evolu ia i frecven a
afec iunilor c ilor aeriene superioare; profilaxie primar la adul i, boala artrozic .
În scop curativ:
- rahitism; insuficien tiroidian i gonadic ; boli reumatismale degenerative de tip articular i
periarticular; sechele post-traumatice ale aparatului locomotor; HTA stadiul I; tulbur ri
metabolice de tip
lipidic (hipocolesterrolemiant); sechele post leziuni de NMP; afec ini ginecologice de
tip inflamator
Contraindica ii: TBC pulmonar chiar cronic; TBC recent;
stabilizat genital afecstabilizat i sterilitate;
iuni digestive, afec iuni; respiratorii
boal ulceroas boala de tipul: astmul
Basedow, sindromul ovarian de menopauz alergic pur la adult i uterin sângerând ; boli cardio-vasculare;
; fibromatoza
procese
caracter oncologice
hipertonic indiferent de form
i deshidratant; copil, bron ita
; tumori
echilibrarea cronica
benigne
SNC simpl
poten ,ial
icuvegetativ;bron iectazia; insuficien
cancerigen.
stimularea reac iilor aadaptive
veno-limfatic
i în stadii incipiente.
Efecte: indiciistimularea
termoreglare; bioclimaticiproceselor
induc un confort c)termic
imunologice. Bioclima
redustonic stimulant
cu stres pulmonar i cutanat accentuat,65 cu
Indica ii:
- Profilactic: tulbur ri de cre tere la copil; st ri de surmenaj fizic, intelectual, nevroza astenic ;
tulbur ri func ionale la pubertate i climax, pe fond hiperreactiv; persoane cu risc profesional supuse la
noxe respiratorii; st ri de convalescen .
- Curativ: suferin e bronho-pulmonare astmul bron ic alergic, traheobron ite cronic; suferin e
hematologice; TBC pulmonar i extrapulmonar stabilizat; nevroza astenic .
Contraindica iile: bolile cardio-vasculare (sechele de infarct miocardic recent sau cu evolu ie
sever , CI, insuficien cardio-respiratorie); sarcin ; vârsta înaintat cu manifest ri marcate de
ateroscleroz ; persoanele cu deficit important de termoreglare, meteorosensibilitate accentuat ;
Sta iuni cu clim subaplin (pân la 1000 m): Vatra Dornei (cardio-vascular), Borsec (boli
endocrine), Sîngiorz B i (boli digestive), Tu nad (nevroze), Covasna (cardivascular).
Salina – microclimat terapeutic particular (speleoterapia)
Microclimatul unor saline ca Tg. Ocna, Sl nic Prahova, Praid î i dovede te eficien a terapeutic în
astmul alergic la adult i copil.
Efecte terapeutice: se reduc perioadele de tuse i dispnee; se r resc crizele de astm pân la
dispari ie; se îmbun t e te starea psihic ; inhalarea de aerosoli de Na, Ca, Mg; ameliorarea respira iei în
special prin componenta profund prin con inutul crescut de CO2.
Modalit i de tratament: de la câteva ore pe zi pân la 16 ore pe zi putându-se prelungii de la 2-3
s pt mâni pân la 1-3 luni.
Programul cuprinde: relaxare i odihn pe paturi i scaune; program de ex. fizice focalizate pe
ameliorarea respira iei; alerg ri cu caracter de antrenament pt. cre terea capacit ii de efort; psihoterapie;
diverse modalit i de relaxare (jocuri de grup, competi ii sportive cu grad redus de solicitare).
Indica ii: astmul bron ic, forme clinice u oare i medii ale copilului i adultului; rinite, rino-
faringite; bron ita cronic simpl .
Contraindica ii: vârstnicii peste 60-70 ani cu astm bron ic i bron it cronic , emfizem sau cord
pulmonar se recomand pruden pt. indicarea curei de salin ; cordul pulmonar cronic
decompensat i
insuficien a cardiac ; TBC pulmonar; reumatismul cronic inflamator în orice situa ie i
cel cronic
Folosirea apelor minerale în curadegenerativ
extern se faceîn puseul
sub forminflamator; bolnavi febrili
de b i generale, în bazin,cu sau
infec
înii;
vanprocese
. neoplazice.
Apele minerale
Baia general carbogazoas se efectueaz în van individual . Temperatura apei între 30-340 C.
Apa este reînprosp tat continuu prin difuzoare de bule de bioxid de carbon pentru
men inerea
sistemice si asupra fluxului sanguin cerebral. Pe circula ia cutanat CO2 are efect
concentra iei de 1g/litru. Bolnavul imersat în baie de 300 de litri va evita mi c rile
local, transcutanat de
inutile. Exist situa ii
cre tere cert a fluxului sanguin, eritem, de scurt durat a vasodilata iei ceea ce se
Efectele b ilor carbogasoase sunt:când se realizeaz
ac iunea
explic
b i în comun
prin farmacodinamic
efectele asupra- pân la iei
circula 6 persoane
cu efecte– locale
în bazine pentru balnea ie cu
ape iei
asupra circula iei cutanate, asupra circula carbo-gazoase
musculare i a pcircula
contrarii ale CO2 truns iei sistemice; micromasajul
transcutanat i cel inhalat.cutanat
CO2alp truns prin piele ac ioneaz
degazeificate.
bulelor de gaz; factorul termic sub temperatura de indiferen a apei 340 C cu rol în favorizarea circula iei.
direct asupra
Mofetenetede
musculaturii generale relaxând metaarteriola aflat în vasoconstric ie fiziologic , reglat
Gazele carbonice sunt emana ii postvulcanice
prin tonusulneogene spontane prin genez geochimic specific
arealelor geologice ale României. Mofetele
simpaticemanacral.dioxid
Pe de carbon
circula ia uscat în concentra
muscular CO2 iedizolvat
de 90 %. în plasm i ajuns la nivel
CO2 gaz uscat are efecte complexe,muscular
conjugate,pecontrarii
cale asupra circula iei cutanate, musculare,
inhalatorie – cre te fluxul sanguin în musculatura scheletic prin ac iune vasodilatatoare
direct pe
musculatura neted metaarteriolar i arteriolar . Marea adresabilitate în arteriopatii
periferice a fost 66
În ceea ce priveste efectele generale sistemice, studii realizate la Târgu-Mure putem conchide:
- sc derea rezisten ei periferice prin vasodilata ie general i sc derea tensiunii arteriale diastolice
(TAD), dar cu dispari ia acestor efecte la ie irea din mofet ;
- cre terea tensiunii arteriale sistemice (TAS) a frecven ei cardiace; nu brahicardie;
- extrasistole la coronarieni;
- sc derea perioadei de preejec ie prin cre terea presiunii aortice;
- cre terea perioadei de ejec ie i a postsarcinii;
- sc derea raportului preejec ie/ejec ie cu înr ut irea performan ei cordului.
Aplica iile în serie au efecte postcur de sc dere a tensiunii arteriale (TA) pentru mult
ameliorarea capacit
vreme, cu ii de efort fizic prin sc derea rezisten ei periferice.
Cre terea fluxului sanguin cerebral cu 75 % dup inhala ie de CO2 timp de trei minute confirm
marea adresabilitate a bolnavilor cu sechele de AVC tip trombotic la singurul „drog” vasodilatator
cerebral.
Efectul tardiv al CO2 inhalat aflat în plasm i în esuturi contribuie la complexitatea ac iunii
conjugate.
Tehnica de aplicare
Se aplic în amfiteatru mofetarian special amenajat în forma unui „Circ Roman” cu un num r
variat de trepte pentru diferite în l imi. La nivelul inhalator concentra ia de CO2 este cuprins
între 2,5-8
% iar la nivelul corpului concentra ia este de 12 %, valoare la care se stinge chibritul. Bolnavii sunt
plasa i
pe trepte cu nivel la jumatatea inferioara a corpului în gaz, timp de 20 de minute în ortostatism sau
Indica ii: -profilaxie secundar ezând
(Govora, Buzia i recuperarea faza II-III -Covasna în boli cardio-
pe scaun, dezbraca i pentru a beneficia de ac iunea direct a gazului. Gazele sunt distribuite
vasculare, profilaxia primar cardio-vascular în sta iuni cu climat mai excitant, umiditate mare i varia ii
prin partea
ale presiunii atmosferice (Borsec, Vatra-Dornei, Tu nad). unde concentra ia CO2 este de 98 %. Evacuarea se face continuu prin prea
inferioar a mofetariului
plin. Baia general sulfuroas
Mecanismul de ac iune a b ii sulfuroase se bazeaz pe componenta chimic a H2S activ,
component reflex i elemente minerale sau oligominerale asociate. Hidrogenul sulfurat
de concentra ie
diferit p trunde în organism pe cale cutanat i inhalatorie. În prima zi de îmb iere dup 30 de
minute se
Hidrogenul sulfurat are ac iuneresoarbe
vasculotrop cutanat 3 terea
prin cre % fluxului
din hidrogenul sulfurat.
sanguin cutanat Organele de stocare sunt:
i muscular.
maduva,suprarenala,
Pulsul periferic cre pancreasul,
te la 110-120/minut, cre te debitul circulator sistemic necesar
splina, respectiv straturile epidemice i p rul.
compartimentelor
periferice de termoreglare. Totodata are i efecte metabolice respectiv scad
colesterolemia i cresc
activitatea litiazic . Au rol în profilaxia primar a aterosclerozei prin efecte asupra
peretelui arterial.
Sl nic are efect local direct iritant. Efectele reflexe la distan , de excitoterapie nespecific
Cura extern cu ape clorurate sodice. Sta iuni indicate Herculane, Nicolina-Ia i, Pucioasa, C lim ne ti cu indica ii în afec
sunt:Clorura
sc dereade sodiu
farmacodinamic activ din
subapaforma
de tipionului
Techirghiol,
iod în Ocna
legSibiului,
tur complex . Absorb ia prin
iunile cronice
hiperexcitabilit
inhalare în timpulii bnervoase
ii în nevralgii i a tonusului muscular paravertebral.
reumatismale degenerative pentru efectul condroprotector, afec iuni inflamatorii (SA) i
Excitoterapia
este mai important
este decât cea pe cale trascutanat . Fa de b ile s rate sulfuroae de tip
cele neurologice
decontracturant
Govora, Herculane,
, ergotrop , vagotonic , echilibrant endocrino-metobolic, modific
periferice.
dovedit de studiile efectuate la Covasna
comportamentul
C lim ne cu
ti, care
Xenon133
accentueaz
prin inhala
vagotonia,
ii dehiperfoliculinemia
gaz mofetarian îni sacla care
Douglas
criza balnear apare
Iodul
timp dedin apele s urmat
3 minute, rate fosile deterea
de cre tip la
Govora, Sarata
termoreglator
cu4-6
40% zile, Monteoru,
fluxului sanguinBazna,
cutanat. de concentra
la nivelul ie tibial
muschiului redus are rol
67 anterior.
Fa de cura extern cura intern cu ape minerale prin ingestie, ajung în organism în mod sigur
componentele chimice ale apei, având efecte în primul rând asupra tubului digestiv i reno-urinar. Apele
alcaline simple de tip Vichz, Sl nic-Moldova au efecte presorbtive în func ie de tehnica de administrare:
- la intervale de 15-20 minute neutralizeaz acidul clorhidric din secre ia gastric ;
- b ute cu 1-1 i 1 or înainte de mas are efect infibitor secretor;
- administrate cu 10-30 minute înainte de mas sau la mas are rol excitosecretor;
- dup mese în doze mici au efect bifazic, stimulator
Se prescriu în gastrite, hiperacidit i, în ulcer gastroduodenal, hiperglicemie i
Neutralizarea acidit ii gastrice se face prin hiperuremie.
urm toarea tehnic : se bea încet, pe stomacul gol, cu mult
înaintea mesei. Se consum 3X100 ml ap pe stomacul gol.
Apele alcalino-teroase mixte calcice, magneziene de tip Borsec sunt excitosecretoare de gastrin ,
anhidraz carbonic , tripsin . CO2 stimuleaz anhidrada carbonic , regleaz secre ia acid . Apele alcalino-
teroase au efect antiinflamator, fagocitoza cre te cu 20%, suplinesc calciul. Se consum în cantit i mari
de 2 litri/zi, în prize de 4X 500 ml.
Apele s rate clorurate sodice, iodate, hipo-izotone de tip Sl nic Moldova administrate înainte de
mas sunt antiinflamatoare ale mucoasei gastrice. Administrate cu 1,5-2 ore înainte de
mas au efect
inhibitor al secre iei i motilit ii intestinale, sunt coleretice, purgative. Doza zilnic este
Apele sulfuroase de tip C lim ne micti 1-2 linguri
în afara ionului sulfid con ine sare, alcaline i CO2. Aceste
de ap s rat
ape sunt excitosecretoare gastro-intestinale, diluat în
stimuleaz 50-100 ml apcircula
peristaltismul, de b ut,
ia, administrat sub controlul medical.
enzimele i metobolismul
celular. Sulful este hepatotoxic. Se recomand în scop de regenerare a cartilajului articular, ca hipotensive
i vasodilatatoare. Contraindica ii în inflama ii acute. Doza zilnic este de 3X 100-200 ml pe stomacul gol.
Apele amare ocup un loc aparte prin ac iunea de „sp lare”, osmotic , termic i prin compozi ia
ionic . Efectul caracteristic purgativ în constipa ie cronic se datoreaz dilu rii con inutului intestinal sau
dilu rii prin efect osmotic mai lent al apelor concentrate. Ionul de Mg2+ este vasodilatator.
Tehnica curei de b ut în afec iunile digestive i metabolice
Apa se bea la izvor fiind consumat în înghi ituri mici, repetate, lente, în ritm de 2-3 pe minut.
Pozi ia clinostatic ajut evacuarea stomacului. Cantitatea pe 24 ore dup formula Nievre
(Vichz) rezult
din greutatea bolnavului multiplicat cu 10 sau 15 ml/kg. Apele hipertone sulfurate, s
rate se iau o dat ,
Aerosoloterapia – introducerea pecucale linguri a 100-200
respiratorie ml/zi,agent
a unui frac terapeutic
ionat, progresiv. Cele hipotone
- farmacodinamic se beau de 3 ori 300
activ
–ml,care
timpsedeadreseaz
18-21 unor st ri patologice ale c ilor aeriene superioare i inferioare.
zile.
Efectul este local. Nu
se va administra profilactic.
Modalit i de producere: 1. Volatizare la temperatura camerei: fierbere (inhalare);
fumiga ie; 2.
Instala ii de gradua ie; 3. Aparate cu duze – jetul de ap este trecut prin mai multe orificii
sub presiune i
Propriet i fizice: este pulverizat (nu se înc lze te): 4. Aparat cu ultrasunete: energia sonic este focalizat la
-- dispersia – este determinat de num suprafa
rul deaparticule
unui (cu cât num rul de particule este mai mare,
vizibilitatea – este vizibil în spectru luminos
nivel
cu atât de lichid
suprafa a de care este înmaicontact
contact cu o membran vibratorie. Vibra ia sonic
- mi carea – particulele din aerosoli sunt în mi care continu dineste
aproapemare)
în aproape
- capacitatea disperseaz
de plutire- solu
> 5µmia;sedimenteaz
5. ; - < 0,1 – 0,2µm nu sedimenteaz
b- înc
ile rc
cutura
apeelectric
s rate iodate
– ioni accentueaz
pozitivi (+) simpaticotomia.
i ioni negativi (–)Se indic în vagotonie, obezitate, hipertiroidism,
Aparate prin centrifugare; 6. Spuma de spray – tub cu ventil
- penetra ia i reten
hipertensiune i ateroscleroz
ia – depind. de urm torii factori: 68
1. diametrul particulelor: - peste 10µm sunt oprite în c ile respiratorii superioare, cavitate bucal ,
laringe, trahee; peste 6-7µ m sunt re inute în bronhiile mari; sub 5µm în bronhiile mici; sub 0,5µm în
alveole; sub 0,1µm sunt eliminate prin expira ie
2. înc rc tura electric : particulele cu înc rc tur electric au putere de penetra ie mai mare.
3. temperatura i umiditatea mediului: temperatur crescut i umiditatea mare favorizeaz
penetra ia.
4. tipul respira iei:cu cât viteza aerului inspirat este mai mare, cu atât penetra ia va fi mai eficient .
5. apneea postinspiratorie: favorizeaz reten ia particulelor. Se va cere pacientului s respire cât
mai lini tit pentru a se evita tahipneea. Nu se va efectua aerosolizarea la bolnavii dispneici.
6. arhitectura bron ic : particulele provenite din aerosoli se depun la locul de bifurcare. La un
bolnav cu restric ie obstructiv aerosolul nu penetreaz , de aceea se vor administra bronhodilatatoare i
fluidifiante.
Condi iile de utilizare ale aerosolului: s aib efect topic (local), întrucât substan ele trebuie s
ac ioneze prin contact (substan ele care se absorb rapid nu au ac iune local ), s aib
efect
farmacodinamic demonstrat, s nu aib propriet i alergice, pH – ul neutru,
acetilcisteina
temperatura optim de solu ie 10 – 20% alcalinizat (pentru sc derea
administrare: 20° - 30° (niciodat sub 18°).
vâscozit ii sputei); brofimen; iodur de
Efecte terapeutice: umidificarea mucoasei bronhice cu ap simpl sau mineral ,
Procedee de administrare: aerosolizare potasiu
fluidificarea 1% sau
de camer (exist pericol
cu aparate de alergii)
individuale, se administreaz
respira ia liber în 5 ml
secre
natur .iilor cu
solu ie în aparatap simpl sau substan e mucolitice,
de 3 ori pe zi; clorura de antiinflamator, antimicrobian,
edin ele vor fi zilnice, cu bronhodilatator,
o frecven detrofic,
1/zi sau la intervale de 3 ore dac se efectueaz mai
amoniu
de refacere a 1%,
multe. enzime
epiteliului proteolitice
bronhic, anihilarea (triptina
conflictului 20 – 30U sau alfa
antigen anticorp.
chemotriptina 1-2 ml, contraindicat în TBC
Num rul edin elor: 10, 20 edin e/ tratament.
Pozi ia pacientului – a ezat sprijinit de sp tarul scaunului, spatele i toracele drepte, capul f r
înclinare, picioarele sprijinite pe unpulmonar).
suport astfel încât linia genunchilor va dep i linia oldurilor.
Umidifierea mucoasei respiratorii: se Efectele
realizeaz prinapelor minerale
cre terea cantit administrate
ii de lichide ingerate sau prin prin aerosolizare: 1.
aerosoli. Se poate administra: ap distilat , ser fiziologic, ap miner al sau simpl , propilen glicol. Durata
edin ei: 30 minute. Orice edin de Ape clorurosodice:
recuperare vasodilatator
a aparatului respirator cu
se incepe cu umidifierea mucoase
hiperemie, fluidificarea secre iilor, antiinflamator; 2. Ape
respiratorii prin inhalarea acestor substan e în camerele cu aerosoli.
Facilitarea evacu rii bronhice: se poate utiliza bicarbonat de sodiu în solu ie de 5 – 7,5%;
sulfuroase: vasodilatator, antispastic bronhic,
efect trofic, antiinflamator, antialergic ( administrare în
astm bron ic i bron it asmatiform ), efect
antimicrobian (ac iune asupra florei anaerobe în bron iectazie i
infec ii difuze); 3. Ape alcaline: fluidific
secre ia bron ic , neutralizeaz acidoza esuturilor inflamate,
Igiena este o component a educa iei care în cazul sportivului i a oric rui practicant al exerci
antiinflamator, efect trofic; 4. Ape iodurate:
iului
fizic este esen ial pentru întreaga activitate. Sportul pentru to i a contribuit la
antiinflamator, vasodilatator, ac iune sclerolitic ; 5. Ape
modificarea concep iei
oligominerale:
despre igiena, calitateafluidifiant, vasodilatator,
exerci iilor fizice i alimenta ia celor care efectueaz exerci ii
atât în scop 1.3.2. Factori igienici i alimenta ia
antiinflamator, trofic.
profilactiv cât i terapeutic. Toate acestea concureaz la ob inerea unei mai bune st ri
de s n tate i o 69
lateralitatea, orientarea în spa iu i cuno tin e asupra corpului omenesc. F r o alimenta
ie ra ional i
echilibrat o persoan nu poate s fie în form deosebit , determinând-o s se
documenteze asupra unei
bune igiene alimentare. Dac regulile de igiena ca hidratarea sau echilibrul alimentar nu
sunt respectate,
apare oboseala sau/ i imposibilitatea de a urma activitatea pân la cap t.
Activit ile fizice trebuie efectuate în condi ii de igiena dintre cele mai bune respectiv
: s lile în
care se execut exerci iile fizice s fie bine aerisite; echipamentul s fie de o calitate care
s nu determine
transpira ii prin natura fibrelor din care este confec ionat; pentru cei care efectueaz exerci ii
în bazine sau
c zi, acestea trebuie igienizate dup fiecare pacient; grupurile sanitare trebuie s
respecte normele
standard de igien ; vestiarele, du urile i grupurile sanitare s fie pozi ionate în cl dire
cât mai aproape
între ele i de sectorul de activitate; vestiarele i du urile s fie ca num r în concordan
cu activitatea
efectuat ; podeaua respectiv saltelele pe care se efectueaz activit ile sportive trebuie
igienizate dup
fiecare
i capacitatea de cunoa tere: memoria, activitate; psihomotrice
aptitudinile temperatura s precum
fie optimcoordonarea,
pentru efectuarea activit ii fizice.
echilibrul,
Nu numai sportivii de performan ci i cei care efectueaz exerci ii pentru s natate,
activit i
sportive de orice form trebuie s aib o diet echilibrat format atât din proteine cât i
din glucide i
lipide. Alimenta ia omului modern se orienteaz spre produsele din carne i cele
industriale, prin
devalorizarea pâinii, a laptelui i a produselor lactate, prin ponderea, din ce în ce mai
mare, ce revine în
aceast alimenta ie zah rului rafinat, b uturile alcoolice i r coritoare, a mirodeniilor, ca i
prin
diminuarea consumului zarzavaturilor i a fructelor. Tot mai mult în ultimul timp se
tinde spre diferite
mijloace terapeutice naturale, sarcina lor principal fiind aceea de reglementare dirijat
a proceselor
metabolice, care sufer cele mai mari modific ri în perioada eforturilor maxime.
A. Fitoterapia. Plantele medicinale, fie c ne ofer r d cinile, rizomii, bulbii, tijele,
ramurile,
frunzele, florile sau fructele, reprezint for ele benefice ale cosmosului. În ara noastr datorit
reliefului i
condi iilor pedoclimatice, cresc în jur de 3200 de specii de plante dintre care 876 sunt
folosite ca plante
medicinale. Iat câteva din plantele medicinale specifice rii noastre:
- Usturoiul este fortivicant general, diuretic, laxativ i antiseptic. Con ine vitaminele B1 C i
o serie
capacitate
de elementede minerale
efort maica:buniod,, nu numai cobalt,
magneziu, pentru siliciu,
sportivul de brom.
zinc, performan ci vermifug
Are rol i pentru
practicantul de
eliminând parazi ii
activit i fizice care face efort cu bucurie i pl cere.
intestinali
Stilul
-Ceapade are via efecte
, incluzând dieta,
asupra relaxarea,
propriet ilor somnul,
tenului, evitarea
este unexceselor
stimulenti practicarea
cu ac iunediverselor
antiinfec
tipuri
ioaz ,
de exerci
diuretic ii fizice
, fiind pot celor
eficient compensa
cu afecforiuni
elecardiace,
naturale antireumatismal,
care contribuie elimin
la un transport
acidul uric. deCon
02
ineficient,
ine vitaminala
slabiciunea
A, PP,C, i Eneuromuscular
precum i minerale, la gr ca simea excesivcobalt,
bariu, crom, din cupru,
corp. Limitele genetice respectiv
fier, iod, magneziu, mangan,
forma
siliciu; corpului,
înclina
- elinaia este
la obezitate,
o surs structura
de s ruriosoas , m rimea
minerale care i con
starea
in inimii
mangan.i celulele nervoase dup
Se recomand din
corp nu pot
antrenamente cu fi
anulate, dar anumite
volum crescut sau altemactivit
suri pot ajuta
i cu la fizic
efort o dezvoltare fizic te
intens, spore armonioas
apetitul; .
O
-P activitate
trunjelul, fizic
con ineregulat
în modi complet
specialdezvolt
magneziunu numai
cu rolcalit
în ile de anduran
contrac , for a, în
ia muscular i viteza
mod
ci 70
i împotriva virusului vaccinal i al virusului stomatitei veziculare. Aplicarea local a unguentului cu
propolis duce la îmbun t irea evolu iei clinice a pl gilor cu o diminuare a secre iei
purulente. Poate fi
utilizat cu rezultate bune în tratamentul arsurilor profunde atât în faza de degenerare i
inflama ie a pl gii
cât i în faza de regenerare.
C. Alimenta ia vegetarian . Fructele i zarzavaturile trebuie s fie prezente permanent în
alimenta ia uman , deoarece acestea au o serie de proprieta i fa de care nu putem fi
indiferen i,
respectiv: au o valoare nutritiv i caloric cert , constituie o important surs de energie pentru
organism,
alc tuiesc mari depozite de vitamine de o mare varietate, constituie mari depozite de s ruri
B.Apiterapia.
minerale i alteMierea este o solu ie concentrat de glucide respectiv levuloz , glucoz ,
zaharoz ,
elemente nutritive indispensabile vie ii, au un con inut mare de fibre alimentare-celuloz .
maltoz
Fructele , ap , s ruri minerale
i zarzavaturile (fosfat
con incoapte de
multesunt calciu,astfel
vitamine clorur: merele,
de sodiu, fier).prunele,
perele, Este asimilat
cire ele,
Câteva efecte terapeutice ale fructelor i zarzavaturilor. Merele utilizate în tratarea
direct
vi inele,de organism
enterocolitelor i a colitelor. Ridichile i salata au rol depurativ, contribuind la cur irea
datorit
castanele, con inutului mare de glucoz i levuloz , astfel mierea fiind un produs energetic de
intern a maslinele, l mâile con in mangan. Cuprul îl g sim în gutui, alune, castane, l mâi
prim rang. îl
iar cobaltul
organismului. Sparanghelul, prazul, pepenii i fruntele în general sunt diuretice. Varza
-Polenul
grosim în con ine i vitaminele
tomate fasole. LipsaC,E,magneziului
grupul de vitamine B, acidul
din organism pantotenic,
produce cazuri devitamina
tetanie,
ie este
PP, respectiv
crampe i rupturi
expectorant în vreme ce varza alb este cicatrizant pentru ulcerele tubului digestiv.
smusculare,
ruri ale tahicardie,
elementelor, potasiu, fosfor, siliciu, sodiu, sulf, cupru, fier, aluminiu,
Anghinarea Bibliografie anxietate i stres. El se g se te în cereale, zarzavaturi, fructe, în
magneziu,
special cele,mangan, clor,
care auSport-Turism,
1.Baciu, Clement (1981) Cultur fizic favorizeaz
medical eliminarea
Editura bilei, contribuind
Bucurela optimizarea
ti digestiei intestinale.
bariu, argint, închis. surarsen,
aur, zinc, paladiu, vanadiu, wolfram, iridiu, cobalt, plumb, platin ,
2.Chatal, C., (1985) – Observationculoare
des verde
trois
molibden, crom, techniques la valeur explosive des extenseurs du
membre inferieur, Annuaire kinesiterapeutique, 12: 21-14
cadmiu i stron iu. Datorit compozi iei sale, polenul reprezint propriet i nutritive i
3.Crielaard, J., M., Vanderthommen,
biostimulatoare. M.,(1996) – Effets du massage par appareile semi-
automathique: etude scintigraphique et tonometrique, Annuaire kinesiterapeutique, 23: 102-5.
-Lapti orul de matc exercit o ac iune binef c toare asupra m duvei osoase i stimuleaz
4.De Bruijn, R, (1984) - Deep transverse
sistemul frictions its analgesic effect, Int. J. Sport Med.Sup., 5,
35-6;
reticuloendotelieal, determin cre terea în diametru a eritrocitelor, paralel cu cre terea
5.Dicke,E,(1966) - Methode de massage du tissu conjonctif, Editions Maloine, Paris
num rului
6.Dragnea, Adrian; Bota, Aura (1999) reticulocitelorActivit
Teoria ilor Motrice,
i a cantit Editura Didactic
ii de hemoglobin , determini o mobilizare a rezervelor de fier
Pedagogic
din organism , Bucure
7. Dufour, ti et collab (1999)- Massage et massotherapie, Editions Maloine, Paris
i Michel
modific 8. Field,
con inutul
T, (1998)
de fier- Massage
din sânge,therapy
eritrocitelor;
effects, American Journal of Psychology,53,1270-81
-Propolisul
9.Gallou,J.-J.,
are un Grinspan,
efect antivirotic
F, (1987)-
foarteMassage
clar, înreflexe
specialet împotriva
autres methodes
virusuluideA2therapie
al
10. Haldeman, S, Manipulation gripei,
reflexe,
Livingstone,
and massage
manuelle
precum
Encycl.
Edinburgh,
for
Med.theChir.
relief
pg.Paris,
51-62
of pain,
Elsevier
Textbook of 71 pain Churchill
11. Fawaz, h., Colin, D.,(1995) - Influence du massage sur la TcPO transcutanee dand la
prevention de l’escare. Annuaire Kinesitherapeutique, 22: 37-41.
12. Franceschi, C., (1980) – L’investigation vasculaire par ultrasonographie doppler, Masson,
Paris.16-7.
13. Hendrick, A, (1981) - Les massages reflexes, etude comparative, Paris,Masson
14. Holey, A, Liz, (1995) - Inter-Rater Reliability of Connective Tissue Zones Recognition,
Physiotherapy, vol. 81, no 7
15. Kohlrausch, W(1961)- Massage des zones reflexes dans la musculature et dans le tissu
conjonctif. Ed.Paris, Masson
16.Krausz L., Krausz L.T. (2004) – Fiziokinetoterapie – pe baze fiziopatologice, Editura Medical
Universitar Iuliu Ha ieganu – Cluj-Napoca
17. Leroux, P., (1994) – Recherce d’un position optimale de drainage veineux des membres
inferieures par pletismographie occlusive, Annuaire Kinesitherapeutique 21, 33-6.
18.Manno, Renato (1996) – Bazele teoretice ale antrenamentului sportiv, SDP 371- 374,
Bucure ti
19. Marcu, V., (1983) - Masaj i kinetoterapie, Ed. Sport-Turism, Bucure ti,
fizice adaptate, Sesiunea de lucrari stiintifice
20. Marcu Cluj-Napoca
V, Dan, M, Editura
(2002)–Risoprint
FormareaCluj-Napoca
profesorilor de educa ie fizic pentru a preda
activitati
21. Marcu, V, erbescu, C 1998 - Masaj i tehnici complementare, Ed. Universit ii din Oradea
22. Mârza, D, (1998) - Metode speciale de masaj, Ed. Plumb, Bac u
23. Mârza, D, (2002) - Masajul terapeutic, Ed. Plumb, Bac u
24.M rcu , Petru; Cucu, Bujor (2005) Gimnastica în kinetoterapie – no iuni de baz , Editura
GMI,
Cluj-Napoca
25.Mogo V. ( 1990) – Apa, agent terapeutic – Editura Sport Turism, Bucure ti
26. Morelli M., Seabone D., E., Sullivan S., J., (1990) – Changes in H- reflex amplitude during
massage of triceps surae in healthy subjects, JOSPT, 12. 11-9
27. Mouchet, P, (1988) - Transmission des messages nociceptifs et physiologie de la douleur,
Paris, Masson, , 35-47
28.Mu u I., (coordonatori) (1999) - Terapia educa ional integrat , Editura Pro Humanitate
29. Pereira- Santos, G., (1981) – Drainage veineux du pied, etude transcutanee par
ultrasonographie doppler, ecole des cadr es de Bois-Laris, Lamorlaye
30.R dulescu A. (2002) – Fizioterapie – proceduri de hidrotermoterapie crioterapie masajul
medical clasis masajul segmentar , Editura Medical , Bucure ti
31.R dulescu A.(1993) – Electoterapie, Editura Medical , Bucure ti,
32. Samuel, J., (2003)- Effets psichologiques du massage, Paris, EMC Kinesiter.
33. Serot, P., M., (1991) – Influence des pressions glissees superficielles et des percussions sur
l’endurance dinamique du quadriceps. Annuaire kinesiterapeutique, 18: 377-82
34. Shoemaker J., K., Tiidus, P., M., Richelle, Mader., (1997) – Failure of manual masage to alter
limb blood flow; measures by doppler ultrasound. Med. Sci Sports Exerc., 29: 610-4
35. Viel, E., (1984) - Donnees recentes concernant le massage du sportif, R. Cinesiologie, Paris.
*** – BTL, “Ghid de electroterapie”, Bucure ti, 2000
*** Integration of Persons with a Handicap through Adapted Ph ysical Activity , Oslo May 10 –
14, 2000, Norway.
72
3. TEHNICI I METODE ÎN KINETOTERAPIE
Obiective:
• Acest capitol furnizeaz informa iile necesare cunoa terii principalelor tehnici i metode
care stau la baza realiz rii programelor de kinetoterapie;
• De asemenea, cititorul va ti s aleag tehnicile i metodele potrivite pentru cazul pe care îl
are;
• Acest capitol con ine informa iile necesare aplic rii tehnicilor i metodelor în func ie de
specificul fiec rui caz.
Con inut:
3.1.1 Tehnici akinetice
3.1.2 Tehnici kinetice
3.2. Stretchingul
3.4. Tehnici de facilitare neuroproprioceptiv (FNP)
3.4.1 Tehnici FNP generale
3.4.2.2 Tehnici pentru promovarea stabilit ii
3.5. Metode în kinetoterapie
3.5.1. Metode de relaxare
3.5.1.1 Metoda Jacobson
3.5.1.2 Metoda Schultz
3.5.2. Metode de educare/reeducare neuromotorie
3.5.2.1 Conceptul Bobath
3.5.2.2 Metoda Brünngstrom
3.5.2.3 Conceptul Vojta
3.5.2.4 Conceptul Castillo Morales
3.5.2.5 Metoda Frenkel
3.5.3. Metode de facilitare neuro-proprioceptiv
3.5.3.1 Metoda Margaret Rood
3.5.4. Metode de reeducare postural
3.5.4.3 Metoda Schroth
3.5.5. Metode de recuperare a afec iunilor lombare
3.5.5.1 Metoda Williams
3.5.5.2 Metoda McKenzie
Cuvinte cheie: contrac ie, mobilitate, mecanisme neurofiziologice

73
Tehnicile care stau la baza realiz rii unui program de kinetoterapie se clasific în dou mari
categorii: tehnici akinetice i tehnici kinetice.
Din categoria tehnicilor akinetice fac parte: Imobilizarea (de punere în repaus, de conten ie, de
corec ie); Posturarea (corectiv i de facilitare).
Din categoria tehnicilor kinetice fac parte: tehnici kinetice statice (contrac ia izometric , relaxarea
muscular ); tehnici kinetice dinamice: active (reflexe i voluntare) i pasive (prin trac iuni, prin asisten ,
sub anestezie, autopasiv , pasivo-activ , prin manipulare).
În afar de aceste tehnici de baz , exist tehnici speciale sau tehnici combinate, cum ar fi: tehnici
de stretching, tehnici de transfer, tehnici de facilitare neuromuscular .
3.1.1. Tehnici akinetice
Tehnicile akinetice au dou caracteristici de baz : absen a contrac iilor musculare voluntare; nu
determin mi carea segmentului.
a. Imobilizarea
Imobilizarea se caracterizeaz prin men inerea i fixarea artificial , pentru anumite
perioade de
timp, a corpului în întregime sau doar a unui segment într-o pozi ie determinat , cu sau f r
ajutorul unor
instala ii sau aparate.
Imobilizarea suspend , în primul rând, mi carea articular , ca i contrac ia dinamic voluntar ,
dar
Imobilizarea total are ca scop permite ob inerea efectuarea
repausului contrac iilor în:
general izometrice a mu chilorarsuri
politraumatisme, din jurul articula iilor respective.
întinse,
Imobilizarea poate fi total ,
boli cardio-vasculare grave, paralizii etc. dac antreneaz întregul corp, sau poate fi regional ,
Imobiliz rile regionale, segmentare segmentar ,
sau locale realizeaz imobilizarea complet a unor p r i ale
corpului, concomitent cu p strarealocal libert, dac
ii deimplic p r ai ale
mi care corpului.
restului organismului. În func ie de scopul
urm rit, pot fi:
- imobilizare de punere în repaus – indicate în: traumatisme craniocerebrale, medulare, toracice,
procese inflamatorii localizate (artrite, tendinite, miozite, arsuri, flebite etc.) precum i alte procese ce
determin algii intense de mobilizare. Imobilizarea se face pentru segmentul respectiv i se realizeaz pe
pat, pe suporturi speciale, în e arfe, orteze etc.
- imobilizare de conten ie – const în men inerea “cap la cap” a suprafe elor articulare sau a
fragmentelor osoase; blocheaz un segment sau o parte dintr-un segment într-un sistem de fixa ie extern
(aparat gipsat, atel , plastice termomaleabile, orteze, corsete etc.). Tehnica este utilizat pentru consolidarea
fracturilor, în luxa ii, artrite specifice,decât posturile
discopatii etc. defectuoase, care in de esuturi moi (capsul ,
- imobilizare de corec ie const în men inerea pentru anumite perioade de timp a unor pozi ii
tendon, mu chi etc.). Doar când osul este în
corecte, corective sau hipercorective în vederea corect rii unor atitudini deficiente:
cre tere,
devieri anumite
articulare prin tipuri de imobilizare pot influen a forma
retracturi (genu flexum, recurbatum etc. posttraumatic, paralitic, degenerativ etc.) devia
Imobilizarea de corec ie se realizeazii cu
sa.aleacelea
Imobiliz
coloanei
rile de conten ie i corec ie
i sisteme ca i cea de conten ie. Nu pot fi corectate
urmeazîn plan
vertebrale în frontal
general unor
sau sagital manevre
(scolioze, i tehnici fie ortopedo-
cifoze etc.).
chirurgicale, fie kinetologice (trac iuni,
• Postur rile corective sunt cele
manipul ri, mi c ri pasive sub anestezie etc.).
mai utilizate în kinetologia terapeutic sau de recuperare. În multe
cazuri se recomand preventiv în boli a c rorb.evolu
Posturarea
ie este previzibil , determinând mari74
disfunc ionalit i
- libere (posturi corective) sau autocorective; Acestea sunt atitudini impuse pacientului i adoptate
voluntar de acesta, pentru corectarea progresiv a limit rilor amplitudinilor articulare.
Sunt indicate, mai
ales, în hipertonii reversibile. Postur rile autocorective folosesc greutatea unui segment
sau a întregului
corp, realizând (prin
- liber-ajutate postursuluri,
ri segmentare,
perne, chingi men inute
etc.) sauprin greutatea
realizate unui membru sau a unui
manual;
- fixate (posturi exterocorective; segment al
instrumentale) cu ajutorul unor aparate sau instala ii. Acestea
acestuia.greut i (înc rc turi): directe (s cule i de nisip, suluri, perne)
restabilesc mobilitatea articular utilizând
plasate proximal sau distal de articula ia mobilizat ; indirecte, aplicate prin intermediul montajelor cu
scripe i.
Aceste postur ri solicit intens articula ia, de aceea se folosesc mai ales pentru articula iile mari –
genunchi i old, pentru celelalte putând fi chiar nefaste. Men inerea nu dep e te 15-20 de minute.
• Postur ri de facilitare: Postur rile induc efecte de facilitare asupra organelor interne. În vederea
facilit rii unui proces fiziologic perturbat
(de exemplude boal , pozi ionarea
spondilita corpului
ankilopoietic ). într-o anumit postur
Din patologie amintimpoate
câteva afec iuni în care
reprezenta un tratament de mare valoare.
posturarea
reprezint Postur rile cude
o tehnic efect
bazasupra aparatului cardiovascular:
a kinetoterapiei: reumatismul inflamator cronic i în general
- Antideclive (proclive) faciliteaz circula ia de întoarcere venoas i limfatic la nivelul
artritele,
extremit
indiferentilorde ietiologie,
au rol profilactic
coxartroza,sau lombosacralgia
curativ în edemele de staz
cronic de .cauz mecanic , paraliziile de
- Declive (antigravita ionale) faciliteaz circula
cauz central ia arterial în capilare i se ob in prin men inerea
extremit ilor în sens gravita ional.
sau periferic , devia iile de coloan sau ale altor segmente etc. Postur rile corective se
Postur rile
adreseaz doarcu efect asupra aparatului respirator:
- Profilactice – previn instalarea punor
r ilor moi, al pulmonare
afec iuni c ror esut secundare
conjunctivscpoatederii fi
ventila iei at.
influen bazelor
Corectarea devierilor osoase
pulmonare
nu este posibili zonelor hilare.
- Terapeutice, de drenaj
decât bron ic – ifavorizeaz
la copii adolescen ieliminarea
în cre tere.secre iilor se
Uneori bron ice din lobii
recomand i
ca postura (mai ales cea
segmentele pulmonare afectate în liber
caz de:) s bron
fie ite cronice, bron iectazii, abces pulmonar etc. Asocierea
percu iilor toracice i a masajului vibrator
r mânecreconstant
adoptat te eficien
dup o înc a drenajului
, în
lzire
timp
prealabil bron
ce tensiuneaic. muscular
a respectivei zone sau,
atingeeventual,
valori smaxime,
fie aplicat
prinîn activarea
ap cald .
Postur
tuturor
De un unitri de drenaj biliar
mareilorinteres în recuperarea func ional sunt posturile seriate care se fixeaz cu
orteze ale grupului muscular respectiv. Contrac ia izometric se realizeaz f r
motorii
3.1.2
deplasarea
amovibile, pe Tehnici
m sur kinetice
segmentelor,ce se câ tig din deficitul de corectat. Se consider c noaptea este
• Tehnicile kinetice statice se caracterizeaz
contra
cel prin
maiunei modificarea
potrivit
rezisten e egaletonusului
cu formuscular
a maximf r as mu determine
chiului respectiv sau când se
mi carea segmentului. lucreaz pentru
interval contra posturi
unei – imobiliz ri în diverse aparate, în scop corectiv sau de p strare a
A. Contrac ia izometric reprezint amplitudinilor
o contrac
greut i maiie mari
muscular
de decât înforcare lungimea fibrei
a subiectului, dar musculare
imobile. În realitate, se produce o
microdeplasare,
mi care câ tigate prin kinetoterapia din timpul zilei.
neglijabil
Din punct, de
între
vedere
momentul
tehnic,cre
posturile
terii tensiunii
corective
musculare
pot fi:75 i cel al relax rii.
B. Relaxarea muscular : se realizeaz când tensiunea de contrac ie a mu chiului respectiv scade,
mu chiul se decontractureaz . Relaxarea poate fi considerat ca o atenuare a tensiunii
de orice natur
(nervoas , psihic , somatic ) cu schimbarea centrului de aten ie, de concentrare sau de
efort. Relaxarea
reprezint un proces psihosomatic, pentru c se adreseaz concomitent atât st rii de
- general - proces în tensiune
leg tur cumuscular
relaxarea psihic
- local - se refer lacrescut , cât
un grup i st rii psihice tensionate, vizând o reglare tonico-emo ional optimal .
muscular
Relaxarea
Relaxarea muscularcapoate tehnic
fi: kinetic static se refer la relaxarea
local .
• Tehnicile kinetice dinamice se realizeaz cu sau f r contrac ie muscular - ceea ce tran eaz de la
început diferen a dintre tehnicile active i cele pasive.
Mi carea activ : reflex ; voluntar
Mobilizarea activ se caracterizeaz prin implicarea contrac iei musculare proprii segmentului ce
se mobilizeaz .
A. Mi carea activ reflex este realizat de contrac ii musculare reflexe, necontrolate i
necomandate voluntar de pacient; mi c rile apar ca r spuns la un stimul senzitivo-senzorial în cadrul
arcurilor reflexe motorii. Contrac ia reflex se poate produce prin reflexe medulare i supramedulare.
B. Mi carea activ voluntar - caracteristica acestei tehnici este mi carea voluntar , comandat , ce
se realizeaz prin contrac ie muscular i consum energetic. În mi carea voluntar
contrac ia este
izotonic , dinamic , mu chiul modificându- i lungimea prin apropierea sau dep rtarea
capetelor de
inser ie
Obiectivele urm rite prin mobilizarea activ voluntar , sunt: cre terea sau men inerea
amplitudinii
Mobilizarea liber (activ pur mi c) rii unei
- mi careaarticula ii; cre terea
este executat f r sau
nici men inerea ieforfacilitatoare
o interven ei musculare; sau rec p tarea sau
dezvoltarea
opozant exterioar , în afara, eventual, a gravita iei.
Mobilizarea activ asistat coordon
– mi carearii neuromusculare;
este ajutat de for e externe reprezentate de: gravita ie,
Modalit ile tehnice
kinetoterapeut, montaje de mobilizare
cu scripeactiv
i etc.,voluntar
f r ca sunt urmstoarele:
acestea se substituie for ei musculare
mobilizatoare.
Mi carea este denumit activo-pasiv atunci când pacientul ini iaz activ mi carea, îns nu o
Denumim mi care pasivo-activ în cazul poateîn efectua
care pacientul nu poate ini ia activ mi carea, dar odat
pe toat
ce este amplitudinea,
ajutat în prima motiv
partepentru
a mi care
c rii,este necesar
execut liberinterven ia unui ajutordespre
restul amplitudinii mi finalul
care. Semi c
rii.
utilizeaz
proprii. :
-Tehnica
când formobiliz
a muscular este insuficient
rii active cu rezistenpentru
are caa mobiliza
obiectiv segmentul contra
principal cre tereagravita
for ei iei;
i / sau
sau suferin elor
-rezisten
când
neurologice,
mi
ei carea care
activ
perturb
liber comanda
se produce
sau transmiterea
pe direc ii deviate,
motorie; datorit rota iei capetelor
Mobilizarea activ cu rezisten - înosoase
acest caz for
În amiexterioar
articulare
musculare. se opunemupar
carea voluntar ialacfor
chii ei mobilizatoare
ioneaz ca agoni ti, antagoni ti, sinergi ti i
fixatori.
Agoni tii sunt mu chii care ini iaz i produc mi carea, motiv pentru care se mai
numesc “motorul
primar”. Antagoni tii se opun mi c rii produse de agoni ti; au deci rol frenator,
reprezentând frâna
elastic muscular , care intervine de obicei înaintea celei ligamentare sau osoase. Mu
chii agoni ti i
- când agoni tii efectuarea
controleaz lucreaz
- când,tensiunea
tensiunea
uniform lor
i linde
antagoni
antagoni contrac
tia ac
mi
tilor creie
ioneaz
c rii, prin este egalat
te,totdeauna
mi
reglarea
carea de
ial relaxarea
simultan,
ini
vitezei,
produs deantagoni
amplitudinii
îns rolulagoni
lor
76ieste tilor,
direc iei; care
ti înceteaz
opus: .
Astfel, prin jocul reciproc, echilibrat, dintre agoni ti i antagoni ti rezult o mi care precis
coordonat . Agoni tii i antagoni tii desemneaz o mi care concret , dar ac iunea lor se
poate inversa în
func ie de grupul muscular considerat. Interac iunea dintre agoni ti i antagoni ti m re te
precizia
mi c rii, cu atât mai mult cu cât este angrenat un num r mai mare de mu chi. În cazul unui mu
chi agonist
normal, cu cât relaxarea antagoni tilor este mai mare, cu atât mi carea agonistului este
mai rapid i mai
puternic . Sinergi tii sunt mu chii prin a c ror contrac ie ac iunea agoni tilor devine mai
puternic . Acest
Mu chii pot lucra cu deplasarea segmentului (producerea mi c rii) realizând contrac ii izotonice,
lucruf rse
sau poate observa
, realizând contracîniicazul agoni tilor bi- sau poliarticulari. Sinergi tii confer i ei,
izometrice.
precizie mi c rii,
Contrac ia izometric , fiind o tehnic kinetic static , a fost tratat în subcapitolul respectiv.
Contrac ia izotonic esteprevenind
o contracapari ia mi c rilor
ie dinamic prin adi
careionale, simultan
se produce cu ac iunile
modificarea lor principale. Fixatorii ac
lungimii
ioneaz
mu ca ideterminând mi carea articular . Pe tot parcursul mi c rii, deci al contrac iei
chiului
sinergi tii, tot involuntar i au rolul de a fixa ac iunea agoni tilor, antagoni tilor i sinergi tilor.
izotonice,
Fixarea nude contrac ie r mâne aceea i.
tensiunea
se realizeaz continuu,
Modificarea lungimii pe muîntreaga
chiuluicurs de mi face
se poate care aînunui mu chi. prin apropierea capetelor
2 sensuri:
sale, deci
prin scurtare (contrac ie dinamic concentric ) i prin îndep rtarea capetelor de inser ie, deci
prin alungire,
(contrac
Mi c rileieactive
muscular excentric
cu rezisten pot).fi realizate în:
Mi carea dinamic
- curs intern , sau interiorul segmentului de contrac (izotonic
ie - când) cu rezisten
agoni este cel
tii lucreaz întremai utilizatdetip de efort muscular
punctele
pentruie normal ; Mi carea executat în interiorul segmentului de contrac ie se realizeaz
inser
cre tereacând
atunci for ei i ob inerea hipertrofiei musculare.
mu chiul se contract i din pozi ia lui normal de întindere se scurteaz apropiind
pârghiile osoase de
care este fixat. O astfel de contrac ie scurteaz mu chiul i-i m re te for a i volumul.
- curs extern , sau exteriorul segmentului de contrac ie - când agoni tii lucreaz
dincolo de
punctele de inser ie normal , în segmentul de contrac ie pentru antagoni ti. Mi carea în afara
segmentului
de contrac ie se realizeaz numai cu acei mu chi care pot fi întin i peste limita de repaus. La
ace ti mu
Limita dintre curse se g se te la punctul zerochianatomic, în care unghiul dintre segmente este zero,
avemi (zona
agoni tii sunt maxim alungi la început
lung ), o contrac ie pân
iar antagoni revin lascurta
tii maxim pozi iai (zona
lor de scurtat
repaus,). dup care contrac ia continu
în interiorul
- curs medie, când agoni tii au o lungime medie, situat la jum tatea amplitudinii maxime, pentru
segmentului
o mi care dat .de contrac ie. Este cazul mi c rilor ce se fac în articula iile: old, um r,
mân , picior
Contrac i ia izotonic poate fi:
coloanrezisten
a. Concentric - când agoni tii înving vertebral . O astfel
a extern ; mude contrac
chiul ie dezvoltpentru
se contract elasticitatea,
a învinge lunge
o te mu chiul i m re te
amplitudinea
rezisten din afar , se scurteaz apropiindu-
anatomic isau atâtdincapetele
diversede unghiuri
inser ie, articulare
cât i segmentele
pozitive,osoase
se desfasupra
oar în sens fiziologic
miiec scurteaz
c rora ac ioneaz . Acest fel de contrac rii. mu chiul dezvoltându-i tonusul i for a.
(mu chiul se
Contrac iile concentrice se execut în:scurteaz reu ind s înving rezisten a) i se opre te la amplitudini mai mari sau la sfâr itul
- interiorul segmentului de contraccursei.
ie, când mi carea respectiv este ini iat din punctul zero
Pe parcursul mi c rii, agoni tii î i apropie capetele de inser ie, se scurteaz progresiv, pentru ca
la sfâr itul
cursei de mi care s fie maxim scurta i. 77
- exteriorul segmentului de contrac ie, când mi carea respectiv , ini iat din diverse unghiuri
articulare ale mi c rii opuse, numite unghiuri negative, se desf oar în sens fiziologic i se opre te la
unghiuri articulare negative mai mici sau la punctul zero anatomic.
Prin repetare, mi c rile concentrice produc hipertrofie muscular , urmat de cre terea for ei, iar la
nivel articular cresc stabilitatea.
b. Excentric - se realizeaz când agoni tii, de i se contract , sunt învin i de rezisten a extern .
Contrac ia excentric se realizeaz atunci când mu chiul fiind contractat i scurtat cedeaz
treptat unei
for e care-l întinde i-i îndep rteaz atât capetele de inser ie, cât i segmentele osoase
Contrac iile excentrice se execut în:asupra c rora
- interiorul segmentului de contraclucreaz
ie, cândmumichiul
carea
respectiv.
respectiv
Prin, ac
ini iunea
iat din
ei dezvolt
diverse elasticitatea
unghiuri i rezisten a mu chiului.
pozitive se desf oar în sens opus celui fiziologic (rezisten a extern învinge mu chiul, care se alunge te
treptat) i se opre te la unghiuri articulare mai mici sau la punctul zero anatomic.
Pe parcursul mi c rii, agoni tii î i îndep rteaz capetele de inser ie, se alungesc progresiv, în
punctul zero anatomic fiind maxim alungi i.
- exteriorul segmentului de contrac ie, când mi carea respectiv , ini iat din punctul zero anatomic
sau din diverse unghiuri negative, se desf oar în sens opus celui fiziologic i se opre te la unghiuri
negative mai mari.
Prin repetare, contrac iile excentrice produc lucru muscular r ezistent sau negativ; cresc elasticitatea
muscular , iar la nivel articular mobilitatea.
Dac lu m în considerare cele 3 tipuri de efort muscular, generatoare de for muscular
(izometric, izotonic concentric i izotonic excentric cu rezisten ) raportul dintre acestea este dup cum
urmeaz :
- În func ie de capacitatea de a genera for exist ordinea: contrac ia excentric > contrac ia
izometric > contrac ia concentric
- În func ie de raportul dintre efect i consumul energetic exist ordinea: randament izometric >
randament excentric > randament concentric
- Sub raportul presiunilor determinate în articula ie exist ordinea: contrac ia excentric >
contrac ia concentric > contrac ia izometric
c. Pliometric - capetele musculare se îndep rteaz , dup care se apropie într-un timp foarte scurt.
Pliometria presupune solicitarea unui mu chi mai întâi printr-o faz excentric , l sând
apoi s se
desf oar faza concentric ce urmeaz în mod natural. În contrac iile pliometrice se
utilizeaz ceea ce
- faz excentric ; fiziologii denumesc “ciclul întindere – scurtare” (“the strech-shortening cycle”).
- un scurt moment de izometrie; Contrac ia pliometric poate fi considerat ca fiind constituit din 3 elemente:
Variantele tehnice de realizare a mi c rii active contra unei rezisten e sunt urm toarele:
- faz concentric .
Rezisten a
Contrac ia pliometric reprezint cea mai frecvent form de contrac ii în activitatea sportiv ;
prin scripete cu greut i / segmente mari de membre superioare i inferioare; Rezisten a
intervine
prin greutîni s rituri, alergare, flot ri etc.
Contrac ia izokinetic este contrac ie dinamic
(metode , îna care
de cre tere for eiviteza mi c De
mu chilor rii este reglat
Lorme); în a a afelprin
Rezisten încât
arcuri sau materiale elastice
rezisten a
(gimnastica aplicat mi c rii este în raport cu for a aplicat pentru fiecare moment din
amplitudinea unei
sportiv ); Rezisten a prin materiale maleabile ex: lut, chit, plastelin - utilizate în
mi c ri. Pentru
recuperarea o corect
mâinii ia izokinezie trebuie ca rezisten a s varieze în func ie de
lungimea mu chiului,
degetelor; Rezisten a prin ap ; Rezisten a realizat de kinetoterapeut; Rezisten a executat
pentru a se solicita aceea i for . Se realizeaz cu aparate speciale numite dinamometre.
de pacient
(contrarezisten ) - cu membrul s n tos sau utilizând propria
78 greutate a corpului.
Efectele exerci iilor fizice dinamice:
Efecte asupra tegumentului: favorizeaz resorb ia edemelor (datorate transud rii plasmei în p r ile
moi) prin facilitarea întoarcerii venoase; realizeaz întinderea tegumentului; cresc afluxul de sânge c tre
esuturi.
Efecte asupra elementelor pasive (oase, articula ii, tendoane, ligamente) i active (mu chi) ale
mi c rii: între in suprafe e articulare de alunecare; previn sau reduc aderen a i fibroza
intraarticular , care
se dezvolt în structurile periarticulare i în cavitatea articular ; men in sau cresc astfel
mobilitatea
articular ; alungesc progresiv elementele periarticulare, cu atât mai mult cu cât acestea se
g sesc în stare
Efecte asupra aparatului circulator: cresc întoarcerea venoas ; cresc tonusul simpatic, cu
de contractur
adaptarea circula; conserv sau redau
iei la solicit rile deelasticitatea
efort; crescmuscular , men inând mobilitatea articular ;
debitul cardiac.
Efecte asupra sferei neuro-psihice: îmbun t esc con tientizarea schemei corporale i spa iale; cresc
dezvolt
for a i ia;
motiva durata
îmbun contrac iei musculare;
t esc coordonarea regleaz. antagoni tii mi c rii; cresc for a i rezisten a
muscular
muscular .
Mi carea pasiv se fac cu ajutorul unei for e exterioare, subiectul neefectuând travaliu muscular.
Mobilizarea pasiv se utilizeaz numai în kinetologia terapeutic i de recuperare (neavând rost ca
exerci iu fizic).
Modalit i tehnice de realizare ale mi c rii pasive:
A.Trac iunile – const în întinderi ale p r ilor moi ale aparatului locomotor; se fac în axul
segmentului sau articula iei, putându-se executa manual sau prin diverse instala ii.
Trac iunile continue (extensii continue) se execut cu instala ii, cu contragreut i, arcuri, scripe i,
plan înclinat etc. Sunt utilizate mai ales în serviciile de ortopedie, pentru realinierea
osului fracturat sau
pentru deplas ri ale capetelor articulare, iar în serviciile de recuperare, pentru cercet ri
ale articula iilor
blocate i deviate în flexie, extensie etc. Un efect important al acestor trac iuni este ob
se men in pe perioade mai lungi. Tehnica se aseam n i cu ortezele progresive pentru corec ia
inerea decoapt rii
devierilor
articulare determinate de contractura muscular puternic . Presiunea crescut
determinate de cicatrice retractile sau redori articulare generate de retracturi de esuturi moi.
intraarticular este
Trac iunea nu se execut în ax, ci oblic, pe segmentele adiacente articula iei. Sistemul de
Trac iunile discontinue se pot executageneratoare
atât cu mâna de durere.
- de c treInstalarea unei trac
kinetoterapeut, cât iuni
i cu continue reduce durerea, întinde mu chii,
ajutorul unor
trac ionare este
decontractându-i.
instala ii, întocmai ca cele continue.
realizat prin tije cu urub sau alte sisteme de trac ionare treptat , prinse în aparate
Se indic în: articula ii cu redori ceAplicarea trac ia
nu ating pozi iunii continue
anatomic se face
; articula fie prin bro
ii dureroase cu econtractur
transosoase, fie prin benzi adezive
rigide amovibile,
la piele, fie prin
muscular ; discopatii - trac iuni vertebrale; procese inflamatorii articulare – se realizeaz trac iuni cu for
confec ionate din plastic, piele sau chiar gips, care îmbrac segmentele respective. Reglajele
corsete de fixa ie, man oane, ghete etc. Aceste ultime modalit i sunt metodele obi nuite
moderat , care au i rolul de a decoapta.
progresive de
Trac iunile — fixa ii alternante sunt în mai
serviciile odevariant a tehnicii de posturare exteroceptiv , dar
trac iunemult
cresc la un interval de cca 48 de ore. Tehnica este utilizat pentru corec ia devierilor
recuperare medical .
determinate
de cicatrice retractile sau redori articulare generate de retracturi ale esuturilor moi.
B. Mobilizarea for at sub anestezie este o tehnic executat în general de c tre
specialistul
ortoped. Prin anestezie general se realizeaz o bun rezolu ie muscular , care permite,
f r opozi ie,
for area redorilor articulare, cu ruperea aderen elor din p r ile moi.
Aceast tehnic se execut în etape succesive, la un interval de câteva zile, fiecare
etap fiind
urmat de fixarea unei atele gipsate pentru men inerea79nivelului de amplitudine câ tigat.
C. Mobilizarea pasiv pur asistat este cea mai obi nuit tehnic de mobilizare pasiv executat
de mâinile kinetoterapeutului, în timp ce pacientul î i relaxeaz voluntar musculatura.
Kinetoterapeutul
ini iaz , conduce i încheie mi carea cu presiuni sau tensiuni lente, dar insistente,
pentru a ajunge la
limitele reale ale mobilit ii. Mi c rile pasive cu tensiuni finale ating de obicei amplitudini
a) Pozi ia pacientului este important maiatâtmari decâta permite confortul i relaxarea sa, cât i pentru o
pentru
mi cmai
cât rile active.
bun abordare a segmentului de mobilizat. Pacientul este pozi ionat în decubit
dorsal,
În realizarea
decubit
acestei tehnici trebuie s se aib în vedere urm toarele:
ventral sau a ezat. Pozi ia kinetoterapeutului se schimb în func ie de articula ie, pentru a nu
fi modificat
cea a bolnavului,
b) Prizele i contraprizele - respectiv pozi ia mâiniidar pe
trebuie s fie care
segmentul comod
va , fineobositoare,
mobilizat i pentru
pozi ia a permite un maximum
de tehnicitate i
celeilalte mâini care va fixa segmentul imediat proximal acestuia. Priza în general
eficien
este . at de
distan
articula ia de mobilizat, pentru a crea un bra de pârghie mai lung. Exist i excep ii:
în redorile
postfractur se utilizeaz prize scurte, apropiate de articula ia respectiv , pentru a nu
Contrapriza este f cut cât maisolicita
aproape focarul de ia de mobilizat, pentru o mai bun fixare. În
de articula
consolidare;
cazul sprijinului
în redorile
pe un plan
de origine
dur al articular
segmentului se utilizeaz
proximal, bracontrapriza
e mari alepoate
pârghiei,
fi abandonat
prin
plasarea
sau f cut cât
doarmai
distalial.a prizei,
par Deoarece
permisegmentul
ând realizarea
care unei
urmeaz
mobiliz s ri fie
eficiente,
mobilizat
f r efort.
trebuie perfect relaxat i
suspendat, priza cere
destul For for adin partea
i ritmul kinetoterapeutului, mai ales pentru trunchi i segmentele grele.
de mobilizare
De aceea
• For a aplicat de c tre kinetoterapeut se
la nivelul maxim de amplitudine este de obicei dozat în
func ie de apari ia durerii, dar i derecomand
experiensuspendarea
a acestuia în în chingi
cazurilea segmentului
unor pacienîni timpul execut
cu praguri la rii mobiliz
durere fierii pasive.
prea înalte, fie prea coborâte.
• Viteza imprimat mi c rii este în func ie de scopul urm rit: mi carea lent i insistent scade
tonusul muscular, pe când mi carea rapid cre te acest tonus.
• Ritmul mi c rii poate fi simplu, pendular (în 2, sau în 4 timpi), la capetele cursei men inându-se
întinderea.
• Durata unei mi c ri este de aproximativ 1-2 secunde, iar men inerea întinderii la cap tul
excursiei, de 10-15 secunde.
O edin de mobilizare pasiv a unei articula ii dureaz în func ie de articula ie (la cele mari
maxim 10 minute), i în func ie de suportabilitatea bolnavului. edin a se repet de 2-3
ori pe zi. Este
indicat ca, înainte de începerea mobiliz rii pasive, regiunea de mobilizat s fie preg tit
prin c ldur ,
masaj, electroterapie antialgic , eventual prin infiltra ii locale. De asemenea, în timpul
execut rii
mi c rilor pasive poate fi continuat aplicarea de c ldur i, din când în când, oprit mi
carea pentru
D. Mobilizarea pasiv mecanic - utilizeaz diverseun sisteme mecanice de mobilizare tip Kineteck -
adaptate pentru fiecare articula ie i masaj
tip de midecare 1-2în parte.
minute. Când apar reac ii locale: durere, contractur , pierdere de
amplitudine
Aceste aparate permit mi carea autopasiv , sausau generale:mi carea prin motora e electrice sau prin
realizeaz
manevrarea de c tre kinetoterapeut. febr , stare de enervare sau oboseal , pauza dintre edin e va fi mai mare sau chiar se vor
E. sau
direct Mobilizarea autopasiv
prin intermediul suspenda
unor- instala
prezint ii (de pentru
mobilizarea unuii).segment
obicei scripe cu ajutorul este
Aceast autoasisten altei op bun
r i a metod
corpului,
de
câteva
aplicat de c tre bolnav la domiciliu sau zile.
în intervalele dintre edin ele de kinetoterapie organizate
80 la sal .
Exemplu de mobiliz ri autopasive:
- prin presiunea corpului - (sau a unui segment al corpului) - de exemplu: în cazul unui picior
equin, prin ap sarea cu greutatea corpului pe piciorul posterior etc.
- prin ac iunea membrului s n tos - de exemplu: într-o hemiplegie, pacientul, cu mâna s n toas ,
va mobiliza membrul superior i mâna paralizat ;
- prin intermediul unei instala ii “coard -scripete” - de exemplu: mobilizarea bra ului în redori de
um r cu mâna opus , care trage de o coard prev zut cu o ching de prins bra ul i trecut peste un
scripete;
- prin intermediul unei instala ii de mecanoterapie mobilizat prin manivel sau roat de c tre
însu i pacient.
F. Mobilizarea pasivo-activ , denumit i “mobilizare pasiv asistat activ” de bolnav, pentru a o
diferen ia de “mobilizarea activ ajutat ”, sau pe scurt, “mobilizarea activo-pasiv ”,
prezentat în cadrul
mobiliz rii active. Metoda este utilizat pentru reeducarea for ei musculare, ca i pentru
reeducarea unui
mu chi transplantat, în vederea perfec ion rii noului rol pe care îl va de ine în lan ul kinetic.
În cazul unei
for e musculare de valoare sub 2, când mu chiul se contract f r s poat deplasa
segmentul,
G. Manipularea, în principiu, este oeventual
form pasiv de mobilizare, dar prin particularit ile de
doar în
manevrare, de tehnic , este considerat ca afara
f cândgravita
parte iei,
din mobilizarea pasivo-activ
grupul metodelor se indic
i tehnicilor pentru a ajuta efectuarea
kinetologice
speciale. unei mi c ri sau a
întregii Efectele
amplitudini
mi c de
rilormi care, conservând capacitatea de contrac ie pentru un num r
pasive:
Asupra aparatului locomotor: menmai mare de
in amplitudinile articulare normale i troficitatea structurilor
repeti ii. în cazul paraliziilor segmentului respectiv; men in sau cresc excitabilitatea
articulare
muscular (legea lui
Vekskull: “excitabilitatea unui mu chi cre te cu gradul de întindere”); diminu contractura
muscular prin
întinderea prelungit a mu chiului (“reac ia de alungire” Kabat); cresc secre ia sinovial ;
declan eaz
Asupra sistemului nervos i a tonusului psihic: men in “memoria kinestezic ” pentru segmentul
“stretch-reflex-ul”
respectiv; prin mii carea
men in moralul pasivpacientului.
încrederea de întindere brusc a mu chiului, care determin
contrac ie
Asupra aparatului circulator: efect de “pompaj” asupra vaselor mici musculare i asupra
muscular
circula iei venolimfatice de întoarcere; . sau elimin edemele de imobilizare; pe cale reflex -
previn
declan eaz hiperemie local i tahicardie.
Asupra altor aparate i sisteme: men in troficitatea esuturilor de la piele la os; m resc
schimburile gazoase la nivel pulmonar i tisular; cre te tranzitul intestinal i u ureaz
evacuarea vezicii
urinare; influen eaz unele relee endocrine. 3.2. Stretching
Limitarea de mobilitate ce are la baz afectarea esuturilor moi se nume te contractur . esutul
moale este reprezentat pe de o parte de mu chi alc tui i din esut muscular (ca esut contractil prin
excelen ) i din schelet fibros, necontractil (epimissium, perimissium, endomissium) i pe de alt parte de
structuri necontractile (piele, capsul , ligament, tendon).
Contractura de natur muscular se nume te contractur miostatic i limitarea amplitudinii de
mi care articular din cauz muscular , poate avea ca substrat interesarea numai a esutului contractil
muscular sau interesarea concomitent a esutului contractil i a celui necontractil muscular.
recuperare aStretchingul
i const deficitului reprezint
în întinderea
de tehnica
mobilitate
(elongarea) (ridicat
articular
acestuia la rangul
determinat
i men dede
inerea metod
acestei
scurt )adaptative
de bazo în
rileîntinderi 81kinetoterapia
perioad
ale esutului de
de timp.
moale
Tipuri de stretching pentru mu chi:
1. Stretching balistic Se realizeaz activ, cu utilizarea mu chiului întins ca pe un resort care va
“arunca” corpul (segmentul) în direc ie opus . Ex.: exerci iile de flexie-extensie ale
trunchiului f cute în
for , încercând s se treac brutal peste amplitudinea maxim pasiv i cu rapiditate. Se
utilizeaz mai
mult
2. Stretchingul dinamic. în sport.
Const Practicarea
în arcuiri ce seacestor tehniciprin
realizeaz s-a redus
mi c riînsvoluntare
, deoarecelente
întinderea
ale repetat i brusc
a mu chilor,
segmentului încercând s se treac blând peste punctul maxim al amplitudinii posibile de mi care. Se
prezint
cre te gradat amplitudinea i viteza. Se fac 8 un
– 10 poten
repetiialii.
pericol în producerea de leziuni.
3. Stretchingul activ (sau stato-activ).Se efectueaz prin mi c ri voluntare spre amplitudinea de
mi care maxim posibil , pozi ie în care segmentul este men inut 10 – 15 sec prin contrac
ia izometric a
agoni tilor f r vreun ajutor exterior. Tensiunea crescut în timpul contrac iei concentrice a
4. Stretchingul static, denumit agoni
i pasiv.Este
tilor i realizat printr-o for exterioar : alte p r i ale corpului
sau propria greutate corporal (autostretching pasiv),contrac
apoi în timpul kinetoterapeutul sau cu
iei izometrice va ajutorul unui echipament.
induce reflex, prin “inhibi ie reciproc ”, relaxarea
Cel mai folosit în kinetoterapie antagoni tilor.
este stretchingul manual, pasiv, executat lent (pentru evitarea
stretch-reflexului) cu o men inere a întinderii într-un u or disconfort timp de l5-60 sec. (durata optim
pare s fie de 30 sec).
În cazul mu chilor multiarticulari stretchingul se aplic mai întâi analitic, începându-se cu
articula ia distal , încheindu-se cu un stretching global pentru toate articula iile. Din considerente de
gradare a for ei de întindere (mai ales la pacien ii ce prezint o team crescut fa de durere), dar i din
motive de economie de timp se aplic auto (selv) stretchingul.
5. Stretchingul izometric (sau sportiv). Bob Anderson, p rintele stretchingului din antrenamentul
sportiv, recomand urm toarea formul de stretching (valabil pentru oricare mu chi): în
pozi ia maxim
de întindere pasiv pacientul face o contrac ie izometric a mu chiului întins (rezisten a
o poate asigura
kinetoterapeutul)
Stretchingul esutului moale necontractil este pasiv,(maxim 6 secdela lung
mecanic, intensitate
durat maxim
(20-30 );min)
relaxare
i se (3-4 sec); stretching
pasiv (20-30 sec),
bazeaz pe întinderea onduleurilor fibrelor de colagen (în repaus acestea sunt “cre e”). Aceast întindere a
esutului conjunctiv trece progresiv executat la limita
printr-o etap de durere
elastic (aceauna
, apoi durere “pl cut
plastic ”, suportabil
, urmat de un ).punct de
"gâtuire" dup care orice tensiune ce tinde s mai alungeasc esutul, determin
falimentul (ruperea) lui.
Dac elasticitatea este proprietatea esutului de a reveni la lungimea ini ial dup ce o
for l-a scos din
starea de repaus, plasticitatea este tendin a unui esut ce a fost deformat de a nu se mai
întoarce la pozi ia
de ialaalungit
esutul este l sat “s se r ceasc ” în pozi care s-a început
câ tigat deformarea.
. Intensitatea for ei Punctul
de de gâtuire
întindere trebuiepoate
s fie fi(deformare)
îndep rtat, respectiv
respectiv. Strain-ul este dat de raportul dintre gradul de alungire a esutului
crescut foarte lent, deoarece atunci zona plastic poate fi
fa când for a de întindere este mare i/sau aplicat rapid exist pericolul
de lungimea
ruperii structurii supus întinderii. m rit dac se aplic c ldur pe esutul respectiv. Aceast aplicare se face în timpul, sau
lui ini ial . Imobilizarea sau repausul prelungit la pat (chiar dac înc nu s-au produs fenomene
Pentru a ob ine o alungire optim a cu 10 minute
de scurtaremoale se va ine seama de curba tensiune/deformare
esutului
(stress/strain) a fibrelor de colagen înainte
astfeldeîncâtînceperea stretchingului,
stretchingul dup încare
s sei situeze zona sursa de c ldur se
de plasticitate va îndep rta la finalul
adaptativ ), corticoterapia cât înaintarea în vârst determin (dar o slsub
bire a rezisten ei
stretchingului iar
punctul for ei ce determin ruperea fibrelor).
esutului conjunctiv,
Stress-ul
Stretchingul define te
propriu-zis raportul
începe doar dintre
ceea dupce for
ce
obliga deajuns
s-a trac iune
kinetoterapeutuli m rirea
la punctul la suprafeieeiaînde
de precau
limitare sec iune stretchingului.
amplitudinii
aplicarea adeesutului
mi care. Mu chiul, ca i
Stretchingul esutului moale necontractil
cele mai
este pasiv,
mlte mecanic, de lung durat (20-30 min).82
esuturi biologice, are propriet i vâscoelastice. De aceea trebuie inut seama de faptul c dac mu chiul
este alungit pân în zona plastic , iar aceast alungire este men inut un timp prea îndelungat,
mu chiul va
r mâne cu o caracter elastic de un grad inferior. Pe de akt parte îns cre terea rezisten
ei mu chiului la
întindere este direct propor ional cu m rirea frecven ei întinderilor (dar întinderi ce
sunt men inute în
zonade limit elastico-plastic a curbei stress-strein. În reducerea consecin elor nepl cute
ale
imobiliz rilor (atunci când nu exist contraindica ii-fractur neconsolidat , leziuni acute, etc)
se utilizeaz
metoda Judet.Aceasta se realizeaz având la dispozi ie dou aparate gipsate bivalve, cu
Întinderea esutului contractil al muajutorul
chiului cse rora realizeaz prin mai multe modalit i de stretching.
segmentul
Cel afectatînalkinetoterapia
mai folosit pacientului este este pozi ionat alternativ
stretchingul manual, în maxim
pasiv, flexielent
executat i apoi în
(pentru
maxim extensie;
evitarea stretch-
aparatele
reflexului)(pozi cu oiile)
men se modific
inere la interval
a întinderii de 6 ore.dePeu m
într-o întindere or sur ce esutul
disconfort timpconjunctiv
de l5-60 sec. câ
tig în optim
(durata
lungimetrebuie
pare s fie de 30 ssec). se Menacorde
inereaun stretchingului
timp suficientî i de g selung pentruiaaînse
te explica produce
faptul c dacfenomene
r spunsul
de repara
fusurilor ie
biologic , ce remodeleaz
neuromusculare este imediat, i readapteaz noua lungime
pentru stimularea optim a esutului conjunctiv,
a organelor Golgi la(carefuncvoria
sa de esut relaxarea
determina de
rezistena .mu chiului respectiv), întinderea trebuie s dureze minim 6 sec.
reflex
Studii recente au ar tat c dup primele patru repet ri a stretchingului (dintr-un total
de l0) s-au
înregistrat modific rile cele mai avantajoase, respectiv o cre tere de l0% din lungimea ini
ial de repaus.
musculatur
În cazul antrenat multiarticulari
, este stretchingul balistic se (dinamic).mai Tehnicile balisticeîncepându-se
constau în
Atunci când pacientul particip activ, mu princhilor
contrac ia agoni tilorstretchingul
la stretchingulaplic musculaturii întâi analitic,
antagoniste
contrac ii
cu articula ia avem de-a face cu stretchingul activ. În kinetoterapie, rareori se folose te
stretchingul
dinamice, repetate
activ ale unor mu chi motori (agoni ti), concepute
distal , încheindu-se cu un stretching global pentr toate articula iile. Din considerente pentru ob inerea unei
de
pur,
întinderi
gradaredeoarece
adefor scurt
eieste dificil ( i chiar contraindicat) s se men in o contrac ie izometric a
agonistului
durat (rapide)
de întindere la(mai
o a antagoni tilor. Din
ales la pacien ii ceaceast
prezint categorie
o team fac parte:famidec ridurere),
crescut simpledar de i
intensitate
impulsie,
din motive de mieficient
c ri cu, astfel încât mu chiul antagonist s poat fi men inut în zona plastic
.economie
timpi
Pentru de aderesort
timp(arcuiri),
( i personal) mise c ri lansate.
aplic Practicarea
auto (selv) acestorStretchingul
stretchingul. tehnici s-aciclic, redusmecanic
îns ,
beneficia
deoarece îns
întinderea
a fost aplicat de avantajele unui stretching activ, se combin men inerea timp de l0 –20
(la
repetat
antrenai brusc
i 30) a mu chilor, prezint un poten ial pericol în producerea
pacien ilor cu limitare de mobilitate dând rezultate bune, dar inconvenientul îl constituie de leziuni.
sec
În aantrenamentul
faptul ccontrac
necesitiei izometrice
sportiv (dar (dar inuîndeedin intensitate
ele de maxim
kinetoterapie),
, pe grupe la musculare
început (pentru
relativ bine
înc
localizate
lzire), se icomplicat
o aparatur cu .
aten ie la efectuarea
recomand blocarea stretchingului
respira iei) ape agonistului,
grupele muscularecu un cestretching
vor fi solicitate
pasiv (cu indusprecde
O alt modalitate de stretching activ, ce se aplic cu prec dere la persoanele s n toase, cu o
kinetoterapeut
dere formele sau cu un
autostretching pasiv
activo-pasive i doar(deapoi preferin
balistice).
din pozi Laii sfâr
în careitulse antrenamentului
folose te greutatea ( edin
segmentului
ei), pentru sau oa
subiectului.)
refacere mai rapid ,
Bobacelea
pe Anderson,i grupe p rintele
muscularestretchingului
(soliciate),dinseantrenamentul
recomand efectuarea sportiv, recomand
formelor pasive
urm toareade
formul de
stretching.
stretching
Factorul de(valabilrisc major pentru
la exerci
oricareiilemu de chi):
stretching
contrac îl ie
constituie
izometric vitezamaximde execu(6 iesec),
a
relaxare (3-4 sec),
întinderii.
autostretching
Trebuie s se pasiv acorde (20-30
o aten
sec),ie executat
deosebitla limita
articuladeiilor
durere imobilizate
(acea durere timp“pl îndelungat
cut ”, suportabil
(pe
). o parte trebuie
de 83
Indica iile generale în ceea ce prive te execu ia corect a stretchingului ar fi urm toarele:
- tehnici de relaxare general , efectuate înaintea stretchingului;
- masaj (de tip profund) executat dup aplicarea de c ldur , dar înainte de stretching;
- pozi ia ini ial i cea în care se va executa stretchingul propriu zis s fie stabil , relaxat i
comod ;
- s fie executate exerci iile între orele l4.30 i l6.30, deoarece atunci se înregistreaz maximul
capacit ii de mobiliate articular ;
- înc lzirea general a organismului, printr-un efort aerob de minim 5 min;
- stretchingul s fie precedat de mi c ri active (combaterea tixotropiei);
- respira ia s fie uniform i lini tit ;
- nu se fac aprecieri asupra gradului i duratei întinderii (nu este concurs);
- în cazul ambelor direc ii de mi care limitat , dup stretchingul unei grupe musculare
stretchingul i pe mu chiiseantagoni
aplic ti (se începe cu musculatura cea mai contractat );
- nu se face stretching pe dou grupe musculare simultan;
- stretchingul se poate combina cu trac iunea în ax a articula iei respective;
- durerea ce apare dup 2 ore de repaus (de la terminarea stretchingului) denot c intensitatea
acestuia a fost prea mare, iar durerea care persist peste 24 de ore arat c au avut loc leziuni
fibrilare;
- dup edin a ( edin ele) de tratament ce a avut în program stretchingul, nu trebuie s apar spasm
muscular, s scad for a muscular sau s apar oboseala
muscular .
Transferul este procedeul prin care pacientul i se modific pozi ia în spa iu sau se mut de pe o
suprafa pe alta. În sens mai larg no iunea include toate secven ele de mi care ce se impun atât înainte cât
i dup realizarea transferului propriu-zis: pretransferul; mobilizarea în pat; pozi ionarea în scaunul rulant
(postransferul). Clasificarea tipurilor de transfer se face în func ie de posibilitatea i
capacitatea
pacientului de a participa la ac iune, de la dependent (în care practic pacientul nu
particip la transfer)
pân la independent (în care terapeutul doar supravegheaz i observ transferul) i de etapa
pentru ridicarea pacien ilor i rea ezarea lor. Astfel de transferuri sunt pentru pacien ii
de evolu ie a
care nu au nici un
bolii. în cazul realiz rii lor de c tre pacient, singur dup indica iile
a. Transferurile independente
fel de participare la transfer, invaliditatea lor fiind total . Astfel de transferuri se
Exist trei dup
prescrise tipuri de tehnici pentru transfer în func ie de capacitatea pacientului de a
realizeaz iîn secoiile
perioad
de de antrenament.
b. Transferurile asistate de una sauparticipa la
dou persoane
hidroterapie când care ajut este
pacientul (într-un
liftatmod anume)
i apoi l sat înca pacientul
bazin s de kineto.
sau cada
ac iune:
se ridice din pat i s se a eze în scaunul rulant sau de aici pe alte suprafe e (ex. cada de baie, saltea, etc.)
Tehnicile de transfer descrise î i propun s fundamenteze câteva principii de baz ,
c. Transferurile prin liftare sau cu scripe ca
urmând i. Se utilizeaz instala ii mai simple sau mai complexe
fiecare kinetoterapeut s - i adapteze tehnica la nevoile specifice ale bolnavului pe care
îl trateaz . Cele
mai comune
avut în vedere tehnici
posibilitatea
de transfer
uneisunt:
refaceri
pivotstructurale
ortostatic incomplete,
(transfer prinpe pivotare
de alt parte
din pozi
poate
ie
sortostatic
apar ),
transfer cu ajutorul
osteoporoza de imobilizare),
scândurii dearticula
alunecareiilor(scândurii
edema iate,
de transfer);
inflamate
pivoti flectat
/sau infectate,
(transfer prin
mu
pivotare
chilor contracta
cu i pe
Alegerea uneia sau alteia din tehnicile
genunchii
maxim
cale reflex
desecuritate
transfer
flecta
(a c ror
i);atât
va
transfer
întindere
urm
pentru
riidependent
sus
pacient
realizarea
inut cât
cu
detimpul
transferului
i2pentru
persoane.
pot
terapeut.
s84
în
genereze
condi iileziuni).
de
Transferul pacien ilor asistat/independent
Acesta poate fi: din scaun rulant în pat i invers; din scaun rulant pe masa, salteaua de tratament în
sala de kinetoterapie; din scaun pe toalet /van ; în bazinul trefl ; în bazine de reeducare a mersului; pe
cadru de mers; la barele de mers; pe cârje de diferite tipuri.
Criteriile de selec ie a tipului de transfer sunt urm toarele: cunoa terea limitelor fizice ale
bolnavului; cunoa terea capacit ilor de comunicare i de în elegere a instruc iunilor pe care pacientul
trebuie s le urmeze în cursul transferului; cunoa terea de c tre terapeut a mi c rilor corecte i a tehnicilor
de lifting.
Principii de utilizare a unei mecanici corecte a corpului pentru kinetoterapeut în timpul
transferului: stai cât mai aproape de pacient; stai fa în fa în fa cu pacientul;
îndoaie genunchii,
folose te MI nu spatele!; ine coloana vertebral într-o pozi ie neutr (nu flecta sau
arcui coloana
vertebral )!; men ine o baz larg de sprijin, c lcâiele se men in tot timpul pe sol; nu
a. Preg tiri în vederea transferului ridica mai mult
Înainte de a începe transferul se decât va inepoconti, solicit
de urm ajutorul
toarele:cuiva; nu combinaii mi
ce contraindica de cmi
rile, evitarerota ia în acela i timp cu
care
înclinarea înainte
pacientul; dac transferul se poate realiza de c tre o singur persoan sau este nevoie
sau ajutor;
de înapoi. dac
echipamentul din/sau în care pacientul urmeaz s fie transferat este în stare de func
ionare i în
i dac în pozipoate
l imea ie fi reglat .
Preg tirile în vederea transferului blocat ; care este
vor cuprinde: poziîn ionarea
l imea patului/supafe
scaunului rulantei pe
(facare se va transfera
de suprafa a pe în raport cu în l imea
scaunului rulant
care se g se te pacientul) i preg tirea lui (blocarea, îndep rtarea suportului pentru bra e,
picioare, etc.);
mobilizarea pacientului în pat ce cuprinde rostogolirea (rularea pe o parte) i trecerea în a ezat
posturarea
la pelvisului
marginea
aliniamentul
patului.
trunchiului
Pozi ionarea corporal corect a pacientului înainte de transfer va urm ri:
pozi ionarea extremit ilor
b. Transferul prin pivotare ortostatic
Acest tip de transfer presupune ca pacientul s fie capabil s ajung spre/în pozi ie ortostatic
is
pivoteze pe unul sau ambele MI. În general se poate aplica în: hemiplegie/hemiparez ;
reducereac. Transferul cu ajutorul scândurii de transfer
Acest transfer se indic pentru acei generalizat
pacien i acare
for einumusculare; tulbur
pot înc rca MI,ri dar
de echilibru.
au o for i rezisten
suficient la nivelul MS: amputa ii ale membrelor inferioare; traumatisme vertebromedulare (cu for a
membrelor superioare suficient ); hemiplegii (situa ii particulare).
d. Transferul prin pivotare cu genunchii flecta i
Aceast tehnic de transfer se aplic numai atunci când pacientul este incapabil s ini ieze sau s
men in pozi ia ortostatic . Se prefer men inerea genunchilor flecta i pentru a men ine o înc rcare egal
i a asigura un suport optim pentru extremitatea inferioar i trunchi pentru pivotare.
Transferul pacien ilor cu grad crescut de dependen
Se adreseaz pacien ilor cu capacitate func ional minim (ex. traumatism vertebromedular C4) sau
se aplic la persoane cu disabilit italiei greutate corporal
sau fesier) depind mare.
de înPentru
l imea aceaste categorii de pacien i greutatea pacientului
kinetoterapeutului/pacientului,
posibilit ile includ: i experien a
a. Transferul cu ajutorul scândurii dekinetoterapeutului.
transfer Variantele includ plasarea ambelor antebra e sau mâini în jurul taliei, a
Asisten a oferit din partea kinetoterapeutului este
trunchiului sau maxim .
Modul în care kinetoterapeutul abordeaz pacientul
sub fese sau în timpul
un antebra axilar transferului
cealalt mân (de la nivelul
la nivel 85 scapular,pantalonilor.
fesier/cureaua
Este contraindicat apucarea i trac ionarea de la nivelul bra ului/bra elor paralizat, putând cauza
datorit musculaturii sl bite din jurul centurii scapulare, leziuni, instabilit i, subluxa ii etc.
b. Transferul asistat de 2 persoane
Acest transfer este utilizat pentru pacien ii neurologici cu grad crescut de dependen sau în cazul
în care transferul nu se poate realiza în siguran pentru pacient doar de câtre o singur persoan . Un
kinetoterapeut se plaseaz înaintea pacientului iar cel lalt înapoia acestuia.
c. Transferul la domiciliul pacientului
Transferul pe fotoliu sau sofa: este la fel ca transferul din scaunul rulant în pat cu câteva
specific ri: fotoliul sau scaunul rulant sunt în general mai pu in stabile. Este riscant s
se sprijine pe
sp tarul sau suportul de bra e când se transfer pentru c -l poate dezechilibra; când
trece de pe scaun pe
scaunul rulant pacientul poate folosi mâna s n toas pentru a se sprijini pe suprafa a
scaunului; a ezarea
pe un scaun este mai dificil dac acesta este mai jos i perna este moale. În acest
caz se ajusteaz
în l imea scaunului prin ad ugarea unei perne tari care înal i asigur totodat o suprafa
ferm de
transfer.
Transferul pe toalet
Transferul din scaunul rulant pe toalet este în general greu datorit spa iului redus i
neadecvat
din cele mai multe b i. Scaunul rulant se va a eza într-o pozi ie cât mai convenabil ,
chiar lâng sau în
unghi ascu it fa de toalet .
Pentru Transferul
a cre te siguran a pacientului
cu ajutorul semecanic
liftului pot adapta dispozitive de asistare cum ar fi bara de
sprijin.
Unii pacien i din cauza m rimii corporale, gradului mare de disabilitate necesit
În l imea vasului
utilizarea liftului de toalet trebuie ajustat prin aplicarea pe acesta a unor în l toare speciale.
Transferul
mecanic în van
pentru trebuie
transfer. înso it
Exist o cu mult de
varietate atendispozitive
ie întrucâtmecanice
vana estede una din care
liftare cele pot
mai
periculoase
fi utilizate pentru
zone
paciendin i cucas greutate
(datorit corporal
riscului de alunecare).
diferit cât i Transferul
pentru situa direct din scaunul
ii diferite: de transfer
transfer de pe ope
fundul
suprafa vanei este
pe alta
3.4. Tehnici de sau
facilitare neuromuscular proprioceptiv (FNP)
dificil
Facilitarea neuromuscular transferul de realizat
proprioceptiv i necesit
în vanareprezint
de uo urarea,
baie (treflfunc
). ie bun la nivelul
încurajarea saumembrului
accelerareasuperior. Exist în acest sens
or spunsului
banc sau motor voluntar prin stimularea proprioceptorilor din mu chi, tendoane,
un scaunii;care
articula se fixeaz în interiorul vanei cu dou dintre picioare. În acest caz pivotarea
la aceasta
se adaug
se realizeazstimularea
cu extero- i telereceptorilor. În cazul musculaturii hipotone ne folosim
- legea “induc iei succesive” adeluigenunchii
urm flecta
Sherrington:
toarele i, pivotare
”o mi careortostatic sau cu scândura
este facilitat de contracde alunecare.
ia imediat
precedent
mecanismeaneurofiziologice
antagonistului ei”; în efectuarea tehnicilor FNP:
- mu chii hipotoni (agoni tii) se întind progresiv în timpul contrac iei antagonistului, i ca urmare,
la finalul mi c rii (când sunt maxim întin i) vor fi facilita i prin impulsuri provenite de la nivelul fusului
muscular (de la receptorul secundar Ruffini).
- în timpul contrac iei izotone cu rezisten maximal i izometrice, este facilitat sistemului gama
i ca urmare aferen ele primare ale fusului vor conduce la recrut ri de motoneuroni alfa i gama
suplimentari; Astfel, fusul neuromuscular va continua trimiterea unor influxuri nervoase cu caracter
predominant facilitator.
- încomenzile
timpul întinderilor
verbale potrapide,
avea rolrepetate
facilitatorse mdeclan
rind reaz reflexul
spunsul miotaticreticular
prin sistemul ce are efect86 facilitator;
activator.
- în timpul contrac iei izometrice ai musculaturii puternice-normale, apare fenomenul iradierii de
la nivelul motoneuronilor activa i ai acestei musculaturi (superimpuls creat de izometrie), spre
motoneuronii musculaturii slabe;
- contrac ia excentric , promoveaz i întinderea extrafusal i pe cea intrafusal - ceea ce m re te
influxul aferen elor fusale;
- atunci când contrac ia izometric se execut în zona scurtat apare fenomenul de coactivare
(facilitarea simultan a motoneuronilor alfa i gama);
- cocontrac ia determin facilitarea motoneuronilor alfa i gama; cre te recrutarea de unit i
motorii sub contrac iile izometrice aplicate pe fiecare parte a articula iilor.
În cazul musculaturii hipertone ne folosim de urm toarele mecanisme neurofiziologice: izometria
pe mu chii care realizeaz mi carea limitat determin un
efect de inhibi ie reciproc pentru antagonist
(mu chiul hiperton, care limiteaz mi carea); rezisten a la mi
care determin o influen inhibitorie a
reflexului Golgi asupra motoneuronului mu chiului care se
contract i faciliteaz prin ac iune reciproc
agonistul; în timpul contrac iei mu chiului hiperton, desc rc
3.4.1 Tehnici FNP generalerile celulelor Renshow scad activitatea
Inversarea lent i inversarea lent cu opunere (IL i ILO)
motoneuronilor alfa ai mu chiului respectiv, deci au o ac
IL = reprezint contrac ii concentrice ritmice ale tuturor agoni tilor i antagoni tilor dintr-o
iune inhibitorie;
schem de mi care, pe toat cortexul, influen
amplitudinea, at de
f r pauz între invers ri; rezisten a aplicat
mi c rilor este
comenzile verbale, are un rol inhibitor asupra tonusului
maximal (cel mai mare nivel al rezisten ei ce las ca mi carea s se poat executa).
muscular
Prima mi care al musculaturii hipertone; receptorii
(primul timp) se face în sensul ac iunii musculaturii puternice (contrac ie concentric a
articulari
ILO = este o variantantagoni
excita i de mi carea de rota ie, au rol inhibitor
tilor IL, în care se introduce contrac ia izometric la sfâr itul
a tehnicii
pentru
mu
amplitudinii motoneuronii
chilor hipotoni), alfa
fiec rei mideterminându-se
c ri (atât pe (rota
în
agonist cât iia
acest are efect
felantagonist).
pe un efect de pe agoni tii slabi
facilitator
(vezi explica iile
Contrac iile repetate (CR) - se aplic
relaxare pentru mu chiiîn 3 situa ii diferite:
periarticulari); izometria
- când mu chii schemei de mi neurofiziologice).
care sunt de for a 0 sau 1: segmentul se pozi ioneaz în pozi ie de
antagonistului
eliminare mi ciei,riiiarlimitate
a ac iunii gravita musculatura (mu chii
s fie în zonacontractura
alungit i se faci) întinderi
duce scurte
rapide, la oboseala
ale unit ilor motorii la placa neuromotorie i ca
agonistului; ultima întindere este înso it de o comand verbal ferm de contrac ie a
urmare
mu chiului tensiunea mu chiului scade;
respectiv; mi c rii voluntare ap rute i se opune o rezisten maximal . Este foarte
important
- când mu chii sunt de for a 2 sau 3 (For 2 = mu chiul poate realiza mi carea pe toat
sincronizarea dar
amplitudinea comenzii
nu arecare trebuiefor
suficient f cutpentru
înainte de a efectua
a învinge gravitaultima
ia; Forîntindere
3 = muastfel
chiul
încât
poate contrac ia
poate realiza
realiza mi carea pe toat amplitudinea i împotriva unei for e mai mari decât
voluntar
mi spesetoat
careaia): sumeze cu efectul reflexului
i are for miotatic.
gravita contrac amplitudinea
ie suficient doar pentru învingerea gravita iei):
- când mu chii
contrac
izotonic pân la nivelul golului de for undeforse egal
sunt ie
de for 4 – 5, dar f r s aib o peste tot urmat
face izometrie, (for 4 de
= relaxare;
mu chiul se fac
izotonic cu rezisten pe toat amplitudinea de mi care, iar din loc în loc se aplic întinderi
apoi întinderi
rapide, scurte.
rapide, scurte ale agonistului, dup care se reia contrac ia izotonic cu rezisten maximal ,
trecându-se de
Înainte de
normal
a începe
(sau aproape),
CR este pentru
bine
zona
s a“golului”
se
facilita
realizeze
musculatura
de for
contrac
. agonist
ii izotonice
, slab ,peprin
musculatura
induc ie
87succesiv
antagonist
.
Inversarea agonistic (IA). Se execut contrac ii concentrice pe toat amplitudinea, apoi
progresiv (ca amplitudine) se introduce contrac ia excentric .
Ini ierea ritmic (IR) se realizeazmi atât c ri în
lente,
caz ritmice,
de hipertoniemai întâi cât pasiv, apoi treptat
i în hipotonie. pasivo-activ i activ, pe întreaga
Se realizeaz
amplitudine a unei
scheme de mi care. În cazul în care exist o hipertonie care limiteaz mi carea, scopul
este ob inerea
relax rii; când exist o hipotonie, IR are ca scop ini ial men inerea memoriei
kinestezice i p strarea
amplitudinii de mi care.
Rota ia ritmic (RR) este utilizat în situa ii de hipertonie cu dificult i de mi care activ
. Se
realizeaz rota ii ritmice stg-dr (lateral – medial), pasiv sau pasivo-activ (în articula iile în
care se poate –
SH i CF – în care exist mi care osteokinematic de rota ie), în axul segmentului, lent,
timp de aprox.10
sec. Mi carea pasiv de rota ie poate fi imprimat oric rei articula ii (chiar dac aceast
articula ie nu
prezint mi care osteokinematic de rota ie, ci doar mi care artrokinematic de rota ie
(numit i rota ie
conjunct ) – Ex: articula iile interfalangiene). Se poate admite c mi c rile de supina ie-prona
ie i cele de
rota ie a genunchiului (atunci când genunchiul este flectat i glezna dorsif lectat ) sunt
mi Secven
c ri deialitatea
rota ie pentru înt rire (SI). Se realizeaz când un component dintr-o schem
Indica ii metodice: Arcuirile se realizeaz cu accentuarea (efectuare rapid ) mi c rii de
osteokinematic ).
de
flexie, pentru
mi Mi care
carea este
activslab.
de relaxare-opunere
Se execut o contrac (MARO) ie izometric
se aplic înmaxim cazurileînhipotoniei
punctul “optim”
musculareal
declan area reflexului miotatic.
ce nu
musculaturii puternice
Relaxare - opunere (RO) (tehnica se mai nume te “ ine-relaxeaz ” – traducerea
–permite
normale;
mi carea
aceast pemusculatur
o direc ie. se Se alege
execut dinastfel:
grupulpe musculatura
mu chilor care slab“intr
, în ”zona
în medie
lan ul
denumirii din
spre scurt
kinetic ce ,efectueaz
dar
englez “Hold - relax”). Se utilizeaz când amplitudinea unei mi c ri este limitat de
acolo iunde
aceea diagonal
exist oKabat for “mare”
cu musechiulexecutvizat
o contrac
(de preferin
ie izometric
se .alege
Cândunse grup
simte muscular
c aceast
hipertonie muscular
contr ac
mare i situat
ie a mai
(contractur
-I. RO antagonist - în care se va “lucra” (se miostatic
va ori
face ); este
izometria) indicat i atunci când durerea este cauza limit rii mi c rii
ajuns
de
proximal),
5-8maxim
sec. a, se
unei
este
solicit
izometriii mu chiul
acelapacientului
mude chi ohiperton;
intensitate
de relaxare
pe partea
maximbrusc
contralateral
se(verificat
va cere; pacientului
odat
de c trecekinetoterapeut
aceast
o relaxare
contrac
lent
prin
ie
(durerea(se
-II. RO agonist - în care se va “lucra” fiind
face izometria) mu chiul care face mi carea limitat
.intermediul
izometric
Odat relaxarea
s-a
deseori asociat
(considerat muse hipertoniei).
chiul agonist).
fcontraprizei),
maximalizat,
cut , se poate dup men
repeta
care ineizometria
kinetoterapeutul
aceast izometrie
de maiexecut
multe
ad ugându-se
rapid
ori sauo micontrac
pacientul,
care iaspreîn
izoton
zona
mod (împotriva
alungit
activ, vaa
Tehnica
În ambele variante izometria se va executa înRO are 2 variante:
unei s punctul
musculaturii
încercarezisten
treace de de limitare a mi c rii; dup men inerea timp
respective,
punctul
maximale) iniaial
aplicând
musculaturii
de limitarei câteva
slabe
a mi(vizate).
întinderi
c rii (contrac
Punctul
rapideieoptim
izotonic
în aceast
pentru
a crearea
agonistului,
zon de superimpulsului
alungire
f r rezisten
muscular
variaz
din
(câteva
:partea
în general,
arcuiri).
împinge
Pentrucua omaximaliza
for oarecare
intensitatea
i kinetoterapeutul
Urmeaz
kinetoterapeutului).
pentru
izometriei
muo chii
contrac
sese
flexori,
vacere
ieopune,
izotonic
este
pacientului
încizona
cu
kinetoperapeutul
rezisten
medie,
“s in ”pe
iaradic
toat
pentru
va
amplitudinea
nu88
extensori
împinge,
pacientulîn
(spre
posibil
va
zona scurtat
. .
RO – agonist: se face izometria mu chiului care face mi carea ce este limitat
Relaxare - contrac ie (RC) se realizeaz în caz de hipertonie muscular .
Se aplic numai antagonistului, adic celui care limiteaz mi carea (vezi tehnica RO);
este mai
dificil de aplicat în caz de durere. La punctul de limitare a mi c rii se realizeaz o
izometrie pe mu chiul
hiperton i concomitent o izotonie executat lent i pe toat amplitudinea de mi care de
rota ie din
articula ia respectiv (la început rota ia se face pasiv, apoi pasivo-activ, activ i chiar
activ cu rezisten ;
desigur c în cazul articula iilor ce nu prezint mi care osteokinematic de rota ie –
vezi tehnica RR –,
tehnica RC se va aplica doar imprimând pasiv mi carea de rota ie).
Stabilizare ritmic (SR) – este utilizat în limit rile de mobilitate date de contractura
muscular ,
durere
Exemplu: sau redoare
Extensia cotului estepostimobilizare. Se executflexorilor
limitat de contractura contraccotului.
ii izometrice pe agoni ti i pe
antagoniTehnica
ti, în simultan
punctul
Ne bazdem limitare(c ut m)a pe mi cmu rii;chii
întrecare
contrac
sar iao agonistului
articula ie iproximal
cea a antagonistului nu se
sau distal celei
permite relaxarea
afectate.
(cocontrac
Concomitent ie).cu tensionarea (prin izometrie) uneia din p r ile articulare a cotului, prin
Tehnica are
comanda dou variante ce se execut în ordine: prima este varianta simultan (mai
de flexie
simpluextensie)
(sau de a cotului, vom putea efectua tensionarea p r ii articulare opuse, prin
efectuat
izometrizareade c tre pacient) urmat de varianta alternativ . Comanda verbal (valabil mai
Contrac
ales pentru ie izometric în zona scurtat (CIS). Se execut contrac ii izometrice repetate, cu
mu chilor Varianta alternativ
biarticulari (încercarea de a mi ca articula ia supraiacent , adic um rul – în
pauz
tehnica alternativ ) estela“ ine, nu mdel sa s - i mi iar
c...!”.
Pacientul încearc s men in pozicazul folosirii
ia cotului în flexie nivelul limitare, kinetoterapeutul
între repet ri, la nivelul de scurtare a musculaturii. Se execut , pe rând, pentru
împinge antebra ul pacientului, atât musprechilor
flexiabicepscât isauspretriceps
extensia brahial,
cotului,orialternând
cea subiacent
rapid -, din
adicce pumnul
în ce – în cazul
musculatura tuturor
mai repede - cele dou direc ii). folosirii flexorilor sau
direc iilor de mi care articular . În vederea câ tig rii cocontrac iei în pozi ia neînc rcat , în
extensorilor
3.4.2.2 pumnului).
Tehnici pentru promovarea stabilit ii
cazul în care
pacientul nu este capabil s execute direct tehnica CIS se execut urm toarea succesiune: IL -
ILO – CIS.
Izometrie alternant (IzA) reprezint executarea de contrac ii izometrice scurte,
alternative, pe
agoni ti i pe antagoni ti, f r s se schimbe pozi ia segmentului (articula iei) i f r pauz între
contrac ii.
Se realizeaz
testarea unei articula
(pe rând) ii în
în ceea
toatecepunctele
prive tearcului
stabilitatea
de miacesteia).
care i peSetoaterealizeaz
direc iile
în de
toate
mi
care articular
punctele arcului (pede
rând).
mi care, pe toate direc iile de mi care articular . Tehnica este descris la tehnici pentru
refacerea
În cazul în care pacientul nu poate trece direct de la CIS la IZA se va face ILO cu
sc dereaii.
mobilit
amplitudinii
Odat rezolvat de cocontrac
mi care, înia adin a fel
postura
încât neînc
izometria
rcat de
- selatrece
sfârlaitul
pozi
ILO-ului
ia de înc
s rcare
nu se (de
mai
Stabilizarea rit mic (SR) sprijinire
estelautilizat
fac cap tul i pentru refacerea stabilit ii (tehnica utilizat pentru
amplitudinii
pe articula ia de respectiv
mi care; Ex:articular
“patrupedia”
, ci progresiv
– bun pentru
s ne apropiem
înc rcarea iarticula
s ajungem
iei oldului,
la punctul
um
contrac ia excentric , f r s provoacerului,
dorit
îns acest
pentru
cotului,tip de contrac ie muscular ), desigur, inând cont de for a
actual a pacientului. efectuarea IzA.
pumnului) i se repet succesiunea tehnicilor (CIS-SR). 89
În cadrul acestei etape se urm resc urm toarele obiective: 1. tonifierea muscular pe parcursul
mi c rii disponibile; 2. obi nuirea pacientului cu amplitudinea func ional de mi care; 3. antrenarea
pacientului de a- i lua singur variate posturi etc.
Tehnicile FNP ce se utilizeaz pentru mobilitatea controlat sunt: IL, ILO, CR, SI, IA.
Pentru promovarea acestei etape, pe lâng tehnicile FNP prezentate anterior, se mai utilizeaz
dou
tehnici specifice.
Progresia cu rezisten (PR) reprezint opozi ia f cut de kinetoterapeut locomo iei (târâre,
mers
în patrupedie, pe palme i t lpi, mers în ortostatism); deplasarea dintr-o postur reprezint
trecerea de la
stadiul mobilit ii controlate (pozi ia propriu-zis este în lan kinetic închis), la stadiul
abilit ii prin
“deschiderea” alternativ a câte unui lan kinetic (ridicarea câte unui membru) i mi carea
în lan kinetic
deschis (p irea). Astfel, de ex., pacientul în ortostatism, kinetoterapeutul efectuând cu ambele
mâini prize
Exemplu:
la nivelul p rAc iunea dea bazinului,
ii anterioare apucarecontreaz
a unui (rezisten
obiect din pozi) ia
maximal mi carile
ezatde
avansare (prizele se
cu mâna pe coaps , obiectul fiind pe mas ,
pot face i la nivelul umerilor, sau pe un um r i hemibazinul contralateral.
înaintea
Secven ialitateapacientului.
normal (SN) este Kinetoterapeutul
o tehnic ce ur m re te face prizecomponentelor
coordonarea ce se
deplaseaz în func ie de intrarea în ac iune a
unei
scheme de mi care, care are for adecvat pentru executare, dar secven ialitatea nu este
segmentelor; ini ial se vor plasa prizele pe partea dorsal
corect
a degetelor
(incoordonare dat – de palmei
o ordine gre (opunând
it a intr rii rezisten
mu chilor în activitate – nu de la distal
la proximal – sau
maximal
de grade de contrac extensiei degetelor
ie muscular inadecvate i pumnului)
în raportul agonist-antagonist). i pe partea
latero-dorsal a treimii distale a antebra
3.5. Metode în kinetoterapie ului
În sec iunea urm toare nu dorim s epuiz m multitudinea de metode existente pân la ora actual
(opunând rezisten maximal flexiei cotului); va urma
în recuperarea func ional , ci s abord m doar metodele reprezentative (clasice) pentru tratamentul kinetic
de relaxare-educare-reeducare-facilitare opunerea
neuromotorie. rezisten ei la mi carea de flexie a
Unele dintre metodele kinetoterapeutice sunt considerate chiar „concepte”, termenul desemnând
um rului, prin mutarea prizei de la nivelul degetelor, la nivelul
faptul c acele metode sunt deschise permanent înnoirii i readapt rii; pe de alt parte,
p r ii distale
tehnici - cum estea bra ului, prin apucarea p r ii
cazul stretching-ului, descris în capitolul 3 - sunt ridicate în prezent la rangul de
anterioare a acestuia. Apoi prizele se vor muta în mod
metod . În afara
Consider m c prin metod kinetologic corespunz
metodelor tor un
sedeînrelaxare
elege urm
îngrup toarei
acest capitolsecven
restrâns nu
sauvom e de
mai descrie
larg mi car
demetode
exerci e,refer
iicecare
se carela realizarea unui
singur
au
trebuie obiectiv
un sens i sun scop
se final unic.
deruleze tot de la distal la proximal (flexia
general (ex.: metode de cre tere a for ei musculare, etc).
degete-pumn,
3.5.1 Metode de relaxare extensia cotului i extensia cu
Relaxarea intrinsec este cea prin anteduc ia umî i rului).
care subiectul induce el însu i, în mod activ, relaxarea. În
cadrul acestui tip de relaxare se disting 2 mari linii metodologice: orientarea fiziologic (somatic ) i
orientarea psihologic
tensiune muscular , în(cognitiv
antitez , cu
mental
lipsa). contrac iei (relaxarea). Durata metodei Jacobson (numit i
metoda
Linia fiziologic
relax rii progresive)
, introdus deeste
Eduard 3.5.1.1
între Jacobson,
20-40 min. Metoda
se pentruJacobson
bazeaz operelaxare
identificarea
local kinestezic
(zonal ), dar
90
a stseriipoate
de prelungi
Pacientul este pozi ionat în decubit dorsal, capul pe o pern mic , genunchii u or flecta i -
sprijini i pe un sul, umerii în u oar abduc ie de 30o, palmele pe pat. Metoda se poate
aplica, în func ie de
nivelul problemei-afect rii i de timpul avut la dispozi ie, atât global (adic referindu-ne
la întregul
membru), cât i analitic (adic pe segmente-articula ii ale membrului, ordinea fiind de
la distal spre
proximal); Tehnica ac iunea se cuprinde
de lucru începe cu urmun grup3 prestrâns
toarele r i: de mu chi, treptat trecându-se la
grupe
A) musculare
Prologul mai ce dureaz 2-4 min i const în respira ii ample, complete (“în
respirator,
mari,
val”), apoi la musculatura întregului membru, urmând musculatura trunchiului, gâtului i
lini tite
în finalpe
(inspir la nas,
întreg expir pe gur ).
corpul.
B) Antrenamentul propriu-zis - în inspira ie MS se ridic lent de pe pat, doar pân
când nu mai atinge
la 1-4 ore pentru relax ri globale (în cazul pacien ilor care nu pot executa continuu edin
patul, men inându-se pozi ia pe apnee timp de 15-30 sec. Apoi brusc, se las MS s cad ,
a de relaxare, se
pe expira ie (cu
aplic reprize de relaxare, care îns s nu fie mai scurte de 5 min.). Se execut o edin pe zi,
Într-o etap superioar un se “uufff”),
urm re terealizând
realizarea o lini
unei te kinetic
relax ri total
diferenpe iate,
timp pede 1grupe
min. de mu chi,
dar se poate
C) Revenirea,
printr-un control al mu chilor în timpul const la atât
activit ilor cotidiene, reîntoarcerea la tonusul
în static cât i în dinamic muscular
. Dupnormal,
luni prin men inerea de
repeta de 4-6 ori pe zi. Antrenamentul dureaz luni de zile i presupune cunoa terea
de antrenament, se ajunge perceperea câtevai ori pe apnee,
anihilarea tensiunilor musculare, care sunt generate de (sau care
miologiei i a
a uneide
genereaz ) tensiuni emo ionale i implicit contrac
stres. ii izometrice puternice a mu chilor fe ei i mâinilor (“Strânge fa a i pumnii”!).
mecanicii respiratorii normale (ordinea inspirului dar i a expirului fiind – abdominal,
3.5.1.2 Metoda Schultz
Metoda inferior,
toracic are la baz faptul c toate func iile organismului sunt dirijate i controlate de
Linia psihologic , din a c rei categorie fac parte i terapiile comportamentale, sofronizarea, etc
creier isuperior).
toracic c o parte
este
din
Condireprezentat
func cel mai bine
iileiilede controlate,
microclimat de metoda
contrebuie
tiente, lui înv
Johannes
respectate.
sunt ate
OchiipeHeinrich
nu
parcursulSchultz;
trebuie închimetoda
existen vizeaz
i eirepede,
noastre. ob
ci Astfel,
treptat
inerea
scrisul,
(în relax
2-3 cititul, rii
prin tehnici
mâncatul,
min.). Avându-sede tip încentral,
conducerea vedere care
automobilului inducpot
i relaxarea prin
mu autocontrol
deveni mental,
chilordeprinderi.
mimicii, mu imaginativ,
Multe
chilorpersoane o relaxare
limbii, aui se
reucere
it s
periferic
înve e cum
pacientului . Numit
ss se i
metod
dirijeze de
deconecteze unelerelaxare
mental
func iiautogen
de sau “antrenamentul
aleproblemele
sistemului cotidiene,
nervos (chiar autogen”
iar (din gr.nervos
iconcentrarea
a sistemul autos
pe – prin sine
formulele
vegetativ). i
sugestive
Prima
genan
i prin concentrare o stare hipnotic . Eficien –a a produce),
deconexiunii
condiautosugestive,
sau ie pentru ob inut prin starea hipnoid se materializeaz
dup
prin
aceast
impuse starea
spusele de comenzile
realizare
prin greutate
autorului,
este iob
prin
este senza
o autopsihoz
ia de c rii
kinetoterapeutului,
inerea decupl ldur
, ssistemului
cu
. seajutorul rc reia
fac f nervos se
un efort potprea
central obdeine la controlul
mare impulsurile
(pacientul
Metoda se aplic individual sau în unorgrup,func
sneuromusculare
înve e s se ii ale
specialistul conducând doar primele edin e de relaxare.
anumitor
posturale.mai
relaxeze organe,
Acest degrabi implicit
lucru este relaxare;numai
“gândindu-se”
posibil este o într-o
la indicametod de ie
iilepozi
de autodecontractare
relaxare,
corect decât
, comod s concentrativ
se, relaxant
cramponeze,, a
subiectul creându-
întreguluiexcesiv
printr-o corp; deci
concentrare).
se va trece la luarea
Vocea unor
kinetoterapeutului
pozi ii confortabile
s aib(vizitiu
o tonalitate
de birj sau
pl cut
pozi
, blând
ia de ,cadavru),
iar intensitatea
pe un
pat saus într-un
vocii scad
fotoliu, suficient
progresiv pe parcursul
de mare.
edin ei. 91
Primul ciclu cuprinde opt exerci ii ce urm resc: introducerea calmului, decontracturarea muscular
segmentar i progresiv , ob inerea senza iei de greutate într-unul din segmente sau într-unul
din membre,
realizarea senza iei de c ldur , ob inerea senza iei de r rire a b t ilor inimii i dobândirea
controlului
asupra
Durata acestui ciclu este de la trei luni inimii, ob
aproximativ pâninerea
la asesenza iei de
luni, dar de multe
calm ori
respirator reglarea fazelor respira iei, ob
poate fi i de
un an, frazele
inerea de calm (formulele) standard putându-se înregistra pe benzi. Dup
însu ireai deperfect
digestiv ob inere idesesizarea
c ldur la nivelul plexului solar, ob inerea senza iei de frunte proasp t
-r corit .
ob inerii senza iilor de mai sus, se va trece la însu irea ciclului II, ce
const în tehnici de hipnoz sub
stricta îndrumare i supraveghere a unui specialist (psiholog), durata lui fiind de
câ iva ani.
Antrenamentul autogen Schultz se aplic cu foarte bune rezultate de c
tre sportivi, artineuromotorie
3.5.2 Metode de educare/reeducare ti i ca
3.5.2.1 Conceptul metod
Bobath de profilaxie i de tratament recuperator spitale sau în coli special, fiind
Berta i Karel Bobath spun c : „baza tratamentului
indicat este inhibi ia mi c rilor exagerate i facilitarea
în: hipertensiunea
mi c rilor fiziologice voluntare”.
arterialFundamentarea
, angina pectoral , infarctul miocardic, insomnii, nevroze, astm bron
tiin ific a conceptului Bobath:
ic, Creierul
1. ulcer gastrointestinal,
este un organ al percep iei i integr rii, adic el preia informa ii, senza ii
impoten
din mediua isexual
din , frigiditate, alcoolism.
propriul corp, prelucrându-le, reac ionând i r spunzând la ele. Acest mecanism la om, este
influen at de
calit ile psiho-intelectuale, educa ionale de moment ale pacientului.
2. Creierul func ioneaz ca un întreg, o unitate. P r ile creierului sunt „aliniate
ierarhic” (dup dinamica
dezvolt rii). Etajele superioare (mai târziu formate) inhib activitatea etajelor inferioare, deci
inhibi ia este
o „ac iune activ ”.
3. Creierul este capabil s „înve e” pe tot parcursul vie ii datorit plasticit ii lui. Are
posibilitatea s se
reorganizeze i astfel s refac func ii senzitivo-motorii pierdute. Acesta î i g se te
explica ia în
i tonusul muscular sunt premisa uneiposibilitatea
mi c ri funcde
senzoriomotoric.
formare
ionale de noi sinapse
În executate
actul de cuînsu
maxim între neuronii
ire aeconomie
centrali .„nefolosi i” pân în momentul
unei mi energetic
c ri se înva senza ia ei, i, la declan
accidentului.
6. Un organism s n tos se poate adapta oric rei senza ii primite din periferie. La om,
area unei mi c ri
4. Mi carea
efectul for ei(r spunsul motor la un stimul senzitiv), dup Bobath, nu este o contrac ie izolat
activ-voluntare, se face apel la senza iile de feed-back primite în timpul mi c rii anterioare.
agravita
unei grupe
ionale asupra controlului postural este de o importan major .
10. Sistemul teler eceptiv (vizual, auditiv, gustativ, olfactiv), ac ioneaz concomitent cu
musculare,
7. Mecanismulci estededeclan areapostural
control unei engrame
normal tipice
func omului
ioneaz (atingere, prehensiune,
datorit reflexelor mers,
spinale,
propriocep ia
ridicare, aruncare
reflexelor tonice,
ocupând un rol important pentru orientarea în spa iu i recunoa terea propriului corp
etc).
reflexelor
i o cale labirintice,
senzitiv reac
intact . iilor de redresare i reac iilor de echilibru.
sau a mediului
5. Pentru
8.
9. Senzitivul i motricitatea se influen Mieaz
carea
un runui
spuns
reciproc segment
motor
atât al corpului
de corespunz
puternic tor,este
încât pe influen
se lâng at
caledemotorie
poateovorbi postura
doar i tonusul
defunc mu chilor
ional , fiziologic
înconjur tor.
segmentelor
trebuie s existe
11. Inhibarea sau, dup P. Davis, „suprimarea inhibi iei reflexe, este generatoare de
adiacente. Totodat , mi c rile corpului în spa iu depind indisolubil de pozi ia ini ial a
hipertonie”, dar prin
acestuia. Postura
utilizarea mi c rilor sau posturilor reflex-inhibitorii se suprim sau reduce reac iile
posturale anormale i
se faciliteaz în acela i timp mi c rile active con tiente,92voluntare i automate.
12. Un alt principiu obligatoriu de realizat este schimbarea pattern-urilor (engramelor,
schemelor de
mi care) anormale, deoarece este imposibil s se suprapun o schem de mi care
normal peste una
anormal .
13. Mi c rile anormale se datoreaz eliber rii reflexelor tonice de sub control nervos
superior. Datorit
leziunii centrilor nervo i reflexele tonice posturale care sunt integrate de la un nivel
inferior al S.N.C.
Conceptul Bobath a fost la început aplicat copilului diagnosticat cu encefalopatie sechelar
devin eliberate i supraactive. Acest lucru produce postura incoordonat , incorect ,
infantil i apoi dezvoltat pentru tratamentul adultului hemiplegic. Hemiplegicul trebuie
anormal , tonusul
s reînve e
muscular crescut, anormal i pu inele modalit i primitive de mi care în postur i pozi ie.
senza ia mi c rilor (dac tulbur rile propioceptive nu sunt foarte grave), f r control
14. Orice mi care din corpul omenesc are ca scop o atitudine. Atitudinea este rezultanta
vizual. Atât
unui raport între
informa iile senzitive, cât i cele senzoriale trebuie s fie trimise de c tre kinetoterapeut
for a muscular a omului i for a gravita ional . De la na tere i în tot timpul vie ii trebuie s
Activit ile motorii, careîntotdeauna
dep esc stadiul neuromotor de moment al pacientului (dificile,
ne cre m i
complicate) sau care sunt executate dinspre
pe un partea
fond de hemiplegic
oboseal .muscular
Stimulii sau
externi
psihic i interni
, vor fi pentru
evitate opentru
ac iune
a motric , trebuie s
apoi s ne men inem diverse atitudini, în lupt cu gravita ia. Acest lucru este realizat
nu cre te tonusul muscular patologicfie
pe cât
lan ul
maimuscular al schemei motrice sinergice.
prin facilitarea
Întreaga activitate de recuperareapropia i calitativ de cei
a hemiplegicului aredin cadrulfinal
scopul actului
de senzorio-motor fiziologic.
recâ tigare a simetriei
integr rii reac iilor superioare de ridicare, redresare i echilibru, în secven a dezvolt rii lor
corporale. Num rul de repeti ii în cadrul unei edin e, dozarea concret nu poate fi planificat , deoarece
prin stimularea
depinde de starea de moment a pacientului.
unor mi c ri de r spuns spontan i controlat într-o postur reflex-inhibitorie.
Activit ile motorii în majoritatea cazurilor (aproape mereu) trebuie s fie cu scop bine determinat
15. Redresarea, îndreptarea. Ontogenetic, reac iile de redresare apar primele. Astfel copilul
(Ex:
mic nus are
edem,nicis vorbim, s mergem spre toalet , etc).
Comenzile pot fi verbale, nonverbale, gestuale i combinate (verbal + gestual) în func ie de
o atitudine format , adic el înc nu are mijloace de a lupta contra gravita iei. Treptat
cogni ia pacientului
apar reac iile de (determinat de tipul lezional).
R spunsul motor voluntar laredresare:
orice stimul
începe(senzitiv,
prin a- i senzorial) trebuie
ine capul, înva s sea teptat deoarece
rostogoleasc etc.atât
prelucrarea informa iilor, comenzilor, cât i r spunsul motor sunt perturbate în sensul întârzierii lor.
16. Reac iile de echilibrare apar dup ce o atitudine este ob inut i trebuie men inut .
Informa ia nonverbal se adreseaz Acestproprioceptorilor
lucru se i exteroceptorilor din regiunea interesat în
activitatea motric . Ea are i menirea s corecteze
motric
realizeaz prin feed-back-ul
controlat reflexele
i a inhiba sensitiv
(mecanismele)al mi cderii,patologice
simptomele fapt care pretinde
echilibrare. aleDeoarece o la copilul
hemiplegiei cum sunt:
cu
corectitudine maxim informa ionalencefalopatie
.
spasticitatea, reac
sechelar
iile
Comanda verbal s fie infantil
simpl i aceste
asociate, concret
mi , smas
în cuprind
c rii mecanisme p doar
. Dinsunt
cate informa
deficitare,
nu se poateiielepu ine,despre
vorbi
trebuie exacte, necesare,
stimulate.
o inhibareAceasta
total este
i irevocabil
etapa aa
deoarece abunden a ei scade calitatea actului
schemelor
doua motor (aten ia distributiv a pacientului poate fi i ea
a tehnicii
afectat ). de mi care
Bobath, exercipatologice,
ii de formare,
ele fiind
ob inere
expresia
i menleziunilor
inere a cerebrale
echilibrului. evidente
În cadruli sunt
tratamentului
imposibil
Obiectivul principal al management-ului
de „ ters”
Bobath terapeutic,
folose
total.
te dup Bobath, este de a facilita activitatea
Orice stimul
mingea mare dei balansoarul
intensitate supraliminal
pentru stimulare
poatevestibular
„trezi”93 uni semn
proprioceptiv
clinic al unei
. leziuni de SNC.
3.5.2.2 Metoda Brünngstrom
Signe Brünnstrom, î i denume te metoda ca o abordare a tratamentului hemiplegiei.
În vederea
recuper rii, ea se bazeaz pe folosirea patern-urilor motorii disponibile ale pacientului.
Sinergiile, reflexele i celelalte mi c ri anormale sunt v zute ca o parte normal a
procesului de
recuperare prin care pacientul trebuie s treac pân la apari ia mi c rilor voluntare. Mi
c rile sinergice
sunt folosite i de persoanele normale dar acestea le controleaz , apar într-o varietate de
patern-uri i pot fi
modificate sau oprite voluntar. Brünngstrom sus ine c sinergiile constituie o etap
intermediar necesar
pentru viitoarea recuperare. Astfel, în timpul stadiilor ini iale ale recuper rii (stadiul 1 – 3,
vezi tabelul nr.
1), pacientul trebuie ajutat s câ tige controlul sinergiilor membrelor iar stimulii aferen
i (proveni i din
reflexele tonice ale gâtului, reflexele tonice labirintice, stimulii cutana i, reflexele
miotatice, reflexele
asociate) pot fi un avantaj în ini ierea i câ tigarea controlului mi c rii. Odat ce sinergiile pot
fi executate
voluntar, ele sunt modificate i se execut mi c ri combinatorii, de la simplu la complex
(stadiile 4 i 5)
cu deviere de la stereotipia pattern-urilor sinergice de flexie i extensie.
Executarea mi c rilor sinergice, reflex sau voluntar, sunt influen ate de mecanismele
reflexe
Nr.
posturale primitive. Când pacientul execut sinergia, Caracteristici
componentele cu cel mai mare
crt.
gradMembrul
de spasticitate
inferior Membrul superior Mâna
1. Flascitate
determin cea mai vizibil mi care putând chiarincapacitate
Flascitate; înlocui mi carea
de aNuînexist
facepattern-ul
nici orespectiv.
func ie
În procesul recuper rii motorii este respectat succesiunea ontogenetic , respectiv de la
mi care.
Începutul dezvolt rii spasticit ii; proximal 2.Apucarea
Spasticitatea
grosier
se dezvolt
începe;; mi c ri
apar sinergiile sau doar unele spreestedistal
minime
posibila voluntare
a oîncât
minimmi c rile um rului sunt a teptate înaintea mi c rilor mâinii. Pattern-
componente, ca reac ii asociate urile de flexie
flexie a degetelor
apar înaintea pattern-urilor de extensie la MS iar pattern-urile de mi c ri grosiere pot fi
Spasticitate
Spasticitatea
maxim Sunt
cre; sunt
te;
posibile apucexecutate
patern-urile rile
3. înaintea
prezentesinergiilor
sinergiile
sau
grosiere
de
unele
flexiecomponente
i apucarea
i mi cârlig izolate, selective. Recuperarea func iei mâinii prezint o mai mare
c
înpot rilor
extensie;
fi executate
este posibil
dar
voluntar
cuflexia old- variabilitate i poate s nu
imposibilitatea
genunchi-glezn în eliber
a ezatrii. i parcurg stadiile recuper rii în paralel cu recuperarea membrului superior (de aceea are
stând. i o coloan
Apare
Din a ezat,
prehensiunea
alunecândlateral
înapoi
Spasticitatea
; separat
descre
4. (în
te;tabelul urm tor).
sunt posibile
upiciorul
oar extensie
pe sol, agenunchiul
degetelor mi seic ri combinate care deriv din
poate flecta
câteva mi c ri
peste
ale policelui
90°; c sinergii
lcâiul Tabel nr. 1 Stadiile recuper rii hemiplegiei (dup Brünngstrom)
sprijinit
sunt posibile.
pe sol, genunchiul flectat
laSinergiile
90° este posibil
Flexia genunchiului
nu flexia
mai sunt cudominante;
oldul
piciorului
extins
mai multe
din stând;
mi c riflexia
combinate
piciorului
Sunt posibile: prehensiunea
din pozi din
derivate ia extins
sinergii se pot palmar
execute 5. +
, apucarea
a oldului
cu u urin i genunchiuluieliberarea sferic i cilindric 94
Toate
Spasticitatea
tipurileabsent
de prehensiune
, exceptând 6. Abduc ia oldului din a ezat sau
execuposibile;
sunt
stând; ia rapid
rota mi
a mi
c ricirilor;
ia intern extern
mi
individuale
c rile articulare
ale degetelor;
izolate
reciproc a oldurilor combinat se execut
extensia
cu u urin degetelor
inversia i eversianormal
piciorului
din a ezat
Abduc ia humerusului în rela ie cu scapula trebuie evitat (predispune capul humeral la o

subluxa ie inferioar ). În manevrarea pacientului trac iunea membrului afectat trebuie
evitat . Pacientul
este instruit în a- i folosi mâna s n toas pentru a mi ca membrul afectat. Membrul
afectat este plasat
aproape de trunchi i pacientul se rostogole te peste acesta. Rostogolirea înspre partea
Pacientul se întoarce prin balansul neafectat
membruluicere un
superior i al genunchiului afectat peste trunchi spre
efort muscular
partea neafectat al. membrului afectat. Braînso
Mi c rile membrelor ul neafectat poate fitrunchiului
esc rostogolirea folosit pentru a ridica
superior i a
bra ul afectat
pelvisului. Odatla cu
verticalt irea
îmbun cu um rul în flexiepacientul
controlului, de 80-90°vacuputea
cotul sextins complet.
execute aceste manevre independent, de
Rota ia trunchiului este încurajat
a se, întoarce
pacientul leg nând bra ul afectat ritmic dintr-o parte în alta
pentru a câ din
(rostogoli) tigadecubit
abduc ia i adduc
dorsal ia um rului
în decubit alternativ
lateral pe partea. neafectat .
humeral se contraindic mi c rile for ate, pasive (pot produce o întindere a mu chilor
Pentru men inerea-câ tigarea unei
spastici amplitudini de mi care nedureroase în articula ia gleno-
periarticulari, contribuind la cre terea durerilor; odat ce pacientul a experimentat
durerea, anticiparea
durerii va cre te tensiunea muscular ce va duce la sc derea mobilit ii articulare). Mi
carea de flexie se
ob ine prin flexia progresiv a trunchiului, în timp ce kinetoterapeutul men ine bra ul sub
cot. Mi carea de
abduc ie se va face nu în planul normal al abduc iei, care poate fi dureros, ci într-un
plan oblic între
abduc ie i flexie. Antebra ul se va supina când bra ul se ridic i se va prona când se
coboar . Activarea
mu chilor rotatori este necesar pentru prevenirea subluxa iei.
În timpul stadiilor 1 i 2 se folosesc diferite facilit ri, reac ii asociate i reflexe tonice
pentru a
influen a tonusul muscular i pentru apari ia unor mi c ri reflexe. Mi carea pasiv pe sinergiile
de flexie i
extensie provoac pacientului feed-back-uri proprioceptive i vizuale pentru dezvoltarea
Principiul de tratament prin ulterioar
mi carea reflex
a a lui Vaclav Vojta aplic principiile locomo iei
reflexe (mi c rilor reflexe). Adresatpatern-urilor.
copiilor cu Întulburstadiulri de
3 semi care de natur
efectueaz voluntarcerebral , conceptul
sinergiile este
pe toat amplitudinea, la început
folosit i ca program de tratament standardizat
cu asisten i în kinetoterapia altor afec iuni, de exemplu a tulbur rilor de
static vertebral . facilitare
mi care aledinvârstei
parteanou-nkinetoterapeutului,
scutului i ale sugarului
apoi f rcu sistem
facilitare,
nervosîn central
final executându-se
tulburat, în
Ontogeneza postural ideal m , adic
determinat
sura îndezvoltarea
componentele caregenetic, coordon
sinergiilor rii automate
i suport transforma riposturii corpului,
sistematice este
în primul an de via . Exist
(de lalucru
coordon
acest proximal
ri aleeste posibil.
spre distal)
Aceasta
la înseamn
început cu,c în apoi
cadrul
f r program
facilit ri.riiÎnneurofiziologice
stadiile 4 i 5 sese
execut corpului
posturii
încearc mi c ri prindeterminate de vârst . Dac verticalizarea este deranjat în mod primar, prin
combinarea
urmare,
introducereaeste componentelor
unei coordon risinergiilor
automate i acrepozi
terea
iei complexit
corpului, iicu mi
unghiuri
c rilor. ale
În stadiile
membrelor5, 6
se încearci locomo
deranjat
superioare i ia. Verticalizarea este cheia pentru orice fel de mi care sau deplasare, fie
Sensul terapiei dup Vojtainferioare
const
performarea
ea , înbine
i în cele aceea
unor mic c se
definite, încearc
ri mai
raportate programarea
complexe,la trunchi i modelelor
a mi c rilorinvers, iideale
izolateprecum ideavitezei
cre terea diferitelor
de execu
p r iie.ale
mai
corpului
3.5.2.3
simple
Conceptul
între
modele,
ele,Vojta
ca aceea a târârii pe coate cu picioarele
95 întinse.
Exerci iile activ-reflexe dup Vojta, ac ioneaz mai întâi asupra musculaturii proprii din straturile
profunde ale coloanei vertebrale care nu poate fi pus în func ie prin voin a pacien ilor.
R spunsul motor
reflex la stimul proprioceptiv din zonele (periost sau mu chi) descrise de Vojta este un
lan de contrac ii
musculare dup un model arhaic mo tenit. Acest model de mi care este perfect atât din punct
de vedere al
echilibrului muscular în jurul articula iilor cât i din punct de vedere al aliniamentului
osos al coloanei
Terapia folosit de Vojta const într-overtebrale
stimulare ia ale unormembrelor. Avantajul declan
zone bine determinate, exerciândiilorr spuns
dup Vojta este c eficien a
tratamentului depinde de
motor, ca reflex cu caracter global, înn scut. Se cunosc circa 20 de pozi ii ini iale din DV
acceptul
(se va declanpozi aiilor ini iale de c tre pacien i i profesionalismul terapeutului, contrac ia
muscular
târâr ea reflex ), DL (se va declan a faza 2 i 4 a rostogolirii reflexe), DD (se va
derulându-se
declan a primai faz aliniamentul
a osos-segmentar instalându-se involuntar (pacientul nu are
nevoie
Modelele cu caracter de mi care,rostogolirii
globale, de înnreflexe);
scute, sunt puse
toate în iieviden
pozi (activate),
orizontale prin stimuliorizontalei, deoarece ele
sau apropiate
experien
(excitan i) bine defini i, situa i pe elimin
trunchi saui motorie
pe diminu deosebit
extremit ). Vojta). Se deosebesc zone principale i
i (zone
zone secundare de stimulare în modeluldin starttârârii
tulburi rile posturalereflexe.
rostogolirii modificate fa de descrie
Dr. Vojta ideal. nou zone diferite
i câteva a a zise „zone de rezisten ” care, toate, la rândul lor, au fost g site empiric. Aceste zone se vor
stimula i înt ri prin stimuli orienta i tridimensional. Pozi ia ini ial , direc ia for a cât i durata presiunii
vor fi prelucrate i adaptate fiec rui pacient în parte.
Prin stimularea unei singure zone se ajunge la un r spuns minim i insuficient, pe când prin
combinarea cu alte zone, se ob ine un r spuns mai complet, o mobilizare, o activare a celor trei
componente: coordonarea automat a pozi iei corpului, mecanismele de verticalizare i mi c rile fazice.
Locurile de stimulare trebuie s fie zone car e nu se adapteaz la stimuli sau se adapteaz pu in,
care nu obosesc în transmiterea activ rii. Aceasta înseamn c din acele zone activarea
trebuie s aib loc
permanent i de fiecare dat când zona este stimulat , în a a fel încât sistemul nervos
central s se
g seasc într-o permanent stare de activare. În acest fel modelele ontogenezei
Orice modalitate de mi care sau psihomotorii
postur este ideale sunt imprimat pe creier. Astfel i o atitudine
puternic
deficitar , scoliotic poate fi considerat
repetate
o „grezieal de de
zi,programare”
oferite sprecuînmagazinare
o exprimare vizibil
i codificare
de „greînelicortex,
de în vederea modific
postur i mi care”. rii motricit ii
Motricitatea ideal cu toate mispontane.
c rile ei fine i reac iile de echilibru pot fi restabilite. Locomo ia
reflex , dup Vojta, poate fi activat i folosit pe parcursul întregii vie i. În cazul oric rei
deficien e de
postur sau de cu
copii hipotoni, mi care,
dizabilitse i poate
grave,folosi locomo
datorate ia ilor
necesit reflex
de . comunicare
Cu cât terapia începe mai
timpuriu, 3.5.2.4
cu atât
Conceptul
se Castillo Morales
cu ei prin mijloace nonverbale. De atunci acest spectru terapeutic s-a
l rgit Acest
poate concept
iaccuprinde
iona mai urm î itoarele
efectiv,are i originea
eficient în urma
copiimultor
împotriva
afec iuni: n scu ani
tulbur irilordestatice
experien
prematur, cucu
i motorii.
copii
retard senzorio-motor, sindroame hipotonice, sindroame hipokinetice,
maladia Langdon-Down, copii cu probleme de percep ie i întârzieri în
dezvoltarea normal , copii cu disabilit i polimorfe cu i f r paralizie
cerebral , cei cu paralizii periferice i cu mielomeningocel. Aceast
într-un mod regulat i reciproc (alternativ
metod este
pe ambele
aplicabilp rpar
i ale
ial corpului
în cazul stâng
varia iilor
drept),
de tonus
cu schimbarea
muscular
pozi iei centrului de greutate, cum seprovocate
obi nuie te
delaspasticitate,
fiecare deplasare.
deci sindroame mixte i hipertonice
96 mai u oare.
Fig.3. Schema „triunghiurilor” dup C.
Morales
C. Morales prezint dezvoltarea senzorio-motorie a unui

copil s n tos comparând-o cu cea a unui copil hipoton, într-o
form schematic prin „triunghiuri” i rela ia acestora între ele.
Corpul copilului este schematic marcat cu dou triunghiuri:
triunghiul de sus are baza la extremit ile superioare, iar cel de jos
la extremit ile inferioare, astfel încât vârfurile triunghiurilor se
întâlnesc în zona dorso-lombar (fig.3).
La nou-n scutul s n tos bazele acestor triunghiuri se
apropie la o flexie ampl , (fig.4, poza de sus). Pe m sur ce copilul
se dezvolt , treptat, îndep rteaz (se deschid) cele dou baze i de
fiecare dat se „îndreapt ” (se ridic ) împotriva for ei de gravita ie,
cu o deplasare u oar a centrului de greutate i a sprijinului (fig.4,
poza de jos). Controlul postural i reac iile de echilibru devin tot mai sigure, pozi iile ini iale
de sprijin ale
membrelor superioare i inferioare variaz din ce în ce mai mult, pân când copilul înva s
mearg . Baza
triunghiului une te întotdeauna punctele de sprijin cele mai îndep rtate ale extremit ilor,
adic ale
mâinilor i picioarelor, pentru a face posibil mi carea în spa iu.Zona dorso-lombar i
ombilical , ventral
reprezint „zona de informa ie” cea mai important pentru asumarea i men inerea unei
Datorit tonusului muscular scposturi zut la copilul hipoton, bazele celor dou triunghiuri sunt foarte
antigravita
dep rtate una de alta (fig.5), iar asumarea ionle.
posturii p puEste zonarcarea”
ii, „înc de coordonare
greut ii iisprijinul
stabilizare
sunta imprecise
ambelor triunghiuri.
Fig. 4. Triunghiurile
i ob inute cu mult efort. corespunz toare dezvolt rii
neuromotorii cu
În cazul copilului hipoton se limiteaz foarte mult comunicarea normale.
mediul, ducând la apari ia unor
semne de izolare, pe care, în general, le interpret m ca fiind stereotipe.
Copilul hipoton înva încet secven ialitatea mi c rilor, de aceea este nevoie de multe repet ri, de
mult r bdare ca apoi acestea s poat fi implementate
în activitatea zilnic (A.D.L.).
Fig. 5. Triunghiurile corespunz toare
copilului cu hipotonie
Aceast terapie tinde s apropie bazele celor

dou triunghiuri, s aduc articula iile într-o pozi ie
fiziologic , adecvat , pentru a-i oferi copilului cele
mai bune premise în repartizarea greut ii, îndreptare i
sprijin. Astfel se îmbun t esc posibilit ile
de percep ie, de mi care i interac iunea cu mediul.
Tabelul 2. Compara ie între factorii de dezvoltare senzorio-motorie

Dezvoltarea
sprijin
prea mult
simetric copilului
simetrie s n tos Dezvoltarea copilului hipoton
i asimetric
la nou-n
apropie
bazele
bazele scut,gradului
datorit
triunghiuluibazele
triunghiului sesunttriunghiului
atâtla
deplaseaz
mare dedenou-n
depsescut,
flexie rtate bazele se dep rteaz înc de
la97început
pentru translarea greut ii încât nu permit translarea greut ii
prime te mai multe informalipse iitedespre
informa ia din zona dorso-lombar
datorit hipotoniei i interac
postur
iunii
prin
ineficiente
intermediul zonei dorso-
între ambele triunghiuri lombare
ale corpului
ambele triunghiuri se dezvoltcopilul pentru
nu ob ine suficient stabilitate
men inerea stabilit ii i mobilit ii
98
Stimularea are loc pe anumite p r i ale corpului numite
„zone de stimulare”, care pân acum au fost cunoscute sub numele
de puncte motrice (fig. 6). Aceste zone sunt stimulate cu vibra ii i
presiuni u oare într-o anumit direc ie spre a facilita reac iile de
mi care într-o pozi ie ini ial .
Reac ia de mi care a copilului are loc întotdeauna
într-o secven complet , corespunz tor etapei de dezvoltare
senzorio-motorii. Actul motric depinde de durata stimulului i
zona stimulat a unor p r i ale corpului care poate fi excitat
separat sau combinat.
Fig. 6. Zonele de stimulare ale copilului
hipoton (dup Castillo Morales)
Zona „de informa ie” cea mai important este zona dorso-lombar care la copiii hipotoni este
disfunc ional , foarte slab . Copiii hipotoni mi c membrele inferioare, adic triunghiul inferior (mai
func ional) cu mai mare for decât triunghiul superior.
Ridic mai des membrele inferioare de pe suprafa a de sprijin, decât s se sprijine pe acestea,
având ca urmare întârzierea func iilor de sprijin i sus inerea greut ii. Faptul c membrele superioare sunt
folosite mai întâi pentru ag are i joac duce la o dezvoltare întârziat a func iilor diferen iate ale mâinii
i gurii.
Ace ti copii in membrele superioare în pozi ie scurtat , din care cauz le este dificil s ob in
sprijinul lateral, întârziind i mi c rile de r sucire a trunchiului. Acestea pot fi înlocuite
cu secven e de
mi c ri simetrice. O pern în form de potcoav a ezat în jurul ezutei la nivelul în l imii
De i unii copii evit lupta
mâinilor
cu gravita
va da ia, se recomand verticalizarea cât mai devreme, cu
înc rcarea total sau par ial a greut ii pe membrele
copilului inferioare.
posibilitatea Astfel copiii
de a se sprijini lateral devin
i de amai
ini aten
ia mii ci rile
mai de torsionare dreapta-
motiva i, au mai mult contact cu mediul
stânga.i încearc s se mi te mai mult.
Tehnicile din cadrul metodei Castillo Morales urm resc stimularea diverselor sisteme senzoriale,
activând receptorii de la nivelul tegumentului, esutului conjunctiv, muscular i articular
prin: contactul
manual, atingere, trac iune, presiune, vibra ii. Vibra iile sunt întotdeauna realizate cu
mâinile nu cu
aparate Obiectivele
ceea ce are tratamentului
ca scop educarea
dup capacit
metoda ii de contact
Castillo a copilului,
Morales sunt: ceea ce devine „un
dialog”; vibra ia
- posibilitatea de a executa independent secven e de mi care cât mai aproape de normal;
-intermitent
implementareacre temitonusul
c rilormuscular i stabilizeaz
f r ca acestea s necesitepostura.
o stimulare anterioar ;
- implementarea i ob inerea mi c rilor func ionale independente pentru autoservire i
satisfacerea
necesit ilorpozi
g sirea din iei
activitatea
ini iale zilnic
celei (A.D.L.).
mai favorabile, inând cont de nivelul de dezvoltare
Secven ialitatea de
senzorio-motorie a tratament este urm toarea:
copilului;
prezint
folosirea
: dificult
trac iunii
i de supt/degluti
i vibra iei înie,vederea
patologiipreg
congenitale
tirii musculaturii
cu probleme
(cre terea
motorii
activit
ale iigurii
(Ex:
motorii
b rbie,
în lan
bolta
muscular);
palatin fisurate), paralizii faciale de etiologie diferit , probleme de articulare a
cuvintelor.
stimulareaLaprin presiune i vibra ii;
suca iune,
teptarea
degluti
i observarea
ie i mastica
reac ieiiemotorii;
se activeaz acelea i elemente oro-faciale ca în cazul
Tratamentul func iei oro-facialevorbirii.
implementat
ajutorul,
Prin de
esteDr.
dacacest Castillo
necesar, Moralesîmbun
în vederea intereseaz
t irii 99copii
reac iei care
de mi care.
La copiii cu paralizii cerebrale, când se ob ine o ameliorare, trebuie început imediat alimenta ia
pe cale oral . Sechelele paraliziei devin mai evidente odat cu înaintarea în vârst a
copilului i cu
începerea diferitelor activit i. Datorit spasticit ii, atetozei sau hipotoniei, ace ti copii nu
pot duce
Nu putem s trecem peste voin a copilului,
mâinile lanici s ,lucr
gur m care
lucru sub tensiune emo ional
ar diversifica , intempestiv
func iile sau
gurii i ar normaliza sensibilitatea a a cum se
cu violen pentru c se pot genera întâmpl
problemela de rela ionare i comportament pân la refuzul alimenta iei.
Nu trebuie s se înceap tratamentulcopiiiîn zonas ngurii;
to i. se influen eaz indirect func ia oro-facial , lucrându-se
cu trunchiul, MS, MI.
3.5.2.5 Metoda Frenkel
Aceast metod este specific tratamentului pacien ilor cu afec iuni ale cerebelului, respectiv
ataxicilor. Jacob A. Frenkel Autorul a observat c propriocep ia pierdut poate fi în mare m sur înlocuit
prin input-ul vizual i feed-back vizual.
Metoda se bazeaz pe o serie de tehnici i exerci ii cu control vizual, aplicând legea progresiunii
performan ei i preciziei. Legea progresiunii, în cadrul metodei, sufer dou derog ri:
pacientul execut
mai întâi mi carea amplu i rapid, ceea ce este mai u or de efectuat, trecând treptat la
mi c ri de
amplitudine mai mic , mai precise, executate într-un ritm mai lent, coordonat. Pe parcursul
Exerci ii din decubit (cu capul recuper
mairiiridicat,
se pe un sp tar sau pe pern , astfel încât s poat urm ri
execu ia) pentru MI i MS. Exercitrece la cre
iile sunt terea treptat
asimetrice a complexit
i autorul prezint iide i un
dificult
tablouii, de
nu aproape
i în intensitate. Exerci iile se
100 de exerci ii. execut
individual,
Exerciîn iilemod
din obligatoriu,
pozi ia a ezatdesedou sau mai
deruleaz multe ori pe zi. Gruparea exerci iilor arat
astfel:
astfel:sprijinite cu mâinile;
- la început, membrele superioare
- dup aceea, f r sprijin;
- în final, execu ia se desf oar cu ochii lega i.
Exerci ii în ortostatism. În aceast pozi ie se execut reeducarea mersului care se realizeaz pe
diagrame (l ime 22 cm, i este împ r it longitudinal, în pa i de câte 68 cm). Fiecare pas este
împ r it în mod vizibil în jum t i i sferturi, desenate pe podea sau o plan de lemn (vezi i fig. 7.).
Reeducarea începe cu mersul lateral care este considerat mai u or

(ontogenetic el apare mai repede), pacientul fiind ajutat de balansul
corpului. Se începe cu jum tate de pas, mi când un picior apoi
aducându-l pe cel lalt lâng primul. Se trece la sferturi de pas i numai
dup aceea la pasul întreg. La fel se procedeaz i la educarea mersului
înainte i înapoi.
Într-un stadiu mai avansat pacientul este înv at s urce i s
coboare sc ri i s execute întoarceri. Întoarcerile se înva tot dup o
diagram în form de cerc desenat pe podea. Pacientul înva s se
întoarc mutând picior lâng picior câte un sfert din rota ia întreag ,
astfel încât el s poat executa o întoarcere de 180o din doi pa i.
Fig. 7. Diagrama Frenkel pentru reeducarea întoarcerilor
antrenament care
3.5.3seMetode
face înainte
de facilitare
de începerea
neuro-proprioceptiv
vorbirii, al unor structuri diferite ce interac ioneaz între ele
se dezvolt
mu chi coordonarea
singular,
3.5.3.1 Metoda
ea necesar
nu este
Margaret
pentru
considerat
articularea
Rood
De oi este
metod
cuvintelor.
o metod
analitic
de .activare-stimulare
M. Rood prezinti de tehnici
100
inhibare
i exerci
a ii de unui
adecva i;
- fiecare mi care ce se execut trebuie s aib un scop precis i o finalizare prestabilit ;
- ghidajul senzitivo-senzorial este foarte important;
- num rul mare de repeti ii a r spunsului motor corect constituie o condi ie esen ial a procesului de
înv are motorie.
Metoda se bazeaz pe dezvoltarea secven ial , în patru etape, a func iei motorii.
1. Mobilitatea – asem n toare etapei dezvolt rii copilului de la 0-3 ani, cuprinde:
modelul flexiunii dorsale (modelul suptului), integreaz sub control central reflexele tonice
cervicale i labirintice, permi ând eliberarea mi c rilor bilaterale ale extremit ilor superioare;
modelul extensiei totale, „postura p pu ii înalte”;
modelul primei forme de deplasare în jurul axului central rostogolirea lateral .
2. Stabilitatea – se refer la men inerea pozi iei corpului sau segmentelor sale în posturi stabile, cum ar fi
patrupedia, în genunchi i ortostatism.
3. Mobilitatea controlat – integrarea mi c rilor i activit ilor complexe în spa iu, care presupune
echilibru, coordonare i dezvoltarea sim urilor de orientare în spa iu, toate din pozi ii de stabilitate.
4. Abilitatea-îndemânarea – cuprinde etapa mi c rilor perfec ionate, stimularea reac iilor de echilibru,
formele de facilitare pentru ob inerea trecerii de la o postur i mi care la alta, cât mai u or.
Ca originalitate în cadrul metodei, M. Rood a eviden iat importan a stimul rilor senzitivo-
senzoriale în tratamentul disfunc iilor. Astfel se disting:
Stimul ri la nivelul tegumentului: pensularea, stimul ri cu cuburi de ghea , mângâierea u oar (3
minute pe ceaf pentru activare parasimpatic - relaxare), ap sarea articular (compresie pe
old în axul
femural, stabilizare în patru labe, compresie pe calcaneu, ap sare în axul lung al
capului). Aceast
Mijloace
metod deajut toare pentru
recuperare integrarea misec rilor:
neuro-motorie bazeaz în mod distinctiv, pe utilizarea excesiv
- vibra ia, aplicat cazurilor hipotone, a stimul rii
- întinderea unor materiale elastice,cutanate,
(inele deîn cauciuc,
dorin a deelastic
a controla
etc.)tonusul
pentru istabilizare
contrac ia grupului muscular subiacent.
i cre terea
tonusului la diferite nivele;
- prehensiunea este facilitat prin mingi mici, pompe de cauciuc cu aer, pistoale cu ap , bucat de
frânghie, rulou de aluat.
Alte stimul ri speciale: cioc nirea c lcâiului i a altor repere, „îndoirea” (lent sau rapid ), mi c ri
active ritmice lente.
Herman Kabat a dezvoltat o metodologie de recuperare neuromotorie, pornind de la studiile
neurofiziologice ale mi c rii, comportamentului motor i înv rii motorii. Metoda se
nume
ob inere te a“derelax rii (prin leg nare, mi c ri lente etc.), de dezvoltare a func iei motorii -
facilitare
gândind înneuroproprioceptiv
modele " i se aplic în: leziuni de neuron motor periferic,
excita ia subliminal necesar execut recuperarea
rii unei mi insuficien
c ri, poateeifi înt
de postur i mi care complex . În paralel rit cu stimuli din pune
autoarea alte surse,
accent care la pe dezvoltarea func
deosebit
motorii
rândul
iilor cerebrale,
vitalelori intensificleziuni de neuron
r spunsul motor;motor central. Ea se bazeaz pe urm toarele observa ii:
facilitarea maxim se ob ine prin exerci iu intens, cu maximum de
senzoriale. Ideile fundamentale ale metodei efort, sub rezisten
sunt: ;
majoritatea mi c rilor umane se fac
proprie mu chiului, el recunoa te numai în diagonal
- normalizarea i
mi carea”. Principiilespiral , chiar
tonusuluimetodei
musculari inser
Kabat iile
i rsunt musculare
spunsul
urm toarele: i ligamentare
muscular dorit este ob inut folosind
- Dezvoltarea
Metoda folose
neuromotorie
te scheme
normal fiind
facedispuse
de stimuli
mi
se care sensîn,cranio-caudal
senzitivi
în
global diagonal
plecând dei spiral
la .
i proximo-distal;
axioma: “Creierul101 ignor ac iunea
gâtului precede extensia, adduc ia um rului precede abduc ia, rota ia intern o precede pe cea extern ,
apucarea obiectului precede l sarea lui, flexia plantar precede dorsiflexia, etc);
- Dezvoltarea comportamentului motor este legat de dezvoltarea receptorilor senzitivi, vizuali, auditivi,
etc;
- Întregul comportament motor este caracterizat de mi c ri ritmice, reversibile, executate în amplitudini
complete de flexie i extensie;
- Dezvoltarea motorie implic mi carea combinat ale membrelor bilateral simetric, homolateral, bilateral
asimetric, alternativ reciproc, diagonal reciproc;
- Dezvoltarea motorie include i inversarea rapid dintre func iile antagoniste, cu predominan a flexei sau
extensiei;
- Dezvoltarea motorie reflect i direc ia mi c rii: de la vertical , la orizontal i apoi la oblic sau
diagonal .
În comportament motor al adultului, postura i mi c rile combinate devin automate, pe m sura
dezvolt rii performan elor motorii. Kabat face urm toarele preciz ri, considerate esen iale
pentru
mi carea voluntar complex :
1. Folosirea schemelor de mi care în spiral i diagonal .
2. sensul
Mi carea
invers.activ se deruleaz de la distal spre proximal în timp ce stabilitatea
3. Folosirea rezisten ei maximale înarticular
scopul obrecunoa te
inerii iradierii în cadrul schemei de mi care sau în grupele
musculare ale schemei heterolaterale.
efortului de asistare necesar sau pentru asistarea mi c rii solicitate. Pe schemele
4. Utilizarea de tehnici i elemente ce faciliteaz dezvoltarea mi c rii sau a posturii (pozi ionare, contact
(diagonalele) Kabat se
manual, întinderi musculare, presiuni articulare, rezisten a la mi care etc). Procedeele de facilitare
lucreaz tehnici FNP pentru ob inerea unui rezultat optim de cre terea for ei musculare.
folosite sunt urm toarele:
Aceste scheme de
- rezisten a maxim pân la anularea mi c rii active;
facilitare sunt efectuate pasiv doar pentru determinarea limitelor amplitudinii de mi
- întinderea, ce poate activa un mu chi paretic sau plegic dac i se opune i o rezisten ; - schemele
care sau pentru
globale ale mi c rii, care sunt de obicei mai eficace în ceea ce prive te facilitarea (fenomenul de
în elegerea /acomodarea pacientului.
“iradiere”);
Sincronizarea normal include contrac ia mu chilor în secven e, ce decurg din mi c rile
- alternarea antagoni tilor, ce se bazeaz pe faptul c dup provocarea reflexului de flexie,
coordonate în a a fel încât s fie realizate cursiv, f r acro ri. Ini ial se execut mi c ri
excitabilitatea reflexului de extensie este mai m rit . Modalit ile de alternare ale
inten ionale
antagoni tilor sunt:
controlate de la proximal spre distal i se trece apoi la mi c ri pornind dinspre distal. Dac
inversarea lent (IL), inversarea lent cu efort static (ILO), inversare agonistic (IA),
sincronizarea
stabilizarea ritmic
nu este realizat corect se vor efectua scheme de mi care fragmentate, ini ial distal i
(SR), inversare
Prin pozi ionarea bolnavului se cautapoi
utilizarea influen lent -relaxaretonic
ei reflexului (contrac ie-relaxare-contrac
labirintic pentru înt rireaie), inversare lent cu efort
proximal;
static i relaxare
primul i ultimul „timp” al schemelor de mi care îl va constitui rota ia în articula ia de
(ILO + relaxare), combinarea stabiliz rii ritmice (SR) cu inversarea lent -relaxare.
unde începe,
respectiv se termin , schema de mi care.
Dac componenta distal este prea slab rezisten a se va opune proximal pân se ob
ine for de
contrac ie suficient în partea distal a extremit ii. Dac este mai slab componenta
proximal rezisten a
se aplic distal. Dac i în zona proximal i distal for a de contrac ie este la fel de slab se
vor executa
contrac ii izometrice în pozi ii de scurtare pornind de la distal spre proximal. Dup ce sa ob
inut r spunsul
- Dezvoltarea fetal este caracterizat
muscular
de r spunsurile
în pozi ia dereflexe
scurtare,
secven
se trece
ialelalaexersarea
stimuli 102
aceluia
exteroceptivi
i r spuns
(flexia
în pozi ia de alungire.
Lucrul sub rezisten comport un efort deosebit din partea kinetoterapeutului i de aceea la adult
metoda nu poate fi folosit decât de c tre kinetoterapeu ii robu ti.
Margaret Knott i Dorothy Voss au aprofundat tehnica terapeutic imaginat de Kabat i au
extins-
o la tratamentul unei game mai largi de afec iuni neurologice soldate cu dezordini de
activitate motorie.
Principiile de tratament sunt:
flexie i extensie. Aceste mi c ri sunt1.ritmice
Toate fiin
i aueleunumane
caracterau ireversibil.
poten iale careÎn tratament
nu au fostsecompletva lucradezvoltate
pe .
ambele direc ii de mi care. 2. Deprinderile motorii precoce sunt caracterizate prin mi c ri spontane care oscileaz
3. Dezvoltarea deprinderilor motoriiîntre extremala ciclitate a a cum se poate eviden ia prin trecerea de la
are tendin
dominan a flexorilor la cea a extensorilor. Obiectivul este stabilirea unei balan e între
antagoni ti. Mai
întâi se observ unde exist un dezechilibru, apoi se va facilita partea slab . Echilibrul
i controlul
4. Etapele dezvolt rii motorii au o succesiune ordonatob
postural trebuie , dar
inuteexist
înaintesuprapunere
de a începe între mi ele.c rile
Copiluldin nu î i posturi. Tratamentul
aceste
încheie dezvoltarea unei etape înainte de vaa urm
trecerila urm toarea etap (o activitate mai avansat ).
Mi c rile se execut activ, pe succesiunea:
diagonal control
i în spiral
postural
, pornind
- echilibru
de la- mi
pozic riiadinîn anumite
care muposturi.
chiul de
facilitat este în întindere maxim i ajunge în pozi ia de maxim scurtare. Se au în vedere
toate ac iunile
grupului muscular vizat, pozi ionarea f cându-se în func ie de ac iunea principal i de ac
iunile secundare
ale acestuia. Astfel, fiecare mu chi va avea o pozi ie proprie de facilitare. O mi care
Mu chii care ac ioneaz oarecare
pe o nu este schem sunt lega i func ional i ac ioneaz într-un lan
anumit
kinetic
efectuatîn niciodat
cele mai de buneuncondi
singurii de mulachi,pozi
iar iadeficitul
de alungire produscomplet la pozi
de lipsa ia iideunui
activit scurtare
mu
complet . Fiecare
chi se traduce
mu chi privit
printr-o sc dere subde acest
for i aspect al lanaului
coordonare kinetic scheme
respectivei va puteadefimifacilitat
care. de o anumit pozi ie
a mu chilor din
lan ul respectiv. Aceast pozi ie de facilitare se ob ine printr-o pozi ionare a
segmentelor ce particip la
acea schem , pozi ionarea începând de la proximal spre distal în urm toarea ordine:
componentele de
flexie sau extensie, apoi cele de abduc ie sau adduc ie i în final componentele de rota
ie intern sau
extern . Schemele de mi care (dus-întors) cuprind toate cele 6 direc ii de mi care, bine
determinate 3 câte
3, avândspecifice
Regulile pentru crearea diagonalelor o anumit succesiune
pentru facilitarea de unuiintrare
anumeînmuacchi iune,
sunt:în care câte una este dominant
la un moment dat.
la MS flexia este asociat rota iei externe, în timp ce rota ia intern se asociaz extensiei;
la MI flexia i extensia se asociazSchema fie rotadeieimiinterne,
care sefie va rotainiieiiaexterne,
i încheia dar cu adduc o miia secareasociaz
de rota ie (de urubarea/în
urubarea).
numai Fiecare
rota iei externe, în timp ce abduc ia este legat de rota ia intern ;
schem
pivo ii distali (pumn se ibazeaz
glezn ) sepe aliniaz
“o component muscular(um
pivo ilor proximali principal
r i old)”,astfel:
format dintr-un num r de
mu chi laînrudi
MS: i
prin aliniamentul
- supina ia i abduc ia se asociaz flexiei i rota iei externelor fa de schelet i care realizeaz în principal mi c rile cuprinse în
acea schem .
- prona ia i adduc ia se asociaz extensiei i rota iei interne
- flexia pumnului este legat de adduc Exist
ia umi rului
o “component muscular secundar ”, reprezentat de mu chi care î i exercit ac
- extensia pumnului esteeste
legat iunileiape
de abduc umdourului
- extensia gleznei legat de extensia oldului
schemela(un MI:fel de “înc lecare” de ac iuni) în cadrul secven elor comune ale acestora.
- flexia gleznei este legat de flexia oldului 103
pivo ii digitali se aliniaz pivo ilor proximali i distali, indiferent ce se întâmpl cu pivo ii intermediari.
la MS:
- flexia cu adduc ia degetelor se asociaz flexiei pumnului i adduc iei um rului
- extensia cu abduc ia degetelor se asociaz extensiei pumnului i abduc iei um rului
- devia ia radial a degetelor acompaniaz devia ia radial a pumnului, supina ia i flexia
cu rota ia
extern a um rului
- devia ia cubital a degetelor se asociaz cu aceea i devia ie a pumnului, cu prona ia i
Policele intr de asemenea în schemele extensia
de micucare,
rota re
ie inând c :
intern a um
- adduc ia policelui se va asocia întotdeauna cu rului
flexia i rota ia extern a um rului
- abduc ia policelui se va asocia întotdeauna cu extensia i rota ia intern a um rului
la MI:
- flexia cu adduc ia degetelor se asociaz cu flexia plantar i extensia oldului
- extensia cu abduc ia degetelor se combin cu extensia piciorului i flexia oldului.
3.5.4 Metode de reeducare postural

Metoda Rudolf Klapp folose te pozi ia patruped pentru activarea muscular în condi ia unei
coloane orizontale, neînc rcate. Principii de execu ie:
- relaxare în pozi ia ini ial (sprijin pe genunchi / patrupedie), cu men inerea acesteia pe tot parcursul
execu iei;
- ritmul de execu ie al exerci iului (scurtarea sau prelungirea unui timp) se adapteaz obiectivului urm rit
în momentul aplic rii (întindere axial mobilizare realiniere; “stretch-reflex” cu rol facilitator pentru
travaliul necesar tonifierii musculare, urmând men inerea pozi iei finale corective);
- deplasarea MS precede în general deplasarea genunchiului; pentru a crea spa iu i pentru a
evita tasarea,
- capul este totdeauna în extensie axial , iar coloana cervical este delordozat (în b rbie
dubl
fi aproape
); vertical (f r a dep i verticala);
- vârful piciorului nu va pierde contactul cu solul; ridicarea
- pentru solicitare optim , înlui,pozi
în ia
cele maisebune
final cazuri
lucreaz la înseamn o
limita echilibrului, de aceea
puternic coaptare a coapsa
articulade sprijin
iilor va adesea o basculare a uneia asupra alteia;
lombare,
- se verific permanent echilibrul între trac iunea exercitat asupra coloanei de greutatea capului i
contratrac iunea pelvi-podal , ceea ce asigur (o decoaptare), o întindere axial maxim ;
- centurile revin obligatoriu la orizontal , cu excep ia exerci iilor de derotare a centurilor.
- toate exerci iile se execut întotdeauna în linie dreapt , pentru a permite deplasarea corect a
segmentelor corpului.
Pozi iile lordozante (fig. 8, poza din stânga):, care în func ie de înclinarea trunchiului, faciliteaz
mobilizarea unei anumite zone vertebrale (în toate pozi iile descrise în continuare – inclusiv pozi iile
„cifozante” – se execut flexii laterale).
• trei pozi ii peste orizontal
1 – corespunde segmentului L4-L5
2 – corespunde segmentului L1-L2
3 – corespunde segmentului D11-D12
- inversia piciorului se asociaz adduc•• iei

o pozi ie orizontal
dou ipozi
rota iiiei
sub externe
orizontal a oldului, iar eversia piciorului este cuplat
cu abduc ia i rota ia intern a oldului 5 – corespunde segmentului
4 – corespunde D8-D10
segmentului D7-D6 104
6 – corespunde segmentului D5-D3.
Fig. 8. Pozi iile „lordozante” i „cifozante” din metoda Klapp.
Pozi iile cifozante (poza din partea dreapta a figurii de mai sus), în num r de 5, sunt asem n toare
celor lordozante, dar trunchiul este men inut în cifozare dorsolombar . În aceste pozi ii, flexibilitatea
coloanei dorsale este ob inut în pozi iile peste orizontal , iar a celei lombare în pozi iile de sub
orizontal .
Aceast metod se adreseaz tuturor pacien ilor cu scolioz i folose te contrac ia izometric a
musculaturii oblice-transversale a trunchiului cu scop de tonizare corectiv . Metoda recomand în paralel
cu exerci iile specifice i urm toarele ac iuni terapeutice:
• masaje i întinderi tegumentare astfel încât s se realizeze o „dezlipire” a diferitelor planuri tisulare
(masaj miofascial);
• educa ia postural în pat, b nci colare etc.;
• exerci ii de corectare a respira iei în vederea cre terii capacit ii vitale – dobândirea mecanismului
respirator în cele trei forme (abdominal, costal, sternal).
Von Niederhoeffer urm re te s echilibreze musculatura spatelui subiectului, pe parcursul
instal rii devia iei scoliotice, printr-o contrac ie izometric maxim , repetat de câteva
ori. Punerea în
tensiune este progresiv iar contrac ia izometric se împarte în trei faze cu durate
egale, în general 3-4
secunde fiecare. Se ajunge deci treptat la valoarea maxim a for ei sale de contrac ie,
apoi, f r a
generaliza contrac ia, o va men ine constant (faza de platou), dup care aceasta începe
s scad treptat.
Dup faza
Datorit dificult ii de a ajunge la o solicitare activ
corect urmeaz
a acestor grupeomusculare
faz de înrelaxare, pentru
ortostatism, sub a nu extinde stimularea la
segmentele
ac extreme
iunea gravita iei, ale
pozi iile ini iale utilizate sunt: decubit ventral (se realizeaz o
curburii. maximal
relaxare Tonifiereai se adreseaz musculaturii concave, în special din vârful curburii,
pentru c la acest localiz rii optimale a mi c rilor), decubit lateral i a ezat pe scaun lateral
exist posibilitatea
nivel
fa asimetria este cea mai mare. Grupele musculare care dorim s le tonifiem vor fi
de scara
a ine,
Exerci iile specifice sunt pufixezate(cuînpartea
pozi ie
respectiv concav
câte spre scara
un exerci iu defixtrac
). iune
Coreci ia vertebral
unul se poate ob ine prin pozi
de împingere
alungit
ionarea .MI, MS i a
pentru fiecare pozi ie. Variantele sunt func ie de modalit ile de stabilizare. Astfel,
capului.când se
atunci
stabilizeaz membrul în articula ia proximal se localizeaz precis fasciculul muscular
ce vine direct pe
apofiza spinoas ce trebuie fixat . Dac stabilizarea este “referit ” (contrapriza este pe
articula iile
intermediare sau distale ale membrelor se antreneaz o reac ie vertebral plurisegmentar
; acest tip de
Transpunereastabilizare
metodei la se preteaz artrozic
o coloan mai mult etajuluisedorsolombar,
dureroas face dup aceste mureguli:
chii cervicali având reac ii mai
individualizate
- se lucreaz pe partea mai pu in dureroas , f r contractur sau cu contractur redus ;
- rearmonizarea, oricât de mic ar fiiar pentru a rpuspunde
ea, elibereaz în aceast
in elementul mobil;zon unisegmentar pacientul ar e nevoie de un control
- mu chii opu i, antagonici mi c rii, muscular
se vor foarte
relaxa bun
i vor destrânge masivul articularelor; acest lucru va
permite o mi care global de u oarîn rota vederea unei relax ri corecte.
ie, o decongestionare progresiv lucrul în aincriminat
a etajului ezat sau cuortostatism este global,
3.5.4.3 Metoda Schrot h
posibilitatea mobiliz rii vertebrale plurisegmentar,
active (controlând putând fi
intensitatea contrac iei, pacientul scap de “frica
Metoda Katharinei Schroth este adaptat„o gimnastic
simultanortopedic ” care
la 2-3 curburi, daracord prioritate
este mai respira iei, pentru
pu in precis.
de mi care”).
asigurarea alinierii, detorsion rii coloanei i a modelajului toracic corector. Esen 105ialul în exerci iile
Pentru a în elege efectele corectoare ale respira iei de tip Schroth, trebuie s se admit
hipercorec ia rahidian în expira ie i expansiunea hemitoracelui concav odat cu expira
ia hemitoracelui
convex. În gimnastica clasic , se redreseaz în inspira ie i se relaxeaz în expira ie. Schroth
a sim it c o
hipercorec ie este posibil când balonul toracic se dezumfl . Este imaginea mingii de fotbal
care nu poate
Subiec ii bine antrena i reu esc s realizeze
fi alungitexpansiunea
pentru a hemitoracelui
lua forma uneiconcav
mingipedetimpul
rugbyexpira
decât iei
dac este dezumflat par ial. Se
dezumfl balonul
convexe. Acest mecanism poate fi în eles plecând de la mecanismul asincronismului
toracic pentru
ventilator. a destinde pu in suprafa a contentoare, pentru a elibera con inutul i pentru a
Libertatea
reuexpansiune
de i astfel o a hemitoracelui concav fiind mai mic decât a celui convex, expansiunea
corec
alveolarie aconvex
acesteia.
este mult mai intens solicitat decât cea concav i este deci mult mai rapid . Men
inereaÎnvoluntar în tehnici respiratorii originale, Schroth utilizeaz :
afara acestor
- tehnici pasive i active de corecstare de expansiune
ie a segmentelor a hemitoracelui
corpului, concav,
autoîntinderi poate - aliniere
ale coloanei, pe parcursul
prin expira iei - s
împiedice
folosirea expira
calelor,iaetc;
pl mânului
- tehnici de asuplizare toracic i rahidian ; concav, care urmeaz dup inspira ie.
- tehnici de tonifiere muscular (tonifierea abdominal se face din suspensie dorsal la scara fix ).
Activitatea terapeutic a scolioticului acoper cel pu in 6 ore zilnic.
Sohier aduce exerci iilor lui Schroth urm toarele modific ri pentru a ad uga efectelor respira iei, efecte
biomecanice mai intense:
Pentru a limita rota ia pelvian i pentru a accentua corec ia frontal , se realizeaz sprijinul unifesier pe
marginea unui taburet;
Pentru ca autoîntinderea s plece de la coloana inferioar i pentru ca ea s fie rigidifiant , se va men ine
un anumit grad de lordoz lombar ;
De îndat ce autoîntinderea i respira ia de întindere este realizat , vom cere subiectului s fac rota ia
propuse este realizar ea unei inspira ii maximale, în trei sau patru timpi, pe parcursul
concav a coloanei de sus în jos;c ea reiaintensific
subiectul sprijinul apofizar convex pe parcursul timpului
expirator; trebuie s localizeze expansiunea toracic inspirând cranial i înspre concavitate i
Dac simetria de sprijin posterior efectuând
nu este rezolvat
totodat, se va educa sprijinul unipodal convex de extensie-
corecrota
ia ie;segmentelor corporale. Expira ia se produce “golind gibozitatea” i urmând
Realizarea rezisten ei manuale la nivel occipital pentru extensie-rota ie, intensific rigidificarea
imediat dup
musculaturii
expansiunea i tonifiereaconcav.
hemitoracelui electiv aInspirul
transverrealizeaz
ilor spino expansiunea
i convec i. hemitoracelui concav
în lateral,
3.5.5 Metode de recuperare
posterior i acranial,
afec iunilor
iar alombare
hemitoracelui convex în untru, anterior i cranial. Expira ia se
3.5.5.1 Metoda Williamsefectueaz cu
Dr. Paul Williams a publicat “gurapentru prima
deschis ”, dat programul
prelung, s u pentru
dar exploziv, pacienforte
cu timpi ii cu (de
lombalgie
trei ori “haa”, de exemplu).
cronic de natur discartrozic ExerciSeiilepot au ad
fostuga
concepute pentru b rba i de sub 50 i femei de sub 40 de
ani,
prin care au o hiperlordoz
dezvoltarea activ a mulombar ,abdominali,
a c ror
chilorsunetele radiografie
“ho-hou-hon”, arat
fesier mare oischiogambieri,
dup i cumsc dorim
dere as spa iului
localiz minterarticular
în paralel
efectul, din sus, în partea medie,
cu întinderea
i anume
segmentul
pasiv lombar.
Scopula acestor
flexorilor
exerci
oldului
ii erai ademu
reducere
chilor
sau jos.
sacrospinali.
a durerii i asigurarea unei stabilit i a trunchiului106inferior
Williams afirma: "Omul, for ând corpul s u s stea în pozi ie erect , î i deformeaz coloana,
redistribuind greutatea corpului pa p r ile posterioare ale discurilor intervertebrale, atât în zona lombar ,
cât i în cea cervical "
În perioada acut se recomand pozi ii de flexie lombar (imobilizarea în pat gipsat Williams).
În faza subacut se trece la efectuarea programului exerci iilor pe flexie. Faza I a programului
cuprinde 6 exerci ii, din care primele 5 sunt efectuate din decubit dorsal, iar ultimul
din a ezat; ele
urm resc asuplizarea trunchiului inferior, tonifierea musculaturii abdominale i întinderea
structurilor
posterioare ale coapsei i coloanei lombosacrate; fiecare exerci iu al acestei faze se execut
de 3-5 ori, de
i pendulare
2-3 ori pe azi.MI.Dup aproximativ 2 s pt mâni, în partea a doua a stadiului subacut,
În faza cronic se instituie exerci
faza aiile devin
III-a mai amului Williams, în care se pune accentul pe
a progr
complexe, ad
bascularea ugându-li-se
bazinului, cele dinflexorilor
întinderea faza a II-aoldului
a programului Williams;
i tonifierea acestea cuprind
musculaturii înc 5
trunchiului,
exerci ii din
respectiv a
pozi ii libere,abdominale,
musculaturii la care se ad ugau iexerci
fesiere ii din lombare
extensoare atârnat lacuscara fix men
scopul – exerci
ineriiii unei
de ridicare,
pozi ii
ridicarea+ r sucire
neutre
3.5.5.2 Metoda McKenzie pelvisului i de creare a unei presiuni abdominale care s fie capabil s preia o parte din
Concep ia lui Robin A. McKenzie presiunea la care
în lombosacralgii porne te de la afirma iile c factorii
sunt supuse
predispozan i în apari ia acestei patologii sunt îndiscurile
ordine: intervertebrale.
- pozi ia prelungit de a ezat - cu coloana flectat ;
- frecven crescut a mi c rilor de flexie lombar (acestea crescând presiunea pe elementele posterioare
discale).
În consecin lipsa extensiei lombare predispune la lombalgie.
Programul McKenzie este un complex de exerci ii, cu eficien atât în durerea cronic cât i în cea
acut . Acest program folose te o serie de exerci ii progresive, menite s localizeze i în
cele din urm s
elimine durerea pacientului. Regimul exerci iilor trebuie individualizat pentru fiecare
pacient, încorporând
numai acele mi c ri care determin neutralizarea simptomelor. Tipic pentru programul
McKenzie este
corec ia oric rei deplas ri laterale i exerci ii de extensie pasiv , care s favorizeze
deplasarea nucleului
pulpos spre regiunea central a discului. Cheia protocolului este reducerea protruziei
rezultat al stresului postural prelungit, care poate duce la durere i disfunc ie. În acest
discului i apoi
caz suferin a este
men inerea structurii posterioare a discului, astfel încât s se formeze o cicatrice care
determinat de afectarea mu chilor, ligamentelor, fasciei, articula iilor interapofizare i
McKenzie pune un accent sdiscului protejeze
deosebit de
pe profilaxia secundar , prin folosirea unor role (suluri)
lombare i scaune speciale, pentru protruzii
a men ine ulterioare.
lordoza în Pacientul trebuie
timpul pozi s aseezat
iei de re in de instruirea
i prin la orice activit i i pozi ii care
intervertebral. Dintre acestea, factorul major este scurtarea (fixarea adaptativ a
bolnavului privind mecanica corpului cresc presiunea
în timpul activit ilor zilnice.
esuturilor moi a
McKenzie descrie un sindrom postural, intradiscal sau prin
caracterizat cauzeaz presiuni posterioare asupra nucleului
ca (aplecarea înainte, exerci ii
segmentului motor, deformarea mecanic
cauzând deformarea a esuturilor
i pierdereamoi, jocului articular). Tabloul clinic
cu flexie). De
cuprinde: vârsta în
îndat ce protruzia pare a fi stabilizat , se impune restaurarea cât mai complet a
general sub 30 de ani; sedentarism; durerea este produs în pozi ii i nu la mi c ri, are
mobilit ii. Exerci iile
un caracter
pasive i mobiliz rile articulare sunt indicate atunci când exist limitare de mobilitate,
intermitent, dispar e la mi c ri u oare; nu se prezint deform ri; nu este pierdere de
McKenzie
mobilitate sau arc
urm rind o amplitudine complect de mi care pe toate direc iile.
cazurilor
Tabloul
de traumatism;
clinic al disfunc
de obicei
iilor
dureros;
vor
estedezvolta
urm
pozitorul:
ia aderanjamente
ezat
de este
obicei
deficitar
persoane
i vor ifavoriza
poate
de peste
fi dureroas
traumatismele;
30107
de. ani, în
ini afara
ial
esuturilor moi contracturate. La examinare observ m o proast postur , cu o func ionalitate asimetric ,
pierderea extensiei cu u oar reducere a lordozei; se poate înregistra o pierdere a flexiei în
timp ce coloana
lombar r mâne în u oar lordoz ; durerea apare la sfâr itul amplitudinii de mi care i de
obicei dispare
atunci când se revine în pozi ie relaxat ; durerea poate s persiste dup examinare, dar
numai pentru o
scurt perioad de timp. Tratamentul disfunc iilor determinate de gre eli posturale ce
determin dureri
cuprinde: corectarea pozi iei pacientului - durerea trebuie s scad în 24 de ore; recorecta
i postura dup
rezultat
24 de
Deranjamentele (împ r ite în 7 tipuri) suntore;
a unor
kinetoterapeutul
cauzate
deranjamente
ajutmecanice
de deform rile pacientul
interne
s efectueze
a esutului
i caprezintcareurm
moalestretchingul
torul
îns trebuie
tablou:debolnavi
continuat c tre între 25 i 55 de ani, frecven
pacient, câte l0 întinderi din 2 în 2 ore - durerea trebuie s apar , dar s dureze doar
mai mare la b rba i; recidive în antecedente; deranjamentul
cât tip dureaz
poate fi declan
stretchingul nu i dupat odeperioada
o întindere
de timp;brusc
dac nusause derealizeaz un progres atunci
probabil c nu se
o flexie puternic (ridicarea din flexie); progresiv apare
merge cu întinderea pân la amplitudinea optim sau exist perioade de repaus
durerea dac
prelungite; antalgic
apare cu limitarea mi c rilor (a doua
durerea
zi dimineai ea se men ine în timp, se
a bolnavul nureduce amplitudinea
se poate i/sau
da jos frecven
din pat);a stretchingului.
frecvent apare
dup ora prânzului; durerea este în fazele
ini iale constant , iar schimb rile de pozi ie pot ajuta
temporar; pacien ii cu dureri intermitente au de
obicei un deranjament minor; ridicarea în ortostatism din a
ezat, de obicei agraveaz simptomele;
dificult i deBibliografie
g sire a unei pozi ii confortabile pentru somn. La
1. Albu, Constantin; Vlad, Tiberiu-Leonard; Albu, Adriana (2004) – Kinetoterapia pasiva, Editura
examinare observ m deform rile (spinele
Polirom, Ia i, p. 64.
2. Baciu, Clement i al. (1981)lombare sunt pre-
– Kinetoterapia turtite, cifoz Editura
i postoperatorie, lombar , deplasare lateral sau
Sport-Turism,
Bucure ti;
scolioz lombar ), întotdeauna pierderea
3. Chiriac, Mircea (2000) – Testarea manual a for ei musculare, Editura Universit ii din
mi c Oradea.
rilor i func iei; prin testele de mi care se pot pune în
pacientul descrie simptome de leziune, dar persisten a simptomelor denot c ele sunt
4. Cordun, Mariana (1999) – Kinetologie Medical , Editura Axa, Bucure ti.
eviden
rezultatul
Berlin
devia iile i pot produce/cre te
5. Davis, Patricia (1985) – Steps to follow - a guide ro rhe treatment of adult
Heidelberg.
pierderilor de mobilitate i func ionalitate; redoarea vertebral înainteaz cu vârsta, iar
durerile;
6. Dumitru, Dumitru (1981) – Ghid extensia
de reeducare repetarea
hemiplegia, Verlag mi c rilor au un efect rapid atât în
din func ional , Editura Sport-Turism, Bucure ti.
sensul
7. Ionescu, Adrian (1994) – Gimnastica nu înr
medical
decubit ut irii
, Editura
este ALL,
tolerat cât i este
Bucure
; durerea alti. îmbun
episodic tsem
iriinândst cu
riicea din deranjamente, dar
8. Knott, Margaret; Voss, Dorothyde(1969) – Proprioceptive
obicei dispare Neuromuscular Facilitation, Hobler -
pacientului.
Harper
dup o Book.
perioad de repaus; durerea se datoreaz pierderii de amplitudinii de mi care i
10. 9. Marcu,Gheorghe;
Moraru, Vasile (1997) – Bazele
Pâncotan, teoretice
Editura
Imprimeriei
prin
Vasile
întinderea i– practice
Universit
(1999)
de Vest, ale exerci
iiRecuperarea
din
Oradea.
Oradea. iilorîn fizice
kinetic în 108
kinetoterapie,
reumatologie, Editura
11. Mo et, Dumitru (1997) – Îndrum tor terminologic pentru studen ii sec iilor de kinetoterapie,
Editura De teptarea, Bac u.
12. O’Sullivan, Susan; Schmitz, Thomas (1980) – Physical Rehabilitation: Assessment and
Treatment, second edition, F.A. Davies Company, Philadelphia.
13. Pasztai Zoltan (2004) – Kinetoterapie în neuropediatrie, Editura Arionda
14. Popa, Daiana; Popa, Virgil (1999) – Terapie ocupa ional pentru bolnavii cu deficien e fizice,
Editura Universit ii din Oradea, Oradea, pp. 175-186.
15. Rob nescu, Nicolae (2001) – Reeducare neuro-motorie, Editura Medical , Bucure ti.
16. Rocher, Christian (1972) – Reeducation psychomotrice par poulie-therapie, Masson at CIE
Editure, Paris.
17. Sbenghe, Tudor (1997) – Kinetologie profilactic , terapeutic i de recuperare, Editura
Medical , Bucure ti.
18. Sbenghe, Tudor (1999) – Bazele teoretice i practice ale Kinetoterapiei, Editura Medical ,
Bucure ti.
19. Vojta, V; Peters, A (1997) – Das Vojta Prinzip. Muskelspiele in Reflexfortbewegung und
Motorischer Ontogeneze, Springer-Verlag Berlin
109
4.OBIECTIVE ÎN KINETOTERAPIE
Obiective:
Studiind acest capitol un kinetoterapeut trebuie s :
• cunoasc complexitatea “ intelor” pe care orice program kinetoterapeutic le urm re te;
• în eleag locul i rolul rela iei dintre obiectivele opera ionale i finalit ile programelor
kinetice;
• fie în m sur a formula, pe baza obiectivelor generale specifice, obiective opera ionale pentru
întregul program de recuperare/reabilitare.
Con inut:
4.2.Obiective generale în kinetoter apie
4.3.Opera ionalizarea obiectivelor din programele i activit ile kinetice
Cuvinte cheie: educare-reeducare, recuperare-reabilitare-reeducare, obiective-finalit i.

Este cunoscut c orice program kinetic urm re te revenirea clientului la starea func ional de
dinaintea îmboln virii/accidentului. Suntem con tien i c pentru aceasta exist o întreag echip
de
speciali ti care vizeaz în comun sporirea calit ii vie ii oamenilor în general, a calit ii revenirii
subiectului la indicii morfo-func ionali de dinaintea evenimentului patologic (vezi fig. 9).
Bineîn eles c
dup îmboln vire/accident (uneori chiar înaintea „c derii” func ionale a organismului – vezi
interven iile
preoperatorii i kinetoprofilaxia, inclusiv faza primar a interven iei curei profilactice active)
intervine
medicul-psihologul-asistentul social
Reanimare i medical, apoi imediat
(revenirea (uneori/de
Acceptarea cele
st rii de mai
fapt multe ori)
intervine la via ) (via a merge înainte)
kinetoterapeutul.
Via normal
ReadaptareaPlonjarea în noua ipostaz func ional :
- se descoper handicapul func ional
- revolta personal
- refuzul tratamentului
- tratament pasiv, pasivo-activ, activ
- revine încrederea în for ele proprii
Handicap, boala,
accidentul (care
Având în vedere
întrerupe via a complexitatea interven iei pentru starea de s n tate, echivalent cu
complexitatea
normal )
fiin ei umane îns i, este necesar ca profesionistul în kinetoterapie s fie capabil a ti, a alege,
a stabili
Fig. 9. Factorii care intervin în managementul îmboln virii/accidentului
cele mai importante obiective generale i specifice110propriei sale interven ii (vezi fig. 10).
continuarea
interven iei
Intr ri Programe Ie iri
OBIECTIVE REZULTATE
kinetice
feed-back
Fig. 10. Rela ia obiective-rezultate în interven ia kinetic .
Obiectivele care vizeaz finalit i, corespund idealului de recuperare a s n t ii (considerat par ial
i temporar pierdut ). Astfel, imediat dup evenimentul patologic, rolul important revine serviciilor
medicale de urgen pentru men inerea i revenirea spre normalitate a func iilor vitale.
Urmeaz
prevenirea complica iilor, unde un rol important îl are aplicarea corect a mijloacelor
anakinetice
(postur ri-drenaje, imobiliz ri, tehnici de facilitare pentru relaxare i/sau stimulare). În
continuare
Timpul de îndeplinire a acestui tip deintervine
obiectivkinetoprofilaxia
este impredictibil.secundar
Men ion, m cecurm re te de
termenul men inerea i readucerea func iilor
“ideal
de recuperare” cuprinde în esen aneafectate
lui aspiradirect de
iile pacientului i a tuturor serviciilor medicale, sub rezerva
c tre tip
unei îndepliniri posibil par iale a acestui evenimentul
de obiectiv. patologic. Odat dep it faza acut /critic determinat de impactul
patologic, rolul
kinetoterapiei este în cre tere pentru recuperarea
4.2.Obiective ideal în
generale (înkinetoterapie
totalitate) a func iilor diminuate
Obiectivele generale i cele sau pierdute.
specifice-intermediare se refer nemijlocit la men inerea i/sau
îmbun t irea st rii de func ionalitate a fiec rui aparat i sistem afectat al pacientului. Acest lucru este
determinat de întreaga stare patologic instalat i rezult din evalurea corect i complete a echipei
medicale de recuperare.
Func ionalitatea unei structuri afectate prive te o multitudine de factori ce trebuie s fie într-un
raport armonios de intercondi ionalitate. De exemplu, recuperarea func iei unui
genunchi postraumatic
necesit o concordan între recuperarea mai multor aspecte (for , mobilitate, stabilitate,
echilibru,
coordonare, etc), deoarece toate se subordoneaz i trebuie s rezolve problema
principal de
În concluzie, obiectivele func ionalitate
generale a membrului
(scrise cu caractereinferior
boldate= i mersul-locomo
italice) i cele ia. Doar privind în modul acesta
specifice-
intermediare (ce se desprind din celereaducerea
generale i a c ror exemplificare în aceast lucrare nu- i propune s
pacientului
le epuizeze), descrise în continuare se subordoneaz la starea de dinaintea
obiectivelor evenimentului patologic (îndeplinirea obiectivului de
de tip finalitate.
tip finalitate),
4.2.1. se relax rii:
Promovarea
poate spera la recuperarea
Reducerea unuirelaxare
durerii prin maxim la func ional
nivel SNC;posibil.
ReducereaCre Reducerea durerii prin relaxare
posttraumatice/reumatologice/neurologice
contracturii
terea confortului
( i prevenirea
psihic i fizic, la nivel
retracturilor)
înl turarealocal;
centrale
musculare
efectelor
111i periferice;
distresului;
în afec iuni
Îmbun t irea performan elor de control motor;
Cre terea i îmbunata irea controlului asupra unor func ii ale organismului (respirator, cardio-
vascular, digestiv, uro-genital);
Promovarea particip rii active i con tiente în cadrul programului de recuperare;
Sc derea/combaterea mi c rilor involuntare;
Relaxare pentru ini ierea i performarea antrenamentului ideo-motor.
4.2.2. Reeducarea sensibilit ii:
Ob inerea capacit ii de a sesiza excita ia specific în exterocep ie-propriocep ie-interocep ie;
Performarea capacit ii de localizare topografic a unei excita ii specifice;
Recompunerea pe homunculusul senzitiv a “h r ii sensibilit ii”;
Cre terea capacit ii de discriminare specific pentru toate tipurile de sensibilitate
exterocep ie- ie-interocep ie;
propriocep
Promovarea tipurilor de sensibilitate la copil, conform etapelor de dezvoltare psiho-
neuromotorie;
Men inerea unui nivel optim de sensibilit i necesare calit ii vie ii persoanelor de vârsta a III-
a; temporal, sim ul prehensiunii, instrument muzical, sportivi);
Sesizarea st rii de anormalitate a unor atitudini
Perfec deficiente/mi c ri substituite;
ionarea unor tipuri complexe de sensibilit i specifice unor activit i umane (sim ul
Recuperarea componentelor de sensibilitate spa io-a func iei oro-faciale: mastica ie/gust, degluti ie,
olfac ie, fona ie + capacitate de comunicare;
Recuperarea capacit ii de sensibilitate a func iilor sfincteriene (urinar/anal);
Reeducarea i recuperarea sensibilit ii la nivelul aparatului genital;
Reeducarea i recuperarea sensibilit ii echilibrului la nivelul aparatului vestibular;
Moderarea hiperesteziilor (Ex: durerea talamic ).
4.2.3. Corectarea posturii i aliniamentului corpului i a segmentelor sale:
Ob inerea dezvolt rii fizice armonioase a corpului/a rela iei dintre diferitele segmente corporale;
Ob inerea dezvolt rii fizice armonioase între organele interne i sistemul neuro-mio-artrokinetic;
Combatarea atitudinilor defectuase ale aparatului locomotor;
Profilaxie secundar a depostur rilor;
Profilaxia ter iar a deficien elor;
Realinierea segmentelor corporale prin mijloace orto-protetice;
Tonifierea în condi ii de scurtare sau de alungire a musculaturii intricate;
Întinderea/alungirea structurilor moi (scurtate) dintr-o parte a unei articula ii;
Prevenirea scurt rilor dintr-o parte a unei articula ii;
Formarea reflexului de atitudine corporal corect în static /dinamic .
4.2.4. Educarea/reeducarea/reabilitarea controlului, coordon rii i echilibrului:
Promovarea capacit ii de contrac ie a unuia sau a mai multor mu chi sinergici (“trezirea
mu chiului” de la for a 0, spre for a 1 – pe scara 0-5);
Promovarea capacit ii de control asupra mi c rii realizate de un mu chi sau de grup muscular
sinergic;
Promovarea capacit ii de diferen iere a contrac iei unui mu chi/grup muscular sinergic de a altui
mu chi/grup muscular sinergic (contrac ie agonist-antagonist);
Promovarea capacit ii de diferen iere a contrac iei musculare în cadrul unui singur mu chi/grup
muscular;
Promovarea capacit ii de contrac ie selectivionarea
Îmbun t irea controlului muscular prin formarea/perfec , cu diferite
imaginiiintensit
corectei, aami
unui
c rii;mu chi sau grup
muscular sinergic;
Îmbun t irea controlului muscular prin performarea reflexelor medulare;
Îmbun t irea controlului/coordon rii musculare prin feed-back; 112
Promovarea controlului motor pe fiecare etap : mobilitate (altenan a agonist-antagonist, mi care
pe amplitudini diferite, mi care cu opriri succesive); stabilitate (contrac ie în zona scurt
a
musculaturii, contrac ie concomitent a musculaturii agonist-antagoniste, cocontrac ie);
mobilitate
controlat (mi care pe lan kinetic închis într-una sau mai multe articula ii, pe amplitudini
diferite,
cu înc rcare/desc rcare de greutate, cu modific ri de ritm i vitez de reac ie-repeti ie-
execu ie;
forme de locomo ie corespunz toare etapelor de dezvoltare neuro-motorie); abilitate (mi
Înv area mi c rilor paleative (Ex: merscare în 2/4petimpi cu baston/cârje);
Îmbun t irea coordon rii prin: performarea lan kinetic deschis,
reflexelor într-unai asau
supraspinale reacmai
iilormulte articula ii, pe amplitudini diferite, cu
motorii;
modific ri de
inhibarea reflexelor patologice;
Cre terea capacit ii de coordonare pentru ritm-vitez
2-3 mi c; riînv are-consolidare-perfec
efectuate simultan; ionare a secven ialit ii normale a mi c rilor;
Automatizarea mi c rilor uzuale eliminarea
Controlul centrului de greutate în cadrul mi c rilor
bazeiperturbatoare/inutile;
de sus inere (dinspreeducarea/reeducarea ambidextriei;
baze mari de sus inere i îmbun t irea preciziei)
centru de greutate coborât, spre baze- de sus inere reduse i centru de greutate în ortostatism, pe
suprafe e de sprijin fixe i mobile); pentru mi c ri simple, simetrice, asimetrice, homo- i heterolaterale ale segmentelor corpului;
Îmbun t irea echilibrului static/dinamic prin antrenarea selectiv a func iei aparatului vestibular,
în pozi iile fundamentale i derivate ale corpului;
Controlul centrului de greutate atunci când acesta dep e te baza de sus inere;
Înv area strategiilor de control al echilibrului (strategia gleznelor, genunchilor, oldurilor, pa ilor
mici);
Prevenirea c derilor prin înv area utiliz rii aparaturii medicale ajut toare (saltele, centur de
siguran , bare, cadru, etc);
Înv area c derilor controlate.
4.2.5. Reeducarea respiratorie:
Relaxarea musculaturii respiratorii;
Drenaj bronho-pulmonar;
Dirijarea aerului la nivelul c ilor respiratorii superioare;
Mobilizarea cutiei toracice prin mi c ri pasive;
Reeducarea tipurilor de respira ie: - costal superioar (clavicular ), costal inferioar ,
diafragmatic , complet - “în val”;
Tonifierea (pe amplitudine maxim ) a grupelor musculare implicate în actul respirator;
Promovarea controlului/coordon rii respira iei (frecven a, controlul volumului curent, ritmul,
controlul fluxului de aer) în repaus-mi care-efort;
Formarea deprinderii de a respira corect în repaus-mi care-efort;
Relaxare general /sc derea durerii prin hiperventila ie.
4.2.6. Cre terea antrenamentului la efort:
Efectuarea influen rii selective a aparatelor i sistemelor organismului i preg tirii lui pentru
efort;
Cre terea antrenamentului la efort cu monitorizarea parametrilor subiectivi (senza ie de oboseal ,
vertij, durere, diminuarea temporar i par ial a capacit ilor intelectuale, pierderea par ial a
autocontrolului);
Cre terea(tensiune
vascular antrenamentului
arterial , la efort cu
frecven monitorizarea
cardiac , îmbun t parametrilor func
irea circula iei ionali ai aparatelor: cardio-
arteriale/venoase/
limfatice/capilare);
Cre terea antrenamentului
respiratorla(frecven
efort curespiratorie,
monitorizarea
MET, Kcal,volume
Jouli,
parametrilor
respiratorii);
Watti, Newtoni;
de consum energetic:
113 VO2max.,
Cre terea antrenamentului la efort cu monitorizarea probelor biologice: glicemie, corpi cetonici,
trigliceride, colesterol, acid uric, acid lactic, calcemie, osteodensiometrie;
Antrenamentul la efort pentru sc derea în greutate a persoanelor supraponderale;
Cre terea/men inerea antrenamentului la efort (prin mijloace specifice) la persoanele cu restric ie
de participare (de cauze senzitivo-senzoriale sau motorii);
Cre terea antrenamentului la efort în medii specifice (ap , temperaturi sc zute/ridicate,
altitudine);
Men inerea/cre terea antrenamentului la efort la persoanele adulte s n toase/recuperate;
Men inerea antrenamentului la efort la persoanele de vârsta a III-a;
4.2.7. Recuperarea mobilitiiii:de revenire a organismului dup efort la parametrii de repaus.
Promovarea capacit
Pentru Hipermobilitate:
Tonifiere muscular în condi ii de scurtare a mu chilor periarticulari;
Men inerea unei cocontrac ii musculare eficiente în timpul mi c rilor pe direc iile anatomo-
fiziologice;
Pentru Hipomobilitate:
Ob inerea unghiurilor articulare func ionale/normale prin: inhibi ia hipertoniilor musculare
(miotatice, miostatice, analgice, antalgice); cre terea elasticit ii (întinderea) esutului
contractil;
cre terea elasticit ii (întinderea) esutului necontractil; asuplizarea tuturor esuturilor moi
periarticulare; cre terea amplitudinii mi c rilor artrokinematice (alunecare, rota ie
Men inerea/îmbun t irea mobilitconjunct ,
ii articulare prin promovarea fenomenelor metabolice
detrac ie);
articulare;
Men inerea mobilit ii articulare în perioadele acute/subacute;
Men inerea mobilit ii normale în articula iile supraiacente i subiacente articula iei afectate;
Combaterea aderen elor esuturilor moi prin mobiliz ri (de mic amplitudine, pasive/autopasive,
pasivo-actve);
Cre terea mobilit ii prin manipul ri articulare.
4.2.8. Cre terea for ei:
Cre terea for ei musculare prin antrenament ideo-motor;
Cre terea for ei musculare de tip:izometric;izoton (concentric,excentric,izokinetic,pliometric);
auxoton - pe toat amplitudinea sau în zonele scurt /medie/lung a mu chiului;
Cre terea for ei musculare în regim de: vitez , rezisten ;
Cre terea for ei musculare de cocontrac ie periarticular pentru articula iile interesate;
Cre terea for ei musculare a mu chiului interesat:
- cu eliminarea gravita iei (for 0-2)
- antigravita ionale (diverse grade fa de verticalitate – for 2-3)
- func ional : - rezisten mic /medie pentru membrul superior (peste 3 spre 4)
- rezisten medie/mare pentru membrul inferior (peste 4 spre -5)
- normal (for 5);
Men inerea for ei musculare în perioadele acute/subacute;
Men inerea for ei musculare normale în articula iile supraiacente i subiacente articula iei afectate.
4.2.9. Cre terea rezisten ei musculare :
Cre terea rezisten ei musculare de tip: - vitez (10”– 45”); scurt (45”– 2’); medie (2’– 10’); lung
I (10’– 35’), lung II (35’– 90’); lung III (peste 90’);
Cre terea rezisten ei musculare pentru grupe de
Cre terea rezisten ei musculare pe tipuri contrac ie
musculare muscular
diferite (izometric/izoton/auxoton);
(antrenament în circuit);
Cre terea
Cre terea capacit rezisten ei musculare
ii neuro-psihice scînzute/ridicate,
la eforturile deeforturi
rezistenefectuate în medii specifice (ap
; altitudine); 114, temperaturi
Men inerea rezisten ei musculare în perioadele acute/subacute;
Men inerea rezisten ei musculare normale în articula iile supraiacente i subiacente articula iei
afectate.
Aceste obiective intermediare-specifice au deja un timp ce poate fi anticipat. În func ie de etapizarea
tratamentului stabilit de echipa de recuperare, de starea i cooperarea pacientului i
de condi iile socio-
economice, obiectivele intermediare pot fi rezolvate într-o perioad de timp
considerat optim 4.3.Opera i ionalizarea obiectivelor din programele i activit ile kinetice
Obiectivele opera ionale sunt acele inte, formulate clar, în termeni concre i, limita i la o edin sau
predictibil . un la ciclu de tratament, cu care kinetoterapeutul “opereaz ” – î i desf oar activitatea
imediat .
Formularea corect i complect a unui obiectiv opera ional canalizeaz kinetoterapeutul în
alegerea celei
mai bune modalit i de rezolvare a lui (alegerea celui mai indicat exerci iu: ca pozi ie
în termeni ce sunt direct subordonade start, tehnici intermediare-specifice (deriv din acestea, fiind de
i obiectivelor
kinetice,
fapt oelemente
detalierefacilitatorii/inhibitorii
a lor). Formularea dei acest
a celeitip,
mai dup
bune doz
enunriarea
a efortului).
obiectivului
Aceste
intermediar-
tipuri
de obiective
specific vizat,
pot poate
fi formulate
men iona
în dou
saumoduri:
nu, una sau toate din urm toarele aspecte, de care îns în mod
obligatoriu trebuie
s in cont: diagnosticul medical, stadiul fiziopatologic; particularit ile de vârst , sex i a
nivelului
actual al capacit ii bio-psiho-motrice a pacientului; dotarea material pe care o are la
dispozi ie
kinetoterapeutul
în termeni func ionali (ce vizeaz normalizarea (indicarea
activit ii aparatului
unui organ,utilizat pentru
aparat sau exerci
sistem al iile care vor urm ri
îndeplinirea
organismului), putând consta în combina ia mai multor obiective intermediare. Ex:
obiectivului
(reeducarea opera ional); tehnicile, “elementele”, metodele kinetice care urmeaz a fi
folosite;
mersului prin = obiectiv func ional general, ce se subîn elege i poate fi omis în descrierea
facilit ile unde se desf oar (sal , trefl , bazin, teren, etc) i posibilit ile organizatorice
obiectivului
(individual,
opera ional) egalizarea lungimii i ritmului pa ilor, pentru o vitez medie de mers, pe
perechi,
teren grup, echip ) ale actului kinetic.
plat/înclinat (poate presupune mai multe obiective intermediare-specifice, derivate din
obiective
generale de: coordonare-echilibru-sensibilitate, mobilitate a articula iilor membrului
inferior,
r spunsul imediat al pacientului i rezultatele evalu rilor intermediare.
rezisten
În actele (înscrisurile of iciale) medicale din /for a musculaturii
activitatea implicate, trebuie
practic , kinetoterapeutul antrenament la efort; astfel, descrierea
s reziste
obiectivului
tenta iei de a schematiza/simplifica descrierea obiectivelor din planul kinetic, prin substituirea (ca
formulare) a obiectivelor opera ionale cuopera ional generale
obiective poate continua
sau chiar prin indicarea
cu cele obiectivului/obiectivelor intermediare vizate
de tip finalitate.
dimpreun cu
restulBibliografie:
specifica iilor men ionate mai sus - pentru prima modalitate de formulare).
Obiectivele
1. Cordun Mariana (199)) Kinetologie medical operaAXA,
, Editura ionaleBucure
sunt supuse
ti unui proces permanent de analiz i sintez în func
2. Flora Dorina ( 2002) Tehnici de baz ie de
în kinetoterapie, Editura Universit ii din Oradea
3.Marcu V. i colab. (2003) Psihopedagogie pentru formarea profesorilor, Editura Universit ii
din Oradea
4.Sbenghe T. (2002) Kinesiologie. tiin a Mi c rii, Editura Medical , Bucure ti
115
5. EVALUARE ÎN KINETOTERAPIE
Obiective:
Dup parcurgerea acestui capitol, kinetoterapeutul trebuie:
• s cunoasc no iunile de baz privind modalit ile de evaluare func ional a pacientului;
• s aleag cele mai eficiente metode i s foloseasc cele mai simple mijloace pentru o cât mai
rapid , eficient i exact evaluare kinetic ;
• s poat face practic evaluarea kinetic , pe baza diagnosticului clinic pus de medicul specialist i a
informa iilor pe care le prime te de la pacient i/sau apar in tori.
Con inut :
5.1. Evaluare – no iuni generale
5.2. Câteva caracteristici ale evaluarii
5.3. Evaluarea – mijloc de baz în stabilirea diagnosticului func ional
Cuvinte cheie: evaluare, somatoscopie, diagnostic func ional, goniometrie
5.1.Evaluare – no iuni generale
Primul i ultimul act al medicului i kinetoterapeutului în pro cesul asisten ei de recuperare

func ional este evaluarea. Ini ial evaluarea este necesar pentru aprecierea deficitului ce
u rmeaz a fi
recuperat i a restantului func io nal pe care se bazeaz capacit ile i activit ile
pacientului, iar în final
Ceea ce trebuie re inut este faptul c evaluarea apreciaz
nici o evaluare rezultatele
care implic in terob
veninute prin aplicarea
ia omului programului de recuperare i
nu poate fi în
concluzioneaz
totalitate asupra
obiectiv . Totu i, pentru a sc dea “doza” de subiectivism i pentru a obiectiva
mcaracteristici
câtsurilor care se maiale
mai mult impun acestui
eventual învast i în acela i timp deosebit de
continuare.
important
evaluarea, este proces
necesar – o evaluarea:
colaborare cât este o pârghie
mai bun a echipeidemultidisciplinare care
trebuie s asigure
apreciere
succesul recupera rii,
obiectivelor, o condi
iar kinetoterapeutul trebuie ie
s iade ameliorare
în considerare urm continu
toarele: s fiea
procesului
bine informat încare trebuie evaluat; este un feed –
Interpretarea i analiza datelor va ceea ce prive
depinde de:tecuno
schema
tin eledeteoretice
evaluareale
; s terapeutului;
fie bine antrenat
modulîndemanevrele de evaluare i
aplicare practic a tehnicilor back
bun în
cunoscdetorcadrul
evaluare;
al sistemelor
capacitatea bio de – psiho
a aplica – sociale,
rezultatele deoarece
ob inute
în func ie de se prezint
anatomiei, ca ofiziopatologiei,
fiziologiei, preocupare continu
psihologiei, etc.; sa prezinte
celor abilitate i mijloacele
necesare în vederea
particularit ile sau circumstan angaja
ob ineriielei în
unor activitatea
individuale.
date de a 5.2.Câteva
relevante; s prezinte recepta efectele
de analiz ac
capacitatecaracteristici aleiunii;
i interpretare
evalu riia rezultatelor în
Tudor Virgil, în „M mod Prin
surare i procesul
evaluare în de
corect. culturevaluare se încearc
fizic i sport”, urm res tene evaluarea
ofere câteva procesului,
a structurilor i a produsului; este un
act necesar i obligatoriu în conducerea unui sistem care are
obiective clare i precise, este procesul prin
care se delimiteaz , se ob in i se utilizeaz informa ii utile
privind luarea unor decizii ulterioare.
activitatea,Însekinetoterapie,
bazeaz pe diagnosticul
programul
5.3.Evaluarea
func
kinetic,
ional,
– mijloc
respectiv
ob inut
de baz
modul
prinîncumularea
stabilirea
în care kinetoterapeutul
diagnosticului
diagnosticului
116 clinic
func
î i desf
ional
(stabilit
oar de
Din momentul în care pacientul (sau un membru al familiei acestuia) intr în sala de kinetoterapie
putem spune c începe evaluarea celui care va fi supus tratamentului recuperator i care va parcurge o
serie de etape, pe care vom încerca s le descriem pe scurt în cele ce urmeaz .
5.3.1. Anamneza - reprezint de fapt un dialog purtat între pacient i examinator i furnizeaz
informa ii despre: vârst , sex, profesiune, istoricul bolii, antecedentele heredo-
colaterale, antecedentele
personale. Dialogul care are loc între examinator i pacient poate îmbr ca 2 forme:
ascultarea, în care
examinatorul ascult tot ce îi poveste te pacientul i interogatoriul, form în care
examinatorul
Prin anamnez se stabilesc principalele pune care reflect tulbur rile morfofunc ionale ale
simptome,
întreb ri la care
organismului saur spunde
ale sistemului/aparatului
pacientul. Cele doubolnav. metode,Este
ascultarea
necesar i interogatoriul,
men ionarea unor se
îmbin i pentru
aspecte se orice
completeaz
simptom descris
, nefiind
de tehnici
pacient:separate.
modul de instalare, tipul, intensitatea, durata, simptomele
sau semnele de
înso ire, factori de agravare i/sau înso itori. La pacien ii cu suferin e ale aparatului
locomotor, anamneza
Vârsta: orienteaz examinatorulare importan
spre anumite deosebit
afec iunipentru stabilirea
specifice caracterului
anumitor acut sau
perioade decronic,
via . primar
De sau secundar a
suferin ei. Pe
asemenea, evolu ia afec iunilor este dependent de vârsta pacientului. La nou - n scu i, pe lâng
lâng rile
tulbur aspectele
digestiveesen iale, în
(prezente gener
mod ale, examinatorul
frecvent), din punct trebuie
de vederes alpuncteze
aparatului anumite
locomotorelemente
pot ap rea
malforma ii
corelate cu congenitale (lipsa unuia sau mai multor segmente sau segmente supranumerare, luxa ii
congenitale, tulbur ri circulatorii etc.) sau traumatisme obstetricale. În copil rie este perioada în care
suferin a principal (osoas , muscular , articular ).
debuteaz rahitismul datorit avitaminozelor (lips de vitamina D sau Ca i P), pot ap rea traumatisme i
se pot eviden ia tulbur ri neuromotorii i psihice. Pubertatea este perioada în care puterea de rezisten a
organismului este diminuat , favorizând apari ia bolilor infec ioase grave. De asemenea, în aceast
perioad apar profunde transform ri endocrine permi ând apari ia unor afec iuni endocrino- metabolice
(obezitate, nanism, gigantism). Tot în aceast perioad apar sau se accentueaz deficien ele fizice mai ales
la nivelul coloanei i membrelor. Tinere ea i vârsta adulta se caracterizeaz prin cre terea frecven ei
traumatismelor, tulbur ri psihice etc. Odat cu înaintarea în vârsta adult încep s apar afec iunile
degenerative, de uzur . Vârsta a treia se caracterizeaz prin încetinirea activit ilor tuturor aparatelor i
sistemelor, organismul fiind foarte vulnerabil la ac iunea oric rui tip de agent patogen.
c tre medicul specialist) cu rezultatele evalu rii kinetice ini iale (apanajul exclusiv al
Sexul: este important pentru c exist afec iuni cu predilec ie pentru un anumit sex.
kinetoterapeutului).
La b rba i sunt mai frecvente: infarctul miocardic,kinetic
De fapt evaluarea afec iunile
ini ialaparatului
reprezint respirator, afec iuni
primul dintr-un ir lung de pa i pe care
renale, tumori,
kinetoterapeutulspondilita, traumatisme etc.
La femei se prezint cu o frecven împreun
mai marecuafec
traumatisme iunile
etc.)
pacientul,endocrine,
i mediul de viaiafec
familia to iunile
(clima), legate
i ceilal de perioada
poti orienta
factori evaluatorul
implica i (medici,
înspre explicarea
psihologi,
fertil a femeii i cele din perioada menopauzei
apari iei(nevroze,
logopezi, asistenhipertensiune
unor i arterial , cardiopatii,
osteoporoza). De asemenea tumori specifice 8 neoplasm de sân, col uterin ).
deficien e terapeu
medicali, fizice (contabili-
i ocupa ionali,
cifoze,etc.)
osp tari-
îl vorlordoze),
parcurgeleziuni
împreun
traumatice
pentru (muncitorii
aducerea celor
în
Profesiunea i condi iile de munc : nevoi
condiii),
construc
cu iile de la locul de munc (pozi ia, riscul producerii unor
speciale
boli
(dobândite la na
profesionale datorat
tere saunoxelor
pe parcursul
de laexisten
locul eidelor)
munc
la parametrii
care potfuncduce
ionalilanormali
boli cardio-
sau cât
vasculare,
mai aproapedigestive,
posibilitatea
Antecedentele
prezen ei
heredo-colaterale:
anumitor afecde
respiratorii,
iuni
normal
reprezint
la rudele
i psihice
implicit
informa
pe linie
etc.
integrarea
iile
direct
pe alor
care
pacientului:
în le
societate.
d pacientul
mam ,117 tat
în ,legatur
copii, bunici,
cu
Antecedentele personale: sunt informa iile pe care pacientul sau un apar in tor le prezint
examinatorului cu referire la evolu ia i dezvoltarea lui normal i/sau patologic de la na
tere i pân la
consultul respectiv. Dac pacien ii au avut unele afec iuni în trecut, se vor culege
informa ii privind
localizareasau
5.3.2.Evaluarea somatoscopic lor,examenul
durata, tratamente
general al medicamentoase,
pacientului - în de recuperare fizical , interven ii
realizarea
chirurgicale. De
somatoscopiei va trebui s inem seama de o serie de aspecte pentru a putea ca acest tip de
asemeneas seseiau informa ii referitoare la consumul de tutun i alcool, sare, diverse toxice etc.
evaluare
desf oare în condi ii optime i anume: pacientul va fi dezbr cat în întregime; în cazul
în care pacientul
copil se va a eza pe o mas s fie la acela i nivel cu kinetoterapeutul; sursa de lumin va veni
Se vor examina din punct de vedereîntotdeauna
kinetic:
- Tipul constitu ional, greutatea i îndin înapoia kinetoterapeutului; examinarea va fi mai întâi general i apoi regional la nivelul
l imea;
- Tegumentul i unghiile (culoarea,segmentului
consisten a, turgorul, temperatura, elasticitatea, umiditatea,
troficitatea, etc.); bolnav (pentru câ tigarea încrederii pacientului).
- esutul subcutanat adipos i fibros la care se apreciaz cantitatea, consisten a, repartizarea pe
regiuni corporale, prezen a eventualilor noduli, cre terea în volum, etc.;
- Starea ganglionilor urm rindu-se prezen a adenoamelor;
- Starea aparatului cardio-vascular la care se va aprecia frecven a i ritmul cardiac; tensiunea
arterial ; circula ia periferic (varice, tromboflebite, culoarea i temperatura extremit ilor,
culoarea
buzelor i a fe ei); angiomatoze (anomalii vasculare congenitale cutanate) reprezint în
- Aparatul respirator: perimetrul
fondi hamatoame
elasticitatea toracic ; capacitatea vital ; frecven , ritm i tip
vasculare, asociindu-se adesea de cu leziuni osteo-articulare (de cauz vascular ).
respirator.
- Aparat digestiv: tulbur ri de tranzit intestinal (cu efecte asupra volumului abdominal i a
tonusului mu chilor peretelui abdominal).
- Aparat uro-genital: tulbur ri sfincteriene; sarcina (predispune la afec iuni lombo-sacrate i CF).
- Examen neurologic: reflexele osteo-tendinoase (a-, hipo- i hiperreflexii); sensibilitatea
superficial (tactil , termic , dureroas ); sensibilitatea profund (vibratorie, de presiune, proprioceptiv ,
kinestezic , dureroas ); semne neurologice (ex: Laseque, Babinski); echilibrul, controlul i coordonarea.
general s-a terminat i ne ajut s c ut m toate simptomele pentru stabilirea
- Examen psihic: grad de în elegere-comunicare,
diagnosticului clinic voinal, emotivitate, tulbur ri de comportament.
Este deosebit de important, deoarece, bolnavul trebuie s în eleag scopul tratamentului
afec iunii (ce apar ine exclusiv medicului) i a diagnosticului func ional al aparatului
i s devin un
locomotor
colaborator activ al medicului în perioada de reeducare. De aceea , examenul psihic i
(responsabilitatea kinetoterapeutului).
supravegherea
Aceste simptome se împart în dou categorii i anume: subiective (durerea, impoten a func
5.3.3.Evaluarea aparatului locomotor îndelungat a bolnavului ne vor da date pre ioase asupra indica iei sau contraindica iei
ional , - se realizeaz imediat ce anamneza i examenul clinic
diverselor atitudini
atitudinile vicioase i diformit ile, tulbur rile de sensibilitate, membrul fantom ), i
terapeutice.
obiective realizate
prin evaluarea direct a pacientului. În acest capitol vom trece în revist doar o parte din
aceste simptome
fra i, surori.Importan a acestui tip de
subiective
antecedentei obiective,
rezid din faptul
avându-le
c unele
în boli
vedere
se pot
doartransmite
pe celeereditar
ce fac( parte din bagajul
putând avea caracter recesiv ), iar înminim
alte cazuri
de cuno
exist tin
o predispozi
e ie pentru anumite afec iuni ( spondilita,
cardiopatia ischemic , varicele, anemiile
necesaretc.kinetoterapeutului.
). 118
A. Simptome subiective
1. Durerea. Este un simptom care se define te ca o experien senzorial dezagreabil ,
tr it
cerebral i ap rut dup stimularea unei structuri vii. Deoarece stimulii algici sunt
stimuli poten iali
nocivi, algorecep ia se mai nume te i nocirecep ie. Senza iile dureroase, spre deosebire de
celelalte tipuri
senzoriale, au o important component afectiv , ce tulbur starea de bine a individului. De
obicei durerea
Clasific ri ale durerii: se înso e te de reac ii psihosomatice i vegetative. Reac iile psihice se caracterizeaz prin
Dup locul apari iei i percep iei ei dest critredepacient:
team ,
- zon singular mic i bine localizat nelini, fte,
r disconfort.
iradiere denotManifest rile exterioare
o probabil leziune uidentice
oar sau/atât
i în durerea fizic cât i în cea
moral , pledeaz
relativ superficial ;
- o zon difuz ca sediu primar denotpentruo probabilexisten a componentei
leziune psihice
mai sever sau/ a durerii.
i situat Exprimarea durerii se face prin lacrimi,
mai profund;
- durerea iradiant , este cea care strig
se dep te, rteaz
mi c ride punctul ei de origine, de cele mai multe ori
distal, pe un traiect nervos i apare involuntare
în: leziuni etc.severe, leziunea structurilor somatice profunde, leziunea
esuturilor nervoase (presiune pe r d cina nervului periferic, ce irit fibrele A- delta, care îns mai
conduc);
- durerea proiectat , apare în cazurile în care excita ia nociceptiv ac ioneaz de-a lungul c ii de
transmitere dureroas , cu origine în orice punct de la nerv la cortex (pe calea aferent ), dând na tere unei
senza ii proiectate în regiunea periferic , inervat de organele terminale ale acestei c i (exemplu: sciatica
vertebral );
- durerea referit este cea care î i are originea într-o zon bine determinat , dar se percepe într-o
alt zon , în general mai superficial decât cea de origine, f r s existe vreo conexiune patologic între
zone; are caracter difuz i poate avea originea în: viscere, structuri somatice profunde, nerv radicular.
Dup calit ile ei: durere ascu it , bine localizat denot leziune superficial ; durere ascu it , în
“junghiuri” denot leziune a nervului (de obicei la nivelul r d cinii, afectând fibrele A-delta); durere tip
“furnic tur ” denot iritare ce afecteaz fibrele A- alfa; durerea surd este tipic pentru originea somatic
profund .
Dup caracterele prezentate: durere matinal denot afectare articular de tip inflamator; durerea
care-l treze te pe pacient din somn este tipic pentru um r sau/ i old (se agraveaz la
decubitul pe partea
afectat ); durerea care îl treze te pe pacient i îl oblig s mearg denot o patologie
mai grav ; durere
continu , intermitent denot afectare cronic , cronic-acutizat ; durere pulsatil (rezult
Dup evolu ia în timp: din coliziunea
- durerea muscular acut este datundei de oiipulsatile
produ perfuzie sangvine
sangvin(încu
de catabolism
organele(ischemie)
inadecvat
special acidul
sensibile la durere)
lactic icare face ca
potasiul)
denot inflama ie; durere
s nu fie îndep rta i, stimulând
chinuitoare (care nu
astfel receptorii
cedeaz ), profund , sâcâitoare denot o patologie mai complex (grav ).
de durere din mu chi, cunoscut i sub denumirea de „claudica ie intermitent ”;
- durerea cu un început insidios, nelegat de vreun traumatism sau de o activitate neobi nuit
denot
leziuni degenerative, leziuni pe esuturi “obosite”, neoplasm (în cazul în care pacientul acuz
ca i cauz a
- durerea care nu se agraveaz prin durerilor
activitate un sautraumatism
nu cedeaz la repaus denot
oarecare trebuie suspiciunea unei alte verific m dac mecanismul
s p str m rezerve;
patologii (excep ie: hernia de disctraumatic
care poate fi
descris agravat în pozi ia a ezat i s cedeze la ridicarea în
ortostatism
- durereai muscular
la mers); întârziat , cea
se care
de coreleaz
leziunea
apare(ruperea)
cu
dup semnele
2-4 de
esuturilor
i ore
simptomele
de de
la leg
încetarea
indicate);
tur din programului,
mu chi
119i tendoane;
e dat
- durere muscular de tip „febr muscular ”, ce apare dup 24-48 de ore de la încetarea
programului i se datoreaz acumul rii în cantit i mari de cataboli i (urmare a unei sapradoz ri de
intensitate a efortului);
- durere de tip „oboseal ” denot artroza articula iilor portante: în fazele incipiente, dup activitate
prelungit ; în fazele avansate, durerea este resim it la începutul activit ii (mersului),
apoi cedeaz
întrucâtva, dup care revine dac activitatea se prelunge te.
Fiind un simptom subiectiv, durerea se apreciaz pe baza unor scale care las la
latitudinea
pacientului s aprecieze modul în care „simte” durerea. Astfel, pentru afec iunile
2. Impoten a func ional . Poate îmbrvertebrale,
ca dou formecel mai des
i anume:
- Impoten func ional par ial ; utilizate scale sunt: scala Oswestry, scala Million, scala Roland – Moris, scala Waddel, scala
- Impoten func ional total . Dallas, scala
De asemenea, ea poate fi limitat la Greenough,
un segment, scala
pe totQuebec,
membrulscalasau MPQ
pe mai– multe
MsGillmembre,
Pain Questionnaire,
iar din etc.
punct de vedere al evolu iei poate fi progresiv sau regresiv , trec toare sau definitiv i sta ionar .
Cauze generatoare ale impoten ei func ionale pot fi: întreruperea continuit ii osoase (fracturi);
rupturi musculo-tendinoase; blocaje articulare; anchiloze articulare; reac ii antalgice;
leziunile nervilor
rahidieni; leziuni ale sistemului nervos central; crizele pitiatice (o idee fix , obsedant ,
care provoac
3. Atitudinile vicioase i diformit ile. Îl pot determina pe bolnav s se prezinte la medic i pot
inhibicaiadiverse
îmbr par ial forme
a centrilor
legatededeelaborare
regiuneapsihic con tient
interesat i dezl
i de boala n uirea
care de acte .incon
le determin tiente).
Diformitatea
ca
simptom subiectiv , care se înregistreaz în foaia de observa ie, nu trebuie clasificat decât
dup
4. Tulbur
regiunea
rile de sensibilitate. Se prezint sub forma unor senza ii (prezentate de
în care a la
pacient) ap rut (coloan vertebral , membru inferior - genunchi, membru superior – cot, etc.).
nivelul diferitelor esuturi: amor eli, furnic turi, în ep turi. Ca o form particular a
tulbur rilor de
sensibilitate, la amputa
B. Simptome i, se descrie “membrul fantom ” , ca o percep ie fals a
obiective
segmentului
Const în utilizarea unor aparate i teste corporal deficien elor aparatului locomotor în
pentru determinarea
amputat.
urma c ruia va fi determinat diagnosticul func ional.
1. Inspec ia. este metoda de examinare caracterizat prin cercetarea vizual a întregului organism,
a unei regiuni, a unui segment sau a unei zone strict localizate. Ea reprezint prima i cea mai simpl
metod obiectiv de investiga ie semiologic .
În ceea ce prive te modalitatea tehnic de realizare a inspec iei, aceasta trebuie s in cont de
anumite reguli: se face sistematic, cu aten ie, dup un anumit plan i o anumit
metodologie; se face
direct, pe pacientul dezbr cat i din toate pozi iile necesare observa iei; examinatorul va urm ri
permanent
reac iile pacientului (grimase, paloare, geam t, chiop tarea etc.); examenul va fi atât static cât
La inspec ie se apreciaz : i dinamic;
- Starea tegumentelor (aspect, culoare)orice cusemn care indic
precizarea stare de semiologice
elementelor oboseal sau existente
disconfort în timpul examin rii va duce la
periarticular, supraiacent i subiacentîncetarea
pentru acesteia;
articula ia respectiv ;
- Tulbur rile de static generate de articula iile afectate (deform ri, dezax ri, devia ii);
examenul
- M rirea de volum a articula iei (tumefac iei va fi atât general
articulare) cât
de iacumulare
local.
- Fixarea în pozicauzat
ii anormale de lichid,
ale diferitelor proliferare
segmente ale corpului;
sinovial , modific ri ale structurilor periarticulare, hipertrofie osoas , etc.);
- Simetria/asimetria pentru diferitele segmente ale membrelor, egalitatea lungimii acestora;
- Examinarea maselor musculare cu aprecierea vizual a formei regiunii respective,
troficitate
determinat
i tonusul
de muscular; 120
- Aprecierea atrofiei, hipo- sau hipertrofiei musculare(volumul masei musculare);
- Distribu ia st rii de astenie muscular , care va fi confirmat prin bilan ul muscular. O stare de
astenie muscular la nivelul centurii pelvine determin un mers leg nat, localizat la nivelul musculaturii
paravertebrale determin un spate lordotic, cu hiperextensia toracelui superior;
- Mi c rile involuntare, mai ales spasmele musculare vizibile;
- Ortostatismul, simetria corporal ;
- Mersul.
Exemplificarea inspec iei poate fi redat prin evaluarea aliniamentului pozi iei orostatice la care se
urm resc reperele corporale din fa , spate i profil.
Pentru inspec ia din fa se vor identifica, pe ambele hemicorpuri, urm toarele repere
antropometrice: unghi extern al ochilor, comisura buzelor, clavicul , acromion,
epicondil humeral,
ombilic, spin iliac superioar i inferioar , simfiz pubian , condili femurali, marginile
patelei, cap
fibul , cap tibie, maleole, cap talus, cap metatars III.
Pentru un aliniament normal este necesar ca: a) liniile care unesc urm toarele repere
anatomice s
fie în plan transversal: unghiurile externe ale ochilor, comisurile gurii, acromioanele,
spinele iliace antero-
superioare,
La inspec ia din fa a diferitelor segmente condilii
se pot femurali
observa:omologi, marginile superioare
cap – dimensiune i inferioare ale rotulelor,
i form (macro-,
maleolele
micro-, omoloage;
dolico-, hidro-cefalie); fa – asimetrii (date de pareze faciale); gât – pozi ie
b) firul cuclavicul
(torticolis); plumb fixat pe menton s treac în dreptul manubriului, ombilicului,
–simfizei
lungime, pubiene i
asimetrii de pozi ie (ridicat-coborât); stern – form (înfundat, în caren );
echidistant
torace – formîntre condilii femurali interni i maleolele tibiale; c) MI, având genunchii extin i,
se apropie„viespe”,
(„butoi”, în cu coaste evazate); abdomen – volum i form („în or ”); cot – valg,
4 puncte:
var; pumnmaleola
(gâtul intern , l/3 medie a gambelor, genunchi, l/3 medie a coapselor.
Pentru inspec ia din spate se vormâinii)identifica– urmabdus, addus;
toarele mânantropometrice:
repere -degete – deviate cubital-radial,
tubercul occipital, din articula iile MCF;
bazin – asimetrie
margini scapulare, olecran, procese stiloide radiale i ulnare, oasele carpiene, cap
(basculat în
metacarp III,plan frontal, ridicat – coborât - translat); genunchi – valg, var; gamba
procesele
– form (curbat
spinoase ale vertebrelor (în special C7, T12, L2, S1), creast iliac , spin iliac
înafar - în ,untru);
posterioar glezn i picior – valg, var, plat, equin; degete – ciocan, hallux valgus.
tuberozitate
ischiatic , condili femurali, maleole, tuberozitate calcaneu. Pentru un aliniament normal
este necesar ca:
Pentru inspec ia din profil se vor identifica urm toarele repere antropometrice: tubercul
a) liniile care unesc urm toarele repere anatomice s fie în plan transversalrespectiv vârfurile
occipital,
omopla ilor,
tragus, proces mastoid, tubercul mare al humerusului, creast iliac , linie corespunz
spinele iliace postero-superioare, tuberozit ile ischiatice, condilii i maleolele omoloage;
toare nivelului
La inspec ia din spate a diferitelor b) firul cu se pot observa: cap – dimensiune i form (macro-,
segmente
ombilicului, spin iliac antero-superioar , spin iliac postero-superioar , trohanter
plumb fixat
micro-, pe tuberculul
dolico-, occipital
hidrocefalie); gât s– pozi
treacie (torticolis);
în dreptul proceselor
omoplat – spinoase
asimetrii ale
de tuturor
pozi ie
mare, condil lateral
vertebrelor, an ului
(ridicat-coborât,
femural, cap fibul , maleol extern , tubercul navicular (heterolateral). Pentru un
interfesier i echidistant
basculat în sus-jos, între torace
addus-abdus); condilii– form
femurali, maleolele
(„butoi”, „viespe”,tibiale i tuberozit
cu coaste torsionateile=
aliniament normal este
calcaneene;
gibus); coloan c) linia
necesar ca: a) liniile corespunz toare nivelului ombilicului, spinei iliace antero-superioar
dreapt care
vertebral trece peste
– scolioz ; cotcrestele oaselor
– valg, iliace este
var; pumn în mâinii)
(gâtul mod normal orizontal
– abdus, addus;i degete
întretaie–
i spinei iliace
coloana lombar
deviate la
cubital-radial
postero-superioar , s fie sensibil echidistante (regula „celor trei planuri a lui Piollet”); b)
nivelul
din superior
articula iileal MCF,
corpului
„învertebrei
Z”, „înL 4.butonier ”; bazin – asimetrie (basculat în plan
linia care une te
frontal: ridicat-coborât-
spina iliac antero-superioar i spina iliac postero-superioar s fac un unghi cu
translat); genunchi – valg, var; glezn i picior – valg, var, equin.
orizontala de 12-15°; 121
La inspec ia din profil a segmentelor se pot observa: cap – pozi ia fa de coloana cervical
(flectat, extins, rotat, proiectat înainte-înapoi); omoplat – protractat (lipit de torace),
desprins(„scapula
latta”); torace – form (bombat, plat, „în caren ", gibus); coloan vertebral – cifoz
-lordoz
nefiziologic , spate plan; cot – flexum, extensum; abdomen – form i volum (bombat-
2. Palparea - este metoda aton,semiologic
supt, adipos-bazat pe informa iile pe care le ob inem în cadrul
în
examenului obiectiv –
cute); bazin asimetrie
cu ajutorul (basculat
sim ului tactil i în
sim plan sagital: (stereometrie).
ului volumului anterior-posterior); genunchi
Palparea trebuie s se –
flexum, cu
realizeze recurvatum
pacientul în pozi ie optim pentru segmentul de palpat, examinatorul s cunoasc pozi iile
optime pentru palparea
(extensum); glezn diferitelor
i picior –segmente plasându-se
equin, talus, plat. corespunz tor fa de bolnav.
Se pot realiza mai multe tipuri de palpare:
- Palparea superficial - prin ap sarea u oar cu fa a palmar a mâinii i degetelor pe segmentul
sau regiunea care ne intereseaz , luând informa ii despre anumite caracteristici ale zonei respective:
temperatur , umiditate, denivel ri, cicatrici etc.,
- Palparea profund - prin exercitarea unei presiuni asupra zonei cercetate pentru a ob ine
informa ii de profunzime privind forma, localizarea, dimensiunile sau consisten a organelor sau esuturilor
din straturile subcutanate. Palparea profund poate fi monomanual , bimanual , penetrant , prin balotare
i palp ri specifice.
3. Evaluarea amplitudinii articulare. Evaluarea amplitudinii articulare sau bilan ul articular const
în aprecierea gradului de mobilitate într-o articula ie, prin m surarea analitic a unghiurilor de mi care, pe
direc iile anatomice posibile, în planurile i axele corespunz toare.
Realizarea m sur torilor presupune o oarecare experien din partea kinetoterapeutului, iar
acurate ea m sur torilor este i în func ie de obiectivul lor. Pentru orientarea unui
examen clinic general
se pot admite varia ii de 8 - 10°; pentru alc tuirea unui program de kinetoterapie în
vederea recuper rii
Mobilitatea articular poate fiunui deficitprin
m surat func ional e direct
evaluare nevoie de mai mult
, subiectiv , „din precizie,
ochi”; cuerorile nedep ind 5 - 6°, iar
ajutorul
dac este vorba prin
goniometrului; de m surarea distan ei dintre dou puncte situate pe segmentele care
m sur
alc tori pentru
tuiesc unghiulstudii de cercetare, nu se admit erori peste 3°.
de mi care; cu ajutorul firului cu plumb; prin suprapunerea a dou radiografii la
nivelul excursiilor
Pentru o bun reu it a goniometriz rii, maxime
trebuiedes mi
avemcare; prin goniometre
în vedere câteva reguli încorporate
i anume: în circuite electronice, care pot m sura
unghiurile
- Pacientul s fie relaxat, a ezat confortabil, i îninstruit asupra manevrelor care vor urma. Starea
s fie
mi care.
de contractur , teama, etc., limiteaz amplitudinea de mi care pasiv , iar necooperarea, pe cele de mi care
activ ;
- Segmentul de testat trebuie corect a ezat pentru ob inerea pozi iei 0, dar i într-o pozi ie
preferen ial pentru desf urarea mi c rii i aplicarea goniometrului;
- Goniometrul va fi aplicat întotdeauna pe partea lateral a articula iei, cu câteva excep ii ( ex.
m
c) surarea
firul supina
cu plumbiei); fixat în dreptul tragusului s treac în dreptul tuberculului mare al
- Bra ele goniometrului trebuie pozi ionate
humerusului, marelui în paralel cu axele segmentelor care formeaz
articula ia; condilului femural lateral, capului fibulei i maleolei externe. Linia care une te
trohanter,
- Goniometrul nu trebuie presat pe segmente, ci aplicat în
aceste puncte, u or, pentru a nu împiedica mi carea;
- Amplitudinile mi c rilor articulare în
limitegradul
nota i suma lor, care reprezint direc
normale, ii opuse
de mi poate
care s fac
a unei seunvor
unghi
articula m sura fiefiecare
(s anumit
ii într-un plan;în122
înclinat parte, apoi
înainte) se va
de 5-l2° cu verticala.
- Gradul de mi care a unei articula ii este egal cu valoarea unghiului maxim m surat al acelei
mi c ri, dar numai dac s-a plecat de la pozi ia 0. În cazuri patologice, sc zând din valoarea acestui unghi,
valoarea unghiului de la care porne te mi carea, ob inem gradul de mobilitate a acelei articula ii;
- Genunchiul i cotul nu au mi care de extensie, deoarece pozi ia de extensie maxim a lor este 0.
Se m soar îns deficitul de extensie, care, sc zut din unghiul maxim de flexie realizat, ne d gradul de
mobilitate a cotului sau genunchiului;
- Mobilitatea coloanei vertebrale i a falangelor nu poate fi m surat decât cu goniometre de
construc ie special .
Goniometrizarea se realizeaz pornind din pozi ia 0, de start, cu câteva excep ii (ex. rota ia intern
i extern a um rului). Aceast pozi ie este cu membrul superior de-a lungul trunchiului, mâna în
supina ie (palma prive te înainte).
În realizarea practic a evalu rii articulare se va ine seama de: pozi ia ini ial a pacientului, a
segmentelor de testat i a kinetoterapeutului; locul de a ezare a centrului goniometrului,
care va fi în
majoritatea cazurilor în centrul articula iei de testat (se specific i partea; ex. în
centrul articula iei
cotului, pe partea lateral ); modul de a ezare a bra ului fix i reperul spre care e îndreptat (
ex. bra ul fix
pe linia median a fe ei laterale a bra ului înspre epicondilul humeral lateral); modul de a
ezare a bra ului
mobil i reperul spre care e orientat (ex. bra ul mobil pe linia median a fe ei dorsale a
antebra ului,
Pentru exemplificarea modului înspre practic i descriere teoretic a modalit ii de
de realizare
goniometrizare, vom da dou exemple, mijloculunuldistan
pentruei membrul
dintre apofizele
superiorstiloide
(rota iaantebrahiale); evitarea
intern a um rului) pozi iilor vicioase care
i altul
ar m rii sau
pentru membrul inferior (extensia gleznei):
a. Rota ia intern a um rului., valoareamicnormal
ora aparent
90 - 95°:unghiul de mi care (ex. în testarea extensiei bra ului se va evita flexia
trunchiului);
Pozi ia ini ial : pacientul în decubit dorsal, bra ul de testat abdus la 90°, cot flectat la 90°, antebra
comanda palma
supinat, verbalpriveva fi
te ferm i explicitkinetoterapeutul
spre pacient; ; reperele vor rhomolateral;
mâne aceleacentrul
i atât pentru pozi ia
goniometrului
ini ial ,
în centrul cât i
pentru cea
articula iei final . pe partea dorsal (la nivelul olecranului); bra ul fix perpendicular sau
cotului,
paralel cu solul;
Comanda: roteaz intern um rul!; bra ul mobil urm re te linia median a fe ei dorsale a antebra ului, orientat înspre mijlocul
Se va evita retropulsia um rului, motivdistan ei pentru
dintrecare se poate pune o pern sub um r; abduc ia
celerului
um dou va apofize
trebuiestiloide
men inut
antebrahiale;
la 90° pe tot parcursul test rii.
b. Extensia gleznei, valoarea normal 45°:
Pozi ia ini ial : pacientul în decubit dorsal sau a ezat, piciorul în pozi ia 0, adic la un unghi de
90° fa de glezn ; kinetoterapeutul homolateral; Centrul goniometrului, în centrul
articula iei gleznei, pe
partea lateral (sub maleola extern ); Bra ul fix pe linia median a fe ei laterale a
Comanda:
gambei,extinde
orientatglezna!;
înspre
Se va
condilul
evita inversia
femuralsau lateral;
eversia
Brapiciorului.
ul mobil este orientat pe linia median a fe ei laterale a
4. Evaluarea manual a for ei musculare.metatarsului
BilanV; ul muscular reprezint evaluarea for ei musculare
prin examen manual; este deci o metod subiectiv , dependent de experien a kinetoterapeutului.
Vom utiliza aceea i scal de evaluare care se utilizeaz în serviciile de recuperare din România i
anume:
F0 (zero)- mu chiul nu realizeaz nici o contrac ie evident ;
F1 (schi
poate at )- numai
aprecia reprezint sesizarea
pentru mu chii contrac iei mu
superficiali; chiului
pentru prin palparea
cei profunzi lui sau diferen
nu se observ a tendonului;
între F0sei F1;
123
F2 (mediocr )- per mite mu chiului s mobilizeze segmentul în amplitudine complet , numai cu
eliminarea gravita iei; pentru aceasta se utilizeaz planuri de alunecare (pl ci de plastic sau lemn talcat)
sau se sus ine segmentul de c tre kinetoterapeut;
F3 (acceptabil )- reprezint for a unui mu chi capabil s mobilizeze segmentul în amplitudine
complet împotriva gravita iei, f r alte mijloace rezistive;
F4 (bun )- este for a unui mu chi capabil s mobilizeze segmentul în amplitudine complet i
împotriva unei rezisten e cu valoare medie;
F5 (normal )- reprezint for a unui mu chi capabil s mobilizeze segmentul pe toat amplitudinea
de mi care, împotriva unei rezisten e maxime, aplicate pe segmentul de mobilizat, cât mai distal.
Pentru o diferen iere mai clar a for elor, se utilizeaz i cota iile de + i -. Se noteaz cu + atunci
când mi carea pe sectorul respectiv nu dep e te jum tate din amplitudinea maxim posibil pentru acea
mi care, i cu - atunci când dep e te jum tate din amplitudine, dar totu i nu se poate realiza pe întreg
sectorul de mobilitate.
De exemplu flexia cotului este de 120°, pentru un mu chi (biceps brahial) ce are for 2, dar
antigravita ional nu reu e te s realizeze o for de 3. Astfel, segmentul va fi pozi ionat
antigravita ional,
dup care i se va cere pacientului s realizeze flexia cotului. Dac va realiza o flexie
sub jum tate din
amplitudinea
În ceea ce prive te scopul bilan uluiposibil , va acesta
muscular, fi notat este acea for cu
multiplu: 2+, iar
permite dac dep e te jum tate din
stabilirea
amplitudine, f rfunc
diagnosticului a ional i a nivelului lezional (m duv , plex, trunchi nervos), al bolii
atinge nivelul stmaxim
neurologice; la de mobilitate, va fi notat cu 3-.
baza alc tuirii programului de recuperare i stabile te, secven ial, rezultatele ob inute
prin aplicarea
Pentru realizarea corect a bilanacestui
ului muscular,
program;sunt necesare
determin respectarea
tipul anumitor
unor interven condi ii: unde transpozi ii tendo –
ii chirurgicale
testator bine antrenat pentru acestemusculare;
manevre i cunosc tor al anatomiei func ionale a sistemului muscular
i al biomecanicii; o colaborare totalcontureaz
din parteadeseori
pacientului, bilan ulfunc
prognosticul muscular fiind
ional al un proces activ; va fi
pacientului.
precedat întotdeauna de bilan ul articular, c ci starea articula iei (redoare, durere) poate
influen a precizia
bilan ului muscular; se va realiza în edin e succesive dac este cazul pentru a nu
obosi pacientul; se
efectueaz în condi ii de confort: camer cald , lini te, pe o mas special de testare, etc.;
retest
În rile s fie practic a bilan ului muscular se va ine seama de:
realizarea
f cute de acela
- Pozi ia ini iialkinetoterapeut
a pacientului,pentru a reduce de
a segmentelor gradul
testatdei asubiectivism; rezultatele vor fi
kinetoterapeutului;
exprimate într-un
- Utilizarea pozi iilor f r gravita ie pentru for ele 1 i 2, i antigravita ionale pentru for ele 3,
sistem
4, 5;de cotare interna ional (0-5).
- Efectuarea corect a prizelor i contraprizelor de c tre kinetoterapeut;
denumirea deplas rii unui segment fa - de Explica ii (eventual
alt segment, demonstra
ori prin denumireaii) acordate
mi c rii lapacientului despre:ieimi carea dorit (ori prin
nivelul articula
respective), fixarea de c tre pacient a segmentului (segmentelor) adiacente segmentului ce urmeaz a fi
mobilizat (stabilizare activ );
- Comanda verbal va fi ferm i explicit ;
- Se vor evita mi c rile trucate, care pot duce la ob inerea unor valori mai mari de for muscular
decât cea real ;
- Bilan ul muscular va fi analitic.
Pentru exemplificarea modului de realizare practic i descriere teoretic a bilan ului muscular,
vom da pentru
Testarea ca i exemplu
F0-F2: flexia piciorului: Este realizat de tibialul anterior, extensorul lung al halucelui,
extensorul lungînaldecubit
P.I. Pacientul
90o. degetelor.
Kinetoterapeutul Pentrugamba
stabilizeaz
homolateral,realizarea
prin test
cu genunchiul rii se
apucarea va
u or stabiliza
eiflectat,
în partea gamba.
între
distal
glezn
i presarea
i picior124
pe
un mas
unghi . Pentru
de F1,
Testarea pentru F3-F5:
P.I. Pacientul este în a ezat la marginea mesei cu o pern sau un sul sub fosa poplitee a membrului
inferior de examinat. Pacientul a eaz piciorul pe coapsa kinetoterapeutului (a ezat pe un plan
inferior fa
de pacient) care stabilizeaz cu o mân gamba pacientului prin apucarea p r ii distale a
acesteia. Pentru F3
se cere pacientului realizarea mi c rii pe toat amplitudinea, iar pentru F4 i F5
kinetoterapeutul
5. Evaluarea mersului. Importan a evaluarii mersuluiva opune
este tripl :
rezisten crescând cu
a. Pe de o parte pentru c mersul poate reprezenta exteriorizarea cealalt
uneimân pe partea
afec iuni dorso punând
(coxartroza) - medial a piciorului. Comanda
în acest caz chiar diagnosticul. „flecteaz
b.Pe de alt parte, analiza mersuluipiciorul!”.
reprezint înregistrarea deficien elor articulare musculare sau
de coordonare.
c. În al treilea rând mersul reprezint în sine o metod excelent în recuperarea unor deficite
(pentru aparatul cardiovascular-cura de teren).
Se consider (analitic vorbind) un “ciclu de pa it” ca unitate de m sur a mersului,
distan a între
punctele de contact cu solul al unui picior i urm torul punct de contact al aceluia i picior.
“Pasul” este distan a între punctul de contact al unui picior (stâng) i punctul de contact al
celuilalt
picior (drept).
Deci “un ciclu
Mersul stepat: este un mers compensator de pa oit”excesiv
utilizând are doi pa i unula cu
flexie stânguli genunchiului
oldului i cel lalt cu dreptul.
pentru a atenua un membru inferior Descriem în continuare
“prea lung câteva
func ional”, astfel cdederii
datorit tipuri de mers
labei patologic:
piciorului (în equin).
Apare fie în spasticitatea gastrocnemianului, fie in paralizia dorsiflexorilor piciorului;
Piciorul equin în faza de balans se datoreaz retracturii tendonului achilian, spasticit ii solearului,
gastrocnemianului sau tibialului posterior i sc derii for ei (parezei) tibialului anterior;
Genunchi recurvat în faza de sus inere apare în contractura flexorilor plantari, pareza
cvadricepsului, spasticitatea flexorilor plantari, spasticitatea cvadricepsului;
Mersul cu semnul Trendelemburg, înclinarea laterala a trunchiului, pe partea piciorului de sprijin.
Apare în sc derea for ei abductorilor oldului i în durerea de old în timpul mersului (coxartroza).
Bilateralitatea semnului d mersul leg nat (de ra );
Mersul cu hiperextensia trunchiului,cardiovascular
mers leg nat ,pe spate (pentru
respiratorie, a impiedica
metabolic , for ic derea
rezistenînainte)
muscularce , amplitudine articular , st
apare in
rile psihoparalizia extensorilor oldului;
Mers târ it care reduce mult faza deionale.
– voli balans sau realizând-o cu men inerea unui u or contact cu
solul. Apare lacapacit
Aprecierea b trâni,iipersoane
de efortcuseslpoate
bire sever etc.printr-o multitudine de teste, în acest
realiza
Mers bradikinetic, rigid
capitol red m (ca in parkinson) este un mers cu pa i mici, epeni etc.
Observarea se face printr-o testare
doar standardizat
o mic parte : bolnavul
dintre ele.st pe scaun
Pentru – se ridic
stabilirea – începe
predomina ei svegetative vagotone sau
mearg (ini ierea mersului) – mergesimpaticotone
10 metri – se întoarce,
a P-lui revine în ezând pe scaun.
6. Evaluarea capacit ii de se efort. Permite reflexul
investigheaz testarea oculo-cardiac:
unor multiple const func ii în
aleaporganismului:
sarea puternic a globilor oculari
palparea
(pân la limita
tendonului mu chiului tibial anterior se face în partea antero-medial a gleznei
durerii) de
(medial timp de minimum 30 sec.; se observ dac FC a P-lui a crescut, a r mas
constant sau
tendonul extensorul
a sc zut,halucelui); palparea corpului muscular se face pe partea antero-
fa de FC
lateral a gambei,
de repaus (ambele FC se iau în aceea i pozi ie, f r al i factori perturbatori).
Interpretare:
chiar lateral de creasta tibial . Pentru F2 se d comanda
125„flecteaz piciorul!”;
- la sc derea FC posttestare fa de FC de repaus P-ul prezint o predominan vagonon (cu toate
caracteristicile date de sistemul nervos parasimpatic, respectiv pentru cord înregistrându-se o tendin la
bradicardie i o cre tere lent a FC la o solicitare)
- cu cât mai accentuat cre te FC posttestare, cu atât avem o mai accentuata preponderen
simpaticoton (tahicardie i cre terea, uneori dispropor ionat cu solicitarea/nevoia a FC).
Acest indice este important în practic pentru aprecierea profilului P-lui, astfel
putându-se evita
erorile de supra-sau subdozaj in aprecierea testarii la effort ori a intensitatii efortului
prescris in cadrul
antrenamentului la efort.
Proba Pachon - Martinet studiaz starea func ional a aparatului cardio-vascular în repaus
i dup
efort. P-ul p streaz un repaus total în clinostatism de cel pu in 5 minute, dup care se
ia pulsul i
tensiunea arterial (TA). Se repet examinarea de 3 ori, pentru ca valorile ini iale s r
mân constante.
Atunci când se ajunge la cele 3 valori constante, P-ul se ridic lent în ortostatism i
dup 60 sec de
nemi care se ia din nou pulsul i TA.o singur dat . Apoi se vor efectua 2o de
genoflexiuni în 4o sec (l
sec. coborâre , 1 sec. ridicare) - flexia i extensia genunchilor s fie complet ,
trunchiul drept. La
terminarea efortului subiectul reia rapid pozi ia clinostatic i se ia pulsul în primele l5 sec. i
în secundele
45-60 ale primului minut, iar între sec. l5-45 se m soar TA. Se continu examinarea
pulsului i TA în
acela i mod, înc 4 min. consecutive.
Valorile normale în clinostatism: (pentru femei) pulsul 70-l00 pulsa ii/ min, TA sistolic
Calificativul “foarte bine”se acord în urm95-
între toarea situa ie:
În clinostatism i apoi ortostatism,l35 FC mmHg,
i TA se TA diastolicîn 55-85
încadreaz valorilemmHg; (la b ce
medii, ceea rbadenot
i) pulsul
o 60-90 pulsa ii/ min, TA
sistolic l00-l40
economie i o armonie func ional f. bun ; Imediat dup efort, se înregistreaz acceler ri
mmHg,
mici aleTAFC, diastolic 60-90 mmHg. La ambii TA diferen ial de cel pu in 30 mm/Hg.
cre În
teri ortostatism, la ambii,i modific
mici ale TA sistolice pulsul risemoderate
accelereazale TA normal cu l2-l8
diastolice; FC i TA pulsa ii pe revin
diastolic min.
(situarea
post efort între
Calificativul “bine” se acord atunciaceaste
lacând: valori
sfâr itul indic l,oiareconomie
minutului TA sistolicfunclaional bun celui
începutul din partea aparatului
de al doilea minutcardio-vascular),
(se întâlne te la
TAmensistolic
FC i TA se încadreaz în limitele sportivii bineca normale, revenirea post efort se face pân la 5
ionate
poate r i).
antrena
min (revenirea pulsului i a TA diastolice mâne neschimbat
precedând-o pe cea sau +/- sistolice);
5 mm Hg, TA diastolic cre te cu cca l0 mmHg
de evaluare
(situarea întrea aceste
condi iei fizicea TA
“(a fitness-ului). se Proba
întâlne seteefectueaz
la persoanedup un repaus de
s n toase neantrenate. minimum 5 minute
Calificativul “satisf c tor” se acord valori
înatunci indic
când:
a ezat.
o armonie func ional bun ).
Se mefortsoar FC însel5accelereaz
sec.(toate cu
aceste valori se ii/min
vor înmul i cu i 4,cupentru a
Exist o tendin la divergen întreafla Imediat
valoarea dup
FC ii a TApulsul(una se situeaz la limita ccasuperioar
50 pulsa , (femei) 40 pulsa
FC/min)
ii/minut Revenirea post efort a FC i TA este întârziat , dar în limita
cealalt la limita inferioar a normalului);
valoarea
normalului (pân în 7-8 min.). (b rba i), obiarinut va reprezenta
la ambii TA sistolicPl. Urmeaz
cre te cuefortul
20-40cemmHg,const înTA 30 diastolic
genuflexiuni (totale)
scade cu 5
timp
mmHg. de 45 sec
Revenirea .
Calificativul “nesatisf
Imediat c tor”
dupasepulsului
acordP-ul
efort atunci când se pe
constat deregl ri din
importante.
Proba Ruffier - Dickson apreciaz întredup efort
acomodarea organismului i sea la
rea
TA eaz
sistolice
efort,
scaun
fiind
i se ia
se face
denumit în
de
nou FC
minutul
autori:”test4 între
(femei)sec.i 0-l5 (x 4 =P2)3 i(b
în minutul
sec. 45-60
rba i), iar a TA
(diastolice
x 4=P3)îndin primul
minutul 2. minut post efort. Indicele Ruffier se calculeaz dup formula Ir
= (Pl+P2+P3) – 126
Pentru controlarea intensit ii efortului se utilizeaz 3 metode: controlul frecven ei cardiace;
testul conversa iei, ce const în posibilitatea între inerii unei
conversa ii în timpul efortului; perceperea
efortului de c tre P. (scala Borg). P-lui i se cere s
încadreze efortul pe care îl depune pe urm toarea
Bibliografie
scal :1. sub
Baciu,6C., activit i nu se
(1975) – Semiologia clinicpoate considera
a aparatului locomotor, Ed.ca fiind, Bucure
Medical un ti
efort,2. Chiriac
6-7-8M.,efort
(2000)-foarte foartea for
Testarea manual u or, 9-l0 foarte
ei musculare, Ed. Universit ii din Oradea
3. Cordun M., (1999)- Kinetologie medical ,Ed. Axa, Bucure ti
u or, 4.ll-l2 u or,M.,l3-l4
Dorofteiu (1992)-moderat, l5-l6 intens,
Fiziologie- coordonarea l7-l8 uman,
organismului f. intens, l9-20Cluj
Ed. Argonaut,
foarteNapoca
foarte intens.
Bucure 5.
ti Ispas, C. (1998)- No iuni de semiologie medical pentru kinetoterapeu i, Ed. Art
6. Marcu, V., Tarc u, E. (2005)- StudiuDesign,
privind evaluarea pacien ilor cu algoneurodistrofie, Ed.
Universit ii din Oradea
7. Moca O., (2004)- Evaluarea func ional în recuperarea afec iunilor neurologice,Ed. Treira,
Oradea
8. Sbenghe, T., (1987) – Kinetologie profilactic , terapeutic i de recuperare, Ed. Medical ,
Bucure ti
9. Sbenghe T. (1999)- Bazele teoretice i practice ale kinetoterapiei, Ed. Medical , Bucure ti
10. Sbenghe, T., (2002) – Kinesiologie – tiin a mi c rii, Ed. Medical , Bucure ti
11. Virgil, T., (2005) – M surare i evaluare în cultur fizic i sport, Ed. Alpha, Bucure ti
12. Vl du u P., Pârvulescu N. V., (2001)- Semiologie i no iuni de patologie medical
kinetoterapeu
pentru i, Ed.Sitech,
Craiova
200/l0. Interpretarea probei: indice sub O = foarte bun; între 0-5 = bun; între5-l0 = mediocru;
între l0-l5 =
slab, peste l5 = foarte slab. În concluzie, valorile FC i TA sunt cu atât mai sc zute (la
acelea i trepte de
efort) i revin dup efort la valorile ini iale cu atât mai repede, cu cât capacitatea de efort
aerob este mai
crescut . 127
6. APLICA II ALE KINETOTERAPIEI
6.1. KINETOTERAPIA ÎN AFEC IUNILE PEDIATRICE
Obiective:
• În elegerea fenomenelor de cre tere normal i dezvoltare fizic armonioas ;
• Formarea deprinderilor de cunoa tere a disfunc iilor globale i segmentare ale corpului
copiilor;
• Formarea deprinderilor de asisten kinetic , profilactic i de recuperare în afec iunile
specifice copiilor.
Con inut
6.1.2. Tulbur ri, disfunc ii în dezvoltarea i cre terea copilului
6.1.3. Boli ereditare
6.1.4. Bolile reumatismale ale copilului
6.1.5. Afec iuni respiratorii
6.1.6. Traumatologie infantil
Cuvinte cheie: mi care, disfunc ii, normalitate, recuperare.
6.1.1. Bazale generale ale mi c rii
Taxonomia lui Harow pe 6 nivele în domeniul psiho-motricit ii (mi care uman voluntar
observabil care ine de domeniul înv rii):
Mi c rile reflexe: reflexe medulare, intersegmentare, suprasegmentare;
Mi c rile fundamentale – engrame i scheme motorii înn scute: mi c ri de locomo ie, de
prehensiune sau manipulare, mi c ri de dexteritate (primele semne la 6-7 ani);
Aptitudinile perceptive: discriminarea kinestezic (lateralitate, simetrie), discriminarea vizual ,
memorie vizual , persisten a perceptiv , discriminarea auditiv , tactil , coordonare ochi – picior;.
Calit ile fizice = stare de fitness: vitez , îndemânare, rezisten , for , elasticitate, agilitate,
suple e, timp de reac ie, schimbare de direc ie, rezisten muscular i vasculo-cardiac ;
Mi carea de dexteritate: ini ial, intermediar, avansat, foarte avansat;
Comunicarea nonverbal : expresia fe ei, gesturi, pozi ia corpului, formele i posturile de mers,
estetica, etc.
Bazele misc rii sunt: actul motric, gestul motric, ac iunea, activitatea, motricitatea, mi carea.
Tehnica mi c rii se desface în engram , elemente (momentul, faza, perioada), p r ile mi c rii,
geneza mi c rii, con inutul i formele fiziologice ale mi c rii (mi c ri reflexe, instinctive, ereditere),
mi c ri voluntare.
6.1.2. Tulbur ri, disfunc ii în formarea, dezvoltarea i cre terea copilului
a. Tulbur ri ale osteogenezei: rahitismul caren ial în perioada de cre tere,
- acondroplazia = închiderea precoce a cartilajelor de cre tere. E ereditar , dup muta ii genetice.
Mâinile i picioarele sunt scurte, de la na tere se confirm nanism, talia la maturitate ajunge la 1,20 la
fete.
Kinetoterapie: Se indic program de exerci ii active înainte de consolidarea cartilajelor de cre tere.
- artogripoza = boala redorilor congenitale, exist redori articulare multiple, bilaterale, mai mult
sau
Kinetoterapie:
mai pu in simetrice.
se indic Apar
tehnicileziuni
FNP pentru
la nivelp strarea
osos, muscular,
tonusului atitudini
muscularvicioase,
func ional,
redoare articular (nu
aponevrotic ci prin iinsuficien
hidrokinetoterapie înot. a cavit ii articulare). Exist forme complete i incomplete. 128
- luxa ia congenital de um r, s nu se confunde cu paralizia obstetrical de plex brahial sau cu
luxa ia um rului. Este de regul posterioar . Omoplatul supraridicat se g se te în al II-lea sau al IV-lea
spa iu intercostal.
Kinetoterapie:
Stimulare reflex Vojta; FNP (IL, IR, MARO - pentru valorile musculare 0, +2, telescop ri,
stretching, hold-relax pentru valorile 3 i peste 3) sau chiar diagonalele complete ale lui Kabat;
Exerci ii active în condi ii u urate ( cu excluderea gravita iei, suspensoterapie -Guthrie Smith,
Rocher, Baciu-, folosire suprafe elor alunecoase sau a patinelor);
- luxa ia congenital de cot, mai mult a capului radial, apare datorit cre terii inegale a oaselor
antebra ului în perioada intrauterin . Apare subluxa ia sau luxa ia complet ceea ce d impoten
func ional .
Kinetoterapie: FNP (IL, IR, MARO - pentru valorile musculare 0, +2, decoaptare, stretching, hold-
relax pentru valorile 3 i peste 3).
- luxa ia congenital de old apare mai des la fete, las sechele func ionale, greu de
tratat, poate
produce invalidit i. Se descoper prin semnul Ortolani (se flecteaz MI i se dep rteaz
genunchii
rezultând un “cracment”capul femural intr în cotil). Prezint urm toarele modific ri: cotilul
e aplazic, nu
are profunzime dar marginile articulare superioar si posterosuperioar sunt rotunjite,
capsula Kinetoterapie:
e destins ,
articula ialuxate
Postnatal tratamentul postural al displaziei e lax , apare
trebuie retrac
s fie ia iliopsoasului
precoce i rotatorilor
folosind: hamuri - Pawlik, externi; colul femural e
anteversat,
perne- Freika,prive te - Rosen.
atele
înainte
Precoce se poate aplica terapia reflex Vojta(unghi de 60 o)capului
pentru centrarea capul femural.
femural e deplasat în sus fiind la distan de cotil,
exist ansa osific rii
Se insist pe antrenarea echilibrului rotatorilor, a lan ului musculaturii abductoare i extensoare a
membrului inferior, pe însu irea capului
mersul femural;
în patru labe. Trebuie s se realizeze desc rcarea membrului
inferior i decontracturarea musculaturii adductoare i flexoare prin tehnici de FNP i stretching.
Hidrokinetoterapia în van - trefl finalizat cu înot.
- luxa ia congenital de rotul const în deplasarea lateral a rotulei care poate s apar la na tere
sau mai târziu. Se poate asociaz cu luxa ia congenital de old i picior. Se descoper
prin radiografie
sau clinic cînd apare jen la mers i la palpare se observ deforma ii, hipotrofia
cvadricepsului.
Diagnosticul pozitiv cuprinde 4 elemente de baz : hiperlaxitatea articula iei femuro-tibiale
de supina ie; valgus= calc pe marginea intern + mi care de eversie; equin = axul
Kinetoterapie: Program de exercii iipatelere, pe
active pentru ob inerea z vorârii articulare în lan cinematic
piciorului e în
radiografie
închis apare marforma ie congenital de rotul , genu valg, hipotonia mu chilor
prelungirea axului direc
mai ales în ie excentric
gambei, sprijin pe. antepicior; talus = laba flectat pe gamb , sprijin mai
- picior strâmb congenital este oextensori
atitudine
mult
aivicioas permanent a piciorului pe gamb în timp ce
pe c lcâi;
genunchiului
planta nu calcceped sol genuflexum.
prin punctele sale fiziologice de sprijin.
varus-equin= tricepsul, tibialul posterior i flexorii degetelor sunt hipertoni, mu chii
Exist 4 pozi ii vicioase: varus = extensori,
piciorul seperonierul
sprijin pe marginea extern , planta execut o mi care
lung i scurt sunt hipotoni.Calcaneul alunec înapoi sub astragal. Apar modific ri la
nivelul articula iilor
mediotarsiene, medioastragaliene, etc. ligamentele sunt retractate în partea intern ,
alungite în partea
convex , tegumentul din partea extern sunt îngro ate (hipercheratoz ).Talus-valgus
ortezare peste zi i dac se poate mainetratat
pu in prin
duceactlachirurgical, dar i aceasta în fazele de retractur sau la
Kinetoterapie:
copii cu IQ subSenivel
trateaz
de debilitate
prin tehnica
udeforma
oarFNP
mintal
/ii.
stretchingul
. prelungit între 35- 60 -90 de secunde,
129 cu
- Osteocondrita extremit ii superioare a femurului = boala Legg – Calve – Perthes include copii
între 3-10 ani, se localizeaz unilateral în 93%.
Semne: durere în repaus i mers; mersul caracteristic prin reducerea perioadei de sprijin pe
membrul afectat; atrofia musculaturii proximale a coapsei; spasm muscular; limitarea rota iei interne i
externe a coapsei.Pâna la refacerea vasculariz rii se indica mersul în ortez cruro-podalic cu sprijin
ischatic.
Se indic program kinetic
Kinetoterapie:
ca i în cazul luxa iei congenitale de old care prevede
exerci ii pentru musculatura abductoare, extensoare i rotatorilor interni. Se efectueaz decoapt ri,
trac iuni în ax, gimnastica Bürger. Pozi iile ini iale sunt: în DD, patrupedie , în general pozi ii care
descarc articula ia.
-Epifizita vertebral sau Boala Scheuermann afecteaz coloana la nivelul inelului cartilaginos
vertebral, care ap sând vertebra timp îndelungat devine cuneiform .
Apare la vârsta de dezvoltare a punctelor epifizare ale corpilor vertebrali adic 11-12 ani la fete,
13-14 la b ie i. Clinic: atitudinea cifotic se dezvolt în cursul unui puseu de cre tere,
apar dureri dorso-
lombare, coloana e rigid , cifoza ireductibil dup puseul inflamator. Pe radiografie se
eviden iaz
vertebra cuneiform . În 6-8 luni – 2 ani se poate dezvolta o cifo-scolioz , cifo-lordoz
Kinetoterapie: Programe cu exerci accentuat
ii dup. metoda Klapp, Cotrel, Niederhoeffer- Egidi, Vojta ,
Tratament
tehnicile prin dinamica spiralei pe mingea mare medicamentos antiinflamator
Bobath. Este recomandat i cu înotul
de unii antibiotice, anakinezie
pe spate i bras. prin posturare i
corsetare
Patul s fie ortopedic, pern mic , scaun corectîn timpul
ergonomic i zilei.
kinetoterapie
-Apofizita posterioar a calcaneului = boala cu hidrokinetoterapie
Sever survine la b ie i asociat.
de 8-14 ani datorit factorului
vascular, e dureroas când se st pe vârfurile picioarelor trac ionându-se tendonul Ahilian.
Kinetoterapie: Se protejeaz tendonul cu orteze, se scoate membrul de sub înc rcare, se folose te
stretching, gimnastica Bürger, se cre te for a musculaturii anterioare a gambei, hidrokinetoterapie de 37 o,
imersii în ap cald -rece, crioterapie în faza acut .
-Scafoidita tarsian = maladia Kohler I debuteaz la 3-8 ani, unilateral i radiografia arat
alterarea formei, structurii i a densit ii osoase.
Tratament: Se evit eforturile fizice mari, se imobilizeaz în orteze sau gips 3-4 s pt. se postureaz
cu sus in tor plantar, înc l minte moale, modelarea plantei, a bol ii plantare ca la tratamentul piciorului
plat.
-Osteocondrita capului humeral = boala Hass debuteaz la 5-10 ani se manifest prin hipotrofia
deltoidului, limitarea mi c rilor din articula ie, epifiza humeral prezint o densitate
neomogen , contur
b. Osteocondropatiile. Reprezint tulbur ri care intr în cadrul distrofiilor osoase din
neregulat, spa iul articular chiar l rgit, e alterat cartilajul de cre tere. La nivelul
perioada de
Tratament kinetic: Imobiliz ri în glenoidei
posturi
cre
sunt zone
tere corective saudehipercorective
pân la adolescen în abduc ie anatomo-patologic
. Au ca manifestare 30o în diferite decalcifierea osului,
condensaretehnica
dispozitive, hamuri, orteze. Este recomandat i neurochistice.
Codman, Se instaleaz
tehnici FNP, osteocondroz
diagonale disecant
Kabat, se .
lucreaz
ramurirea i
în extensie i abduc ie peste 90 o, rota ie extern . lui
deformarea Recuperarea
rezultând este incomplet
afect .
ri osteo-articulare. Etiopatogenia nu a fost bine precizat ,
-Osteocondroza disecant nu a cotului apare
e vorba de la 14-15 ani, intereseaz condilul humeral, i prin
oarecele
supina ie, prona ie i pozi ie neutrprocese
cu cotul articular
la 90 provoac
inflamatorii, durere.
o, ciizometrii
numai depetulbur
m. triceps,
ri de tip gimnastica
distrofic. Möber g,
Terapia: Se recomand
hidrokinetoterapie ortezele
cu membrele speciale
bineTipuri
scufundate pentru
în ap .cot în supina ie i prona ie. Se 130
de osteocondroz fac decoapt ri în
Alte tipuri de osteocondroza. Osteocondroza capului radial d impoten func ional , dureri
spontane, pumnul e în pozi ie func ional , “în c u ”; Epizifita celui de-al II-lea
metatarsian = Kohler II;
Osteocondrita semilunarului = boala Kieboch; Osteocondroza sau ita cuneiformului
intern = boala
Buchmann;
Obiectivele kinetice generale pentru Apofizita
afec iunile tibialsusanterioar
de mai = boalaastfel:
se pot grupa Osgood – Shlatter;
1.educarea i Apofizita rotulian
= Larzen – posturii i aliniamentului corpului i a segmentelor sale; 2.educarea i
reeducarea
Iohansen; schemei
refacerea Epifizita i epicondilita humeral ; Boala condilului humeral.
corporale, a lateralit ii, a orient rii în spa iu; 3.cunoa terea p r ilor schemei corporale;
i anularea posturilor anormale, reorganizarea
4.dezvoltareapostural corect ; 6. înv area i educarea deprinderii de a
mi crelaxa
se rilor normale
în poziînii ordinea
corecte apari iei lor ifunc
i comode a importan
ionale; ei,
7. stadiului
educarea înbalans
care se
rii,aflechilibr
copilul;rii
5. schimbarea
dup ob inerea
pozi iilor corecte echilibrate i cu controlul posturii corecte pe tot parcursul mi c rii;
8. prevenirea
form rii diformit ilor la copii mici, ameliorarea permanent (cu ortezare) la cei mari; 9.
prevenirea,
amânarea actului chirurgical prin folosirea aparatelor ortopedice pentru antrenarea
corect i la unghiuri
func ionale, i a întinderii optime a aparatului (NMAK) neuromioartrokinetic;
10.educarea formelor de
pozi ia corect a kinetoterapeutuluilocomo iei i posibilitatea
fa de pacient de deplasare pân la ob inerea mersului independent chiar
i ac iunile sale;
cu ajutorul
dac mi carea nu poate fi ini iat , pacientul poate fi pozi ionat astfel încât gravita ia s ajute
aparatelor
declan area mide c mers; 11.educarea corect
rii sau kinetoterapeutul sau
va ini ia reeducarea respira iei; 12.educarea
pasivo-activ;
folosirea în orice lec ie asensibilit
strategieiii spa
i iale a stabiliz rii capului: geocentric – orientare pe
propriocep
vertical , egocentric – capul în raport iei; 13.utilizarea,
cu corpul, exocentric – antrenarea
orientarea secven
capului ialspre analitic
un obiect;a grupelor musculare în
secven ialitatea normal a mi c rilor:pozi ii func
cranial ionale,
– caudal, proximal – distal, asimetric – simetric;
prizele kinetoterapeutului reprezintcorecte.
indicatorul direc iei schemei de mi care;
Principiise
în caz de hipotonie muscular compresiunea metodice:
men ine pe tot parcursul mi c rilor active;
în caz de contractur , hipertonie musculo-ligamentar se folose te trac iunea, strechingul
muscular cu pozi ionare în zona maxim alungit a mu chiului;
excitan ii termici faciliteaz stimulii telereceptivi, vizuali sau auditivi, permit ob inerea rapid a
schemei de mi care, a coordon rii; auzul reprezint un factor important, vocea i tonusul se adapteaz
comportamentului pacientului;
c. Hidrocefalia. E un sindrom ce apare ca o consecin a multiplilor factori ce ac ioneaz prin
mecanisme patogenice asupra copilului. Acumularea de lichid cefalorahidian (LCR) sub
presiune, în exces
în cavitatea anatomic a creierului are drept consecin dilatarea acestei cavit i pe
seama substan ei
cerebeloase.
Const în pierderea mobilit ii voluntare a unei jum t i de corp, sau dizordini la nivelul
Mijloacele kinetoterapeuticeTratamentul
sunt aleseprimar
dintre este chirurgical
metodele care sei medicamentos
folosesc pe scarcomplectat
larg în),ulterior cu tratament
sechelaritatea
întregului neuromotorie: Castillio Morales, Handle ( hipotoni Bobath, V. Vojta, A.
kinetoterapeutic neuromotor în func ie de diagnosticul ulterior stabilit.
Petö, M.
corp, p r Rood,
i o disabilitate motorie prin lezarea c ii piramidale, extrapiramidale. Exist
Frenkel, Kong, Katona F., Dévén yi-SMG, Klapp, Feldenkrais, Medek, Kozjavkin,
hemiplegie
tehnicile FNP,
congenital cauzat de leziuni care apar prenatal în primele 28 zile, reprezint 70-90% din
conceptul
ESI. Este Advanc-ANR,
mai Freeman, tehnicile cu mingea prin dinamica spiralei, tehnicile
d. Sechelaritate dup encefalopatie
de stretching,
frecvent infantil (ESI) – hemipareza,
la b ie i, partea afectat diplegia
e de obicei parapareza.
cea dreapt fiind înso it de afazie i tulbur ri de
tehnica l di ei “Zoli”, hidrokinetoterapia în van i trefl
vorbire. 131 i bazine, metoda Halliwick etc.
Strategiile noastre kinetoterapeutice cuprind strategia axului central cu urm toarele etape:
strategia controlului capului i gâtului;
strategia controlului i a mi c rii centurii scapulo-humerale i a membrelor superioare;
strategia redres rii i controlul dorso-lombare legate de cele dou anterioare;
strategia zonei lombo-sacro-fesiere în cadrul rela ion rii coloan - pelvis - old;
strategia membrelor inferioare, genunchi i glezn ; strategia bazinului i ridic rii din a
ezat, din genunchi în ortostatism i unipodalismului ortostatic;
patrupedie,din
mersul cu toate implica iile i formele sale ( cu i f r dispozitive sjut toare)
Se indic anakinezia prin postur ri chiar din primele momente pân la finalizar ea
recuper rii
pentru partea afectat (paretic ). Mai pu in sunt indicate folosirea tehnicilor de masaj
(chiar sunt
contraindicate)
e.Leziunile carede produc spasticitate f r control voluntar a musculaturii afectate. Se
plex brahial
Pentru evaluare func iei motoriifolosesc
restantepe se scarefectueaz un test privind nivelul leziunii plexului
larg mijloacele kinetoterapeutice (descrise la hidrocefalie) .
brahial:
Antepulsie um r = C5 –C6; Ridicarea i adduc ia scapulei =C4 –C5; Adduc ie + rota ia lateral a
bra ului extins = C5 –C6; Abduc ie +retropulsie + rota ie intern = C5 –C6; Adduc ie
+ retropulsie +
rota ie intern a bra ului = C6 – C8; Abduc ie bra = C5 – C6; Rota ie extern a bra ului = C5 –
C6; Fflexie
+ supina ie antebra = C5 – C6; Adduc ie cu flexia antebra ului pe bra = C5 – C7;
Flexia antebra ului =
C5 –C6; Prona ie antebra = C6 –C7; Flexie + abduc ie mân = C7 – T1;
Flexie falanga mijlocie a degetelor 2-5 = C7 – T1; Flexie falanga police + abduc ie police
+ flexie degete
2-3 = C7 – T1; Opozi ia primului metacarp + flexia falangelor proximale + extensia
celor mijlocii i
distale a degetelor 2-3 = C8 – T1; Flexia + adduc ia mâinii = C7 –T1;
Flexie falange distale a degetelor 4-5 = C7 – T1; Adduc ia primului metacarp = C7
–T1; Opozi ia + kinetic
Tratament
abducpozi
Obiective : 1.P strarea sau recâ tigarea ia, flexia degetului
iilor func ionale5 ale
= C7 – T1; R sfirarea
segmentelor membruluidegetelor = C8 - T1; Flexie falang
superior
proximal +
afectat; 2. Educarea i reeducarea mobilit ii i stabilit ii um rului în toate planurile
extensie falang
conform evalui rii mijlocie i distal a deg. 4-5=C8 – T1; Flexie antebra –0 C5 –C6;
Recuperarea tratamentul kinetic: Abordarea copilului cu ESI începe cu mi c ri din
Extensie antebra
anterioare; 3. +
Educarea i reeducarea mobilit ii i stabilit ii cotului ( mai ales în direc ia
zona
extensie
de i
deflexie); abduc ie mân = C6 – C8; Extensia mâinii i a falangelor degetelor 2-5 = C6 –
proximal coborând spre cele mediane (cot, genunchi) i se va finaliza cu cele distale
C8; Supina
4.Reechilibrarea ie kinetice:
Mijloace
(gâtul mâinii cu tulbur rilor musculo-ligamentare la nivelul supino-pronatorilor; 5.
antebra
Posturare precoce i consecvent înEducarea
vederea =i C5 – C7;1;Extensie mân + abduc ie metacarp I = C6 – C8; Extensie mân
obiectivului
degete i police , glezn i lab în eversie i dorsoflexie).Sunt preferate tehnicile i
Stimulare reflex Vojta; FNP (IL,+extensie
reeducarea
IR, MARO
metodele
police
prehensiunii.
active- pentru valorile musculare 0, +2, telescop ri,
stretching, hold-relax pentru valorile+extensie
3 i peste index
3) sau
globale de stimulare,
=chiar
C6 – diagonalele
C8.
facilitare saucomplete ale lui
inhibare prinKabat;
metoda FNP de ac ionare cranio-
Exerci ii active în condi ii u urate ( cu
caudal,Gimnastic excluderea
proximo-distal, gravita
respiratorie; iei, suspensoterapie -Guthrie Smith,
Terapi Masters, Rocher, Baciu, folosire
asimetrie- suprafe stabilitate-mobilitate.
Hidrokinetoterapie;
simetrie, elor alunecoase sau a patinelorcu132 rotile);
Reeducarea prehensiunii (digito-palmare,...în ciocan, pensei police-index, opozi iei policelui,
ag rii Hook) cu placa canadiana i cu mijloacele terapiei ocupa ionale.
6.1.3. Boli ereditare

a. Sindromul Lang-Down. Evaluarea nivelului de dezvoltare psihic se face cu ajutorul testului
Portige cu peste 300 de itemi din domenii ca: socializare, cogni ie, limbaj, independen func ional ,
motricitate.
Motricitatea se testeaz prin mi c ri globale: rostogolire de pe o parte pe alta, treceri din decubit în
a ezat, c rare de pe jos pe un scaun pe care apoi se a eaz , ortostatism, mers
independent, ghemuire-
ridicare în ortostatism, urcare pe trepte cu fa a, coboarât cu spatele i invers, imit mi c ri, etc.
Obiective kinetice: 1. dobândirea de informa ii tactile i kinestezice; 2. manipulare,
prehensiune
stimularea tehnicilor de locomo ie: rostogolire, târâre, ridicare în ortostatism, trecere
Kinetoterapie: Se folosesc programe pesteactive,
obstacole,
globale de reeducare neuromotorie mai sus amintite
aruncare-prindere;
(la ESI). 3. dezvoltarea rezisten ei; reeducare respira iei uniforme, sacadate,
diafragmatice,
b. Boala Duchen
Tratamentul kinetoterapeutic trebuieechilibru între inspir-expir,
s fie permanent. Aten ie respira ie legat
la dozarea exercicuiilor
vorbirea; 4. antrenarea
i pauza între mimicii.
repet ri pentru a evita oboseala muscular i acumulare de metaboli i.
Mijloacekinetice: hidrokinetoterapia , tehnicile FNP , exerci ii la valorile de 2 i 3 . exerci ii cu
u urarea mi c rilor, activ- asistate.
c. Boala Beiker-Kiner
Este forma benign a DMP. Ca particularit i amintim hipertrofii persistente a
gambelor.
Debuteaz mai tardiv (2-5 ani, excep ie 25), este compatibil cu o via relativ normal .
Oboseala
muscular se instaleaz progresiv. Primul semn este deficitul motor predominant
proximal la urcatul
Tratamentul este mai ales medicamentos.
Kinetoterapie: Se folosesc mijloacelesc rilor,
kinetice la alergare. Se extinde
care antreneaz marilela func
ceilalii i imu chi ilocomotor
aparatul d amiotrofii. Se ajunge la hipotrofie
generalizat
în întregime,, fdar r f ra s obosim copilul.
durere d. i deficit de for
Distrofia .
muscular progresiv
Are evolu ie lent , atinge mai întâi zona centurii scapulare i pelviene. Pacientul poate s mearg
pân la 20 ani, apoi ajunge în c rucior, apar retrac ii, hipotonii, se instaleaz semnul Gowers, oboseal
muscular i „scapula late”.
Obiectivele tratamentul în DMP: 1. stabilizarea sau men inerea st rii i a nivelului func ional;
2.readaptarea la condi iile noi de locomo ie i via cotidian ; 3. evitarea apari iei
atitudinilor vicioase;
4.evitarea contracturilor musculare; 5. evitarea oboselii în orice program KT, pauze
multe, maxim 6-10
repeti ii; 6. educarea i reeducare respiratorie; 7. limitarea i prevenirea obezit ii; 8.
evitareaMijloacele
degrad rii kinetoterapeutice :
Postur ri corecte prin ortezare; spre atrofiere; 9. limitarea inactivit ii în timpul zilei; 10. antrenarea articula iilor prin
cTehnicile
ruciorului rulant; cutehnici
FNP i stretching maremi cde
aten manevrare
riie pasive în corectacazului;
i varianta bolnavului, tehnicile de transfer din neurologie,
Metode: Bobath i tehnicile pe minge,cazul
tehnica
în care “l adiajuns
ei Zoli”;
în c rucior; 11. reechilibrare musculaturii agonist-antagonist,
ADL i IADL.
Hidro-termo-balneoterapia în van -trefl i în bazine, înot terapeutic;
Mijloace complementare i ajut toare: împachet ri cu n mol, oxigenoterapie, 133 folosirea
6.1.4. Bolile reumatismale ale copilului
a. Bolile reumatismale inflamatorii
Inflamarea unei articula ii poate fi constatat prin cre terea volumului, tumefac ie,
esutul
periarticular se dilat , cre te temperatura local , tegumentul devine ro iatic, lucios,
întins, sensibil la
atingere. Peste 24 ore apare durere i mai târziu impoten func ional . Leziunea principal este
îngro area
Reumatismul articular acut
sinovialei. În cavitatea sinovial se g se te un lichid limpede, hidartroza sau lichid tulburent,
Mijloace terapeutice:
- Profilaxia: igien , calitatea vie ii, fitnessul. fi
apos spre a
-Tratamentul antiinflamator: crioterapie,cu puroi.
Bioptron-lumina polarizat , tratament naturist, foi de
varz în locul aspirinei, repaus.
- Deform rile articulare se combat cu orteze, corsete.
Kinetoterapia între pusee: tehnici FNP, exerci ii izometrice, exerci ii active la valorile musculare
existente, folosirea ortez rii, exerci ii i tehnici în ap , exerci ii pasivo-active, activo-pasive, mobiliz ri
articulare cu crioterapie aplicat anterior.
Terapia adjuvant : tehnici de masaj (reflexoterapie, auricular, la nivelul mâinii, pe coloanâ).
Terapia Bürger, Moberg.
Balneoterapia: n mol, parafin dup trecerea fazelor de inlama ie
Sporturi: tenis, înot, popice, badminton.
Contraindica ii : nu se fac exerci ii cu rezisten , s nu se provoace durere.
6.1.5. Afec iuni respiratorii
Evaluarea: diagnosticul justific obiectivele recuper rii, descoperir ea disfunc iei, quantificarea
disfunc iei.
Teste: testul apneei, a televizorului, conversa iei, cititul, lumân rii, a bulelor de aer, m surarea
perimetrului toracic.
Kinetoterapia privind abordarea copiilor cu disfunc ii respiratorii.
Obiective : 1. tiin a absorbirii aerului (inspir pe nas, expir pe gur ); 2. însu irea
(Yoga,i Zen), relaxare fiziologic de tip antigravita ional
formelor
tipurilor respiratorii: respira ie diafragmatic , toracic , subclavicular , respira ie inferioar
i(Jockobson,
superioar , Schultz, Macagno), relaxare
psihologic
Hidrokinetoterapia confer rezisten respira
extern .ie complet(Parow, Anderson).
; 3. kinetoterapia corectoare a posturilor respiratorii; 4. reechilibrarea
muscular care
Kinetoterapia respiratorie propriu-zis : tehnica de relaxare Wolpe, curente de relaxare orientale
Programe
particip la respiraspeciale
ie. pentru copii: programul Albert Haas,
metoda danez Hechschemer. Aceast
metod i acuprinde:
corpului corectarea
segmentelor sale, corectarea curburii
posturii; 2. patologice a generale
ob inerea relax rii gâtuluii i
locale, a
capului coordonat cu respira ia, corectarea
decontractur rii musculare; inhibarea spasticit ii în caz de component neurologic
umerilor
periferic sau i a spatelui, corectarea coloanei vertebrale dorsale i
central ; 3. ob inerea i men inerea posturii stato-kinetice (tonus) adecvat activit ilor
lombare, corectarea pozi iei 6.1.6.
cotidiene; 4.
bazinului i a infantil
Traumatologie
Obiective generale în mobilit
kinetoterapia
men inerea i ii
posttraumatic acesteia
: 1.progresiv
cre terea educarea din patrupedie,
ai controlului
reeducarea prinreeducarea
aliniamentului
motor tipicfor ei; a
mobiliz ri i cre terea
5. recâ tigarea
diafragmului i a respira iei de tip abdominal .
stabilit ii privind amlitudinea articular ; 6. prevenirea posturilor i atitudinilor
nefiziologice; 7. educarea 134
i refacerea schemei corporale i a lateralit ii; 8. educarea/reeducarea locomo iei i ob inerea mersului
independent; 9. înv area i reeducarea formelor de prehensiune; 10. refacerea jocului articular.
Afec iuni:
a. Leziunile capului i gâtului: dac nu sunt modific ri EEG se poate urma orice tratament.
Obiective: 1. antrenarea func iei respiratorii: ritm respirator, forme de inspir-expir; 2. egalizarea
lungimii agoni tilor-antagoni tilor gâtului în cazul torticolusului; 3. aliniamentul posturii privind curbura
fiziologic cervical .
Kinetoterapie: Se indic tehnici FNP, mai ales streching i la exerci iile active pozitia ini ial mai
ales din patrupedie. În timpul educ rii respira iei capul s nu fie sub orizontal ;
b. Leziuni cervico – scapulo – humerale: se separ problemele privind omopla ii; clavicula, sunt
cifoze scurte, lungi, luxa ii de um r, traumatisme la nivelul humerusului, fracturi la stiloid etc.
În orice problem de clavicul se are în vedere dac osteosinteza a avut loc sau nu. Se recomand
hidrokinetoterapia.
Testul Mattess pentru inuta corect a corpului: din ortostatism se ridic MS 180 o, dup 10
secunde proemin abdomenul prin lordoz lombar sau cad u or bra ele. Clavicula se examineaz de c tre
KT, se prinde de capete i se mi c .
Obiective specifice: 1. reeducare respiratorie toracal superioar ; 2. antrenarea musculaturii
abdominale, a MS s n tos i de la trenul inferior în jos; 3. relaxarea gâtului, centurii scapulare; 4.cre terea
treptat a for ei musculare i recâ tigarea amplitudinilor articulare fiziologice.
Kinetoterapie: La exerci ii nu particip întreg membrul superior (MS) (cotul flectat, mâinile
împreunate), se fac exerci ii de înclinare din patrupedie, mi c ri de înot din DV sau din
patrupedie cu un
bra , sau de pe genunchi cu trunchiul aplecat peste coapse.
În luxa iile MS nu se fac elonga ii ci telescop ri, la fel i în fracturi de humerus. Se
pot face
exerci ii multiple cu mingi diferite. Exerci ii din decubit dorsal lateral i ventral , din a ezat
cu MI abduse
c. Leziuni ale membrelor inferioare(MI): sunt leziuni înn scute sau acute (accidente, traumatisme)
sau anteduse u or. Exerci ii izometrice tehnicile FNP, tehnica Polchen, metoda Klapp i
i leziuni dobândite.
Obiective specifice: 1. cre tera tehnica
for eiMober g.
musculare în special a grupelor musculare ale centurii
pelviene i a coapselor; 2. cre terea Înotul
for ei muestechilor
recomandat, de asemenea
fesier mare, mijlociu i ipedalaj pe biciclet
tensor fascia cu MS.
lata, cvadriceps,
triceps sural.
Este indicat mobilizarea Kinetoterapie:
i prelucrarea zilnic de dou ori a membrului inferior i
în special, articula ia coxo-femural în toate direc iile i axele de mi care. În cazul picior equin obiectivul
principal este echilibrarea musculaturii i ligamentelor din zona tibio-tarsian .
Mijloace recomandate:
mi c rile de tip manipulare Maigne, trac ionare, alunecare telescopare i fixare, concomitent cu
diferite forme de stretching (tragi de calcaneu apoi faci eversia men inut 30 sec.-2 min);
tehnicile FNP;
exercit ii active cu i f r rezisten ;
pedalajul înapoi pe triciclet , împingerea trotinetei cu piciorul afectat, jocuri cu mingea,
purtarea de orteze, pozi ia „turce te” sau c lare pe cal sau orice alt obiect din sala de
gimnastic ;
însu irea
congenital cum s se încal e în cazul piciorului ADL-urilor,
eqvin cum cazul
congenital.(În s se piciorului
îmbrace astfel
equin încât s lucreze
obligatoriu este psoasul în cazul luxa ie
purtarea de ghete ortopedice sau orteze de old
corectoare)
familia va fi instruit s fac zilnic mi c ri, diferite activit i cu copiii pentru profilaxie secundar .
Contraindica ii: exerci iile de mers old,timp îndelungat
nu este recomandat mais ales la unipodalism.
stea în copiii cu luxa ie135congenital de
d. Leziunile coloanei vertebrale i a toracelui:
Obiectiv specific: Tonizarea permanent în echilibru intrinsec a musculaturii paravertebrale, a
musculaturii întregii coloane vertebrale supra i subjacent zonei inflamate deoarece pe parcurs pot s
apar deficien e mai grave ca: cifoze, cifolordoze, cifoscolioze.
Kinetoterapie:
Mijloace: tehnicile Klapp, Schrot, Cotrel, Vojta; înotul, mersul pe biciclet , tehnici de relaxare
(yoga),sporturi care permit mobilitatea coloanei dar nu o for eaz ;
Contraidica ii în boala Scheuermann, s riturile, aplec rile bru te, stândul în cap sau în mâini,
rostogolirea înainte-înapoi, cilindrul, ortostatismul prelungit i mersul îndelungat, c ratul greut ilor în
mân .
e.Torace în caren , înfundat.
Kinetoterapia: Se recomanda exerci ii respiratorii, tehnicile de streching, metoda Klapp,
Niderhoffer-Eggidi, se practic înotul, yoga. Se mai poate folosi suspensoterapia, terapia Guthri Smith
(arcuri i extensoare), tehnici de masaj (reflexogen, Shiatsu).
Indica ii metodice generale pentru kineoterapia efectuat cu copii :
Kinetoterapeutul trebuie s urm reasc timpul scurs de la mesele principale de înainte i dup
programul kinetoterapeutic. Acesta s fie aproximativ la o or înaintea i cu 1 or dup luarea mesei;
Dac copilul este mic, dar f r scutec, se a teapt rezolvarea tuturor problemelor fiziologice;
P rin ii nu trebuie s fie neap rat prezen i la terapie; S se câ tige con tientizarea i autocontrolul
mi c rilor;
Tratamentul s fie individualizat;
Se va consultapermanent medicii de familie, cei de specialitate i familia despre evolu ia i
progresele copilului, sau la apari ia eventualelor complica ii.
Bibliografie:
1. Benga, Ileana, 1994, Introducere în neurologia pediatric , Cluj-Napoca, Editura Dacia;
2. Ciofu, Carmen, Ciofu, E., 1982, Semne i simptome în pediatrie, Bucure ti, Editura tiin ific
Enciclopedic ;
3. Duma E.,1997;Deficien ele de dezvoltare fizic , Cluj Napoca , ed. Argonaut;
4. Jianu M., 2003;Atlas color de ortopedie pediatric , Bucure ti ed. Tridona;
5. Jianu M., 2004 Breviar de ortopedie pediatric ; Bucure ti ed. Tridona;
6. Jianu, M., Zamfir, T. i colab., 1995, Ortopedie i traumatologie pediatric , Bucure ti,
Tradi ie;Editura
7. Lamboley D., 2003;Respir corect i vei fi s n tos, Bucure ti ed. Teora;
8. Lauteslager P.E.M. 2000,Copiii cu sindrom Down , dezvoltarea motorie i interven ie , editura
de Sud Craiova ( tez de doctorat Olanda);
9. Pásztai Z, 2004, Kinetoterapie în neuropediatrie , Gala i , Editura Arionda;
10. Pásztai, Z., 2001, Kinetoterapia în afec iunile aparatului locomotor, Oradea, Editura
Universit ii din Oradea, pg. 9, 13, 27,185-189;
11.Pásztai, Z., 2003, Psihomotricitatea copilului de 4-6 ani încadrat în activit ile motrice
adaptate, lucrare de diserta ie, Oradea, Facultatea de Educa ie Fizic i Sport;
12. Pásztai Z. 2001, Tehnici de relaxare i de decontracturareîn kinetoterapie i tehnici
complementare ,edit. Logos Gala i;
13. Pásztai Z. 2006 ,Rolul tehnicii de întindere muscular în normalizarea func iei stato-kinetice a
aparataului
14. Radu, H.,neuro-mio-artro-kinetic la copiiBucure
1978, Patologia unit ii motorii, cu disfunc ii locomotorii,
ti, Editura Medical ; tez doctorat,Universitatea
„Alexandru IoanN.
15. Rob nescu, Cuza”, Ia i 2001,edi
i colab., Reeducarea
iile din 1976,
neuromotorie,
1983, 1992);Bucure ti, Editura Medical
136 (vezi
16. Ro ianu, Walter Annelise, Georm neanu, M., 1986, Boli ereditare în pediatrie, Bucure ti,
Editura Medical ;
17. Vasilescu Dana, Cosma D, Negreanu I., 2003, Ortopedie pediatric , Cluj Napoca Ed. Med
Univ. Iulian Ha eganu;
18. Analele Universit ii Oradea, Tomurile (articolele specifice de pediatrie) 1994, 95
97,99,2001, 2002, 2003, 2004;
19. Revista Român de Kinetoterapie, numerele. 4, 5, 8, 10; 11 12,13,14,15,
16
137
6.2. KINETOTERAPIA ÎN CHIRURGIE
Obiective:
• Acumularea unui bagaj de cuno tin e teoretice i practice cât mai complexe privitoare la:
diagnostice, metode de evaluare clinic i func ional , obiective i subiective; modalit i de
recuperare func ional prin kinetoterapie: mijloace, metode, tehnici
• Selectarea celei mai indicate metodologii de recuperare luându-se în considerare:
diagnosticul, gravitatea i stadiul bolii, bolile asociate, antecedentele familiale i personale
• Utilizarea practic individualizat (pentru fiecare pacient) a cuno tin elor acumulate prin:
evaluarea clinico-func ional , structurarea obiectivelor de recuperare generale i specifice,
alc tuirea programelor de recuperare pre i post operator.
Con inut
6.2.1.3. Deficite postoperatorii
6.2.2.2. Angioplastia coronarian transluminal percutan (PTCA)
6.2.2.3. Recuperarea kinetic post angioplastie
6.2.2.4. By-pass-ul i Pacemakerii
6.2.2.5. Recuperarea kinetic în interven iile cardiace
6.2.3. Chirurgie abdominal
6.2.3.4. Opera ia cezarian
6.2.3.5. Kinetoterapia lehuzei dup na tere prin opera ie cezarian
Cuvinte cheie: interven ie chirurgical , pulmonar, cardiovascular, abdominal, kinetoterapie,
6.2.1.1. Diagnostice care necesit interven ie chirurgical : Sindromul mediastinal; Supura iile
bronhopulmonare; Sindroamele posttuberculoase; Sindromul diafragmatic; Bolile diafragmului; Herniile
diafragmatice; Cancerul bronhopulmonar; Tumorile traheobronhopulmonare benigne; Tumorile pleurale;
Tuberculoza pulmonar . repercusiuni asupra st rii generale a bolnavului (pleureziile purulente înso ite de
insuficien cardio-
6.2.1.2.
respiratorie, cu Interven ii chirurgicale
fistul pleuro-bron ic , empiemul pleural de necesitate cu fistul pleuro-
Pleurotomia cu drenaj - intervencutanat
ie chirurgical
, minor care const în abordul cavit ii pleurale
prin introducerea unui tub de dren. empiemul pleural cu puroi gros i cloazon ri cu rezisten la antibiotice a florei
Indica ii: empiemul pleural de la microbiene
început sau îndincel rebel la tratamentul prin punc ii i sp l tur , cu
lichidul
pleural); în colec iile pleurale lichidiene trenante de tipul pleureziilor de diverse
etiologii (tuberculoz 138
Tehnic operatorie: tehnica simpl cu trocarul Monod; tehnica pleurotomiei minime cu tub Pezzer;
pleurotomia cu rezec ie de coast König; tehnica dren rii cu dou tuburi de dren. Plasarea
tubului de dren
poate fi la diverse nivele: pe linia axilar posterioar deasupra centrului frenic; spa iul
IV intercostal; în
pungile suspendate, dup localizarea pungii: anterior, axilar, la punctul cel mai decliv; în
pungile multiple,
cloazonate, sunt necesare 2-3 tuburi de dren, pentru a drena fiecare pung separat.
Timpul de men inere a tubului de dren variaz dup indica ia pleurotomiei.
Decorticarea pulmonar autonom - interven ia chirurgical de elec ie care are ca
obiectiv
scoaterea în întregime a pungii pleurale cu eliberarea pl mânului pe toate fe ele,
inclusiv adecubit
Tehnica decortic rii. Pozi ia bolnavului: scizurilor i pe partea s n toas cu membrul superior
lateral
redarea
de parteamobilit
bolnavii toracopulmonare, îmbun
ridicat pentru l rgirea spat iilor
ind astfel func ia cardio-respiratorie
intercostale. În acela i scop, se pune un sac
Indica
de nisip sub ii: hemotoraxul posttraumatic organizat, empiemul cronic tuberculos i
neturbeculos,
torace. Membrul inferior de partea s n toas este flectat. Bolnavul este fixat cu o curea la
pleureziaosului
nivelul serofibrinoas cronic , pneumotoraxul spontan recidivat, empieme
postoperatorii, pahipleurite
coxal i 2 saci cu nisip pe p r ile laterale. Calea de abord este toracotomia postero–
masive, cu
lateral sau f r calcific ri.
incizia
întinzându–se din posterior pe sub vârful omoplatului, terminându–se la marginea
extern a marelui
dorsal. Dup incizia tegumentelor se sec ioneaz pe rând marele dorsal, marele din at i
fasciculele
anterioare ale mu chiului trapez i romboid. P trunderea în torace se face, de obicei, prin patul
Decorticarea pulmonar asociat cu coastei
alte (C5interven ii chirurgicale se adreseaz atât pungii pleurale
– C6)
cât careleziuni
i unor se deperiosteaz
asociate din pe marginea pulmonar:
parenchimul inferioar i fa a intern dup procedeul Brock.
La bolnavii de
- cu tratarea chirurgical a fistulei pleuro–bronhice se poate realiza prin sutura fistulei, cu rezec ii
pulmonare tipice sau cu rezec ii peste
pulmonare 40 ani se rezec
atipice un fragment
cu aparatul de 2 cm
UKL 60 (rezec din arcul posterior al coastei. Când spa
ii mecanice).
- cu exerez (pleuropneumonectomie, iilelobectomie,
intercostalesegmentectomie)
sunt are indica ii în pungi pleurale
mic oratecudin
asociate cauza
leziuni procesului de
în parenchimul retrac ie se recurge la rezec ia în totalitate a coastei.
pulmonar.
Toracotomia Björk
- cu toracoplastie clasic sau osteoplastic prin are indica ii în empieme în care parenchimul
pierzându- i elasticitateaspa iul intercostal
nu poate s desfiin ezeeste posibil
cavitatea toraciccândr mas modific rile parietale nu sunt prea mari.
dup decorticare.
Toracotomia
- cu exerez i toracoplastie (tripla interven ie a lui Monod) urm re te scoaterea pungii de empiem postero–
prin decorticare, a leziunii pulmonare lateral d o lumin
prin exerez foartearea
i desfiin buncavit
anterior i posterior.
ii restante prin toracoplastie.
Pleuropneumonectomia este indicat pentru pleure i pl mân distrus.
neoplazic etc.), care nu cedeaz la tratament medical i care creeaz dezechilibru
cardio-respirator; în
6.2.1.3. Deficite
traumatismele postoperatorii
toraco-pulmonare ca hemopneumotoraxul marii cavit i generator de
Deficitele respiratorii -
insuficien foarte variate – reprezint obiectivul central al recuper rii.
1. Înc rcarea bronhoalveolar cu secre
respiratorie ii datorat : pe
i hemotoraxul ce de
nu o separte,
rezolvanesteziei care iia afectat
prin punc evacuatoare repetate; în
mi c rile vibratile ale cililor, pe depneumotoraxul
alt parte, însu i stresul
la care chirurgical poate determina o reac ie
neurovegetativ , ce se traduce prin hipersecre
dup 2-3 exufla ie i spasm broninic.presiuni intrapleurale pozitive, în cel recidivant i în cel bilateral
ii se men
2.
secImposibilitatea
ioneaz o seriedede
3. Deteriorareaa tumu
i achi
bolnavului
mecanicii secretoracotomizat,
(trapez,
toracale
simultan.
romboid
iiloreste
bronhice.
omare, ca marele
consecini imobilizarea
dorsal, ”la
“normal apat,
din at) agraveaz
toracotomiei139reten
i a inhibi prin iacare se
iei musculare
4. Posibilitatea apari iei degrad rii metabolice cu atrofie determinate de suprimarea activit ii
musculare. Aceast disfunc ionalitate muscular a hemitoracelui operat las neechilibrat musculatura
hemitoracelui indemn care, trac ionând, poate favoriza devierile de coloan .
5. Se va constata de multe ori în timp un torace mai rigid cu un proces de fibroz , îngro ri ale
p r ilor moi, redori ale articula iilor costovertebrale i costosternale. Toate aceste aspecte creeaz
substratul morfopatologic al unui sindrom restrictiv, care se poate suprapune DVR determinat de o
eventual exerez larg .
6. Respira ii paradoxale atât ale diafragmului cât i ale toracelui sunt întâlnite de multe ori dup
opera ii.
7. Afectarea frenicului paralizeaz hemidiafragmul, care se va ridica în inspir i va coborî în expir.
La fel, observând toracele se poate sesiza c în inspir el se retract pentru a se l rgi în
expir. Cauza este
varia ie presiunilor endotoracice. Un rol îl poate avea i balansarea mediastinului (dup
pneumonectomie).
8. Durerea este resim it în tot hemitoracele operat i chiar în tot toracele iradiind spre gât i
um r.
Î i are sediul în: structurile toracelui, tegumente, mu chi, nervi, os. Uneori se adaug i
dureri create de
distorsiile sau chiar entorsele costovertebrale determinate de trac iunea dep rt toarelor
din timpul
opera iei. Aceste fenomene articulare pot r mâne ca o cauz i pentru durerile tardive
postoperatorii.
Durerile tardive pot avea la baz i cicatricea dur cu aderen e la planul profund sau
cu nevroame. În
exerezele pulmonare stângi, se întâlnesc uneori dureri gastrice prin distorsia
stomacului, antrenat de
toracoplastii
ascensionarea sunt mai severe, fiind probabil determinate de insuficien a mu chilor
hemidiafragmului.
a.) Exerezele determin scolioze cu concavitatea spre partea operat . La baza scoliozei ar fi:
laterocervicali,
9. Interven iilepriva i
chirurgicale toracale pot determina,
fenomenele fibroase retractile din toracele operat, durerea parietal , dezechilibrul muscular. la pacien i cu teren predispus
de inser ia lor costal . Pozi ia capului este ca într-un torticolis obligând coloana
b.) Toracoplastiile duc sindromul
la: scolioze cu concavitatea spre partea s n toas . Scoliozele dup
cervical i dorsal al membrului superior homolateral, unipolar sau bipolar (sindrom
algoneurodistrofic
superioar
Steinbroker). la o mi care de corectare a pozi iei capului deformând coloana “în baionet ”.
Deformarea
Apari ia sindromuluistaticii coloanei va contribui este
algoneurodistrofic la creanun
tereaat tulbur
de rilor func ionale
extinderea respiratorii
i intensificarea
postoperatorii.
durerilor în um r i
11. Deficitul
eventual în mân scapular.
. DatoritMajoritatea intervenpostoperatorii,
noilor raporturi iilor chirurgicale între din patologia
omopla tuberculoas
i i grilajul costal
se
se formeaz o
adreseaz
neoburs seroas 1/3 ,superioare toracale,cuafectând
care se inflameaz centura scapular
u urin provocând durere. , uneori antrenând disfunc
ionalit i severe
10. Tulbur rile staticii vertebrale. Majoritatea toracotomiza ilor sufer ulterior devieri
(um r
mai mult blocat) de lung durat . Sec ionarea marelui din at lezeaz , în exerezele înalte, planul
de alunecare
sau mai pu in importante ale coloanei.
scapulocostal, blocând mi carea scapulei. În toracoplastiile prinzând coasta a VII-a
dispare planul de
Durerea la orice
(intercostalilor mi care
i chiar este semnul
sprijinprecoce
a hemidiafragmului al periartritei
al respectiv).
omoplatului, La ceea scapulohumerale,
deteriorarea
ce perturb mecanicii care
grav func iaapare
ventilatorii imediat
um rului.
contibuie
Imobilizarea
i singur duce
postoperator. Evolu ia este spre um r
durerea. Aceast deteriorare a hemitoraceluiblocat sau algoneurodistrofia um rului.
la redoarevaînduce la tulbur ri de ventila ie, putând ap rea “zone mute”
For a muscular
Rezultatul
ventilator rezec aiile
înhipotonieicenturii
par scapulare
i hipotrofiei
iale. amarele
adduc este
ieicompromis
articula
musculare
dorsal,
–iaretropulsiei,
glenohumeral
romboizii, datorit
este diminuarea
iar secînion
trapezul,
.omoplatul riiiamu
precum
special ai chilor:
aspectul
abduc marele
a atrofiei
deiei“scapula
de
bra
140 din alata”.
at, i
imobilizare.
ului cât
Obiective i mijloace:
PREOPERATOR: 1. Evaluarea tipului de respira ie. O respira ie corect presupune
utilizarea
întregii structuri abdominotoracice; 2. Înv area i utilizarea unor elemente de relaxare:
Jacobson, Schultz,
Parow i Macagno; 3. Înv area, respectiv educarea unei respira iei corecte: dirijarea
aerului la nivelul
c ilor respiratorii superioare în inspir i/sau expir, con tientizare asupra mi c rilor
respiratorii separate,
toracice i abdominale, ca i a respira iei pe cadrane toracice - apical, latero-inferior,
postero-bazal,
antero-bazal etc. cu contrarezisten opus de mâinile kinetoterapeutului; autocon tientizare;
cu control în
fa a oglinzii; 4. Educarea respira iei abdominodiafragmatice, ca i a respira iei
unilaterale hemitoracale
pentru toracele care urmeaz s fie operat; 5. Evacuarea secre iilor bronhice prin: posturi de
POSTOPERATOR IMEDIAT: drenaj 1. bron ic
Dezobstruc ia bronhic i pentru interven ia chirurgical ,
asistat i independent
evacuarea secre iei sanguinolente (cu accent pedin pl mânul
spa iulhomolateral
deshabitat. restant,
Tehnicile educarea tuseiiei
dezobstruc cuseajutorul
repet
respira
din 3 îniei3tipore:
“huffing” tehnica
posturarea; i tuse respira
prin expira
iei deietipcu“huffing”;
glota deschis , consecutiv
compresii i decompresiiunei a inspira
spa iuluiii
abdominodiafragmatice
deshabitat; 2. lente i
profunde;
Calmarea 6. Tonifierea
durerilor – musculaturii
imperios necesarsinergicepentru
cu ceac care urmeaz ssau
determin fie sec ionat înefectele
agraveaz timpul
intervenionale
disfunc iei
aoperatorii
secre iilorprin este dep it, r medical
gimnastic mânând -totuprograme
i în continuare exercinecesitatea realiz riio respira
unui bun
restrictive prin: posturare; masaj, repetat de 5-6x/zi de- neteziri iii fric
cu iuni
accent
pe pe
zonele ie
din jurul
drenaj
corect ; bronhic.
pansamentului 7. Cre terea
Dominanta
mobilitumeri; recuper riiîn acestui
ii articulare, speciali moment este ,reprezentat de irestaurarea unei ventila
(pentruii
(gât; bra e) precum acostovertebral
hemitoracelui costosternal
opus; scapulohumeral
3. Corectarea staticii vertebrale
cât mai normale:
abordul deoarece
necesar
control
chirurgical i alcoordonare
toracelui); a fluxului respirator (accent pe expir); de antrenarea respira iei
tendin a pacien ilor este de8.a Restabilirea
sta înclina i capacit ii de efort:
lateral închizând test bolnav
partea efort i structurarea
: repozi ion ri în
toracale celinferioare
unuideprogram
pat pu in ia
celei abdominale,
individual de deci lala distan
antrenament efort: de zona
apnee, mersaoperat
sau (execu ia: din decubit dorsal sau a
cicloergometru
POSTOPERATOR PRECOCE (perioada 2x/zi i decorectarea
tranzi ie pozi
între iilor deficitare
bolnavul din
imobilizat laezat,
pat ortostatism
i bolnavul sau mers; 4. Prevenirea
ezat cu
aredorii
a-zis centurii
“vindecat” din punct de vedere chirurgical, când sub raport clinic domin
contrarezisten opus de kinetoterapeut). În timp se cere pacien ilor s efectueze exerci
scapulare respirator
deficitul f r de care iar retrac ia capsular este aproape regul : pozi ion ri de membre
ii respiratorii i
superioare;
durerea i problemele legate de mobilitatea coloanei i a um rului sunt înc prezente): 1.
din pozi ii de deschidere a hemitoracelui operat, amplitudinea respiratorie va cre te
mobiliz ri pasive ale um rului 2x/zi; mobiliz ri active; gimnastic medical ; 5. Ameliorarea
Combaterea
progresiv,
circula iei pacien ii
de
durerii, care nu mai era atât de intens , men inându-se totu i surd , continu cu exacerb ri
utilizând i posturile de decubit etero- i omolateral.; combaterea tendin ei de
i gr birea reexpansiunii pulmonare. laîntoarcere venoas
tendin ainideial al înc
Pericolul i prevenirea
rc rii tromboflebitelor
bronhice postoperatorii:
cu imposibilitatea de evacuarepozi ionarea membrelor
compensare ventilatorie a
inferioare; a hemitoracelui, la torsiune, la tuse, la mobilizarea scapulei: masajul
deschidere
hemitoracelui indemn, prin posturare (decubit lateral), blocare cu mâna a respira iei
mobilizareahemitorace
întregului acestora (flexie–extensie i circumduc ii) efectuat de 5–6x/h, contrac ii
pentru
izometrice îngreunarea
ale
abordându-se i zona pl gii - masajul de “decolare” a tegumentelor; 2. Recuperarea
amplia iei hemitoracelui respectiv, sau control vizual în fa a oglinzii; 3. Tonifierea
cvadricep
deficituluiilor i fesierilor mari, triple flexii ( old–genunchi–picior); masaj (talp i gambe).
respirator
musculaturii
respiratorii prin mi c ri contra rezisten ei (presiune manual , cu ching , saci de nisip, etc.);
4. Corectarea
deficitului static i scapular prin: ameliorarea durerii (masaj i eventual fizioterapie); educarea
unei posturi
corecte a trunchiului; manevre de întindere capsulo-ligamentar 141 .
6.2.2.1. Diagnostice care necesit interven ie chirurgical : Valvulopatii; Afec iuni pericardice;
Cardiopatia ischemic ; Anevrisme; Afec iuni arteriale periferice; Afec iuni venoase; Disfunc
ia nodulului
sinusal; Tulbur ri de conducere atrioventricular ; Disocia ia atrioventricular ; Ischemia
asimptomatic
(silen ioas
6.2.2.2. ); Displazia
Angioplastia fibromuscular
coronarian ; Sindromul
transluminal compresiei
percutan (PTCA) aperturii toracice; Blocul
PTCA este o metod larg utilizat sinoatrial i
de revascularizare a miocardului la pacien ii cu simptome i
semne de ischemie datorate stenozeloratrioventricular;
moderate aleSindromul sinusuluiepicardice,
arterelor coronare bolnav pe unu sau dou vase i
chiar anumitor pacien i cu boal trivascular , putând oferi mai multe avantaje decât chirurgia.
Tehnic . O sond -ghid flexibil este introdus progresiv într-o arter coronar i traverseaz
stenoza ce trebuie dilatat . Apoi este introdus progresiv un minicateter cu balon peste
sonda-ghid pân la
nivelul stenozei, umflându-se repetat balonul, pân când stenoza este mic orat sau
îndep rtat .
i dilatarea stenozelor mai complexe. Dezvoltarea
În stenozele unei medii
game ce de afecteaz
sonde-ghid flexibile,
arterele sonde ce
epicardice cu au
balon
<3 înguste
mm i sonde cu
diametrul, un stent metalic tubularbalonpoatecare
l rgipermit
interiorul stenozei dilatate pentru a ob ine o stenoz mic
sau nici o stenoz rezidual i pentru fluxul
a reducecoronarian
inciden a în timpulrilor.
restenoz umfl rii au ajutat la reducerea complica iilor, abordarea
leziunilor mai distalic
Indica ii: angin pectoral , stabil sau instabil , care este înso it de semne de ischemie la un test
dePOSTOPERATOR
efort; dilatarea stenozele TARDIV . Accentul
arterelor coronarese native
va pune
i alepegrefelor
recuperarea func iei
de by-pass la
respiratorii: 1. În prima
pacien ii care prezint
angin
etap recurent
se va dup chirurgiecu
continua coronarian
exerci; ii pacien i cu ocluzie
analitice de total recent respiratorie
reeducare (în ultimele
3 luni) a unei
abdominotoracal inferioar ,
arter e coronare i angin sever . Angioplastia reu it este mai pu in invaziv i mai pu in
crescându-se
costisitoare
ANGIOPLASTIE
treptat rezisten a opus mi c rilor respiratorii. Inspirul va ocupa
CU LASER: - se "arde" leziunea cu un fascicul laser.
locul chirurgia
decât central; 2. Se va trece
coronarian
6.2.2.3. Recuperarea , necesitând
kinetic postdeangioplastie
obicei numai 2 zile de spitalizare, permi ând
Indica ii metodice: treptat vie
reluarea la iio respira ie armonioas , natural , automatizat , dovad a refacerii
active
disfunc
1.) Recuperarea bolnavilor post angioplastie i profesionale
ionalit
începeDAMiiprin
respiratorii
test de efortaerobic
maximalmiocardic)
limitat de simptome
important decât (deficitul posibilit i mai mari de cre tere a
(la 2–5 zile)
sau a iistabilirii clasificare în trei categorii :
definitive a unui nivel func ional respirator adaptat nevoilor
capacit de
- pacien i cu DP (dublu produs) sub 14.000,
organismului
efort. DAMde
Obiectivul (deficit aerobic
i bolnavii
principal miocardic)câtmare,
va fi: reducerea DAF din
mai mare (deficit
diferen a procentual dintre
aerobic
r mâni func
DAM ional)
în important
restrictivi;
DAF, 3. Ultima posibilit i limitate de cre terea capacit ii de efort, datorit
verig pe care se va pune accentul va fi
imposibilit
sensul ideal ii cre terii consumului
al suprapunerii miocardic
acestora, prin de O2. Obiectivul
reducerea DAF pân principal va fi: evitarea
la valoarea DAM.
antrenamentul
în continuare a la efort. Pierderea
Intensitatea
capacition
- DP (dublu produs) între 15.000-30.000,
decondi ii de efort
rii, dar a (deficit
utilizându-se
DAF pacien ilor
programe se func
aerobic
simple produce treptat
cufio datdecu evolu ia bolii,
antrenamentului fizic prestat (durat de 6–12 sde
ptional)
recuperare
mâni)este mult
poate durat
cumai 6–12
atât mai mares ptcumâni
cât DP
opera ia
realizat accentuând acest
la TE
fenomen.
este mai mare (kinetoterapia este identic cu recuperarea post IMA) iar cu cât diferen a între
DAF i DAM 142
- DP (dublu produs) dep e te 14.000, dar DAF (deficitul aerobic func ional) i DAM (deficitul
aerobic miocardic) sunt apropiate chiar superpozabile ace tia nu pot s - i creasc prin
antrenament
fizic capacitatea de efort, sau aceasta cre te foarte pu in (bolnavii au avut activitate
fizic constant
anterior). Obiectivul principal va fi: men inerea capacit ii fizice care risc s se deterioreze
prin limitarea
2.) În toate situa iile, bolnavulimpus
va reveni
de crizele
la 3–6anginoase.
luni i ulterior
Se vaanualutilizaîn programul
serviciul cardiologic
kinetic dindefaza III IMA fiind de
specialitate pentru efectuarea TE dori
care îns ca, cel persisten a rezultatelor angioplastiei sau s arate
s probeze
necesitatea restenoz rii. pu in pentru o perioad de câteva s pt mâni, aceasta s se desf oare în cadru institu
Obiective: În cazul bolnavilor ionalizat,
cu DAM putândsever, fi nu se urm re te decât men inerea capacit tii de
apoi continuat
efort existente;nesupravegheat.
sc derea travaliului cardiac pentru un anumit nivel de efort prin
ameliorarea utiliz rii
periferice a oxigenului; reducerea cât mai mare din diferen a procentual dintre DAM i
DAF, în sensul
ideal al suprapunerii acestora, prin reducerea DAF pân la valoarea DAM; cre terea
capacit ii de efort
maximal (VO2Mx)
Metode i mijloace: Adaptarea antrenamentului fizic la nivelulpân capacit
la instalarea
ii func ionale pragului
a pacienanginos;
ilor dezvoltarea circula iei
coronariene; prevenirea
se face identic cu adaptarea post IMA; posturi de relaxare i de facilitare a respira iei
stazelor
din toatevenoase
pozi iileperiferice i a flebotrombozelor; ob inerea unor efecte psihologice: recâ
tigarea încrederii
uzuale: decubit dorsal i lateral, a ezat în pat cu sprijin posterior, anterior (o m su ), la
în sine, combaterea
marginea patului, anxiet ii în reluarea activit ii profesionale i rezolvarea problemelor
cotidiene.
pe scaun: cu sprijin posterior, anterior (o mas ), ortostatism: cu sprijin posterior, anterior (o
mas , dulap,
etc.), lateral; elemente i metode de relaxare; masaj al spatelui în special al toracelui
în care predomin
manevrele cu caracter relaxant (efleuraj, fric iuni, vibra ii), a regiunii precordiale i
extremit ilor;
exerci ii de membre inferioare efectuate sub form pasivo-activ cu amplitudine redus i
f r încordare
muscular , exerci
6.2.2.4. ii active i uPacemakerii
By-pass-ul oare în pat înso ite de respira ie; reeducarea respiratorie
By-pass aorto-coronarian. Se practicasistat
dac i stenozele coronariene sunt distale iar vasul distal este
independentCele
permeabil. din maidecubit, a ezatsunt:
frecvente ortostatis
by-pass i mers; gimnastica
prin vena safen igienic
între r dzilnic
cinile, care
aorteiconst
i
din complexe
coronarele situate
de exerci
sub trombozii fizice
. Tehnicsub forma mi c rilor
. Se unteaz de trunchi
zona obstruati membre,
folosind de unintensitate
conduct (fiemic vasei medie,
de a
exerci iilor
sânge propriide
respira ie din
prelevate i dealte tonifiere
zone, fiea material
abdomenului.sintetic,Aceste exerci
fie vase de iiorigine
se pot executaprelucrate
animala din decubit,
-
ezând
Indica ii: Angina pectoral sever bioproteze)
care sau stând,
care face
nu coronarian
r spunde la cu
tratament;
By-pass grefon Angina
- în acest pectoral
procedeu,instabil ;
un segment al unei vene (de
ritmul
leg
bolnavi cu ischemie miocardic progresiv tura lorîntre
i va
cu fistenoz
zona lentdeidecoordonat
deasupra
trunchi, cu respira
obstruc
de iei
arter ia;
i antrenament
cea
coronar de sub
stâng de cu
obstruc
sau creie;tere a capacit
interven ii de
ia este
obicei safena) este
stenoze pe mai multe coronare. efort: mers,
condi ionat covor
de
utilizat pentru a forma o anastomoz între aort i artera coronar , distal de
rulant,
existenta biciclet
unui ; plimb
perete ri, activit ce
integru i depoate
agrement,.
Dezavantaje: agresivitatea metodei las pe loc
leziunea o leziune
obstructiv . Ca o în zonele
coronarian în evolua
care se spre
vor coase capetele
tromboz . conductului
alternativ , poate fi realizat anastomoza uneia sau a ambelor artere mamare
este mai mare cu atât cre terea capacit interneii cu
de artera
efort prin
coronar
kinetoterapie
, este mai mare. Dup aceast
Pacemakerii.
tulbur
perioadri, în
bolnavii
formarea
Sursevorexterne
fii/sau
trecude
conducerea
i înenergie
faza
distal
a pot
III-a
impulsurilor
defide
leziunea
utilizate
recuperare
obstructiv
pentru
duc IMA.
la abradiaritmii
stimula
. cordul,
simptomatice.
atunci când
143Stimulii
anumite pot fi
Cardiostimularea temporar - se aplic de obicei pentru a stabiliza pacientul înaintea
cardiostimul rii permanente, sau atunci când bradicardia se instaleaz brusc printr-o
cauz care poate fi
reversibil , cum ar fi ischemia sau toxicitatea medicamentoas . Stimularea temporar se
realizeaz de
obicei prin plasarea transvenoas a unui electrod-cateter la nivelul apexului ventriculului
Cardiostimularea permanent - se drept, aplic conectat la
în tratamentul bradicardiilor simptomatice permanente
sau intermitente,
un generator extern.nelegate
Apari iade unuiun sistem
factor extern
precipitant autolimitant sau
de cardiostimulare în tratamentul
transtoracic poate
înlocui stimularea
blocurilor atrio-
ventriculare
transvenoas la deunii grad II sau
pacien III i.infranodale documentate. Pacemakerul permanent se
i selecta
introduce, de obicei,
prin vena subclavie sau cefalic i se pozi ioneaz la nivelul auriculului drept, în cazul stimul
rii atriale i
la apexul ventriculului drept, în cazul stimul rii ventriculare. Sonda se conecteaz apoi
la generatorul
6.2.2.5.de Recuperarea kinetic în interven iile cardiace
În general post interven ie puls care secardiac
chirurgical plaseaz, datorit
la nivelul unuiabord
c ii de buzunar
asemsubcutanat
n toare cu plasat în zona subclavicular .
chirurgia
pulmonar , se înregistreaz acelea iElectrozii
tipuri deepicardici
deficite. Kinetoterapia va lua în considerare
se aplicinând
ameliorarea/recuperarea acestor deficite în urm
conttoarele
totodatsitua
i deii când:
modific nurile
se poate realizainduse
patologice acces de
transvenos; toracele este
deja deschis,
afec iunea de baz care a necesitat interven ia i dedetipul de interven ie utilizat .
exemplu îniletimpul
În situa ia unui transplant cardiac, particularit unei opera
pacientului sunt: ii pe cord; nu se poate realiza o plasare endocardiac adecvat a
sondei
- Frecven a Cardiac (FC) de repaus la cordul denervat este, în general, mai crescut decât la
cordul s n tos;
- FC se adapteaz mai lent la efort, ea nu mai reflect la fel de fidel intensitatea efortului fizic iar
perioada medie de spitalizare, locul i rolul kinetoterapiei în recuperare (ce înseamn
revenirea la – FC de repaus este mai lent (pân la 20 de minute),
kinetoterapia,
- la sfâr itul efortului maximal, transplantul are o FC inferioar celei maximale teoretice;
principii metode i mijloace); 2. Evaluarea tipului de respira ie; 3. Înv area i utilizarea unor
- instalarea metabolismului anaerob este mai precoce;
elemente de
- randamentul ventilator este sc zut;
relaxare (Jacobson, Schultz, Parow i Macagno); 4. Pr evenirea microatelectaziilor prin înv
- rejetul moderat impune reducerea intensit ii antrenamentului iar rejetul sever implic
area, respectiv
oprirea
antrenamentului.
educarea unei respira iei corecte (dirijarea aerului la nivelul c ilor respiratorii
superioareObiective
în inspir i mijloace:
i/sau
Regul : ritmul fiec rei faze postoperatorii este modulat în func ie de starea pacientului. edin ele
expir ample i lente; con tientizare asupra mi c rilor respiratorii separate, toracice i
de kinetoterapie vor fi scurte pentru a nu obosi cainutil
abdominale, i a pacien ii. Durata lor va fi de aproximativ 10minute
de 5-6x/zi respira iei pe cadrane toracice: apical, latero-inferior, postero-bazal, antero-bazal etc. cu
Faza I-a.
contrarezisten
PREOPERATOR: 1. Prezentarea unor informa ii generale privind interven ia chirurgical ,
opus de mâinile kinetoterapeutului; autocon tientizare; cu control în fa a oglinzii); 5.
Educarea
aplica i larespira
nivelulieiatriilor i/sau ventriculilor. Pacemakerii sunt de dou tipuri: asincron,
abdominodiafragmatice,
cu ritm fix ca i a respira iei unilaterale hemitoracale din decubit, a ezat,
ortostatism i mers;
independent; sincronizat de activitatea atrial sau ventricular . În prezent, este folosit
6. Evacuarea
curent tipul secre iilor bronhice (posturi de drenaj bron ic asistat i independent;
educarea tusei
sincronizat “demand”
- care la un ritm obi nuit de peste 70-75b t i/min este inhibat de
respira ie tip
activitatea electric
“huffing”; inspiruri i expiruri superficiale, pe gur , progresiv devenind tot
mai profunde,
ventricular , iarcaîn cazul r ririi sub aceast frecven sau 144
în cazul unor pauze intr în func iune.
POSTOPERATOR IMEDIAT (ziua 1-3-5)
Dup interven ie, pacientul este internat în sec ia de terapie intensiv , pentru o perioad de câteva
zile, în func ie de evolu ia parametrilor hemodinamici. Pacien ii cu transplant cardiac au o
hemodinamic
intens perturbat , cu cre terea rezisten elor vasculare sistemice i pulmonare, prezint deseori
insuficien
renal , ficat de staz , ascit i deseori ca exie. Semnele de insuficien cardiac nu sunt
rare în primele
1. Evacuarea secre iei sanguinolente
zile din
postoperator.
spa iul deshabitat
Dup transplantul
i dezobstruccardiac
ie bronhic
poate surveni
din 3 îno3insuficien
ore respiratorie major , în
cadrul unui
(posturi relaxante i facilitatoare a respira iei din decubit dorsal, lateral i a ezat în fotoliu;
edem pulmonar,
drenaj bron ic ducând la hipoxie i necesitatea ventila iei asistate. Un rejet precoce
sau o infec
asistat ie
i independent; educarea tusei: tehnica respira iei de tip “huffing”,compresii i
pulmonar potaprelungi ederea în terapia intensiv .
decompresii
spa iului deshabitat, pentru ajutarea evacu rii secre iilor); 2. Calmarea durerilor
(posturare; masaj al
spatelui în special al toracelui în care predomin manevrele cu caracter relaxant
(efleuraj, fric iuni,
vibra ii), a regiunii precordiale i extremit ilor repetat de 5-6x/zi; metode de relaxare;
3. Corectarea
un gâfâit, realizate prin mobiliz ri toracice în special; inspir profund i expiruri
staticii vertebrale (repozi ion ri în pat de cel pu in 2x/zi; corectarea pozi iilor deficitare
durerii (masajul
sacadate, întrerupte,de în“decolare” a tegumentelor pe întreg toracele); 3. Recuperarea
i gambe); 6. Recuperarea deficituluidin a ezat, prin reeducare respiratorie; 7. Corectarea deficitului static
respirator
deficitului
cascad , prinrespirator
contrac iii abdominale succesive (expirul este asem n tor cu procesul de aburire a
ortostatism
i scapular prin: ameliorarea durerii (masaj i sau mers (ziua
eventual 2-3 postoperator);
fizioterapie); educarea 4. Prevenirea
unei redoriloraarticulare prin pozi ion
posturi corecte
gr birea reexpansiunii pulmonare (control i coordonare a fluxului respirator, accentul
ochelarilor
ri; mobiliz rimanevre de întindere capsulo-ligamentar .
trunchiului;
pe expir;
când dorim s -i tergem), tuse prin expira ie cu glota deschis , consecutiv unei inspira ii
pasive (2x/zi);va mobiliz
Indica ii metodice: durata antrenamentului ri active i exerci ii rcarea
de gimnastic
15–30medical ; 5. Ameliorarea
antrenarea respirafiieide toracale
abdominodiafragmatice 12–18
lente i minute,
profunde);
inferioarecu 7.înca celei de
i Tonifierea abdominale W (execu
musculaturii sinergice
ia: din
cu ceadecubit
care
circula iei de EKG); edin ele urm toare, tot de intensitate sc zut , vor fi din ce în ce
(monitorizarea
dorsal, as ezat,
urmeaz fie
întoarcere
mai venoas i prevenirea tromboflebitelor postoperatorii (pozi ionarea membrelor
prelungite;
ortostatism
sec ionat cu în contrarezisten
timpul interven opusieideoperatorii
kinetoterapeut);
(gimnastic
mers medical
cu controlul prin
unei
intermediul
respira ii
inferioare;
programul de recuperare se va adopta în func ie de particularit ilor fiec rui pacient; înainte
corecte
programelor de exerci ii
mobilizarea
de externare,picioarelor din decubit i a ezat (flexie–extensie i circumduc ii) efectuat de
abdominotoracice
cu accent pe o respira cu coordonarea
ie corect .);ritmului
8. Cre respirator;
terea mobilit4. iiTonifierea
articulare, musculaturii
în special
5–6x/h,
POSTOPERATOR PRECOCE (ziuapacientului3-5-7): 1. iProfilaxia
se va efectua un bilan
complica iilorfunc
de ional cardiorespirator
decubit; 2. Combaterea printr-un test de efort limitat
respiratorii prin
costovertebral , mi c ri
contrac
de simptome,ii izometrice ale cvadricep ilor i fesierilor mari, triple flexii ( old–genunchi–
contra rezisten
costosternal i scapulohumeral
ei (presiune manual (pentru
, cuabordul
ching , chirurgical
saci de nisip,
al toracelui);
etc.); program
9. Restabilirea
minimal
picior);
m surândmasaj (talp respiratori i metabolici.
parametrii
de gimnastic
capacit ii de
medical
efort (test
; 5. de Corectarea
efort limitat
deficitului
de simptome;
static i scapular;
structurarea
6. Evaluarea
unui program
capacit ii individual
de efort (Test
de
de Efort (TE) la efort:
antrenament
precocemers);
apnee, limitat10.de Reducerea
simptome sau anxiet
submaximal
ii: înv area(mers/biciclet
i utilizarea unor
); ini elemente
ierea unuideprogram
relaxaredei
antrenament la
terapie
efort).
suportiv 145
POSTOPERATOR TARDIV (ziua 7-12-14): Accentul se va pune pe refacerea capacit ii
de efort
în vederea readapt rii la via a socio-profesional (exerci ii analitice de reeducare
respiratorie
abdominotoracal , crescându-se treptat rezisten a opus mi c rilor respiratorii. Inspirul
Faza a II-a: Pacien ii efectueaz va ocupa locul
dup externarea din clinica de chirurgie cardiac o perioad de
central; structurarea
antrenament cu durata de unui3–4 program
s pt mâni. de gimnastic
Aceast perioad medical
de tranzi ieavându-se
le permite înrevenirea
vedere
obiectivele
la autonomia anterioare
pentru rii
efectu cre exerci
terea condi iei fiziceAmeliorarea
iilor fizice; a pacien ilor; antrenament
capacit ii aerobe;la efort: mers mai
Adaptarea i/sau bun
biciclet
a
ergometric
debitului sanguin
muscular la cererea mu chilor activi; Revenirea la o capacitate vasodilatatoare
arteriolarprograme
Mijloace: educare respiratorie; normal ;de gimnastic medical ; exerci ii de relaxare;
Limitarea
antrenament la efort:;cur de teren,atrofiei musculare
jogging, i a de
repetate demineraliz rii osoase;
2–3x/zi (10–20 Cre terea capacit ii de efort; Sc
de minute)
Faza a III-a: Cuprinde derea tensiuniim surilor ce au drept scop men inerea de lung durat a
totalitatea
arteriale diastolice
beneficiilor ob inute i a frecven
în faza ei cardiace.laPacientul
precedent acela i prag
aredeînefort.
aceast faz o capacitate aerob
suficient pentru
desf urarea unei vie i normale, atât profesional cât i social.
Mijloace: programe de antrenament, verificate periodic de kinetoterapeut; jocuri sportive
evitându-
se îns cele ce impun eforturi intense sau au un ritm foarte rapid, nepermi ând o bun
Indica ii metodice: sunt adaptare
indicate cardio-
trei edin e pe s pt mân , pe o perioad mult mai lung fa de
vascular (judo, opera
ceilal i cardiaci lupte, i fotbal.
(40–60baschet,
edin e);rugby); mersul
înc lzirea este zilnic
f cut 30–60
progresivde iminute, cu o
lent; efortul
vitez medie
maxim în timpulde 5
km/h; jogging nu va dep i 60% din capacitatea aerob maximal , cu alternarea intensit
antrenamentului
ii crescute i
sc zute a exerci iilor; în perioada de revenire 6.2.3. Chirurgie abdominal
efortul va fi de 30-40% din consumul de oxigen
maximal;
i interven iile chirurgicale abdominale produc disfunc ii ventilatorii importante, sc zând
volumele pulmonare i crescând volumul de închidere. Cauzele sunt: prezen a durerii
care limiteaz
mi carea musculaturii abdominale blocarea respira iei abdominale i utilizarea doar a
respira iei
În mod normal deficitele toracice
dureaz precum
5-6 zilei postoperator,
blocarea mobilit dar iiîn diafragmului
cazul sec iuniiincapacitatea
musculaturiiunui expir profund care
la rândul lui
abdominale (transvers, oblic i/sau drept abdominal) i protejarea excesiv de c tre pacien i a pl gii (lipsa
va afecta i se
unei mobiliz ri precoce), deficitele ventilatorii inspirul
prelungesc i chiar se agraveaz .
Orice interven ie chirurgical induce postoperator (datorit anesteziei) înc rcarea bron ic
facilitat i de sc derea capacit ii de eliminare datorat imposibilit ii tusei cu ajutorul mu chilor
abdominodiafragmatici.
Bolile esofagulu: chisturi esofagiene, diverticuli esofagieni; Bolile stomacului: ulcer duodenal,
ulcer gastric, cancer gastric; Bolile intestinului: tumorile benigne i maligne ale
intestinului sub ire,
obstruc ia vascular mezenteric , ocluzia intestinal organic , ileusul paralitic, apendicita;
Cancerul
rectocolic; Colecistita
6.2.3.2. Intervencronic ; Litiaza coledocian ; Infec iile intraabdominale: peritonita;
ii chirurgicale
Laparotomia
aponevrotice -(linia
interven reprezintabcesele
alb ie–chirurgical ce
un const
rafeu înfibros,
deschiderea
medianperetelui abdominal.
i vertical, ce umple spa iul dintre cei doi
O efectuat în cele intraperitoneale
drep i abdominali, întins de la procesul xifoid pân la simfiza pubian ). întâlne
laparotomie 2/3 superioare ale peretelui abdominal te 146
numaisubombilical
O laparotomie planuri ,
Laparoscopia – o incizie de 1 cm sub ombilic, intereseaz linia alb care completeaz spa iul
dintre drep ii abdominali.
Histerectomia: Total - metoda chirurgical care const în scoaterea uterului, inclusiv a
cervixului; vaginal - uterul i cervixul se scot prin vagin; abdominal - uterul i cervixul sunt scoase
printr-o incizie abdominal ; laparoscopic complet - cervixul si uterul sunt scoase printr-o incizie mic în
peretele abdominal folosind un laparoscop
Obiective i mijloace
Faza a I-a:
PREOPERATOR: 1. Prezentarea unor informa ii generale privind interven ia chirurgical ,
perioada medie de spitalizare, locul i rolul kinetoterapiei în recuperare Evaluarea tipului
de respira ie; 2.
Înv area i utilizarea unor elemente de relaxare: Jacobson, Schultz, Parow i Macagno;
3. Educarea
respira iei abdominodiafragmatice din decubit, a ezat, ortostatism i mers; 4. Educarea tusei
prin expira ie
cu glota deschis , consecutiv unei inspira ii abdominodiafragmatice lente i profunde; 5.
Tonifierea
POSTOPERATOR IMEDIAT: musculaturii
1. Dezobstruc sinergice cu cea care
ie bronhic din 3urmeaz s fieposturi
în 3 ore: sec ionat în timpul
relaxante i inter ven iei operatorii
prin exerci iia respira iei din decubit dorsal, lateral i a ezat în fotoliu, drenaj bron ic
facilitatoare
de gimnastic
asistat i medical prin intermediul programelor de exerci ii cu accent pe o respira
ie corect ; 6. educarea tusei tehnica respira iei de tip “huffing” i compresii i decompresii
independent;
Restabilirea
abdominale, capacit ii de efort: test de efort i structurarea unui program individual de
antrenament
pentru la evacu rii secre iilor; 2. Calmarea durerilor prin postur ri i masaj
ajutarea
masajul abdomenului i pl gii; 3. Recuperarea deficitului respirator; control i coordonare
efort: apnee,
abdomen mers,
i plag
a fluxului
repetat de 5-6x/zi; 3. Corectarea staticii vertebrale prin repozi ion ri în pat de cel pu in
respirator; antrenarea respira iei toracale inferioare i a celei abdominale (execu ia: din
2x/zi; corectarea
decubit dorsal,
POSTOPERATOR PRECOCE: 1. pozi iilor deficitare
aProfilaxia complicacu
ezat, ortostatism
din dea ezat,
iilor decubit;
contrarezisten
ortostatism
2.opus i mers;
Combaterea 4. Ameliorarea circula iei de
durerii:
de kinetoterapeut; mers cu controlul unei
întoarcere venoas i
respira ii corecte
prevenirea tromboflebitelor postoperator: prin postur ri; mobiliz ri active (5–6x/h),
abdominotoracice cu coordonarea ritmului respirator; 4. Tonifierea musculaturii abdominale
masaj (talp i
prin program
gambe); 5. Refacerea capacit ii de efort prin trecerea de la clino la ortostatism i mers
minimal de gimnastic medical din decubit, a ezat i ortostatism; 5. Evaluarea capacit ii
supravegheat si
de efort: TE
independent
precoce limitat de simptome sau submaximal (mers/biciclet ); ini ierea unui program de
antrenament la
efort
POSTOPERATOR TARDIV: Refacerea capacit ii de efort în vederea readapt rii la via
a socio-
profesional : exerci ii analitice de reeducare respiratorie abdominotoracal , crescându-se
antrenament
treptat rezisten la efort:
a mers i/sau biciclet ergometric
Faza a II-a – convalescen a marcheaz opus mi c rilor respiratorii.acut
trecerea de la perioada postoperatorie
Inspirul va ocupalalocul
revenirea la structurarea unui program
central;
via a socio-profesional
de gimnastic .
Obiective:
Schultz, în
efectuat 1.
Parow Recuperarea
1/3 inferioar
i Macagno; func
a pereteluiiei respiratorii;
3. Automatizarea
medical
abdominal avându-se 2. de
varespira
avea Utilizarea
iei elementelor
îno abdominodiafragmatice;
parte
vederei de
obiectivele de marginea
alta a inciziei, relaxare:
anterioare Jacobson,
4. Tonifierea
pentru
medialcreaterea condi iei fizice a
musculaturii
mu chilor drep
abdominale
i. cu accent pe
pacien
cea secilor;ionat chirurgical; 5. Antrenament la efort.147
Mijloace: reeducare respiratorie; elemente i metode de relaxare; programe de gimnastic medical
cu accent pe con tientizarea unei respira ii corecte abdominotoracice, antrenament la efort
mers/cicloergometru
Faza a III-a – de între inere va fi util pacientului ce urmeaz a- i relua activitatea profesional . El
trebuie s dep easc momentul activit ilor fizice minime.
6.2.3.4. Opera ia cezarian
Prin opera ie cezarian se în elege în mod larg, interven ia chirurgical care, prin sec iunea
peretelui uterin extrage f tul i anexele sale din cavitatea uterin . În cazul unei opera ii
ce se execut
înainte de termenul viabilit ii fetale, interven ia ia numele de „mic cezarian ”. În obstetrica
modern nu
Cezariana se efectueaz printr-o incizieintr în la discu
nivelul ie abdomenului
decât opera iile cezariene
i uterului abdominale
mamei. i dintre
Incizia poate fi acestea, cele executate
prin incizia
f cut la nivelul abdomenului inferior deasupra zonei pubiene (transvers) sau în anumite situa ii, sub
forma unei linii ce une te ombilicul segmentului
cu zona pubian inferior, sec iunea segmentului superior fiind o opera ie excep ional , de strict
(vertical)
necesitate.
6.2.3.5. Kinetoterapia lehuzei dup na tere prin opera ie cezarian
Principii generale de tratament: Mobilizarea va fi cât mai precoce, Exerci iile trebuie
s fie u or
de înv at i de practicat, Execu ia mi c rilor va fi lent i ritmic , Mi c rile vor fi
executate pe toat
amplitudinea posibil , Respectarea principiului progresivit ii lente, Cu cât exerci iile necesit
o contrac ie
muscular mai intens cu atât pauzele de relaxare vor fi mai lungi, Alternan a contrac
Pentru ob inerea aderen ei la tratamentie relaxare
i a rezultatelor optime, este necesar stabilirea unei rela ii
de încredere kinetoterapeut – pacient determin ritmul exerci
i de asemenea ediniilor, Dozarea va
ele trebuiesc fi realizatcuindividual,
completate informa ii dup
utile posibilit ile proprii,
Exerci
privind tehnicile de manevrare a nou-n scutului.iile nu
Obiectivele kinetice: vor dep i limita durerii;
1. Combaterea de suportabilitate,
2. Cre terea evitându-se
tonusului i aparifor eiiamusculare
durerii, Programul se va
întrerupe la apari
abdominale, ia ameliorarea func iei presei abdominale; 3. Cre terea gradului de
facilitând
oric
fixareruiasemn de intoleran la efort, durere.
organelor
intraabdominale; 4. Ameliorarea digestiei i absorb iei; 5. Reglarea tranzitului intestinal;
6. Cre terea
tonusului i for ei musculaturii plan eului pelvi-perineal; 7. Prevenirea apari iei complica
iilor; 8.
Prevenirea
esutului adipostulbur
prin
rilor
intensificarea
trofice; 9. lipolizei;
Favorizar14.eaEchilibrarea
fertilit ii i gesta
psihiciei;
. 10. Corectarea tulbur
rilor de
Mijloace: masajul, relaxarea, gimnastica static
respiratorie, gimnastica abdominal
Exerci iile de „membre inferioare vertebral
pe trunchi” generate
se vor de hipotonia
executa mu iile
din pozi chilor
de: abdominali
decubit dorsal,i de sarcin , în general; 11.
Ameliorarea
decubit lateral, ezând sau a ezat rezemat. Mi c rile se vor executa din articula ia oldului, genunchiului
i gleznei, pe diferite axe i planuri. parametrilor
Se vor executarespiratori; 12. Favorizarea
concomitent, cu ambeleresorb iei aderen
membre elor isau
inferioare infiltra iilor abdominale;
13.Diminuarea
alternativ.
Exerci iile de „cap de trunchi” se vor executa din decubit dorsal, cu genunchii flecta i sau extin i.
Acestea se vor efectua îns doar spre sfâr itul programului, în ziua a aptea sau chiar începând cu ziua a
asea, deoarece presupun contrac ia izometric a musculaturii abdominale, care este foarte solicitat .
Exerci iile de „trunchi pe membrele inferioare” se vor executa doar dup scoaterea firelor când
cicatricea este bine vindecat i s-a ob inut deja o for muscular abdominal considerabil , ele f când
parte din programul de între inere efectuat de l uz în perioada tardiv .
membrelor Reeducarea
inferioare, plan eului pelviperineal
deci articula indirectsauprin
iile coxo-femurale mi cprin
direct, rilecontrac
diafragmului,
ii i relaxale trunchiului
ri voluntare i
locale
(exerci iile Kegel). 148
Stimularea perineal local se face prin: relax ri complete ale musculaturii pelvine, contrac ii
rapide cu durat de o secund , contrac ii men inute timp de ase secunde, urmate de relaxare cu aceea i
durat , exerci ii de întrerupere a jetului urinar.
Mai exist o serie de exerci ii pe care kinetoterapeutul le poate realiza. Acestea se execut prin
tu eu vaginal (se vor utiliza m nu i chirurgicale) i const din:
- punerea în tensiune a mu chilor ridic tori anali: se realizeaz prin ap sarea în jos i în spate a
musculaturii, pân la cursa lor maxim .
- strech-reflexul – este o întindere intens a musculaturii în jos, pentru a solicita reflexul miotatic
de întindere. Se va ob ine un r spuns muscular prin contrac ia reflex a plan eului pelvin, în m sura în
care tensioreceptorii sunt intac i.
Solicitarea reflexului ru inos intern care se realizeaz astfel: se practic o în ep tur cu un ac pe
marginea anusului pentru a produce contrac ia musculaturii perineale. Concomitent se cere pacientei s
contracte musculatura intravaginal .
Exerci ii contra rezisten ei: pacienta în pozi ie ginecologic pe mas , terapeutul introduce degetele
în vagin foarte profund, dep rtându-le lateral. Contrac ia împotriva rezisten ei este de 6
secunde iar pauza
de 12 secunde. Se practic 3 serii de câte 20 de repet ri.
Bibliografie
1. Bailliere, Tindal (1990) - Respiratory medicine, Ed. Gy R.A.L. Brevis, G. J. Gibson, D.M.
Gedeees,
2. Dizain, A.M.; Plas-Bourney, M. (1983) - Reeducation respiratoire, Bases practique et
applications therapetiques; 2eme edition, Masson; Paris
3. Gherasim, L (1995) - Medicina Intern . Vol. I, II, Editura Medical . Bucure ti,.
4. Lozinc , Isabela (2002) – Elemente de patologie a aparatului respirator i recuperarea prin
kinetoterapie. Editura Universit ii din Oradea. Oradea
5. Lozinc , Isabela (2005) – Recuperarea kinetoterapeutic a pacien ilor de pe sec ia de chirurgie
pulmonar . Editura Universit ii din Oradea. Oradea
6. Mackenzie, C. F., Imle C. P., Ciesla N. – (1989) - Chest physiotherapy in the intensive care unit.
Second edition Williams & Wilkins. Baltimore-Hong Kong- London- Sydney, (p. 38-39; 54-73)
7. Sbenghe, Tudor (1983) - Reeducarea medical a bolnavilor respiratori. Editura Medical ,
Bucure ti
8. Zdrenghea, B., Branea, I (1995) – Recuperarea bolnavilor cardiovasculari. Editura Clusium.
Cluj-Napoca
9. West, J. B. (1991) - Respiratory physiology. The essentials. 4th. Edition Williams & Wilkins
149
6.3. ASISTEN A KINETIC ÎN ORTO-TRAUMATOLOGIE
Obiective:
Dup parcurgerea capitolului, kinetoterapeutul s fie capabil:
• s cunoasc principalele afec iuni traumatice ale aparatului locomotor i modalit ile de
recuperare, inclusiv specificitatea la sportivi pe r amuri sportive;
• s stabileasc pe baza diagnosticului clinic i a evalu rilor func ionale obiective kinetice
atât pe termen lung cât i pe termen scurt;
• s stabileasc programul de recuperare astfel încât s utilizeze cele mai importante
mijloace kinetice ( i nu numai) pentru a scurta perioada de recuperare i a asigura
reinser ia social i profesional a pacientului.
Con inut:
6.3.1.Recuperare în traumatologie – no iuni generale;
6.3.2.Recuperarea afec iunilor traumatice pe regiuni;
6.3.3.Abordarea specific a traumatismelor în activitatea sportiv i inciden a lor pe ramuri
de sport.
Cuvinte cheie: traumatism, ramur sportiv , refacere , recuperare
6.3.1.Recuperare în traumatologie – no iuni generale
Recuperarea medical este cea mai nou form de asisten medical ap rut în a doua jum tate a
secolului XX, fiind într-o continu dezvoltare. Este o activitate complex prin care se
urm re te
restabilirea cât mai deplin a capacit ilor func ionale reduse sau pierdute de c tre o persoan ,
dezvoltarea
mecanismelor compensatorii i de adaptare, care s -i asigure în viitor posibilitatea de
autoservire,
a. Recuperarea par ial , când via
se realizeaz numai reeducarea capacit ii de autoservire sau
activ , independen
reeducarea par ial aeconomic
capacit ii dei social
munc .;
b. Recuperarea Dup total ,obiectivul
când se spre care tinde
realizeaz recâ sau care total
tigarea poate afi atins, vorbim
capacit ii de de:
munc sau
reîncadrarea persoanei în activitate profesional cu program normal.
În traumatologie recuperarea medical prin fizioterapie i kinetoterapie- terapie prin mi
care,
reprezint problema principal de abordat i începe imediat dup tratamentul ortopedic sau
chirurgical.
Factorii mecanici (c deri, lovituri,În etiologia
loviri) productraumatismelor
traumatisme se prin
întâlnesc:
obiecte factori
ascu itemecanici
sau t ioase(traumatisme mecanice),
factori fizici
(cuie, sârme, cu ite, fragmente de sticl , de lemn, obiecte contondente de diverse
(traumatisme
forme fizice), factori chimici (traumatisme chimice), factori biologici (traumatisme
geometrice,
biologice).
pietre, bâte, bare, scaune, piese grele, hiperpresiune). Obiectele ascu ite i cele t ioase
Factorii fizici produc leziuni traumatice
produc diverse,
pl gi prinbine codificate în raport cu factorul incriminat:
în epare,
arsuri (c ldur , electricitate, raze solare, t iere,
radia ii), iar obiectele
deger contondente
turi (frig, producelectrocutare,
z pad etc.), contuzii, striviri, fracturi, chiar amputa ii
iradiere
(diferite forme de radia ii). traumatice etc.
Factorii chimici produc leziuni traumatice numite coroziuni prin ac iunea unor acizi i baze de
diferite concentra ii, sub forma unor alimente i medicamente.
Factorii biologici produc leziuni traumatice
În func ie de integritatea
leziuni printraumatismele
esuturilor,
produse în diferite
de ep turi, bacterii
pl giseprin în epare,
clasific
i ciuperci mu care,
în: închise
etc. 150 strivire i
i deschise.
Cele închise au ca i caracteristic p strarea integrit ii tegumentului: contuzie, ruptur , entors ,
fractur închis , luxa ie i cele combinate prin triade i pentade traumatice.
Cele deschise sunt caracterizate prin întreruperea sub o form sau alta a integrit ii tegumentului:
plag deschis , contuzie deschis , fractur deschis , luxa ie deschis .
Examenul clinic al traumatismului are în vedere urm toarele elemente: localizare; form ;
dimensiune; direc ie; aspectul privind culoarea, relieful, profunzimea; prezen a i tipul
hemoragiei;
prezen a eventualilor corpi str ini; alte particularit i specifice în raport cu felul
traumatismului.
Organismul r spunde la ac iunea agentului traumatic prin manifest ri locale i generale
în care este
implicat în primul rând sistemul nervos. Manifestarea general cea mai important este
ocul traumatic
În general, manifestarea local comunde oesteanumit
necrozaintensitate. Peeste
tisular , care planrezultatul
local, prin acela
ac iunii i mecanism
directe a reflex se produc primele
agentului traumatic asupra celulelor,modific
pe deri o parte, i rezultatul ischemiei tisulare prin distrugerea
capilarelor intercelulare, pe de alt parte. Necroza tisular
neurovasculare: o zon este urmat de hiperemie
de vasoconstric local ,zonei
ie la periferia edem, exudat
traumatizate la delimitarea zonei
dei infiltrat
necroz celular.
i
în afara
Leziunile histologice posttraumatice variazacesteia
în raporto zon de vasodilata
cu structura ie, esut:
oric rui care înlesne te resorb
tegument, esut ia i eliminarea esuturilor
necrozate i a
subcutanat, mu chi i tendoane, vase sanguine i limfatice, nervi, articula ii i oase.
eventualilor
Modific corpi str ini.dup traumatism parcurg trei etape succesive:
rile locale
• etapa întâi – se elimin esuturile necrozate;
• etapa a doua – se formeaz esuturi de granula ie;
• etapa a treia – are loc vindecarea, cicatricizarea i epidermizarea pl gii.
6.3.2. Recuperarea afec iunilor traumatice pe regiuni

Pentru o anumit sistematizare a acestui material, vom realiza o schem general de abordare în
care vom lua în considerare principalele tipuri lezionale pe regiuni (în func ie de frecven a apari iei lor);
obiectivele generale de recuper are, a regiunii respective (netratând obiectivele de
scurt durat sau cele
specifice unui anumit tip de leziune); mijloacele kinetoterapeutice i fizioterapeutice
Um rul posttraumatic – prezint
utilizateanumite
în particularit i de recuperare, datorit faptului c este
cea mai mobil articula ie i în acela i timp trebuie
recuperare, precums prezinte i unrianumit
i alte preciz gradpentru
necesare de stabilitate pentru
o în elegere cât amai exact a celor
permite segmentelor distale s fie expuse.
pozi ionate în anumite direc ii necesare activit ilor desf ur ate în
cursul zilei.
Principalele leziuni traumatice întâlnite la nivelul um rului sunt: contuziile; luxa iile; fracturile;
pl gile t iate sau în epate; arsurile.
Sechelaritatea posttraumatic afecteaz aproape identic um rul ca i periartrita scapulohumeral
(PSH) i ca urmare putem spune c la nivelul um rului posttraumatic avem cele cinci forme clinico –
anatomo – func ionale bine determinate:
• Um r dureros posttraumatic simplu;
sus dar având • Um
ca ir linii
dureros posttraumatic
comune blocat;
urm toarele: 1. Ameliorarea durerii prin: postur ri i pozi ion
ri înc din • Um r mixt;
perioada de• Um imobilizare; folosirea gimnasticii vasculare Phölchen i Möberg a Terapi
r pseudoparalitic;
Mastersului• ,Um r inflamat posttraumatic acut.
Obiectivele i mijloacele kineticemasajul
vor fi uorientate
or de tipdup efleuraj; termoterapie
particularit cald clinice
ile formelor i rece de; mai
2. Men inerea func iei
centurii scapulare prin: 151
Cotul posttraumatic - traumatismele cotului pot determina ca tip de leziuni: contuzii, pl gi,
scalpuri, arsuri; entorse; luxa ii; fracturi; leziuni de nervi i vase.
Aceste leziuni las o larg varietate de sechele, care pot fi sistematizate astfel:
controlul staticii i dinamicii gâtului, umerilor, toracelui, coloanei cervicale i cervico –
a. Sechele mai ales de tip mecanic articular, determinând limitarea, mai mult sau mai pu in grav a
dorsale;
mi c rilor cotului prin: organizare colagenic între planurile de mi care i alunecare;
executarea de mi c ri globale a segmentului scapulo – toracic; prevenirea atitudinilor
retrac ii
deficiente
musculotendocapsulare; fragment osos intraarticular; calus vicios; osteom periarticular.
secundare (cifotice i scoliotice) dup afec iunile traumatice; tonizarea prin contrac ii
Exist
izometrice a
b. Mai pu in frecvent,posibilitatea,
pot exista devia de i maiii axiale
rar , (cubitus varus icalcare
ca depunerile cubituss valgus),
se producretrac
îniigrosimea capsulei
musculaturii cervico – scapulo – humerale în situa iile permise; 3. Recuperarea mobilit ii
articulare, ale
ischemice blocându-
flexorilor, cot balant.
articulare prin:
c. Mu chii efectori ai mi c rii secotului
mi carea:pot artrit
r mâne deficitari prin:
posttraumatic atrofia retractil
i cicatrice de imobilizare;
. ruptura
ini ierea mi c rilor pentru asuplizarea muscular (activ asistat, activ, utilizarea tehnicilor
tendinomuscular ; miozitele calcare.
FNP i
d. Paraliziile nervilor periferici ai membrelor superioare sunt destul de frecvente i trebuie c utate
diagonalele din metoda H. Kabat, pentru promovarea mobilit ii la unghiuri maxime
întotdeauna;
posibile i în toate
e. Ischemia structurilor antebra ului, ce duce la retrac ia Volkman sau necroze;
axele i planurile permise. F r mi c ri pasive mai ales în cazul luxa iilor, fracturilor de
În perioada de imobilizare a cotului programele kinetice de recuperare încep prin utilizarea unor
clavicul i f r
mijloace fizioterapeutice i kinetoterapeutice având urm toarele obiective i mijloace :
mi c ri cu contrarezisten , f r tehnici de decoaptare i trac iuni axiale în cazul
1.Men inerea troficit ii esuturilor prin.: aplicarea undelor electromagnetice de înalt frecven , a
un obiectivsau
fracturilor primordial,
dup deoarece cotul este o articula ie ce dezvolt foarte u or redori
fototerapiei
strânse, iimul
subluxa i ,iluxa
a luminii
ii. Se vapolarizate
folosi (telescoparea
Bioptron), pentru gr birea Klapp
i a metoda consolod rii fracturii,
pentru o mai bun
cicatriz rii pl
pacien i pierzându-
exersare în lan gilor, i mobilitatea mai ales dup degipsare. În aceast perioad , mijloacele de
pentru
combatere
cinematic creînchis
aterea circula iei i a resorb mecanic
); 4. Rearmonizarea iei hematoamelor,
a um ruluila privind
început atât
în aplica ii zilnice,
mobilitatea, cât i
apoi
dureriidesunt
stabilitatea dou , treiales medica ia i terapia fizical antialgic ; 2.Combaterea inflama iei i
prin:
mai
2. Men inerea mobilit iiori articula iilor
pe s rilor
pt neafectate, atât a celor distale, ului;
cât iangiomat;
a um ruluiposturarea
prin
a tulbur
corectarea imân ; masajul
prevenirea mâinii
dezax i a antebra
rii capului humeral realizat prin anumite antidecliv i
posturi, decoapt
gimnastica
exerci ii
circulatorii
ri, Möberg
kinetice active în toate planurile.
tehnica foarte frecvente prin: repaus i postur articular relaxant ; folosirea Terapii
Durata imobiliz rii cotului este în variabil
scopul îndep
Mastersului,
Codmann, în func rt rii
ie edemului;
aúntinderi de musculare
tipul lezional, cu cât aceasta
- stretchingul este maip de
prelungit; strarea echilibrului ideal
durat , cu atât problemele
balansgrupele
între de recuperare sunt mai anevoioase i greu de realizat.
rilor Polchen, a gimnasticii Möberg, a aplica iilor de termoterapie reci(crioterapie),
Principalele obiective i mijloace dup careimobilizare
musculare
determin agonistsunt:antagonist
1.Combaterea dureriideltoidul,
i anume reprezentând la cot
coracobrahialul, bicepsul , trapezul pe
ode hiperemie
o parte, i activ , scade viteza de conducere pe nerv, scade activitatea receptorilor
cutana i, scade
supraspinos, subscapular i subspinos pe de alt parte; 5. Recuperarea mobilit ii controlate a
spasmul
um rului la
muscular (compresa cu ap rece, compresa cu ghea , masajul cu ghea , de 2
– 3 ori pe
unghiuri funczi);
ionale i treptat pe întreaga amplitudine.
152
Se recomand cu prioritate mi c ri active, atât în ap (hidrobalneokinetoterapia) cât i pe uscat,
exerci ii de facilitare neuroproprioceptiv ; c ldur local (în momentul în care nu avem inflama ie);
ultrasunet la nivelul tendonului i a jonc iunii tendino–musculare; masajul pe inser ia tendoanelor efectuat
profund; terapia ocupa ional la „placa canadian „ etc.
Mâna posttraumatic – Mâna reprezint sediul frecvent al multor traumatisme, recuperarea sa
implicând probleme deosebite din mai multe puncte de vedere În primul rând mâna
este implicat în
marea majoritate a activit ilor pe care le desf ur m zilnic i ca atare „e indispensabil ”; în al
doilea rând
este organul prehensiunii i a celei mai importante sensibilit i discriminative, al personalit
Principalele leziuni întâlnite la iinivelul
umane,mâinii
a sunt: luxa iile i fracturile, leziunile de tendon,
expresivit nervilor
paraliziile ii i a profesionalit
periferici, mâna
ii celei rigid
mai; amputa
elaborate;iile.în al treilea i nu în ultimul rând mâna
Obiectivele majore ale recuper rii suport greu posttraumatice ale mâinii sunt: 1.Combaterea
sechelelor
durerii i a procesului inflamator, imobilizarea
prin mijloacechiar de scurt
kinetice durat2.Prevenirea
i fizicale; , redorile i i retracturile
corectarea devenind ulterior foarte greu
diformit ilor i a devia iilor în cazul reductibile.
afect rii nervilor periferici; 3.Recâ tigarea amplitudinii de mi care
i cre terea for ei musculaturii afectate cu men inerea for ei musculaturii neafectate; 4.Ameliorarea
circula iei i troficit ii locale; 5.Reeducarea func iei senzitive; 6.Refacerea abilit ii mi c rilor;
7.Reeducarea func ional a prehensiunii.
În ceea ce prive te kinetoterapia acestui segment de membru superior, aceasta se poate realiza
prin:
a. tehnici anakinetice de posturarea care au valoare deosebit , la fel ca i mobiliz rile de tip
Maigne, motiv pentru care kinetoterapeutul trebuie s le acorde toat aten ia. Principalele
tipuri de posturi
utilizate pentru recuperarea mâinii sunt: posturile antideclive realizate liber de c tre
pacient sau cu
ajutorul unor e arfe sau dispozitive speciale, posturile seriate în atele utilizate pentru
men inerea unei
b. Manipul rile: sunt utilizate în pozisechelele
ii funcposttraumatice
ionale câ tigate de saula nivelul
pentru pumnului
corectarea acestea
unei diformit
fiind i sau devia ii, posturile
de repaus, i extensia radiocarpian . Mi c rile pasive sunt
mobilizarea radiocarpian , flexia radiocarpian
întotdeauna precedate de masaj i utilizate mai ales pe mi
c ldur . Amplitudinea timpul
c rilornop cre ii, posturi deîn prevenire
te progresiv timpul unei a devia iilor, utilizate în
edin e, atingând întotdeauna maximul cadrul recuper
posibil, moment rii în care se transform practic în întinderi;
paraliziilor
c. Mobiliz rile pasivo – active: de nervispre
fac trecerea periferici
mobilizi orteze de diferite
rile active, tipuri;
active cu rezisten i se
utilizeaz când for a muscular are valori între 2 i 3, neputând asigura mi carea pe întreaga amplitudine;
3.Recâ tigarea for ei i mobilit ii articulare simultane se realizeaz prin:tehnicile FNP
d. Mobiliz rile active: reprezint
(CR, hold baza– recuper rii mâinii, realizându-se în toate articula iile
(pumnului, mâinii, degetelor i policelui
„leziuniIR,
relax, ), pe toate direc
traumatice”
ILO,RR,) i mi ciile
anume ri posibile,
oldul
autopasive atâtcuanalitic,
operat. Cre tereacât
ajutorul mai ales
vertiginoas
scripe global.
ilor,Terapii
a num rului
Masters,
de interven
acesteaii
Folosim în special: exerci iile activ libere
ortopedo
fiind la
de altfel
– placa canadian i cu rezisten ; exerci ii de facilitare
neuroproprioceptiv ; terapia ocupa ional .
chirurgicale
singurele mi ca rif pasive
cut capermise
dup fracturi deoarece s celelalte
aib cea tipuri mai de maremobiliz
inciden
ri pasive
. Îns pot
oricare
determina
ar fi
Fizioterapia adjuvant preg te temici fiecare
sechela program kinetic prin (masajul, termoterapia cald sau
rupturi
rece, fototerapia Bioptron, , stimul
posttraumatic
ale esutului earile
se electrice,
,periarticular
exprimcuclinicelectroterapia,
formare de acupunctura
prin urm hematoame
torele semne etc.).
i clinice
implicitcapitale:
cu depuneri
durere;calcare
deficit
oldul posttraumatic – ducândÎn ultimul
de stabilitate; timp,
în final la o la nivelul oldului se dezvolt o nou categorie de
deficit dedrastic
reducere mobilitate,
a mobilit
deficitiide
cotului
locomoputându-se
ie. merge
153pân la anchiloz ;
Acestea reprezint de altfel i obiectivele recuper rii oldului posttraumatic, în ordinea
enumerat :
1.Combaterea durerii: este obligatorie, deoarece face imposibil ortostatismul i mersul, al turi de
care poate duce la instalarea unor pozi ii vicioase, în special coxa flexa dar i
atitudini scolioze i
implicit afectarea mai mult sau mai pu in a coloanei vertebrale. La nivelul oldului,
durerea poate avea
origini multiple, de la os (prin hiperemia de staz ), articula ie (prin cre terea presiunii
Putem interveni pentru a combate intraarticulare)
durerea prin: i medica ie antiinflamatorie, antalgic i sedativ ;
pân la iiafect
infiltra periarticulare;
ri periarticulare
electroterapie
prin tensiunea
antalgic
edemului
(diadinamici,
posttraumatic
Trabert,
i amedie
hematoamelor
frecven ,
musculare
joas frecven sau);
prin lezarea
masaj dup termoterapie
periostului, etc.(parafin , solux, Bioptron,); kinetoterapie ini ial f r înc rcare cu
repaus la pat,
gimnastica Bürger, trac iuni în ax continue sau discontinue pentru a sc dea presiunea
intraarticular .
2.Stabilitatea membrului inferior,Pentru a combate
este asigurat edemuloso
de factori nei, folosim de posturi (în
factori ligamentari antideclive,
special mobiliz ri active ale
piciorului
ligamentul iliofemural) i factori musculari i asigur atât stabilitatea pasiv (mai ales posterioar ), cât
care
i pe cea dinamic din timpul mersului genunchiului i pasiveRecâ
sau alergatului. ale tigarea
oldului,stabilit
curenii ioldului
excitomotori, masaj, ciorapi i man ete
se face prin:
pneumatice pentru
tehnici anakinetice i tehnici FNP folosiind : posturi libere (pentru combaterea
gamb i coaps
flexumului, a ;derota iei
externe, etc.), posturi fixate (montaje cu scripe i sau contragreut i, atele schimbate
progresiv);
manipul rile mai ales prin trac iune; mobiliz rile active; diagonalele H. Kabat i mi c
rile pasive prin
3.Mobilitatea oldului este importantsuspensoterapie
de câ tigat mai sau ales Terapie Masters
pe unghiurile funcetc.,
ionalecorectarea
minime (52° pozi iei trunchiului i bazinului
(tonifierea
pe mi c rile de flexie – extensie, 12° pentru abduc ie – adduc ie i 14° pe rota ie
musculaturii
intern – rotaabdominale
ie i paravertebrale); cre terea for ei musculaturii pelvitrohanterienilor,
aextern
fesierului
). Limitarea mobilit ii oldului poate fi dat de factori irreductibili (pensare
mijlociu ,i calus
articular a cvadricepsului;
În ceea ce privesc mijloacele pentru vicios, imperfecmobilit
recuperarea iuni deii congruen articular
oldului, acestea , etc.)utilizate
trebuie sau reductibili (contracturi musculare,
retractur
înc din perioada de imobilizare i constau în: posturarea membrului afectat pentru a
limitatinstalarea
evita capsular , edem organizat între palnurile de alunecare, etc.).
atitudinilor vicioase i pentru a facilita circula ia de întoarcere; posturarea alternant a
trunchiului pentru
a asigura drenajul bron ic, a evita apari ia escarelor; masajul general i al membrului
Dup perioada de imobilizare se recurge afectatlapentru
mobiliz ri pasive prin suspensoterapie, activo–pasive,
activare
hidrokinetoterapie, mobiliz ri active libere pe circulatorie,
toate direcdecontracturare, sedareii ,deetc.;
iile de mi care, exerci men inerea
facilitare, exercitroficit
ii ii i for ei
de pedalaj, terapie ocupa ional . musculaturii oldului i
4.Reeducarea mersului este bine coapseis prin
se faccontrac ii izometrice,
în bazine curen
ini ial cu i excitomotori,
sc derea niveluluimasaj.
apei treptat i
trecerea la variante de mers cu diferite aparate ajut toare finalizând cu mers liber la început cu spatele i
lateral pentru evitarea schiopat rii i urcat - coborât sc ri.
Genunchiul posttraumatic – la nivelul acestei structuri anatomice pot fi întâlnite toate tipurile de
traumatisme cum ar fi:
• Leziuni ale p r ilor moi: tegumente i esut celular subcutanat (contuzii, pl gi, arsuri),
ligamentele i tendon, mu chi ( întinderi, rupturi, sec ion ri, dezinser ii), vase i nervi (rupturi,
sec ion ri); • Leziuni osoase ale epifizelor (tibiale, femurale, peroniere) 154 i rotulei;
• Leziuni articulare (pl gi articulare închise sau deschise, rupturi ligamentare, entorse,
luxa ii, leziuni meniscale).
Prin pozi ia sa de articula ie intermediar la nivelul membrului inferior, are rol dublu în mers i
anume de a asigura statica printr-o mare stabilitate în timpul sprijinului pe de o parte i de a asigura
eleva ia piciorului pentru orientarea acestuia în func ie de denivel rile terenului în momentul de balans pe
de alt parte.
Genunchiul are ca i particularitate prezen a meniscurilor cu scopul stabilirii congruen ei
articulare între femur i oasele gambei. Tocmai datorit acestei particularit i vom descrie în câteva
cuvinte modul de diagnosticare a leziunilor de menisc( testele din fi a Zoli):
- ruptura meniscului intern - debutul fenomenelor se face prin apari ia unui blocaj articular tipic,
în pozi ie de flexie, urmând unei mi c ri bru te de rota ie a gambei - cu durere vie i
senza ie de
trosnitur . De obicei blocajul este reductibil, spontan, alte ori el r mâne în pozi ia de
flexie. Alteori este
prezent doar o hidartroz i durere la nivelul interliniei articulare interne. Cercetarea atent a
unor semne
- ruptura meniscului extern - întâmpin mai multe greut i de diagnostic clinic deoarece prezint
poate eviden
numeroase varia
ia nu
ii morfologice.
numai ruptura Accidentul
de menisc
ini ial
darlipse
i sediul
te de ei,
celefiemai
pemulte
cornul
ori,anterior
blocajele
al
meniscului,
sunt mai rare,
fie pe
cornul posterior;
incomplete i mai dese în extensie decât în flexie. Durerea este localizat de obicei în
exterior da nu este
Principalele obiective de atins înexclus s fie i genunchiului
recuperarea în zona internsunt:
. De 1.
asemenea i în durerii
combaterea aceast situa
i a ie exist i o serie de
semne careinflamator; 2. prevenirea i combaterea tulbur rilor vasculare i a circula iei; 3.
procesului
localizeaz ileziunea fie la nivelul cornului anterior al meniscului, fie leziunea cornului
prevenirea
posterior al lui.
combaterea pozi iilor vicioase, realinierea articular ; 4. ameliorarea tonusului muscular;
5. recuperarea
for ei musculare i a stabilit ii articulare; 6. asuplizarea esuturilor moi i mobilit ii
articulare;acestor obiective, pot fi sistematizate astfel:
Mijloacele care se utilizeaz pentru atingerea
7.recâ inflamator:
Pentru combaterea durerii i a procesului tigarea stabilit ii bipodale i unipodale i siguran ei în mers; 8. respectarea regulii
ghea ; Termoterapia: cu efect sedativ, spasmolitic; aplicare local , sub form de cataplasme
• repaus articular – se obde igien ale
cu parafinpozi ia de decubit dorsal genunchiul flectat u or (25°- 35°)
ine în
sus inut de o pern . În aceast pozi genunchiului.
deie40°Ccapsula
timparticular i ligamentele
de 20 minute; aplicaresunt relaxate,
general iar presiunea
sub form de b i la temperatura de 37°C.
intraarticular scade; Fizioterapia prin
• medica ie antialgic i antiinflamatorie: se poate administra
procede de electroterapie local prin
vor fii: curen infiltra ii– intra
i galvanici – i aplica longitudinal sau
se pot
periarticulare,
transversal; TENS –unguente, comprese;
• fizioterapie prin formele de utilizeaz
termoterapie curenrece
i cu(crioterapia): masaj cu gheade; comprese
impulsuri dreptunghiulare cu
joase frecven cu parametri reglabili –
efect antialgic;
curen i Träbert – curen i de joas frecven (150 Hz) – cu efect analgetic i
hiperemiant; curen i
diadinamici: cu efecte analgetice, hiperemiante, dinamogene, cu mai multe forme: MF,
DF, PS, PL, RS,
care se aplic latero- lateral la nivelul genunchiului; curen ii interferen iali cu efecte:
decontracturant,
analgetic, vasculotrofic, hiperemiant, resorbtiv; ultrasunete cu efect caloric profund,
micromasaj tisular;
prin cre terea aportului de sânge magnetodiaflux:
în musculatur ; pentru - câmpuri
reluarea
magnetice
mersuluideprin
joas desc
frecven
rcarea îngreut
administrare
ii continu sau
• hidrokinetoterapia în van trefl , bazine
corpului datorit efectului hidrostaticîntrerupt
i anivelului pentru
, ritmic efectul analgetic, vasodilatator, relaxant –
apei în care se realizeaz ; cre te elasticitatea esuturilor
moi. sau aritmic. 155
• masajul: prin fr mântare se ob ine ameliorarea circula iei sângelui, cre te elasticitatea
ligamentelor i a mu chilor; tapotamentul , cernutul, rulatul, vibra ia – ajut la reducerea edemului.
Pentru realizarea stabilit ii membrului inferior:
-stabilitatea pasiva: tehnicile FNP i exerci ii de tonizare i cre tere de for a musculaturii
stabilizatoare a genunchiului ( a celor”patru fa ete”; trac iuni blânde sau telescop ri
repetate pentru
cre terea rezisten ei ligamentelor; respectarea regulilor de igien a genunchiului, sc
derea greut ii
- stabilitatea activare: exerci iicorporale, evitarea
de cre tere a for mersului
ei tuturorpemuteren
chilorcucedenivel
participri, lafolosirea bastonului în timpul
stabilizarea
mersului, s nu
genunchiului se ex. izometrice, izotonice, exerci ii cu rezisten , DAPRE, tonizarea
prin:
p streze o pozi ie ce flexia puternic a genunchiului;
ischiogambierilor
prin: exerci ii izometrice, exerci ii cu rezisten ; tonizarea tricepsului sural prin: exerci ii
izometrice,
exerciAM.
Pentru cre erea amplitudinii articulare ii cu(mobilitate):
rezisten ; tonizarea
cu aparateletensorului
Kineteckfasciei lata: exerci
dup inerven ii ii cu rezisten , din
chirurgicale, mobiliz ri ale rotulei decubit
în sens heterolateral;
longitudinal i transversal; exerci ii pasive – active i active
exercicazului;
ajutate; tipurile de stretching adecvat ii pe suport oscilant.
exerci ii active; exerci ii gestice: p it peste obstacole,
urcat- coborât trepte.
Pentru antrenarea for ei: exerci ii active, active cu rezisten , izometrice din diferite pozi ii;
exerci ii cu ajutorul scripe ilor ; exerci ii cu benzi elastice; exerci ii active asistate, exerci ii rezistive-
DAPRE, etc.
Piciorul posttraumatic – De i în cele mai multe din articula iile sale mi c rile sunt foarte reduse,
în totalitatea sa, piciorul, se poate mi ca în toate sensurile, lucru important, inând cont i de faptul c
principalul s u rol este de a putea asigura mersul pe orice teren în condi iile în care acest complex
articular sus ine întreaga greutate corporal .
Tipurile lezionale ale traumatismelor piciorului sunt cele obi nuite: pl gi, contuzii, entorse,
luxa ii, fracturi, care pot interesa toate structurile anatomice: piele, ligamente, mu chi, tendoane,
articula ii, os, vase i nervi.
Programele hidrokinetoterapie i kinetoterapie pot fi orientate spre urm toarele obiective
specifice: 1. Combaterea durerii; 2. Cre terea for ei musculaturii peroniere; 3.
Echilibrare func ional i
corectarea lungimilor musculare; 4. Prevenirea dar i tratarea dezechilibrelor musculare
agonist-
antagonist prin tehnica binecunoscut de întindere muscular – stretching efectuat pe
Programele de kinetoterapiemuscualtura
i hidrokinetoterapie
securitate a pacientului în traumatismele
prin stabilizareapiciorului,
articiula gleznei se
iei gleznei i sc derea solicit rii
flexoare în– func
stabilesc extensoare,
ie de dar i iseveritatea
diagnostic pe inversori-eversori;
acestuia. 5. Corectarea mersului; 6.
mecanice, având prin
Corectarea
Tratamentul va fi func ional i va începe plasamentului
acesta cu anakinezia,
valen cu o antiinflamatorii.
e antialgice, scurt perioad deÎns protec ie de
lipsa articular
mi care de solicitare neuromuscular
centrului de
i astfel i ligamentar , tendinoas , muscular greutate; 7. Sc
. Imobilizarea înderea solicit
diferite rii gleznei.
aparate de conten ie realizeaz o
favorizezaz
formare aderen elor, a stiffnesului, redorii articulare, contracturii musculare i atrofiei
muscular.
Mijloacele sunt: tehnici i metode pentru cre ere a for ei i amplitudinii de mi care
specific
grupelor i lan urilor musculare afectate i o remobilizare articular prin tehnicile F.N.P
, manipul rile
Maigne, în final exerci ii de înc rcare progresiv activ i contra rezisten a mâinii
Terapia postural zilnic , de mai multe ori aplicând
izokinetice la i cu diferite aparatekinetoterapeutului
modern tehnica
pentru sau prinforgimnastica
cre terea Bürger iextensoare
ei musculaturii programe i a
dorsiflexiei
Tehnicile
treptat. de hidro
de cre tere a fori ei
hidrokinetoterapie
cuvor
diferite
finaliza
aparate ca: baia Whirpool,
tratamentul
moderne. ceaiile
prin exerci ascendent i descendent
izometrice
156 .
i izotonice,
Sunt recomandate stimularile proprioceptive de tip Freeman.
Înotul terapeutic i mersul în ap în special cu spatele i
lateral (pentru combaterea chiop t rii)
dup aceea reluarea mersului înainte, mers pe vârfuri i c
lcâi, urcat - coborât plan înclinat, biciclet
ergometric
6.3.3. Abordarea specific a traumatismelor cu înc
în activitatea rc turi inciden
sportiv binea lor
dozat , reluarea alergatului pe
pe ramuri
teren mai sigur dar nu prea tarede sau sport prea
Recuperarea kinetic a sportivului se realizeaz identic cu cea din traumatologia omului de rând,
moale,
doar c se sau denivelat.
ine cont de capacitateaLa început
crescut de efort dozajul poate
a organismului fi ide
acestuia 3-5
necesitatea
minuteîn i cre te treptat pân la 20 – 30 de
revenirii
activitatea competi ional . Ca atare recuperarea kinetic implic volum, intensitate,
minute.
complexitate mai
Patologia traumatic la sportivi
marepoate fi sistematizat
a mijloacelor , dup iV.
utilizate Iliescu,
bineîn elesN.personalizarea
St nescu i I. Dr gan,
programelor kinetice. Personalizarea
programelor va ine cont i de particularit ile traumatismului, a efortului în diferite ramuri de
astfel:
• leziuni hiperfunc ionale sport.
– sunt modific ri de ordin enzimatic biochimic i histochimic,
localizate la nivelul unor forma ii anatomice, elementul traumatic neexistând
• leziuni microtraumatice (distrofice) – sunt traumatisme de intensitate minor , dar
permanent repetate în cadrul unor mi c ri monotipe specifice probei sportive, produc
modific ri de tip
distrofic, putând genera astfel substratul microscopic al unor leziuni macrotraumatice
• leziunile macrotraumatice secundare
– sunt (miozite,
leziuni traumatice pure acute i cronice, consecin
mioentezite,
direct tendinite, tenosinovite,repetate,
a microtraumatismelor sinovite, pe bursite,
de periostite, epifizite, apofizite,
o parte, cronicizarea celor capsulite,
acute
periartrite). superficial i
(insuficient,
necalificat tratate, refacere incorect , reluare prematur a activit ii sportive), pe de alt
parte, instalarea
brusc i precis , într-un anumit moment al probei sau antrenamentului agentului
Cauzele care produc accidenteletraumatic intern sau ale aparatului locomotor cuprind dou grupe
prin traumatisme
extern.
etiologice principale:extrinseci – care Acestea
fac parte din pot
cadrulfi traumatologiei
axiale, interesând purecapul (craniocerebrale),
i intrinseci – în care sunttr unchiul (toracice,
abdominale,
înglobate leziunile specifice din sport ce nu necesit nici o interven ie din exterior.
dorsolombare)
Factoriisau radiare,sunt:
extrinseci interesând membrele i centurile.
A. Erorile programului de antrenament: oboseal treptat acumulat , refacerea spontan i dirijat
neadecvat folosit , intensit i i dozaj eronat, repeti ii prea frecvente, teren de alergare
neadecvat –
tehnic
locomotor: de lucru
devia iideficitar , înc lzirede insuficient
de genunchi, coxofemural, , depdeirea cot,greut
de iipicior,
corporale
bazin,normale,
coloan
caren e
vertebral , laxitate
alimentare,
articular reluarea activit
, dezechilibre ii sportive
musculare prin cre – terea
intrareasauînsc competi ii înaintea for
derea exagerat de eivindecarea
unor lan
complet ,
uri musculare,sc derea
Factorii intrinseci sunt:dezaniliereareflexelor plat,musculare
segmentelor
picior prin
care produc
abdomen aton,doping,
modific existen a unor
ri de static
amiotrofiile, limit leziuni
ri ale anterioare de
aleaparatului
amplitudinii netratate
mi care– articulare
control i
autocontrol
(mobilit ii
medical
articulare)insuficient,
care pot rezisten
fi cu mult a general
sub sau sc zutpesteprinlimitele
lips normale:
de antrenament;
laxitatea condi iile
articular
ambientului i
congenital , artrite,
condi
artroze,ii variate
inegalitdei mediu; echipamentul
în dezvoltarea sportiv;fizic
armonioas via nesportiv
asociate . cu inegalit i de membre i
alte segmente
Sporturile i în special periculozitate:
ale
ramurile
corpului; sportive
tehnicipot
sportive
fi grupate
eronat în
însu trei
ite,categorii,
deprinderi157dup
i automatisme
aspectul demotrice gre it aplicate.
- nepericuloase – care nu produc accidente, leziuni însemnate sau afec iunile se încadreaz în
categoria celor foarte u oare i u oare (de exemplu, navo- i aeromodelism, ah, popice, înot, tras cu arcul
etc.);
- pu in periculoase – cele care determin traumatism sau accidente ce duc la pierderi temporare ale
capacit ii psihomotrice i fizice a sportivului (de exemplu, tenis de mas , badminton, volei, patinaj,
atletism, tenis de câmp, iahting etc.);
- periculoase sau foarte periculoase – cele cu posibilitate de a produce accidente i traumatisme de
o gravitate medie, grav chiar invalidant , cu întreruperea chiar a activit ii sportive (cum sunt, ciclismul,
bobul, schiul, automobilismul – motociclismul, rugbi, haltere, para utism, hochei, box, kickbox etc.).
Obiectivul principal se îndreapt spre urm torul scop : s faciliteze vindecarea printr-un
tratamnet complex i activ, con tientizat prin: 1. p strarea integrit ii func ionale la
valori normale a
p r ilor neafectate (s n toase) dup traumatism i dup eventualele interven ii ortopedico-
chirurgicale;
2.facilitarea regener rii esuturilor afectate de traumatism (osos, muscular, cutanat,
ligamentar, tendinos,
capsular, vascular etc); 3.reîntoarcerea la func ionarea global a corpului, a
membrelor afectate;
4.reînceperea antrenamentelor i competi iilor pe baza urm toarelor criterii:s revin cu
seria comlet
Sportivul trebuie s cunoasc de privind rolul i importan a înc lzirii, adapt rii la efort,
no iuni
mi c ri programului
despre dup leziuniledevertebrele
stretching cervicale i lombare, relaxare
pentru flexibilitate, respectivi 80% din seria
amplitudine de de mi c
mi care,
ri în leziunile
formele de
membrelor;
refacere for a imuscular
spontan de cel pupersonal
dirijat , folosirea in 80% adincrioterapiei,
for a muscular a membrului
a ortezelor opus as
i bandajelor,
n tos, absen a
kineziotapingului. El este con tient s informeze despre orice accentuare a durerilor,
proceselor inflamaorii,
inflama iei, apari ia a durerii f r consum de medicamente antialgice i
antiinflamatoare;
contracturilor
Pentru ob inerea acestor obiective, are de realizat urm s nu sarcini
musculare,
toarele sau :Teoria
a eventualelor recidive,
tratamentului activ leziuni sau disfunc ii. Are
prezinte
-program instabilitate
obligatoriu
func ional – complex articular
de ; abilitatea de a alerga f r dureri i ciclic; examen neurologic
normal; i funcsau
kinetoterapie,
Esen a tratamentului activ complex fitness
ional pentruterevenirea
se folose progresivc la
de argumente, forma anterioar
regenerarea de .
esut are la baz excita ia proprie, specific , func ional adic :
• Mu chi ====================== contrac ia
• Os ========================= înc rcarea, ap sarea, telescoparea
• Ligamente, tendoane ============ tensionarea
• Meniscuri, discuri ============== presiunea
Acestea sunt denumi i excitan i, stimulen i specifici de regenerare. Stimulii exogeni i endogeni,
activi duc la aceea complexitate a tratamentului care trebuie bine planificat , în eleas apoi implementat
cu dozaj în team work.
Norma sau regula Arndt-Schutz privind folosirea, aplicare stimulilor, excitan i pentru
tratamentul activ func ional este cel mai acceptat în lumea mondial a recuper rii.
• Excitant sub limit de prag (mic)================= nici un rezultat;
• Excitant mic (la limit de prag)================== rezultate minore;
• Excitant mediu ( 75%=========================rezultat optim;
• Excitant cu mult peste prag(foarte mare)============rezultate d un toare.
maratonul
Abordarea domin
pe ramuriprin
sportive
afeca iunile
traumatismelor.
musculare, ligamentare, tendinoase, a fasciilor i aponevrozelor
Atletismulmiozite,
(entezite, cu probele
bursite,
sportive
sinovite,
ca: martendinite,
ul, alerg rile,
rupturi
s riturile,
musculare
arunc irile
tendinoase),
i probele combinate
uzura
158articular
i (cotul
Baschet : avem cu predominan traumatisme de contact i toat gama de traumatisme a p r ilor
moi, în special al aparatului propulsor, reprezentat de lab , calcaneu, tricepsul sural, tendonul achilian i
genunchiul.
Boxul comport un bilan traumatic extrem de bogat. Se descriu leziuni ale extremit ii cefalice,
cap, barb , pome i, nas, trunchi, fracturi ale oaselor nazale, a cartilajului septal,
cartilajelor aripilor
nasului. Toate acestea duc la formarea nasului în a. Traumatismele repetate pe maseter
pot provoca
trimus i pareza faciale, nevralgii. Membrele superioare sufer diferite afec iuni ca:
Canotaj, kaiac - canoe, schiff etc. (entorse,
Se remarc luxaînii,special traumatismele la nivelul spatelui adic a
fractura tip
coloanei vertebrale Benett lasubfalange,form fracturi a primului
de lombalgii, metacarpian,
discopatii, fracturamiofaciale
sindroame de scafoid, ,
decol ri ale hernie de
radiculopatii,
metacarpienelor,
disc. Alte formeentorse de pumn,
de leziuni etc.). la nivelul p lmilor - hiperkeratozice palmare,
se formeaz
datorate irit rii
mecanice foarte
Ciclismul este unul din sporturile prelungite prin contactul
periculoase, competi palmar
iile secudesframa.
oar Manifest
atât în srili,artrozice
pe la nivelul
osele, în circuit, cross, montenbaick articula
etc. iei
Cele mai specifice, sunt c derile i urm rile acestora: luxa ii,
scapulohumerale,
fracturi cot, pumn,
ale claviculei , alegenunchi.
membrelor superioare i chiar inferioare, eroziuni din zona
perineal i a
tenosinovitelor de gamb , traumatismele craniocerebrale care duc i la deces.
La gimnastic se semnaleaz de la Traumatismele
banalele leziunivertebro-
musculare, tendinoase, pân la traumatisme la
nivelul toracelui, perineale, dar i medulare
mai gravele sunttraumatisme
la fel de maxim cranio cerebrale
gravitate în sauspecial
fracturi ale coloanei
la nivel coloanei cervicale i duc la
vertebrale, prin ateriz ri gre ite, lovire de aparat,
tetraplegii . gre eli în tehnic .
Fotbalul - membrul inferior este zona cea mai expus afec iunilor de diferite nivele i grade, în
special genunchiul i glezna: entorse, luxa ii, întinderi i rupturi de ligamente i
musculare. Afec iunile
hiperfunc ionale de suprasolicitare ale aparatului locomotor sunt miozita, tendinita
ligamentita, meniscita,
Halterele, sport tot mai r spândit capsulita, aponevrozita,
i în rândurile iar înîncazul
femeilor care afect rii concomitente
leziunile traumatice asemai multor esuturi
produc
histologice apar forme
atât la ridicarea cât i la coborârea greut ilor. Se descriu de exemplu, rupturi ale
anatomo-clinice
bicepsului brahialcombinate;
la mioentezita, tenosinovita i altele.
ridicarea halterei, rupturi ale musculaturii spatelui, discopatii i hernii de disc sau
sciatic . Rupturi ale
Handbalul este un sport de contact vaselor i în laultimul
mici nivelul timp provoac toat
la b gama de traumatisme i la ale oaselor
arunc torului de suli ,organelor
epicondilit genitale rba chiar
tip atletic), i, fracturi de stern,
fracturile de fracturi
stress, finalizânduse cu
toate nivelele aparatului locomotor. antebra
Sunt ului
artroze cronice i
frecvente a entorsele la nivelul mâinii, degetelor, gleznei,
pumnului,
genunchiului, leziunile musculo-tendinoase,
reumatismale. luxa iiLaale
leziunile
acromioclavicular de pumnului,
menisc
, atle
luxa . cotului. o afec iuneluxa
i ii predomin
metatarso-falangiene, comun
ii ale mai
piciorului
multorînramuri
ariculai iaprobe
Hipismul contribuie la afec iuni
Chopard, acesta
sportive: specifice
prin fiind cum ar fi: fracturile de clavicul , dislocarea
rdurerea
mânereapiciorului
picioruluicauzat
c l re ului
de oîn reac
sc ri ie
. Dintre
inflamatorie
leziunilea cronice
aponevrozei
amintim,
plantare.
osteomul
Durerea
adductorilor,
plantar se poate
contuzii abdominale.
dezvolta prin afect ri variate,
Se pot avînd
produceo etiologie
accidentei maio topografie
grave: fracturi
relativ bine
ale coloanei
clasificat de
microtraumatisme repetate de suprasolicitare,
veretebrale
speciali ti. care
la diferite
duc la leziuni ale mu chilor, dezinser iile extensorilor
Voleiul
la nivelul nu furnizeaz
degetelor accidente
piciorului, contuzii,
nivele, grave,ale
Recuperarea
bursite
fracturi îns aparatul
i kinetoterapia
toracale,
coatelor,ale propulsor
genunchilor,
coastelor,
este specific i rului,
rupturi membrele
umtraumatismelor159 superioare
sau entorse
contuziiale
pederegiuni . sufer de bazin.
gleznelor,
splin , fracturile
Tenisul de câmp, prezint o leziune caracteristic , care creeaz serioase nepl ceri sportivilor a a
zisul cot al tenismanului (tenis elbow), prin epicodilita i epitrohleita la nivelul articula
iei cotului.
Procesul se caracterizeaz prin dureri continue pe partea antero-extern a antebra ului i
Automobilism i motociclism cotului
- traumatismele
care se specifice, depind de nivelul de preg tire, a
pilotului,
acccentueaz de lacalitatea
presiuneechipamentului
într-un punct fix, a situat
curse,supraepicondilian.
a competi iei de caracteristicile ma inii
sau a
motocicletelor i uneori de factorul întâmplare, soart . Avem de a face cu traumatisme cum
sunt fracturile
de la
Înotul, polo, s riturile în ap - Dintre celenivelul membrelor
mai specifice afec superioare
iuni amintim, i inferioare,
afec iunilearsuri,
ORL, discopatiile,
ale traumatisme ale
coloanei vertebrale
c ilor respiratorii, oftamologice, prin conjunctivite iritative, sau alergice la apa clorinat
provocând
sau necuratpara, sau tetraplegii i traumatisme craniocerebrale .
cele virale, afec iuni dermatologice specifice înot torilor (micoze stafilococice,
streptococice, pitiriazisul
versicol etc.). G sim i afec iuni ale aparatului locomotor (leziuni de suprasolicitare,
hiperfunc ionale
Polo pe ap - afec iunile sunt asemcum neste toare umcelor
rul înot
din torului
nata ie,sau completându-se
genunchiul brasistului,
cu traumatisme
periartrita
ca scapulohumeral ,
spatele dureros
pl gi frontale, arcade sparte i sângerând, artrozele al i afec iunile de suprasolicitare a um rului, spate
înot, torului
dureros în special coloana lombosacrat lovituri de fluture,scrotului,
la nivelul tendinitaepicondilita
coiful rotatorilor,
. tendinita de supraspinos, deltoid sau
Sporturile de contact : lupteleziuni
( greco – romane, libere ) judo, etc., fac parte din sporturile
coracoacromiale).
aciclice, se încadreaz în grupa sporturilor mixte aero - anaerobe. Cele mai frecvente
afec iuni cu o
amprent specific sunt, traumatismele directe i indirecte. Hematoamele, care se
formeaz în urma
repetatelor lovituri aplicate zonei urechii de c tre capul adversarului, antebra ul, cotul
adversarului,
cu predominan metabolic anaerob de intensitate mare în condi ii atmosferice speciale
constituie prin deformarea pavilionului urechii un semn specific, urechea de lupt tor.
(vânt, frig,
Alte formeprintr-un
Sporturi de iarn - toate sunt caracteristice mai efort complex (unele ciclice altele aciclice),
temperatur sc zut , umezeal , z pad ). Traumatismele îmbrac forme foarte variate i sunt
u oare de traumatisme pot fii pl gi la nivelul fe ei , arcad , barb , frunte, bursite la
cauzate de:
nivelul olecranului,
starea tehnic necorespunz toare a echipamentului, impruden , indisciplin , duritatea
disjunc ii condrocostale, epicondilite, entorse i luxa ii sau subluxa ii la nivelul aricula
adversarilor,
iilor
condi ii nefavorabile de mediu, oboseala, deficien în preg tire, m suri de refacere gre
acromioclaviculare, scapulohumerale, genunchi , cot, etc.
ite sau deloc,
reechilibrarea termic , alimenta ia caloric , arbitrajul. Microtraumatismele sunt
predominante, din
grupajul celor de suprasolicitare, create de trepida ii, denivel ri, ciocniri, c z turi, ocuri,
schimb ri de
ritm. Cele maitemperamentul.
personalitatea, specifice sunt:ahi musculo-ligamentare
tii sunt destul de refractari
sau osteomusculoconjunctivale
la controalele medicale care
ah - sportul min ii, este un sport
cedeaz
periodice.
reactivitate, cu efort neuro-psihic,
în timpul
Esteabilitate, aten ie concentrat solicit aten ia, memoria
, rezisten la stres i gândirea,
o bun capacitate de
efortului neuro-
necesar
refacere oprelungit,
refacere la farmacologic
ateriz ri, schimb
, metabolic
ri de, direc
psihologic
ii etc., prin
Avemformele
îns i specifice
situa ii grave
de
traumatice ca:
refacere.
muscular i neuropsihic . Traumatismele sunt cele hiperfunc ionale musculare,
afectarea cranian
Nerespectarea
ligamentare, articulare
acesteia
prin duce
lovire,la csindromul
z tur , afectarea
de suprasolicitare,
coloanei vertebrale
de fatigabilitate
soldate matinal
cu com ,
fracturi maleolare în special cea peronier
secsuprasolicitare,
de concurs,
iune ,dePSH (periartrita
cu predomina scapulohumeral
la nivelul membrelor
) ale uminferioare
rului cronic
i la de
membrul superior care
Tenis
voleibalist . de mas este un sportine
mcu efort
sau cu
cu energogenez
irascibilitatea,
duv
paleta. final
le in,letal . mixt
sc derea lucidit, aerob
ii etc. -anaerob 160, ce reclam o bun
Pentru a avea un control mai bun în prevenirea traumatismele i a ob ine rezultate bune în
refacerea i recuperarea sportivilor ata m i o fi de evaluare propus i folosit de noi.
FI „ZOLI” DE EVALUARE KINETOTERAPEUTIC

ÎN AFEC IUNILE TRAUMATICE SPORTIVE
Numele:
Prenumele:
Vârsta:
Sexul:
Sportul Practicat: Categoria Sportiv :
Antecedente Personale:
Antecedente Sportive:
Starea De S n tate Prezent :
Diagnostic Medico-Sportiv La Trimitere:
Indici Morfologici i Func ionali:
G. Talia Bust CV Puls (clino-orto-efort) TA (clino-orto-efort)
M sur tori în (cm):
Circumferin / Lungimi
Segment
Neoperat Postoperator Internare Externare
Coaps
Genunchi
Gamb
Glezn
Bra
Antebra
Gâtul mâinii
Perimetrul toracic
Anvergura
Lungime membre inferioare
Lungime membre superioare
Mobilitate articular
For pe grupe musculare afectate
valori 0 – 5
Temperatura local : cald (inflama ie) faz acut faz subacut
reacutizare faz cronic
Durere (scala 1 –10):
oc rotulian: prezent absent
Hidratroz : prezent absent
Complica ii posttraumatice: pseudartroze; osteoporoz de imobilizare/ post S.A.N.D.; osific ri
heterotrrope; redori articulare (A.M.) – stiffness, tixotropie; retrac ie ischemic Volkman; laxitate
articular ; atrofie muscular
Interven ie chirurgical rezolvat cu: forme de microtraumatisme suferite; forme
macrotraumatice suferite; osteosinteze – tij , cerclaj etc.; folosirea de orteze; aplica ii de kineziotaping;
Miotonometrie, valori:
altele.
Dinamometrie pentru: for centur scapulo-humeral ; for lombar ; for palmar - stânga -Ddreapta
Indice de refacere (I. Dörgö): Fi de autocontrol i de nutri ie 161
Teste func ionale cardiorespiratorii: spirometrie; proba Martinet; steptestul Master; testul Karvonen;
testul Cooper, testul Pitteloud, testul Sargent, testul Georgescu:
EVALUARE PE REGIUNI TOPOGRAFICE

Coloana vertebral : testul Kendall i Mc Creary; testul ridic rii active a ambelor membre inferioare
din D.V.; semnul Laseque
Um rul : manevra Addison, faza 1 i 2; testul sindromului costoclavicular; testul hiperabduc iei ;
Slump Test (testul tensiunii neuromeningeale); testul biceps (instabilitatea tendonului
bicepsului);
testul Yergason (durere pe tendonul bicepsului); testul Booth i Marvel; testul Lippman;
testul
Cotul : testul Cozen; testul cotul juc torului de
Ludington; tenis;
testul testul i cotul
Hawkins juc torului
Kennedy - semnuldespeed;
golf; testul
semnulLasTimel;
mâna (coiful rotatorilor);
testul
testul Pinch
Mân – Police : semnul Froment, Neertestul
i Welsh;
Finkeistein;
tesul Maitland
testul Quadrant
Bunnel –i Locking
Littler; testul „O”; prize
(tripulpar , unghial , policelaterodigital , sferic , ciliondric , cârlig etc.)
old – Pelvis: testul Thomas; testul Ober; testul sacroiliac (Gaenslen); testul Patrick i Faber;
sindromul hamstring (Puranen i Orana); testul Ely
Genunchiul posttraumatic : testul Lachmann; testul Schubladen (testul sertarului): + = 3 pân la 5
mm ++ = pân la 10 mm +++ = peste 10 mm; testul Slocum i Larson; scorul Lysholm;
sistemul
de cotare a laxit ii genunchiului dup Michon; testul Mc. Murray; testul Apley; testul
medial
/lateral
• Scala(varus - valgus);articular
de instabilitate testul :schimb rii pivotului; testul Cross-Over; testul Wipe;
testul 0 grade = nu se deschide articula ia
fluctua iei ( ocul rotulian); testul1+
gradul Patellar tap; testul
= deschiderea valgus
e mai mic(L.C. M.);
de 0,5 cmtestul varus (L.C. M.)
gradul 2+ = o deschidere între 0,5 pân la 1cm
gradul 3+ = o deschidere mai mare de 1 cm
• testul m sur rii unghiului „Q” privind aliniamentul patelei
• st pe scaun la unghiuri func ionale, coxofemural – genunchi – glezn
Glezna : manevra de trac iune anterioar ; testul invers rii stresului; testul instabilit ii ligamentare:
mediale, laterale; testul Mc. Conkey i Nicholas (gradul 1, 2, 3); testul Thomson
Lab – haluce: linia Feiss; unghiul în articula ia talocrural ; testul Judet – Benassy (tendonul
achilian)
Mersul în ap f r sprijin cu baston bare nerealizabil
Mersul pe uscat f r sprijin cu baston cârji nerealizabil
Testul de înc rcare cu cântarul:
Ac iunea Procente M. I. stâng M. I. drept
f r înc rcarea MI 0 %
atinge cu vârful piciorului i
încarc 20 % din greutate 20 %
suport par ial propria greutate 20% - 50%
suport propria greutate, tolerând-o 50% - 100%
suport în totalitate propria greutate 100%
Sta iunea unipodal : posibil imposibil

Urc , coboar sc rile: u or dificil imposibil 162
Criterii de revenire în antrenament i competi ie (cel mai larg acceptate): examen neurologic
normal; lipsa inflama iei persistente; f r consum de
medicamente antiinflamatoare i antialgice; s nu
prezinte instabilitate articular , cu blocaj; abilitate de a
alergaBibliografie
f r jen (ciclic); for a muscular de cel
1.Dr gan, I.; (1994)- Medicin sportiv aplicat , Editura Editis, Bucure ti;
pu2.Kiss
in 80J.,(2002)
%-85Fiziokinetoterapia
% din for a muscular a membrului
i recuperarea medical opus;
, Ed. Medical Bucuretestele
ti;
de efort la valori cel pu in medii.
3.Panait, Gh., ( 2002) -Ortopedie Traumatologie practic , Editura Publistar Bucure ti;
4.Pásztai,Z., (2001) – Kinetoterapia în recuperarea func ional a aparatului locomotor,
Ed.
Universit ii din Oradea;
5.Pásztai,Z.,Pásztai,Elisabeta, Pásztai,Andrea, (2001)-Terapii-tehnici-metode complementare
de
relaxare, decontracturare folosite în kinetoterapie, Ed. Logos, Gala i;
6.Poienariu,D., Petrescu, P. i colaboratorii (1981) - Traumatoiogie i recuperare func
ional la
sportivi, Editura Flac ra- Timi oara;
7.Sbenghe T, (1981), Recuperarea medical a sechelelor posttraumatice ale membrelor;
Ed.
Medical Bucur ti
163
6.4. KINETOTERAPIA ÎN BOLILE REUMATISMALE
Obiective :
• Cunoa terea tipurilor de afec iuni reumatismale;
• Clasificarea lor dup practica obi nuit în abordarea tratamentului kinetic.
• Posibilitatea de informare i documentare rapid , fie a pacien ilor, fie a cadrelor medicale
implicate în tratamentul kinetic.
• Posibilitatea cunoa terii gradului i formelor de afectare a aparatului locomotor, a altor aparate i
sisteme ale organismului uman.
Con inut:
6.4.1.Descrierea bolilor reumatismale dup criteriul regiunilor anatomice afectate, organelor i
sistemelor
6.4.1.1.Afec iuni reumatismale ale membrelor superioare
6.4.1.2.Afec iuni reumatismale ale coloanei vertebrale
6.4.1.3.Afec iuni reumatismale ale membrelor inferioare
Cuvinte cheie: Investigare clinic ; Evaluare func ional ; Tratament kinetic; Recuperare.
6.4.1. Descrierea bolilor reumatismale dup criteriul regiunilor anatomice afectate, organelor i
sistemelor
6.4.1.1. Afec iuni reumatismale ale membrelor superioare

Este o parte extrem de important a aparatului locomotor care realizeaz integrarea organismului în
mediul înconjut ror, rezolv necesit ile de intreven ie ale fiin ei umane în toate
domeniile de activitate,
putând fi,deci considerat o adev rat prelugire a creierului, rezolv prehensiunea precum
Afectarea de orice fel a membrului i apropierea
superior duce
i la prejudicii majore, de aceea kinetoterapia este
dep rtarea
extrem de util în profilaxia, tratamentul obiectelor
i recuperarea de iunilor
afec corp, este mijloc de comunicare
reumatismale ale membrului i expresie,
superior.contribuie la locomo ie.
Poliartrita reumatoid (P.R.), reprezint o afec iune inflamatorie a esutului conjunctiv, cu evolu ie
cronic , caracterizat clinic prin artrite periferice, adesea simetrice, persistente, nesupurative, cu evolu ii
spre deform ri i anchiloze de etiologie multifactorial .
Alte denumiri ale poliartritei reumatoide: Boala Charcaut, Reumatism cronic progresiv, Poliartrit
cronic evolutiv , Artrit reumatoid .
Criteriile A.R.A. (American Rheumatism Association) de dioagnosticare a P.R.: 1. Redoare
matinal ; 2. Durere în cel pu in o articula ie; 3. Tumefierea cel pu in a unei articula ii timp de
6 s pt mâni;
4. Tumefierea unei alte articula ii peste un interval de 3 luni; 5. Tumefierea articular
Conform acestor criterii diagnosticarea
simetric; 6. Noduli
poliartritei reumatoide este posibila în func ie de
subcutana
îndeplinirea acestor criterii. Putem vorbii i; 7. Modific
de poliartrita ri radiologice;
posibila, 8. Modific
probabila, definit ri în
i clasic . lichidul sinovial; 8. Reac ii de tip
Waaler Rose.
Leziuni i deform ri determinate de P.R.:
La nivelul pumnului: Tumefac ia pumnului prin sinovita radiocarpian . 2. Sindrom de cap cubital.
3. Redoarea pumnului mai ales în flexie.
degetelor. 3. Deforma
La nivelul mâiniiia iîndegetelor:
„butonier 1.
” aDevia
degetelor (inversa degetelor.
ia cubital decât cea 2.
în Devia
„gât de ia leb d ”). de
în „gât Deformarea
leb d ” a
policelui în „Z”. 164
Obiectivele kinetoterapiei în P.R. 1. Realiniamentul i corectarea axelor articulare în scopul
men inerii mi c rii în axe i planuri anatomice normale; 2. Preîntâmpinarea deform rii
articula iilor; 3.
Men inerea sau cre terea mobilit ii articulare pentru a permite men inerea amplitudinii de mi
Alte forme inflamatorii de reumatism care înlalimite
nivelul mâinii. 1. Reumatismul poliarticular acut. 2.
Reumatismul psoriazic (P.R. func psoriazic
ionale; 4.);Men inerea
3. Guta saugutoas
(P.R. cre terea for ei musculare;
– reomatism 5. Recuperarea prehensiunii.
metabolic)
Obiectivele kinetice men ionate mai sus se aplic în mod curent i acestor forme de manifestare în
mod individualizat i creator din partea kinetoterapeutului
Mâna artrozic . Spre deosebire de formele inflamatorii, mâna artroizic cu toate
formele de
manifestare, corespunde formelor de reumatism degenerativ.
Forme de manifestare: Artrozele interfalangiene distale (nodulii Heberden) sunt
prezente ini ial la
index i medius, ulterior i la celelalte degete, adesea simetric la ambele mâini. Instalarea
acestor nodozit i
determin limitarea mobilit iii interfalangiene distale. Artrozele interfalangiene proximale
(nodulii
Bouchard). Aspectul pe care îl dau mâinii ace ti noduli este de îngro are i tumefac ie la
Obiectivele de tratament kinetic înnivelul acesteI. forme
F.P., cuartrozice degenerative ale mâinii se reg sesc în
limitarea mobilit
obiectivele ii. Rizartroza
men ionate mai sus. (artroza metacarpofalangian ) a policelui reprezint o
Toate formele reumatismale inflamatorii tumefaci iedegenerative
i men ionate beneficiaz i de posibilitatea
deformare a articula
interven iei chirurgicale, rezolvând o parte din obiectivele de iei trapezometacarpiene
tratament obligatorii.cu Ceea
pozi iace policelui în adduc ie i felxie.
r mâine sigur
de domeniul kinetoterapiei este p strarea Boala i Dupuytren
recuperarea mobilit ii articulare, a for ei i a îndemân rii.
(retrac ia rezolv
Ergoterapia, al turi de kinetoterapie aponevrozei palmare),
analitic se mai cunoa
(Kinetoterapia) te i ca(Ergoterapia)
i sintetic boala Lederhose. Se caracterizeaz prin
îngro area i
problema prehensiunii cu diferitele ei tipuri cunoscute.
Tehnici i metode aplicate în afec iunile retrac ia aponevrozei
reumatismale palmare în zona mijlocie a palmei printr-o reac ie fibroblastic a
ale mâinii:
1. Tehnicile anakinetice, imobilizarea aponevrozei.
i posturarea se întrebuin eaz , mai ales, în faza acut pentru
men inerea formei pumnului, mâinii i degetelor pentru preîntâmpinarea deforma iilor
posibile. Aceste
tehnici au dezavantajul pierderii for ei musculare i a instal rii anchilozelor par iale sau
totale. De aceea
aparatele de mobilizare pot fi amovibile, adic permit par ial mi carea sau seriate, adic
2. Tehnicile kinetice, dinamice,pozi ia demi carea începând cu exerci ii pasive i terminând cu
permit
exerci ii active cu autorezisten i imobilizare
rezisten , cuseîngreuieri
schimb în mai multe
i obiecte (mai serii
ales pe direcreeducarea
pentru iile anatomice i fiziologice normale,
prehensiunii). combinându-se
Se vor întrebuin a mai ales tehnicile flexiadecupromovare
extensia, abduc ia i adduc
a mobilit ii în ia, etc. afec iunilor, care produc
cazul
anchiloz par ial sau total i/sau deform ri.
Aceste tehnici sunt: mi carea activ de relaxare, opunere, stabilizare ritmic , rota ie ritmic ,
inversare lent i cu opunere, contrac ii repetate i secven ialitate pentru înt rire. Ele întrebuin eaz diferite
tipuri de contrac ie muscular : izotonic , izometric i diferite combina ii între aceste tipuri de contrac ie.
În P.R. este de evitat mobilizarea pasiv , preferându-se automobilizarea. Sunt total contraindicate
trac iunile, iar dintre tipurile de contrac ie muscular izometria, deoarece exercit presiuni intraarticulare.
Va fi respectat cu mare stricte e principiul nondolorit ii, iar pacientului i se va cere o participare
activ i con tient în timpul tratamentului. Acest tip de participare creeaz premizele pentru înv area
corect a exerci
posibilitatea iilor, ceeai ce
apropierii depduce
rt riilade
eficientizarea
corp. Este autotratamentului.
articula ia intermediar a membrului superior, a a cum
genunchiul Cotul reumatismal.
este articula Cotul este
ia intermediar o combina
a membrului ie de 3 articula ii oferind mâinii
inferior. 165 i antebra ului
Afec iuni reumatismale inflamatorii i degenerative ale cotului: Poliatrita reumatoid (P.R.)
men ionat mai sus; Poliartrita gutoas ; Poliartrita juvenil (o form particular a poliartritei reumatoide
care afecteaz i copiii mici); Reumatismul articular acut; Artrozele cotului; Reumatisme abarticulare ale
cotului: 1.Epicondilita; 2. Epitrohleita; 3.Olecranalgia
Patologia cotului, indiferent de etiologie, determin una sau mai multe din urm toarele situa ii:
redoare articular , instabilitate articular sau disfunc ie-neuromuscular . Diferitele forme de afec iuni
reumatismale inflamatorii ale cotului, mai ales în cazul poliartritelor, datorit istal rii redorii articulare, a
esutului conjunctiv (a capsulei articulare, în mod deosebit) se instaleaz precoce limitarea extensiei,
evolu ia putând fi, de cele mai multe ori, spre anchiloz în semiflexie (mai ales
poliartrita juvenil ) cu
compromiterea grav (instalarea de handicap) a unor mi c ri din cadrul A.D.L.-urilor i
a activit ilor
profesionale.
Celelalte forme de suferin e ale cotului (cele artrozice), se instalez mai ales ca
urmare a unor
luxa ii, fracturi sau microtraumatisme repetate.
Dintre formele abarticulare amintim: Epitrohleita, care este o tendinit de inser ie a
mu chilor
epitrohleieni cu manifest ri dureroase la nivelui cotului i pumnului în cadrul mi c rii
Obiective kinetice de tratament de i flexie a
recuperare a cotului: 1.Combaterea durerii prin tehnici
antebra ului (pozi
anakinetice pe bra ion, ricontra
i posturunei
ri înrezisten e; Epicondilita
limite func este tigarea
ionale); 2. Recâ tot o tendinit
mobilit iide inser
func ie
ionale
ai normale
mu chilor
extensori,
prin exercidurerea
ii dinamicese manifest
încep ndîn cu partea extern
exerci a cotului la miiile
ii autopasive(exerci carea de extensie,
pasive sunt total
asociat cu prona
contraindicate ia;
din cauza
Tehnici utilizate: Pentru refacereaOlecranalgia
aparifor
ieieibru este
te a tendinita
- inversare lentlade
durerii inser
icea maiie mic
inversare a tricepsului, durerea
lentamplitudine);
cu opunere, apare la
3.contrac ii extensia
Tonizarea cotului,pentru
musculaturii mai
ales în
recâ
izometricemi carea
tigarea for zona
în ei scurtat , izometrie alternant . Pentru refacerea mobilit ii - ini iere
cu contrarezisten
musculare
ritmic .
i a stabilit
, relaxare- ii în diferite grade de flexie i extensie.
opunere, relaxare-contrac ie, stabilizare ritmic , rota ie ritmic , exerci ii active cu obiecte i
i înotul terapeutic. Ca principii de cu respectat
rezistensunt: a principiul nondolorit ii, principiul accesibilit ii ( de la
u or la greu, de la simoplu la complex,corpuluide(flot ri). Se lapreteaz
la apropiat îndep rtat),foarte bine metodele
principiul particip riiKlapp, Kabat
con tiente i i Bad Ragaz
(hidrokinetoterapia),
active cu avantajul cre rii premizei de autotratament. precum
Um rul reumatismal. Um rul este regiunea anatomic a aparatului locomotor, care asigur , în
condi ii de mobilitate i stabilitate mi carea întregului membru superior. Mobilitatea for ei i stabilitatea la
acest nivel asigur celelalte func ii de mi care ale segmentelor membrului superior: (bra , cot, antebra ,
mân ).
Afec iunile reumatismale ale um rului:
- Artritele cronice ale um rului, din care amintim spondilita anchilozant (este tratat în
subcapitolul „Coloana vertebr al ”. De men ionat c doar 5-10% din cazurile de
spondilit afecteaz i
umerii în stadiul ini ial al bolii, dar în stadiile avansate procentul afect rii este mult
mai mare. Afectarea
este întotdeauna bilateral . Semnele clinice în spondilita anchilozant sunt cele specifice
- Artrozele um rului ca localizare din suntpoliartrita
rare i de obicei apar ca urmare a unor st ri posttraumatice
reumatoid
sau microtraumatisme suferite anterior. Ele ,facdar
parteparticularizate
din contextul la um r.alÎnpoliartrozelor.
general toate situa iile sunt leza i mu chii rotatori,
-periarticulare
Periartrita scapulo-humeral (P. ceeaeste
S.H.) ce deduce
fapt lao afec
o iune heterogen din grupul reumatismelor
determin suferin e specifice la nivelul tendoanelor, burselor i capsulei articulare. Acestea
artroz acromioclavicular dureroas .
reprezint
Localizarea
aproximativ
proceselor dintreabarticulare.
80 % reumatismale
afec iunile
inflamatorii
um rului,sau în degenerative
accelerarea leziunilor
la niveluldegenerative
166
structurilor i în
În periartrita scapulo-humeral , leziunile sunt localizate mai ales la nivelul articula iei scapulo-
humerale, mai ales leziuni la nivelul tendonului mu chiului supraspinos, al bicepsului
brahial, caracterizate
prin necroze, rupturi par iale i totale precum i calcifieri. Sunt cazuri în care pot fi
incriminate leziuni la
nivelul capsulei glenohumrale, a c rei inflama ie evolueaz c tre fibroz realizând aspectul de
Factorii nervo i mai bine cunoscu i um r blocat.
în ultima vreme care pot fi incrimina i sunt: nevralgia cervico-
Cele mai
brahial , Zona
dificileZoster
cazuri(sistemul
sunt datorate
nervos rupturii
periferic)
unor itendoane
hemiplegia,în special
boala aParkinson,
celor patru
mu chi rotatori,cerebrale
traumatismele care
alc tuiesc
etc. (în sistemul
calota rotatorilor,
nervos central).
având ca urmare
Alte situa
aspectul
ii generatoare
clinic de umînr pseudo-paralitic.
P.S.H. sunt: angina
pectoral , preinfarctul i
infarctul miocardic, interven iile chirurgicale pe pl mâni (toracotomii), toracoplastii,
cancerul de sân
operat. O categorie de factori incrimina i, dar greu de evaluat este expunerea la frig sau
P.S.H.-ul evolueaz în pusee alternan a frig-cald,
dureroase, generând impoten func ional în faza acut i tendin
boli profesionale
spre anchiloz par ial în afara puseului. Din punct de(minerii, oferii P.S.H-ul
vedere clinic de curs include
lung ). To i ace tidefactori,
3 forme suferinunii
: laten i clinic,
genereaz starea de
um rul dureros simplu (tendinita supraspinosului i a bicepsului), um rul dureros acut (bursita
subacromiodeltoidian ), um rul blocat,uzurumarul esuturilor moi, periarticulare, în mod deosebit la nivelul articula ie scapulo-
pseudo-paralitic.
Obiectivele tratamentului kinetichumerale,în P.S.H.afectând
1. Combaterea dur erii – prin tehnici anakinetice (în
puseu acut), postur ri i imobiliz ridirect sau indirect
de scurt durat ; i2.celelalte
Refacereaarticula ii aleiium
mobilit în rului.
articula iile centurii
scapulare; 3. Tonizarea musculaturii; 4. Redobândirea stabilit ii i a abilit ii mi c rilor controlate.
Tehnici i metode kinetice: Pentru restabilirea mobilit ii în stadiu de puseu acut, imobilizarea i
posturarea se vor întrebuin a schimbând la intervale scurte de timp unghiul de
deschidere (abduc ie-
adduc ie, flexie-extensie, rota ie intern -rota ie extern ). Pot fi întrebuin ate cu succes
exerci ii pasive, în
mod special cele auto-pasive, dar se va c uta o trecere cât mai rapid la exerci iile
active i active cu
rezisten . Pentru a ob ine o mai eficient tonizare în timp scurt, se vor promova exerci
Ca tehnici amintim: ini iere iileritmic
izometrice
, mi care(cu activ de relaxare-opunere, contrac ii repetate,
contraindica
relaxare-contrac ie, stabilizare ritmic , inversare ielentîn, cazurile
inversare de lentpreinfarct
cu opunere,i infarct
izometriemiocardic).
alternant De (cu asemenea exerci iile
respectarea contra-indica iilor), rotaizotonice,
ie ritmic . au
Metodele folosite: Klapp, Kabat iavantajul
Bad Ragaz, c rezolv
metoda simultan
Codman, atâtînotul
redobândirea mobilit
terapeutic, joculii cât i a for ei. Sunt multe combina ii
cu mingea
de ap
în exerci
etc. ii
timpul edin elor de kinetoterapie este indicat ca ritmul de execu ie a mi c rilor s se
care sekinetic
Principiile în abordarea tratamentului compun din alternan a contrac ie izometric -contrac ie izotonic în lan cinematic
fac în ritmul sunt: cel al nondolorit ii, al accesibilit ii în cadrl
cînchis
ruia, icadeschis.
o particularitate, se va trece treptat de la exerci ii kinetice în lan cinematic
respira iei deoarece este un ritm biologic, u or suportabil, iar exerci iile s nu dep easc
închis, apoi
patru timpi, de
semideschis i la sfîr it lan ul cinematic deschis. Tonizarea muscular de va rezolva
preferin doi timpi. În formele de reumatism inflamator (spondilita anchilozant ,
simultan cu
poliartrita reumatoid )
recâ tigarea
Nu sunt contraindicate exerci iile pasive, mobilit
dar este bineii i se
stabilit ii. cPentru atingerea unui nivel func
În ional este suficient a
umerii sunt afecta i îna mod ajunge
deosebitt mai repedei la
în pusee maicele
alescctive.
în stadiile avansate de evolu
se ajunge la
ie. Tratamentul
for a 4 (pe scara 0-5).
kinetic se nuan eaz în func ie de starea de puseu sau faza cronic i se aplic simltan
producerea inflama iei care contribuie cu rezolvarea
la generarea unui tablou clinic caracterisrtic sunt incriminate:
traumatismele, microtraumatismele,obiectivelor
expunerea prelungit
specifice laalefrig,
acestor
factorii
boli.de stres. 167
6.4.1.2. Afec iunile reumatismale ale coloanei vertebrale
Coloana vertebral pe bun dreptate este considerat a fi „organul axial” al
aparatului locomotor.
Orice afectarea a sa precum i alte forme patologice duce, indirect, la afectarea aparatului,
a locomo iei, cu
pericolul de instalare a handicapului. Din punct de vedere clinic articula iile care pot
fi afectate în
afec iunile reumatismale sunt: atricula iile disco-somatice, articula iile, interepifizale,
articula iile
aparatului ligamentar.
A. Forme inflamatorii de reumatism la nivelul colonei vertebrale
Spondilita anchilozant . Cea mai cunoscut form de reumatism inflamator la nivelul
coloanei
vertebrale este aceast boal , c reia i se mai spune i „Boala Bechterew”, boala Strumpell-
Pierre Marie etc.
Etiologie ei este înc insuficient cunoascurt . Predominan a ei la b rba i este recunoscut
de statisticile
medicale. Sunt suspecta i mai mul i factori neinfec io i, dar mai ales cei infec io i i
factorii genetici. În
cadrul teoriei interpret rii moleculare i se rezerv antigelului HLA-B27 un rol
patogenetic de mare
certitudine. Leziunile ce le provoac sunt la nivelul articula iilor periferice (inflama ia) la
nivelul coloanei
(osificarea capsular ), la nivelul articula iilor sacro-iliace (inflama ie i sinostoz ) la
nivelul discurilor
Kinetoterapia, în cadrul tratamentului intervertebrale (inflama anchilozante
complex al spondilitei ie i osificare) este la nivelul
foarte aortei
important . (inflama ie). Deci, din cele
În spondilita anchilozant obiectiveleprezentate,
se subordoneaz rezult stadiilor
patru de evolu ie.
tipuri de leziuni
În stadiul unu de evolu ie activitatea coloanei este cvasifunc (inflama ie, osificare, fibrozare,
ional . Practic, dacdepuneri
boala de esteamiloid).
Aceast boal cunoa te o evolu ie de cele mai multe
depistat din acest stadiu, celelalte stadii se vor instala foarte târziu, ori îndelungat i speciali tii au având
pacientul c zut deo
acordabsolut
via
asupra .a Din
normal patrupunct stadiidedeveedere
evolu ie, apreciindu-se
kinetic ne vom propune func ionalitatea coloanei
în perioadele de din
puseu punct
o pozide
vedere articular
ionare a corpului i
muscular.
corect (patStadiul
tare cu ini ial este
o pern miccelsubdeceaf sacro-ileit
) i apoi, de fiind
îndatafectate doar la
ce se trece articula iile sacro-i
faza subacut
iliace (dureri
cronic exerci locale
ii
nocturne,
de for i umobilitate
oar subfebrilitate,
în toate axele st ri ideplanurile
inconfort. Stadiul doi afecteaz
anatomo-fiziologice. mobilitatea
Respira ia va firegiunii
intens
lombare dinspre
întrebuin at , o
sacru
Stadiile doi i trei de evolu ie au cadat spre p lombar
pentru
obiective înalt
o bun i oxigenare
strarea . Stadiul
recâ tigarea trei iisecoloanei,
înmobilit
cadrul manifest
efortului apoiprin
dac anchiloz
pentru
este ob inereaaproape
unui total
ritm de la
nivelul
lucru optim.
posibil coloanei
revenireaFoarte la starea de mobilitate avut înainte de ultimul puseu. Este important p
lombare,
important
strarea afectând
esteii catotodat
mobilit coloana toracal
s preîntâmpin , inclusiv
m pierderea articula
mobilit ii îniilearticula
costo-vertebrale.Este limitat
iile costo-vertebrale.
respira
Pacientul ia de
trebuie
la articula iile sus men ionate, mai ales a celor costo-vertebrale. O anchiloz par ial în
preocupare
tip major pentru mobilitatea coloanei
b de înbambus segmentul cervical. Umerii i oldurile,
con toracal.
acestetientizat
articulaStadiul
deiiefectele patrubolii
fixeaz ca un
în stadiile avansate, de însu irea coloana lombar
igienei , toracal
zilnice i ceaii
i a necesit
fiind
cervicalafectate
(par i
ial)
În aceste stadii kinetoterapia maiduceefectu rii
ila unui
diminuarea
are kinetoterapia
rolul de a men expansiunii
ine coloana întoracice
forma în fiziologic
ei inspira ie, daci expira ie, ceea ce este grav
ele,
pân la diminuarea va drastic
pune un înaccent deosebit
articula ia i pe p strarea se
atlanto-axoidian mobilit ii articulare i. aEste
i atlanato-occipital for
program
pentru
poate p strând intacte curburile zilnic
ventila
sale normale, cu
ia exerci ii simple i eficiente.
chiar dac mobilitatea s-a diminuat par ial.
ei musculare
ultimul stadiu ladea consecin
Stadiul patru pretinde conservarea pulmonar
cât mai cubuntoate mobilit iiele.
restante înstadiulsegmentele
nivelul
evolu ieacestor zone
i handicapul anatomice.
este major.Practic,
De fapt, handicapul patru se deafectate
evolu iei clinic
instaleaz
o
înc dinpoate fi bine
stadiul trei. tolarat
de pacient dac
Acestdinlucru
punct estedeposibil
vederedac funcpacientul
ional pacientul
este monitorizat
r mâne în stadiul
i 168
dispensarizat.
trei.
Tehnici i metode: Accentul se va pune pe p strarea mobilit ii articulare, lucrându-se special
pentru fiecare segment al coloanei în parte i pentru coloan în ansamblul ei. For a se
subordoneaz
mobilit ii i se va pune accent pe mu chii paravertebrali ai coloanei, pe mu chii intercostali i
pe diafragm.
Exerci iile izometrice vor fi folosite pu in deoarece s-ar putea s fie afectat aorta, de
aceea vor fi mult
i înotul terapeutic, metoda Kabat întrebuin
(ritmat de aterespira
exerciie),
iilemetoda
izotonice.
KlappAnakinezia
(adaptat pentru
va fi spondilita
promovat doar pe parcursul
perioadelor ).de puseu i se
anchilozant
vor subordona
De remarcat c pe m sur ce boala evolueaz preîntâmpin
spre stadiile terminaleriiinterven
instal ia
riikinetic
unor curburi
nu scadedeformante.
ca Ca tehnici amintim:
importan , dar se împu ineaz mijloaceleinversarea lent i cu
de interven ie. Practic, de îndat ce s-a pus diagnosticul acestei
boli interve ia kinetic este o parte a opunere, misecundare
profilaxiei carea de irelaxare-opunere,
ter iare. progresia cu rezisten . Ca metode sunt indicate:
hidrokinetoterapia
Trecerea dintr-un stadiu în cel lalt se face prin evaluare i apreciere clinico-func ional . Aceste
evalu ri se fac obligatoriu de câteva ori pe an i mai ales dup fiecare puseu. Din punct de vedere kinetic
este ideal dac se ajunge la rec tigarea func iilor coloanei de mobilitate i for avute înainte de ultimul
puseu.
Principiile care trebuie respectate în spondilita anchilozant sunt: Principiul nondolorit ii,
principiul accesibilit ii, participarea constant i activ a pacientului.
B. Afec iunile reumatismale degenerative ale coloanei vertebrale
Aceste boli sunt echivalentul la nivel axial al bolilor degenerative articulare
periferice. Dac la
nivelul acestor articula ii este afectat cartilajul hialin, la nivelul coloanei, aceste boli
Cervicartroza. Este boala reumatismal sunt rezultatul
degenerativ
st rii a coloanei cervicale determinat de uzura
discurilor
de uzur ceintervertebrale
apare în urma care include rilor
suprasolicit mai prin
multe
încsuferin e:
rcare mecanic .
- discartroza cervical , cu sau f r hernie discal ,
- uncartroza
- degenerescen a ligamentelor intervertebrale.
Toate aceste suferin e afecteaz aproape exclusiv partea inferioar a coloanei cervicale (în special
C5 – C7).
Între factorii favorizan i specifici acestei afec iuni se num r anomaliile congenitale de tipul gât
scurt. În contextul cervicartrozei au fost descrise urm toarele sindroame:
- Dorsalgia cronic , datorat unei discartroze mai frecvent în zona mijlocie a coloanei
- Cervicalgia cronic non-radicular . Substratul morfologic este determinat de o discartroz
vertebrale
incipient plus artroza interapofizar posterioar , ce determin trac iuni minore pe ligamente.
dorsale mai ales în cadrul unei spondiloze deformante, în zona inferioar , sau printr-o
- Cervicalgia acut rigidizant (torticolisul acut vertebrogen). Substratul morfologic este
artroz a
determinat de o protruzie discal plus artroza interapofizar posterioar .
articula iilor costotransversale i costovertebrale (mai ales în partea inferioar a coloanei
- Nevralgia cervico-brahial . Substartul morfologic este o hernie discal cervical .
dorsale).
- Insuficien a vertebro-bazilar .Substratul morfologic este dat de uncartroz .
- Dorsalgo sau dorsalgia acut rigidizant . Prezint o oarecare similitudine cu lumbago.
Dorsartroza. Este mai frecvent la adul i i la vârstnici.
Se
datore te unei protuzii i hernii discale toracale.
- Cifoza senil Schmorl, are ca substrat morfopatologic degenerarea fibrelor inelului
fibros în
regiunea dorsal mijlocie – ceea ce va determina rupturi translamelare anterioare i
laterale cu pensarea
anterioar i apoi o scleroz anterioar a spa iului discal, osteofitoz anterioar i apoi o
scleroz
anterioar a discurilor. Afec iunea apare la indivizii de 169
peste 70 de ani.
Sindroame clinice lombare
La nivelul coloanei lombare, atât datorit structurii sale cât i a particip rii ei func
ionale la
ansamblul func ional i biomecanic al organismului, pot ap rea o serie de afec iuni,
manifestându-se în
Dintre cele opt sindroame clinice contextul unor sindroame.
lombare cinci În alte tipuri de suferin
prezint o simptomatologie oarecume nemecanice
comun sub ca de exmplu: inflamatorii
sau tumorale,
aspectul durerii, un a a-zis complex dureros simptomatic comun: dureri lombare i care
istoriculîni fes
iradiaz anamneza
; sunt cu totul altele.
dureri parasacrate; dureri peritrohanteriene; dureri scleromiotomiale (referite) care se
extind pân la
a. Manifest ri statice: atitudini vicioase (scoliozsemne
genunchi; , hiperlordoz , aplatizarea
neurologice obiectivelordozei);
absente.
b. Manifest ri dinamice: limitarea A.Sindromul
func ional a rahidian
mi c rilor în secursul
care prezintunor activit
cu trei i cotidiene;
tipuri de manifest ri:
limitarea flexiei, a mi c rilor de lateralitate, dificult i de mers; existen a unei neconcordan e între
mi c rile pasive i active; fenomenul de arc dureros; mi c ri dezaxate.
c. Manifest ri locale.
B. Sindromul dural – datorit unui conflict disco-radiculo-dural, care poate prezenta dou forme
sub aspectul durerii:
a. cu durere spontan dural - determinat de presiunea unei hernii discale asupra durei mater.
b. cu durere dural provocat - prin anumite manevre.
C. Sindromul neurologic, se realizeaz prin compresiunea pe elementele neurale în canalul
rahidian sau în gaura de conjugare (tulbur ri de sensibilitate).
D. Sindromul ligamentar:
a. algii ligamentare acute;
b. algii ligamentare cronice.
E. Sindromul psihic – înso e te orice durere i mai ales cronic , putând determina
psihizarea
ligamente, capsule, periost, mu chi. Aceste zone pot fi asimptomatice sau
afec iunii.
simptomatice, latente, sau
F. Lumbago acut capsulo-ligamentar. Se caracterizeaz prin dureri de tip mecanic care
active, ca indura ii circumscrise din musculatura dorsal inferioar lombar , p tratul
se
lombar, fesierii,
amelioreaz în repaus i se accentueaz la mobilizare. Celelalte caracteristici ale durerii
tensorul fasciei lata, tricepsul.
corespund
a. Stenoza de canal vertebral. Se poate manifesta sub forme latente, fruste sau severe,
complexului dureros simptomatic comun.
acestea
- Artrozafiindarticula iilor interapofizare posterioare. Afec iunea se comport patologic ca i
G. Sindromul sacroiliac i/sau piramidal.
de domeniul
afec iunile periferice,
chirurgical.cu deosebirea c , aceast artroz este rareori mecanic . Localiz rile
i se manifest prin miogeloze, zone H. Prolapsul cudisacal postero-central acut / subacut fascii,
(lumbago acut sau subacut discogen);
b.dureroase
sunt Sindromul
la nivelul sediul
de în neural.
tunel straturi diferite:
Sindrom tegument, aponevroze,
înrudit cu sindromul de tunel carpian. Este
discopatia
datorat unei
D10-L2 i lombar inferior L3-S1.
lombar stadiu II.
osteofitoze
Caracteristic posterioare
pentru aceast
sau postero-laterale
afec iune esteîn gaura
manifestarea
intervertebral
simptomatic
. la distan , distal
I.Sindroame de origine fascial (sindroamele miofasciale). Sunt legate de o patologie
faHernia
de de disc lombar cu afectarea radicular nevralgia sciatic (lombosciatica).
degenerativ
Nevralgia
sediul leziunii. Când apar fenomenele de compresiune se produce o simptomatologie
sciatic este o algie radicular care traduce suferin a unei r d cini a nervului sciatic i
caracteristic
multreimai
fiec zone. rar o 170
Anatomopatologic, cauza sciaticii prin hernie de disc este fie o afectare degenerativ a
discului, fie
o herniere a lui. Dup vârsta de 30 de ani apar primele modific ri de degenerescen a
discului. La nivelul
inelului fibros are loc o sc dere a elasticit ii fibrelor circulare i radiare, iar la nivelul
nucleului pulpos
scade capacitatea lui hidrofil ceea ce d posibilitatea producerii leziunilor traumatice cu
ruperea par ial
sau total a inelului fibros ceea ce va determina protruzia discului, fie pe linia median , fie
lateral, situa ie
în care produce compresiunea r d cinii nervoase pe plan eul posterior osos al g urii de
conjugare.
a. Reumatic - foarte rarDin punct, de
întâlnit ap vedere anatomic
rând datorit se descriu
prezen ei unor treinoduli
faze dereumatici
producereîna herniei
esutul discale:
Faza I- fisura inelului
conjunctiv perineural. fibros- f r protuzie, manifest clinic prin discopatie, lombalgia comun .
Faza
b. Prin hernie de II sciatica
disc: – ruptura incomplet
medular a inelului
, sciatica radicular– cui sciatica
excentrarea discului
troncular . spre gaura de conjugare
realizând
compresiunea- clinic manifestându-se prin sciatica recidivant .
Faza III – ruptura total a inelului cu r sfrângerea capetelor inelului fibros în gaura de
conjugare
cu compresiunea
atingere a trunchiului corespunz
nervostoare
propriu-zis.
i cu pierdere
Ea rezult de, substan
în majoritatea
de la cazurilor
nivelul nucleului
dintr-un
pulpos care
conflict disco- va
protruziona,
radicular, consecutiv
va herniaunei – ceea
herneii
ce va intrarahidiene
duce la sc derea la în
nivelul
l imii discului.
discurilor intervertebrale L4-L5
sau
Obiective
L5-S1. kinetice în afec iunile degenerative ale coloanei vertebrale cervico-dorso-
lombare.
Sindromul de sciatic poate ap rea ca un simptom al unei afec iuni de alt natur –
1. relaxarea muscular paravertebrale; 2. combaterea durerii; 3. asuplizarea articular i
sciatica
combaterea sau secundar – sau poate ap rea ca o sciatic primar , idiopatic - prin hernie de
simptomatic
curburilor nefiziologice, a devia iilor coloanei vertebrale i a mi c rilor dezaxate; 4. ob
disc.
inerea
Sciatica
stabilit
secundar
ii unor afec iuni generale cu r sunet pe nervul sciatic: intoxica ii
coloanei vertebrale în static i dinamic , în condi ii de desc rcare i în înc rcare treptat a ei;
endogene;
5. tonizarea
intoxica ii exogene; procese inflamatoare specifice (infec ioase), nespecifice,
musculaturii abdominale
degenerative, tumorale; deoarece laxitatea acesteia las abdomenul inferior s cad
înainte provocând
scleroza în pl ci, arahnoiditele, infec ii neurotrope, tumori ale m duvei, ale înveli urilor
astfel
m duvei;accentuarea curburii lombare cu pericolul instal rii unor suferin e discogene
lombare; 6. tonizarea
spondilitele specifice: TBC, stafilococice, streptococice; discitele specifice, procese
mu chilor gambei (triceps sural i peronieri care sunt afecta i în sindroamele sciatice).
inflamatorii
nespecifice,
Tehnici i metode spondiloza,
indicate tumorile vertebrale, st ri traumatice ale coloanei,
spondilolisteza,
Cea mai utilizatspondiloza;metod este metoda Williams care se aplic fiec rui pacient în mod
creativ în specifice i nespecifice, osteitele bazinului, tumori ale oaselor bazinului,
sacroileitele
urmaiuni
(flexia
afec unor
pe ale
expir
evalu revenirea
ri clinice
din iflexie
funcpeionale.
inspir)Aceast
; nondoloritatea
metod se ; încpoate
rcareaaplica
treptati aîncoloanei
condi ii
de
vertebrale
organelor cu
micului bazin (metrite, parametrite, tumori uterine, uterul gravid); i unele
hidrokinetoterapie.
trecerea
afec iuni succesiv de Sunt
la oindicate
etap launelealta stiluri
a programului
de înot Williams
terapeutic i (crawl
a metodeipe spate).
Klapp Alte
(se
metode:principiul
aplica
inflamatorii,
metoda degenerative i tumorale ale oaselor, tendoanelor, fasciilor etc. pe tot
Ca principii ale tratamentului kinetic
Kabat, se recomand
accesibilit
traiectul metoda
inferior
ii). Este alasocierea
Klapp,
deosebit
metodarespira
de Mc ieiKenzie
la programul
important participarea
(mai ales Willliams
pentru
activ aafec pacientului
iunile discale
i însu înalte
irea
(T12-L1
exerci
nervului iilor
sciatic.
i L1-L2),
de
cdeasemenea
Sciatica
tre pacient
primaraplicate
în ordinea
: în propus
mod creativ
de kinetoterapeut.
i personalizat. (de 171la caz la caz).
6.4.1.3. Afec iuni reumatismale ale membrelor inferioare
Este partea aparatului locomotor care asigur locomo ia, mersul în ortostatism prin succesiunea
pa ilor efectua i.Mobilitatea în condi ii de stabilitate a membrului inferior este asigurat de toate
articula iile mari i mici ale membrului inferior: old, genunchi i articila ia tibio-tarsian precum i de
articula iile labei piciorului.
A. oldul reumatismal . Patologia oldului reumatic este dominat pe de o parte de coxartroze iar
pe de alt parte de coxitele din poliartrita reumatoid i alte forme inflamatorii.
Coxartrozele primitive (cca 40-50% din coxartrozele) aparent f r cauze bine definite, pe un old
f r anomalii morfologice, la vârsta de 50-60 de ani, uneori în cadrul unei boli artrozice
generale. Este o
coxartroz de obicei bilateral cu coxometrie normal . În general au o evolu ie lent .
Marea majoritate a
Coxartrozele secundare (50-60%) coxartrozelor
ridic cele mai primitive beneficiaz dederecuperare.
dificile probleme tratamenteÎntr-un
conservatoare
anume i în special balneo-
fizioterapeutice
procent de
putem stabili c la originea coxartozei se afl o luxa ie congenital de old sau
orecuperare.
subluxa ie.
Marea majoritate îns au la origine o displazie coxofemural simpl , o form minor de
subluxa ie.
Interven ia chirurgical cât mai precoce permite i o recuperare mai bun . În cazurile
Coxita reumatoid – apare în contextul avansate din clinic
tabloului punct al unei poliartrite reumatoide evoluate.
Coxitele din spondilartrita anchilozantde vedere
(formakinetic,
rizomelicse) seintervine mai pu
pot prezenta subinpatru
la nivelul oldului i mai mult în problemele
forme: forma
ridicate de reumatoid ) ; forma hiperostozant ; forma osifiant cu
eroziv i distructiv (idem ca în poliartrita
supraponderabilitate.
anchiloz osoas ; forma mixt , eroziv-constructiv .
Simptomatologie. Indiferent de etiologia coxartrozei, ea prezint câteva semn comune, astfel c
într-o coxartroz avansat decompensarea poate fi algic , inflamatorie, static , muscular i dinamic .
Durerea este declan at de modific rile de la nivelul structurilor articulare, datorit contracturilor
sunt predispu i sau manifest un început de coxartroz , sunt sf tui i s se reorienteze
musculare, tendinitelor mu chilor de for . Durerea este ini ial mecanic – apare la pornire, apoi
profesional, s evite
permanent , mai intens la urcatul i coborâtul sc rilor. Poate fi proiectat pe fa a anterioar a coapsei
mersul prelungit pe jos. De men ionat c mersul pe jos pentru între inerea func ionalit
spre genunchi.
ii oldului este
Stadiile func ionale de evolu ie ale oldului reumatic. În ceea ce prive te etapele de instalare a
necesar cu condi ia respect rii unei doz ri riguroase, coroborate cu alte m suri de igien
afec iunilor degenerative la nivelul oldului, acestea sunt:
corespunz toare
- Etapa I în care sunt prezente modific ri patologice congenitale sau ap rute, dar nu sunt
ca purtarea bastonului, ajutând astfel la desc rcarea oldului bolnav, pauze intermitente,
leziuni la
evitarea mersului
nivelul articula iei. La acest nivel coxartroza primitiv este reversibil ;
pe teren accidentat, s se men in o greutate corporal în limite normale (evitarea
- Etapa II este etapa apari iei leziunilor minime (stadiul preartrozic, cu leziuni posibil
supraponderabilit ii), se
reversibile) ;
va utiliza pentru plimb ri, mersul cu bicicleta, se va evita i pozi ia de ezând prelungit
- Etapa III – modific ri anatomice cu repercursiuni asupra func iei articula iei caracteristice
deoarece
M suri profilactice la nivelul articulapentru
iei oldului: evitarea flexumului
ortostatismului
favorizeaz instalarea de prelungit.
old, se va Pacien ii care
utiliza corect bastonul, partea opus
stadiul de artroz coxo-femural cu expresie radiologic bine definit .
oldului bolnav,
Igiena articula iilor oldului.
trecând greutatea pe oldul s n tos i baston, desc rcând astfel oldul bolnav, în nici un
caz nu se va
adopta un mers chiop tat (pentru a nu purta baston !), dac nu exist inegalitate între
lungimea
membrelor inferioare aceasta se va corecta începând cu o diferen mai mare de
0,5mm, se vor evita
purtarea tocurilor înalte la înc l minte, programele de gimnastic se vor executa de 1-3 ori pe
zi, program 172
Obiectivele kinetice ale afec iunilor reumatice inflamatorii i degenerative ale oldului
reumatic: 1.recâ tigarea i men inerea mobilit ii articulare m car în limite func
ionale a mi c rilor în
articula ia coxo-femural ; 2. prevenirea instal rii rota iei externe a membrului
inferior (prin posturare în
repaus); 3.tonizarea musculaturii afectate, în mod deosebit a musculaturii
extensoare (fesier mare), a
musculaturii abductoare (fesier mijlociu i a musculaturii care asigur rota ia intern
Tehnici i metode în tratamentul kinetic pân allaoldului
o valoare cât
- tehnici anakinetice – posturarea înmai apropiat
condi de valoarea
ii de combatere 5 (pe
a rota scara 0-5);
iei externe 4. recuperarea
din pozi ia de decubitmersului; 5. combaterea
supraponderabilit
dorsal; ii.
- tehnici kinetice pentruDe recâfapt obiectivele
tigarea kinetice
mobilit ii: ini iereînritmic
astfel, mi
de care
afecactiv
iuni sunt strâns legate de m surile
de relaxare-
opunere, contracdeiiprofilaxie
repetate, relaxare opunere, relaxare contrac ie, rota ie ritmic ;
secundar
- tehnici kinetice pentru recâ tigarea for. ei musculare: inversarea lent i cu opunere, contrac ie
izometric în zona scurtat , izometrie alternant i stabilizare ritmic .
Ca metode se pot utiliza hidro-kineto-terapia , metoda Klapp, metoda Kabat (diagonalele pentru
trunchiul inferior i pentru membrele inferioare), aplicate în mod creativ i personalizat.
Principii de tratament kinetic în coxartroze : 1. principiul nondolorit ii ( în perioadele acute se
recomand repausul la pat cu protejarea oldului afectat iar în perioadele cronice lucrul cu
pacientul se va
face pân la limita durerii sau o limit de durere acceptat de pacient) ; 2. prelucrarea
analitic a grupelor
musculare afectate ( principiul accesibilit ii) ; 3. înc rcarea treptat a membrului inferior
afectat (acela i
principiu men ionat) ; 4. recuperarea mobilit ii articulare se va face i se va men ine la
B. Genunchiul reumatismal. Genunchiul cel pu in estela articula ia intermediar a membrului inferior, fiind
valoarea cea
totodat de –5 mai(scara 0-5) ; 5. articula
voluminoas participarea
ie dinactiv i con tient
organism. Datoritprecum i colaborarea
faptului c este
pacientului de
neprotejat cu
kinetoterapeutul,
musculatur necesar
este cea mai ales
mai expus la din perspectiva
traumatisme, frigînsu irii programului
i umezeal . Din punt kinetic pentru
de vedere
efectuareaeste
reumatic lui
Gonartroza este cea mai frecvent zilnice.
dominatform de artroze, reumatismal
de suferin artrite precum cauzat i de afectarea
de uzura meniscurilor, ligamentelor,
cartilajelor
tendoanelor, burselor
articulare mai ales la nivelul articula iilor femuro-patelare i femuro-tibiale.
Deficitele func ionale determinateseroase i a capsulei
de genunchiul articulare.
artrozic sunt: a. instabilitatea fie cea pasiv i
activ ; b. limitarea mobilit ii articulare pe flexie, extensie sau ambele; c. mobilitate patologic .
Gonartroza se poate prezenta clinic în 3 stadii:
- stadiul ini ial care manifest o incapacitate u oar i intermitent de „înz vorâre” a genunchiului
în mers, u oar hipotrofie a cvadricepsului, crepita ii moderate ;
- stadiul evoluat cu dureri intense care apar în ortostatism i mers, limitarea mobilit ii pân la 900;
cre terea în volum a genunchiului, crepita ii, u or flexum, hipotrofie i hipotonie important a
cvadricepsului, instabilitatea genunchiului în mers i uneori chiar i devia ii laterale ale sale (genu valgum
i genu varus) ;
- stadiul final cu dureri i în repaus, frecvente inflam ri ; mobilitate sub 900, deform ri evidente ale
articula iei,
din flexum
anchilozante
compus exerci iii devia
periferice, ii în plan
de poliartrite
mobilizare câtsagital,
psoriazice, frontal;
i de tonizare
gut - aumers greudefde
a grupelor
al turi când
mu absolut
semnele
chi,obi necesar
ce nuite
dau utilizarea
stabilitate
de artrit , oldului, se
bastonului.
particularit
vor evita Artritele
meseriile
ile afecgenunchilor
iiunii
îndeletnicirile
de baz– . survenite
Problemele
care încearc
în cele
contextul
multmai
oldurile
dificile
unei(cpoliartrite
ratul
sub deaspectul
greut
reumatoide,
i).recuper173
spondilartrite
rii le ridic artritele
Tendinitele de inser ie ale „labei de gâsc ”, leziunile ligamentelor laterale i a ligamentelor
încruci ate, bursita prerotulian , meniscopatiile pot fi izolate sau se pot asocia la artritele sau artrozele
genunchilor.
Obiectivele kinetice ale afec iunilor inflamatorii i degenerative ale genunchiului reumatic: 1.
recuperarea stabilit ii pasive i active. Stabilitatea pasiv se ob ine prin integritatea i
func ionalitatea
structurilor articulare – oase plus esuturi moi- în extensie 0 (zero) i la diferite grade de
flexie i deflexie.
Stabilitatea activ este dat de musculatura care trebuie s fie perfect func ional de
valori ale for ei cât
mai apropiate de 5 (scara 0-5). Valorile de 4 i +4 sunt insuficiente. Cea mai mic
valoare care este în
acela i timp func ional este –5 ; 2. recuperarea tonusului muscular pe grupele de mu
chi
antigravita ionali (care prin contrac ia lor asigur men inerea centrului de greutate al
corpului în
ortostatism, mers i alergare, la în l imea bazinului osos în interiorul poligonului de
sprijin) ;
3.recuperarea mobilit ii genunchiului ceea ce înseamn în primul rând extensia 0 (zero).
Orice deficit de
extensie
Indica ii generale de profilaxie înseama genunchiului
secundar diminuarea stabilit
(asem ii pasivecu ceea
n toare cele ce
de duce la întrebuin area excesiv
la nivelul
doar a stabilit ii
articula ia oldului). Men inerea unei bune func ionalit i mio-artro-kinetice la nivelul
active (oboseal
articula iei femuro- muscular ), de asemenea înseamn scurtarea membrului inferior respectiv
mers deformat
tibiale i a celorlalte articula ii se face printr-o respectare riguroas a regulilor de
cu scurtarea
profilaxie pa ilor. cu leg narea corpului, handicap de mers. Recuperarea mobilit ii
secundar
mai înseamn
Acestea sunt: greutatea corporal normal i evitarea supraponderabilit ii, evitarea
recâ tigarea unor unghiuri de flexie. Un minim func ional înseamn cel pu in o flexie
ortostatismului
de 900; o evitarea mersului pe teren accidentat, mersul cu sprijin pe baston, evitarea
prelungit,
recomandate
func iilor
ionalitate tehnicile anakinetice
optima genunchiului
înseamn 1200 de flexie,
imobilizare i posturare
iar normalitate conservând
înseamn 1450 cât mai Este
flexie. bine
pozi
Tehnici i metode în tratamentul i recuperarea dekinetic
flexie reumatic
integritatea
important ca de artrit
În faza acut (fie c pacientul sufer de maxim
vreo,form evitarea men, inerii prelungite
fie c are vreo form a unei anumite
de artroz ) suntpozi ii a genunchiului, mi c ri
articular
reumatoide,
mi carea i tonusul
de obicei muscular
bilaterale
(prin iexerci
caracterizate
s iiseizometrice).
fac prin
cu uleziuni
urin ulcerative femuro-patelare
deoarece oi
libere de flexie-extensie
flexie i (deflexie) i f r durere
femuro-tibiale,
Începând
asemenea din faza subacut i apoi în cea cronic se pot întrebuin a tehnici care
extensie (falternan
r înc rcare) dup un repaus prelungit pentru lubrifierea articula iei, mersul
utilizeaz
geode,
înseamn osteoporoz , îngustarea interliniei articulare, dezaxa ia lateral a genunchiului. În
(dac este trecere
cazul) armonioas dinspre stabilitate activ spre cea pasiv i invers. Ori se
contrac
ceea lacelmembrul
tie înc prive
ia izometric
te sau combina ii de contrac ii izotonice (concentrice i excentrice) cu
cu minte cu talonete, evitarea tocurilor înalte, evitarea traumatismelor directe.
contrac
spondiartrita
ii anchilozant
inferior primeaz stabilitatea secondat forma periferic
de mobilitate. - predomin forma constructiv sau
izometrice pe diferite
hiperostozant (cu grade de flexie i extensie.
osteocondensare
Tehnici FNP: inversare i osteofitozlent). iÎncuformele
opunere, în contrac
care nuii s-a
repetate,
aplicat secven
un tratament
ialitate corespunz
pentru înt
rire, mobilitatea
tor,
inversare
este grav afectat
agonistic , iar
, mideforma
care activ
iile constituite
de relaxare ridic opunere,
problemerelaxare
de recuperare
contracchirurgical
ie, rota ie
Ca metode se recomand hidro-kineto-terapia
metoda Kabat aplicat creativ pentru ritmic
deosebit
problemele
, izometrie
de - în mod deosebit pentru recuperarea
membrului inferior, metoda Klapp i metoda Bobath mersului –
(maiprincipii
Ca
mobilit
ales
ii,pentru
deoarece
de lucru
câ tigarea
orice
amintim
echilibrului
solicitare
pe cel
alternant
dificile.
este
al
înnondolorit
mers).
foartei contrac
dureroas
ii. Este
ia izometric
.foarte
Alt principiu
important
în zonaextrem
mai
scurtat
alesde
. înimportant
174
recuperareaeste cel al
C. Piciorul reumatismal. În practica reumatologic , diagnosticul tulbur rilor statice i dinamice ale
piciorului, ca i analiza tipurilor lezionale i a disfunc iilor biomecanice podologice sunt în
general trecute
cu vederea, f r a se aprecia corect importan a lor. Cele 26 de oase ale piciorului
Tipurile lezionale i deforma iile piciorului
realizeaz în afec
un ansamblu
iunile reumatismale
Localizarea proceselor reumatismale mecanic
la nivelul
suplu piciorului
i rezistent,poate
perfectpermite
adaptatunla ortostatism
diagnostic clinic
i mers.u or
atunci când se încadreaz în contextul unei boli generale sau poate fi mai dificil când atingerea piciorului
este izolat sau când reprezint modalitatea de debut a unei afec iuni generale.
Leziunile piciorului în poliartrita reumatoid – localiz rile mai frecvente ale artritelor în contextul
poliartritei reumatoide sunt la nivelul metatarsofalangienelor i intertarfalangienilor-
realizând
deforma iicomplexe, apoi localiz ri tibio-tarsiene, calcaneene sub aspectul de
osteoperiostite erozive.
Leziunile piciorului în spondilartrita anchilozant
Localiz – cele mai frecvente
rile medio-tarsiene sunt maisunt cele
rare calcaneene
i consecin - care
a lor este limitarea mi c rilor de
pot reprezenta chiar o modalitate inversiune
de debut. iEste vorba de tenobursita ahilian i osteoperiostita
calcanean , cu predominan a proceselor eversiune. Caracterele
de osificare, artritelor icorespund
de hipertrofie celor din poliartrita reumatoid .
apozi ii osoase.
În poliartrita psoriazic – predomin artrite metatarso-falangiene, interfalangiene i tibio- tarsiene
înso ite adesea de modific ri atrofice ale tegumentelor, miotendinite retractile i leziuni unghiale precum
i placarde psoriazice plantare.
În gut – predilec ia topografic a formei acute de gut pentru articula ia metatarso-falangian i
interfalangian a degetului mare este bine cunoscut .
Piciorul decalficiat dureros (algodistrofia simpatic a piciorului Sudeck-Leriche) determinat de un
traumatism, cu dureri difuze, tulbur ri vasomotorii i trofice i un grad de deficit motor,
durerii i conservarea formei i structurii piciorului i preîntâmpinarea deform rilor ; 2. În
care ridic
formele
probleme dificile de recuperare a mersului.
subacute i cronice de acalmie se poate trece la recuperarea for ei i mobilit ii prin tehnicile
Obiectivele kinetoterapeutice ale afec iunilor reumatismale inflamatorii i degenerative
kinetice care
ale
încep cu mobiliz rile autopasive (sub supravegherea kinetoterapeutului) i se continu cu
piciorului reumatic : 1. În formele de reumatism inflamator i degenerativ, în fazele
cele active i
acute se recomand Obiectivul num rul unu în aceste faze este combaterea
active cu rezisten , înc rcând treptat piciorul. Tehnicile active cu înc rcarea piciorului
tehnici anakinetice (imobilizarea, posturarea) deoarece orice exerci iu care solicit
merg pân
articular i/sau
larecuperarea for ei stabilit ii i mobilit ii în ortostatism, mers (inclusiv variantele de
muscular piciorul contribuie la suprasolicitarea i deformarea lui, de aceea i din punct
mers), urcat-
de vedere kinetic
coborât trepte, mers pe plan înclinat etc.; 3. În aceste faze obiectivele sunt
este recomandabil un tratament conservator.
subordonate relu rii func iei
piciorului, respectiv : recuperarea mersului ca func ie esen ial a aparatului locomotor.
În poliartrita
reumatoid i/sau spondilita anchilozant precum i-n alte forme de reumatism
inflamatoriu,
accesibilit ii îndacforma sa de înc rcare treptat . Participarea con tient i activ a
pacientul seesteafl în faze avansate de evolu ie a bolii, revenirea la starea de
pacientului
normalitate pe
important estede de
o parte
cele maipentru însu irea de c tre pacient a programului kinetic, a
Imposibilitatea mersului (chiar i ajutat)
multe ori
indica esteimposibil
iilor iun handicap, de major
aceea cusuntconsecin
necesaree aparate
imprevizibile. Cu sau chiar fotoliul rulant,
ajut toare
alte cuvinte, recuperarea mersului
greutatea corporal normal i evitarea i men
deoareceiner
contraindica ea lui
supraponderabilit
leziunile este obiectivul
iilor, peii;de
evitarea cel
alt parte mai
mersului important
respectarea al întregului
pe terenacestui
accidentat,
principiumembru
mersulcre te mult eficien a
inferior.
cu sprijinIndica
pe baston;
ii generale
evitareademen
profilaxie
inerii
cauzate
tratamentului.
prelungite
secundar
de boala suntunei
a piciorului
ireversibile.
anumite; pozi
evitarea
ii a genunchiului;
ortostatismului
175miprelungit;
c ri libere de
Bibliografie
1.Baciu, C. Clement, (1981), Aparatul locomotor, Bucure ti, Editura Medical
2.Cordun, Mariana, (1999), Kinetologie medical , Bucure ti, Editura Axa
3.Cre u, Antoaneta, Boboc, Florin, (2003) Kinetoterapia în afec iunile reumatice, Bucure ti,
A.N.E.F.S.
4.Diaconescu i colab. (1977), Coloana vertebral , Bucure ti, Editura Medical
5.Dumitru, Dumitru, (1981), Ghid de reeducare func ional , Bucure ti, Ed.Sport-Turism
6.Du u, Al., Bolo iu, H.D., (1978), Reumatologie clinic , Cluj-Napoca, Editura Dacia
7.Marcu, Vasile i colab. (2003), Pedagogie pentru formarea profesorilor, Editura Universit ii
din Oradea
8.Moraru, Gheorghe., Pâncotan, Vasile, (1999), Recuperarea kinetic în reumatologie, Oradea,
Editura Imprimeriei de Vest
9.Papilian, Victor, (1974), Anatomia omului, Edi ia a V-a, Vol.I, Bucure ti, Ed.Didactic i
Pedagogic
10. Popescu, D.Eugen, Ionescu, Ruxandra, (2002), Compendiu de reumatologie, Bucure ti, Editura
tehnic
11. Popescu D. Eugen, (1997), Reumatologie, Editura Na ional
12. Popescu, Roxana i colab. (2004), Ghid de evaluare clinic i func ional în recuperarea
medical , Vol I, Craiova, Editura Medical Universitar
13. Sbenghe, Tudor, (2002), Kinetosiologie tiin a mi c rii, Bucure ti, Editura Medical
14. Sbenghe, Tudor, (1999), Bazele teoretice i practice ale kinetoterapiei, Bucure ti, Editura
Medical
15. Sbenghe, Tudor, (1987), Kinetologie profilactic , terapeutic i de recuperare, Bucure ti
16. u eanu, t. i colab, ( 1977), Clinica i tratamentul bolilor reumatice, Bucure ti, Editura
Medical
17. Stroescu, Ion i colab. (1979), Recuperarea func ional în practica reumatologic , Bucure ti,
Editura medical
18. XXX, Agenda medical 1987, u eanu t. Actualit i în anatomia, fiziologia i patologia
discului intervertebral lombar; implica ii terapeutice, p. 96-146, Bucure lti, Editura Medical
flexie i extensie (f r înc rcare) dup un repaus prelungit pentru lubrifierea articula iei, mersul (dac este
cazul) cu înc l minte cu talonete, evitarea tocurilor înalte, evitarea traumatismelor directe.
176
6.5. KINETOTERAPIA ÎN AFEC IUNILE CARDIOVASCULARE
Obiective:
• Cunoa terea no iunilor aprofundate de anatomie, fiziologie, patologie a aparatului cardio-
vascular, a protocolului testelor de efort care stau la baza evalu rii i orient rii
kinetoterapiei afec iunilor cardiovaculare, cunoa terea temeinic i aplicarea metodelor,
tehnicilor i mijloacelor kinetoterapiei, care fac posibil efectuarea cu succes a
programenlor de profilaxie, recuperare, reeducare, în afec iunile cardio-vasculare.
• S prezinte capacit i de selec ie a celor mai eficiente metode de recuperare, inând cont de:
diagnosticul prezent, afec iunile asociate, particularit ile pacientului (vârst , sex etc.), alte
cerin e legate de stadiul bolii sau gravitate, în vederea scurt rii perioadei de spitalizare i
recuperare
• Folosirea metodelor de refacere a capacit ii func ionale în vederea reintegr rii sociale i
profesionale a pacientului.
• S aplice i în unele situa ii s prezinte abilit i de modificare a programelor alese, în
func ie de evalu rile intermediare pe care le efectueaz , evalu ri care indic direc ia de
evolu ie a terapiei i involu ie a bolii.
Con inut
6.5.1. Kinetoterapia în cardiopatia ischemic (CI)
6.5.3. Kinetoterapia în angina pectoral stabil de efort
6.5.4. Kinetoterapia bolnavilor cu disritmii
6.5.5. Kinetoterapia în cardiopatia ischemic silen ioas
6.5.6. Kinetoterapia în insuficien a cardiac
6.5.7. Kinetoterapia în hipertensiunea arterial (HTA)
6.5.8. Kinetoterapia în hipotensiunea arterial
6.5.9. Kinetoterapia bolnavilor valvulari
6.5.10. Kinetoterapia în arteriopatiile periferice
6.5.11. Kinetoterapia în afec iunile venoase
Cuvinte cheie: test de efort, cardiopatie ischemic , infarct miocardic acut,

arteriopatii, afec iuni
venoase, kinetoterapie 6.5.1. Kinetoterapia în cardiopatia ischemic (CI)
Cardiopatia ischemic este o boal care afecteaz arterele ce hr nesc inima - arterele coronare -
care î i mic oreaz calibrul, având drept consecin sc derea cantit ii de sânge ce irig mu
chiul inimii -
miocardul - pus
normalizarea greut
astfel,
ii corporale;
în imposibilitatea
2. Diminuarea
de a-prin
i satisface
autoeducare
necesarul
a efectelor
de oxigen,
nocive
acizi
ale
gra i, glucoz
stresului .
cotidian;
Fenomenul
3.
Ischemia se exprim clinic prin durereIntensificarea
depieptului,
la nivelul reducere
dozat azona schimburilor
a fluxului de
metabolice;
precordial , sânge prin
durere ce 4.îmbrac
Intensificarea
arterelemaicoronare
multeactivit
a iifost
sistemului
numit înde
caracteristici - angina pectoral limbaj medical
transport a O2 cu
termenul
în
Obiective: 1. Educarea bolnavuluivederea
înde
solicit
ischemie.
vederea rii dozate
Modific
respect a rii
cordului;
rile cardiace
unui 5. M rirea
regim produse
for ei i rezisten
alimentar de
careischemie
s eitind
grupelor
sunt
la desemnate
musculare deale
termenul cardiopatie.
membrelor i
trunchiului; 6. Îmbun t irea coordon rii în executarea177 diferitelor acte motrice.
Infarctul micardic acut (IMA) reprezint evolu ia grav a cardiopatiei ischemice. Aceast evolu ie
poate fi schimbat favorabil de o serie de factori ce in de pacient sau doctor. Este o
necroz miocardic
produs prin sc derea sever a fluxului coronarian într-o regiune miocardic (suprafa a s fie
de minin 1–
2 cm2 pentru a putea fi identificat cu un IMA). Este un sindrom clinic, ECG i
Faza a I-a a infarctului biologic caracterizat
miocardic debuteaz prinîn unitatea de terapie coronarian intensiv ,
coronarian
sc derea brusc intermediar
a fluxului i sesanguin
termin miocardic
la nivelul cusaloanelor
necroz obi nuite deconsecutiv
miocardic spital. Treapta
. Fr I
semne clinice
începe deja la i
câteva ore de ladar
ECG obligatorii, internarea
cu dovezibolnavului,
enzimatice în momentul în care durerea toracic a disp rut,
prezente.
bolnavul este
stabilizat hemodinamic i f r tulbur ri severe de ritm. Înaintea mobiliz rii trebuie s ne
Obiective: 1. S se asigure bolnavului asigur m de
capacitatea de autoîngrijire; 2. Ob inerea independen ei în
fiecare deplas
sensul dat crii,frecven a cardiac
în spital i înafaradeacestuia,
repaus nu f r dep e tedin
ajutor 120partea
b t i/ altor
minutpersoane;
(de preferat
3.
sub 100 b t i/
Limitarea efectelor
minut) i caletensiunea
generale arterial
decubitului; 4. sistolic dep erepercusiunilor
Combaterea te 90 mmHg. psihologice ale imobiliz rii; 5.
Mijloace: - mobiliz ri pasive; mobilizPregritirea
active analitice ale membrelor; mers; ADL-uri; exerci ii
de stretching func ional a aparatului cardiovascular pentru trecerea la urm toarea etap .
Perioada de trecere dintre faza I i f aza a-II-a de recuperare (aproximativ 1-2 s pt mâni)
Obiective: 1. Conservarea rezultatelor i nivelul de efort atins în timpul fazei intraspitalice ti a
recuper rii; 2. Instruirea familiei cu privire la atitudinea ce trebuie adoptat fa de
bolnav; 3. Instruirea
bolnavului în vederea monitoriz rii efortului prin Frecven Cardiac (FC), intensitatea
Mijloace: - exerci iile fizice peefortului
care bolnavul
(Scala le-a efectuat în spital, de 2x/zi, 10-20 minute;
presta ii casnice, gospod re ti: aspirat,
Borg); c lcat,
4. Obactivit
inereai efectelor
de buc tpsihice
rie, sp benefice;
lat cu ma5.ina; mersulprivind reluarea activit ii sexuale.
Instruirea
nesupravegheat.
Faza a II-a de recuperare. Perioada de convalescen începe dup 3–6 s pt mâni de la debutul
infarctului i corespunde capacit ii bolnavului de a urca un etaj f r semne de intoleran
la efort.
Dureaz 8–10 s pt mâni, interval dup care, dac evolu ia este favorabil , bolnavul î i
poate relua
activitatea profesional . Aceast perioad este cea mai important în recuperarea fizic ,
Obiective: 1. Reducerea travaliului deoarece
cardiac pentru un nivel dat de efort, prin ameliorarea utiliz rii
urm re te sa redea
periferice O2; bolnavului
2. Cre tereamaximulcapacitposibil
ii de dinefortcapacitatea
maximal sa (VO2Mx)
fizic , compatibil
prin aceeacui
alergarea pe loc, urcat pe sc ri , bicicleta ergometric sau de exterior; jocuri recreative;
ameliorare
starea func aional utiliz rii
exerci ii analitice
a cordului. a O2; 3. Ameliorarea performan ei cardiace maxime apreciate prin debitul
periferice
libere; contrac ii intermediare; plimb ri; activit i zilnice curente.
cardiac maximal
Faza a III-a de recuperare (faza de între inere), denumit i faza de men inere a recuper rii
(op ional ); 4. Dezvoltarea circula iei coronariene colaterale; 5. Ob inerea unor efecte
fizice,
psihologice
Mijloace: exerci ii izometrice; exerci
are ca scopii men
de rezisten
inerea icare angajeaz
eventual grupe musculare
ameliorarea condi iei mari:
fizice i a parametrilor func
favorabile, care s contribuie la recâ tigarea încrederii în sine, alungarea îngrijor rii i anxiet
ionali caracteristici
ii legate de
Mijloace: gimnastic medical , mers, obbiciclet
inu i în faza
de camer
a II-a. Sesaudesf
de oar
exterior,
în paralel
alergare,
cu terapia
urcat medicamentoas
pe sc ri, cronic i m surile de
reluarea activit ii profesionale i de rezolvarea problemelor complexe ale vie ii.
elemente din sport f r caracter competitiv.
profilaxie 178
Obiective: 1. Men inerea i chiar, cre terea capacit ii de efort maxim în raport cu severitatea
afect rii; 2. Reorientarea profesional în raport cu capacitatea maxim de ef ort câ tigat .
Mijloace: mobiliz ri active; exerci ii de rezisten la cicloergometru; elemente din jocuri sportive
i jocuri sportive dar f r caracter competi ional
6.5.3. Kinetoterapia în angina pectoral stabil de efort.

Angina pectoral este o tulburare de irigare a miocardului; are ca semne: durerea retrosternal sau
în regiunea precordial care iradiaz înspre gât, umeri i în
lungul membrului superior stâng. Aceast
durere apare îndeosebi în timpul unui efort fizic sau intelectual
sc zut.
Obiective: 1. Reducerea cât mai mare din diferen a
procentual dintre Deficitul Aerobic
Miocardic (DAM) i Deficitul Aerobic Func ional (DAF), în
sensul ideal al suprapunerii acestora, prin
reducerea DAF pân la valoarea DAM; 2. În cazul
bolnavilor cu DAM sever,
6.5.4. nu sebolnavilor
Kinetoterapia urm recutedisritmii.
decât
Un procent semnificativ al subiec ilor cu cardiopatie ischemic i indica ie de includere în
men inerea capacit ii de efort existente.
programe de recuperare fizic prezint i tulbur ri de ritm supraventriculare sau,
Mijloace:
îndeosebi, adaptarea antrenamentului fizic la nivelul capacit
ventriculare.
Acest
ii funcprocent crescut
ionale a alpacien
bolnavilorilor cu se
IMAfacei extrasistole ventriculare oblig , din ra
iuni practice,
identic cu
economice adaptarea
i financiare, ca aceposttia s IMA;depun un gimnastica igienic înzilnic
efort fizic semnificativ timpul,
care iiconst
activit cotidiene,din complexe de exerci ii fizice
Obiective: 1. Reducerea inciden indiferent
ei tulbur rilor
dac este
ventriculare
vorba de subiec
de ritmi ce
în desf
cursul
oar efortului
activitate profesional
moderat; 2.sau de pensionari (de
subterea
vârst
Cre sauforma
efortuluimi c rilor
maxim la care de trunchi
pot apare tulbur rii demembre,
ritm cu potende intensitate
ial letal; 3. Cre
mic i medie, a exerci iilor de respira ie i de
de
tereaboal ).
capacit S-a
ii dovedit
de c programele de recuperare fizic cresc nivelul efortului la care
apare prestate
efort ischemiaf r simptome; 4. Verificarea absen ei tulbur rilor de ritm (puls, ausculta
tonifiere
miocardic
ie, severa sauabdomenului
monitorizare disfunc ia ventricular(exercistâng clinicii manifest
se pot executafizicdin
. Antrenamentul este
decubit, ezând sau stând; ritmul lor va fi lent i
benefic,
EKG intermitent dar periodic i TE); 5. Ameliorarea ischemiei miocardice de efort,
respectiv
Mijloace: modalitatea de antrenament întârzierea
este identic cu cea din faza a II-a de recuperare IMA, cu un
coordonat
ritm
apari de desf
iei cu rii
urare
subdenivel respira
obi STnuit, ia);
zilnic,
i sc antrenament
dereaintraspitalicesc.
amplitudinii acesteia,de rezisten
reducându-se; masaj
astfel ansaal
toracelui,
apari iei în special al regiunii precordiale;
tulbur rilor ventriculare
6.5.5. de ritm în efort.
activit
în antecedente, careKinetoterapia
i de agrement,
în prezentplimb în cardiopatia
sunt ri.
asimptomatici;ischemic silen cu
II. Bolnavi ioasangin
. pectoral , la
Ischemia miocardic silen ioas se refer la 3 categorii de subiec i: I. Bolnavi cu infarct miocardic
care episoadele de
ischemie dureroas alterneaz cu episoade de ischemie (depistat EKG sau prin alte
metode)
delimitându-se acelea i trei categorii neacompaniat
de subiec i de
ca idurere;
în cazul
III. anginei
Bolnavi pectorale
total asimptomatici
de efort. Metodologia
(clinic s n to i), la care, prin
practic este
secundar a cardiopatiei
i ea superpozabil
ischemice,
cudiverse
cea
concurând
dinmetode
angina
împreun
i pectoral
cu acestea
de efortla stabil
încetinirea
, fiind progresiei
îndeosebi vorba de
Intrarea
recuperarea
arterosclerozei în
sauprogramele
ambulatorie. de recuperare
mijloace defizic
la regresia acesteia. va fi precedat
diagnostic, un ischemie
se depisteaz test de stress, în urma
miocardic
179 acestuiacoronariene severe.
sau stenoze
Spre deosebire de bolnavii cu angin pectoral , nivelul efortului care poate fi prestat poate fi mai
mare iar durata recuper rii propriu-zise, mai scurt . Având
în vedere c bolnavii sunt, de cele mai multe
ori „bolnavi” care se simt s n to i, se va pune accentul, de
la început pe ad ugarea la antrenamentul
propriu-zis, a unor activit i recreative, care s atrag
bolnavul i s creasc aderen a la tratament. De
asemenea, antrenamentul propriu-zis va fi variat, evitându-se
monotonia. În momentul atingerii capacit
6.5.6. Kinetoterapia ii a cardiac
în insuficien
Insuficien a cardiac reprezint dezechilibrul care apare între nevoile de sânge oxigenat ale
maxime de efort sau a capacit ii de efort dorite, f r
organelor i esuturilor i eficien a cordului de a-l furniza, precum i imposibilitatea cordului
ischemie,
de a face fa se va trece în faza de men inere, în care
hemodinamic, volumului de sânge venos care se întoarce la inim . În forma acut
accentul va fi pus pe activitatea de drume ie i jocuri
domin tulbur rile
colective.
proceselor Se consider
biochimice de producere ca energiei
bolnavii cu cardiopatie
de contrac ie f r modificarea propriet ilor
contractile ale
ischemic silen ioas au un beneficiu net de pe urma
miocardului. În forma cronic , procesele biochimice sunt normale, îns puterea de
efortului
contrac fizic nu numai prin cre terea pragului de
ie a cordului
este
efortsc zut
la , kinetoterapia
care apare având scopul u miocardic
ischemia ur rii muncii miocardului.
, ci i princombaterea
reducerea num
Obiective: 1. Ameliorarea i Tratamentul
augmentareainsuficien ei cardiace
mecanismelor este profilactic
periferice de adaptare (urmlarindu-se
efort; 2. infec iilor
rului
tereaepisoadelor
reumatice,
Cre de ischemie
extrac iei arterio-venoase a O2; 3.silen ioasvasodilata iei arteriale; 4. Cre terea
Ameliorarea
pe parcursul
pulmonare,
capacit ii de
dietetice, repaus în
activit
tratamentul ii cotidiene.
hipertensiunii i al aterosclerozei); curativ (m suri igienico-
efort prin: a) eliberarea, în cursul efortului fizic, a unui factor relaxant din endoteliul
pozi iile a care
vascular, ezat sau semia ezat, în func ie de dispnee), regim alimentar hiposodat sau desodat,
cu cantitatea efectul vasoconstrictor simpatic, determinând vasodilata ia i cre terea
contracareaz
de lichid strict
debitului limitat , bogat în vitamina C i complex B.
muscular;
b) intrarea întârziat în func iune a mecanismelor centrale de adaptare la efort, cre
tereadepresiunii
Mijloace: antrenament rezisten :înmersul pe jos, jogging-ul; exerci ii izometrice
capilarul
În faza acut : Obiective: 1. Evitarea pulmonarînva
stazei venoase fi întârziat
extremit i va apare la niveluri
i; 2. Preîntâmpinarea form rii demai mari ale efortului, c) cre
flebotromboze de la care pornesc terea tardiv
frecvent a
emboliile la cardiaci; 3. Evitarea edemului pulmonar,
nivelului
solidarizarea diafragmuluio i a peretelui sangvinînalmecanismul
abdominal lactatului; general
5. Împiedicarea decondi ion rii fizice a bolnavului peste
al respira iei.
limita
Mijloace: pozi ii de repaus în pat sub formimpus de cu capul ridicat peste nivelul extremit ilor
de decubit,
(decubit dorsal, decubit cu capul suferin
ridicat, adecubit
cardiac ;sprijinit
6. Cre terea capacithipertensiune
i a ezat) ii de efort, chiar într-o mic
periferic , m sur
determinând o u urar e a muncii ventricolului stâng, exerci ii ale membrelor inferioare, în pat, exerci ii de
membre superioare corelate cu mi c rile de respira ie.
În faza cronic : - mijloacele kinetoterapiei se aplic diferen iat în stadiul compensat i în cel
decompensat.
a. Stadiul compensat: se instituiedeunrespira
regimieactiv,
legateîn de
caremiobiectivul principal
c rile membrelor este reducerea
superioare, inferioare i ale trunchiului, exerci
capacit ii func ionale a miocardului ii de respira ie
Mijloace: exerci ii de înc lzire: programul
diafragmatic con ine
; exerci 4–8abdomen
ii de exerci ii în
simple
specialde izotonice
trunchi i darmembre,
executate lent; exerci ii cu
legate de mi c rile de respira ie, executate succesiv
obiecte portative din decubit, a ezat i stând; masajul membrelor
superioare i inferioare; exerci ii analitice
u oare; cuexerci
efect iicirculator
aplicativesubsubforma
formmide c rilor
mersde ritmic
membre sau superioare
alte variante, terapie ocupa
i inferioare, executate sub form de pendulare
ional sub form de i balansare, alternativ cu circumduc ii
180 i flexii; exerci ii
b. Stadiul decompensat – se instituie un regim pasiv – relativ sau semiactiv,
Obiective: 1. U urarea i ajutarea muncii miocadrului; 2. Prevenirea stazelor venoase periferice, a
flebotrombozelor i a cordului pulmonar acut i cronic; 3. Îmbun t irea ventila iei pulmonare prin
restabilirea activit ii diafragmului i a musculaturii toracice.
Mijloace: pozi ii de repaus cu accent pe odihn : decubit dorsal cu capul ridicat, decubit lateral
drept, a ezat rezemat, a ezat i decubit dorsal cu membrele
inferioare pu in peste nivelul orizontal;
exerci ii de membre inferioare efectuate în pat sub form
pasivo-activ cu amplitudine redus i f r
încordare muscular ; exerci ii de respira ie active u oare;
exerci ii 6.5.7.
de respira ie diafragmatic
Kinetoterapia din decubit
în hipertensiunea arterial (HTA).
Hipertensiunea arterial se poate considera presiunea sanguin , în clinostatism, ca având valoarea
sprijinit
sistolic pestei 140
a ezat
mmHgsprijinit; exerci
i cea diastolic pesteii90de relaxare
mmHg. a trunchiului
Ca simptome caracteristice
i membrelor
se consider : inferioare; masajul
cefalee sub forma unei presiuni în regiunea occipital ; ame eli, vâjîieli în urechi, senza
Obiective:
extremit
ii nedefinite
1. Echilibrarea sistemului
ilor, masajul spatelui în special al toracelui, în
în i influen area pozitiv a centrilor vasomotori; 2.
nervos
care predomin
regiunea precordial
Favorizarea vasodilata manevrele
. În iei
perioadele
periferice i a cu
ini iale HTA caracter relaxant
poate fi asimtomatic
decongestion rii unor .
segmente ale corpului; 3.
Atingerea i
(efleuraj, fric iuni, vibra ii).
men inerea unei greut i corporale optime; 4. Prevenirea fenomenelor de ateroscleroz ;
Mijloace: exerci ii de membre 5.inferioare
Ob inereadin decubit cu capul ridicat, exerci ii de trunchi sub
form de iei
vasodilata circumduc
locale i scii,derea
exerci ii deeirespira
rezisten ie cu
periferice; accent muscular
6. Relaxare pe expirai ie, exerci ii; de
neuro-psihic
membre superioare pentru
derivarea circula iei toracice, exerci ii de mobilizare analitic a tuturor
segmentelor, contrac ii musculare
analitice izometrice sau „intermediare”, exerci ii de relaxare: balans ri ale
membrelor, scutur ri de
membre executate de pacient sau scutur ri pasive executate de c tre
kinetoterapeut, r sucirile de trunchi
sau unele pozi ii cu r sucirea trunchiului, exerci ii de relaxare neuro-psihic -
metoda autotraining-ului 6.5.8. aKinetoterapia în hipotensiunea arterial .
Hipotensiunea arterial este starea în care presiunea sistolic este în permanen sub 100 mm Hg
lui Schultz i a lui Edmund Jacobson, gimnastic colectiv relaxant
iar cea diastolic sub 60 mm Hg, fiind de dou feluri: forma esen ial i ortostatic . Hipotensiunea
recomandat
arterial esen ial (constitu ional ) este de E.la tipul
frecvent întâlnit Gindler i Nional astenic. Semne: tahicardie,
constitu
leucopenie, hipoglicemie. Stoltze, metoda I. Parow, metoda A. Macagno, antrenamentul de rezisten :
sintetice), exerci ii cu obiecte u oare portative, exerci ii aplicative, exerci ii de respira ie
Mijloace: fizioterapie (hidroterapieimersul,
stimulant
de alergarea
abdomen, (jogging),
), masaj general, exerci ii libere (active, analitice i
urcatul
plimb ri descdurat
rilormaii lung
pantelor,
(60 – bicicleta ergometric
90 min.), turism, sau covorul rulant, înotul în
înot, schi.
piscin în ap cald
Hipotensiunea (termal
arterial ortostatic (sc derea presiunii sanguine la ridicarea în
inferioare, efectuate din ortostatism)decubit
sau mezotermali a ca
are ezat, masajul
), sportul general i al membrelor inferioare, forma
terapeutic.
semne: bradicardie, leucopenie, hipoglicemie i lipotimie la schimbarea pozi iei
stimulant .
activit i potrivite
preferin elor i sexului,
corpului,
practicarea
mai ales unor sporturi f r urm rirea realiz rii
Mijloace:
performan elor: ciclismgimnastic vascular
de agrement,diminea ,a gimnastic
mers pe schiuri,
la ridicareaabdominal
vâslit
dini pat
unele , lamobiliz
saujocuristatul ri active în
sportive.
prelungit ale
181 membrelor
picioare.
6.5.9. Kinetoterapia bolnavilor valvulari.
Valvulopatiile realizeaz un real impact medico-social, pe de o parte prin limitarea func ional
indus de insuficien a cardiac generat de viciul valvular ± angorul asociat iar pe de alt parte, prin
direc iile evolutive ale bolii: sincope, aritmii grave, embolii periferice, accidente survenite în cursul
tratamentului anticoagulant.
a. Recuperarea valvularilor neopera i. În recuperarea bolnavilor valvulari pentru selec ionarea
cazurilor ce pot beneficia de rezultatele unui program de antrenament fizic, se recurge
la un test de efort
deliberat submaximal, definit ca un criteriu limitativ al probei: 80% din FCMxt
Obiective: Recuperarea valvularului(frecvenpoate
a cardiac
antrena corec ia unei condi ii fizice precare, ea îns i
maxim teoretic
capabil ), TAS dispneea,
s amplifice (tensiunea prin
arterial sistolicde
deficitul ) deutilizare
200 mmHg. periferic a oxigenului. Prin:
1. Ameliorarea
condi iilor efortului muscular în periferie - se poate spera la o economie de travaliu
cardiac i deci la
restrângerea tahicardiei de efort; 2. Antrenamentul fizic pe termen scurt - se urm re te
men inerea unei
bune ventila ii i, prin aceasta, conservarea func iei pulmonare; 3. Ameliorarea capacit ii
vitale i a
VEMS–ului; 4. Determinrea capacit ii fizice a bolnavului valvular i/sau precizarea
programului de
intoleran func ional (utilizarea testului de efort); 5. Evitarea efectelor nocive ale
Mijloace: - kinetoterapia sedentarismului,
respiratorie; exerci în ii fizice globale, exerci ii analitice a tuturor
ceea ce prive
segmenelor te decondi
corpului; ionareadinaparatului
elemente cardio-vascular
diferite sporturi i jocuri isportive;
locomotor; 6. Îmbun
masaj; tehnicit irea
de
activit ii
relaxare;
motrice,
antrenament a a deîncât ea s realizat
rezisten se desf oare
prin într-un mod economic,
efort prelungit sau „cuf intervale”,
r contrac iipe musculare
bicicleta
inutile, excesive,
ergometric , alergare
f r elemente
sau a impune
Preg tirea preoperatorie. Obiective: dincordului
sporturi.
1. Elementul un efort preaesen
„recuperator” mare;
ial în7. aceast
Realizareaetapunei
îl activit i economice a
cordului,
reprezint circula
b. Recuperarea iei
valvularilor
kinetoterapia opera i
respiratorie; 2. Asigurarea nu numai a unui drenaj bron ic
perifericeci i imetabolismului muscular, pentru a putea executa eforturile fizice cu o solicitare
eficient
cât mai
„înv area”micrespira iei diafragmatice; 3. Corectarea respira iei prin exerci ii respiratorii;
a4.cordului;
Furnizarea8. Dezvoltarea
Mijloace: de - gimnasticmobilit ii articulare,
respiratorie, a forgimnastic
drenaj, ei musculare segmentare i a coordon rii
medical
motrice.
informa
Postoperator. Obiective: 1. Asigurarea ii generale
unei ventila iiprivind interven
corecte; ia chirurgical
2. Prevenirea i modalit
complica iilor ile de recuperare postoperatorie.
decubitului; 3. Readaptarea progresiv la efort; 4. Ob inerea rapid a autonomiei func ionale.
Mijloace: - exerci iile fizice de mobilizare a centurilor i a membrelor, exerci ii pentru mobilizarea
musculaturii respiratorii.
Faza I – intraspitaliceasc
Obiective: 1. Profilaxia complica iilor de decubit; 2. Asigurarea permeabilit ii c ilor respiratorii.
Mijloace: - mobilizare pasiv a membrelor inferioare; mobilizare activ a membrelor inferioare;
exerci ii respiratorii; mobiliz ri active ale centurilor; mers.
Faza a II – a – convalescen a - marcheaz trecerea de la perioada acut postoperatorie la revenirea
la via a socio-profesional
frecven a, durata i tipul. efortului muscular, în func ie de particularit ile evolutive i
Obiective: 1. Cre terea capacit iimodalit
de efort ile -de
precizarea programului de antrenament: intensitatea,
repaus la recuperarea ini ial , în perioada anterioar ; 2. Înv area m surilor de
profilaxie i tratament
(aten ie la riscul carditei reumatice evolutive); 3. Deprinderea, pe cât posibil, a tehnicilor de
FazaMijloace:
tahicardie a -sau
a III –marcatexerci
de iio respiratorii;
sauîntre ejec
inere. exerci
ie Intensitatea
sistolic
relaxare.
rezisten iiprogramului
fizice. globale;
important
: cicloergometru,
De de mobiliz
aceea,
elemente i rimetode
antrenament analitice;
se apreciazalescde antrenament
vaorelaxare
trebui
frecven
182 s evite ode de
cardiac
6.5.10. Kinetoterapia în arteriopatiile periferice.
Ateroscleroza oblizerant reprezint 90% din arteriopatiile periferice. Trunchiurile arteriale cele
mai frecvent interesate sunt aorta abdominal , iliac , femural i poplitee. Ateroscleroza
obliterant a
membrelor inferioare se caracterizeaz prin leziuni aterosclerotice difuze în peretele
trunchiurilor arteriale
mari i mijlocii. Leziunile stenozante sau obstructive cu repercusiuni hemodinamice sunt
segmentare. De
Obiective: 1. Prelungirea considerabil a duratei efortului pân la producerea claudica iei; 2.
obicei, stenozarea
Dezvoltarea circulasau obstruareaînunei
iei colaterale arterecuperiferice
teritoriile produce ;simptome
circula ie deficitar 3. Cre tereaischemice
presiunii
subiective
de perfuzie numai
în în
timpul efortului fizic.fizice;
exerci iilor Durerea4. apare dup dozat
M rirea o anumit cantitate de
a hipoxiei în efort i dispareischemiat
musculatura la repaus.; 5.
Îmbun t irea
economiei actului motor; 6. Prevenirea agresiunilor cutanate, mecanice, fenomenele de
macera iedei intensitate i durat corespunz toare; mobiliz ri active;
Mijloace: - contrac ii musculare
exerciiileii de
infec musculare
la nivelul globale; exerci
piciorului; 7. iiCre cu rezisten
terea fluxului dozat
sanguine(gantere, halteer,
în musculatura
scheletic ; 8. Corectarea
extensor, mingi medicinale) ale
tulbur rilor de superioare
membrelor mers i trunchiului; m suri de protec ie cutanat ; masajul în
sensul circula iei arteriale
sau venoase: (efleurajul superficial reflex, presiuni alunec toare profunde,
petrisaj); contrac iile “analitice
de tip intermediar”; gimnastica respiratorieîn –afec
6.5.11. Kinetoterapia comport mi c ri abdominale
iunile venoase
Obiective: 1. Reducerea stazei i diafragmatice; gimnastica
venoase i a consecin elor sale; 2. Ameliorarea circula iei de
întoarcere i a schimburilor gazoasedela postur
nivel pulmonar;
Burger; posturarei tratamentul
3. Prevenirea pe patulinsuficien
oscilantei venoase
2–5 min; termoterapia;
cronice i a sindromului posttrombotic; 4. Stimularea circula iei de întoarcere prin punerea în func ie a
mecanoterapia; hidroterapia la 30oC;
pompelor musculare.
mersul; bicicleta ergometric , jocul cu mingea etc.
Mijloace: - masajul membrelor inferioare, evitând traiectele venoase, în sens centripet; mobilizarea
pasiv a membrelor inferioare i ridicarea acestora deasupra planului, mobiliz rile active
(sunt îns de
preferat), gimnastica respiratorie, gimnastica de postur , masaj u or cu scop
antrenament
hiperemiant, mersul, de 50–70% din FC, calculat potrivit r
stimulseri îngalvanice, compresiuni
a. Tromboflebitele. Prin tromboflebit
inflamarea peretelui venos. Semne: ie,
spunsului elege stânjenirea
cu aparatul
- durere
la testul de pneumatice
circula
efort, externe
iei prin vene
este intermitente,
determinat
optim de în ritm de 5s/contrac
. Exerci
pe traiectul venei, accentuat în punct fix i la palparea venei;
iile
fizice
pe traiect,nu
- ven varicoas cu eritem inflamatorangiomat. difer
vizibil deedem
pe piele, celei c ldur
prevlocal
zute . în programul de recuperare
Obiective: 1. Aplicarea al m surilor profilactice în Pornind
coronarianului. scopul activderii la
circula
o pregiei periferice;
tire 2.
Prevenirea edemului; 3. Activarea circula iei venoase; 4. Tonifierea musculaturii extremit ilor inferioare.
presiune i periaj de activare a stazei i edemului veno-limfatic; contrac ii statice i mobiliz ri
Mijloace: - pozi ionarea membrului fizicca global
pasive inferior
în în planseprocliv,
va continua cu gimnastica
mobiliz ri pasive, pasivo-active i respiratorie i se
active analitice a membrelor inferioare,va insista
stadiul exerci
anterior, asupra
mobiliz ri grupelor
ii respiratori, masaj cu
active musculare
cu rezisten
scop în decubitlace
hiperemiant niveluli ventral sau în pozi ia
dorsal
circula iei superficiale a extremit ii bolnave, mers
a ezat, pentru
urmeaz
În convalescen : masaj u extensia
or, progresiv, a ini
gambei
fi ial
preferen
pe superficial
ial aplicarea
coaps , prinapoi
solicitate
profunddesub prin
formi;profesie.
greut de glisiiri respiratorii;
exerci cu aplicarea
bandajului elastic, 183
b. Insuficien a venoas cronic . Rezultat al obstru rii venoase i al distrugerii valvelor. În cazul în
care aceast insuficien venoas cronic se manifest prin edeme, se folosesc urm toarele
mijloace ale
kinetoterapiei: repaus la pat cu membrele inferioare ridicate în sprijin pe un suport
mai sus decât restul
corpului de 2–3x/zi. Aceast pozi ie trebuie s fie obligatorie în timpul nop ii; masajul
membrului inferior,
manevre cu caracter circulator, executate blând deasupra regiunii bolnave pentru a u
ura circula ia de
întoarcere. exerci
mijloace: Membrul carealesemembrelor
ii active maseaz inferioare
se va men din ine
poziîn
ii înpozi
careie acestea
decliv se
; seg sesc
evit
ortostatismul,
peste nivelul f r mi care
o perioad lung
trunchiului, în a ade feltimp;
încâtaplicarea de fe ecircula
s favorizeze elastice
ia sau ciorapi elastici
de întoarcere diminea
(decubit, a, care
patrupedie,
aseezat
mensprijinit);
in toat
ziua;
c. Varicele. Varicele sau ectazia contrac
venoaspracticarea
iiconst înotului.
i relax
din ri ritmice
dilatarea ale determinat
venelor grupelor musculare mari
de insuficien a la nivelul membrelor
În cazulaccentuat;
valvulelor venoase. Semne: desen inferioare;
venos înmasajul
care insuficien
oboseal sau a venoas
dureri cronic
difuze nu se manifest
în membre; prin edeme, se folosesc urm
crampe
musculare, în special nocturne. toarele
membrelor inferioare – manevre cu efect circulator.
Obiective: 1. Depistarea precoce a dilata iilor; 2. Limitarea ortostatismului; 3. Instituirea unui
regim de repaus cu membrele inferioare deasupra planului orizontal; 4. Favorizarea circula iei de
întoarcere.
Mijloace: exerci ii de gimnastic vascular (gimnastica Bürger), mobilizarea analitic a membrelor
inferioare, mobiliz ri active ale membrelor inferioare din pozi ii peste nivelul orizontalei,
masaj
Particularit i ale pacientului cu transplant cardiac: FC de repaus la cordul denervat
este, în
general, mai crescut decât la cordul s n tos; FC se adapteaz mai lent la efort, ea nu mai
reflect la fel de
fidel intensitatea efortului fizic iar revenirea la - FC de repaus este mai lent (pân la
20 de minute); la
Faza a I-a -Preoperator. Obiective:sfâr itul efortului maximal,
1. Furnizarea de informa transplantul
ii privind are o FC
interven ia inferioar
chirurgicalcelei
; maximale teoretice;
instalarea
2. Reducerea anxiet ii.
Postoperator. Obiective: 1. metabolismului
Limitarea la maximanaerob este mainefaste
a efectelor precoce;unuirandamentul ventilator
decubit prelungit; 2. este sc zut; rejetul
moderat
Realizarea unei toalete bron ice satisf c toare;impune
3. Începerea treptat a antrenamentului fizic.
reducerea
Mijloace: - mobiliz ri pasive i active, intensit
drenaj ii antrenamentului
bronhic, educarea i iar rejetul sever
utilizarea unei implic oprirea antrenamentului.
tuse eficiente,
exerci ii de respira ie, bicicleta ergometric , mers prin salon, pe coridor
Faza a II-a. Obiective: 1. Ameliorarea capacit ii aerobe; 2. Adaptarea mai bun a debitului
sanguin muscular la cererea mu chilor activi; 3. Revenirea la o capacitate
vasodilatatoare arteriolar
normal ; 4. Limitarea atrofiei musculare i a demineraliz rii osoase; 5. Cre terea capacit
ii de efort; 6.
Creiiterea
Mijloace: - exerci capacit
izotonice, ii iiaerobe;
exerci cu greut7.i mici,
Sc derea
mersultensiunii arteriale diastolice i a frecven ei
pe jos, jogging-ul
cardiace la acela i
prag de
instituindu-se mersul ca mijloc terapeutic deefort.
stimulare a circula iei de întoarcere, prin punerea în func iune
a pompelor1.Branea,
musculare.
recuperare
Ioan.; Manca
al bolnavilor
, S. (1989) Bibliografie
coronarieni,
– Exerci Timi
iile fizice
oara Medical
i rolul ,lor
Timiînoara,
programul
,184
XXXIV,complex
4 de
2. Dennis, A. (1992) – Rehabilitation of patients with coronary artery disease In: Braunwald, E.
Heart Disease, W.B. Saunders Company Fourth Ed.
3. Gherasim, L.; Bruckner, I. (1992) – Cardiopatia ischemic nedureroas . În: P un, R. - Tratat
de medicin intern – Bolile cardio-vasculare, vol.III, Editura Medical , Bucure ti.
4. Goble, A.J.; Hare, D.L.; Macdonald, P.S.; .a. (1995) – Effect of early programmes after
transmural myocardial infarction, Br. Heart J. 65
5. Marcu, Vasile (1995) – Bazele teoretice ale exerci iilor fizice în kinetoterapie, Editura
Universit ii Oradea, Oradea
6. Mogo , V. (1990) – Infarctul miocardic i efortul fizic. Editura Militar , Bucure ti
7. Vlaicu, R.; Olinic, N. (1983) – Reabilitarea precoce în infarctul miocardic acut, Editura Dacia,
Cluj-Napoca
8. Zdrenghea, Dumitru (1990) – Testul de efort unic ajustat în depistarea cardiopatiei ischemice,
Timi oara Medical , Timi oara
185
6.6. KINETOTERAPIA ÎN RECUPERAREA AFEC IUNILOR RESPIRATORII
Obiective:
• Acumularea unui bagaj de cuno tin e teoretice i practice cât mai complexe privitoare la: medicina
respiratorie; metodele de evaluare clinic i func ional : obiective i subiective; modalit ile de
recuperare prin kinetoterapie: mijloace, metode, tehnici
• Selectarea celei mai indicate metodologii de recuperare luându-se în considerare: diagnosticul
pozitiv, gravitatea i stadiul bolii, bolile asociate, antecedentele familiale i personale: fiziologice,
patologice i heredo-colaterale, precum i datele generale ale pacientului(ei) dac a mai beneficiat
sau nu de recuperare.
evaluarea clinico-func ional , structurarea obiectivelor de recuperare generale i specifice,
alc tuirea programelor de recuperare – reintegrare.
Con inut
6.6.1. Kinetoterapia în disfunc ia ventilatorie obstructiv (DVO)
6.6.2. Kinetoterapia în disfunc ia ventilatorie mixt (DVM)
Cuvinte cheie: pulmonar, respirator, disfunc ie: obstructiv , restrictiv , mixt , kinetoterapie
6.6.1. Kinetoterapia în disfunc ia ventilatorie obstructiv (DVO).
O obstruc ie pe c ile respiratorii poate fi strict localizat (corp str in intrabronhic, tumor bronhic
etc.) sau difuz , generalizat . Recuperarea bolnavilor cu DVO va însemna abordarea cauzelor i efectelor
sindromului obstructiv difuz, al c ilor aeriene inferioare (mai ales ale celor mijlocii i mici).
Efectele Sindromului Obstructiv
Sindromul obstructiv cauzeaz func iei respiratorii urm ri variate, acestea fiind dependente de:
A. sediul obstruc iei: în c ile mari, mijlocii sau mici sau în c ile superioare;
B. gradul obstruc iei este în rela ie mai direct cu efectele ei decât este natura obstruc iei
(mecanismul de producere) cu simptomatologia rezultat .
C. reversibilitatea sau ireversibilitatea sindromului obstructiv genereaz o varia ie
simptomatologic de la st ri foarte grave pân la situa ii aproape normale.
a. Obstruc ia acut a fluxului aerian (OAFA) – Traheobron ite acute

Bron ita i Bron iolita
Traheobron itele acute: Inflama ia acut a traheii i a bronhiilor mari plurietiologic
viral ,
bacterian , chimic , manifestat clinic prin tuse cu expectora ie, dureri toracice.
Manifestare clinic . Mai
În traheobron ita acut se descriu
ales în
catarg 3 oculonazal,
stadii
sezon clinice: gu1.ealStadiu
rece,r apare un premonitor
sindrom
, arsuri – indispozi
bron itic
retrosternale, acut, ie, cefalee,
tuse, tuse,
dureazraluri
de ronflante, sibilitante,
la câteva ore pân la
dispnee, cianoz
câteva zile. 2. ,
durere toracic
Stadiu , etc. – câteva zile – febr , frisonete, transpira ii, tusea se accentueaz i
de cruditate
se prezint în
Tratament: General: repaus la pat i expectora
accese,
cât timp ia toracic
durere scad,febr
exist putând
, ,etc. s dispar
alimenta
3. Stadiu toate,
ia de
bogat
coccr în
mânând
iune doar
lichide,
– tusea tusea. productiv , durerea toracic
fructe,
devine
evitarea alimenta iei greu digerabile,scade,
vitamine,
febraevitarea frigului în special la membrele inferioare 186 i gât.
Kinetoterapie:
Obiective: 1. Sc derea frecven ei respiratorii; 2. Sc derea travaliului ventilator; 3. Dezobstruc ie
bronhic
Mijloace: Evaluarea st rii func ionale: ausculta ie; m surarea tensiunii arteriale, pulsului i
frecven ei respiratorii, aprecierea gradului de dispnee la efort; Posturi relaxante i facilitatoare ale
respira iei din decubit, a ezat, ortostatism; Metode de relaxare: Jacobson; Schultz; Posturi de drenaj
bronhic; Educarea tusei; Drenajul bronhic i autodrenajul
b.Obstruc ia cronic a fluxului aerian (OCFA) – Traheobron ite cronice

Bron iectazia
Dilata ii permanente i ireversibile ale lumenului bronhiilor de calibru mediu, datorate alter rii
structurii fibrocartilaginoase a peretelui i obliterarea ramifica iilor distale producând un
fund de sac.
Bron iectaziile pot fi: unilaterale - 2/3, frecvente în stânga; bilaterale 1/3, sau dup
forma macroscopic :
cilindrice – tubulare; varicoase; saculare – ampulare sau chistice. Tablou clinic.
Obiectiv,
simptomatologia în bron iectazii este de obicei s rac , f r infec ii asimptomatice mult timp,
cu semne de
bron it Kinetoterapia:
cu pneumonie în acela i loc. Simptomul func ional dominant este bronhoreea
Obiective: 1. Sc derea frecven eicurespiratorii.
expectora ie2. Sc derea travaliului ventilator. 3. Dezobstruc ie
mucopurulent
bronhic . 4. Menîninerea cantitsau
i mari, de la capacit
ameliorarea 200 la ii500 ml/zi, uneori mai mult, în func ie de
de efort
Mijloace: Evaluarea st riigradul de activitate
func ionale: ausculta ie; m surarea tensiunii arteriale, pulsului i
al bolii. Semnul
frecven fundamental
ei respiratorii, probe îlfunc
constituie
ionale tusea cu expectora
respiratorii (VEMS,ie CV,abundent mucopurulent
VEMS/CV%, ,
Vmx)
pluristratificat
aprecierea gradului
în 4 dispnee
de straturi. la efort; testele de apreciere a obstruc iei: apneei, lumân rii, f orm rii
bulelor în ap , test de
efort – mers 6 min.; Posturi relaxante i facilitatoare ale respira iei din ortostatism, a ezat,
decubit; Metode
de relaxare: Jacobson; Schultz; Posturi de drenaj bronhic; Educarea tusei; Drenajul bronhic i
autodrenajul
Bronhopneumopatia Cronic Obstructiv (BPOC).
– la expectora
Tuse productiv cronic sau recidivant ii maidoimult
, de peste ani,decel50-100 ml/zi;
pu in trei luniReeducarea
pe an, i/sau respiratorie
dispnee asistat i înv area i
utilizarea unei
persistent , simptome care nu sunt determinate de vreo boal pulmonar , toracic ,
respira
cardiac ii, corecte
sau de (accent
ci pe inspira ie); Antrenament la efort: ini ial – test de efort; program
individual despecifice sau cunoscute. Tablou clinic: tuse productiv cronic , dispnee,
superioare,
antrenament
expir prin mers
prelungit,
A. Tip emfizematos (55-75 VEMSani), scclinic:
zut subTuse
70 %, hipertransparen
- ocazional pulmonar
; Instalarea tusei, semne
- dup deinstalare
insuficien respiratorie. Forme
dispneei; Sputa - redus , mucoas ;clinice
Dispneeade – constant ; Murmur vezicular – atenuat; Raluri – rare;
BPOC:
Habitus - slab, astenic; Infec ii recurente - rare
B. Tip bron itic (45-65 mareani), de
clinic: Tuse vibra
150 ml/zi, - aproape constanttoracic,
ii i tapotaj ; Instalarea
percu tusei - înainte
ie pentru de
tuse neproductiv . Înv m
instalarea dispneei; Sputa - abundent , purulent
bolnavul s aib o ; Dispneea – variabil ; Murmur vezicular – normal;
Raluri – frecvente; Habitus - normal, gras,
tuse picnic;. Tratamentul
eficient Infec ii recurente - frecvente
complica iilor bron ice: cure balneare, balneofizioterapeutice;
Tratamentul: Profilactic: fizioterapiaestebron ic : sei face drenaj postural dac expectora ia este mai
indicat
clima de munte, dar nu peste 1200 m i este exclus sezonul de var . Este indicat climatul
maritim, de step
notabile
Obiective
asupra
kinetoterapie:
rezisten ei 1.i presiunii
M rirea
la bron
razei
de itici,
mobilizare
conductelor,
de câmpie
a aerului);
la
chiar
cei cucu2.
emfizem,
un
Sc derea
coeficient
astmatici
vitezei
modest
187
pu
fluxului
in,(cu
etc.aerian
urm
(Govora,
ri Sl nic Moldova)
Mijloace: Pentru formele de BPOC severe: Este vorba de pacien i în insuficien respiratorie cu
sau f r hipercapnie, cu dispnee accentuat , de gradele IV sau V, în majoritatea
cazurilor cu cord
pulmonar (consecin a hipertensiunii arteriale pulmonare). Evaluarea st rii func ionale;
aprecierea
gradului de dispnee la efort: utilizarea posturilor de relaxare a musculaturii
abdominotoracice i de
facilitare a respira iei abdominale ini ial din decubit, apoi în timp, din a ezat i
ortostatism; utilizarea
Pentru BPOC forma medie gimnasticii
i u oar : forma medicalemedie limitate,
dispneea nu mi cdepri simple
e te gradul de pIII,
strare a mobilit
insuficien a ii articulare, i a
tonusului muscular;
respiratorie este latent , nu sunt hipercapnici; forma u oar , dispneea este de grad II sau I..
drenaj bronhic
Pentru ace ti din posturi adaptate (decubit lateral), executarea unei tuse controlate,
nesolicitante
pacien i estepentru necesar s le punem la îndemân o modalitate de ameliorare a
pacient; reeducarea
simptomelor, semnelorrespiratorie
i în special abdominale; readaptare la efort, respectiv trecerea
de la repausul
datelor obstruc iei precum i cuno tin ele necesare pentru combaterea fazei severe a bolii.
total la pat stspre
Evaluarea rii o independen de mi care.
func ionale; aprecierea gradului de dispnee la efort; testele de apreciere a obstruc iei:
apneei, lumân rii,
form rii bulelor în ap ; înv area i utilizarea unor elemente sau metode de relaxare:
Jacobson; Schultz;
înv area i utilizarea unor posturi: relaxante (decubit, a ezat, ortostatism); facilitatoare
ale respiraAstmul iei Bron ic.
Afec iune respiratorie cronic (decubit,
caracterizat a ezat,prinortostatism); de drenaj abronhic;
obstruc ia reversibil modalitinferioare.
c ilor aeriene i de educare a tusei cu aplica
ii i în cadrul
Reducerea fluxului de aer este reversibil spontan sau sub ac iunea tratamentului, iar
drenajului
în cazurile bronhic;grave modalit i de reeducare a respira iei asistat i înv area i utilizarea
unei respira
revenirea ii
la normal a diametrului lumenului bron ic nu este niciodat complet . Elemente
corecte
de baz :(accent
crize pe expir); programe de gimnastic medical cu accent pe utilizarea unei
respira
de dispnee ii corecte
expiratorie înso it de wheezing, expectora ie seromucoas – perlat , expir
apare forma
abdomino-toracice; alergicmodalit
ce se instaleaz cre tereîn azeci de iiminute, accesul
ini ialpoate fi precedat de
prelungit, raluriclinic.
Tabloul Astmuli sedeprezint sub capacit
trei aspecte deprincipale:
efort: test de efort (mers
hidroree
6 min/covor nazal ,
1. Astmul cu accese intermitente, sibilante
în forma sau tipic
ronflante.
, central,
prezintClasificarea clinicoetiologic : Astmul extrinsec alergic, atopic,
cianoz
(sc zându-se
rulant/bicicletade astfeltip rezisten
cicloergometric adispnee
toracele paroxistic
în); program
c i lucru
pare , iar
ce înva
individual
la
necesita
inspir
de
tineri
for epoate
permanent,
antrenament de prin
mobilizare
cu hipersonoritate
mers, mai rulant,
covor mici);
mo tenit prin
generalizat
3. Sc
biciclet derea , auscultator
alergeni – la tineri pân la 35 ani; Astmul intrinsec nonalergic cu rol principal infec ia.
predominând
vâscozit ii fluidului
ralurile care sibilante
curge în prinexpir,
bronhii;
expirul4. este
Reducerea
prelungit,
hiperinfla
uier tor
iei (wheezing),
prin diminuarea de
obicei este
obstruc iei vorba
de bradipnee,
dinamice de expir;
dar polipneea
5. Modificarea
nu este distribu
rar întâlnit
iei intrapulmonare
(polipnee de 20–30 a aeruluirespira
prin:
ii/min
cre terea
(dac
cre te peste
complian ei 30
respira ii/min
dinamice, sc derea
apar e frecven
accesuleiseverrespiratorii,
cu evolusciederea spre travaliului
starea de rventilator;
u astmatic), Modific
ca durat
ri alei
severitate, tusea
schimburilor
2. Astmul
40-50 cronic:
ani, prezint este veche,
istorie o obstruc ie respiratorie
dispnee
poate
gazoase dedura
efort, lasever
i dea dispnee
gazelor ,minim
câteva progresiv
dinminute,
sânge . Se
în repaus,întâlne
pân
prin acceselete mai
laameliorarea
accese decufrecvent
astm
durat
raportului
suntde dup
severe,
ore,
V/Qbolnavii
(ventilasunt
ie/perfuzie);
afebrili,
cedeaz greu la bronhodilatatoare Ameliorarea/refacerea
tahicardie
i/sau corticoizi,
90–100pacien ii sunt corticodependen i, este greu de
diferen
astmului
3. Starea
iatbron
de bron
de
ic, roita
u urgen
astmatic
cronic medical
obstructiv
(astmb .tacut
capacit
i/min.
Arei de
iigrav,
durat
de
astmul
efort
status
minim
neinfectat.
astmaticus):
de 24 ore, este nu rospunde
form special
la 188
bronhodilatatoarele
complicat a
Se aplic : Educarea i informarea bolnavului; Controlul mediului i “triggerilor” astmatici
(ac ioneaz conjugat cu factorii etiopatogeni ce induc astmul); Tratamentul
farmacologic; medica ie
bronhodilatatoare, antiinflamatoare, alternative terapeutice; Imunoterapia, Tratamentul
balneofiziokinetoterapeutic (speleoterapie, saline la 2/3 din astmul bron ic cronic.
Efecte favorabile se
ob in la Sl nic Prahova, Târgu-Ocna, Ocna Dej, climatoterapia se realizeaz la munte i
Obiectivele kinetoterapiei: 1. Scmare, derea alternativ
costului ventila iei i tonifierea musculaturii respiratorii;
(altitudini
2. Ameliorarea mari undedistribu nuieisunt alergeni, pestea 800
intrapulmonare m), 3.
aerului; helioterapia
Egalizareaserapoartelor
practic peV/Q; litoral,
4.
crenoterapia
Corectarea se face
la Govora). Kinetoterapia
schimburilor gazoase i ase gazelorva aplicadin specific
sânge, în fazele între crize. la efort; 6. Reinser ia
5. Readaptarea
socio-profesional ; 7.
Îndep rtarea factorilor organici, func ionali i psihici, ce sunt sau pot deveni factori de
între inere sau
adecvat ; dezobstruc
administrate corect iei bron pot icapare prin fenomene
drenaj adaptat; de insuficien
relaxarea musculaturii
pulmonar expiratorii,
grave cu
agravare a deficitului func ional respirator. 8. Corectarea tuturor condi iilor de habitat,
facilitarea
encefalopatie hipoxic :
de munc ,într-o
Mijloace: În faza de criz : posturare a postur relaxant i facilitatoare a respira iei cât mai
expectora iei,stupor,
obnubilare, reducerea
com ,tusei cianoz iritative;
extremcre , transpira
terea circula
ii, tremor,
iei pulmonare
colaps. Se prinpotmasajul
instala
deprinderilor, a tuturor influen elor exterioare ce reprezint conjuncturi determinante sau
reflex al esutului
fenomene de cord
agravante pentru
conjunctivacut.
pulmonar sau Tabloul
masajul segmentar
clinic: dispnee pe zonele
sever ,C3–C8;
polipneeD1–D9 peste i30zonele
respiraintercostale
ii/min, vorbirea
6–9;
evolu ia bolii: fumatul, tipul muncii, regimul de via , alimenta ia, prevenirea bolilor
controlul
grea, stareigrav ,
intercurente mai ales
coordonareapozi
insomnie, respira
ia iei preferat
– inspiruride bolnav:
lente, profundea ezat; cutirajapnee epigastric,
scurt postinspiratorie,
supraclavicular,
a virozelor, evitarea alergenilor.
expiruri prelungite,
suprasternal; senza ie de
f r efort,
epuizare, asfixie
aeruliminent
dirijat; transpira
printre ie, buzele
cianozstrânse.
; lipsescMi tuseac rile
i wheezingul.
abdomenului tahicardie;
(respiraHTAia
diafragmatic
reac ional ; ) vor fi
aamplificate.
colaps
obstruc cardiorespirator;
iei:Pentru
apneei, efecte
lumân
hipoxemie
spasmolitice
rii, form severriii , antiinflamatorii
bulelor
hipercapnie,
în apacidoz
, bronhice
test demetabolic
efort
(edem–. –mers
Lacongestie
ausculta
6 min;–ie
secre
covor
nu seie)rulant;
aude se pot
utiliza urm
cicloergometru
aproape nimictoarele
=; silen
înv procedee
area
iu respirator.
i utilizarea
fizicale:unor Ultrasunet
elemente(aplicat
sau metode paravertebral
de relaxare;
întreînv D1–D10
area i
(0,2W/cm2,
utilizarea
Clasificarea unor3astmului:
min.+3 1. U or - VEMS peste 70%, PEF (flux expirator maxim de
Între crize. Evaluarea st rii func ionale;
min),aprecierea
posturi:
vârf) 80%;
intercostal
relaxante gradului
spa iilede6–7
dispnee
i facilitatoare i ale larespira
7–8 efort;
(0,4W/cm2 testele
iei, dede
câteapreciere
drenaj2 min.
bronhic;
pe fiecare
înv area hemitorace
drenajului i
subclavicular PEF sub 20%; 2. Moderat - VEMS între 45-70%, PEF 60-80 %, variabilitatea
autodrenajului;
variabilitatea
0,2W/cm2
înv
PEF area
20-30%;unei
câte
tuse30corecte;
sec. stânga/dreapta);
înv area unor Bmodalit i ascendente
i de reeducare
Haufe pe a respira
membreiei;superioare
înv area
i/sau
unor
3. Sever
programe
inferioare;
- VEMS mai mic de 50%, PEF mai mic de 60%, variabilitatea PEF 20-30%.
Proceduri
de
Obiectivele
exerci ii calde
pentru
terapiei
(cataplasm
corectarea
sunt : 1. , diferitelor
unde
Controlul
scurte,
deficite
manifest
împachet
musculoscheletale;
rilor riacute
la trunchi
(criza);înv
etc.);
2. area
Prevenirea
Ultraviolete
unor modalit
exacerb
îni
dozacre3.
de
rilor; eritem
tere a pe
p strarea
Sindrom
perfuziei
determinat
sanguine. de Cel
un mai
defect
torace.
capacit
Men frecvent
inerea
de
Atelectazia.
ii de
ventila
func
efort.
esteiilor
ievorba
într-o
pulmonare
deregiune
o obstruc
cât amaiparenchimului
ieaproape
bronhic de,189
normal.
resorb
pulmonar ia aerului
cu din
Obiective kinetice: 1. M rirea razei conductelor, chiar cu un coeficient modest (cu urm ri
notabile asupra rezisten ei i presiunii de mobilizare a aerului); 2. Sc derea vitezei
fluxului aerian
(sc zându-se astfel rezisten a în c i lucru ce va necesita for e de mobilizare mai mici);
3. Reducerea
hiperinfla iei prin diminuarea obstruc iei dinamice de expir; 4. Modificarea distribu iei
Mijloace: Evaluarea st riiintrapulmonare a
func ionale; aprecierea gradului de dispnee la efort; aprecierea
aerului;
obstruc iei - testul: apneei,schimburilor
5. Modific ri ale lumân rii, form gazoase i a gazelor
rii bulelor în ap ;dinînvsânge
area iprin ameliorarea
utilizarea unor
raportului
posturi, V/Q
elemente
(ventila
sau ie/perfuzie);
metode 6. MenJacobson;
de relaxare: inerea/ameliorarea capacit iii de
Schultz; modalit de efort
reeducare a respira iei asistat
i înv area i
utilizarea unei respira ii corecte (accent pe expir); programe de gimnastic medical cu
accent pe
utilizarea 6.6.2.
unei respira
Kinetoterapie
ii corecte în abdomino-toracice;
disfunc ia ventilatorie modalit
mixt i (DVM)
de cre tere a capacit ii de
efort:
Disfunc ia ventilatorie mixtini reprezint
ial test asocierea a dou tipuri de disfunc ii ventilatorii,
de efort; program
obstructiv individual
i restrictiv , cu de antrenament
predominan prin mers,
a uneia covor Asocierea
sau alteia. rulant, biciclet
poate avea ca baz
existen a a dou
boli complet deosebite, cum ar fi o cifoscolioz cu o bron it cronic sau un astm
bron ic cronic cu o
pahipleurit întins , sechel a unei vechi pleurezii tuberculoase. DVM îns , se poate
dezvolta i în cadrul
unei aceleia i boli bronhopulmonare, care afecteaz atât permeabilitatea c ilor aeriene cât i
capacitatea de
expansiune a parenchimului pulmonar. Astfel de boli pot avea un debut bron ic iar ulterior,
DVM este recunoscut prin: sc dereaprin obstruc
CV, CPT, ia VEMS, i a raportului VEMS/CV%, înso ite de
conductelor
alterarea complian aerieneei suprim
i a rezisteno multitudine
ei la flux. de spa ii aeriene, care determin sc deri de
complian se traduce prin instalarea hipoventila iei alveolare, a
Agravarea disfunc iei ventilatorii restrictive
pulmonar ei
insuficien . pulmonare
Sunt i situa ii inverese,
globale. La început,cânddesaturarea
debutul apare
bolii doar
se desf oar apoi
în efort, la i nivelul
în repaus
parenchimului
(insuficien pulmonar,
urmat de procese
respiratorie retractile
IR manifest care vor
). Aceast determinapulmonar
insuficien distorsiuni ale s c apar
poate ilor aeriene,
pe pl mân a a normal
cum
se întâmpl ,în
(poliomielit
sindromul
spondilit , posttuberculos.
a. Insuficien distrofie
a pulmonarmuscular
. etc.) sau pe pl mân patologic (pneumonii intersti iale,
par iale a CO2 care se adaug sc derii presiunii partiale a O2. Se poate prezenta sub
pneumoconioz
Perturbarea procesului de respira ie pulmonar , a schimbului continuu de gaze între mediul
ambiant
dou
zona forme:
neventilat
i sângeledeterminând
care perfuzeaz o condensare
pl mânii princu retrac
diminuarea
ie prinpresiunii
reducereapar volumului
iale a
etc.).
oxigenului în
hipoventila
parenchimului. ie sângele
alveolar
Când global - întâlnit la bolnavi cu pl mâni indemni. Ventila
arterialafectat
ia/minut
zona sistemic
global,este ca
fa mare
ide valorile
(un lob,normale,
pulmonul anomalie
în întregime)
denumitsehipoxie
constituiesauunhipoxemie
sindrom de
arterial iai/sau
ventila
condensare alveolar
retractil
prin sunt mic orate. Perturbarea este provocat de diminuarea activit ii
cre terea pesteTablou
centrilor
caracteristic. normalclinic:
a presiunii
reducerea
par iale
local
a dioxidului
a ampliade ieicarbon
respiratorii,
denumit retrac
hipercapnie,
ia peretelui
poart numele
respiratori
toracic i a (prin de intoxica ii, traumatisme cranio-cerebrale, accidente cerebro-vasculare,
1. Insuficien a pulmonar prin spahipoventila
insuficien
tumoriiilorale ie alveolar
intercostale,
SNC),
pulmonar . :Formele
se caracterizeaz
matitate la percu
clinice prin
ie, ale cre terea
murmurul
insuficien eipresiunii
vezicular pulmonare
este abolit;definite
fiind obstruat
prin
mecanismul
sau
bronhia
de perturbarea
nu seori aud func iei peretelui toracic (afec iuni neuromusculare). Tabloul clinic:
mecanismele
com
sufluri, deseori
sau raluri.
generatoare i tratamentul lor: 190
2. Insuficien a pulmonar prin inegalitatea raporturilor ventila ie-perfuzie: se caracterizeaz prin
sc derea presiunii par iale a O2, presiunea par ial a CO2 r mânând normal ori sc zând
u or. Este
întâlnit , mai ales, la bolnavi cu BPOC, în astmul intricat, în pneumopatia intersti ial
difuz , în
3. Insuficien a pulmonarinsuficien
mixt în a ventricular
producerea cstâng reia .intervin
Tratamentul const în primul
atât inegalitatea rând, în administrarea de
raporturilor
O2
ventila ie-perfuzie cât i hipoventila ia alveolar : se caracterizeaz prin cre terea presiunii
(oxigenoterapie).
par iale a CO2,
datorit hipoventila iei alveolare, i sc derea presiunii par iale a O2 la un nivel mult mai jos
decât ar fi fost
de a teptat potrivit presiunii par iale a dioxidului de carbon. Cauza cea mai frecvent a
acestei forme de
insuficien este BPOC, care perturb func ia pulmonar prin: reducerea mecanic a ventila
iei; alterarea
schimburilor
Tratamentul insuficien ei pulmonare mixte segazoaseconfund (eliminare
cu tratamentulnesatisf c toare
exacerb rilordeacute
dioxid
ale de carbon, diminuarea
transferului
BPOC, cauzade oxigen
ei cea mai frecvent : oxigenoterapia (prin cre terea concentra iei
din aerul alveolar
oxigenului din aerul în sângele capilar); sc derea sensibilit ii la dioxid de carbon a
centrilor(inhalat)
inspirat respiratori,ceeacuce determin cre terea presiunii par iale a acestui gaz în aerul alveolar
rezultat a
lucru benefic stimul rii ventilatiei de c tre impulsurile generate de hipoxemie, plecate de la
chemoreceptorii
pentru bolnav); stimulantele respiratorii; antibioterapie; corticoterapie; traheostomia i
carotidieni.
ventila ia
artificial , ventila ia mecanic . Nu în ultimul rând se va folosii cu mare preponderen
b. Cord pulmonar cronic. kinetoterapia
Cordul pulmonar cronic (CPC) respiratorie
se define teprin ca ocare se favorizeaz
hipertrofie eliminare
– dilatare secre iilor
ventricular (ap sare
dreapt , pe torace, percu ie,
vibra ii careunor boli ce afecteaz în mod primar structura parenchimului i/sau vasculariza
consecutiv
mobilizeaz
ia pulmonar .secre iile din conductele aerifere mici în cele mari, drenajul postural) i cresc
ventiladeci,
Este, ia/minutconsecin a unor maladii ce evolueaz cu hipertensiune pulmonar cronic
prin mi cexceptând
(HTP), ri ventilatorii ample i lente. Toate aceste proceduri vor fi aplicate la interval de 2-3
Vasoconstric ie hipoxic : BPCOore. (forma
HTP consecutiv ICS, stenozei
predominant mitrale
bron itic i afec
); boala iunilorde
hipoxic congenitale
altitudine;cardiovasculare. În func
sindromul de hipoventila ie cronic iecedeinclude:
modulobezitatea
în (sindromul Pickwick),
profund , cu tendin de hipotensiune arterial . Bolnavul este sleep-apneea (sindromul
intubat i ventilat f r a se
care boala
de apnee în timpul somnului), boli neuromusculare, de baz contribuie la deteriorarea func
boli ale peretelui toracic (cifoscolioz ). iei cardiace, CPC se clasific astfel:
mai a tepta
Ocluzie a patului vascular pulmonar: tromboembolia pulmonar cronic , carcinomatoza
rezultatul doz rii gazelor sanguine.Hipoventila ie alveolara datorat cre terii excesive a
pulmonar ; boala venoocluziv pulmonar
spa iului(microtromboze
mort in stil); hipertensiunea pulmonar primitiv ;
vasculitele pulmonare (din colagenoze, drepanocitoz
alveolar - întâlnit etc.).la bolnavi cu pl mâni indemni, care îns prezint zone vaste
Boli pulmonare parenchimatoase cu distruc ie
neperfuzate (datoritde teritorii vasculare: BPCO (forma predominant
emfizematoas ); Bron iectaziile, Fibroza
vascular
sc chistic
derii debitului ; Bolile
(în carecardiac, intersti
procesul ialepresiunii
sc derii difuze:
patologic ini pneumoconiozele,
ial
arteriale
este localizat
pulmonare,la tromboemboliei
nivelul patului pulmonare,
vascular
tuberculoza pulmonar , fibroza pulmonar idiopatic
pulmonar,
septicemiei, (Hamman-Rich), sarcadioza, colagenozele, infec iile
implicând
micotice cronice. un grad
etc), darredus
cu ventila
de reversibilitate);
ie p strat . Bolnavul
parenchimatos
este supus
(la baza
oxigenoterapiei
HTP aflându-se
cu o distruc
concentra
iile ie
dede
Herzog distinge din punct de vedere etiopatogenic
teritoriide
oxigen vasculare
28% în trei mari tipuri de CPC: func ional (când baza
HTP se afl vasoconstric ia hipoxic , implicând
pulmonare,
aerul cel maipentru
inspiratcu(indicat
leziuni în înalt
marea grad
bolnavi deîn reversibilitate
lor majoritate a procesului);
vârst ).ireversibile).
191
Obiectivele terapiei bolii de baz : 1. Reducerea simptomelor de IC dreapt prin: Oxigenoterapie
(debit de 4-6 l/min), Vasodilatatoare, Diuretice, Digitalice recomandate în cazurile
de tahicardie
supraventicular asociat , în CPC cu insuficien contractil concomitent a VS (ischemic
sau
hipertensiv ), precum i în cazurile de CPC decompensat, la care se presupune un DC
c. Pneumoniile. sc zut (reten ie
Procesele inflamatorii ale pl mânuluiazotat de, hipotensiune
etiologie diverssau semne importante
infec ioas de hipertrofie
sau neinfec ioas , VD), Flebotomia (300-400
ml) este o metod
caracterizate prin alveolit exudativ i/sau infiltat inflamator intersti ial cu tablou
adjuvant , atunci când
clinico–radiologic de Ht dep e te 55%, în scopul reducerii vâscozit ii sanguine.
condensare pulmonar . În func ie de agentul etiologic i reactivitatea organismului se
realizeaz diferite
forme anatomoclinice: 1. Pneumonia lobar sau segmentar (care apare când exist
agent etiologic
puternic i reactivitatea crescut ); 2. Bronhopneumonia [cuprinde bron iolele i alveolele
în mai multe
focare, în diferite stadii de evolu ie în ambii lobi (rezisten a organismului scade)]; 3.
Pneumonia
intersti ial (întâlnit peribronhovascular); 4. Pneumonita (pneumonia propriu-zis ); 5.
Congestia
Prevenirea: vaccin antipneumococic
pulmonar
Kinetoterapia: este identic cu cea(forma abortivrespectiv
a BPOC-ului, de pneumonie
a insuficiencuei toate aspectele clinice subiective dar
pulmonare.
d. Pleureziile. radiologic nu apar
Procese inflamatorii ale pleurei,modific ri). Exist
cu etiologie : pneumonie
multipl primar prin
caracterizate în care
apari procesul
ia unuiseexsudat
grefeaz înpe pl mânul s n tos;
pneumonie
cavitatea pleural , având aspecte i sedii diferite. Pleurezia deci: afecteaz direct capacitatea
secundar
de mobilizare, care se grefeaz pe o afec iune preexistent . Tratament: majoritatea se spitalizeaz .
sindromului restrictiv (supraînc rcarea mecanic ) i cre terea expansiunii
hidratarelocalizate – prin
aTerapia antimicrobian
sistemului, limiteaz . expansiunea
Ca atitudine plgeneral
mânilor,i simptomatic
supraîncarc : mecanic parenteral
STP sau
(sistemul
tehnicile de
peros
toracopulmonar). Se
promovare a ventila iei în diferite segmente pulmonare (amplia ii crescute toracale sau
peste
poate 2trage
l; antipiretice;
toracoabdominale concluziaoxigen la nevoie;ia alveolar este determinat de cre terea important
c hipoventila
a travaliului
în acele regiuni cu mi c ri respiratorii blocate); sc derea travaliului ventilator, pentru
Obiectivele terapeutice: ventilator.
resorb iaElementele
ameliorarea cât mai de baz :ajunghi
rapid toracic, vindecarea
exudatului; febra, dispneea,f r matitatea
sechele a i submatitatea, frec
turi
inflama iei pleurale; prevenirea determin pleurale,
“costului”rilorrespira
tuberculoase
iei – prinulterioare
cre terea în pl mân curent
volumului sau în (VC)
alte organe;
i sc derea frecven ei respiratorii
abolirea murmurului vezicular, radiologic apar umbre costomarginale. Pleureziile pot fi:
(FC);
recuperarea maximal a func iei respiratorii
Tratament: spitalizare cu repaus la cre
pat terea
2-3 s randamentului
tuberculoase i
pt mâni; “pompei
alimenta musculare antituberculostatice
ie cu vitamine; respiratorii” – sc derea chiar dispari ia “oboselii
musculare”
netuberculoase.
(folosirea tripl a medicamentelor: hidrazid , rifampicin , streptomicin - 6 luni); kinetoterapie - se
prin orice mijloc care va reduce travaliul respirator; 2. Antrenamentul la efort – pentru
începe dup faza acut i lichidul este resorbit
îmbun t irea
Obiective i mijloace kinetice: 1. Ameliorarea
performan ventila
ei musculaturii iei alveolare
periferice, prin: tratarea
ca i a musculaturii cauzelorprintr-o mai bun perfuzie
respiratorii,
i o
cre tere a capacit ii de extragere a oxigenului din sânge prin test de efort ini ial apoi
stabilirea unei
metodologii de antrenament prin mers, covor rulant sau cicloregometru; 3. Corectarea gazelor
sanguine i
restabilirea sensibilit ii centrului respirator – prin utilizarea gimnasticii respiratorii, a reeduc rii
respiratorii asistate, punându-se accentul pe o m rire a amplitudinii VC cu sc dere de ritm,
utilizând în
special respira ia abdominotoracal inferioar . Respira ia cu amplitudine crescut va asigura
ventila ie
alveolar mai bun , cu eliminarea CO2 i va mic ora pericolul192 eventual al oxigenoterapiei.
e. Pahipleurita (simfiza pleural ).
Sindromul de simfiz pleural (pahipleurita) este de fapt, un sindrom ce presupune îngro area
foi elor pleurale, asociat cu simfiza pleural (alipirea celor doua foite). Sechela pleural este
fibroza care
se produce în intimitatea pleurelor i care duce la îngro area i simfiza par ial sau total a
celor dou foi e
pleurale. Sub termenul de “sechel ” a unei boli se în elege ansamblul manifest rilor
morbide care se
constat dup vindecare i care sunt prelungirea direct a dezordinilor anatomice i func
ionale provocate
de procesele patologice ini iale”. Din punct de vedere al extinderii, pahipleurita poate
fi: complet sau
total (cuprinde pleura unui întreg plamân i determin o deformare toracic cu consecin
Examenul fizic: 1. Debutul este greu e func de ionale
precizat dac nu se beneficiaz de dosarul bolii ini iale i
importante);
timpii par ial
evolu iei. (localizatdeapical,
În perioada scizural, fizice
stare semnele mediastinal
se punsauîn diafragmatic).
eviden pregnant Uneori
în
procesul patologic
simfizele importante
scap sedeconstat
când sub controlul medical
de la inspec i pe îndelete
ie, deform se cu
ri toracice constituie
retrac ia ohemitoracelui
simfiz , o pahipleurit
afectat, a
agrav
cumsub spuneraport
anatomic,”Par,
Léennec: funcs ional i cu i pe
fie apleca poten ial afectat
partea evolutiv,
… imprevizibil c tre opungi
toracele manifest de empiem
îngustare evident pe cu
pere i calcari
aceast parte sau
chiar
… c tre sunt
coastele malignizare. Clinic, seunele
mult mai apropiate manifest prin:
de altele, um jen dureroas
rul mult mai jos toracic ; dispnee
decât cel opus, mui
cianoz
chii, în ,special
în cazul
pahipleuritelor
marele pectoralînchise. prezint un volum mai mic, coloana vertebral se arcuie te pu in în
decursul timpului,
datorit obi nuin ei bolnavului de a men ine aplecat partea afectat ” (A. Dufourt i J. Brum);
2. Vibra iile
vocale sunt diminuate sau abolite, se constat matitate, uneori submatitate, diminuarea
Tratamentul. Simfizele pleurale murmurului
care încep a incomoda func ia pl mânului sau calcific rile
vezicular,necesit
pleurale, frec tur pleuraltratament:
un singur , respiradecorticarea.
ie rugoas , suflant sau u or discordant , uneori
diminuat
Obiective sau kinetice: 1. Educarea unei respira ii corecte i utilizarea ei în timpul mobiliz
abolit
rii; 2. ; 3. Semiologia fizic este aceea proprie hemitoracelui retractat, generat în
primul
Cre terea rândexpansiunii
de localizate; 3. Rearmonizarea mi c rilor toracoabdominale; 4.
pahipleuritpozi
Refacerea ; 4.ieiÎndepahipleuritele mari se g se te: îngro are pleural , uneori depuneri
calcare,toracic;
repaus un 5. Relaxarea musculaturii inspiratorii de rezerv ; 6. Restabilirea raportului
Mijloace de kinetoterapie: Evaluarea hemitorace
între activitatea mic orat, cuaprecierea
st rii func ionale; musculatura peretelui
gradului involuatla, efort;
de dispnee cu spa iile intercostale mic
testul
orate, diafragmul i efortul ventilator; 7. Cre terea capacit ii de
apneei; înv area i utilizarea unor elemente sau metode relaxare: Jacobson;
mecanoreceptorilor de efort; 8. Educarea
Schultz; învmediastinul
ridicataliniament
cu area i atras, traheea încurbat , cu limitarea excursiilor costale i cu
unui
utilizarea
opacifiere unor
intensposturi: relaxante (decubit, a ezat, ortostatism); facilitatoare ale respira iei
corect al corpului atât în repaus cât i în mi care; 9. Tonifierea musculaturii respiratorii;
(decubit,
par ial saua total
ezat, a hemitoraxului.
ortostatism); modalit i de reeducare a respira iei asistat i înv area i utilizarea unei
respira ii corecte
(accent pe inspir); programe de gimnastic medical cu accent pe utilizarea unei
respira iif. Scolioza;
corecte Cifoscolioza; Spondilita ankilozant
Scolioza. Boal care supraîncarc abdomino-toracice;
mecanic sistemul toracopulmonar,
modalit i de cre scolioza
tere a este o deformare
capacit ii de efort:a test de efort (mers 6
coloanei caracterizat prin curbur min/covor
lateral (în plan frontal) i rota ie vertebral . Convexitatea (respectiv
gibozitatea)
efort; testul este aceea
apneei; care conferrulant/bicicleta
2. Ameliorarea denumirea
disfunc direc iei scoliozei.
iei ventilatorii
cicloergometric
restrictiveRota
); program ia individual
prin: vertebral se antrenament
Kinetoterapia
de face spre prin
corectoare a mers, covor rulant,
concavitateai coloanei.
Obiective cre
scoliozei, mijloace
terea expansiunii
kinetice:toracice
1.biciclet
Evaluarea
localizate
. stînriizonele
func în
ionale;
care mobilitatea
apreciereatoracic
gradului
este
193dedeficitar
dispneeprin
la
Cifoscolioza. În deform rile cutiei toracice se instaleaz insuficien a cardiorespiratorie,
condi ionat de gravitatea, sediul i vechimea deform rii, ca i de prezen a rigidit ii
toracale (copii nu o
au) sau a paraliziei diafragmatice (cifoscolioz paralitic ). Reprezint o boal ce
supraîncarc mecanic
STP. Testele func ionale în cifoscolioze: Capacitatea vital (CV): sc zut – definind
DVR; VEMS-ul:
normal – dac nu exist sindrom obstructiv supraad ugat; indicele Tiffneau
(VEMSx100/CV): normal;
volumul rezidual (VR): normal sau pu in crescut; capacitatea pulmonar (CP): sc zut – prin
componenta
CV total ; volumul rezidual/capacitatea pulmonar total (VR/CPT): crescut – dar nu
costovertebrale,
prin 1.hiperinfla ie;cu orizontalizarea coastelor i fixarea toracelui în pozi ie inspiratorie,
Obiective i mijloace kinetice: Ameliorarea ventila iei alveolare prin: Tratarea cauzei
sau cu fixarea
volumul curentrestrictiv în
(VC): scpunându-se
zut (200-300ml);
sindromului bazeleventila
uneiia ventila
(V)/minut: crescutt –ite;prinCre
ii îmbun frecven
terea
cifoz
crescutaccentuat
; a coloanei dorsale, cu tergerea lordozei lombare i bascularea anterioar a
expansiunii toracice
bazinului,
ventila ie cumaxim (Vmx)/minut:
localizate în zonele în care scmobilitatea
zut – ca toracic
i în DVO,este dar din alte cauze;
deficitar prin volumul
reeducarede
eventuala fixare
închidere: normal. a capului în flexie, ca i cu redoarea articula iilor scapulohumerale, va apare
respiratorie asistat i
treptat DVR este sc derea complian ei, cu cre terea travaliului ventilator. Înainte de
Caracteristic
independent cu accent pe cre terea amplia iei costale inferioare i hemitoracic; Sc derea
cu
aparireducerea
ia volumelor pulmonare. În special în formele cu cifoze accentuate, testele
travaliului
func ionale
hipoventilaprin arat
iei alveolare
ventilator asuplizarecutoracovertebral
hipoxemie/hipercapnie,
i sporireaîn contribu
cifoscolioz se instaleaz
iei ventila treptat în
iei diafragmatice
aproape
efort, apoi acelea
i încre i tendin e ca i în cazurile de cifoscolioze. În practic îns , foarte rar DVR
lungirea mu chiului preinspirator;prin reeducare
exerci ii de tere a for ei musculare respiratorii ameliorarea
din
reeducare
spondilit
repaus, respiratorie asistat i independent cu accent pe cre terea amplia iei costale
hipoxemia.
respiratorie
capacit ii cu accenta mu
metabolice pe chilor.
respira2.ia Corectarea
diafragmatic ; Cresanguine
gazelor terea randamentului „pompei
i restabilirea sensibilit
poate s conduc
inferioare i la instalarea hipoventila iei alveolare, a insuficien ei respiratorii i a
musculare
ii centrului
cordului pulmonar.
hemitoracice, sc derea travaliului ventilator prin asuplizare toracovertebral i sporirea
respiratorii”prinprinreeducare
respirator ameliorarea raportului
respiratorie dintre
asistat lungimea mucuchiului
i independent accent respirator
pe m rireai
Aceasta iei
contribu se întâmpl doar în cazurile în care se instaleaz i o DVO, chiar moderat .
tensiunea lui
amplitudinii VC cu prin:
La bolnavul
ventila iei diafragmatice prin reeducare respiratorie cu accent pe respira ia
exerci
sc dereii dederitm translare
(respiraa ia
ventila iei spre volumul
abdominotoracal respirator
inferioar ). 3. Crede rezerv (VER)ii (cre
terea capacit terea
de efort:
spondilitic înregistr
diafragmatic ; 3. Crem:terea reducerea capacit ii vitale (CV) cu 15%-45%; reducerea capacit
timpului
Spondilita Ankilozant . În formatest
sa de expirator)
efort
central , cu ankiloza coloanei vertebrale ca i a articula iilor
ii inspiratorii; „pompei musculare respiratorii” prin ameliorarea raportului dintre
randamentului
(mers 6 min/covor rulant/bicicleta cicloergometric ); program individual de antrenament
reducerea mu
lungimea ventilachiului
iei maxime (Vmx) cu 25%-60%; o u oar cre tere a volumului rezidual
prin mers, covor
(VR); o u ioar
respirator tensiunea lui prin: exerci ii de translare a ventila iei spre volumul respirator de
rulant, biciclet .
cre tere(VER)
rezerv a capacit ii reziduale func ionale (CRF); sc derea complian ei toracopulmonare;
distribu
(cre tereaia timpului expirator) lungirea mu chiului preinspirator; exerci ii de cre tere a for
intrapulmonar
ei musculare a aerului, ca i “closing” volumul sunt normale; Expansiunea redus a
toracelui este ameliorarea capacit ii metabolice a mu chilor; 4. Cre terea capacit ii de
respiratorii
compensat
efort: test de de mobilitatea crescut a diafragmului, care de la 3-4cm în respira ia lini tit sau
6-7cm(mers
efort în cea 6 min/ covor rulant/ bicicleta cicloergometric ); program individual de
for at la normali,
antrenament prin poatemers, s ajung la 6cm i respectiv 11cm în cazul spondiliticilor. Tendin a
la tahipnee
covor rulant, biciclet 194
g. Grupul bolilor neuromusculare
Dintre bolile care scad for a motorie a sistemului toracopulmonar (STP), o parte au un debut i o
evolu ie mai pu in severe, dezvoltând forma cronic de insuficien respiratorie printr-o
ventila ie
alveolar cronic , care reu e te totu i s asigure organismului un echilibru metabolic în condi
ii lipsite de
excese. În general mul i dintre ace ti bolnavi nu sunt dispneici pentru c boala de baz
neuromuscular le
limiteaz nu numai efortul ci chiar i mi c rile uzuale: hemiplegia, tetraplegia, poliomielita
etc. Al ii care
prezint o anumit independen de mi care i mers, ajung s devin dipneici i astfel s - i
limiteze
activit
Paraliziile centrale (leziuni corticale, ile, de aceast
de trunchi cerebral datsaudatorit
m duv insuficien
) ei respiratorii i nu tulbur rilor neuromotorii
Obiective generale: În paraliziilepropriu-zise.
tranzitorii: men inerea „mecanicii” respiratorii în condi ii cât
Bolile ventilator
mai bune pân la reapari ia controlului neuromusculare autonom; determin incapacitatea
În paraliziile definitive: STP-ului
dezvoltareade a- i asigura amplia ia, p
strându-se normale
compens rilor respiratorii posibile ajungându-se pân la respira ia „glosofaringian ”
1. În leziunile medulare C3-C4, CVînsesteatâtsubrezisten
20% chiar a la 10%fluxdin cât i complian
valoarea teoretic a.autonomie
Scade CV, Vmx dar i VEMS (for a de
expulsie, r mânând
ventilatorie aproapes nul sau nul . Este suspendat activitatea difragmului, intercostalilor,
ac ioneze aproape numai retrac ia elastic ) nu datorit obstruc iei ci sc derii for ei
abdominalilor
necesare
etc. Poateexecut
fi prezentrii controlul sternocleidomastoidienilor, trapezului, romboizilor, permi ând
probelor
unele mi func
c ri ionale respiratorii (PFR) .
respiratorii
Obiective i mijloace kinetice: existând uneori
1. Corectarea gazelorimpulsuri
sanguinespre diafragm din
i restabilirea celuleleii coarnelor anterioare
sensibilit
centrului respirator prin men inerea/ameliorarea ventila iei utiliz ndu-se ini ial ventila ia
C3 i C4 incomplet
asistat mecanic,
distruse.
apoi reeducarea unei ventila ii de substitu ie prin utilizarea elementelor de reeducare
respiratorie asistate
punându-se
centrului respirator
accentul prinpemen o m inerea/ameliorarea
rire a amplitudinii ventila
VC ieicu utilizându-se
sc dere de ritm,posturiutilizând
relaxanteîn i
special respira
facilitatoare a ia
abdominotoracal
respira iei i reeducare inferioar
respiratorie
i a posturilor
asistat , apoirelaxante
independent
i facilitatoare
cu con atientizarea
respira iei;mi2.c rilor
Sc
derea vâscozit
respiratorii în ii
fluidului
fa
cu a reducerea
oglinzii
care(refacerea
curge
de volum prinimaginii
curent
bronhiicorticale)
(VC),
- dezobstruc
tendin
pentruiegeneral
bronhic
recâ tigarea
în pentru
DVR,
volumelor
combaterea
face capulmonare,
i spondiliticul
stagn riiasecre
for sei
iilormereu
inspiratorii
fie bronhice,
lai un
aevitarea
pas celei
de hipoventila
deapari
expulsie;
iei obstruc
ie,
2. Sc darderea
ieicare
ivâscozit
nu
prevenirea
se instaleaz
ii fluidului
complicadecât
careiilor
încurge
cazul
infec
prinioase
unor
bronhii
boli
pulmonare
- dezobstruc
intercurente
prin:ie
2. În leziunile medulare sub
posturi de
bronhic C4,
bronhopulmonare, CV
prin: este
drenaj isau pân la 40% din valoarea teoretic autonomie
ventilatorie
drenaj
în cazulbronhic pariei
apari ial
asistat
asistat,
unui sindrom
(din
educarea
2 înobstructiv.
tusei
dou iore), utilizarea
De educarea
aici,tusei
importan
tusei
asistate,
ai pentru
utilizarea
exerciaceii tusei
tirespiratorii;
bolnavi
asistate,
de3.
Obiective i mijloace kinetice:
exerci
aPrevenirea1. Corectarea
evitaii astfel
respiratorii
redorii
de gazelor sanguine i restabilirea sensibilit ii
rare i profunde
toracale
decompens prin
ri prin
postur
i prevenirea
de ritip ale
oftat;
BPOC,
bra 3.elor
Prevenirea
a(semiabduc
virozelorredorii
respiratorii,
ie), masaj
toracale
pneumopatiilor
(cervical,
prin postur scapulohumeral
acute
ri aleetc.,bra sau,
elor i
(semiabduc
toracic),
bineîn eles,
compresii
aie),
masaj
decompresii
le trata(cervical,
cât mai ale scapulohumeral
precoce
toracelui, i complet
mi ic toracic),
ri atunci
pasivecompresii
când i apar.
auto-pasive
decompresii
Tratamentul
(cap,alekinetic
umeri,
toracelui,
este
bra identic
mi
e);c ri4.
pasive
Reeducarea
cu cel ialauto- analitic a
pasive
fiec
cifoscoliozei.
rui(cap,
mu chi umeri,
eliberat
bra dee) paralizie. 195
3. În leziunile medulare sub C4, în partea cervical inferioar , mai pu in întins i grav , în care
CV este între 40% i 60% din valoarea teoretic autonomie ventilatorie total . În metodologia de
grup heterogen
recuperare se va ine cont de polimorfismul de stional,
clinicofunc ri morbide caracterizate
fiec rui caz prin un
splicându-i-se procese
programlezionale difuze, care
diferen iat. afecteaz intersti iul
Obiective i mijloace kinetice:pulmonar 1. Evaluarea cu tendin de fibroz
st rii func ionale: pulmonar
ausculta ie;difuz . Pe plan
m surarea func ional aceste afec iuni
tensiunii
determin :
arteriale, pulsului i frecven ei respiratorii, probe func ionale respiratorii (CV, VEMS,
amputarea
VEMS/CV%,restrictiv Vmx) a ventila iei; rigiditatea texturii conjunctive a pl mânului;
reducerea
aprecierea difuziuniigradului de dispnee la efort; testul apneei; 2. Între inerea troficit ii
alveolocapilare;
musculaturii abdominale tulbur ri putând conduce la insuficien pulmonar sau cardiopulmonar
ireversibil sau
prin electroterapie stimulativ cu ajutorul curen ilor galvanici întrerup i sau de medie
letal
frecven . Elementele
prin de baz a sindromului FID sunt dispneea de efort asociat cu modific ri
radiologice de
electrozi a eza i pe piele (abdomina: 5-10min/3-4 edin e/zi), masaj excitator; 3. Între
tip
inerea intersti
i creialtereai cu alter ri ale func iei pl mânului caracterizate prin rigiditate pulmonar
itroficit
transfer ii i tonicit ii intercostalilor prin postur ri alternative în decubit, compresii i
deficitar
decompresii al gazelor respiratorii. Tablou clinic: dispneea debuteaz insidios i evolueaz
progresiv,
toracale asistate i independente, reeducare respiratorie hemitoracic i toracic , masaj
devenind
(torace i perceptibil pentru bolnav prin limitarea capacit ii de efort fizic (dispnee de
efort). Ritmulexerci ii specifice de contrarezisten pentru cre terea tonicit ii musculaturii
intercostali),
agrav rii
intercostale; dispneei este variabil: rapid în unele cazuri, cu sfâr it letal în câteva luni, lent
progresiv
4.Cre tereaîn expansiunii
altele abdominale i toracice localizate în zonele în care mobilitatea
care
toracicpoteste supravie ui 10-15 ani sau mai mult (exist i cazuri la care se înregistreaz
intervale
deficitar tusei sta ionare
i dezvoltarea supleerii respira iei8. diafragmatice prin: postur ri relaxante i
i independent, educarea tusei i utilizarea asistate, exerci ii respiratorii; Ameliorarea/refacerea
prelungite
facilitatoare (ex, unele sarcoidoze) sau chiar stabiliz
ale program individual de antrenament prin mers, ri definitive (ex. tuberculoza miliar
capacit ii de efort: ini ial – test de efort – mers 6 min;
vindecat
respira iei)), raluri
din a ezat (ajutându-se activitatea inspiratorie a difragmului), reeducare
h. Fibrozele intersti iale difuze (FID).
crepitante fine; raluri bron ice; cianoz ; hipocratism digital etc. Func ional se
Pneumopatiile intersti iale difuze fibrozanteasistat
respiratorie (PIDF)i reprezint stadii avansate sau finale ale unui
caracterizeaz prin:
independent cu accent pe respira ia diafragmatic i cre terea amplia iei costal; 4. Cre
restric
terea for ie eiventilatorie (rezultat a sc derii distensibilit ii pl mânului, a suprim rii unor spa ii
alveolare
diafragmului i în cu ajutorul exerci iilor analitice de tip inspirator i expirator, 5. Tonifierea
parte
musculaturii iei surfactantului) rigiditate pulmonar ; reducerea difuziunii gazelor prin
a dispari
membrana
inspiratorii prin reeducare respiratorie toracic ; 6. Sc derea travaliului ventilator prin:
alveolocapilar
asuplizare . CV, VR, CPT sunt diminuate în fazele avansate ale bolii nu îns i în cea ini
ial . VEMS
toracovertebral i a rahisului (exerci ii analitice, masaj, electroterapie pe musculatura
este
toracic redus
– propor ional sau subpropor ional fa de CV datorit faptului c trac iunea
fibroas
ultrasunet, tindecurens i de medie frecven etc. - c ldur sau crioterapie pentru contracturi
dilate
musculare); 7. c ilor aeriene. Drept rezultat raportul VEMS/CV este ridicat (>80%)
lumenul
Vmx
Sc derea nu vâscozit
este decât ii fluidului care curge prin bronhii - dezobstruc ie bronhic prin: drenaj
tardiv
bronhicafectat.
asistat În stadiile avansate ale bolii, anomaliilor de mai sus li se pot ad uga
tulbur ri obstructive
care uneori pot realiza tabloul func ional al BPOC
Kinetoterapie individualizat : Obiective: 1. Educarea unei respira ii corecte i utilizarea
ei în
timpul mobiliz rii; 2. Cre terea expansiunii localizate; 3. Rearmonizarea mi c rilor
toracoabdominale; 4.
Refacerea pozi iei de repaus toracic; 5. Relaxarea musculaturii inspiratorii de rezerv ;
6. Restabilirea
raportului între activitatea mecanoreceptorilor i efortul ventilator; 7. Tonifierea
musculaturii respiratorii; 196
Mijloace: Evaluarea st rii func ionale; aprecierea gradului de dispnee la efort; testul apneei;
înv area i utilizarea unor elemente sau metode de relaxare: Jacobson; Schultz; înv area
i utilizarea
unor posturi relaxante i facilitatoare ale respira iei din decubit, a ezat, ortostatism;
modalit i de
reeducare a respira iei asistat i înv area i utilizarea unei respira ii corecte (accent pe
inspir); i.programe
Sindroamele posttubeculoase.
Manifest ri de patologie tardivdea gimnastic
tuberculozeimedical
care survin cu dup
accent
vindecarea
pe utilizarea
acesteia,
unei
pe respira
fondul ii corecte abdomino-
toracice;
unor modalit
modific i de
ri morfofunc ionale sechelare, determinate de procesul de vindecare a
cre tere a capacit
leziunilor sau deii de efort:
impactul pe care îl au asupra macroorganismului chimioterapia antituberculoas i alte
metode
terapeutice. Mai sunt denumite i bronhopneumopatii posttuberculoase.
Sindromul bron itic cronic include cazuri de bron ita cronic , cu sau f r sindrom
obstructiv.
Frecven a BPOC în cazul SPT este mai mare decât popula ia general . Tabloul clinic: tuse i
expectora
Sindromul bronsiectazic sau de dilata ie, ice PT se caracterizeaz prin prezen a unor ectazii
ii bron
de i procesul
bron tuberculos
ice de diverse tipuris-a vindecatbronhografic
decelabile de multa vreme.
sau peExist i o forma
tomografii, însohemoptoic
ite sau nu cu de
altersindrom
un ri vasculare
cicatriciale. Tratamentul
supurativ. Ectaziile bron icese PT
aseam
suntngenerate
cu cel din
de BPOC: combaterea
sechelele infec ioasbron
unor tuberculoze fluidificarea
ice, cât i
expectora
de iei,
trac iunile
calmarea tusei
exercitate asupra i pere
a eventualelor
ilor bron icihemoragii,
distrofia i repermeabilitatea bron ic ,din
de procesele sclerogene kinetoterapie
parenchim
respiratorie.
sau cu punct de
plecare pleural. La acestea se adaug i fenomene distrofiante ale circula iei bron ice sau
diverse infec ii
nespecifice. Uneori se produc chiar în cursul tuberculozei active i persist dup
vindecarea acestea, ca
manifest ri posttuberculoase. Tabloul clinic este în general mai benign decât cel din
mai mult de 2 ani, vindecate (pen healing), "bulizate" sau nu, care nu mai pot s fie
boala bron iectatic ,
încadrate în
Sindromul bronhoasmatic saudarastmatiform
nu sunt excluse
PT se nici aspectele
întâlne de gravitate
te în fibrozele difuzereal . Func ional se constat tulbur ri de
cicatriceale
diagnosticul de tuberculoz , nici în cel de pl mân s n tos, indemn de orice leziuni.
tip restrictivdup o tuberculoz miliar sau dup leziuni diseminative vindecate. Se
remanente
Reprezentând o
(sc derea CV
instaleaz mai itardiv,
VEMS) în peste 50% din cazuri. Tratamentul are în vedere st pânirea
modalitate de vindecare dup chimioterapie, el poate fi complet asimptomatic, încadrându-se
sindromului
dup 6-25 ani de la vindecarea procesului tuberculos. Tabloul clinic se aseam n cu
mai corect în
infecdin
cel ioscrizele
supurativ
de cu antibiotice conform antibiogramei. Dilata iile bron ice localizate
no iunea de "status cavitar negativ". Purt torii de asemenea cavit i nu mai trebuie
unilateral, cu
astm bron ic de intensitate moderat . Se pot întâlni i fenomene supurative bron ice.
considera i ca bolnavi,
puseuri supurative
Examenul func ionalrepetate, la tineri cu sau f r leziuni reziduale fibrozate tuberculoase,
ci ca subiec i practic vindeca i, capabili de activitate. Ei p streaz pentru o perioad un risc
se preteaz
pune
Sindromul cavitar negativ PT. - include la sindromul bronhoobstructiv. Tratamentul comport brohospasmolitice,
în eviden
ceva mai mare tuberculoase deterjate i negativate la culturi de
cavernele
rezec ii. Bron iectaziile pseudochistice apicale asimptomatice nu necesit interven ie,
eventual
de reactivare, dar în cele mai multe cazuri vindecar ea este definitiv . Sunt posibile i
efectuându-se
tuberculinoterapie desensibilizant , iar în infec iile supraadaugate - antibiotice cu
unele complica ii
kinetoterapie
spectru lar g.respiratorie
(supura ii secundare, aspergiloame). S-au semnalat i infec ii intracavitare cu
Kinetoterapia respiratorie este de asemenea indicat .
micobacterii atipice.
Atitudinea terapeutic este expectativa cu control periodic. Rezec ia este indicat doar
9. Educarea unui aliniament corect în
al corpului
cazurile atât în repaus cât i în mi care; 10. Cre terea capacit ii de
efort; complicate sau cu vindecare incert . 197
Sindroamele de fibroz PT se refer nu la fibrozele tuberculoase active, ci la sclerozele reziduale
cicatriciale, mai ales la cele extinse, cu aspect mutilant i cu simptomatologie manifest , proprie, nelegat
de vreun proces activ tuberculos, datorate agresiunii pe care o reprezint prezen a sclerozelor ca atare.
Dup aspect i localizare, se disting mai multe forme anatomo-clinic-radiologice: 1.
sindromul de lobit
scleroas retractil apical , uni-sau bilateral , cu apicalizarea hilurilor (aspecte "în
ploaie") i a scizurii
superioare, cu un con inut de foste leziuni tuberculoase fibrozate, uneori cavitare,
sterilizate, zone de
atelectazie, dilata ii bron ice cu sindrom supurativ (neobligator) i diminu ri func ionale,
mai mult sau
mai pu in importante, cu dispnee de efort, perfuzie local alterat (scintigrafic ); 2.
sindromul de lob
mediu are acelea i caracteristici la nivelul lobului mediu, cu stenoza lobarei medii i
opacifierea lobului
respectiv cu retrac ii scizurale, deosebite de aspectul de "lentila biconvex " din pleurezia
interscizural . 3.
Sindromul de scleroz difuzsindromul de lingul
PT. Survenind dup, tuberculozele
mai rar întâlnit corespunzând
diseminative în partea
vindecate prin stâng , sindromului de
lob mediu. 4.
chimioterapie are un aspect mai aparte, asem n tor cu al tuturor fibrozelor intersti iale difuze pulmonare
i destul de greu de diferen iat de sindromul
ele daca nu dese lobine
inferior,
seamamai de ales în dreapta,
antecedente. Secuînso
aspect
e te de opacitate
mai frecventtriunghiularâ
de în unghiul
cardio-frenic,
insuficien respiratorie cronic , moderat , de tip restrictiv. Nu se preteaz la un tratament mai deosebit.
Sindroamele pleurale i pleurogene. corespunzând lobului atelectaziat
Sechelele pleureziilor tuberculoasei exudative
fibrozat, cusau acelea i caracteristici descrise mai
purulente
înainte, de
determin frecvent disfunc ie ventilatorie cu tip restrictiv. Aceste sechele sunt: pahipleuritele („pl mân
încarcerat”), fibrotoraxul pleurogen,hiperdistensia
etc. lobilor superiori. 5. sindromul de fibrotorax, cu acelea i fenomene
extinse la un
Sindromul de insuficien respiratorie PT. Aproape toate pl mân
sindroamele posttuberculoase descrise, în
întreg, este
special mai frecvent
sindroamele bron iticîn cronic
stânga, i cu semne de bron
emfizematos, retraciectazic,
ie a hemitoracelui respectiv
distrofic bulos, de
(retrac ii extins
scleroz costale,
mediastinale, ascensiunea
rectactil sau cicatricial , de diafragmului, etc.),colaps
"pl mân încarcerat", cu sau f r sindrom
mutilant, supurativ,
rezec ii întinse, sunt cu
amputare func
capabile, dup un ional
Obiective
40%, instalat i mijloace kinetice: 1. de
Evaluareasau st la
riieforturi
func ionale:
mici . ausculta ie; m surarea
anumit timp lent,
i de adesea
la un fanumit
r dispneegrad repaos
de extindere parenchimatoas sau de afectare
tensiunii
bron ic sau
arteriale, pulsului i frecven ei respiratorii, probe func ionale respiratorii (VEMS, CV,
perfuzional
i adeseori de tip mixt restrictiv i obstructiv. s bolnavii
Clinic, duc la prezint
sindroame funcgrade
diverse ionalede sau st rilade
dispnee insuficien respiratorie.
eforturi
mai mici sau mai
VEMS/CV%, Vmx) mari cu valori func ionale diminuate, fenomen care se instaleaz i evolueaz
Insuficien a
relativ mai gradului de dispnee la efort; testele de apreciere a obstruc iei sau restric iei:
aprecierea
respiratorie cronic PT este mai mult de tip restrictiv, cu sc derea volumelor
lent decât
apneei, lumânîn alte
rii, afec iuni (BPOC, fibroze intersti iale,etc.). Se pot distinge mai multe
respiratorii, dar cu
stadii rii
form de gravitate
bulelor în ap . Stabilizarea deficitului func ional i încercarea de a compensa
VEMS/CV>70%; mai pu in frecvent de tip obstructiv pur, cu VEMS<70% i cre terea
diferite,
acest deficit
inclusiv
(se va forme grave cu hiper capnie persistent (PaCO2>50mmHg) i cu
volumului rezidual
hipoxie printr-o
realiza de duratanaliz am nun it a tuturor perturb rilor respiratorii i prin încercarea de a
(PaO2<85%)
le corecta); 2. . În majoritatea cazurilor capacitatea de munc este limitat sau pierdut .
Tratamentul
Sc derea travaliului
se ventilator, pentru ameliorarea “costului” respira iei, crescându-se
realizeaz prin
volumului curentîns i terapia sindroamelor respective care au dus la insuficien a respiratorie
(bronholitice,
(VC) i sc zându-se frecven a respiratorie (FC) prin: înv area i utilizarea unor posturi:
secretolitice),
relaxante din dar necesit i unele procedee specifice oric rei insuficien e respiratorii
cronice, cum
decubit, a ezat,suntortostatism: facilitatoare ale respira iei din decubit, a ezat, ortostatism;
oxigeno-terapia
înv area i intermitent umed (30%) de lung durat , kinetoterapia respiratorie
moderat , unor
utilizarea mai elemente
rar sau metode de relaxare: Jacobson; Schultz; 3. Sc derea vâscozit ii
respira iecare
fluidului asistat (în unele pusee acute). 198
j. Pneumoconiozele
Acumularea de pulberi (praf) în pl mâni i reac iile tisulare consecutive inhal rii acestora,
pulberea constituind un aerosol format din particule solide, neanimate (anorganice). Cele mai frecvente
curge prin bronhii prin: înv area i utilizarea unor posturi de drenaj bronhic asistat i
pneumoconioze actuale sunt:
independent;
A. Pneumoconioze cu perturb ri func ionale pulmonare intricate: silicoza - consecin a inhal rii de
SiO2. Clinic:
modalit i de educare mult timp a tusei
nu se cu eviden
aplica ii
iazi îndecâtcadrulo tuse
drenajului
cu expectora
bronhic;ie, 4.considerat
Ameliorarea de
bolnav,iei
ventila care de
obicei este prin:
alveolare i fum tor, tratarea
ca uncauzelor
fenomen sindromului
obi nuit pentrurestrictiv
un fum tor. sauMai obstructiv;
târziu, dispneea
cre tereade
efort începe slocalizate –
expansiunii
alarmeze
prin tehnicilebolnavul,de promovare
dar în acest a ventila
moment iei în imaginea
diferite radiologic
segmente pulmonare
arat mari (ampliai întinse ii
leziuni. Testele
crescute toracale sau
func ionale respiratorii
toracoabdominale în acele pot ar regiuni
ta urm cu toarele
mi c ri situarespiratorii
ii: în silicozele
blocate);simple cre terea
f r
simptomatologie“pompei
randamentului clinic :
teste perfectrespiratorii”
musculare normal; în –silicozelesc derea simptomatice:
chiar dispari testele ia “oboselii
sunt alterate
musculare”
de tip prin restrictiv,
orice
obstructiv
mijloc caresauvamixt; reduce
în cazurile
travaliul respirator
complicate: i prinscade
programecapacitatea
de gimnastic
de difuziune medicali apare
cu accent
hipoxemie
pe utilizarea
la efort;uneiîn
cazurileii terminale:
respira corecte
restric ie sever ventilatorie
abdomino-toracice; 5. Corectarea
cu hipoxemie
gazelor intens
sanguine carei domin
restabilirea
tabloul
sensibilit
clinic. iiTulburarea
centrului
principal i– prin
respirator
constant gimnasticii
utilizarea r mâne sc derea respiratorii,
complian a reeduc
ei, fenomenrii respiratorii
caracteristic
asistate,
în DVR,
punându-se
prin supraînc
accentul
B. Pneumoconioze cu obstruc ia c ilor mici.
rcarea
pe o mmecanic
rire a a
Antracoza sau pneumoconioza minerilor de c rbune este acumulare de praf complex de c rbune în
sistemului toracopulmonar.
amplitudinii VC cu sc dereAceast de ritm, restric
utilizând
ie are înla special
baz procesele
respira iadeabdominotoracal
fibroz i de
pl mân i reac iile consecutive
suprimare
inferioar . Respira
a esutului iaprezen ei pulberilor. Se clasific în dou forme:
a. simpl , reprezentat prin mici opacit i constituite din man oane (macule) de macrofage ce au
pulmonar.
fagocitat
cu amplitudine
praful
Fenomenele
de
crescut
c rbuneobstructive
vai s-au
asiguraagregat
care
ventila
seînasociaz
ie
jurulalveolar
bronhiolelor
pot fimaideterminate
bun
(caracteristice
, cu ieliminarea
de sunt
suprapunerea
tulbur
CO2rile i
BPOC,
func
va micionale
ora
dar ele
pot ap rea
determinate
pericolul eventual
chiar
de obstruc al
în oxigenoterapiei;
cadrul
ia c ilor
silicozei
mici:6.cre
prin
Ameliorarea/refacerea
teremanieri
volumulale rezidual
structurii
capacit
(VR);parenchimului
ii cre
de efort
te volumul
- pentru
carede
distorsioneaz
închidere
îmbun t irea“closing
,
cudeaz , comprim
volume”;
performan închiderea
ei musculaturii cprecoce
ile aeriene.
periferice,
a c ilor
Este
mici
caevident
în
i acursul
musculaturii
un expirului
proces respiratorii,
ireversibil.
maxim; VEMS, Tratament
printr-oca imairaportul
cauzal
bun
nu existCV%
VEMS/
perfuzie .i El
o se
b. complicat (fibroza masiv progresiv
adreseaz
pot
cre tere
fi anormale; - FMP),
capacit
numai maculele
iischimbul
decomplica
extragere
gazosformând
iilor
a oxigenului
nusauestenoduli dinmasivi,
simptomelor:
afectat.sânge procesul
Sindromul
prin
corticoterapie,
test obstructiv
de efort ini antibiotice,
distal
ial apoi
din
fibrotic se extinde obstruând
(determinând deci fenomene de DVR) bronhiolele, iar
tuberculostatice,
antracoza
stabilirea
i în acela vasele
unei sunt
simpli tonicardice,
timp, invadate de fibrobla ti formând
este dezvoltând emfizem compensator, ca i distorsii o endarterit
obliterant
i cord
de bronhii, cu
pulmonartromboze
ceea cecroniclocale
determin afectând
(CPC).
disfunc perfuzia
(Leziunile
kinetoterapie
datorat
metodologii
ionalit îngust iriiantrenament
i fibroase
dedetip conducând
DVO.
bronhiolelor
ocupDeci, laprin
spa hipertensiune
iile
sub
i numers,
aeriene
raport
sc derii
covor arterial
ventilator,
reducând
reculului
rulant avempulmonar
199
sau de-a (HAP)
elastic.)
volumele
cicloregometru
face
pulmonare
cu
Bisinoza sau pneumoconioza cu praf vegetal textil (bumbac, cânep , in, iut ) se manifest la
început prin clasicul semn al “febrei de luni” adic prin apari ia semnelor pulmonare:
tuse, wheezing,
dispnee, opresiune toracic , la reluarea lucrului dup o perioad de absen . Semnele dispar dup
încetarea
lucrului. Debitele expiratorii maxime sunt reduse. Medica ia beta-adrenergic previne
instalarea
C. Pneumoconioze cu cre terea reculului
obstrucelastic
iei. pulmonar
Cu timpul,i reversibilitatea
sc derea capacitfenomenului
ii de difuziuneobstructiv dispare i se instaleaz DVO
Azbestoza (fibroz pulmonar intersti cronic,
ial difuz
cu VRdeterminat de inhalarea de fibre de azbest (praf
crescut, cu sau
respirat) perturbarea
f r r eac V/Q i apariviscerale
ie a pleurei ia insuficien
i/saueia celei
respiratorii. De aluminoza
parietale), remarcat (inhalarea
c bisinoza,
de i prezint
pulberilor din o
evident tulburare
industria bauxitei.func ionalpulberi
Aceste , are o imagine radiologicplpulmonar
par s protejeze mânul contranormal .
prafului de siliciu);
berilioza (prin
pulberi
Obiectivele i principiile asisten de beriliu), i înpl pneumoconioze
ei recuperatorii mânul de fermier (prin
sunt: 1. pulberi
Oprireaorganice),
sau reprezint aceast
grup . Se evolu iei bolii, prin: diagnosticare cât mai precoce a bolii; scoaterea
încetinirea
caracterizeazimediat
pacientului prin scdin
derea: CV; complian ei i capacit ii de difuziune.
mediul poluant de pulberi sau în unele cazuri luarea unor m suri de reducere a
contactului cu pulberile;
scoaterea pacientului de sub ac iunea tuturor factorilor agresionan i bronhopulmonari
(fumatul, alcoolul,
infecfaz
i care poate domina tabloul clinic într-o iile incipient
intercurente, etc.); cure deficitului
; 3. Stabilizarea repetate i func
prelungite
ional i de climatoterapie în special în
încercarea
zone cu
de a compensa acest deficit (se va realiza bogat analiz am nun it a tuturor perturb rilor respiratorii i
printr-o
înc rcaredeînabordare
prin încercarea de a le corecta). Algoritmul ioni electronegativi;
se va alc tui în expuneri
func ie dezilnice în date
cerin ele camere înc rcate
de tipul de cu electroaerosoli
disfunc ie dominant . negativi; cre terea
general a capacit ii de ap rare a organismului; antrenarea i c lirea lui; 2. Tratarea BPOC
supraad Bibliografie
ugat
1. Bailliere, Tindal (1990) - Respiratory medicine, Ed. Gy R.A.L. Brevis, G. J. Gibson, D.M.
Gedeees,
2. Barnea, M; Barnea, Elena (1989) – Bolile respiratorii i factorii de mediu– Profilaxie, Editura
Medical Bucure ti,.
3. Dizain, A.M.; Plas-Bourney, M. (1983) - Reeducation respiratoire, Bases practique et
applications therapetiques; 2eme edition, Masson; Paris
4. Gherasim, L (1995) - Medicina Intern . Vol.1, Editura Medical Bucure ti,.
5. Lozinc Isabela (2002) – Elemente de patologie a aparatului respirator i recuperarea prin
kinetoterapie. Editura Universit ii din Oradea. Oradea
6. Lozinc , Isabela (2005) – Recuperarea kinetoterapeutic a pacien ilor de pe sec ia de chirurgie
pulmonar . Editura Universit ii din Oradea. Oradea
7. Mackenzie C. F., Imle C. P., Ciesla N. – (1989) - Chest physiotherapy in the intensive care unit.
Second edition Williams & Wilkins. Baltimore-Hong Kong- London- Sydney, (p. 38-39; 54-73)
8. Sbenghe, Tudor – (1983) - Reeducarea medical a bolnavilor respiratori. Editura Medical ,
Bucure ti
9.West, J. B. – (1991) - Respiratory physiology. The essentials. 4th. Edition Williams & Wilkins
DVM. Distribu ia aerului este afectat , gazele sanguine semneaz diagnosticul de insuficien respiratorie
hipoxemic i hipercapnic . Dispneea este evident , capacitatea lor de efort fiind foarte sc200
zut .)
6.7. KINETOTERAPIA ÎN AFEC IUNI NEUROLOGICE
Obiective:
• Acumularea unui bagaj de cuno tin e teoretice i practice cât mai complexe privitoare la:
• No iuni de semiologie i evaluare neurologic , manifest rile clinice ale sindroamelor neurologice,
metodele de evaluare clinic i func ional : obiective i subiective, modalit ile de recuperare prin
kinetoterapie: mijloace, metode, tehnici.
• Selectarea celei mai indicate metodologii de recuperare luându-se în considerare: diagnosticul
neurologic; faza de evolu ie a bolii; dac a mai beneficiat sau nu de recuperare.
evaluarea clinico-func ional ; structurarea obiectivelor de recuperare generale i
specifice;
realizarea i aplicarea de programe kinetice cu mijloace i metode specifice în vederea
trat rii
pacientului
Con inut:cu boal neurologic , atât în condi ii de spitalizare cât i în afara spitalului.
6.7.1.1. Inspec ia
6.7.1.2. Mi c rile involuntare (diskineziile)
6.7.1.3. Mi carea activ (motricitatea activ /voluntar )
6.7.1.4. Tonusul muscular
6.7.1.5. Reflexele
6.7.1.6. Coordonarea
6.7.1.7. Sensibilitatea
6.7.1.9. Tulbur rile de limbaj i comunicare
6.7.2. Kinetoterapia în sindroamele neurologice
6.7.2.1. Sindromul de neuron motor central (SNMC)
6.7.2.2. Sindromul de neuron motor periferic (SNMP)
6.7.2.3. Sindromul extrapiramidal
6.7.2.4. Sindromul cerebelos
6.7.2.5. Scleroza în pl ci
6.7.2.6. Traumatismele vertebro-medulare (TVM)
6.7.2.7. Accidentele vasculare cerebrale (AVC)
6.7.2.9. Paralizia facial periferic
Cuvinte cheie: recuperare, neurologie, sindrom, piramidal, extrapiramidal, TVM, AVC

6.7.1.1. Inspec ia: începe odat decu kinetoterapie),
primul contactcontinu în timpul
cu bolnavul anamnezei
(în momentul în icare
în intr
tot cursul examenului obiectiv.
în sala
Aspectul general al
pacientului, atitudinile sale particulare, mi c rile involuntare prezint un deosebit interes
în examenul
neurologic, nu rareori orientarea diagnosticului func ional fiind dat de aceste elemente.
În sindroamele piramidale atitudineaAceste
este dictat
atitudini
de paralizie i modific rile de tonus muscular:
- în faza sunt
muscular flascabsente
a hemiplegiei
la nivelulbolnavul
hemicorpului
sunt determinate
este afectat,
în decubit
depacientul
paralizii,
dorsalmi
hipertonii
înc pat,
doarmi
membrele
musculare,
care activ
de
atrofii
201
partea
i tonusul
musculare,
s n toas ; atitudini antalgice, etc.
- în faza spastic a hemiplegiei atitudinea este dictat de hipertonia de tip piramidal (spasticitate).
În aceast situa ie membrul superior este cu bra ul în u oar abduc ie, antebra ul flectat pe bra , în u oar
prona ie, pumnul i degetele flectate. Membrul inferior este în rota ie extern , extins din genunchi, cu
piciorul în flexie plantar i inversie.
- în paraplegia spastic hipertonia de tip piramidal (hipertonie vertebral ) duce la extensia
puternic a membrelor inferioare. În leziunile masive ale m duvei spin rii paraplegia devine în flexie.
În sindroamele extrapiramidale atitudinea este determinat de mi c rile involuntare i modific rile
de tonus muscular.
În coree (sindrom hiperkinetic-hipoton) pacientul este animat continuu de mi c ri involuntare
bru te i dezordonate, asimetrice, de scurt durat care afecteaz extremit ile distale care
determin o
instabilitate în atitudine, la nivelul fe ei determin diverse grimase i gesturi bizare.
Aceste mi c ri
involuntare
În leziunile nervilor periferici atitudinea interfereazde paralizie,
este determinat cu execu care ia diferitelor
este limitatacte voluntare
la un grup limitând posibilitatea de
realizare inervat
muscular a de nervul sau r d cina respectiv .
- în paralizia de nerv radial datorit diferitelor
paraliziei mu activit i ale
chilor vie ii deaizi pumnului,
extensori cu zi. mâna ia o atitudine
„gât de leb d ”.
- în monoplegia brahial membrul superior atârn pe lâng corp, um rul este coborât i cu
musculatura atrofiat .
În sindromul Aran-Duchenne mâna are un aspect simian (de maimu ), cu grif .
Atitudinile antalgice pot fi observate în diferite nevralgii. Durerea din nevralgia sciatic
determin
scolioz lombar , care poate s fie cu concavitatea de partea bolnav (scolioz
homolateral ) sau de cea
s n toas (scolioz încruci at ).
Bolile musculare (miopatiile) determin atitudini caracteristice: bolnavul are o lordoz
6.7.1.2. Mi c rile involuntareaccentuat ,
(diskineziile) - mi c rile anormale ce se produc independent de
membrele
voin a individului, în timpul st rii de repaus sau de mi inferioare u orcare.
abduse
Se vori scapulae
urm rii:alate.
condiÎniilestadiul mai ie
de apari avansat al bolii prin retrac
(influen ele pe care le au diferite iasttendonului
ri fiziologice), intensitatea, ritmul, teritoriul lor, amplitudinea,
brusche ea. achilian sprijinul se va realiza pe antepicior (picior cvar equin).
Mi c rile involuntare ce vor fi evaluate prin simpla observa ie sau diferite probe/teste specifice de
punere în eviden sunt: fascicula iile musculare, miokimiile, spasmul facial clonic, tremur turile,
mi c rile coreice, mi c rile atetozice, hemibalismul, miocloniile, ticurile, crampa func ional , torticolisul
spasmodic, convulsiile, sinkineziile
6.7.1.3. Mi carea activ (motricitatea activ /voluntar ) reprezint totalitatea actelor motorii pe
care individul le execut în mod con tient. A adar mi carea voluntar presupune un mecanism complex în
care instan ele principale evaluate în clinic sunt:
- planificarea mi c rii în vederea unui scop, ini ierea mi c rii i trecerea de la o pozi ie sau
mi care la alta, toate depinzând de scoar a cerebral ;
- elementul efector propriu-zis al mi c rii format din neuronul motor central, neuronul motor
periferic i organul efector care este mu chiul striat, mi carea realizându-se pe o a numit stare a tonusului
muscular i troficit ii musculare;
- controlul de tip feed-back exercitat de o serie de forma iuni nervoase, dintre care mai importante
clinic sunt cele ale sensibilit ii profunde con tiente, cerebeloase, vestibulare, extrapiramidale, care
asigur acurate ea mi c rii.
Mi c rile Aceste
analitice.
La activeunei
examinarea constituie
tehnici
mi cvor mijloacele
ri active va de
oferi informa ineiibaz
sedurere; func înia cadrul
seama
ce conducde: tehnicile nivelului
neuro-muscular
amplitudine;
la stabilirea de
;inievaluare
anduran
iativafuncclinic
ai viteza globale
i decontrac
ionalde
al202
execu i/sau .
pacientului.
ia muscular
ie;
Evaluarea mi c rii active se face pentru a surprinde tulbur rile de motricitate activ : deficitele
motorii – parezele i paraliziile.
Tehnicile de evaluare clinic pot fi:
I. generale – folosite în toate patologiile (de obicei pentru pacien ii cu deficit motor mare); cum
sunt cele ce vizeaz activit ile vie ii zilnice (ADL-urile – Activity of Daily Living-engl.), sunt teste
globale dar nu ofer indica ii valabile pentru stabilirea adev ratei amplitudini de mi care
sau asupra for ei
pacientului, ci mai degrab asupra capacit ii de a utiliza respectivul(ele) segment(e).
Astfel dac unui
pacient i se cere s se pieptene i el, în încercarea de a realiza sarcina, are dificult i, nu se
poate determina
dac mi carea este limitat de durere, de disfunc ie neuro-muscular sau de disfunc ie
articular . Totu i, în
examenul obiectiv al NMAK, pentru a evalua performan ele func ionale ale unui
segment, sunt folosite
II. specifice – folosit pentru inioialanumit
acestepatologie
mi c rilesau active globale
pentru evaluareaîn cadrul activit ilor
unei anumite uzuale. Astfel, pentru
func ii;
membrele
pentru inferioare
pareze: probe i segmentare statice (proba Barre, proba Mingazzini, proba Grasset,
pentru bra
proba coloana
elor vertebral mi c rile active se vor testa prin mi c ri de înc rcare cu
propria
întinse (Fischer))(ex.
greutate i dinamice (proba dinamic a MS, proba Vasilescu); în cazul
ridicare de afec
sechelelor pe scaun-mers-întoarcere-a
iunilor ezare pe scaun), iar pentru membrele superioare se
vor
6.7.1.4. Tonusul muscular - neurologicecere
stare demitensiune
c centrale
ri (urmare
u oar a afect riia neuronilor
, permanent mu chiuluimotoristriat în dinrepaus,
encefal inclusiv a c ilor
func
de ionale
conducere (ex.
din rota iile în articula ia um rului
având la baz reflexul miotatic dependent de neuronul motor periferic se vor testa cerând pacientului s - ila
controlat
ating
m duvaceafa
rândul sspin
u de i scoar
rii)apoi
ca i aîn hemi-, para-, tetraplegii/pareze: testul Rivermead, testul Bobath, scala
sacrul).etc., cerebel, nucleii bazali i sistemul vestibular. Evaluarea urm re te
ASIA,
cerebral
„surprinderea” modific rilor
de tonus, care duc la schimbarea rezistentei la mi carea pasiv i a amplitudinii de mi
- Tonusul muscular de care repaus pasiv
– se. Se examineaz prin aprecierea consisten ei mu chiului, a
apreciaz prin:
extensibilit ii i ainspec
rezisten ie;ei palpare;
la mi careaimprimare
pasiv . de mi c ri la nivelul tuturor segmentelor
- Tonusul postural – este declan at de nevoia
pacientului aflatmenîn inerii unei anumite posturi (ex. musculatura
repaus (testul
antigravita ional în ortostatism). Tonusul posturalde întindere
se studiaz muscular ). Se evalueaz
prin evaluarea unor clinic
reflexesubdetreipostur
aspecte:
:
reflexele tonice cervicale (RTC) simetrice i asimetrice, reac ii de adaptare postural , reflexe de postur
locale i generale.
- Tonusul de ac iune. Starea tonusului muscular poate fi observat în timpul unor mi c
ri/activit i
voluntare. Astfel „mersul cosit” indic o spasticitate piramidal ; rigiditatea
- Tulbur rile de tonus muscular sunt extrapiramidal
descrise în urm produce de
torii termeni: flaciditate/flascitate, hipotonie,
asemenea unspasticitate,
hipertonie, mers caracteristic; „mersul
rigiditate. talonat” poate
Realizarea unui fiplanîn rela
de ietratament
cu o hipotonie muscular
potrivit implic,
etc.
recunoa terea i
identificarea în timpul evalu rii de c tre kinetoterapeut a diferen elor dintre aceste „st ri” ale
tonusului.
Ca urmare a existen ei tulbur rilor de tonus la simpla observa ie a pacientului se
remarc prezen
Instrumentele standardizate de aprecierea a
a spasticit ii: scala Ashworth i Ashworth modificat ,
mi c rilorsau
scala Preston, testul Held, testul pendulului sau posturilor/pozi
Warteburg. Pentruion rilor membrelor
aprecierea rigidit ii:sau corpului
scala anormale. Un alt „indicator”
de apreciere
a rigidit ii extarpiramidale în 3 trepteal(Webster
existen eiRating), scala de apreciere a rigidit ii în 5 trepte.
6.7.1.5. Reflexele - r spuns tulbur motor,rilor de tonus sau
vasomotor sunt secretor
prezen a la patternurilor
o excita iededin mi care stereotipe
mediul intern(sinergiilor
sau anormale).
reflexul abdominal mijlociu sau ombilical (T9-T10), reflexul abdominal inferior (T11-T12 i probabil L1),
reflexul
a. Reflexe
cutanat
cutanate
cremasterian
(superficiale) - extern.
(L1- L2), reflexulEvaluarea
reflexele cutanat
abdominale: va cuprinde,
plantar reflexul în func ie
(L4-S2),abdominal
reflexul de
cutanataplicarea
superior excitantului:
203
anal (T6-T8),
extern (S3).
b. Reflexe osteotendinoase - reflexul bicipital (C5-C6), reflexul stilo-radial (C5-C6), reflexul
tricipital (C6-C8), reflexul cubito-pronator (C7-C8), reflexul achilian ( L5-S2), reflexul rotulian (L2-L4),
reflexul medio-plantar (S1-S2). Modific rile patologice ale reflexelor osteo-tendinoase sunt: areflexia,
hiporeflexia i hiperreflexia.
c. Reflexe de postura. Exagerarea reflexelor de postur apare în leziunile sistemului extrapiramidal
d. Reflexele patologice – în afara clonusului piciorului i rotulei cunoscute ca hiperreflexivitate
ROT în clinic mai întâlnim urm toarele reflexe patologice: semnul Babinski, semnul Hoffman, reflexul
palmo-mentonier (Marinescu-Radovici), reflexele de automatism medular, reflexele ideo-musculare.
6.7.1.6. Coordonarea - procesul ce rezult din activarea pattern-urilor de contrac ie a multor
unit i motorii, de la nivelul mai multor mu chi de for , ac iune i secven (succesiune)
apropiat , dar i
prin inhibi ia simultan a celorlal i mu chi, producându-se o activitate voluntar . Se
realizeaz prin
interven ia armonizat a tuturor mu chilor ce particip la actul motor. Normalitatea este
condi ionat de
Tulbur rile coordon rii i probe deintegritatea
punere în morfo-func ional laa nivelul
eviden . Leziunile unor forma iuni cu
cerebelul nervoase dintre care un rol important îl
c ile sale
au: cerebelul
aferente cu
i eferente; c ile sensibilit ii profunde; aparatul vestibular; analizatorul vizual;
c ile sale
zona frontal aferente
i i eferente; c ile sensibilit ii profunde; aparatul vestibular; analizatorul
vizual;
temporalzona din scoar a cerebral determin tulbur ri de coordonare numite ataxii cu dou forme
frontal
a. dismetriei i hipermetriei prin clinice
probelemaiiindice-nas,
temporal din scoar a cerebral
indice-indice, . c lcâi, proba mersului,
proba
importante:
proba ataxia cerebeloas i ataxia tabetic . Se evalueaz existen a:
prehensiunii;
b. adiadokokinezia prin probele marionetelor, închiderii i deschiderii pumnilor.
c. asinergia prin probele Dr g nescu-Voiculescu (proba asimetriei tonice dinamice), proba
Stewart-Holmes
d. astazia.
6.7.1.7. Sensibilitatea Se evalueaz :
I. Sensibilitatea subiectiv – totalitatea simptomelor i senza iilor descrise de pacient. Ea cuprinde
paresteziile i durerea. Exist multe tipuri de durere: nevralgia, cauzalgia, radiculalgiile, dureri
coordonale, durerea talamic (hiperpatia), durerile viscerale, cefaleea, migrena.
II. Sensibilitatea obiectiv :
a) exteroceptiv – superficial (tactil : atingerea tegumentului cu un tampon de vat , termic : cu
dou eprubete cu ap cald (40-45o) i apa rece (sub 15o); dureroas : cu un ac, ap sând u or tegumentul cu
vârful acului, iar pacientul ne va spune dac a perceput durerea, localizarea ei);
b) proprioceptiv – profund (mioartrokinetic - postural , kinestezic : pacientul cu ochii închi i,
examinatorul îi mobilizeaz în flexie sau extensie degetele de la mân sau picior iar
pacientul trebuie s
perceap , s indice care deget a fost mobilizat i sensul acestei mobiliz ri; vibratorie: cu
diapazonul care
se pune în vibra ie, apoi picioru ul diapazonului se a eaz pe eminen ele osoase, super
ficiale;sebarestezic
c) interoceptiv (visceral ) – practic examineaz sensibilitatea dureroas visceral la presiune,
asau sim ul aflate
viscerelor greut ilor
mai la(sesuprafa
examineaz
(stomac,utilizând 2 sfere
ficat, ovar, etc.). de acela i volum dar greutate
d) sim ul discrimin rii tactile diferit , pacientul
i dureroase – perceperea a doi excitan i aplica i concomitent pe
suprafa a tegumentar la o distanapreciândvariabil greutatea
între ei. celor doua sfere)
Diferen minim la care cei doi excitan i sunt
percepu i distinct constituie indicele de discriminare. Distan a variaz i în mod fiziologic în func ie de
zona din corp examinat .
desenelore)efectuate
sim ul dermolexic (dermolexia)
de examinator adermolexia. – recunoa
pe tegumentele lui terea
cu undeexcitant
c tre pacient a cifrelor,
tactil. Nerecunoa literelor
204 terea – sau
f) sim ul stereognozic (sterognozia)- reprezint posibilitatea bolnavului de a recunoa te cu ochii
închi i diverse obiecte puse în mâna sa de examinator: va trebui s identifice: forma, volumul, greutatea,
materialul. Nerecunoa terea - astereognozie.
g) sim ul schemei corporale (somatognozia) – reprezint recunoa terea cu ochii închi i a diverselor
segmente ale corpului. Nerecunoa terea - asomatognozia sau hemiasomatognozia.
Tulbur rile de sensibilitate obiective sunt: astezia, hipoestezia, hiperestezia.
Dup tipografie distingem urm toarele tipuri clinice de tulbur ri de sensibilitate: nevrite, tipul
radicular, tipul polinevritic, tipul paraplegic, tipul hemiplegic, tipul psihogen-func ional.
În clinic se disting dou tipuri de disocia ii de sensibilitate: disocia ia siringomielic i disocia ia
tabetic .
I. La nivelul tegumentelor se vor urm ri tulbur rile vegetative func ionale.
II. La nivel osteo-articular – apare osteoporoza difuz i osteofitoza, mai ales la nivelul
epifizelor.
Clinic apar fracturi spontane i artropatii. La hemiplegici apar mai frecvent artropatii ale MS.
III. La nivel cardio-vascular – la pacien ii cu AVC pot apare: tahicardie, bradicardie,
tulbur ri de
ritm. Hipotensiunea ortostatic secundar apare mai ales la pacien ii cu leziuni medulare
deasupra de T6,
în poliradiculonevrite, în polineuropatia diabetic .
IV. Tulbur ri respiratorii vegetative – apar la pacien ii cu afec iuni medulare
i a ejacul rii) – apar în leziuni ale (compresiuni,
arcurilor reflexe lombar-sacrate (în afec iuni ca: tabes, traumatisme
traumatisle, mielite),
vertebro-medulare în poliradiculonevrite
la nivel i leziuni
lombar-sacrat, mielite, tumoride la
nerv frenic.
nivel Tahipneea
lombar, sindromindic
de
un prognostic
coad de cal,
rezervat.
polineuropatia diabetic ) i în leziuni situate deasupra regiunii lombo-sacrate prin
V. Tulbur ri leg
întreruperea sfincteriene
turilor (incontinen sau reten ie de urin i fecale) i sexuale (afectarea
erec iei
morfo-func ionale dintre aceste regiuni i centri nervo i superiori. Astfel se pot întâlni i
în traumatisme
amiotrofii secundare
vertebro-medulare, neurogene.
la nivel cervical Exist i scleroz
i toracic, amiotrofii
în plprimitive sau miogene
ci, AVC, sindrom ce apar
pseudobulbar.
independent
VI. Afectarea de muscular
alte – troficitatea muscular este dependent în mare m sur de
leziuni nervoase (ex. în distrofia muscular progresiv ). Amiotrofiile se eviden iaz clinic prin
integritatea
mic orarea motor periferic. Leziunile neuronului motor periferic determin atrofii
neuronului
circumferin ei membrului, prin tergerea conturului mu chiului i prin modificarea reflexului
musculare denumite
regional.
Amiotrofiile primare sau miogene sunt întotdeauna simetrice, predomin la nivel proximal sau
distal la nivelul membrelor dup tipulAmiotrofiile
de miopatie; neurogene se asociaz cusunt
reflexele ideomusculare hipoabolite
sau areflexia
precoce iarosteotendinoas
ROT la nivelul
se men in timp îndelungat. În leziunile afectat,de lob parietal pot apare atrofii distale mai ales la nivelul
interoso ilor mâinii. concomitent cu prezen a reflexului ideo-muscular pân în stadii avansate.
6.7.1.9. Tulbur rile de limbaj i comunicare. Limbajul e alc tuit din patru func ii: vorbirea,
în elegerea semanticii cuvintelor, citirea, scrierea. Centrul este situat la nivelul lobului temporal stâng
pentru dreptaci i drept la cei stângaci. Afectarea limbajului = afazie: motorie sau expresiv ; senzitiv sau
de recep ie; mixt .
I. In cadrul vorbirii expresive se examineaz : vorbirea spontan , vorbirea repetat , vorbirea
automat , proba denumirii obiectelor la indicarea lor. Imposibilitatea vorbirii spontane se nume te afazie
motorie sau expresiv (afazie motorie Broca).
II.
sauInabolit
cadrulînafaziei
afazia senzitive
senzorial (vorbirea
Wernicke, receptiv ) se examineaz
în surditatea : proba
verbal . Atât executreceptiv
vorbirea rii ordinelor
cât isimple
cea expresiv
isunt
complicate,
alterate în proba recunoamixte.
cazul afaziei terii obiectelor denumite de examinator. În elegerea vorbirii 205 este diminuat
III. În cadrul agrafiei (examinarea scrisului) se va urm rii atât grafia spontan , grafia dictat i
grafia copiat . Agrafia reprezint imposibilitatea scrierii de c tre pacient.
IV. În cadrul lexiei (examinarea cititului) se examineaz : lexia expresiv , lexia ordinelor scrise.
Imposibilitatea descifr rii scrisului se nume te alexie i se întâlne te în afazia motorie.
V. Examinarea praxiei – cuprinde executarea de c tre pacient la comand de mi c ri simple la
început, apoi cu un grad mai crescut de dificultate. Tulbur rile ce apar în executarea
acestor mi c ri se
numesc apraxii. Tipuri: ideatorie (incapacitatea de a stabili planul ac iunii pentru gesturile
complexe. Sunt
VI Agnozia – este o tulburare de recunoa
conservate doar mitere senzorial
c rile în absen
elementare, a deficitelor
celelalte senzitive
fiind absente); i a
constructiv (tulbur ri în
desenarea
tulbur rilorfigurilor
psihice. Apare în leziuni parietale ale emisferului drept din AVC, TCC,
geometrice
demen senilsimple);
. a îmbr c rii, de grade diferite.
Tipuri: tactil sau astereognozia (imposibilitatea de a recunoa te i denumii un obiect
palpat cu ochii
(tulburare de recunoa tere închi i);avizual
segmentelor
(nu are tulburcorporale
ri de vedere, saudar nuneag
recunoa terealitatea paraliziei
obiectul privit); spa ial -
anosognozie) (apare mai
frecvent la hemiplegia stâng , o ignorare a hemispa iului vizual stâng); corporal sau
Se mai evalueaz de asemenea: asomatognozia Mersul; Afectarea nervilor cranieni; Degluti ia; Func
iile de 6.7.2. Kinetoterapia în sindroamele neurologice
6.7.2.1. Sindromul de neuron motor central (SNMC) sau sindrom piramidal – este lezat calea
autoîngrijire
piramidal . Apare în(ADL);
afec iuni Func iile cogni
care intereseaz iei. i m duva spin rii: accidente vasculare cerebrale
encefalul
(AVC); tumori, abcese; traumatisme; procese inflamatorii: encefalite i mielite, scleroz lateral
amiotrof , scleroz în pl ci; encefalopatii. Const în:
a. Tulbur ri ale motricit ii active – pareze i paralizii. Repartizarea acestor deficite motorii este
în func ie de topografia lezional a c ii piramidale: hemiplegie când leziunea este la nivelul encefalului,
tetraplegie sau paraplegie dac leziunea este medular .
b. Modific ri ale tonusului muscular. Tonusul muscular este în general crescut - hipertonie
piramidal – spasticitate, iar în situa iile în care leziunea se instaleaz în mod acut (traumatisme cerebrale
i medulare, accidente vasculare cerebrale, mielite) tonusul este sc zut – hipotonie muscular (flasciditate)
i are o durat de câteva ore pân la 12-14 s pt mâni. În leziunile cervicale spasticitatea intereseaz mai
ales mu chii flexori la MS i mu chii extensori la MI.
a. Tulbur ri ale motricit ii active: pareze i paralizii care sunt limitate la nervul, r d cina,
c. Modific ri ale reflexelor: ROT – sunt exagerate, vii în faza spastic ; reflexele
plexul
cutanate
sau segmentul medular lezat, respectiv nervii cranieni motori interesa i. De obicei
abdominale i cremasteriene sunt abolite; reflexele de postur sunt diminuate.
parezele i paraliziile
d. Prezen a unor reflexe patologice – Babinski, Hoffman, reflexele de automatism
sunt parcelare, interesând numai unit ile motorii ale c rui neuron este lezat, a a încât
medular
e. Prezennumai
a sincineziile care sunt globale, de imita ie i de coodonare.
deseori un
6.7.2.2. Sindromul de neuron motor (reflexele de tripl flexie i de extensie încuci
c iiatmotorii
) care sunt prezente chiar din faza de oc.
grupperiferic
muscular(SNMP)prezint -deficit
apare în leziunea
motor. periferice
care începe cu pericarionul neuronului din coarnele anterioare i celulele motorii, leziunea nervilor
b. Modific ri ale tonusului muscular. Tonusul muscular este diminuat (hipotonie) sau
cranieni, r d cinilor, trunchiurilor, plexurilor i nervilor periferici. Clinic se manifest prin:
abolit i
intereseaz grupele musculare paralizate.
c. Modific ri ale reflexelor: ROT i cutanate sunt diminuate sau abolite deoarece este
întrerupt
componenta eferent a arcului reflex.
d. Prezen a fascicula iilor musculare când leziunea intereseaz perocarionul (scleroz
lateral
amiotrofic , poliomielita anterioar cronic ). 206
e. Atrofia muscular este localizat pe grupele musculare paralizate.
Tipuri de SNMP: Leziunea pericarionului (poliomielit , scleroz lateral amiotrofic ,
siringomielie. Sindromul poate fi simetric sau asimetric.); Leziunea r d cinilor anterioare
(la nivelul MS
avem 3 tipuri (manifest rile clinice se suprapun peste cele ale leziunii plexului brahial):
superior (afectate
r d cinile C5-C6 ); mediu (afectat r d cina C7); inferior (afectate r d cinile C8-T11); la
MI – întâlnim
Paralizia de plex brahial – exist 4 tipuri clinice i unul total.
- Tipul superior - afectat r d cinilesindromul de „coad
C5-C6 (Dchenne Erb). de cal” care
Atitudinea determin
particular : braparalizie
în ADD iflasc , tulbur ri de sensibilitate,
tulbur ri de
RI, antebra extins i pronat. Deficit motor: afecate mi c rile în articula ia um rului i
evacuarePoate
cotului. a vezicii,
s tulbur ri erectile i constipa ie); Leziunile plexurilor
execute mi carea de ridicare a um rului (prin trapez inervat de n. accesor), flexia
antebra ului este mult
redus . Musculatura afectat : deltoid, dorsal mare, par ial pectoral mare i mic, supra i
subspinos,
- Tipul mijlociu - afectatsubscapular,
r d cina C7 din at mare,
(Remak). biceps
Atitudinea brahial,: antebra
particular lungul isupinator,
pumn u or triceps brahial. ROT:
diminuat Deficit
flectate. sau abolit
motor: dificult i în extensia antebra ului, pumnului i primei falange a
reflexul bicipital. Tulbur rile de sensibilitate: band de hipoestezie pe toat fa a lateral a
degetelor.
MS, de la um rafectat : triceps, extensor lung degete, rotund i p trat pronator. ROT:
Musculatura
la police.Tulbur
diminuat ri trofice: hipotrofia musculaturi um rului, um r în „epolet”.
sau abolit
- Tipul inferior - afectat r dreflexul
cinile C8-T1tricipital, stiloradial.
(Klumpke). Tulbur
Atitudinea rile de : sensibilitate:
particular mâna „în grifband
” – de hipoestezie pe zona
lateral a mâinii i
policele se a eaz în planul celorlalte degete, degetele II-V prezint hiperextensia primei falange i flexia
celorlalte dou . Deficit motor: deficitaredegetele II-III.
flexia Tulbur riabduc
pumnului, trofice:
ia,hipotrofia
adduc ia musculaturii din regiunea
policelui, abduc ia, adducdorsal
ia bra i antebra .
i flexia primei falange i extensia celorlalte dou a degetelor II-V. Musculatura afectat : afecta i mu chii
flexori ai degetelor, interoso i, lombricali, mu chii eminen ei tenare i hipotenare. ROT:
diminuat sau
abolit reflexul cubito-pronotar. Tulbur rile de sensibilitate: zon de hipoestezie pe marginea
antero-
medial a MS i a degetelor IV-V. Tulbur ri trofice: hipotrofia musculaturii afectate, sindrom
Claude-
- Tipul total - afectat r d cinile C5-T1. Atitudinea particular : MS flasc, atarn pe lâng trunchi
Bernard-Horner (ptoz i mioz ) de partea afectat ca urmare a con inutului de fibre vegetative
datorit
din
paraliziei tuturor mu chilor. Deficit motor: sunt afectate toate mi c rile MS, poate
doar
r d cinile ridice
s C8-T1.
um rul (trapez). Musculatura afectat : to i mu chii. ROT: diminuat sau abolit reflexul
bicipital, tricipital,
stilo-radial. Tulbur rile de sensibilitate: zon de hipoestezie ce cuprinde întreg MS.
Tulbur ricomplian
Evaluarea func ional - presupune trofice: din partea pacientului i mult r bdare din partea
„um r în epolet”,Accentul
kinetoterapeutului. sindromatâtClaude-Bernard-Horner,
pe o evaluare analitic cât hipotrofie muscular
i pe acele func ii pe
i miîntreg
c ri
membru,activit
globale, edem,i
cianoz , hipotermie.
cotidiene (din grupa ADL-urilor) în care este implicat segmentul sau membrul a c rei
inerva
postur ieriObiective,
îneste
pozi ie mijloace
func ional i prin
metode de recuperare
folosirea kineticmulate
de atele simple, : plastice, u oare elastice
asigurat
1. Evitarea, corectarea apari iei de
deform
sau cu arcuri, structura
rilor, nervoas
redorilor periferic
articulare interesat
i , se
atitudinilorevalueaz prehensiunea.
vicioase:
benzi adezive corectoare, orteze fixe i mobile, întinderi pasive prelungite (stretching)
pe musculatura
antagonist celei paralizate, aplica ii de masaj i c ldur local , electroterapie (ex.
facilitare (atât extero cât i proprioceptive)
ultrasunet i întehnici
zona FNP în special întinderile rapide, mobiliz ri
2. Evitarea
articulare atrofiei
pasive musculaturii
pe toat paralizate:
amplitudinea
mupentru electrostimul
chi-tendon);
men ri cu kinestezice,
inerea imaginii curen i exponen iali, 207
biofeedback.elemente de
3. Cre terea func iei fibrelor musculare restante s n toase: mobiliz ri pasive, pasivo-active cu
întinderi scurte la cap tul mi c rii folosind elementele de facilitare exteroceptive
(tapotajul, atingera
u oar , contactul manual), tehnici FNP IL, ILO, CR, SI, IA, schemele de facilitare din
metoda Kabat
(diagonalele de flexie i extensie pentru membre superioare aplicate în func ie de tipul
4. Redobândirea coordon rii mi leziunii), mi c ii
c rilor: exerci ri active pe diferite scheme de mi care, la MI ex.
efectuate
tip Frenkel, în terapie
ap ocupa (pentru
ional . calmarea durerii, relaxarea antagonistului, facilitarea
5. Men inerea/îmbun t irea agonistului),
mobilit ii mobiliz
i for ei risegmentelor neafecate de paralizie: exerci ii
active pe toat amplitudinea active
de mii active cu rezisten
care, exerci , electrostimulare,
ii izometrice, biofeedbak,
exerci ii active terapie
cu rezisten . ocupa ional .
6. Recuperarea sindromului senzitiv: se realizeaz dup urm toarea succesiune: sensibilitatea la
presiune i durere, propriocep ie, kinestezie, sensibilitatea termic (rece i apoi cald), discriminarea a dou
puncte, stereognozia.
7. Recuperarea sindromului vasculo-trofic: posturare elevat , ortezare, m nu elastic ,
gimnastica Moberg pentru MS, crioterapie, masaj de drenaj veno-limfatic, hidroterapie (baie de tip
whirlpool), b i alternante, electroterapie, respectarea normelor de igien local i general .
8. Recâ tigarea maximului func ional: terapie ocupa ional .
Paralizia de nerv radial. Atitudinea particular : antebra în u oar flexie, prona ie, pumn în
hiperflexie („mân în gât de leb d ”), policele în adduc ie i u or flectat. Deficit motor:
la nivelul
antebra ului dispar mi carea de extensie i supina ie, de flexie a antebra ului pe bra ,
înclinarea r adial ,
abduc ia i extensia policelui, mi carea de extensie a primei falange a degetelor II-V.
Se p streaz
mi carea de extensie a ultimelor dou falange prin ac iunea mu chilor interoso i i
lombricali. Scade i
for a de flexie a degetelor i prehensiunea pentru c se pierde sinergia normal dintre extensia
pumnului i
1. Prevenirea i corectarea devia iilor: posturare în pozi ie de extensie a articula iei
flexia Obiective,
degetelor. mijloace
Musculatura afectat
i metode : triceps, kinetic
de recuperare brahial,: anconeu, scurt supinator,
radio-
extensor radial al
carpiene, extensia articula iei MCF cu ajutorul orezelor fixe/dinamice care permit func
carpului, extesori ai degetelor. ROT: diminuat/abolit reflexul tricipital i stiloradial.
ionalitatea
Tulbur rile mâinii.
de
2. Prevenirea limit rilor de mobilitate articular : mobiliz ri pasive, mobiliz ri pasivo-
sensibilitate: pe fa a dorsal a mâinii 2/3 laterale, fa a posterioar a policelui, fa a dorsal
active i
prima falang a
active odat cu apari ia reinerv rii.
degetelor II-III i jum tate deget IV. Tulbur ri trofice: edem la nivelul mâinii, hipotrofia
3. Prevenirea i combaterea tulbur rilor vasculo-trofice: ridicarea MS deasupra orizontalei
musculaturii
pentru
dorsale bra , antebra .
favorizarea întoarcerii venoase; masajul manual în sens centripet cu MS în pozi ie
elevat ; mobiliz ri
articulare pasive; dispozitive externe de pompaj.
4. Men inerea for ei musculaturii neafectate: ex. active i active cu rezisten la nivelul
i elemente de facilitare - atingerea u oar cu ghea , vibra ia; schemele de facilitare Kabat: diagonalele
tuturor
DI de extensie i DII de flexie (varianta a 2-aneafecta
mu chilor pentru mu i f rchiia articula iei cotului); exerci
tonifia musculatura ii analitice
degetelor pentru pentru
a nu crea un dezechilibru
fiecare mu chi inervat; exerci ii în lan func kinetic
ional deschis
între de tripl extensie, când este posibil ex. cu rezisten
i izometrice.
flexori (neafeca i) i extensori.
6. Reeducarea abilit ii: exerci ii complexe
durere, propriocep ie, kinestezie, sensibilitatea
5. Cre tereacombinate
for
termic de(rece
la distal
ei musculaturiii apoi la cald),
proximal
paralizate: i invers,rapide,
discriminarea
întinderi activit
a dou i puncte,de tehnici FNP - IR,
aplicarea
specifice terapieisensibilit
stereognozia.
7. Reeducarea ocupa ionale
ii: se efectuate
realizeaz
CR, SI cu
dup sauurm
f r toarea
ortez . succesiune: sensibilitatea la presiune
208 i
Obiective, mijloace i metode de recuperare kinetic :
1. Prevenirea i corectarea devia iilor: posturare în pozi ie de abduc ie i u oar opozi ie a
policelui pentru a cre te func ionalitatea mânii, ortez pentru prevenirea hiperextensiei MCF.
2. Prevenirea limit rilor de mobilitate articular : mobiliz ri pasive, mobiliz ri pasivo-
active i
active odat cu apari ia reinerv rii.
pentru
elevat ; mobiliz ri
4. Men inerea for ei musculaturii neafectate: exerci ii active i active cu rezisten la
nivelul
flexia
tuturor celorlalte dou la i.degetele 2-5 datorit paraliziei mu chilor interoso i i ac iunea
mu chilor neafecta
antagonic ai
5. Cre terea for ei musculaturii paralizate: exerci ii analitice pentru flexorii pumnului
mu
iParalizia
chilor extensori
de nerv ai median.
degetelor Atitudinea
fiind maiparticular
exprimat :la„mâna
degetelesimian
4-5 unde”, policele
se adaugse i aparalizia
eaz în
ultimilor
planul 2
degetelor, pentru mu chii eminene ei tenare; întinderi rapide, aplicarea de tehnici FNP
lombricali.
celeorlalte
- IR, CR, SI degete
Deficit
i neputând
motor: la face mân opozabilitatea,
deficit de flexie indicele
prin paralizia
nu se flecteaz
flexorului deloc
ulnar iar
al
carpului
medianul
elemente i de seultimele
flecteaz
facilitare - atingerea u oar cu ghea , vibra ia; schemele de facilitare Kabat:
dou
doar par
fascicole
diagonalele ial. DIDeficit
ale flexorului
motor: laprofund
nivelul degete.
antebra Laului nivelul
nu se facedegetelor
prona ia, adduc
deficit
ia de
policelui
flexie
7. Reeducarea sensibilit ii: tulbur rile de sensibilitate afecteaz abilitatea manual prin pierderea
aabolit
pumnului
, iar
de flexie iii la la nivelul
DIInivelul
de extensie; exerci aii mâinii
în lan i kinetic deschis de tripl pentru
flexie, aiarpreveni
când
sensibilit fe ei volare este foarte important
degetelor
(mi
este carea
posibil abduc
posibil
ex. ia cu prin
i adduc flexorul
ia degetelor
ulnar al 2-5,
carpului),
flexia primei
policele falange
nu face i abducextensiaia, celorlalte
flexie i
accidentele prin
dou
opozabilitate,
. Nu iseizometrice.
rezisten poate
afecat
arsuri, leziuni, frig. Se realizeaz dup urm toarea succesiune: sensibilitatea la presiune
face
flexia Reeducarea dou
pensa
ultimelor
latero-lateral
abilit falangeîntredegete
i police
activitII-III.
ii index.
de Musculatura
Musculaturaafectatafectat
: rotund
: flexor
pronator,
cubitalp trat
al
i 6.durere, ii: ex. terapie ocupa ional prin care antreneaz
carpului
pronator,
prizele i
lungul
jum
i ie,: apare tate
Paralizia de nerv cubital. Atitudinea propriocep
particular kinestezie,
„grifa sensibilitatea
ulnar ” cu termic primei
extensia (rece falange
i apoi cald), discriminarea a dou
din
palmar,flexorflexor
prehensiunea. profund
Terradialdegete,
apia al carpului,
ocupa flexorul
ional flexor
degetului
ce profund
recomand mic,degete
interoso
înc din ii,i opozantul
(pentru
perioadaindexortezi medius),
degetului flexor
rii dinamice.mic,
puncte,
abductorul
superficial
Antrenarea degete,
stereognozia.
degetului
opozantul mic
prizelor tripulpare policelui,
i par (scris,
ial abductorul
flexor scurtsau
pictat) police.
scurtactivit
alROT:
i policelui,
deabolit/diminuat
primii reflexul
înnodare-desfacere, doi lombricali.
cubitopronatorul.
antrenarea ROT:
prizei
Tulbur
diminuat/abolit
rile de ireflexul
digito-palmare
sensibilitate:
cubito-pronator.
prizei în „O” zon întreTulbur
de hipoestezie
police rile de sensibilitate:
i fiecare în treimea
deget medial
zon de
prin folosirea a palmei
hipoestezie
diferitelor pe fa ade
inele pe
palmar
fa ase pot
care palmar
i dorsal
atârnaa,
degetul
mâinii
greut i. /5 laterale,
tot i 1
medial a3 degetului
primele degete i 14. lateral Tulbur degetul
ri trofice: 4 iar
hipotrofia
pe fa amusculaturii
dorsal ultimele eminen 2 falange
ei hipotenare,
degetelea
mu chilor
2-3, i jum tatea
interoso degetul
lateral i i flexorului 4. Tulbur
ulnar ri al carpului.
trofice: cianoza
Uscarea pielii
degetelor
cu hiperkeratoz
cu hipersudora , deforma
ia palmei,
ii ale
unghiilor, unghii i p r,
hipotrofie
ulcera ii.
tegumente. 209
1. Prevenirea i corectarea devia iilor: se vor folosi orteze mici pentru prevenirea hiperextensiei
degetelor 4-5 f r a limita flexia complet a articula iei MCF sau orteze dinamice pentru stabilizarea MCF
i blocarea hiperextensiei lor i care permite flexia complet MCF cu men inerea mobilit ii, policele
a ezat în pozi ie de abduc ie primar .
2. Prevenirea limit rilor de mobilitate articular : mobiliz ri pasive, mobiliz ri auto-pasive cu
sau
f r orteze, mobiliz ri pasivo-active sau active odat cu apari ia reinerv rii mai ales în
MCF i
interfalangian degete 4-5.
pentru
elevat ; mobiliz ri
4. Men inerea for ei musculaturii neafectate: exerci ii active i active cu rezisten la
nivelul
tuturor mu chilor neafecta i.
5. Cre terea for ei musculaturii paralizate: exerci ii analitice pentru mu chii afecta i;
întinderi
7. Reeducarea sensibilit ii: tulbur rilerapide, aplicarea expun
de sensibilitate de tehnici FNPale- IR,
la leziuni fe eiCR, SI ia elemente
palmare mâinii, de facilitare - atingerea u
oar cu ghea ,
în special la arsuri. Reeducarea se realizeaz dup urm toarea succesiune: sensibilitatea la presiune i
vibra ia; exerci
durere, propriocep ie, kinestezie, sensibilitatea ii contralaterale
termic (rece i apoi pe musculatura
cald), MS aneafectat;
discriminarea schemele de facilitare
dou puncte,
stereognozia. Kabat: diagonalele
DI de flexie
Paralizia de nerv circumflex. Atitudinea i DII de
particular : umextensie; exerciDeficit
r în epolet. ii în lan kinetic
motor: deschis
deficit pe de tripl flexie, iar
când este posibil
flexia, extensia i abduc ia bra ului, par ial i rota ie extern . Musculatura afectat : deltoid, rotund mic.
exercium
Tulbur ri trofice: hipotrofia musculaturii ii cu rezisten i izometrice.
rului.
6. Reeducarea
Obiective,abilit ii: ex.
mijloace i activit
i metode de irecuperare
de terapiekinetic
ocupa: ional prin care antreneaz
prizele i
1. Prevenirea limit rilor de mobilitate articular : evitarea subluxa iei um rului prin men inerea
prehensiunea.
bra ului i antebra Terapia
ului ocupa
cu e arfional ce recomand
, posturarea încîn din
bra ului abducperioada ortezi mobiliz
ie de 45° rii dinamice.
ri pasive.
2. Men inerea for ei musculaturii neafectate: ex. active i active cu rezisten la nivelul
tuturor
mu chilor neafecta i.
3. Cre terea for ei musculaturii paralizate: exerci ii analitice pentru mu chii afecta i;
întinderi
rapide, aplicarea de tehnici FNP - IR, CR, SI i elemente de facilitare - atingerea u
oar cu ghea ,
vibra ia; exerci ii contralaterale pe musculatura MS neafectat; schemele de facilitare
Sindromul de coad de cal. Tipuri:
5. Reeducarea sensibilit ii: ReeducareaKabat: se diagonalele dup urm toarea succesiune: sensibilitatea
a.Sindromrealizeaz
de coad de cal total – afectarea r d cinii L2-C1. Atitudinea particular :
DI de
la presiune i durere, propriocep ie,MIkinestezie,flexie i DII de extensie; exerci ii în lan kinetic deschis de tripl flexie, iar când este
balant. sensibilitatea termic (rece i apoi cald), discriminarea a
dou puncte, stereognozia. posibil ex. cu
Deficit motor: paraplegie flasc , sunt afecta i to i mu chii MI, asimetric cu predominen
rezisten i izometrice.
distal , mers
4. Reeducarea abilit ii: exerci ii i activit i de terapie ocupa ional .
stepat. Musculatura afectat : mu chii fesieri, pelvitrohanterieni, mu chii lojelor
anterioare i posterioare
i rotulian. Tulbur rile de sensibilitate:
ale coapselor,
hipoestezieîntreaga
la nivelul
musculatur
MI i în aregiunea
gambelorperineal
i picioarelor.
cu dispozi
ROT:ieabolite
în reflexul ahilian,
a. Tulbur ri trofice:
sfincteriene
hipo/atrofii
de tipînincontinen
medioplantar
teritoriul /reten
afectat,
ie. hipotermie
Tulbur ri sexuale
local ,deedeme
tip impoten
gamb210.i Tulbur
frigiditate.
ri
b.Sindrom de cal de tip par ial superior: afectate r d cinile L2-L4. Deficit motor: ortostatismul i
mersul sunt imposibile/abolite datorit instabilit ii genunchilor. Musculatura afectat : cvadriceps,
pectineu, croitor, iliopsoas, adductorii coapsei. ROT: abolit/diminuat reflexul rotulian.
c.Sindrom de cal de tip par ial mijlociu: afectate r d cinile L5-S2. Deficit motor: mi c rile
piciorului i degetelor sunt imposibile/abolite. Ortostatismul i mersul dificile în func ie de gradul
paraliziei. Musculatura afectat : afecta i mu chii din regiunea anterolateral i posterioar a gambei,
mu chii degetelor. ROT: abolit/diminuat reflexul achilian i medioplantar. Tulbur ri trofice: hipotrofia
musculaturii gambei.
d.Sindrom de cal de tip par ial inferior: afectate r d cinile S3-C1 Nu avem deficit motor, lipsesc
hipotonia i hipotrofia muscular . ROT: diminuate/abolite reflexul bulbocavernos i anal. Tulbur rile de
sensibilitate: hipoestezie în a la nivelul perineului. Tulbur ri sfincteriene i sexuale prezente.
1. Prevenirea escarelor, reeducare vezical i prevenirea infec iilor urinare.
2. Prevenirea limit rilor de mobilitate articular : mobiliz ri pasive, postur ri cu orteze dinamice
în unghi de 90° a piciorului. Dac leziunea este definitiv se indic ortezare precoce.
3. Cre terea for ei musculaturii paralizate: exerci ii analitice pentru mu chii afecta i; întinderi
rapide, aplicarea de tehnici FNP - IL, ILO, CR, SI i elemente de facilitare - atingerea
u oar cu ghea ,
vibra ia; schemele de facilitare Kabat: diagonalele de flexie i extensie; manevre de
masaj pentru
stimularea excitabilit ii neuro-musculare, electroterapie.
Paralizia de nerv femural. Deficit motor: nu poate face flexia coapsei i extensia
gambei.
Musculatura afectat
Obiective, : afecta ii metode
mijloace mu chiidecroitor, psoas-iliac,
recuperare kineticpectineu,
: adductorii mijlociu i
cvadriceps.
1. Prevenirea genului recurvatum – ortez de genunchi, ex. de tonifier e mu chii ischiogambieri.
ROT: mu
Preg tirea compens rilor prin tonifierea reflexul
chilorrotulian diminuat/abolit.
fesier mare, Tulbur
triceps sural, rile de sensibilitate:
musculatura MS i hipoestezie la nivelul
regiunii
trunchiului superior pentru a putea utiliza cârjele/bastonul.
anterioare
2. Men inerea tonusului musculaturii coapsîntinderi
afectate: . Tulbur ri trofice:
rapide pehipo/atrofii
muschii psoasîn regiunea anterioar coaps .
i cvadriceps,
tehnici FNP: SI, IL, ILO.; diagonalele Kabat; ex. pasivo-active, active-asistate i active cu rezisten .
3. Reeducarea func ional a genunchiului: ex. în lan kinetic închis i deschis, activit i
func ionale: ridicare, a ezat, mers între barele paralele, mers pe trepte.
Paralizia de nerv sciatic. Deficit motor: diminuat mi carea de flexie a gambei pe coaps
(mi care par ial realizat prin ac iunea croitorului), mi carea piciorului i degetelor.
Musculatura afectat :
mu chii ischiogambieri. ROT: reflexul rotulian i medioplantar diminuat/abolit. Tulbur
rile de
Paralizia de sciatic popliteu sensibilitate:
extern (SPE).hipoestezie la nivelul
Deficit motor: abolitregiunii
mi careaposterioare
de flexie coaps
dorsal i agamb . Tulbur ri trofice:
edem al extensia degetelor (extensia primei falange, conservat extensia celorlalte
piciorului,
piciorului,
dou hiperkeratoz plantar , ulcera ii.
falange),
eversia piciorului; mersul stepat. Musculatura afectat : afecta i mu chii tibial anterior,
inversie, flexia, abduc ia i adduc ia degetelor. Musculatura afectat : musculatura regiunii
extensorii
posterioare
Paralizia de sciatic popliteudegetelor,
gamb
peronierii.
intern: triceps
(SPI). DeficitiROT:
sural motor: abolit/diminuat
tibial; mu abolirea mi creflexul
chii interoso
achilian
rii i dei lombricali.
flexie i medioplantar.
plantar i rile de Tulbur
Tulbur
rile
sensibilitate:
de sensibilitate:
hipoestezie în
hipoestezie fa a anterioar gamb . Tulbur ri trofice: hipotrofia/atrofia musculaturii afectate.
regiunea posterioar gamb i regiunea plantei. Tulbur ri trofice: atrofia musculaturii
gambei, plantei,
edem, aspect de picior scobit, hipotermie. 211
Obiective, mijloace i metode de recuperare kinetic : 1. Prevenirea devia ilor la nivelul
piciorului: atele i orteze, sus in toare plantare; 2. Men inerea mobilit ii articulare: mobiliz ri pasive la
nivelul tuturor articula iilor piciorului; 3.Reeducarea musculaturi afectate: tehnici FNP, ex. analitice, ex.
contralaterale, diagonalele Kabat pentru MI.
6.7.2.3. Sindromul extrapiramidal - este un concept func ional în sensul c un grup de subsisteme
r spândite la diferite nivele ale creierului i cu mecanisme neurofiziologice proprii se
interconecteaz prin
multiple circuite neuronale într-un amplu sistem ce se proiecteaz atât pe cortexul motor cât
i pe neuronii
sistemului nervos periferic. Biochimic la baza activit ii SE stau o serie de substan e cu
rol de mediatori
- sindromul hiperton-hipokinetic
chimici:îndopamina,
care secre acetilcolina,
ia de dopamin este sc zut
serotonina, i cre te secre
noradrenalina, ia de
histamina, acidul glutamic.
În mod normal
acetilcolin , a a cum se întâmpl în boala Parkinson;
raportul fiziologic
- sindromul hipoton-hiperkinetic între secre
cu cre terea secre iei
ia de dopamin
dopamin ii sc acetilcolin
derea secre este direct propor ional. În
ie de
cazuri patologice
acetilcolin , a a cum se întâmpl în coree.
Boala Parkinson. Defini ie: afec acest raport
iune devine invers
degenerativ propor ional
a sistemului rezultând
nervos centraldouf rsindroame:
a se cunoa te
exact cauza (sindrom parkinsonian idopatic). Clinic are la baz sindromul extrapiramidal de
tip hiperton-
hipokintic. Tabloul clinic: De la debut pân la constituirea tabloului clinic specific de boal
Parkinson trec
în medie 1-2 ani. La debut: oboseal marcat , mers încetinit, amplitudine de mi care
articular redus la
nivelul MS, facies inexpresiv, tremur turi la nivelul degetelor mâini, mai ales unilateral,
st ri de nelini te
sau fenomene depresive. Domin triada: bradikinezie; rigiditate; tremurul. Este
Subtipuri de Parkinson: cu tremur turi completat de: hipomimia
(boala debuteaz mai devreme, nu afecteaz starea mental ,
sau „masca”
are progresie lent ); cu bradikinezie facial imobil
(cu instalarea frecventcua demen
clipitulei,foarte
cu evolurar,ie frapid
r mi ) c ri oculare sau faciale;
disartrieBoala
hipokinetic
Parkinson evolueaz în 5 stadii (dup Hpehn i Yahr).
Obiective, mijloace i metode de sau hipofonic
recuperare ; disfagie;
kinetic scrisul
: 1. Men m runt
inerea (micrografic);
sau cre terea mobilitdiminuarea
ii în amplitudinilor mi c
rilor respiratorii;
toate activit ile; 2. Prevenirea/ameliorar ea limit rilor de amplitudine articular ; 3.
tulbur ri psihice
Diminuarea rigidituneori
ii; accentuate i de medica ie (st ri depresive, tulbur ri cognitive,
episoade
4. de
Prevenirea/ameliorarea atrofiilor i hipotrofiilor musculare; 5. Ameliorarea coordon
agita ie, tulbur
rii/vitezei de ri de somn, confuzie), constipa ie, deficit sexual, dureri difuze la MI,
parestezii,6.oboseal
mi care;Principii
Îmbun de;ttratament
irea mersului;
kinetic7. Îmbun t irea mimicii i limbajului; 8. Îmbun t irea
respirapentru
- ex. atent echilibrate, cu pauze de odihn iei; 9.ca pacientul s nu ajung în faza de oboseal ;
- programul kinetic va cuprinde masaj Men inerea i cre terea func
decontracturant, ionalit
tehnici de iirelaxare
în ADL-uri;
(ex. 10. Adaptarea
Jakobson), sepsihologic la boal .
utilizeaz ex. de relaxare, balans ri u oare i tehnici ritmice care stimuleaz aparatul
vestibular pentru a
ob ine relaxarea generalizat a musculaturii corpului; hidroterapie, mi c ri pasive
- ex. de rota ii ale capului
simetrice
i trunchiului
ortostatism (secare
respect
(începând
cresc cu rostogolirea
mobilitatea i amelioreazîn pat), apoi dinrostogolirea
echilibrul; a ezat i este facilitat
ordinea dinspre
folosind IR i RR distal spre proximal, membrele fiind mobilizate înaintea trunchiului);
fie a segmentelor fie a trunchiului superior sau inferior în decubit lateral, apoi din
decubit lateral în
decubit dorsal i apoi ventral. Tehnica FNP - IR este ideal pentru a contracara efectele
- streatchingul pasiv lung pe musculaturii flexoare;ea
bradikineziei,
- schemele facilitatorii Kabat: diagonalele
se aplic
de extensie extremit
atât
pentru ilorsegmentelor
la nivelul
MI) i (D2 de flexie
diagonalele bilateralcât
detrunchiului
membre pentru MSfacilitarea
superior;
i212
pentru i D1 rostogolirii;
- în cazul în care rigiditatea nu este mare se pot efectua mobiliz ri active libere pe toat
amplitudinea pe care pacientul le execut din decubit, a ezat, ortostatism (ex. combinate membre i
trunchi) în fa a oglinzii la început simetric apoi asimetric;
- ex. trebuie s fie legate de func iile de autoîngrijire (ADL-uri) deoarece cresc motiva ia i reduc
apatia i depresia; cre terea con tientiz rii mi c rii este realizat prin folosirea stimul rilor auditive i
verbale (strig tul, muzic ritmat , metronomul, b tut din palme, folosirea de oglinzi i marcaje pe sol);
- aten ie la musculatura extensoare pentru a contracara tendin a de postur în flexie a pacientului;
- echilibrul în a ezat este îmbun t it folosind tehnica SR (!rezisten a trebuie s fie gradat ; ex. cu
rezisten trebuie întrerupte dac duc la cre terea rigidit ii);
- pentru ameliorarea coordon rii programul va cuprinde: exerci ii libere de la nivel axial spre distal
i invers, rota ia trunchiului asociat cu pa i de mers, mi c ri ale MS în ritmuri variabile, mers cu
modificare bazei de sprijin, cu dezechilibr ri voite (mers pe vârfuri, cu „aruncarea” unui MS
înainte sau în
abduc ie, „culegerea” unor obiecte de pe sol în timpul mersului); jocuri cu mingea
din a ezat i
ortostatism:
- pentru facilitarea mu chilor hioidieni i ai arunc
limbii ri-prinderi ale mingii
se pot folosi: cu rota
stretch-ul, ia trunchiului
contactele stg.-dr, aruncari la cos cu
manuale,
mingea, verbale,
rezisten a, comenzile inerea înaplicarea de ghea pe musculatura fe ei i limbii;
- pentru „favorizarea” mimicii se vor echilibru pe o mânîn afaunui
folosi grimase obiect; mi c ri ritmice de închidere i
a oglinzii,
deschidere a gurii, ex. de clipire, de încruntare, etc. Exerci ii izolate ale frun ii, sprâncenelor, pleoapelor,
obrajilor, gurii apoi global, de expresie: râs, plâns, mirare, furie, veselie.
- în reeducare mersului va urm rii cre terea lungimii pasului, l rgirea bazei de sprijin; antrenarea
balansul bra elor, ex. de schimbare a direc ie de mers, opriri bru te, echilibru în ortostatism, ridicare de
obiecte de pe sol;
- diminuarea deficitului ventilator restrictiv datorit sc derii elasticit ii toraco-abdominale se va
realiza prin ex. de relaxare general , ex de întindere pe musculatura intercostal . Ex.
de respira ie vor fi
combinate cu mi c ri ale bra elor i trunchiului superior iar pe zonele de expansiune toracic
slab se vor
- alimenta ia trebuie f cut în pozi ia aplica
a ezat cu capul i manuale.
presiuni gâtul în pozi
Seie fac
corect
ex.; de respira ie ritmat (verbal sau cu ajutorul
- membrii familiei vor fi educa i simulatoarelor
în vederea continu
de rii ex. la domiciliu. Ex. trebuie efectuate
respira ie);
diminea a devreme pentru reducerea rigidit ii.
- pacientul trebuie s fie implicat în activit ile zilnice f r ca membrii familiei s menajeze prea
mult pacientul.
5-15 ani, în special la sexul feminin, dup infec ii streptococice i exist i o form
- tratamentul pacientului cu Parkinson bazat
cronic cupedebut
aceste principii înso it de tratament medicamentos
Levadopa asigur o îmbun t ire a nivelului func ional.
treptat, evolu ie lent care are asociat la hiperkinezie un sindrom psihic cu depresie
Coreea - are la baz sindromul hipoton-hiperkinetic.
care ajunge la Exist forma acut Sydenham, frecvent între
demen . Coreea se caracterizeaz prin: hipotonia muscular care predomin la mu chii
axiali i membre
ducând la o instabilitate a posturii; mi c ri coreice care sunt aritmice, bru te, aritmice,
ilogice, predomin
la fari: i concentrarea
urm r d cina membrelor
maxim ai pacientului
sunt facilitate
cu suspendarea
de calculul oricmental;
rei alte Programul
mi c ri; informa
de
recuperare
ia senzorialse va orienta
pe înt rirea
asupra respectivei
musculaturii
mi c hipotone,
ri trebuieantrenarea
s fie maxim
stabilit ii(dei coordon
exemplu rii.oglinzi pentru a înt ri
feedback-ul
6.7.2.4. Sindromul
vizual i cerebelos - Componentele principale ale sindromului cerebelos
Principii de tratament kinetic: 1. programul
sunt:
greut pentrukinetic
iataxia, este orientat pentru
cel proprioceptiv); spre diminuarea
tonifierea ataxiei i va stabilizatoare tehnicile
musculaturii
tulbur–rile
FNP SR,
de IZA,
vorbire, nistagmusul, dismetria i asinergia
213 cerebeloas .
Clinic: nevrit optic retrobulbar (sc derea acuit ii vizuale, scotoame; diplopie prin
paralizia nervului
abducens); oboseal muscular , sc derea for ei musculare mai ales la nivelul MI, atrofii,
fascicula ii;
tulbur ri motorii de tip piramidal cu deficit motor i spasticitate, cuprinzând MI
(paraparez /paraplegie),
hemicorp (hemiparez /hemiplegie) sau toate cele patru membre; diminuarea sau
abolirea reflexelor
cutanate abdominale, exagerarea reflexelor ostotendinoase i apar ia clonusului; tulbur ri
de sensibilitate
(manifestate prin parestezii, în ep turi, senza ia de rece la nivelul extremit ilor, uneori
parestezi în
teritoriul trigeminal alteori nevralgii de trigemen; Tulbur rile obiective de sensibilitate
sunt mai rare i
anume cea devibratorie
Forme clinice: piramidal (caracterizat prezen a isemnelor
kinestezicclinice
la nivelul MI.sindromului
specifice Uneori se constat sindrom Brown-
Sequard par ial la
piramidal cu paraparez spastic ); cerebeloas (cu mers ataxic cerebelos i vorbire sacadat ); vestibular
nivelul MI,
(cu nistagmus i vertij); mixte care presupun semnesemnulcliniceLhermitte);
multiple. sindrom cerebelos cu mers ataxic, iar dac este concomitent
cu sindromul
Formele de evolu ie: alternant (presupune c perioade de remisiune a bolii alterneaz cu perioade
piramidal constant
de reapari ie a bolii); progresiv (evolueaz ( mers ataxo-spasmodic,
spre agravare); stadismetrie,
ionar (r mânedisinergie înso ittablou
un anumit de hipotonie, tremur
clinic dup puseul ini ial f r exacerbintenri);ional, tulbur ri
acut /fulminant (evolueaz rapid spre deces). Formele 1 i 3
se preteaz pentru kinetoterapie. vestibulare cu nistagmus, vertij, ame eli. În formele grave se constat o astazie
Tratamentul medicamentos de fond complet
se face în. general
Vorbireacueste corticoizi, interferon i imunoglobuline.
sacadat , nearticulat
Evaluarea global , în principal func ional a pacientului se i face
exploziv ); tulburscalei
cu ajutorul ri sfincteriene i sexuale (incontinen , reten ie,
generice pentru
frigiditatevie
calitatea i ii FIM i cu scala specific Kurtzke (care evalueaz func ia piramidal , func
impoten
ia cerebeloas ); manifest
, ri psihice (tulbur ri de afectivitate, labilitate emo ional i perturbarea
func iilor
ia trunchiului cerebral, func ia senzitiv , func ia urinar i intestinal , func ia vizual
icognitive)
Obiective, mijloace i metode de recuperare
func ia kinetic : 1. Inducerea activit ii motorii voluntare;
mental
2. Îmbuni talte ireafunc ii) – pentru
controlului aprecierea
motor; incapacitspasticit
3. Reducerea ii pacientului cu scleroz multipl
ii; 4. Ameliorarea . rii; 5.
coordon
Ameliorarea
feed-back-ului
ILO, CIS. 2. senzorial; programul 6. Inhibarea schemelor motorii
Frenkel reprezint programul nedorite;
cel mai7. Diminuarea ataxiei
eficient pentru
cerebeloase;
promovarea c8.ilor de
Principii de tratament kinetic Prevenirea i diminuareai de limit riloraamplitudinilor de mi care;
facilitare proprioceptiv evitare schemelor de substitu ie. 9. Ameliorarea/îmbun t irea
- oboseala ce determin o incapacitate mersului;semnificativ
10. se compenseaz prin planificarea ex.,
6.7.2.5. Scleroza în pl ci (scleroza multipl , leuconevraxita) - afec iune care apar ine
desf urarea programului kinetic înAdaptarea
anumite
folosi
grupului demomente
postur psihologic
rile în poziale
la boal
zilei când
ii func pacientul
ionale, aplicareanu de
acuz oboseal
orteze , se mobiliz ri pasive.
amovibile,
practic ex. f r înc rcare mare, concordându-se func
Pentrudemielinizante,
boli limitarea ia respiratorie cu ex.
caracterizate prin leziuni multiple (distrugerea tecii de mielin ) i
- pentru a preveni i diminua limitarea amplitudinilor
apar iei acestora
cicatrizante, cu ose vor realizde miricare sau ricrepasive
mobiliz terea lente
mobilit ii se apot
pentru preveni strech reflexul,
relativ conservare
mobiliz ri active a celorlalte elemente nervoase. Este o boal cronic , a adultului tân
concomitent
r, evolueaz cu aplicarea de ghea . Pentru contracturile severe se pot folosi întinderi
mobiliz ri pasivo-active asociate elementelor
prelungite istatice
remisiuni de
acutiz
facilitare
ri de intensitate
neuro-motorie
i durat
(intinderi
variabilrapide,
. Debuteaz
vibra în
ie, general în jurul vârstei
periaj),- tehnici
se pot FNP
folosi- tehnici
IL, CR,deSI,
facilitare
folosind
de mobiliz
20-40greut
aani.
ritonusului
îni sau
cadrul
posturi,
muscular
schemelor
tehnicile
i de
activit
FNP:
facilitare
ii ex.
motorii:
RO
Kabat
i214
CR.
stretch
în func
reflexul,
ie de forma
- pentru sc derea spasticit ii: masaj cu ghea , imersia unui segment în ap rece, tehnici de
stimulare vestibular (rostogolirea, balansul) cu efect de sc dere a spasticit ii, elemente
din metoda
Bobath. Pe mu chii spastici se aplic întinderi prelungite statice i presiune pe tendon iar
pe musculatura
antagonist musculaturii spastice aplicarea unor elemente extero sau proprioceptive FNP:
tapotaj, vibra ii,
- pentru ameliorarea feed-backuluiatingerisenzorial u oare.
exerciSeiileutilizeaz tehnicilecu FNP:
se vor realiza ghidajIR, IL, iRR.
vizual Caii urmare a predominan ei
indica
tonusul confer
verbale. Bio-feedback-ul cu electromiograf extensorilor
informa ii vizuale i auditive putând fi eficiente pentru
dezvoltarea sensibilit ii kinestezice. exerci iile se vor concentra pe flexie i rota ie (ex. diagonalele Kabat pentru trunchi
- pentru a inhiba schemele nedorite, „chopping”
mi carea i activ nu trebuie s fie prea solicitant , evitându-se
efortul muscular crescut astfel încât „liftingul”)
mi careacombinate
s se execute cu rostogolirea.
în cadrul schemei fiziologice. Spasticitatea
este de asemenea o cauza a mi c rilor nedorite i trebuie comb tut .
- îmbun t irea ataxiei se face prin tehnici de cocontrac ie a musculaturii proximale. Se folosesc
posturi antigravita ionale dup secven ele dezvolt rii ontogenetice, tehnici care stimuleaz
stabilitatea i
cocontrac ia musculaturii proximale (telescop ri, SR, IZA). La cei cu ataxie marcat
sunt benefice IL.
Când ataxia este îmbun t it se folosesc exerci ii în care se antreneaz reac iile de postur
(de redresare,
- ex. Frenkel sunt recomandate pentru probleme
de echilibru) prin balansde coordonare – ataxia
ri lente, mobiliz cerebeloas
ri în . Pentru stabile. Câteodat mi c
afara posturilor
rile ataxice
îmbun ale
t irea coordon rii se fac ex. libere f r efort pe schemele dorite de mi care, repetându-se
membrelor
de mai pot fi inhibate prin aplicarea unor greut i (man oane la nivelul pumnului i
multe
gleznelor) ori pe zi. Treptat se cre te viteza de execu ie i se aplic u oare rezisten e dar f r s
acestea
oboseasc
crescând feed-backul proprioceptiv în timpul unei activit i.
- la mai mult de 40% dintrepacientul.
pacien i Ex. este care
necesar duc prescrierea
la extenuarea de pacientului
mijloace decresc
asistentemperatura
pentru intern i agraveaz
simptomatologia.
realizarea activit ilor ADL (bastoane, cârje, cadre) precum i adaptarea locuin ei prin
De asemenea b ile termale calde peste 370C sunt contraindicate.
montarea de bare
laterale în baie, toalet , etc.; pentru îmbun t irea mersului cu mijloace ajut toare se vor
antrena mu chii
- educarea respira iei este esen ial itrunchiului
obligatorie iînmembrelor
toate stadiile superioare;
de evolu iemersule
a bolii. se antr eneaz pe teren plat, bazine datorit
- problemele de degluti ie pot fi îmbuncondit iteiilor
printr-o postur corect în a ezat. Reflexul de sugere
i producere a salivei pot fi stimulatefavorizante
prin folosirea unui cub de ghea realizând atingeri u oare ale limbii
i zonei laringeale ale gâtului pentru stimularea reflexului de înghi ire. Suptul cu rezisten prin pai poate
antrena reflexul de degluti ie.
- problemele psihologice frecvente ca anxietatea i depresia au nevoie de suport psihologic de
specialitate.
- corectarea disfunc iilor cognitivemedular
se inicare iazarecucaajutorul
rezultatînregistr
în func ierilor
de nivelul lezional
pe casete i atetraplegia
programelorsau paraplegia. Traumatism:
complet
de tip ADL ale terapiei ocupa ionale.
(func ia motorie
6.7.2.6. Traumatismele vertebro-medulare (TVM)sau senzitiv elementelor
- leziunea este absent neurale
la cel mai de jos segment sacral (S4-S5));
în canalul
incomplet
clinic (diagonalele pentru membre(conservare
i pentru trunchi).
a func iilorSesenzitive
vor putea
i/sauutiliza
motoriinfluen ele reflexelor
sub nivelul neurologic incluzând i segmentul
labirintice,
Traumatismele
ca i incomplete
a RTCS i RTCA.
dau urm Petoarele
sacral mcel
sur sindroame:
ce activitatea
medular
muscular
central;
creBrown-Sequard
te se introduc izometria i
(hemisecrile
mobiliz iune);
cu rezisten
medularprogresiv
anterior; medular
. mai de jos
posterior; de „coad de cal” i „con medular” 215
(S4-S5)).
Tetrapareza sau parapareza – utilizarea acestor termeni nu este încurajat , ei descriu în mod
imprecis leziuni incomplete. În locul acestora, scara ASIA-Frenkel (scara de deteriorare
ASIA) furnizeaz
o abordare mult mai precis în ceea ce prive te gradul de deteriorare/afectare medular .
Nivelul neurologic se refer la segmentul cel mai caudal al m duvei spin rii cu func
ie normal
senzitiv i motorie pe ambele p r i ale corpului. De fapt, segmentele la care se descoper
Nivelul motor - se stabile teadeseaprin testarea
func ie a zece „mu chi cheie” de fiecare parte a corpului,
normal difer dup
dreapta-stânga, partea MS
5 pentru corpului (stânga-dreapta)
i 5 pentru i dup
MI. Evaluarea rela ia motor
nivelului senzitiv/motor.
genereaz Astfel
dou
pentru
grade motorii (pe
identificarea
baza scarei nivelului
0-5) perneurologic
pereche avem
de „mu4 „nivele” de apreciat:
chi cheie” de peD-motor,
partea D-senzitiv, S-motor,
dreapta-stânga a
S-senzitiv.Scorul motor
corpului.
reprezint un mijloc numeric de apreciere a transform rilor func iei motorii în urma
tratamentului kinetic
Nivelul senzitiv - se refer la aplicat.
segmentul
Pe scurt,
cel mainivelul
caudal
motor
al –m duvei
este „mu
spinchiul
rii cu
cheie”
func ie
celsenzitiv
mai de jos g sit cu for 3
(deoarece a r mas
normal pe ambele p r i ale corpului. Evaluarea nivelului senzitiv presupune testarea
inervat doar
punctelor de olar d cin ), cu condi ia ca cel de deasupra s aib for a normal (4-5), iar cel
cheie
de dedesubt
nivelul fiec rui dermatom din cele 28, atât de pe partea dreapt cât i cea stâng a
scorpului.
aib o forLa0-2.fiecare
dintre aceste
Deficitele funcpuncte
ionale cheie se evalueaz
sunt legate de niveluldou aspecte ale sensibilit ii: sensibilitatea
leziunii:
- la C4 - tetraplegic - respira ia dureroas i
este imposibil deoarece mu chiul diafragm este inervat par ial.
sensibilitatea
Pacientul are nevoie de c rucior electric ce s aib tactil .
dispozitive adaptate la computer pentru respira ie.
- la C5 – tetraplegic - dar î i poate folosi par ial rotatorii externi ai um rului, deltoidul i bicepsul.
- la C6 - î i poate folosi par ial MS, cu instrumente adaptative putând s se hr neasc singur i s
realizeze unele ADL-uri.
- la C7 - î i poate folosi flexorii pumnului, extensorii degetelor, tricepsul. Poate s fac transfer din
pat în scaun cu rotile i se poate ridica din decubit în a ezat.
- la C8-T1 - se poate deplasa independent cu c ruciorul.
- la T4-T6 necesit ortez tip KAFO (pentru genunchi, glezn , picior) i centur pelvian .
- la T9-T12 - necesit ortez KAFO, cârje, cadru.
- la L2-L4 deplasarea se face cu cadru.
trofice majore, ca exie (pacientul se opre te în evolu ie, apoi moare).
- la L4-L5 deplasarea se face cu ortez AFO (glezn , picior), cârje, baston.
Obiective, mijloace i metode de recuperare kinetic : 1. Men inerea i/sau cre terea
TVM evolueaz în 3 faze:
mobilit ii
1. dureaz de la 1-3 s pt mâni la 2-3 luni de la debutul traumatismului. Faz de oc
articulare i prevenirea deform rilor; 2. Cre terea for ei mu chilor total sau par ial inerva
manifest prin para sau tetraplegie flasc ,spinal se total sublezionar , areflexie, Babinski pozitiv,
anestezie
i; 3. Cre terea
reten ie de urin i fecale, reflexe cutanate abdominale abolite, tulbur ri trofice.
rezisten ei fizice a organismului prin activit i func ionale; 4. Ob inerea unui grad de
2. faza de reapari ie a reflexelor osteotendinoase
maxim înso ite de clonus, reflexul de tripl flexie, semne
de revenire a for ei musculare, Babinski pozitiv, reapar reflexele vezicale i rectale. Dureaz câ iva ani.
independen ; 5. Explorarea poten ialului voca ional i a preocup rilor legate de petrecerea
3. faza terminal când orice timpului
activitateliber
reflex dispare, se instaleaz atrofii musculare, tulbur ri
în vederea reinser iei sociale; 6. Ajustarea psihosocial în raport cu dizabilitatea;
acordarea de asisten
psihoterapeutic de specialitate; 7. Asigurarea accesibilit ii locuin ei pacientului prin
reamenajare; 8.
Instruirea pacientului în leg tur cu mijloacele de comunicare prin care poate ob ine asisten
medical i
social dac este cazul. 216
Principii de tratament kinetic
În faza acut : 1. postur ri, mobiliz ri i îmbun t irea respira iei. Prevenirea deform rilor se vor
face mobiliz ri pasive de 3 ori pe zi câte 15-20 min., mobiliz ri active, ortezare, posturare;
2. exerci ii de
respira ie diafragmatic , tonifierea diafragmului prin contact manual cu rezisten în regiunea
epigastrului
sau cu greutate pe abdomen, întinderea mu chilor pectorali, se poart un corset
abdominal pentru a
men ine presiunea intratoracic ; 3. la pacientul tetraplegic nu se fac mobiliz ri ale
În faza subacut : 1.se continu excapului
din fazai acut
gâtului. Sefac rostogoliri din DD i DV, dac deficitul
; 2. se
fac exerci
motor este iiasimetric
de for selective
se ini iazpentru MSc bilateral,
mi carea tre partea simetric,
mai slab la tetraplegic
, se se va insista
fac diagonalele Kabat
pe deltoidul
pentru MS, FNP
anterior,
(IL, ILO);extensorii
3. se câ tig um controlul
rului, biceps, triceps,
posturilor la paraplegici
(postura p pu ii joase,se postura
insist ppepu iimuînalte,
chii
coborâtori
postura ai um rului,
a ezat,
dorsalpe
stând mare i triceps;etc.),
genunchi, 4. activit i ocupa
progresul se ionale.
face de la posturi cu baz de sus inere mare la cele
cu baz cât mai
mic , crescând con tiin a unui nou centru de greutate, antrenarea pentru realizarea
transferurilor i
ambula iei (dependen
i cvadriceps. Sunt excluai cei saucuindependen
leziuni înaltea T2-T8.
în realizarea acestora depind de nivelul
Al i factori care pot influenlezional).
a negativTransferul
ambula ia:sespasticitate ridicat , durerea, escare absen a
începe dup
sensibilit ce pacientul areredorile
ii propriocentive, echilibru în ezând.
articulare. Tehnica
Pacientul cu cea maitoracice
leziuni utilizat joase
este cea prin
T9-T12
alunecare
necesit orteze cu sau
f r placi cârje
KAFO de transfer. Deplasarea
sau cadru este posibilLa laceipacien
pentru deplasare. ii paraliza
cu leziune i care
T2-T8 dacau totu
o musculatur
i se dore
abdominal
te ca pacientul i s
paravertebral
se deplaseze secuface o cu
fororteze
bun ,KAFO
au leziune medular
i centur pelvinincomplet
. La cei cu ileziune
au o deforla rezidual
L3 în jos seîn
flexorii oldului
prescriu orteze
AFO i trebuie
Locuin a pacientului paraplegic cârje sau baston.i fPacientul
evaluat cute modificva firiînv at s - i inând
necesare monteze contortezele,
de cum s se ridice i
sdeficitul
se a eze cu
func ional.
6.7.2.7. Accidentele vasculare cerebraleortezele montate
(AVC) folosind
- disfunc cârje sau baston,
ie neurologic acut de cum s se deplaseze.
origine vascular Dac for a de sus inere este
bunsimptome
cu i poate i semne care corespund i implic ariile corticale”. AVC–ul provoac
sdisfunc
preiaie din
neuro-greutatea corpului la nivelul MS pacientul se poate deplasa singur cu
supraveghere.
motorie care produce hemiplegia sau paralizia unei jum t i a corpului incluzând
membrele, trunchiul i
a) Deficitul motor. În faza acut –câteodat
cu durat fadiferit
a i structurile
de la câtevacare zile
suntlacontralateral
câteva luniemisferei
(de obiceicerebrale
este lezate. Astfel, o
mai lung în cazul hemoragiilor cerebrale)leziune în –emisfera
hemiplegia este flasc . Urmeaz apoi faza de spasticitate
înso it de scheme primitive de mi care cerebral
numitestâng (AVC Dup
sincinezii. în emisfera stâng )avem
Brunnstrom produce
ase hemiplegie pe partea dreapt i invers.
stadii evolutive:
AspecteI clinice
– flasc, imediat dup debutul AVC, nu poate fi ob inut nici o mi care a membrelor;
II – apare spasticitatea i câteva componente ale sinergiilor.
III – spasticitatea cre te i apare controlul voluntar în cadrul sinergiilor.
IV – spasticitatea începe s diminue i apar câteva mi c ri voluntare în afara sinergiilor.
V – sinergiile încep s scad ca amploare în actele motorii i apar câteva mi c ri active
voluntare
combinate, mai dificile.
VI – spasticitatea începe s scad iar mi c rile coordonate se apropie de normal.
Procesul evolutiv sei poate
flexorii pumnului opri înadductori
degetelor, oricare din aceste stadii.
i rotatori interni ai um rului; iar la membrele inferioare,
La
spasticitatea intereseaz extensorii genunchiului, flexorimuplantari,
membrul superior, spasticitatea intereseaz mai ales chii flexori i pronatori
flexorii degetelorai antebra ului,
i supinatorii
piciorului. 217
Sinergiile - scheme primitive de mi care asociate spasticit ii. Apar în mod reflex sau pot fi
declan ate voluntar. Exist dou sinergii de baz , una de flexie iar a doua de extensie pentru
fiecare dintre
membre. Sinergiile pot fi utilizate i pentru cre terea for ei unor grupe musculare. Dup
Brunnstrom,
componenta mai slab a unei sinergii se tonific facilitând componenta mai puternic a
acelei sinergii.
Reflexele. În faza flasc reflexele Mu osteotendinoase
chii care nu (ROT) sunt implica
sunt diminuate
i în nici osausinergie
abolitesunt:
iar înlatissim
faza dorsi, rotund mare, din
at anterior,
spastic sunt exagerate. Reflexele cutanate abdominale sunt abolite. Apar reflexe
extensorii
patologice: degetelor,
la MI: eversorii gleznei. Ace ti mu chi sunt dificil de recuperat i
reprezint cutanat
reflexul pentru plantar
mul i în extensie – semnul Babinski; alte semne ce produc extensia
pacien iaohalucelui:
dorsal limitare func ional .
În stadiile cu spasticitate crescut pot Openheim, Gordon,
apare reflexe Schaffer,
primitive Chaddock.
tonice: reflexeleLatonice
MS: simetrice
semnul Hoffmann,
ale Trömmer; semnul
gâtului, reflexele tonice asimetriceMarinescu-
ale gâtului, reflexele tonice simetrice labirintice, reflexele tonice
lombare, reac ia invers de suport i reac Radovici. Poate–apare
ii asociate clonusul piciorului i clonusul rotulei.
sincinezii.
Reac ia de redresare, echilibru, protec ie sunt mult diminuate sau absente;
Tulbur ri de coordonare - spasticitatea afecteaz coordonarea i deci trebuie comb tut .
Tulbur ri de sensibilitate - aceste tulbur ri afecteaz feedback senzitiv ce condi ioneaz r spunsul
motor i face imposibil utilizarea membrului respectiv, chiar i atunci când func ia
motorie este
restabilit . Tulbur rile de sensibilitate localizate sunt specifice pentru leziuni corticale,
Afectarea nervilor cranieni:deficitul difuz pe
parez facial de tip central, hemianopsie homonim , devierea
toat partea
globilor hemiplegic denot leziuni în profunzime ce implic atingerea talamusului.
oculari.
Deficitul motor determin perturb ri în ceea ce prive te: transferurile, rostogolirea, trecerea în
a ezat, în ortostatism, mersul. De obicei toate ADL-urile sunt afectate: hr nirea, îmbr carea, îngrijirea
corporal , etc.
b) Deficitul func ional.
Tulbur ri de limbaj. Apar când leziunea se produce în emisferul dominant (de obicei stângul). La
un proceent mic al popula iei emisferul dominant (3%) este cel drept. Pacien ilor cu afazie este obligatorie
de a li se demonstra corect exerci iul înainte de a încerca s -l execute.
Tulbur ri de percep ie – apar în leziuni ale lobului parietal drept. Ace ti pacien i au o tulburare a
imaginii propriului corp, o neglijare a p r ii afectate, apraxie, nu pot distinge anumite segmente ale unui
obiect, etc. Ei nu sesizeaz pericolele i se pot accidenta u or. KT trebuie s dea comenzi scurte i precise
în activitatea pe care o desf oar cu pacientul.
Tulbur ri mintale, emo ionale i comportamentale. Memoria de scurt durat este afectat pe când
cea de lung durat r mâne intact . Cei cu hemiplegie stâng nu- i recunosc adeseori
handicapul, sunt
impulsivi, repezi i, judecata lor este afectat . Cei cu hemiplegie dreapt sunt nesiguri,
len i, anxio i,
ezitan i, necesit suport în toate activit ile. Majoritatea prezint labilitate emo ional ,
trecând u or de la
Alte complica ii: a) disfagia –râsînlaleziunile
plâns saubulbare
invers. Depresiile
(nervii IX apar - X) mai
cel frecvent
mai afectat
în leziunile
este timpul
emisferului stâng. Demen
a poate apare
faringian al degluti iei; b) redorile articulare în – ce duc la deficit de mobilitate major; c) disfunc ia
multiple
um rului – um r dureros, SAND, subluxa cazul ieunor
a um AVCruluirepetate.
cu compresiaAparplexului
frecvent tulburcapsulit
brahial, ri ale inteligen
retractil ; ei: incapacitate de a
d) tulbur ri sfincteriene – constau calcula,
în incontinen
de a expuneurinar (polakiurie, nicturie). Mai pu in frecvent este
reten iaPacientului
Înainte
motor. urinar
de constând
a începe în glog
cutratamentul
AVC vezical
nu i sedevaceva, cedenecesit
recuperare
face a memora
testingul
Obiective, sond
trebuie ceva.
svezical
muscular se Tulbur
mijloace facse.i metode
ci o rile de de
realizez
evaluarepersonalitate
testarea
arecuperare
deficitului
globalpot
218 dispare
kinetic
func ionalîn decurs de un an.
(ADL-urile).
Postur ri. Cele trei postur ri de baz în ordinea/valoarea importan ei lor terapeutice sunt: decubit
lateral pe partea homolateral, decubit lateral pe partea heterolateral i decubit dorsal, precum i
pozi ionarea corect în a ezat. Repozi ionarea pacientului se va realiza din 2 în 2 ore pentru a preveni
escarele.
Mobiliz rile pasive. Foarte importante în prevenirea contracturilor i redorilor articulare; se vor
începe cât mai repede, în general la 2-3 zile dup AVC; ini ial exerci ii pasive la toate segmentele
hemicorpului afectat minimum de 2-3 ori pe zi, apoi se va trece la exerci ii pentru trunchi i membrele
contralaterale;
Ridicarea în a ezat la marginea patului este un obiectiv important având un efect stimulant asupra
SNC, scade depresia, încurajeaz comunicarea, se previne atrofia muscular , tromboflebita i embolia
pulmonar . Mi carea are loc în dou trepte: rostogolirea în decubit lateral pe partea s n toas ; ridicarea la
marginea patului;
Ridicarea din a ezat în ortostatism i invers. În ortostatism mul i pacien i au tendin a de a se
inclina lateral, de a c dea pe spate sau de a- i trece greutatea pe MI neafectat. Ei
trebuie s înve e s
exist o anumit recuperare la nivelul um rului – nu e nevoie s ai un control al um rului
câ tige controlul asupra pelvisului, MI i trunchiului. Pozi ia de ortostatism cu greutatea pe
înainte de a avea
Antrenarea mersului. Mersul ca mijloc
ambele
de locomo
MI cu ie uman are dou faze esen iale: faza de sprijin
controlul mâinii – nu e obligatoriu ca recuperarea MS s înceap de la proximal la distal;
i faza de balans. La bolnavul hemiplegic
un aliniamentambele fazeal corpului
corect sunt perturbate.
poate duce Antrenarea
la sc dereamersului
spasticitlaii în
bolnavul
MI afectat.
dac s-a ob inut
hemiplegic începe întotdeauna cu faza de sprijin. Dup ce pacientul a câ tigat un
oTratamentul
mi care izolatrecuperator
muscularîncepe
, eaimediat
trebuieceimediat
pacientulfolosit
a ie it într-o
din starea
activitate
de com
func. In
ional
caz;
control al înc rc rii
ghidajul
de AVC manual al
greut ii pe piciorul afectat se poate trece la antrenarea mersului. Programul kinetic va
KT e necesar
ischemic se începe
cândîn primele
nu exist3-4 suficient
zile de la debut,
activitate
iar înmuscular
caz de AVC ; pacientul
hemoragicnudup trebuie
10-14s
cuprinde: ex.
practice
zile (de obicei
activit i ce
pentru antrenarea extensiei oldului afectat, antrenarea controlului genunchiului în faza
nu au punc
dup semnifica
ia lombar
ie funcdeionalcontrol,
; nu trebuie
dac LCR-ul
s se insiste
este peclarmise
c ripoate
pasive;începe
trebuie
mobilizare)
introduse
de sprijin,
cât mai
pân atunci
repede
Reeducarea membrului superior.antrenarea
Principii: deplas rii laterale
antrenarea mâiniia nupelvisului,
trebuie lantrenarea
sattreilaluni flexiei
urmnu dup genunchiului
, apare ce la debutul
activit
tratamentul
i ce implic
cuprindeambele
realizarea
MS;postur
dac în rilor
primele
specifice. nici o activitate spontan ,
fazei de balans,
MS
Succesul
fiind cudepinde i de precocitatea tratamentului recuperator. Obiectivul primordial
antrenarea extensiei genunchiului i dorsiflexiei piciorului la contactul c lcâiului cu
spasticitate crescut , prognosticul de recuperare neuro-motorie este rezervat. Programul
fiind
solul i antrenarea
kinetic va membrului inferior, al mersului.
recuperarea
mersului propriu-zis pe teren plat, urcat-coborât sc ri, etc
cuprinde
Recuperarea ex. lapentru:
vârstnici
antrenarea
este maicontrolului
anevoioas motordatoritalcapacit
um rului,
ii funcantrenarea
ionale limitate,
controlului
boli
motor al cotului,
cronice
antrenarealipsa
asociate, extensiei
motiva iei.
pumnului, antrenarea supina iei, antrenarea opozabilit ii policelui,
antrenarea
Întârzierea, mai mare de 35 de zile, a tratamentului recuperator dublez perioada de
manipul rii unor
recuperare. În obiecte. Se va insista în folosirea ambelor mâini în toate activit ile sau
mai bine6-8zisluni
primele sede la debutul AVC e necesar s se fac recuperare continu .
vor
Programul
realiza înkinetic
principal
va cuprinde:
activit i bilaterale (conform metodei
219 Bobath).
Polineuropatia - suferin extins i sistematizat a trunchiurilor nervoase periferice, mai
rar sunt
afectate toate cele 4 membre, prinderea numai a MS este o excep ie. Clinic: Atitudine
particular : mân în
grif , piciorul în pic tur . Deficit motor: de tip paraparez , paraplegie, mai rar tetra, în
mod excep ional
diplegie brahial . Deficitul este bilateral, simetric, predomin la extremitatea distal a
membrelor (la MS
musculatura din regiunea posterioar a antebra ului, mu chii interoso i; la MI
musculatura din regiunea
antero-lateral a gambei i a piciorului). Este prezent hipotonia muscular cu reflexe
osteo-tendinoase
i antebra ului, cu dispari ia reliefului eminen ei tenare i hipotenare de la mân , adâncirea spa iului
intreosos. Tubur ri vegetative: cianozdiminuate sau abolite.
tegumentar , edem, Tulbur
hipori sau
de sensibilitate:
hipersudora subiectiv
ie. Nu apar (dureri
tulburspontane
ri localizate distal,
sfincteriene. Evolu ia polineuropatieisunt
se continue
face în câteva s pt mâni/ani. Este diferit în func ie de etiologie,
vindecarea poate fi total sau par ial sau paroxistice,
cu sechele au caracter de arsur . Durerile sunt înso ite de parestezii); obiectiv (dureri
motorii.
provocate prinpredominant motorie, senzitiv , senzitivomotorie,
Forme clinice: dup simptome (polineuropatie
comprimarea
vegetativ ); dup topografie (paraplegie, paraparez maselor
, tetra,musculare
diparez sau la nivelul
diplegiegambelor
brahial ); mai
dup ales.
evoluHipo/anestezia
ie extero i
proprioceptiv
(forma acut , subacut , cronic , recidivant ).
Poliradiculoneuropatia predomin
(PRNP) la extremit
- afec iune ile distale
extins i (în m nu , înaoset
sistematizat r d )). Tulbur
cinii ri trofice: alter ri ale pielii i
i a nervilor
fanerelor, apare i afectarea nervilor cranieni. Clinic: debutul este insidios cu dureri i
periferici,
piele sub ire,
parestezii. lucioas cu hiperpigmenta ie, unghii friabile i strite. Atrofii musculare cu sub
Deficitul
ierea gambei
motor (tetraplegie flasc , sunt afectate membrele bilateral, simetric, distal i proximal.
Este afectat
musculatura trunchiului. Dac sunt afecta i nervii cu origine bulbar apar tulbur ri de
fona ie, de
degluti ie, respira ie, cardio-circulatorii (dispnee, tahicardie, hipotensiune arterial ).
Musculatura este
hipoton , reflexele osteo-tendinoase abolite); Tulbur ri de sensibilitate (dureri spontane
la nivelul
Forme clinice: dup simptome (cu predominan motorie, senzitiv , mixt , vegetativ ); dup
coloanei,
topografie în(tetraplegic
trunchi i , membre.
paraplegic Durerile sunt paroxistice
, cu afectarea nervilor sau continue,
cranieni exacerbate
(nu avem deficitde
tuse, înso
motor, ite de
ascendent
parestezii. motor
(deficitul Apar dureri la comprimarea
este progresiv, de la maselor
MI la cel musculare.
superior Avem hipo/anesteziecefalic
i la extremitatea extero. i
proprioceptiv
Prezint o gravitate
la nivelul
deosebit membrelor
atunci
Principii când afectate);
sunt
de tratament afecta i Tulbur ri troficedescendent
nervii bulbari.),
kinetic (atrofia mu(începe
chilor cuse afectarea
instaleaznervilor
tardiv i
este
Trebuie început cât mai devremecranieni maidup
pentru apupreveni
in redorile articulare, retracturile musculo-
pronun
care
tendinoase i atrofiile musculare secundare. at
Se);va
deficitul Tulbur
prinde
urm rii:riMS
vegetative (cianoz , edem, hipersudora ie, tulbur ri sfincteriene (reten ie
i apoi MI).
de urin vicioase:
Prevenirea i corectarea atitudinilor ). MI în extensie cu evitarea tendin ei de rota ie
extern cu ajutorul unor dispozitive a ezate lateral (s cule în treimea inferioar a
coapsei).
respect pragul Pentrude durere. Mobiliz rile pasive au efect trofic asupra cartilajelor articulare
perioade
i asupra SNC se asigur un flexum u or de genunchi cu o sul/pern mic . La MS
scurte
um
prinrulaportul
va fi de în informa ii proprioceptive de la periferie. Dup faza de extensie (faza
Mobiliz rile pasive se fac abduc
I)dea 4-5ie, ori
bolii cotul
în pe în
carezi upentru
oar flexie,
a menantebra ul ea
ine suple în pozi ie neutr
tuturor , pumnul
articula iilor, se în extensie de 20-
30o, degetele
leziunea neurologic este continu urmeaz o faz de platou în care exist o stabilizare
semiflectate.
a leziunii cu Dac o este necesar se va face ortezare. Se va corecta postura bazinului i a
poate
În aceast
interesa
faz toate
de platou
grupele
se începe trunchiului.
musculare
durat
KT activ ale
de câteva
. membrelor
Bilan sulptmuscular
mâni-luni.
i musculatura
eviden iaz abdominal
o atingerea motorie
220
c rei afectare
ce
Tratamentul de recuperare în faza de platou are ca obiectiv cre terea for ei i a rezisten ei
musculare progresiv adaptat la pacient. Se va urm rii corectarea i prevenirea
dezechilibrului de for de
contrac ie între grupele musculare agoniste i antagoniste. Se va împiedica folosirea
unor scheme
compensatorii de mi c ri care s scot mu chii deficitari din func ie, astfel se întârzie
recuperarea lor. Se
vor utiliza FNP, se tonific mu chii stabilizatori ai trunchiului, ai bazinului (fesierul
mijlociu),
musculatura stabilizatoare a MI (fesier mare, cvadriceps, triceps sural). Pentru a utilza
cârjele canadiene
sau bastoane se vor toniza mu chii coborâtori ai um rului i tricepsul brahial. Se vor
face exerci ii de
men inere a echilibrului din ezând i ortostatism, exerci ii de rostogolire, exerci ii din
Programul de recuperare patrupedie
va urm rii având cre terea rezisten ei la efort, a coordon rii i a vitezei de
ca care.
mi rol activarea
Tulbur rile musculaturii
de sensibilitatestabilizatoare.
regreseaz KT lent vasauinduce
r mân dezechilibr ri din
definitive. KT diverse
tr ebuie s
pozi iibolnavul
ajute pentru as
permite
reînve e sapari ia reac
perceap iei de redresare
deplasarea segmentelor de corporale.
echilibru, pentru
Presiunea integrarea
exercitat lor
de în scheme
mâinile
normale
KT de mi care i
în timpul
postur . rii
mobiliz Se active,
fac exerci ii analitice
pasive reprezintpentrusurserecuperarea
de reinformarestabilit ii gleznei. Dup
proprioceptiv ce a fost toate
. Se utilizeaz ob inut
echilibrul
mijloacele KT în
ortostatism
Recuperarea func iei respiratorii se face
(postur cu men
de
ri, ortez obicei inerea
spontan
ri, exerci greuti iif analitice,
ii pasive, rpesechele
ambele MI sedac
chiar
globale, trecerecuperarea
terapie la exerci
ocupa ii efectuate
ional ). între bare
paralele, mers
Reluareaîntârzie.
motorie cu este posibil în 40% din cazuri la o lun dup debut, la 20% dup 3
mersului
În cazurile cu paralizie sever se maiajutorul
luni, poate
restulcadrului, cârje, baston. Pacientul
utiliza biofeed-back-ul va purta
audio-vizual, înc l minte având carâmb dur i înalt
electrostimulare.
Cea
pentru mai important func ie este cea motorie prin fibrele sale asigurând tonusul
de 40%oauabun
Persisten tulburfunc
deficit rilorional
de variabil.
sensibilitate la nivelul mâinii în ciuda unui deficit motor
muscular i mi carile
conten constituie
ie pasiv gleznei. Se urm re te înt rirea reac iei posturale de spijin bi i unipodal.
minor un
active care realizeaz mimica fe ei. Clinic: asimetrie facial cu modific ri pe hemifa a
handicap pentru pacient. Se va insista în acest caz pe con tientizarea senzitiv declan
afectat , dispari ia
at de stimularea
ridurilor frun ii, coborârea sprâncenei, abolirea clipitului, lagoftalmie, pleoapa inferioar
cutanat sub control vizual, apoi memorarea acestei senza ii prin repetarea aceluia i
este r sfrânt în
stimul
old beneficiaz de program kinetic axat în absen amusculaturii planului anterior i posturi relaxante în
afarpe întinderea
, epifor , hipotonia musculaturii obrazului cu umflarea lui la fiecare expir, c derea
controlului
DV. Tehnicile terapie ocupavizual.ional
Prezen a unui
au rol picior deformat
important în refacereaîn var-equin
ADL-urilor. necesit ortez i KT. Flexumul
aripioarei nasului,
de .genunchi
6.7.2.9. Paralizia facial periferic Nervul facial cuprinde fibre motorii, senzitive i vegetative.
coborârea comisurii bucale. Reflexul cornean, optico-palpebral, nazo-palpebral sunt
beneficiaz de tonizarea mu chilor extensori i postur ri corectoare atât în DD cât i în DV.
diminuate sau abolite.
Flexumul de
La deschiderea gurii ovalul bucal este deformat, la scoaterea limbii aceasta apare
deviat spre partea
bolnav . La
determin tulbur
ar tarea
ri respiratorii
din ilor cuhemiarcadele
modificarea dentare
condi iilor
pe hemodinamice
partea afectat i r ventilatorii,
mân mult
acoperite.
tuse i Vorbirea i
râsul accentueaz
expectora ie mai alesasimetria
la trecerea
fe ei. Pacientul
din decubitnu poate
în a ezat.
suflaAfectarea
i fluier datorit
mu chilor paraliziei
intercostali
mu
chiului orbicular
determin
Obiectivele kinetice: 1. relaxare reducerea
al
general
buzelor.; 2.expansiunii
Apar
intensificare/stimularea
hipo/anestezie
toracice înpe inspir,
hemifa
circulaafectarea
aieiafectat
sângelui
nervului
, tulbur
i a rifacial
de gust
determin
mai ales
dizartrie
la doui
limfei, prevenindu-se sau tratându-setreimi
tulburedemul;
ria de
limbii,
3. reeducare muscular ; 4. tonifiere muscular ; 5.
reeducarea mimicii i expresivit ii faciale.
hiposecre
degluti ie. ie salivar . 221
Reguli/principii fundamentale:
- pacientul trebuie reînv at mi c rile la nivelul fe ei, trebuie s le con tientizeze apoi s tonifiem
musculatura fe ei. Este dificil reînv area i con tientizarea acestor mi c ri deoarece ele sunt
de fapt ni te
mi c ri de mimic , de expresie a fe ei pe care omul s n tos le folose te de multe ori
involuntar. De aceea
ne folosim
- se va anula ac iunea musculaturii de cât
hemife ei mai mul i stimuli
s n toase cu activitatea
deoarece care facilit acestora
m contracplaseaz
ia muscular (contact manual,
strech-reflexul,
musculatura hemife ei paralizate în pozi ie de întindere maxim ;
periajul,
- exerci iile terapeutice se vor efectua ciupituri,
lent pentru vibrarecrutarea
a permite ii, tapotament
maximcu ghea
a unitetc.).
ilor motorii;
- exerci iile kinetice vor urm rii pozi iile de testare;
- se va evita ac iunea mu chilor din jum tatea inferioar a fe ei atâta timp cât se lucreaz mu chii
din jum tatea superioar i invers.
- oglinda are un rol extrem de important în recuperare. În recuperare totul trebuie realizat voluntar,
con tient. O importan deosebit o are i capacitatea de concentrare a pacientului. El trebuie s intervin
activ la mi care.
- înainte de începerea tratamentului kinetic este util folosit tehnicii de masaj facial extrabucal.
- înainte de a începe evaluarea i recuperarea, pacientul trebuie pozi ionat corect, iar aceast
pozi ie a capului va trebui men inut pe tot parcursul programului kinetic.
- în stadiul ini ial când musculatura este flasc (valoare la testare 0-2) pozi ia de lucru este de
decubit dorsal i nu au nici un efect asupra refacerii tonusului muscular se practic o schem terapeutic
ce includ urm toarele mijloace terapeutice: masaj local cu sau f r ghea , întinderile repetate, periaj,
vibra ii, contrac ii musculare active.
- masaj local cu ghea const în: tehnica „A-icing” (descris de Margaret Rood) care poate fi
urmat de tehnica „C-icing”.
- electrostimularea musculaturii denervate se poate realiza numai cu curen i exponen iali de joas
frecven , dup un prealabil electrodiagnostic care stabile te parametrii optimi de excita ie.
Bibliografie
1. Arsenie, C. (1980) - Tratat de neurologie, vol. II, Editura Medical , Bucure ti.
2. Bobath, B. (1990) - Evaluation and Treatment of Adult Hemiplegia, Third Edition, London.
3. Browne, J.E., Ohare, N.J. (2001) – Review of Different Methods for Assessing Standing
Balance, Physiotherapy, 9/489-495.
4. Carr, J., Shepherd, R. (2002) – Neurological Rehabilitation – Optimizing Motor Performance,
Butterworth-Heinemann, Oxford.
5. Clement, B. (1977) – Anatomia func ional i biomecanica aparatului locomotor, Editura Sport-
Turism, Bucure ti.
6.Cordun, Mariana (1999) – Kinetologie medical , Editura Axa, Bucure ti.
7.Davies, P. (1994) - Steps to follow, Retraining of Balance Reaction in Sitting and Standing,
Springer-Verlag.
8. Golu, M., D n il , L. (2000) – Tratat de neuropsihologie, Editura Medical , Bucure ti.
9.Kiss, I. (1985) - Recuperarea neuromotorie prin mijloace fizical-kinetice, Editura Medical .
Bucure ti.
10.M rg rit, M., M rg rit, Felicia, Heredea, Gina (1998) – Aspecte ale recuper rii bolnavilor
neurologici, Editura Universit ii din Oradea.
11.M rg rit, M., M rg rit, Felicia
12.Mo , Adela-Maria (1999) – Neurologie, vol. (1997) – Principii
I, Editura kinetoterapeutice
Imprimeria în bolile neurologice,
de Vest, Oradea.
13.O’Sullivan, Susan, Schmitz, T.Editura
F.A.
(1988) Universit
Davis ii din
- Physical
Company, Oradea.
Rehabilitation
Philadelphia. – Assessment and
222 Treatment,
14.Pasztai, Z. (2004) – Kinetoterapie în neuropediatrie, Ed. Arionda, Gala i.
15.Pendefunda, Gh. i colab. (1992) – Semiologie neurologic , Editura Contact Interna ional, Ia i.
16.Pendretti, W., Eearly, B. (2001) - Occupational Therapy – Practice Skills for Physical
Dysfunction, Mosby.
17.Plas, F., Hagron, E. (2001) - Kinetoterapie activ , Editura Polirom, Bucure ti.
18.Popescu, Roxana, Tr istaru, Rodica, Badea, Petric (2004) – Ghid de evaluare clinic i
func ional în recuperarea medical , vol. II, Editura Medical Universitar , Craiova.
19.Popovici, L. (1993) - Neurologie, Editura Didactic i Pedagogic , R.A., Bucure ti.
20.Rob nescu, N. (2001) – Reeducare neuro-motorie, Editura Medical , Bucure ti.
21.Sbenghe, T. (1999) - Bazele teoretice i practice ale kinetoterapiei, Editura Medical ,
Bucure ti.
22.Sbenghe, T. (1996) – Recuperarea medical la domiciliul bolnavului, Editura Medical ,
Bucure ti.
23.Sbenghe, T. (2002) - Kinesiologie – tiin a mi c rii, Editura Medical , Bucure ti.
24.Sullivan, P., Markos, P. (1982) - An Integrated Approach to Therapeutic Execices – Teoretic
and Clinical Application, Reston, Virginia.
25.Umphred, D. (1995) – Neurological Rehabilitation, Mosby.
223
6.8. RECUPERAREA KINETIC ÎN AFEC IUNI DIGESTIVE I METABOLICE
Obiective:
• Acumularea unui bagaj de cuno tin e teoretice i practice cât mai complexe privitoare la: unele
afec iuni digestive i metabolice; metodele de evaluare clinic i func ional , obiective i subiective;
modalit ile de recuperare prin kinetoterapie: mijloace, metode, tehnici
• Selectarea celei mai indicate metodologii de recuperare luându-se în considerare: diagnosticul pozitiv,
gravitatea i stadiul bolii, bolile asociate, antecedentele familiale i personale: fiziologice, patologice
i heredo-colaterale, precum i datele generale ale pacientului(ei) dac a mai beneficiat sau nu de
recuperare.
• Utilizarea practic individualizat (pentru fiecare pacient( ) a cuno tin elor acumulate prin: evaluarea
clinico-func ional , structurarea obiectivelor de recuperare generale i specifice, alc tuirea
programelor de recuperare – reintegrare.
Con inut:
6.8.1. Kinetoterapia în afec iuni digestive
6.8.1.1. Tulbur ri de degluti ie
6.8.1.2. Recuperarea timpului bucal al degluti iei
6.8.1.3. Recuperarea timpului faringian al degluti iei
6.8.1.5. Kinetoterapia în gastrita simpl , atrofic , hipoacid i hiposecretorie
6.8.1.6. Kinetoterapia în ptoza i atonia gastric
6.8.1.7. Boala ulceroas
6.8.1.8. Dischineziile biliare
6.8.1.9. Dispepsia
6.8.1.10 .Colonul iritabil
6.8.1.11. Tratamentul nevrozelor cu predominan a dischineziilor intestinale
6.8.1.12. Constipa ia
6.8.1.13. Defeca ia
6.8.2. Kinetoterapia în afec iuni metabolice
6.8.2.1. Diabetul zaharat
6.9.2.2. Guta
6.8.2.3. Obezitatea
Cuvinte cheie: digestiv; metabolic, recuperare
6.8.1. Kinetoterapia în afec iuni digestive

6.8.1.1. Tulbur ri de degluti ie. Degluti ia este actul fiziologic prin care bolul alimentar format în
cavitatea bucal trece prin faringe i esofag, ajungând în stomac. Dup segmentul anatomic str b tut, se
descriu trei timpi fiziologici: bucal, faringian i esofagian. Primul timp este voluntar, celelalte dou sunt
reflexe.
Disfagiile Bucofaringiene: Se caracterizeaz prin oprirea bolului alimentar în cavitatea bucal sau
prin dificult i în progresiunea acestuia spre esofag. Manifest ri clinice: disfagie, pirozis, regurgita ii i
eructa ii. ale acestuia (îndeosebi segmentul esogastric), de tulbur ri organice (lezionale) ale esofagului
segmente
sau
Disfagiile
în cadrul
Esofagiene:
altor boli Pot
(disfagiile
fi generate
secundare
de tulbur
sau ri
de func
însoionale
ire): 1.ale
dischineziile
întregului esofag
esofagiene
224sau (spasm
ale unordifuz
6.8.1.2. Recuperarea timpului bucal al degluti iei
Vizualizarea i analiza structurii cavit ii bucale. În elegerea modific rilor acestei structuri datorit
particip rii la actul vorbirii i examinarea prin teste i analize specifice. Examinarea articula iilor
implicate în mastica ie i degluti ie: articula ia temporomandibular i de la nivelul coloanei cervicale
Obiective i mijloace: 1. Cre terea gradului, for ei, vitezei i preciziei mi c rilor prin exerci ii
motoare orale: exerci ii pasive i active a limbii i buzelor; 2. Ameliorarea mobilit ii
articula iei
temporomandibulare prin exerci ii de ameliorare a form rii bolului alimentar; 3. Evitarea
pierderii bolului
alimentar datorit insuficientei etan eiz rii labiale, flexiei cervicale patologice sau cifozei
toracice, timpul
faringeal al degluti iei fiind indemn prin pozi ionarea pacientului de a a natur încât s conduc
con inutul
alimentar spre faringe; 4. Ameliorarea bradikineziei care determin reten ie de alimente
se va face prin
exerci ii
6.8.1.3. Recuperarea timpului faringian de facilitare
al degluti iei a înghi irii; 5. Ameliorarea tulbur rilor cognitive sau de afectare a
timpului bucal al
Obiectiv i mijloace: Reducerea contamin rii c ilor aeriene cu alimente prin: pozi ionarea
degluti iei (anularea
pacientului respectiv primului
pozi ia ceatimp)maiprinindicat
reproducerea
, determinândmodelul alimentar maxim
o relaxare al copilului
este
mic – . suc
ezând Pozi iunea;
ia 6.
Corectarea
semi ezând reten iei alimentare
se indic în urmaa anesteziei
în: insuficien de fixare orale sau în paralizia
a coloanei cervicalefacial se vaînefectua
i toracice flexie
prin diminuarea
sau însu irea
de ceitreextensorilor
for pacient a metodelor cervicali,de cur
situaire,ia igienizare
unui timp bucal sau evitarea
faringeal alimentelor
hipodinamic care reclam
(sindromul de
prelucrare
neuron motor
oral excesivmiopatii); combaterea hipotoniei sau distoniei ridic torilor laringelui
periferic,
(geniohioid, digastric,
tirohioid) prin: înv area i utilizarea posturilor modificate de flexie i extensie cervical care s
devin în
Indica ii: În timpul edin ei de timp act reflex.
recuperare se va Flexia
instrui coloanei
pacientulcervicale asigur ieisupline
asupra importan concentr te rii
ridicarea laringelui, iar
extensia diminu
acestuia numai pe actul degluti iei; lipsa de concentrare, vorbitul, st ri emo ionale diverse favorizeaz
tensiunea
p trunderea alimentelor în c ile aeriene, alterândlarecuperarea
nivelul musculaturii ridic toare
actului de degluti ie. a laringelui; educarea respira iei în timpul
degluti iei – inspir
înaintea fiec rei
Se clasific de înghi
obiceiituri i expir
pe baza dup fiecare
aspectului înghi itura.; Gastrita
endoscopic: înv area cronic
manevrelor de eliminare
superficial , cu
a resturilor
hiperemie,
esofagian, acalazia, atonia difuz esofagian , megaesofagul); 2. tulbur ri de motilitate
alimentare
edem, prin înghi irea succesiv mai multb.deGastrita
odat /bolus
atroficsaucudispersia solidelor
palid prin
ale jonchemoragii
iunii i eroziuni pu in profunde; o mucoas i
ingerare
sub de
iat , plici(hipertonia; cardiospasmul; hipotonia sau insuficien a esogastric ): 3.
esogastrice
lichidei imanifest
îngustate
Clinic: tulbur ri dispeptice înghi irea
ri acestora.
i vasculariza ie evident
abdominale ; c. Gastrita
superioare cronicdurat
de lung hipertrofic
; dureri în cu o mucoas îngro
disfagia prin leziuni
at , plin
epigastru ,
organice esofagiene diverticuli esofagieni (posteriori, de pulsiune; , anteriori,
de intensitate variabil , f r orar fix, evolu ie capricioas exacerbatede dup
trac
catifelat
alimente , greu
cu neregularit i în „pietre de pavaj”; d. Gastrita polipoid de tip Ménétrier
iune), stenozele
digerabile,
timp i corect a gastritelor acute); Curativ (diet alcool,
esofagiene; alimentar st riîn psihice
4. disfagiile func conflictuale;
secundare
ie de forma
(de înso plenitudine
morfologic
ire; postprandial
sclerodermie;
a gastritelor sindrom
i , pirozis, regurgita
Plummer-Vinson;
Tratament: Profilactic (alimenta ieii,
corect
gust
toleran a digestiv ; tratament medicamentos);
leziuni amar,
i igienic ; evitarea abuzurilor alimentare;
Recuperator: crenoterapie; cur extern ; climatoterapie; tratarea la
kinetoterapie inapeten
postcaustice) ; sensibilitate epigastric moderat sau absen225 a complet a semnelor fizice.
6.8.1.5. Kinetoterapia în gastrita simpl , atrofic , hipoacid i hiposecretorie
Obiective: 1. Influen area secre iei i motilit ii gastrice; 2. Tratarea unor simptome care înso esc
gastritele: visceroptoza, adinamia viscerelor abdominale; 3. Prevenirea stazelor sanguine la acest nivel; 4.
Prevenirea constipa iei; 5. Tonifierea peretelui abdominal
Mijloace: gimnastic de înviorare – mobiliz ri globale ale segmentelor mari, corelate cu respira ia;
gimnastic abdominal – contrac ii izotonice i izometrice; reeducare respiratorie cu
accent pe respira ia
diafragmatic ; masajul peretelui i al con inutului abdominal; plimb ri în aer liber înainte de
mas cu cca.
2 ore i cu cca. 3 ore dup aceasta; sporturi cu ac iune favorabil asupra tonusului
Ptoza i atonia gastric reprezint sistemului
o tulburarenervos ce coni ine: alungirea stomacului; distensia
stomacului în urma sc derii tonicitasupra sferei afective:
ii acestuia. înot, canotaj,
Clinic: senza schi, patinaj,
ia de plenitudine tenis.
i greutate în abdomen
dup mese, constipa ie, dureri abdominale 6.8.1.6. Kinetoterapia
în special în ptoza i atonia gastric
dup efort.
Tratament: Profilactic (terapia medicamentoas ; kinetoterapie); Curativ (regim igieno-dietetic de
cru are mecanic a stomacului; tratament simptomatic hidromineral; kinetoterapie; regim alimentar
echilibrat i normocaloric); Balnear (cure de ap mineral corespunz toare secre iei gastrice)
Obiectivele kinetoterapiei : 1. Tonifierea musculaturii peretelui abdominal, cu prec dere
mu chiul transvers abdominal; 2. Reeducarea coordon rii mi c rilor voluntare de respira
ie cu cele ale
abdomenului; 3. Tonifierea mu chiului diafragm, m rind puterea de aspira ie toracic ,
ameliorând
Mijloace: gimnastica igienic de înviorare parametrii respiratori;
– mobiliz 4. Îmbun
ri globale t irea circula
ale segmentelor mari;ieiautomasajul
sanguine abdominale; 5. Reglarea
tranzitului
par ial sauintestinal;
umed efectuat alternativ pe trenul inferior i pe cel superior; exerci ii
6. Crearea de
izotonice uneiabdomen
st ri psihice optime.
realizate prin intermediul mi c rilor de trunchi: flexie, extensie, îndoirea lateral , r sucirea,
circumduc ia;
exerci ii izotonice pentru mu chii peretelui abdominal folosind flexia trunchiului pe membr
ele inferioare;
exerci ii izometrice de abdomen; exerci ii pentru dezvoltarea mu chiului transvers: suc
iunea i dilatarea
Contraindica ii: exerci ii efectuate din voluntar
pozi ii aîntinse
abdomenului, executate
sau suspendate; activ
exerci sauproduc
ii cer cu rezisten
trepida ;ii exerci ii pentru dezvoltarea
la nivelul abdomenului: s rituri, alerg mu chiului
ri, ateriz ri neelastice; exerci iile care declan eaz efort intens de
diafragm:
for are: ridic ri de greut i, c r ri, escalad exerci ii de respira ie cu rezisten pe torace; cu rezisten pe abdomen; cu
ri dificile.
6.8.1.7. Boala ulceroas . glota închis ;
Este o afec iune caracterizat prin exerci ii cu
apari ia obiecte
unei ulceraportative; masaj stimulator
ii benigne, acute sau pentru
cronice,peretele abdominal; sporturi: înot,
la nivelul
stomacului sau duodenului, inclusciclism, într-un canotaj
complex patogenetic interesând de fapt întreg organismul, de
unde i denumirea de boal ulceroas etc. .
Ulcerul duodenal – clinic: epigastralgii postprandiale (45-60min), adesea nocturne, câteodat cu
iradia ie posterioar , calmate de alimente, antiacide sau v rs turi; foame dureroas ; sensibilitate
epigastric i ap rare muscular voluntar la palpare; simptomatologie cronic i periodic ;
hiperclorhidrie i hipersecre ie gastric ; ni sau deforma ii bulbare la examen radiologic.
Ulcerul gastric – clinic: epigastralgii de obicei postprandiale dar i pe stomacul gol, ameliorate de
alimente, alcaline sau v rs turi; sensibilitate epigastric i ap rare muscular voluntar la palpare;
hemoragii
protec ie aoculte în fecale,
mucoasei anemie
gastrice de hipocrom
traumatiz ,ri);hiperclorhidrie.
Curativ (medicamentos; balneofizical; chirurgical);
Medical-igienic (repaus în perioadele dureroase; evitareaachilibrate,
Tratament: Profilactic (respectarea vie ii ordonate, unui mediu evitarea emoprofesional
familiar, iilor; m suristresant);
de
Dietetic (în func ie de stadiul bolii) 226
Kinetoterapia: Obiective: 1. Normalizarea proceselor nervoase cortico-subcorticale, înl turând
factorii patogeni, realizând o odihn activ cu mare valoare în stingerea excita iilor corticale
cu r sunet în
func ia digestiv ; 2. Combaterea constipa iei, spasmul musculaturii gastrice i duodenale;
Mijloace: gimnastic igienic3. de Prevenirea
înviorare; gimnastic medical ; terapie ocupa ional potrivit
unor complica
pacientului; plimb ri în aer liber; masajul pereteluiiiabdominal,
ca periviscita;
forma 4. calmant
Preg tirea bolnavului pentru eventualitatea unei interven ii
chirurgicale.
În maladia ulceroas se va ine cont de trei perioade, în raport cu evolu ia sa: Prima perioad
începe în a treia s pt mân de tratament medicamentos i dietetic i cuprinde urm toarele
tipuri de
exerci ii: exerci ii de respira ie toracic i diafragmatic ; exerci ii elementare de
gimnastic : mi c ri de
trunchi i din articula ia C-F; exerci ii simple cu haltere mici, cu elemente u oare pentru aten
ie; Perioada
a II-a începe în a cincia s pt mân de tratament, edin ele cuprinzând: exerci ii libere de
trunchi i
membre (exceptând mi c ri de flexie-extensie ampl a trunchiului); exerci ii elementare
de gimnastic
pentru înt rirea general ; exerci ii pentru musculatura presei abdominale; jocuri
dinamice cu pu in
mi care;6.8.1.8.
exerciDischineziile
ii de for cubiliare.haltere mici; exerci ii de gimnastic igienic ; Perioada a
III-a – prin tulbur ri de contractilitate i tonus vezical, având ca
Afec iune a c ilor biliare caracterizat
kinetoterapia
efect eliminarea se neadecvat
continu înainte
a bilei înderaport
ie ireacu
bolnavului
ritmul de din spital,a stomacului.
evacuare în sanatorii Clasificare
sau case de–
odihn , când se
dischineziile
poate cre
biliare se tecaracterizeaz
mult volumulînmijloacelor
principie kineto.
prin biledincua de kinetoterapie
compozi con ine:normal
ie biochimic exerci ,ii
pentru
1. Hiperkinezia vezicular biliculturi trunchi,
– cre terearepetat
activit ii contractile i evacuatorii a veziculei biliare.
exerci ii drept;
Clinic: dureri abdominale în hipocondrul
negative icu eforturi
scaune
modific dozate
ri de pentru
diareice;
cinetic presa eviden
abdominal
sensibilitate
vezicular dureroas , exerci ii de aruncare a unei mingi
încolecistocolangiografie.
iate prin hipocondrul
drept medicinale u oare,
2. Hipertonia vezicular – creexerci
terea ii de tipulveziculei
tonusului atârn rilor mixte,
biliare f cândexerci ii de
dificil mers simplu
evacuarea bilei îni complex, plimb ri i
calea biliar principal i mai departe excursii, jocuri
în duoden. Clinic: durere abdominal în hipocondrul drept; scaune
diareice rare dinamice f r mi c ri bru te: volei, canotaj, mers pe biciclet .
3. Atonia vezicular sau colecistatonia
obstacol –mecanic
dilatareextrinsec
variabil ,sauf r intrinsec
ca aceasta la s nivelul
fie urmarea vreunui
cisticului. Clinic: jen dureroas în
hipocondrul drept;
gust amar; gre uri, v rs turi biliare, alimentare; anorexie; toleran la alimente
colecistichinetice; migren .
Din grupul dischineziilor sfincterului ODDI: Insuficien a sfincterului ODDI sau
hipotonia; Hipertonia
sfincterului ODDI sau spasmul
Tratament: predominant conservator: medical; balneofizical; rar chirurgical. Tratament
balneofizical: Crenoterapia: (ape minerale alcaline; bicarbonate clorurosodice;
Obiective: 1. Tonifierea uniform a musculaturii de conten ie a con inutului abdominal; 2.
carbogazoase;
Nivelarea zonelor de contractur ; 3. Intensificarea
Obiective: 1. Combaterea durerii;oligometalice;
2. Neutralizareacsulfuroase);
iunii hemidiafragmului
con inutului Cura drept; (b4.3.
gastricextern
hiperacid; i Tonifierea
generale;peretelui
Ameliorarea de jum tate; de ezut);
abdominal; 5. Evacuarea bilei;
func iei digestive. Mijloace: cur intern 6. Influen cu ape minerale; cur extern (hidrotermoterapie); fizioterapie; ca
area st
Hidrotermoterapia rii generale contribuind la dispari ia unor simptome
cefalee,
exerci ii gre uri,
climatoterapie;
Mijloace:
cu efect balon
gimnastica ri igienic zilnic
kinetoterapie
colecistichinetic; masaj
(comprese
; stimulant
exerciumede,
ii abdominale;
al conaplica
inutului
ii calde);
exerci
abdominal,
Climatoterapia
ii de respira
în specialie(climat
227
hipocondrul
diafragmatic
sedativdrept
de
; coline i deal)
6.8.1.9. Dispepsia
Sindrom care grupeaz o serie de simptome i semne preponderent gastrointestinale – gre uri,
v rs turi, apetit capricios, diminuat, borborisme, balon ri postprandiale, constipa ie alternând cu episoade
diareice, jen , tensiune moderat , durere în epigastru, periombilical.
Tratament: În sindromul dispeptic primar, f r substrat organic, consecin a modific rilor
statusului neurovegetativ.
Obiectivele tratamentului sunt: 1. Prevenirea i combaterea admisiei de aer în tractul alimentar;
2. Diminuarea form rii locale de gaze; 3. Facilitarea resorb iei i elimin rii de gaze; 4.
Tonizarea
musculaturii presei abdominale; 5. Echilibrare, reechilibrare psihic ; Mijloacele: Diet i
igien Tratamentul kinetic în dispepsii:
alimentar
Obiective: 1. Cre terea for ei i rezisten corect ;laTratament
ei musculare medicamentos;
nivel abdominal, pelvin iPsihoterapie;
diafragmatic;Kinetoterapie;
2. Balneoterapie,
fizioterapie
Ameliorarea mobilit ii articulare; 3. Corectarea eventualelor vicii de postur i aliniament al
corpului; 4.
Corectarea greut ii corporale; 5. Ameliorarea tonicit ii organelor interne cavitare:
stomac, intestin; 6.
Reglarea tranzitului biliar, intestinal; 7. Favorizarea resorb iei i elimin rii con inutului
Mijloace: posturi de facilitare: degazosdrenaj biliar; posturi proclive; exerci ii fizice pentru cre terea
gastroenterocolic;
for ei musculare abdominale:
8. Lini tea exerci i siguran
ii izometrice
a pacientului
i dinamice
în colectivitate
cu sau f r înrezisten
absen ;a
disconfortului
elemente facilitatorii
abdominal:
eructa
de cre iaterei flatulen
a r spunsului
a motor (întinderea rapid , trac iunea, telescoparea, vibra ia, periajul,
rostogolirea);
elemente facilitatorii pentru înt rirea musculaturii (inversarea lent cu opunere ILO; ini
ierea ritmic IR;
contrac ii repetate CR; izometria alternant IzA; stabilizarea ritmic SR); exerci ii de
corectare sau
ameliorare suspensoterapia,
Metode: mecanoterapia, scripetoterapia, a deficitului respirator: reglarea unei
hidrokinetoterapia bune(înrespira
general ap ii centrate pe ritmul
respirator, respectiv
termal de 38°), bazine, bazine trefl , piscine etc. , balneofizioterapia, masajul: netezire, tapotaj,
fr mântare; du subacval, du masaj,raportul inspirabaia
b i de plante, ie/expira
saun ,ie;
du reeducare
sco ian, b irespiratorie
de lumin parcuialaccent pe reeducarea respira iei
, sollux;
crenoterapia: ape minerale alcaline, diafragmatice;
nu carbogazoase.
fie independent, fie acompaniaz diferite boli. Alte denumiri: colon spastic, colit
6.8.1.10. Colonul iritabil control i coordonare a respira iei (controlul: ritmului respirator; volumului curent;
mucoas ,respirator;
colon
Sindrom determinat de tulbur riciclului ale func
hiperreactiv, iilor motorii
nevroz colici .secretorii
Manifest rialeclinice:
intestinului
1. Formagros, care apare
cu constipa ie (durerea abdominal ,
fluxului de aer; respira iei abdominotoracice în mi care i efort)
constipa ia,
eliminarea de fragmente de mucus coagulat); 2. Forma cu diaree (sindrom diareic cronic
cu 3-4scaune/zi.
Scaunele survin de obicei imediat dup mese, fiind înso ite de dureri abdominale de
intensitate variabil ,
borborisme sub
intestinului i conire,inut
anomaliile
crescut func
de mucus);
ionale i3.anomaliile
Forma mixt de pozi
(alternan
ie (ptoza) ale
perioadelor
colonului.
de
constipa ie cu cele
Tratament:
de suri
m diaree,profilactice;
scaunul fiind când curativ
moale (igieno-dietetic;
când dur). Tratament:
etiopatogenic;
regim alimentar
simptomatic);
(alimente
cura
cu
celuloz fin , care (climat
balneoclimateric
6.8.1.11. Tratamentul
s nu
de es,nevrozelor
între
coline insau cu predominan
spasmul);
zone agen i afizici
subalpine) dischineziilor intestinale
(c ldur local pe abdomen în dureri abdominale i
Manifest rile dischinetice mai frecventebsunt:
hidroterapie:
Kinetoterapia-Obiective:
i staza 1.duodenal , dischinezia
Reglarea proceseloratonospastic a
cortico-subcorticale prin crearea unei
de plante i de ezut); crenoterapie (ape minerale clorurosodice i magneziene; clorurate
atmosfere
sau calcice;
optimiste, degajate, de încredere în posibilit ile proprii, punând ordine în regimul de via ; 2.
alcaline simple); climatoterapia (climat de altitudine228
Combaterea medie (600 – 1000 m))
Mijloace: gimnastic igienic de înviorare; automasajul par ial sau general umed sau uscat;
gimnastica medical cu accent pe exerci ii specifice în func ie de manifestarea dischinetic
astfel: 1. când
domin manifest rile spastice (se execut : exerci ii de abdomen pentru mu chii drep i,
oblici i transvers,
executate în ritm lent din pozi ia stând, ezând, decubit dorsal i lateral dreapta; exerci
ii de respira ie
libere sau legate de mi c rile de trunchi; exerci ii de respira ie diafragmatic ; exerci ii
de relaxare sub
form de pendulare i balans, ca de exemplu: mi c ri de pendulare pentru membrele
inferioare uni- sau
bilateral executate în ax frontal sau sagital din pozi ie stând i decubit, mi c ri de
circumduc ie ale
trunchiului executate lent i în ambele sensuri, mi c ri de flexie lateral a trunchiului
executate lent dintr-
o parte în alta i mi c ri de balans lent a bazinului anterior, lateral stânga i dreapta i
6.8.1.12. Constipa ia circumduc ii); 2.
Se caracterizeaz prin eliminareacând predomin
întârziat , dificilmanifest rile atone
i incomplet (se execut
a materiilor : exerci
fecale. ii de abdomen izotonice i
Segmentul
izometriceîn în
implicat special constipa iei este colonul, iar eliminarea întârziat a con inutului s u
patogenia
pentru
se datoreazmu chiifie drep i abdominali, oblici i transvers executate din pozi ia stând, ezând i
decubit, în ritm
încetinirii tranzitului colonic (constipa ia colonic ) fie insuficien ei de evacuare
viu i cu pauze între ele; exerci ii de respira ie sub form liber i corelate; exerci ii de
rectosigmoidian
respira ie
(dischinezia rectal ). Eliminarea întârziat se refer la eliminarea con inutului intestinal la
diafragmatic
1. Constipa ia habitual peste
, primar48 desau ; exerci
ore simpl ii– de tonifiere general
incapacitatea cronic sub forma exerci
da evacuare iilor cu
suficient i obiecte portative,
exerci
de
spontan ii a materiilor
la ingerarea alimentelor, la mai
fecale, în pu ainunei
absen de 3cauze
eliminevidente.
ri/s pt mân
Are sau
o fazla elimin ri zilnice
compensat dar
i una
aplicative
frac ionate,
necompensat , simple, la aparate, sub form de joc). Masajul: relaxant în predominan a manifest
rilor
când spastice;
insuficiente, de consisten
apar suferin e localecrescut . Clasificare:
i generale. Cauze: - alimente s race în reziduuri celulozice,
stimulant bogate,
alimente în predominan a manifest rilor atone. Terapia ocupa ional . Sporturi care s nu
dep
înalteascrafinate, reducerea aportului de lichide, alimente bogate în tanin, sedentarismul,
Constipa ia dreapt : predominantacerin atonele: odihnei
clinostatism fenomene active i se recomand
generale: cefalee, ainsomnie,
fi practicate în cadrul
oboseal curei balneare.
, apetit
capricios, balon ri; fenomene alergice:
prelungit,
urticarie,
discrinii,
prurit,mixedem,
eczeme; edemintoxica
Quinke;
ii cu dureri
nicotinîn:, slfosa,
bireaflancul
sau limitarea
i mi c rilor
hipocondrul drept accentuate la mersdiafragmului:
i ortostatism; scaun de constipa ie, alternând cu episoade diareice
datorate stazei colonice sarcin , obezitate, emfizem. Simptomatologie:
Constipa ia stâng : predominant spastic ; scaun eliminat la peste 48–72ore; dureri de-a lungul
colonului stâng, defeca ie dureroas , modificarea st rii generale, rar ; asociat cu: hemoroizi, fisuri,
ulcera ii care complic edin ele de kinetoterapie
Constipa ia rectal : insuficien a de
ale evacuare
colonuluirectal a condolicocolon
(mega, inutului fecal;– lipsa senza iei de
congenitale) sau scaun,
în cadrul unor afec iuni
sau tensiune perineal permanent ,inflamatorii
sau tenesme, sausuferin
tumoralee concomitente ale canalului anal: hemoroizi,
tromboflebite, abcese, eczeme; palparea
colonice unuisau
fecalom deasupra simfizei
extracolonice: tumori, pubiene
stricturi superficiale, dolicomegasigmoid, ptoze
Constipa ia transvers : rar viscerale,
, predominant spastic
sigmoidite, ; predominant la femei, longilini, astenici;
fenomene neurovegetative, extremitperisigmoidite,
i reci, acrocianozapendicit
, hipertensiune
, tbc arterial ; tensiune
intestinal perineal
, hiperfoliculinemia mai ales postclimax..
2. Constipa ia simptomatic sau organic
Simptomatologie: – apare în cazul modific rilor de lungime i de volum
manifest rilor dischinetice atone sauscaune
spastice
la prin
interval
influen
de 2-4
a exerci
zile, dureri
iilor asupra
abdominale
motilitdifuze,
ii gastrointestinale;
balon ri, simptomatologia afec iunii
3. Prevenirea sau corectarea pozi ieide
perturbate
baz a colonului. 229
3. Constipa ia func ional , ocazional – legat de schimbarea obiceiurilor alimentare, a unor
deplas ri, excursii, consum de medicamente, etc. Simptomatologie: scaune dure 3–4/s pt mân ; dispar
odat cu dispari ia cauzelor. În caz contrar se investigheaz în direc ia unei constipa ii habituale sau
simptomatice
Tratament: dietetic; medicamentos; cura intern cu ape minerale; reeducarea reflexului de
defecare; kinetoterapie
Kinetoterapia-Obiective: 1. Dezvoltarea musculaturii peretelui abdominal i pelvin; 2.
Dezvoltarea mu chiului diafragm m rind excursia craniocaudal a acestuia, determinând
astfel cre terea
eficien ei aspira iei toracice asupra viscerelor abominale; 3. Stimularea pe cale direct
sau reflex a
mi c rilor proprii ale tubului digestiv; 4. Prevenirea ptozelor abdominale; 5. Asigurarea
unui regim
Constipa de ia aton (dreapt , ce cuprinde cecul, colonul ascendent)
via activ
Obiective: 1. Tonifierea musculaturii , ra ional
peretelui ; 6. Folosirea
abdominal; 2. Întmijloacelor kineto diafragm;
rirea mu chiului va ine cont 3. de forma clinic a
constipa iei,activit
Stimularea deci ii motorii a intestinului gros; 4. Reglarea func iei SNV. Mijloace:
exerci iile executate
gimnastic igienic vor avea un con inut diferit.
de înviorare: mi c ri de trunchi i membre libere sau corelate cu respira ia; masajul
abdomenului:
manevre energice de fr mântat profunde sau automasaj umed al trunchiului; gimnastica
medical : exerci ii
izotonice (flexii, extensii, r suciri, îndoiri laterale); izometrice de abdomen prin
mobilizarea
Constipa membrelor
ia spastic (localizat la nivelul colonului descendent i sigmoid)
inferioare;
Obiective:de1. perineu
Înt rirea(contrac ii-relax
musculaturii ri de sfinctere);
peretelui abdominal;de2.respira ie (libere,
Combaterea cu rezisten
spasticit ii de ,
respira
la ie
nivelul
diafragmatic
intestinului ); cu obiecte
gros; portative;func
3. Reglarea aplicative sub form de
iilor sistemului mers,vegetativ.
nervos c rare i târâre; plimb
Mijloace:
ri generale
i activit iiigienic
i izometrice; de relaxare voluntar gimnastica locale (segmentul
de abdominal); de respira ie; cu obiecte
fizice cu caracter
înviorare;
portative; aplicative masajul
simple; ocupa ional;
peretelui
plimb ri practicarea
i fizice unor
abdominal
i activit sporturiocupa
icuautomasaj;
caracter ca ciclism,
ional tenis,
gimnastica medicalcanotaj, înot ii de
: exerci
abdomen izotonice
Constipa ia la vârsta aIII-a
Obiective: 1. Tonifierea musculaturii abdominale; 2. Stimularea mecanismului reflex al
defeca iei;
3. Aplicarea de exerci ii ce urm r esc relaxarea anusului. Mijloace: mobiliz ri active ale
6.8.1.13. Defeca ia segmentelor mari,
corelatefecale,
Act fiziologic reflex, prin care materiile sau nu rezultate
cu respiraîn ia,urma
exercidigestiei
ii de respira
suntieeliminate
diafragmatic
în mediul
extern. Actul defeca iei este un act reflex, sub control cortical, producându-se în mod
normal odat la 24
de
pentru ore.prevenirea
Este perturbatdilata în:
iei afec iuni neurologice:
gastrointestinale; m suritraumatismele cerebrovasculare,
pentru prevenirea stazei pulmonareinfec
ii, inflama iia i
i venoase,
tumori
tulbur rilorcerebrale,
troficetraumatisme
cutanate, avertebro-medulare;
redorilor articulare afeciiuni anorectale: infec
a retracturilor ii, inflama
musculare; dietaii
ilichid
tumorica laprim faz Faza acut (sonda nazogastric
acest nivel.
de reluare Dinamica
a alimenta anormal
iei orale); Fazaacronic
sfincterului anal:– de
(dieta solid natur (regim
semisolid neurogen : Disfunc
alimentar bogatia
intestinal
în proteine, cortical ;
ponto-sacrat
fibre alimentare ; sacrati Simptomatologie:
caloric); tratament incontinen a materiilor
medicamentos fecale;reglarea
pentru tenesme;tranzitului
pierderea
sim ului purgative;
intestinal:
discriminatoriu
chirurgia plasticpentru con inutulpsihoterapia;
i reparatorie; rectal: solide, lichide perianal
neuroliza i gaze. Tratament:
sau intramuscular în caz de
hipertonie;
Mijloace kinetice:
bio-feed-back,
Considera iigimnastic
exerci respiratorie,
pediatrice:
ii voluntare
dietpentru
elemente
masaj. reeducare
alimentar
sfincterul diafragmatic
de kinetoterapie
adecvat
anal, extern,
evacuare , la
postur
profilactic ri, ,toniz
psihoterapie,
or
secundar
fix ri 230
abdominale,
tratamentul
supozitoare
i ter iar ) deficien
cu glicerin
elor,
6.8.2.Kinetoterapia în afec iuni metabolice
6.8.2.1. Diabetul zaharat (DZ)
Reprezint o boal de metabolism cu evolu ie cronic , transmis genetic sau câ tigat în cursul
vie ii, caracterizat prin perturbarea metabolismului glucidic (hiperglicemie i glicozurie),
înso it sau
urmat de perturbarea celorlalte linii metabolice ale organismului. Manifest ri clinice:
simptome cardinale
(polidipsia, poliuria, polifagia); infec ii cutanate rebele la tratament; prurit genital;
polinevrite; angiopatie,
tulbur ri de vedere; astenie, anxietate, depresii, impoten , frigiditate; toate simptomele
în prezen a
hiperglicemiei i a glicozuriei. Tratament: diet alimentar ; insulinoterapie; psihoterapie;
balneoclimateric: ape minerale alcaline, sulfuroase, sulfurate, calcice
Kinetoterapia - Obiective: 1. Ameliorarea controlului glicemic; 2. Controlul obezit ii;
3.
Contraindica ii ale exerci iului fizic: când glicemia este sub 80 mg% sau peste 300 mg%; în
prezen a cetoacetozei; imediat dupControlul hipertensiunii
administrarea insulinei; arteriale;
în perioada 4. de
Prevenirea bolii iicardiovasculare;
vârf a activit insulinice; 5. Testarea la
seara târziu efort a diabeticului
dac programului
Indica ii: controlul glicemiei înaintea : vechimea diabetului e maifi mare
de kinetoterapie, de 10 ani, verificarea
area subiectului, vârsta pacientului este peste 30 de
ani, apar semnele
glicemiei de 4 ori/ zi când: cre te intensitatea i durata exerci iului. În primele 2 s pt
afect rii
mâni de cardiovasculare (testul se efectueaz la covor rulant, bicicleta ergometric ,
care se dezvolt i se manifest prin: cre terea concentra iei serice a acidului uric;
dinamometru.
kinetoterapie: Se edin a se desf oar sub supraveghere, aport de lichide înainte i dup
atacuri
efectueaz recurente i
cu intensitate submaximal dar nu mai mult de 60% din frecven a cardiac maxim
exerci iu, mic
caracteristice
teoretic de
)saumusculare artrit gutoas ; tofii periarticulari; afectare renal vascular i intersti ial ;
Mijloace: gimnastica de învioraregustare
pe grupe glucagon mari,la îndemân
pe loc , sauînc din
l minte protectoare,
deplasare, cre terea consumului de
cu obiecte
nefrolitiaz
carbohidrapedalat
portative; i, u or, înot, mers, alergare, s rituri, c rare, târâre; exerci ii pentru membrele
uric . Tablou clinic: 1. Hiperuricemia asimptomatic (hiperuricemie, absen a manifest
sc derea dozei de insulin
superioare:
rilor artritice,
- dinamometru, pedalat, scripetoterapia u oar cu ritm rapid; exerci ii de cre tere a for ei
renale, a tofilor guto i, a nefrolitiazei); 2. Artrit acut gutoas (tablou clinic de artrit
musculare pentru
monoarticular la
membrele inferioare; exerci ii de abdomen izometrice i izotonice; masajul, automasajul
membrele inferioare, bursite de acompaniament); 3. Perioadele intercritice (perioade de
6.8.2.2. Guta general sau
acalmie cu durat
Reprezint un grup heterogen depar ial;iuni
afec exerci
deter ii minate
de respirade ietulbur
cu accent pe expira ie, acidului
ri în metabolismul exerci ii la spirometru; activit i
uric,
variabil , pacientul nu acuz nici un simptom din faza de atac); 4. Artrita gutoas
fizice cu caracter
cronic tofacee
ocupa ional i recreativ; sport cu limitarea intensit ii i duratei efortului
(prezen a tofilor în cartilaje, tendoane, esut moale periarticular; localizare predilect
(pavilionul urechii,
cot, tendon Achile); semne clinice de artrit cronic deformat în evolu ie); 5.
concomitente: cifoscolioz , artrogripoza, anormalit i anale, complica ii renale, pozi ie
Nefropatia gutoas
ezând dificil , (albunimurie, izostenurie, insuficien renal ); 6. Nefrolitiaz uric (disconfort renal, colici
încurajarea copilului de crenale, tre infec ii
familie, echipa de recuperare pentru cea mai mic realizare a
urinare, insuficien renal ); 7. Asocia ii morbide (obezitate, hipertensiune arterial ,
micului pacient hipertrigliceridemia)
Tratament: Medicamentos; Profilactic (controlul greut ii corporale; renun area la
asisten medical pe probleme alcool; doze
de toalet la coal .
Kinetoterapia-Obiective:
articulare i deforma iilor determinate
1. Mobilizarea
zilnice
de imobilizare;
mici
articula
de colchidin
iilor
2. Prevenirea
pentru
sau indometacin;
prevenirea
i combaterea
diet
i corectarea
s contracturii
rac231
în purine)
redorilor
musculare
i a atrofiilor musculare; 3. Stimularea general a organismului i în special a func iilor neurovegetative,
metabolice i de eliminare.
Mijloace: gimnastica medical : exerci ii analitice i sintetice urm rind influen area general a
organismului; mobiliz ri pasive, pasivo-active i active la nivelul articula iilor degetelor
i pumnului,
coatelor i um rului, gleznei, genunchiului i oldului; exerci ii cu obiecte portative u
oare; terapie
6.8.2.3. Obezitate. ocupa ional ; ginmastica respiratore; gimnastica abdominal ; masaj local i par ial:
manevre
Este o afec iune nutri ional metabolic circulare
, larg de în epoca modern , caracterizat printr-un
r spândit
efleurajponderal
exces cu efect calmant,
pe seamarelaxant;
acumuljocuri
rii desportive
esut adipos,
în special
ce cele
dep cu
e temingea.
cu mai mult de 20%
greutatea ideal .
Manifest ri clinice: excesul ponderal ca atare; dispnee de efort; palpita ii; edeme
maleolare; dureri
articulare (glezne, genunchi, lombar); prezen a lipoamelor unice sau multiple, simetrice
-Obiective: 1.sau asimetrice.proceselor catabolice; 2. Ameliorarea parametrilor
Stimularea
respiratori; 3. Ameliorarea circula iei vasculare dietetic;
Tratament: medicamentos
generale; 4. Cre terea for (anorexigene, catabolizante,
ei i rezisten ei musculare; 5. hipoabsorbante);
Ameliorarea capacit ii de efort; 6.chirurgical;
Inducerea psihoterapie
i men inerea unui regim de via activ; 7. Activarea
lipolizei (terapia comportamental ); kinetoterapia
Etapa musculo-poetic - Obiectiv: Dezvoltarea morfologic
Etapa lipolitic - Obiectiv: ActivareaKinetoterapia
consumului de energie al obezului; Mijloace: gimnastica de
i func
între inere;ional
exerci iiacumusculaturii
efect lipolitic executate în ritm viu, sus inut, intercalate cu
trunchiului i membrelor; Mijloace: exerci ii libere de
pauze i exerci ii de
relaxare; exerci ii analitice i apoi globale; automasaj umed i uscat; exerci ii libere de
trunchi
trunchi i membre; exerci ii cu obiecte portative:
i membre;
minge
exerci ii cumedicinal , gantere,
obiecte portative; exerci ii dehaltere; exerci
mers; elemente din ii la alergare
sport: aparate fixe:
cu vitez
accelerat , alergare
spaliere,
de rezisten , sbanc , lungime,
rituri în bar , paralele,
pentru obeziiaparate cu ii de respira ie libere sau
tineri; exerci
scripe terapie
corelate; i; exerci ii aplicative ca purtare de greut i, trac iuni,
ocupa ional ; plimb ri; hidroterapie; sport.
împingeri, c rare, târâre; exerci ii de
respira ie; exerci ii cu rezisten ; exerci ii atletice u oare;
activit i cu caracter ocupa ional, recreativ;
automasaj par ial sau general; procedee fizioterapice:
hidroterapie, aeroterapie, helioterapie
EtapaBibliografie
de între inere - Obiective: 1. P strarea i consolidarea
1. Ardelean, I (1972) - Elemente de biometeorologie Medical . Editura Medical . Bucure ti.
rezultatelor ob inute; 2. Prevenirea
2. Baciu, Clement (1974) - Programe de gimnastic medical . Editura Stadion. Bucure ti.
recidivelor; Mijloace:
3. Baciu, Clement (1981) –gimnastica
Kinetoterapie prede i postoperatorie.
între inere;Editura
automasajul
Sport – Turism.
umed;Bucure
6. ti. I. (1977)de
program
Mincu, gimnastic
– Ghidul medical
terapeutic al axatLippincot.
obezit ii. Editura Sport – Turism. Bucure ti.
4. De Lisa, Joel, A. (1986)
7. Sbenghe,Tudor (1991) –– Rehabilitation Medicine.laT.B.
Recuperarea medical Philadelphia.
domiciliul bolnavului.Ed.Medicala
pe exerci
5. Fodor,
Cluj-Napoca.
Bucure ti.
ii
O.;care
Marin, s duc
Pl,; la
Dumitra tonifierea
cu, D. (1978) – grupelor
Recuperarea musculare
bolnavilor mariEditura
digestivi. i
Dacia.
mijlocii;
8. Simom,program
L. (1976) –de antrenament
Actualités sportiv;
en rééducation fonctionnelle et réadaptation. Ed. Masson.
Paris.
activit i cu caracter recreativ i ocupa ional
9. Teleki, N. (1975) – Cura balneoclimateric în România. Editura Sport - Turism Bucure ti
10. Vogler, P. (1975) – Kinésithérapie fonctionnelle.
232 Gaston Dion. Paris.
6.9. KINETOTERAPIA ÎN OBSTETRIC -GINECOLOGIE
Obiective:
• S se informeze asupra aspectelor fiziologice i patologice în sarcin i l uzie
• S prezinte capacitatea de selectare a celor mai eficiente metode i mijloace care s permit
o revenire cât mai rapid a organismului dup na tere, inând cont de situa iile speciale ale
l uzei.
• S selectarea celor mai eficiente metode, tehnici, mijloace care s îndeplineasc scopul
interven iei kinetoterapeutice.
• S constate eventuala ineficien a programelor alese, în baza evalu rilor intermediare,
precum i o reorientare a programului în func ie de noile date i de scopul propus.
Con inut:
6.9.5. Kinetoterapia în sarcina extrauterin postoperator
6.9.6. Recuperarea kinetic dup interven ii chirurgicale în afec iuni ginecologice
Cuvinte cheie: kinetoterapie, epiziotomie,

Exerci iile se executcezarian , incontinen
zilnic cu o or urinar , simfizioliz
înaintea mesei sau, sarcin
la dou ore postprandial;
extrauterin
Efortul fizic este
moderat; se va sista orice exerci iu fizic la apari ia oboselii, dispneei, durerilor
toracice, metroragiilor,
Prin epiziotomie se în elege perineotomie oblic . periorale;
vertijului, cianozei Perineotomia
Nu este
se vaopera
lucraia cu
chirurgical
îngreuiere,care
efortul fizic cre te în mod
sec ioneaz esuturile perineale în perioada
progresiv de expulzie
i va fi a f tului. Este o opera ie de urgen executat în
scop profilactic, pentru a evita ruperea perineului,
alternat sfincterului
cu relaxarea; anal i akinetic
Programul rectului,
estefie diferen
evident iat, sângerând
pe zile în, func ie de dozarea
fie profund , neobservat la suprafa .progresiv a efortului,
Principiile programului kinetic
scopurileal urm
l uzeiritecui epiziotomie: Nu se alucreaz
evolu ia individual pe fond
pacientelor. edindureros;
a de kinetoterapie începe cu
masaj
stimulant; Fiecare edin se va termina cu relaxare; Se va ine cont de starea psihic a l
uzei; Se va ine
cont de preg tirea fizic anterioar în aplicarea programului; Camera de lucru va fi aerisit
i igienizat ;
Îmbr c mintea purtat de paciente nu va efectua compresii, va asigura absorb ia
transpira iei; Se va
încerca ob inerea aten iei i cooper rii prin discu ii i prezentarea avantajelor programului
kineticiei trombozelor; 4.reluar ea respira iei normale; 5.refacerea tonusului musculaturii
apari
(recuperare mai rapid , sc derea în greutate i ob inerea unui aspect fizic pl cut, trecerea
pelvi-perineale;
spre o via tonusului muscular i a mobilit ii articulare necesare aliniamentului postural
6.refacerea
activ , normal
corect; (educareai chiar introducerea practic rii exerci iului fizic în via a zilnic , cre terea
încrederii
mamei pentru
în efectuarea A.D.L.- urilor i obliga iilor materne; trecerea din DD în DL;
for
trecerea
ele proprii);
din
Obiectivele programului kinetic: 1.combaterea DD în Exerci iile Kegel
durerii; 2.obseinerea
executrelaxdoarrii;din3.prevenirea
a patra zi a programului kinetic, în
primele
DV; învtrei
area
ziletehnicii corecte de al ptare din DL; ridicarea în a ezat la marginea
executând
patului; ridicarea
doar exerciîn iile de con tientizare a contrac233 iei mu chilor pelvi-perineali.
Dep irea unui anumit prag de relaxare duce la apari ia unei afec iuni proprii femeii gravide, i
anume: relaxarea dureroas a simfizelor pelviene. Dac în mod normal se produce o
ramolire a
fibrocartilajelor i ligamentelor în timpul sarcinii, la unele gravide aceast ramolire este
exagerat . Acest
fapt determin apari ia durerii în simfizele sacro-iliace i în cea pubian . Semnul Budin:
când femeia
adopt
Ca erori de diagnostic pot fi amintite: pozi sciatic
nevralgie ia de stând dep rtat, prin introducerea
sau lombo-abdominal indexului în vagin i aplicarea sa cu
, lumbago, iminen
fa anapalmar
de pe
tere prematur .
Ca tratament se încearc : purtarea fa a unei
posterioar
centurii strânse
pe marginea
în jurulinferioar
bazinului,a simfizei,
aplicarea în
de timpul
bandaj mi c rii de mers pe loc
se simte
gipsat, recalcifiere cu ajutorul alimenta iei, net cum
administrarea s rurilor de calciu i al vitaminelor, utilizarea
razelor ultraviolete. cele dou oase pubiene alunec unul pe altul i uneori provoac chiar i cracmente.
Programul kinetic zilnic al l uzei cu simfizioliz
Obiective: 1.reeducarea respira iei costale i diafragmatice, înv area respira iei corecte;
2.activarea circula iei; 3.antrenarea musculaturii pelviperineale; 4.antrenarea musculaturii
din jurul
centurii pelvine; 5.cre terea stabilit ii în articula iile coxo-femurale; 6.reeducarea
Mijloace utilizate: masajul: efleuraj,mersului; 7.relaxare
fric iunea ; masajul reflexogen al piciorului pentru relaxare;
nervoas i muscular
tehnica de rulare dinapoi spre înainte; flexia „diafragmului” . i a „plexului solar”; rota ia gleznei; masajul
zonei reflexe a glandelor sexuale

Prin opera ie cezarian se în elege în mod larg, interven ia chirurgical care, prin sec
iunea
peretelui uterin extrage f tul i anexele sale din cavitatea uterin . În cazul unei opera ii
ce se execut
înainte de termenul viabilit ii fetale, interven ia ia numele de „mic cezarian ”. În obstetrica
modernKinetoterapia
nu lehuzei dup na tere prin opera ie cezarian
Obiective: 1. Combaterea durerii;intr2.Cre înterea
discutonusului
ie decât opera iilemusculare
i for ei cezariene abdominale,
abdominale facilitând
i dintre acestea, cele executate
prin incizia func iei presei abdominale; 3. Cre terea gradului de fixare a organelor
ameliorarea
segmentului inferior, sec iunea segmentului superior fiind o opera ie excep ional , de strict
intraabdominale;
necesitate. .tranzitului intestinal; 5.Cre terea tonusului i for ei musculaturii plan eului
4.Reglarea
pelvi-perineal;
6.Prevenirea apari iei complica iilor; 7.Prevenirea tulbur rilor trofice; 8.Corectarea tulbur
rilor de static
esutului adipos prin intensificarea lipolizei; 12. Echilibrarea psihic .
vertebral
Mijloace: Tehnici kinetice utilizate: generatestatice;
tehnici kinetice de hipotonia
relaxarea mu chilor ; abdominali
muscular i de sarcin , în general;
tehnici kinetice
9.Ameliorarea
dinamice; gimnastica respiratorie; gimnastica abdominal ; reeducarea pelviperineal . Mijloace asociate:
masajul parametrilor respiratori; 10.Favorizarea resorb iei aderen elor i infiltra iilor abdomiale;
sau pentru anumite regiuni; cre terea travaliului ventilator prin sc derea rezisten ei
11.Diminuarea
a) la
Gimnastica
dinamice flux, fie respiratorie:
Obiectivele reeduc rii respira iei: prin
cre terea volumului
cre terea compliandeeiaer mobilizabil
toracice, pentru
fie ambele; întreg mu
tonifierea pl mânul
chilor respiratori; controlarea i
coordonarea
ortostatism; înv area tehnicii corecte
ritmului
de alrespirator
ptare din a ezat-sprijinit); 7.asigurarea rezisten ei la efort
necesar A.D.L.-urilor. b) Gimnastica
c) Reeducarea
abdominal
plan: eului
- se vapelviperineal:
asocia cu reeducarea
234 pelviperineal .
Obiectivele reeduc rii plan eului pelviperineal: Înt rirea mu chilor bazinului i combaterea
insuficien elor musculare perineale,
d) Relaxarea
e) Masajul
Obiective: relaxarea musculaturii i a esuturilor conjunctive; activarea circula iei sangvine i
limfatice.
Prin incontinen urinar func ional (de efort) se în elege pierderea involuntar de urin , cauzat
de modific ri bru te a presiunii intraabdominale din timpul efortului de tuse, str nut,
râs sau chiar prin
modificarea pozi iei corpului (în cazuri mai avansate), vezica i uretra fiind intacte. Este o
stare patologic
deosebit de sup r toare pentru pacient , atât datorit mirosului nepl cut cât i irita iei pe
care o produce
Obiective: 1. înl turarea hipotoniei
urinamusculaturii
asupra mucoaseiplanvulvare
eului anterior
i tegumentelor
relaxat
dindar
regiunea
anatomic
perineal
intact
.
prin gimnastica
Kinetoterapia în incontinen aplan
urinar . eului
Se aplic lapelviperineal; 2 urinar
pacientele cu incontinen tonizarea
de efort,
fprogresiv
r a musculaturii abdominale; 3. tonizarea
leziuni anatomo-clinice ale aparatului de ancorare i sus inere a colului vezical.
progresiv a musculaturii perineale; 4. ob inerea sau p
strarea unui aliniament corporal corect; 5.
uterin
reducerea , ci greut
înafaraii acesteia.
corporale; Fecunda ia producându-se
6. ameliorarea în 1/3
papametrilor
superioar
respiratori. a trompei uterine, la început toate
sarcinile
Mijloace: sunt(exerci
extrauterine,
iile Kegel), salpingiene
cu importaniar migrarea ovulului
practic în
fecundat spre cavitatea
kinetoter6.9.5.Kinetoterapia
apie i în tratamentul uterinextrauterin
în sarcina se
pre-realizeaz
i postoperator
în
În cadrul sarcinii extrauterine, nidarea i câteva zile.Aceste
dezvoltarea
postoperator. Fie c exerci
ovulului fecundatmigrarea
nu se nu se
produce
ii sunt în produce,
cavitatea
cel mai indicatefie c sovulul
fie
se opre tedup
utilizate pe regula
parcursul celoracestei
10: demigr 10 ri, ori/ zi, 10
implantându-se
repet ri o dat , 10 într-un
secunde/loc, se constituie
repetare, se sarcina extrauterin
alege regulat timpul. i
Obiective:
locul pentru 1. combaterea
a exersa, se alegeconstipacea maiiei; bun2. combaterea apari
iei
poziedemelor;
ie pentru 3.exersare îmbun t(prin irea practic ): stând, ezând, decubit
efectu
constipa
dorsal rii cuiei;
ADL-urilor;
3. stimularea
capul pe o 4. pernîmbun.relu
Se rii
tmai
irea
tranzitului
respira iei; intestinal;
5. tonizarea
4.
musculaturii
tonifierea
recomand musculaturii abdominale
oprirea abdominale
jetului i pelviperineale
de urin i (urinarea se va efectua
pelviperineale;
cuMijloace:
6.9.6. Recuperarea kinetic membrele mobilizare
5. asigurarea
dup interven inferioare
ii chirurgicale în
general
dep independen
afecrtate),
precoce;
exerci
iuni ginecologice
ei func
iimasaj ionale
reflexogen;
în desf
Afec iuni ginecologice care necesit urarea
combaterea
interven ieADL-urilor
respiratorii; edemului
con
chirurgical :tientizare prin
hipertrofia postur
postural
congenital de ri,
în (colul
col oglind ; mobiliz ri active
tapiroid); sadeistm; atreziile coluluimasaj,
iMijloace:
istmului; exerci
fibromul uterin;
mobiliz tumorile
ii analitice benigne
ri analitice ale uterului;
ale precoce
extremit afec iunileextremit
ale
ilor; exerci ilor;
ii de
cu grupe
trompelor uterine – congenitale i benigne; tumorimusculare
ovariene benigne mari.
respira
ADL-uri; ie; exerc
Conduitaexerci iiiiizometrice
Kegel;
kinetoterapeutic exerci
i izotonice
postoperatorie ii active pentru
Obiective: 1. prevenirea apari ieiale musculatura
musculaturii
efectelor abdominal
fizice i psihice abdominale;
ale decubitului ; prelungit;
exerci
exerci ii iileizometrice
2. prevenirea Kegel pentru pentru
musculatura pelviperineal
abdominal i ;pelviperinealexerci ii de relaxare ; ADL-uri
235
Bibliografie
1. Aburel, E. – Obstetric i ginecologie, Editura Medical , Bucure ti, 1962, p. 222 – 224
2. Aldea, Marie-Jeanne i colab. – Obstetric fiziologic . Elemente de kinetoterapie, Institutul
European, Ia i, 1999, p. 86-87, p. 94 – 95, p. 102-103, p. 109
3. Brate , M. – Na terea. Îngrijirea nou-n scutului, Editura Editis-International Scorpion,
Bucure ti, 1994
4. Ciobanu, M.; Munteanu, D.; Pan a, A.; Stamatianu, F. – Rela ia dintre anxietate i dinamica
uterin la na tere. Influen a antrenamentului respirator asupra anxiet ii în sarcin i la na tere, Revista
Obstetric Ginecologie – vol. XLII, nr. 4, oct – dec 1995, p. 60 – 64
5. Ciruta, I. – S n tatea prin reflexoterapie, Editura Sdaris, Bucure ti, 1996
6. Dale, B.; Roebr, J. – Exercises for Childbirth – Copyright C – Frances Lincoln Limital 1982,
1991, p. 7 –10, p. 60 – 64
7. Delahaye, M. – Cartea viitoarei mame, Editura Teora, 1998, p. 120, p. 182 – 183, p. 204 – 205,
p. 230 – 231, p. 278 – 279, p. 294 – 295
8. Reid, D. – Medicina tradi ional chinezeasc , Editura Coloseum, Bucure ti, 1996
9. Vago, O.; Han, S. – Psihoprofilaxia durerilor la na tere, Editura Medical , Bucure ti, 1956, p.
46 – 47, p. 64 - 65
10.Valacogne, G.; Galaup, J. P. – Rehabilitation during pregnancy and the postpartum, sursa:
Reveu Francais de Ginecologie et Obstetrique, oct, 1999
11. The bastardization of Dr. Kegel's exercisex, TABLE 2: The Kegel pelvic muscle exercises:
patient guidelines, HTTP: // W.W.W. MEDSCAPE. COM/ QUADRAHT / HOSPITAL
/ MEDICINE
/1999 / TAB-HM 3504.02 WEHL HTM
236
6.10. KINETOTERAPIA ÎN AFEC IUNILE GERIATRICE
Obiective
• Însu irea no iunilor de: somatotip al b trânului, îmb trânirea normal i patologic .
• Problematica entit ilor morbide la vârstnic.
• Atitudinea nuan at a kinetoterapeutului în activitatea recuperatorie geriatric .
Con inut:
6.10.1.1.Teoriile îmb trânirii;
6.10.1.2.Criterii ale îmb trânirii
6.10.1.3.Îmb trânirea aparatului respirator
6.10.1.4.Îmb trânirea aparatului locomotor
6.10.1.5.Îmb trânirea sistemului nervos
6.10.1.6.Îmb trânirea aparatului cardiovascular
6.10.1.7.Clasificarea persoanelor în vârst în func ie de nivelul condi iei fizice
6.10.2.Probleme ale asisten ei kinetice la vârstnici
6.10.2.1.Evaluarea capacit ii de efort
6.10.2.2.Modalit i de antrenament la vârstnici
Cuvinte cheie: îmb trânire, condi ie fizic , evaluare, kinetoterapie

.
6.10.1.1Teoriile îmb trânirii

Este cunoscut faptul c via a omului este determinat genetic i limitat biologic. Mecanismele
îmb trânirii sunt complexe i probabil insuficient descifrate,
neprogramat de distrugeremotiva pentru care în decursul
organismului timpului au
prin acumularea la fost
întâmplare în cursul vie
lansate numeroase teorii ale îmb trânirii, în momentul
ii a unor erori de fa fiind acceptate urm toarele:
Teoria genetic a îmb trânirii,
molecularecarelasus ine celular.
nivel c aceasta
Acesteeste codificat
erori survin înîn cursul
ADN, diviziunilor
senscen a i celulare i anume
moartea
în fiind înscrise în gene, fiecare celul de inând propriul program de evolu ie, care
momentul
conduce în mod
sintezei proteinelor, ap rând în timpul transcrip iei i transla iei. Ca urmare, proteinele
inevitabil
nu î i maila distrugera acesteia dup un anumit timp. Informa ia genetic pe care o con ine
Teoria acumul rii aleatoriicelulaa prevede
erorilor
îndeplinesc susrolul,
corect ine c generând
îmb trânirea
alter reprezint
ri metaboliceuncumulative,
proces haotic,determinând în timp
distrugerea
moartea ei în imomentul când a realizat un anumit num r de diviziuni dinainte stabilit.
celulei
în final exitusul.
Teoria alter rii progresive proteice arat c alterarea proteic are loc dup o sintez
corect a
proteinelor, dup transla ie, cu consecin ele de rigoare men ionate anterior.
Teoria acumul rii radicalilor liberi sus ine c în cadrul metabolismului celular scade
treptat
capacitatea de neutralizare i eliminare a radicalilor liberi de tipul O, O2, H, H2O2,
etc, rezulta i în faza
catabolic a metabolismului radicali liberi care altereaz membranele organitelor celulare,
determinând în
enumera: Criterii
Exist moleculare;
mai multe criterii
Criterii
timp
celulare
ale moartea
îmb trânirii,
i tisulare:
celulei.iar
Criterii
în lucrarea
metabolice;
de6.10.1.2.
faCriterii
ne Criterii
vom
func
237
limita
ionale;
ale îmb
doar
Criterii
trânirii.
la a le
6.10.1.3. Îmb trânirea aparatului respirator.
Odat cu înaintarea în vârst acesta sufer modific ri variate, numeroase i cu efecte importante
asupra întregului organism.
Factorii care influen eaz îmb trânirea pulmonar . Modific rile produse la nivelul
aparatului
respirator al vârstnicului sunt generate de urm toarele procese principale: deteriorarea
progresiv din
punct exist
Al turi de ace ti factori principali de vedere calitativ
i o serie i cantitativ
de factori a esutului
secundari: atmosfera pulmonar;
poluat : cre terea rigidit ii cutiei
gaze,
praf, vapori,
toracice; tutun etc.; afec iuni pulmonare ap rute de-a lungul vie ii, care nu se vindec prin
sc derea
randamentului
restitutio ad mu chilor respiratori.
integrum, diminuând astfel randamentul pulmonar; microtraumatisme bacteriene, chimice,
fizice care scad
performan a respiratorie; diferite infec ii locale inaparente; ac iunea alterant a radia
iilor - radia iile
În ceea ce prive te mecanismeledirecte au ose acproduc
prin care iune fibrozant
modific ri, involutive
radia iile din mediul aparatului
la nivelul ambiant au o ac iune mitogen ,
radia iile din
respirator exist diferite opinii ale cercet rilor. Unii sus in rolul principal al cutiei
atmosfer având
toracice accelereaz
la bazprocesele de îmb trânire în general cât i la nivel pulmonar; diferi i
factoriiaereditari;
dilata alveolar cu alterarea ventila iei pulmonare. Numero i speciali ti sus in c
condi ii imuno-biologice
reducerea for ei de i structurale locale deficitare.
Criterii de apreciere a îmb trânirii retracpulmonare.
ie elastic pulmonar
Apr ecierea constituie factorul
îmb trânirii esen ialpulmonare
normale în evolu iasepulmonar (Cristea C.,
Lozinc , I,
face luându-se în considerare criterii morfologice, clinice, radiologice i func ionale.
a. Criterii morfologice:1999).
Parenchim; Intersti iu; Cutie toracic ;
b. Criterii clinice
În majoritatea cazurilor, modific rile clinice sunt minore i nesemnificative pân în decada a VI-a;
spre sfâr itul decadei VI i începutul decadei VII întâlnim în practica clinic diferite
aspecte: l rgirea
bazei cutiei toracice, torace în butoi sau în clopot; cifoze, cifoscolioze; l rgirea
progresiv a unghiului
epigastric; l rgirea moderat a spa iilor intercostale; diminuarea lent-progresiv a
amplitudinii cutiei
toracice în cadrul ciclului respirator de la 5,6 cm în medie în decada VI la 2,9 cm în
decada X; frecven a
respiratorie crescut
c. Criterii radiologice: luminozitate cre te în arepaus de la 10-14
câmpurilor mi c ri m
pulmonare; respiratorii pe minut
rirea moderat a în decada a II-a,
ajungând la o
spa iilor intercostale; calcificarea cartilajelor costale: 45% în decada VI, 98% în decada IX-X; artroze ale
frecven detoracice;
articula iilor costovertebrale i intervertebrale 19 respira ii pe minut
dinamic în decadaînX;limite
diafragmatic înaintarea în vârst este înso it de modificarea
vârstnici, reprezentând în medie 95% din valorilenormale, medii chiar
pentrulacele dou sexe; b)
vârste avansate. raportului
capacitatea vital (CV)
d. Criterii func ionale inspir/expir astfel: de la un raport de 0,56 în decadele IV-VI se ajunge la un raport
scade liniar între 20-60 de ani i anume cu aproximativ 270 ml/decad /b rbat i 170
-Volumele pulmonare: a) capacitatea de 0,88 în decadele
pulmonar total (CPT) se modific nesemnificativ la
ml/decad /femeie; c)
IX-X.
volumul rezidual Criterii
cardiovasculare; (VR) arealevaloarea
sistemului
de 1000-1500
nervos; Criterii
cm cubi, respiratorii;
cre te liniar
Criterii
între 20-60
renale;
de ani cu
Criterii digestive;
200ml/decad
Criterii dermatologice;
, iar din decada
Criterii ahematologice;
VII-a cre terile Criterii
devinendocrine;
inegale; d)Criterii
volumul
de îmb
expirator
trânire
amaxim
aparatului
pe secund
-Raporturi volumetrice: masculin;
a) VR/CPT
b) VEMS/CV
(VEMS)
locomotor;
– crescade
te–Criterii
progresiv
scade
în medie
ale
în propor
sistemului
cucu3%
ccaie pe
330
determoreglator;
90%
decad
ml lalab,bmai
rbat
rba iaccentuat
iCriterii
260
i 89%
238mlla
ale
lafemeie.
la
femeie.
organelor
sexul de sim .
-Timpul de mixtic intrapulmonar : reprezint durata contactului aerului atmosferic cu patul
vascular pulmonar; valoarea normal este cuprins între 120-180 s. Aceasta cre te la sexul masculin cu
cca 78% iar la cel feminin cu cca. 67%
-Mecanica pulmonar : a) Complian a pulmonar reprezint rezisten a structurilor elastice
pulmonare în timpul inspirului, iar la b trâni este crescut fa de valorile standard ale adul
ilor, la b rba i
cea static cre te cu cca. 165%, iar la femei cu 203%; iar cea dinamic are valori
apropiate de standard:
105% la b rba i i 128% la femei; b) Rezisten a pulmonar la flux reprezint suma
rezisten ei c ilor
aeriene
Astfel, modific rile func i aprincipale
ionale celei tisularecare isurvin
se încadreaz
odat cu înînaintarea
limitele în
normale; c) Satura ia arterial cu
vârst sunt:
redistribu ia volumelor pulmonare;O2 este situat
distribu ia inegal în a propriet ilor mecanice pulmonare în diferite
unit i func ionale. Prima modificare limite
este normale,
pus pe seama lucru care demonstreaz
cre terii c tulbur
VR, a sc derii rile deîncât
CV astfel mecanic
CPT existente nu sunt
r mâne practic nemodificat . capabile s produc
alter ri importante
Kinetoterapia ale raportului
respiratorieventila ie-perfuzie datorit mecanismelor compensatorii.
Descriem separat kinetoterapia aparatului respirator, având în vedere importan a deosebit a
acesteia, care r mâne cea mai complet metod de recuperare cu multiple valen e în
corectarea variatelor
verigi fiziopatologice respiratorii. Va fi adaptat fiec rui pacient vârstnic în parte, strict
individualizat ,
Kinetoterapia respiratorie vavariabil
avea ca înobiective:
timp i 1.Tonifierea
intensitate. musculaturii
Programul respiratorii;
de kinetoterapie
2. trebuie obiectivizat
obligatoriu prin
Sincronizarea mi c rilor celor dou hemitorace. 3. Armonizarea mi c rilor toraco-
spirometrie, examene
abdominale; 4. radiologice i date de laborator.
Ameliorarea mobilit ii costovertebrale; 5.Refacerea pozi iei de repaus toracal; 6.
Echilibrarea psihic prin mijloace Refacerea
specifice:modific
controlulrilor respira iei; relaxare muscular progresiv
Jacobson; bio-feedback; auto-trainingul Schultz;
de static terapie comportamental
ale coloanei ; terapierespira
dorsale; 7. Reeducarea recreaiei
ional
diafragmatice
Recomand ri privind desf urarea edin elor de kinetoterapie la vârstnic: num rul edin elor va fi
de 2-3 pe s pt mân ; exerci iile aerobice terapeutice vor fi
submaximale: 60% din valoarea maxim
teoretic
procesul ; durat
artrozic scurt a urmat
de degenerare articula ieide pauzetotalitatea
i include prelungite,
modific raport 1:4,
rilor considerate
ca normale la
1:5;estesesupus
care vorindividul
evita exerci
de-a lunguliile
vieizometrice
ii. care
încarc
Îmb trânireaaparatul cardiovascular;
osteoarticular reprezint un proces la pacientul
de lung
6.10.1.4. Îmb trânirea aparatului vârstnic
durat , mult
locomotor
timp f r vor fi
expresie
clinic ,
Îmb trânirea osteoarticular preferate
reprezint un proces
determinat exerci iilenormal,
involutiv
genetic, peste dinamice;
care edinac confundat
care nu trebuie
se suprapune ele
iunea vor
cu
factorilor de mediu, proces
debuta prin
ireversibil, exerci ii de relaxare i înc lzire i se vor încheia prin
care prin
mijloace specifice de profilaxie, tratament i recuperare, poate fi încetinit.
procedee
Func ionarea de autorelaxare
aparatului locomotor sau meloterapie
în timp i variate condi ii de mediu ( temperatur ,
este preferabil ca edin a de kinetoterapie s fie precedat de
presiune.
umiditate, înc rcare etc.) genereaz
termoterapie blând
osteocartilaginoase, sau masaj. multiple alter ri ale acestuia: fisuri
reac ii locale
iritativ-inflamatorii, depuneri de calciu, pierderea suple ii capsuloligamentare, a elasticit
ii
invers propor ionale cu capitalul osos
tendinoligamentare,
condi ionat genetic,
hipotrofii/retracturi
geografic, alimentar
musculare,
i comportamental
toate acestea creînd condi ii propice
(activitatea fizic ). La sexul masculin
instalpierderile
rii se realizeaz lent, regulat, la vârsta de 80 de ani
Îmb trânirea
prezentându-se osoas . Pierderile
o pierdere de 27 % din osoase
procesului seartrozic.
capitalul înregistreaz
prezent începând
la 20 de ani. cu a doua decad
239de via , fiind
La femei pierderile sunt inegale, putând fi raportate la trei etape:
- între 20-50de ani, pierderi lente i constante
- între 55-65 de ani, pierderi rapide, corelate cu activitatea endocrin
- dup vârsta de 65 de ani, pierderile de esut osos devin mai lente comparativ cu etapa a II-a
- la 90 de ani, femeia pierde circa 42% din capitalul osos înregistrat la 20 de ani.
Îmb trânirea lichidului sinovial i a capsulei articulare. Membrana sinovial sufer modific ri
odat cu înaintarea în vârst , de tipul inflama iei nespecifice, sinovit senil , iar capsula articular pierde
din elasticitate, se fibrozeaz , reducând gradul de mobilitate în articula ie.
Îmb trânirea cartilajului articular. Se traduce prin cre terea gradului de hidratare i formarea
de leg turi încruci ate la nivelul colagenului de tip II, care determin reducerea propriet ilor elastice ale
cartilajului articular, crescând astfel sensibilitatea acestuia la varia iile de presiune la care este supus.
Îmb trânirea sistemului muscular. Sistemul muscular ca i component efectoare a aparatului
locomotor sufer i el o serie de modific ri cantitative i calitative, multifactoriale.
Se înregistreaz : diminuarea volumului corpului muscular; îngro ri ale septelor inter i
intramusculare; reducerea patului capilar; reducerea glicogenului muscular; reducerea debitului circulator
muscular; reducerea diferen ei arteriovenoase musculare; cre terea datoriei de oxigen; alter ri în captarea
i eliberarea calciului în timpul contrac iei musculare; sc derea capacit ii de lucru mecanic muscular;
prag diminuat de oboseal muscular
6.10.1.5. Îmb trânirea sistemului nervos
Din punct de vedere teoretic îmb trânirea sistemului nervos se poate explica printr-un proces de
acumulare progresiv de erori, variabile cantitativ i calitativ, cu apari ie în timp aleatorie
i o distribu ie
cronologic de tipul unei curbe exponen iale (Poisson), la care se adaug o puternic
a.Îmb trânirea celulei nervoase
determinare
– neuronul,
geneticcare
. se tie c nu se divide în timpul vie ii i nu se
reînnoie te,Procesul
având vârsta
de îmborganismului respectiv
trânire normal = îmb nervos
a sistemului trânireaprezint
postmitotic
dou . c i distincte:
b.Îmb trânirea sistemului ne-neuronal (celule gliale, conjunctive, epiteliale, menigiale, coroidiene)
al nevraxului = îmb trânirea clonal (Cristea C., Lozinc I, 1999).
Analizat cibernetic, îmb trânirea sistemului nervos prezint dou aspecte:
- îmb trânirea structurilor informa ionale înscrise în re elele neuronale – senescen a software-ului
cerebral.
- îmb trânirea structurilor de suport, ap rare i repara ie ale sistemului nervos – senescen a
hardware-ului nevraxului.
Îmb trânirea sistemului nervos este determinat genetic i condi ionat de ansamblul factorilor de
mediu: naturali, psihici i sociali.
Particularit i neurologice la vârsta a treia
Semnele neurologice la persoanele vârstnice prezint numeroase particularit i care ar putea
sugera
o afec iune neurologic acolo unde nu exist decât senescen .
Întâlnim astfel modific ri de: atitudine; ortostatism; mers; facies; motilitate; mi c ri
involuntare;
Dezadaptarea postural
Consider m deosebit de important reflexe; sensibilitate;
men ionarea cerebeloase;
acestui sindrom, legate
dat fiind de nervii
inciden cranieni;i trofice; de limbaj, praxice,
a sa crescut
faptul c nu l-am g sit în literatura gnozice
de specialitate din România, cel pu in nu în felul descris în cele ce
urmeaz .
Apare de obicei la b trânii cu polipatologii i este caracterizat de: dificult i ale mersului;
caracteristic
O alt caracteristic pierderea
generala dezechilibrarea
dezadapt rii posturale aptitudinilor
spre înapoi,
este i lucru posturale;
sindromul
care poate situa
regresiei
fi ii de dependen
observat
psihomotrice
în orice . pozi
care
240 are ie.
ca În
i diferite
i a celor de protec ie. Semnele comportamentale sunt dominate de bradifrenie.
Pe plan fiziopatologic, acest sindrom poate fi considerat ca o decompensare a func iilor motrice
complexe, care sunt sub dependen a structurilor neuronale în mare parte subcorticale i responsabile de
postur i mi care. Numeroase maladii cronice favorizeaz apari ia sa.
Evaluarea în vederea determin rii existen ei sindromului de dezadaptare postural va cuprinde
urm toarele aspecte: reac iile de adaptare postural i de protec ie (reflexul gata pentru s
ritur ), prin
intermediul unor împingeri efectuate la nivelul toracelui, în pozi ie ortostatic ; capacitatea
de a men ine o
pozi ie unipodal cu sau f r ajutor i durata men inerii acestei posturi; calitatea
Principiile de reeducaremusculaturii
în acest genmembrelor
de afec iune se aplic dup cum urmeaz : evaluarea
inferioare, mobilitatea
capacit ilor restante; ac ionarea pe toate nivelele func ionale,articula iilor tibio-tarsiene
solicitând i integritatea
diferite surse de aferen , piciorului; transferul din
a ezat central
stimulând activitatea sistemului nervos în i îmbun t ind performan ele sistemului muscular i
articular ortostatism i invers; echilibrul dinamic din timpul mersului.
Tehnicile de lucru pot fi schematizate în trei categorii, în func ie de obiectivul urm rit: 1.
polistimularea aferen ial ; 2. ameliorarea calit ii efectorului; 3. stimularea global a
func iei
6.10.1.6. Îmb trânirea aparatului cardiovascular
Involu ia fiziologic de vârst , la care se adaug modific ri patologice, influen eaz parametrii
cardiovasculari ai vârstnicului. Este esen ial în patologia acestei grupe de vârst delimitarea aspectelor de
îmb trânire normal i patologic , dificil de realizat în practic , întrucât de multe ori acestea pot fi
oxigen (capacitatea maxim aerob ), indicator principal al capacit ii de efort, în special
asociate.
ca celui cu
Atât vârstnicii antrena i cât i cei neantrena i prezint în procente variate, dar vitale: sc derea
rezisten , scade în medie cu 5 ml O2 /min/kg corp ( cca. 10-11%) pe decad de vârst , între
progresiv a capacit ii de munc ; sc derea r spunsului cronotrop la stimuli adrenoizi;
25-65 de ani.
alura cardiac
Odat cu înaintarea în vârst are loc o cre tere a travaliului mu chilor respiratori, o sc
nemodificat la repaus, cre terea acesteia nu este paralel cu intensitatea exerci iului; sc derea
dere a
i gradual a tensiunii arteriale atât sistolice,
consumului
cât i diastolice; sc derea sensibilit ii baroceptorilor care are
ca rezultat scelasticit de derea reflexului
ii pulmonare,
oxigen maximal
precumtahicardic
mai marcat la vârstnicullaneantrenat,
i a peretelui toracic, trecerea
o sc dere adin clinostatism
capacit
comparativ cu
ii de transport a în
cel antrenat; cre
oxigenului, la
ortostatism. care se adaug alter ri în distribu ia i utilizarea oxigenului celular.
terea progresiv
Vârsta Particularit
înaintat estei ale capacit ii de
caracterizat de efort la vârstnici
sc derea diferen ei artero-venoase, de mic orarea
Marea majoritate a bolnavilor cardiovasculari cronici apar in vârstei a treia. Consumul maxim de
indicelui de
utilizare a oxigenului, de reducerea num rului de capilare i a capacit ii func ionale ale
enzimelor
oxidative.
Toate aceste date pot fi ameliorate printr-un program de antrenament fizic, ce poate
fi practicat
pân în decada VII-VIII. Odat cu înaintarea în vârst scade capacitatea de efort
muscular aerob local.
Aceast capacitate de efort muscular aerob este condi ionat de: aportul de oxigen;
schimburile gazoase
alveolo-capilare; vasculariza ia intramuscular (îndeosebi capilarizarea); distribu ia
sangvin
intramuscular ; con inutul de mioglobin ; activitatea enzimelor celulei musculare; con
oxigenului la efort este mai mareinutul i necesarul
în glicogen
de flux sangvin este mai mic. În aceasta rezid importan a
efortului
grade pot
Cufizic
cât
fi asociate
este
dozat,mai
bineîn
tiinmare
ificeles
al
capacitatea
dificult
antrenamentului,
muscular;
i de
demers,
capacitatea
efortsemne
fie
dinamic
profilactic,
metabolic
neurologice
local, recuperator
celular
cu cu
atâtdiminuarea
; diferen
sau de
a reac
241
artero-venoas
performan
iilor posturale
. a
6.10.1.7. Clasificarea vârstnicilor în func ie de nivelul activit ii fizice
Conform tipologiei elaborate de c tre W. Spirduso, exist urm toarele categorii de persoane
vârstnice:
a. Vârstnici afla i într-o excelent condi ie fizic . Aceste persoane sunt adesea performante pe plan
sportiv, practic activit i în timpul liber i sunt de multe ori un model demn de urmat.
b. Vârstnici afla i într-o bun condi ie fizic . Au o capacitate fizic peste cea a multor persoane de
vârst mai tân r care nu practic nicio activitate fizic . Gra ie acesteia pot fi în continuare angaja i în
activit i profesionale sau sociale i pot practica activit i fizice sau sportive.
c. Vârstnici autonomi. Au obiceiuri de via variabile, acela i lucru se poate spune i despre starea
lor de s n tate. Chiar dac nu au o condi ie fizic bun i pot avea anumite limit ri
datorate patologiilor
cronice, acest lucru nu le afecteaz major capacitatea func ional . Aceste persoane pot
îndeplini toate
activit ile de baz i cea mai mare parte a activit ilor utilitare ale vie ii cotidiene, i
uneori chiar
activitactivit
d. Vârstnici fragili. Pot efectua i de ilenivelde avansat.
baz ale Sunt
vie ii îns supu i dar
cotidiene, stresului
sufer fizic,
de o mai ales dac acesta apare
maladie
într-o manier
limitativ c reia trebuie s -i fac fa zilnic (hipertensiune arterial , infarct miocardic în
nea teptat . Odat cu înaintarea în vârst au îns tendin a de a deveni fragili sau
antecedente,
dependen
artrite, i ca urmare
cancer, obezitate a etc.). Capacitatea lor func ional este redus , nu sunt capabili
unei boli,
de a efectua c deri, a unui oc emo ional sau a propriei inactivit i.
anumite activit i ale vie ii cotidiene cum ar fi s se deplaseze pe distan e medii sau s fac
(îngrijirea
e. Vârstnici dependen i. Numenajul.
sunt neap mâinilor,
Potratfi bolnavi, dar suferpicioarelor,
de o incapacitate p sau
rului, fea ei, din ilor);
pierdere
îns autonomi,
autonomiei funccuionaleajutorcafieurmare
de natura unui
uman
accident,
, fie tehnologic
a degenerescen
. Expu ei
i în
saumod
a unei
deosebit
boli. c
Necesit
derilor,
Aceast pot ifi fiziologice; Ridicarea de pe scaun;
incapacitate
Îmbr
frecvent
nu catul;
le permite s - Culcatul
spitaliza ii, îndeplineasc i sculatul
necesitând îngrijiri
sarcinile
medicaledin
de alt datpat;
, sunt Deplasarea
prelungite. prin anumite
incapabili de a efectua cas ;
sau chiar toate
Urcarea
Exemple de activit i de baz , utilitareactivit ibaz
coborârea
ile deavansat,
i de nivel ale
dup vie sc fiecare
rilor; zi.
W.iiSpirduso.
de Deplasarea
Au nevoie de în îngrijire de specialitate la
Activit i de baz ale vie ii cotidiene; afara
domiciliu casei
Mâncatulsau iînb pe utul; o suprafa
Baia sau du ul; plan
Toaleta; personal
Activit i utilitare ale vie ii
institu ii specializate.
cotidiene; Menajul; Prepararea hranei;
F cutul patului; Sp latul i c lcatul; Cump r turile; Folosirea
telefonului; Scrisul; Descuierea i încuierea
u ii cu cheia; Urcatul în autobuz sau taxi f r asisten ; Activit i
de nivel avansat;
Antrenamentul fizic bineVoluntariatul sau chiar
dozat al persoanelor în vârst cu afec iuni cardio-vasculare
reprezint
Pentru orice
un mijloc
persoan care ar putea prezenta un risc la testare devine imperios necesar un
o slujb ; C recuperarea
examenimportant în6.10.2.
foarte
l toriile
Probleme înale str
acestora,
in eitate;
asisten
deoarece kineticeActivit i sportive i
la vârstnici
asigurarea unei capacit i oxidative
recreative
clinic
crescute atent (golf, pescuit,
în i o monitorizare în timpuldans);
efortului, Conducerea
6.10.2.1. Evaluarea
la aceste vârstnicilor.
persoane testarea la efort mai
Exist diferite scale de evaluare global a vârstnicilor,
este cunoscut
segmentul muscular
i kinetoterapeutul fiind îns direct
face ca necesit ile de flux sangvininteresatsînfie mai reduse, realizându-se
automobilului;
evaluarea fitnessului, a for ei musculare, a mobilit
osub„cru
denumirea
Gr echilibrului,
are” ii articulare,
dinlaritul;
de „testarea
Tâmpl
stres”stabilit ii i ria
(Sbenghe, coordon rii. c ci poate deveni intens
T, 2002),
eficient Testarea
solicitanta.activit la
Testarea efort
pe pentru vârstnici
ii cardiace. 242
Alte metode de testare pot fi utilizate în general în afara laboratoarelor de testare, pe baza
aprecierii st rii de s n tate-boal a fiec rui caz în parte.
Mersul este deseori utilizat ca modalitate de testare, exist astfel „mersul de 6 minute”, „ mersul pe
o mil ”, mersul pe 2 km etc., dup cum i o serie de nomograme sau calcule teoretice care apreciaz
m rimea consumului de oxigen prin mers.
Iat de exemplu calculul testului lui Rockport (mers cât se poate de repede pe distan a de o mil ):
Pentru femei: VO2 = 139,168 – (0,388 x vârsta) – (0,077 x greutatea în lb.) – (3,265 x timpul
realizat pe o mil ) – 0,1566 x ritm cardiac de final).
Pentru b rba i se adaug 6, 318 la ecua ia de mai sus. 1 lb = 1 livr = 1 pound = 435, 592 gr.
Activit ile fizice de munc , sport sau ale vie ii zilnice pot constitui test ri de efort pornindu-se de
la valoarea echivalen ilor metabolici consuma i în aceste activit i i care pot fi
consulta i în tabelul
descris anterior. Testele de for , mobilitate, echilibru i coordonare sunt cele clasice, motiv
pentru care nu 6.10.2.2. Modalit i de antrenament aerob la vârstnici
Sc derea treptat a activit ii fizice la persoanele în vârst determin apari ia sindromului de
le mai amintim aici. decondi ionare, care are la baz în diferite propor ii vârsta în sine i totodat diversele boli
cronice care se
pot acumula odat cu trecerea anilor. Exist i posibilitatea ca inactivitatea fizic în sine
s determine
apari ia unor boli la vârstnici.
Chiar dac sindromul de decondi ionare a ap rut, programele de kinetoterapie pot duce
i Dearwater S.R., 1994): 1. Trebuiela ameliorat
o preferin a vârstnicului pentru activit ile fizice, pentru un
îmbun t ire
nou stil de via a .parametrilor
Pentru aceasta acestuia. În practic
sunt necesare cercet nu
ri ieste
studiisimpl deloc
serioase careîncercarea
s identificede i as
ridica rteze
îndep nivelul de
fitness la vârstnici.
impedimentele uneiPentru
activitaceasta
i fizicear latrebui rezolvate
vârstnici; 3 aspecte
2. Mul importante
i vârstnici (Caspersen
pot avea totu i boliC.
J, Kriska
care limiteaz A.M.,
paliere este cea mai corect , deoarece permite, pornind de la nivele joase de efort,
abilit ile fizice, motiv pentru care trebuie alese cu grij exerci iile aerobice care s influen
tatonarea toleran ei,
eze pozitiv i
având tot timpul pacientul monitorizat. Apari ia semnelor clinice nefavorabile (durere
deficitele func ionale ale respectivelor boli i tendin a de decondi ionare fizic de vârst ;
precardiac ,
3. Exist de variate, având intensit i i durate diferite, putându-
Programele de antrenament pot fi deosebit
ame eal , aritmii, dispnee etc.) al turi de valori ale pulsului i tensiunii arteriale care pot
posibilitatea
se ca în anumite situa ii programul
sau mici, de pe activitate
membrele fizic s determine accentuoriri
crelucra pe grupuri
te alarmant musculare mari superioare sau inferioare,
ale
pe unor
întreg corpul.
indic oprirea imediat a efortului indiferent pe ce palier ne afl m. Efortul pe primul
perturb ricondi
Nivelul organice i func
iei fizice nu ionale,
poate fidinschimbat
acest motiv decât programele
de un anumit de tip
kinetoprofilaxie la b
de travaliu aerob.
palier va fi redus,
Ace ti parametri sunt: trâni trebuie la
Antrenamentul
durata unui palier fiind cuprins între 2-6 minute. În general, VO2 maxim se
- Alegerea exerci iilor are la baz oalc tuitedeîn
vârstnici
serie
aproximeaz
cele maice
secriterii:
vateoretic
face multe
numai
mu cazuri
i sechi vor numai
respectând ricui, avizul
fi întanumi ce medicului.
i parametri
abilit i fizice
(Sbenghe,
are T., 2002).
individul, ce disponibilit i administrativ-organizatorice
testeaz la eforturi între 40 i 80% (maximum 60% la vârstnici avem etc. ) din VO2 maxim
- Ordinea în car e se succed exerci sau
iile: la
se începe
30-60% din cu grupele mari sau exerci iile mai complexe, cu
- Num rul de seturi. Se începemembrele
sau
rezerva
cu un
maiset superioare,
maxim
multepentru
seturi,
cardiacapoi
fiecare
dar cele
. înexerci inferioare.
generaliu,nuapoi
se vor se dep
va cre
i 6243
seturi.
te progresiv la 3
- Repausul între seturi i exerci ii este de 3 minute sau mai mult pentru rezisten ele mari, 2-3
minute pentru cele medii i 1-2 minute pentru exerci iile mai u oare.
- Repausul este obligatoriu, iar reducerea lui sub 2 minute se face numai dac subiectul tolereaz
solicit rile metabolice.
- Intensitatea este cel mai important parametru care trebuie avut în vedere atunci când se
alc tuie te un program de exerci ii aerobice i are dou principii de baz i anume „principiul
supraînc rc rii” i „principiul specificit ii”.
- Varia ia i periodizarea programului sunt deosebit de importante pentru o cre tere optimal a
for ei i rezisten ei. Varia ia se concretizeaz i asupra alternan ei de intenditate, durat , volum, ordine a
exerci iilor, tipurilor de exerci ii, organiz rii intervalelor de repaus.
- Antrenarea aerobic a organismului se poate face în multe moduri, dintre care le amintim doar pe
cele care consider m c ar fi cele mai potrivite pentru
vârstnici: mersul (cu ritm rapid); alergarea
(joggingul); covorul rulant (mers, alergar e); mersul pe
biciclet sau ergociclu; înotul; echipamentul
Bibliografie
mecanic de for ; exerci iile de tip calisthenics; greut i libere,
arcuri, elastice
1. Cristea, etc.;, Iexerci
C, Lozinc ii par iale
(1999) Principii (urcat- recuperatorie la vârsta
de kinetoterapie a treia,
Editura
coborât
Universitsc ri,Oradea
ii din genuflexiuni, flot ri, trac iuni la bar etc.)
2. De Lima, Joel A. (1988) Rehabilitation medicine. Principles and practice, J.B.
Lippincot,
Philadelphia
3. Derevenco P. (1976) Efortul i sistemul endocrin, Editura Dacia, Cluj-Napoca,
4. Drimer D., S vulescu A., (1991) Speran pentru vârsta a treia, Editura Tehnic , Bucure ti
5. Duda R.(1983) Gerontologie medico-social , Editura Junimea, Ia i
6. Dumitru M. (1982) Geriatrie, Editura Medical , Bucure ti
7. Obra cu C. (1986) Recuperarea bolnavilor cardiovasculari prin exerci ii fizice,
Editura
Medical , Bucure ti
8. Mogo T. V. (1990) Infarctul miocardic i efortul fizic, Editura Medical , Bucure ti
9. Sbenghe T. (1983) Recuperarea medical a bolnavilor respiratori, Editura
Medical ,
Bucure ti,
10. Sbenghe T. (1982) Kinetologie profilactic , terapeutic i de recuperare, Editura
Medical ,
Bucure ti
11. Sbenghe T. (1996) Recuperarea medical la domiciliul bolnavului, Editura
Medical ,
Bucure ti
12. Vlaicu R., Olinic N. (1983) Reabilitarea precoce a bolnavilor de infarct miocardic,
Editura
Dacia, Cluj-Napoca
244
6.11. KINETOPROFILAXIE
Obiective:
• s cunoasc posibilitatea utiliz rii mijloacelor specifice kinetoterapiei pentru asigurarea
s n t ii tuturor categoriilor de indivizi
• s fie capabil s selecteze cele
care mai uzitate c i, cmetode
demonstreaz lipsa i activit
mijloace pentru regulate
ii fizice asisten a kinetic
este un factor de risc major în
a copilului mic, a femeii în situa numeroase
ii biologiceafecdeterminate
iuni de maternitate sau a persoanelor
de vârsta a III-a cronice. Kinetoterapia, cu toate aspectele ei de preven ie, terapie i recuperare, realizeaz
• s fie în stare s realizeze programe
prin esen akinetice
ei, o complete pentru orice categorie de oameni
abordare holisic a individului, fie el s n tos, fie predispus la anumite îmboln viri, fie
Con inut
bolnav cronic, sau
6.11.1.Evaluarea condi iei fizice raportat
acut, la s n tate
pentru a-i maximiza capacitatea func ional i pentru a-i spori calitatea vie ii. Un
6.11.2.Prescrierea unui program deactactivitate fizic pentru men inerea i îmbun t irea
condi iei fizice
kinetoterapeutic, ca i pentru s n tate
orice act medical, este infinit superior atunci când el este f cut în
6.11.3. Recomand rilescopul
actuale privind activitatea fizic în profilaxia primar i secundar
prevenirii
unui r uîn(decondi
func ie deion grupe de vârst
ri, boli, i de patologii
incapacitate, handicap) i nu repar rii unuia gata instalat.
6.11.4. Kinetoprofilaxia viitoarei mame
Pentru a realiza o
6.11.5.Kinetoprofilaxia copilului deprofilaxie
la 0 la 3 ani
eficient de toate gradele, kinetoterapeutul trebuie s cunosc mai întîi bazele
6.11.6.Prevenirea osteoporozei fiziologice ale
efectelor activit ii fizice practicate regulat asupra organismului uman s n tos. Apoi, ei
trebuie condi
Cuvinte cheie: kinetoprofilaxie, s de in ia fizic raportat la s n tate, na tere, l uzie, nou-n scut,
osteoporoz
toate , gerontologie
cuno tin ele teoretice i practice privind principiile generale, obiectivele, mijloacele
i metodele
utilizate
Inactivitatea fizic este o problem în prescrierea
major i consilierea
a s n t ii publice, programelor
i exist dovezi de irefutabile
tiin ifice exerci ii fizice în scopul men inerii
i amelior rii
condi iei fizice raportat la s n tate. Ulterior, kinetoterapeu ii vor avea capacitatea i cuno tin
ele necesare
pentru a realiza adptarea i individualizarea acestor principii diverselor categorii de
persoane aflate în
situa ii fiziologice sau patologice speciale. Astfel, kinetoterapeutul va trebui s cunosc
modalit ile
practice de evaluare a condi iei fizice la indivizii s n to i de toate vârstele, i particularit
ile acestora pe
grupurile de indivizi mai sus men ionate. Vor deprinde apoi cuno tin e minime de
consiliere i ajutorare
psihologic a indivizilor care doresc s înceap un program de activitate fizic regulat
pentru cre terea
condi iei fizice raportate la s n tate. Vor cuno te îndeaproape toate prinicpiile i modalit ile
de prescriere
a unui astfel de program, cu adapt rile i individualiz rile specifice fiec rei categorii
speciale de vârst
sau de patologie. Nu în ulitmul rând trebuie s cunosc i s î i bazeze activitatea pe
datele ultimelor
cercet ri în domeniu, i s aib capacitatea de a le integra critic în activitatea lor.
Kinetoprofilaxia, dup Sbenghe, este aplicarea exerci iilor aerobice pe principiile tiin ei
- Omului s n tos pentru(profilaxie
antrenamentului
a-l feri dede boli
gradul
medical
sauI);de i apari
se aplic
ia :sindromului de 245 decondi ionare fizic
- Omului vârstnic la care decondi ionarea a ap rut pentru a-l feri de agravarea i organicizarea ei
(profilaxie de gradele I i II);
- Omului bolnav (cu boli cronice) pentru a-l feri de apari ia unor agrav ri sau complica ii ale
acestor boli (profilaxie de gradul II). Pentru c aceast no iune interfereaz cu no iunea de kinetoterapie de
recuperare, Organiza ia Mondial a S n t ii o nume te “profilaxie de gradul III.” (Sbenghe 2002).
S n tatea optimal este asociat capacit ii de a face fa solicit rilor, ea semnificând prezen a
st rii de bine (le Bien-etre sau Well-being), cu condi ia ca individul s aib un stil de
via s n tos.
Obiceiurile s n toase de via ale omului modern presupun autocontrolul permanent al curbei
ponderale, a
tensiunii arteriale, a dietei, a stresului, a consumului de alcool, de ig ri, de droguri i
practicarea
sistematic a activit ilor fizice. Exist dovezi tiin ifice incontestabile, bazate pe studii
observa ionale i
experimentale care atest c activitatea fizic regulat contribuie la profilaxia primar i
secundar a
numeroase maladii cronice (bolile cardio-vasculare, diabetul, cancerul, hipertensiunea,
obezitatea,
depresia i osteoporoza) i este asociat cu un risc sc zut de moarte prematur . Exist o
De la lucr rile lui Morris, dinrela anii
ie de 1950, i de la cercet rile lui Paffenbarger i col. din 1970, au
dependen
ap rut numeroase liniar studii
între prospective
volumul activit ii fizicepei termen
longitudinale starea lung
de scare
n tate, astefelriscul
au evaluat încât
persoanele
relativ de moarte cele mai
active din de
prematur punct
cauze de specifice
vedere fizic au cel mai
determinate sc zut risc
de diverse afecdeiuni
a se îmboln
cronice (devi.ex.
Debolile
altfel,
cele mai mai mari
cardio-vasculare)
progrese
asociate cuîn inactivitatea
ceea ce prive fizicte (Paffenbarger
starea de s nettate sunt observate
al. 1984; Warburtonatunci când persoanele
et al. 2001). Astfel ei
care
mai sunt
i b rba ii care au raportat un niveldemonstreaz ridicat celc demaiactivitate fizic i al condi iei fizice, au fost g si i ca
având un risc
pu in active fizic,relativ
devinmai sc zut (cuProgramele
20-35%) de moarte prematur .t ii Dei deatunci sunt
persoanele cu o condi ieactive
fizicfizic.
bun au totodatde opromovareinciden mai a s nmic de profilaxie
accidente
tot mai multe
primar ar trebui studii
vasculare cerebrale,
care aratpersoanelor
adresate c activitateatoate fizic poatedinreduce semnificativ riscul în anumite forme dinde
afec iuni respiratorii, de cancer, vârstele,
i mortalitate moment
de cauzece riscul de
diverse, îmboln
decât vire
cei car e cronic începe
nu se antreneaz
cancer,
copil rie osteoporoz
i ,
fizic. Femeile
riscul de c
cre te cu vârsta. deri i fracturi, i probleme mentale ( Warburton et al. 2001). Un raport mai
recent arat c
participarea la exerci ii fizice încetine te îmb trânirea (“lifespan”), lucru nedemonstrat
pân acum.
Preven ia secundar i ter iar a fost demostrat de mai multe cercet ri. Astfel, în ultimi
cinci ani, din ce
în ce mai multe studii sus in rolul activit ii fizice în profilaxia secundar i ter iar , în
managementul
la pacien ii care au o afec iune asociat . Acelea i efecte apar, de i într-un grad mai mic, la
Condi ia fizic se refer la o stare fiziologic „de bine” care permite individului s fac fa
bolilorelor
cerin
indivizii cronice.
care,
vie ii zilnice
Cele mai („condi
notabile,
ia fizic
suntraportat
trei studiila scare
n tate”
arat– clar
„health-related
rolul activitfitness”)
ii fizice
sauiintensitate
de snu asigure
sufer de nici o afec iune au realizat un repaus prelungit la pat, sau la indivizii
moderat
baza
care sunt
pentru
sedentari
în prevenirea
performanagrav e sportive,
rii intoleran
(„condi
ei laia glucoz
fizic la raportat
diabetullade performan
tip 2. Într-unul
” –
din aceste
„performance-related
datorit stilului
studii, de via i/sau vârstei înaintate. Indivizii care prezint decondi ionare, pot
interven limit
fitness”),
prezenta ia
sauasupra
ambele.
ri stilului
Condi iadefizic via raportat
a fost la aproape
s n tate cuprinde
de 2 oricomponentele
mai eficient condidecât
iei
medicamentul
fizice
majore legate
ale rezervelor
demetfor min pulmonare
în i cardio-vasculare care afecteaz sever multe din activit
Dezantrenarea apare atunci când exist un
reducerea
starea
ile repaus
i gesturile sprelungit
de inciden n tate, la incluzând
pat, i efectul
ei diabetului ei seAlte
de tip2.
condi vede
ia mai frecvent
studii
cardio-vascular
au demonstrat , condi
eficacitatea
ia aparatului
activit ii
fiziceii încurente (ADL). Literatura de specialitate descrie sindromul hipokinetic
neuromioartrokinetic,
vie
managementul
compozi
(hypokinetic ia corporal
diseases)
bolilori coronariene,
metabolismul.
mai diabetului, depresiei,
246 i cancerului de sân i de colon.
tiin a antrenamentului medical (SAM) (Huber, 1993), reprezint “bazele teoretice pentru o
indica ie corect în probleme ale performan ei fizice la s n to i i persoane cu boli
cronice” (Sbenghe
2002). Obiectivul SAM este în primul rând ob inerea unei “st ri de s n tate”, adic o
bun anduran i
for general a organismului, ob inut prin realizarea unor modific ri dirijate cu ajutorul
antrenamentului
aerob asupra st rii morfologice 6.11.1.Evaluarea condi ale
i func ionale iei tuturor
fizice raportat
aparatelorla si sistemelor
n tate organismului.
Primul pas în stabilirea unui Al turi de de exerci ii este o evaluare medical complet mai ales
program
persoanelor de orice vârst care prezintacest obiectiv
simptome sunt:aleobbolii
inerea unei rezisten
coronarien, sau, dace i for e musculare,
individul este mobilit ii-flexibilit ii,
asimptomatic (nu prezint simptomele coordon ri i
bolii coronariene) dar are mai mult de 35 de ani.
Examinarea medical trebuie s cuprind velocit
: i optime a aparatului neuromioartrokinetic.
- O anamnez care s cuprind antecedentele heredo-colaterale i obi nuin ele de via legate de
s n tate: fumatul, regimul alimentar, exerci iul fizic, etc. O aten ie special se va acorda oric rei probleme
legate de durere în zona pectoral , aritmii cardiace, sau afec iuni cardiovasculare.
- O examinare clinic care s pun accentul pe depistarea tulbur rilor cardio-pulmonare i orice
alte probleme care ar putea determina contraindicarea efortul fizic, inclusiv o examinare articular i
muscular .
- Electrocardiogram (EKG).
- Determinarea tensiunii arteriale sistolice i diastolice de repaus.
- Analiza sângelui cuprinzând i nivelul glicemiei, colesterolului i trigliceridelor (recomandat dar
nu esen ial).
- Testarea capacit ii aerobe cu monitorizarea EKG-ului (2000).
A. Obiectivele evalu rii condi iei fizice la adultul s n tos neantrenat sunt: (1) S stabileasc un
dignostic al unor boli existente sau latente; (2) S evalueze: capacitatea func ional cardio-vascular ,
compozi ia corporal , greutatea corporal , cantitatea i reparti ia esutului adipos, elasticitatea muscular
i func ionalitatea articular , for a i rezisten a muscular ; (3) S stabileasc capacitatea func ional
metabolic în kilogram-metru per minut (kgm/min) sau în MET; (4) S evalueze r
spunsul organismului
la antrenamentul de condi ie fizic . S serveasc drept baz pentru prescrierea
programului de
antrenament al condi iei fizice; (5) S ajute la selectarea sau evaluarea celor mai
indicateB.metodeMetodei de evaluare a condi iei fizice raportat la s n tate
Exist numerose modalit mijloace
i de evaluareale programului
a condi ieidefizice kinetoprofilaxie/terapie;
generale raportat la (6)sSn tate
creasc
a unei
motiva ia individual
persoane. Condi ia fizic poate fi evaluat prin protocoale bine stabilite elaborate de
pentru a adera la
anumite agen ii, cum
un program de antrenament al CF pentru s n tate.
ar fi Colegiul
ales raportat American
la tânara degeneraMedicin ie, Sportiv
cu efecte i Societatea
negative Canadian
asupra spentru
n t ii fiziologia
copilului.exerci
Este
iilor fizice.
descris i efectul de
Aceste
se
transmitere
obi nuie
evalu din
te rimcopil
sunt
surarea
rie
concepute
laacesteia,
vârsta pentru
adult
datorit
a aefectelor
evalua
dificultsindromului
componentele
ilor practice hipokinetic.
ale
individuale
aplic rii
Astfel,
ale
probelor
ocondi
s n tate
iei
fizicebun
respective,
mai raportate
la în la
a) Condi ia fizic anaerob are s n ca
special
vârsta mpacien
tate,adultsur este
standard,
incluzând capacitatea
ilor rezultatul
încompozi
vârst .activit
ia ii anaerob
Cucorporal
toatefizice
acestea,
, condi
dinmaxim
cercet
copil . In
rie.general,
Efectelenu
ia cardio-vacular
rile recente arat
sedentarit
i cpe, capacitatea
cea
ii semusculo-
r sfrâng
scheletal
anaerob
asupra tuturor
joac
(for aun
b) Condi ia
(VO2max), aerob este
cantitatea în mod
maxim obi categoriilor
muscular
rol
de oxigennuitimportant
careexprimat, rezisten
poate defi
înprin
popula
realizarea
acapacitatea
muscular
ie, indiferent
transportat multora
la, i, folosit
aerob
puterea
din
de activit
vârst
maxim
dei csuple
treiile
de
aea).
mu vie
unei
starea
247
iipersoane
chi. zilnice
fiziologic
Evaluarea (Warburton
în careetseal.
afl2001).
.
c) Condi ia musculo-scheletal poate fi testat relativ u or, f r a necesita condi ii de laborator.
Testele cele mai obi nuite includ dinamometria mu chilor flexori palmari (for a
muscular ), ridicarea
trunchiului din culcat (rezisten a muscular ), flot ri (for a i rezisten a muscular ), îndoirea
trunchiului din
a ezat (mobilitate). Aceste teste pot fi realizate f r riscuri i prezint o reproductibilitate
De exemplu, Sociatatea Canadian bun de la Fiziologia Exerci iilor Fizice recomand testul simplu
persoanele One
Rockport de toate
Mile vârstele.
Walk i testulAceste canadian
teste simple modificat
se consider
(al sc ria ei)fi cele
pentrumaicondi
adecvate
ia
pentru; m
aerob elesuarea
necesit
nivelului
foarte pucurent
in echipament
al condi iei saufizice
chiara unei
de loc
persoane.
(un teren plat de 400 m, un cronometru i
abilitatea de a
monitoriza FC prin
C. Aspecte palapare, ale
particulare saudiverselor
o sc ri cu în l imea
categorii standard
de pacien i de 20,3 cm). Pentru
celelate real
a) Copii – Este dificil atingerea nivelului testeal este
VO2max în condi ii de laborator. Testul cel mai
necesar foarte
utilizat pu ineste
i eficient echipament
cel conceput(o saltea, i o band
de Leger metric
- cursa navetruletdestandard).
20 m, care, pe baza unor
parametrii valizi i
de încredere, estimeaz acest parametru. De asemenea este mai bine s se utilizeze la
b) La pesoanele de vârsta a treia copii
– Colgiul
alergarea
American
în de Medicin Sportiv recomand acordarea
locul pedalajului,
unei aten ii speciale datoritîn unei mai slabe
momentul testdezvolt
rii condiri aiei
forfizice
ei musculare la aceast
la b trâni. vârst .9.un risc
Ei prezint
crescut de a avea
aritmii în timpul exerci iului fizic, i, de obicei ei folosesc medica ie, care poate afecta
r spunsul
fizilologic la efort. Este indicat folosirea echipamentelor care asigur o siguran cât mai mare,
c) La obezi – Trebuie inutcum contar de
fi: efectul obezit ii în capacitatea lor de a realiza anumite
covoarele
exerci ii, teste,
rulanteprecum
cu bari dede r sus spunsul
inere fizilogic
pentru mâini,
specific biciclete
la acestea. ergometrice.
Trebuie Datorit
s se
variabilit iiechipament
folosesc FC
maximale
care s descarce
la b trâni,
individul
este preferabil
obez dedeterminarea
propria greutate,
direct ade FCex.,
în prescrierea
biciclet ergometric
programuului . Dede
exerci ii. obezii nu
asemenea,
curente a peacesteia
direct care onecesit
are individul.
aparatur Aplicarea
performantchestionarul
i personal ajut calificat,
kinetoterapeutul
i poate fi uneori
s în
tolereaz alergarea, de accea se prefer folosirea protocoalelor de mers. Ei sunt susceptibili
eleag mai
riscant pentru
bine
la accidentele
d) Persoanele cu boli cronice: pacien ii cu boli cardio-vasculare trebuie monitoriza iinîndeaproape
obiceiurile
pacient. Evaluarea
de via indirect
i preferin
a VO2max
ele pacientului.
este mai pu Aceasta acurat
face, darparte
f r riscuri.
din activitatea
Ea se poatede
aparatului
pe parcursul locomotor,
testelor iar
fiziologice.r spunsul lor cardiac la efort poate diferi de cel al
consiliere.
realiza prinConsilierea
mai
Testatorul trebuie s aib persoanelor
o imagine nonobeze 11
clar a efectelor st rii clinice a pacientului, precum i a
este o tipuri
multe parte de integrant
protocoale, a evalu
cum rii ar condi
fi: Rockport,
iei fizicetestul
i ea de vizeaz
o milaspectul
, testul psihologic
canadian alal
medica iei(obezii
sale
interven
condi
au FC
asupra
iei iei. r
aerobe
Ea
max mai fiziologic
spunsului joas ). la efortul cerut de testul aplicat.
const D.
modificat, în:Consilierea
YMCAstabilirea
protocolul
unei pe rela
bicicleta
ii de ergometric
întrajutorare . Modalit
între ileparticipant
de realizarei a evaluator;
efortului
Un instrument preliminar de auto-evaluare
culegerea
sunt al pacientului
multiple: de informaeste ii un chestionar asupra activit ii fizice
pedalaj, obiceiurilor
asupra alergare, urcareade via
sc rilor,
i motiva
vâslit.iaDe
participantului
obicei estimarea
privind
VO2max
testarea
pe timpul
condi iei
exerci
sale
fizice,submaximale
iilor precum i
asupra
se realizeaz
activit iipepreferate;
baza frecven
elaborarea
ei cardiace
programului
(FC). de
Cuantrenament;
cât FC esteparticiparea
mai mic , la
pentru
procesul
o
de rezolvare
anumit intensitate
a a
problemelor
efortului, cu atât
în scopul
condisprijinirii
ia aerob este
participantului
considerat îna fia248
mai
facebun
fa schimb
. rii în modul s u de via .
6.11.2. Prescrierea unui program de activitate fizic pentru men inerea i îmbun t irea
condi iei fizice pentru s n tate
Obiectivul principal al unui astfel de program este, ameliorarea condi iei cardio-respiratorii i
ameliorarea compozi iei corporale.
Obiectivele secundare ale antrenamentului pentru îmbun t irea condi iei fizice pentru s n tate
sunt: (1) Men inerea / ameliorarea for ei i rezisten ei musculare; (2) Men inerea /
ameliorarea elasticit ii
structurilor periarticulare i a mobilit ii articulare; (3) Men inerea / ameliorarea posturii i
aliniamentului
corpului;Parametrii programului
(4) Men inerea de activitate
/ ameliorarea fizicrii, echilibrului i îndemân rii; (5) Relaxarea
coordon
musculaturii
Indica iile cu privire la îmbun t irea condi iei fizice i a prescrierii unui program de activitate
fizic au evoluat în permanen , pehipertone.
m sura apari iei a noi studii i cercet ri cu privire la intensitatea
efortului ce trebuie prestat pentru a determina apari ia efectelor benefice pentru s n tate.
Pentru a determina cantitatea i calitatea unui program de activitate fizic pentru promovarea
s n t ii trebuie lua i în considerare patru factori (parametrii ai antrenamentului): durata efortului fizic;
frecven a edin elor de activitate fizic ; intensitatea efortului; tipul de activitate sportiv .
a) Durata antrenamentului - se refer la condi ia de a cheltui un num r minim de calorii /
s pt mân . Spre deosebire de sportul de performan , în sportul pentru s n tate acest parametru - durata
efortului – nu se m soar în minute ci în calorii consumate. O cre tere a consumul energetic prin
practicarea activit ii fizice de 1000 kcal (4200kj) pe s pt mân sau o cre tere a condi iei fizice de 1
MET (echivalentul metabolic) a fost asociat cu o sc dere a mortalit ii de aproximativ 20%.
Num rul minim de calorii consumate (volumul activit ii fizice) trebuie s fie 1.000 kcal,
repartizate în cel
pu in 3 zile/s pt mân . La nivele mai mari de consum energetic, beneficiile asupra
organismului sporesc.
Acest consum echivaleaz cu o or de mers moderat timp de 5 zile pe s pt mân .
Durata depinde de
intensitatea activit ii, astfel încât activitatea cu intensitate sc zut s fie realizat pe o perioad
mai lung
de timp. Datorit riscurilor mari pentru s n tate asociate eforturilor de intensitate mare i
datorit b)faptului
Frecven a antrenamentelor
c antrenamentul
Din la efortcheltuiala
recomand rile privind se realizeaz multi mai
energetic duratarepede în fizic
efortului antrenamentul
pentru s n tatede reiese
lung c
durat , pentru adultul
cheltuiala
neantrenat zilnic
energetic sunt recomandate
recomandat eforturile
ar fi 150 -de400 intensitate
kcal pe zi. slabEstec tre moderatde i redeinut
important durat
c o
lungtere
cre . Este mai
cu 1000
important
kcal pe s ptintensitatea efortului,
mân a activit ea sau
ii fizice, fiindo primul
cre tere factor
de 1 careMETpoate fi ajustat
a condi pentrupoate
iei fizice, a
realiza progresul,
s confere un pe
când durata
asea i a aptea în care riscul
beneficiu al antrenamentului
accident mortalit
rilor cre
ii de Oare
te. 20%. un impact
frecven
Protec preasecundar
ia fa mic a în
de bolile prescrierea
efortului
cardiace activit
s pt cât
mânal ii fizice.
i men inerea condi iei
coroborat cu intensitatea mare a fizice atinse
efortului fizic în edin e unice pe s pt mân , predispune la apari ia
astfel,datorate
durerilor la nivelul aparatului locomotor se realizeaz în continuare
suprasolicit rii sau chiarcu 3-5 edin
la apari e/s accident
ia unor pt mân , ri.zile neconsecutive pentru a
c) Intensitatea antrenamentului - permite
este parametrul cel mai important al activit ii fizice care are
organismului
efecte revenirea
semnificative dup men
pentru edininerea
a de efort
i întfizic.
rirea Ses nine
t ii,cont în aceast
pentru succesiune
prevenirea de platoul
i amânarea
din zilele a
proceselor
inerente îmb trânirii. Exist mai multe modalit i de exprimare a intensit ii „dozei” activit ii
consumarea a peste 7,5 calorii/minut fizice:reduce semnificativ riscul ateroscrelozei i a altor
afec iuni asociate. Consumul de calorii Metode
depinde dedemai
determinare a intensit ii efortului fizic:
kilocalorii (kilojouli) permul i factori:
minut, MET, greutate,
consum detemperatur
oxigen (VO2 mm O2 per kilogram pe minut).
• Determinarea
ambiant , echipament. intensit ii efortului pe baza caloriilor consumate. Doar un efort 249ce duce la
• Determinarea intensit ii efortului prin stabilirea valorii frecven ei cardiace int , (sau FC
optim ) de antrenament. Aceasta este FC ce trebuie atins în timpul efortului pentru a
se
ob ine un r spuns adaptativ din partea organismului. FC trebuie s fie între 70-85%
din
FCmax (FCmax = 220 – vârsta). Dup formula Karvonen, sau metoda maximului
frecven ei cardiace de rezerv : FC trebuie s fie între 60 - 90% din FCRez (frecven
a
• Determinarea intensit ii antrenamentului pe baza consumului maxim de oxigen (VO2max)
este cea mai bun metod de mdesurare
cardiac rezerva ),intensit
în careii FCRez = FC
efortului. max - FCR
Intensitatea (FC de unei
efortului repaus), iar FC = FCRez
x
edin e de antrenament trebuie s fie cuprins între 50% i 85% din VO2max.
75% + FCR.
• Determinarea intensit ii efortului prin capacitatea metabolic func ional individual
m surat în MET. Intensitatea efortului trebuie s fie cuprins între 70 - 90% din
capacitatea func ional maxim .
d) Tipul activit ii fizice
Activitatea fizic realizat trebuie s aib urm toarele caracteristici: s implice cât mai multe grupe
musculare i cât mai mari, în special musculatura membrelor inferioare, s poat fi men inut
continuu pe
timpul edin ei, s fie ritmic , repetitiv i dinamic , s fie submaximal , adic aerobic , activit
ile fizice
care îndeplinesc aceste caracteristici sunt: alergare-jogging, mers, înot, patinaj pe ghea
i pe rotile,
6.11.3. Recomand rile actuale mersulalepe s n biciclet
t ii publiceinclusiv
prinindcea ergometric
activitatea fizic, în
schi fond, vâslit sau simulare, dans,
profilaxia
aerobic-dans, balet,
primar i secundar în func ie de grupe de vârst i de patologii
disco-dans, stepping.
Obiectivele majore ale antrenamentului Planul de activitate fizic
la efort
T. Bazat pe mase mari musculare, COPII
exerci(1 ii- 14
dinamice,
ANI)
-câteva
cre terea normal
exerci i dezvoltarea
ii rezistive grele i exerci ii de asuplizare
armonioas I. Moderat spre viguroas
- dezvoltarea psihic normal D. În total mai mult decât 30 min./zi într-o edin sau în
- dezvoltarea interesului i a priceperilor
mai multe edin e
pentru formarea unui stil de via activ ca F. În fiecare zi
adult S. Îmbun t irea activit ii pentru i la coal
- reducerea factorilor de risc în bolile
cardio-vasculare
T. Exerci ii dinamice ADULTUL
efectuate cu TÂN grupe
R (15mari
- 24 musculare,
ANI)
exerci ii de
- cre tere i dezvoltare foroptimal
fizic i mobilitate
- dezvoltare psihic normal I. Moderat spre viguroas (mai mare decât 50% din VO2
- reducerea factorilor de risc în bolile max.)
cardio-vasculare D. În total mai mul de 30 min/ edin (mai mult de 4
- dezvoltarea interesului i priceperilorKcal/Kg corp)
pentru un stil de via activ ca adult F. Cel pu in o dat la 2 zile
- prevenirea i tratamentul bolilor cardio- S. Îmbun t irea activit ii la i pentru coal
T. Accentul pe exerci ii dinamice ADULTUL
vasculare cu grupe mari (25 – 65 ANI)
-musculare,
prevenirea câteva exerci ii diabetului
i tratamentului rezistive grele
de i exerci ii de
mobilitate
tip II D. I.ÎnModerat
total mai
(maimult
marede 30
250
decât min/din
50% edin
VO2 (mai
max.)mult de 4
- men inerea unei compozi ii corporale Kcal/Kg corp)
optimale F. Cel pu in o dat la 2 zile
- îmbun t irea st rii psihice S. Activit i fizice u oare (mersul) în fiecare zi
- p strarea integrit ii musculo-scheletale
T. Accentul pe mi c ri dinamice iADULTUL câteva exerci B TRÂNii (PESTE 65 ANI)
-rezistive
men inerea capacit
(f r înc rcareiisau
func ionalecu progresie lent )
u urate
generale I. Moderat
- p strarea integrit iiD.musculo-scheletale
În func ie de capacitatea individual mai mult de 60
- îmbun t irea st rii psihice
min./zi în mai multe edin e
- prevenirea i tratamentul bolilor cardio F. În fiecare zi
beneficiile pentru s n tate prin aplicarea unor programe de cre tere a for ei musculare
vasculare i a diabetului de grad II S. Activit i fizice u oare (mersul) în fiecare zi
prin exerci ii
rezistive, precum i alte forme de activtate fizic , mai pu in viguroas (incluzând
a) Recomand rile pentru adultul s n tos neantrenat sunt: realizarea a 30 de minute de activittae
Qigong i Tai Chi) în
fizic moderat pe zi, ceea ce aduce bebeficii substan iale asupra unei largi palete de
men inerea capacit ii func ionale i prevenirea contra c z turilor i fracturilor. De i recomand
parametrii
rile pentru
fiziologici, indicatori ai s n t ii pentru sedentarii adul i. Aceast doz de activitate fizic
persoanele adulte se aplic în general i b trânilor, sunt totu i câteva recomand ri
poate
speciale care trebuie
insificient pentru a preveni câ tigarea în greutate peste limita care d uneaz s n t ii
f cute. Men inerea unui stil de via independent este de prim importan la persoanele de
pentru unii, poate
vârsta a treia.
i pentru a reduce posibilitatea de apentru
De tigamul
gâ fapt, înmul i, dar probabil
continuare
i b trâni,în pot
nu pentru
greutate.
fi sauPentrutoate persoanele.
suntpersoanele
la nivelulcare
Pentru cei ce fac exerci ii timp
fac activit
limit al uneii vie i independente.
de 30 timp
fizice min/zidei 30 min/zi i au o greutate stabil , recomandarea este de a încerca s
Persoale în vârst
consum timpul
creasc un num r adecvat de calorii, dar totu i au probleme în a- i controla greutatea,
prezint adeseadeo sc dere marcat a capacit ii aerobe i a celei musculo-articulare i
le sunt
practicare
scheletale, aultima exerci iilor fizice la 60 de min/zi, ceea ce le va aduce beneficii suplimentare
recomandate
pentru exerci ii fizice adi ionale sau resctricii calorice adi ionale, pentru a atinge
fiind îns nmod tate. special important în determinarea statusului func ional. Prin pierderea
echilbrul
În energetic
celei din urmactivit
plus fa de , ile aerobe, este de dorit, ca indivizii s se angajeze în activit i care le
cresc for a,
persoana poate pierde stilul de via independent . Se consider ast zi, ca prag al batrâne ii,
puterea
vârsta demuscular
60 - , elasticitatea muscular i mobilitateaarticular , rezisten a oaselor, etc.
Acestea ar fi:
65 de ani. Cele mai frecvente boli care apar la b trâni sunt: cardiopatii aterosclerotice
antrenament
ischemice, de cre tere a for ei cu greut i, antrenament de cre tere a flexibilit ii i
b) Pentru persoanele de vârsta mobilit ii, de
a treia,
hipertensiunea suntcelarterial
din ce, întulbur
ce mai
rile multe
de ritm studii
si care demonstreaz
conducere, arterita cu celule gigante,
pu in dou
anemia pernicioasa, ori pe zi. Aceste exerci ii suplimentare vor promova men inerea masei
slabe,îmbun
leucemia limfatic t irea cronic , diverticuloza digestiv , hernia hiatal , ischemiile digestive,
for ei i rezicten
diabetul zaharat,ei musculare, i prezervarea func ional a organismului. Toate acestea permit
participarea
mixedemul, tireotoxicoza, ateroscleroza cerebral , boala Parkinson, demen ele,
cât mai îndelungat
depresiile, st rile pe parcursul vie ii la exerci iile fizice regulate i îmbun t esc calitatea
vie
confuzionale,et glaucomul, cataracta, osteoporoza, poliartrozele, guta, fractura capului
ii (Blair
al. 1992). cancerul
femural,
cutanat, pruritul etc.
Este recomandat activitatea fizic ce duce la cre terea for ei i a flexibilit ii, de cel pu
in 2 ori pe
s pt mân . De asemenea sunt recomandate: mersul în grup, sau 30 minute de activitate fizic
moderat în
aproape fiecare zi (1998). Alte recomand ri includ: alergarea (joggingul); covorul rulant
(mers, alergare);
mersul pe biciclet sau ergociclu; înotul; echipamentul mecanic de for ; exerci iile de
tip calisthenics; 251
Obiectivele specifice sunt: „preg tirea pentru îmb trânire" a organismului uman; 2. men inerea
independen ei func ionale a vârstnicului; 3. îmbun t irea calit ii vie ii persoanelor
vârstnice; 4.
asigurarea unei capacit i oxidative crescute în segmentul muscular face ca necesit ile de
flux sangvin s
fie mai reduse, realizându-se o „cru are” eficient a activit ii cardiace; 5. Tonifierea
musculaturii
c) Pentru obezi - recomand respiratorii;
rile sunt:6.cel Armonizarea
pu in 30 minute mi c rilor toraco-abdominale;
de activitate 7. Ameliorarea mobilit ii
fizic de intensitate
moderat de preferin în fiecare zicostovertebrale;
a s pt mânii cu8.cheltuirea energetic a 250-300 kcal pe edint
(Anderson et al. 1998). Recomandarea Refacerea
este ca ei pozi iei de repaus
s cheltuie toracal;
aproximativ 9. Refacerea
250–300 modific rilor
kcal (1050–1260 de static ale coloanei
kJ) pe
edin . Activitatea fizic moderat dorsale; 10. timp de 45 -60 de minute zilnic este necesar pentru
sus inut
Echilibrareagreut
controlarea psihic ii iprin mijloace
pentru specifice;
reducerea ei. 11. Tonifierea grupelor musculare mari f r înc
rcare
d) Persoanelor cu boli cronice trebuie s li se recomande programe specifice de c tre personal
calificat, kinetoterapeu i, individualizat la starea fiec ruia, pentru a se putea ob ine dozarea optim a
intensit ii.
Pricipiile generale de aplicare a programelor de activitate fizic pentru s n tate la adultul s n tos
se pot aplica i bolnavilor cardio-vasculari. Ei trebuie s lucreze la intensitatea frecven
na tere în mod activ. Pe lâng preg tirea psihosomatic , exerci iile fizice sunt complementul
ei cardiace de
indispensabil
rezerv , i s realizeze 20-60 de minute de activitate fizic zilnic. Consumarea a 1600 kcal
pentru a fi într-o stare fizic bun în timpul gr avidit ii, pentru a aborda na terea în cuno tin de
pe s pt mân
cauz .
s-a dovedit a avea putea stopa evolu ia bolii coronariene, iar o cheltuial energetic de
În cele ce urmeaz vom aminti o serie de recomand ri elaborate de Colegiul
edin e mai multe edin e pe zi, cu durat2200mai kcalscurtpe . Durata fiec rei edin e poate fi crescut progresiv, în
American al
func ie de aindivid,
s pt mân pân secu poate
fost asociat efecteatinge niveleul
reversibile recomandat
asupra de cardiace.
afec iunii intensitatePentru
a activit ii
pacien
Obstetricienilor i Ginecologilor: Camera în care se execut programul kinetic este bine
fizice.
ii cardiaciNivelulcare
aerisit ; Costumul
minim
prezint de antrenare
o stare avansatfizic este la ionare
de decondi 45% din i nuFCR pentruedin
pot tolera pacien
e maiii cu afec
lungi deiuni cardiace
activitate fizic
de gimnastic este adecvat vârstei sarcinii, pentru perioada ultimelor luni el prezentând
coronariene,
, se indic în
sus in toare
compara ie cu 30% din FCR, cât este recomandat pentru adul ii s n femeii
6.11.4. Kinetoprofilaxia to i neantrena i.
abdominale; Se evit supraînc lzirea organismului (peste 38oC); Se evit exerci iile ce
Preg
pot ducetirealapentru o na tere f r dureri
Preg tirea kinetic i psihosomatic a viitoarelor mame le înva pe acestea s - i ajute copilul la
pierderea echilibrului sau la alte traumatisme. Programul kinetic este efectuat de cel
pu in trei ori pe
s pt mân , inând cont de particularit ile de sarcin sau cele de lehuzie. Exerci iile fizice
sunt efectuate
cu o or înainte de mas sau la dou ore dup mas ; Efortul fizic este moderat, f r
solicitarea rezisten ei,
for ei i vitezei de lucru excesive; Exerci ile fizice sunt oprite când apare senza ia de
oboseal ; pragul de
efort nu trebuie dep it; Num rul de repet ri cre te progresiv odat cu adatparea
organismului la efort;
Exercii libere,
greut iile în arcuri,
decubitelastice
dorsat etc.;
trebuie
exerci
reduse
ii parîniale
ultimele
(urcat-coborât
dou trimestre
sc ri, genuflexiuni,
de sarcin pentru
flot ri,
c reduc
trec iuni la fluxul
sangvin
bar etc.);uterin;
exerciExerci
ii de iile
respira
trebuie
ie i pentru
combinate
mu chiicu orespiratori;
diet adecvat
relaxare
. Sporturi
muscularindicate:
progr
înot, tir.
esiv Jacobson;
Sporturi
genitale,
Contraindica
insuficien
iile cervico-istmic
pentru efectuarea
,auto-trainingul
contraindicate:
iminen
exerci a deiilor
na schi,
Schultz;
tere
fizice:
prematur
patinaj,
H.T.A.,
terapie
înot
sau
comportamental
insuficien
subacvatic.
na teri premature
cardiac
; terapie
,252
hemoragiile
în antecedente,
recrea ional .
Kinetoterapia în primul trimestru de sarcin
Aceast perioad , de i nu afecteaz capacitatea de efort a organismului, nu trebuie totu i s se
ridice la nivelul solicit rilor fizice dinaintea sarcinii, întrucât embrionul s-ar putea s nu
fie bine fixat în
uter. Cunoscând acest lucru, programul de kinetoterapie aplicat cuprinde exerci ii globale
Obiectivele programului de men kinetic ineresunta urm toarele: 1. Formarea autocontrolului asupra
aliniamentului
st rii de s n tatecorect fizic ali corpului
psihic a iviitoarei
posturii;mame,
2. Creavând
terea ocomplean
serie de ei musculo-articulare;
observa ii specifice i
3. Men inerea
contraindica ii.
tonusului articular; 4. Reeducarea mi c rilor respiratorii toracice i diafragmatice; 5.
Realizarea
autocontrolului plan eului pelviperineal; 6. Prevenirea apari iei vergeturilor; 7. Controlul
greut ii
corporale
Mijloace folosite: exerci ii libere, exerci în iivederea men ineriiexerci
de stretching, ei laii valori
cu încadecvate
rc turi micilunilor de sarcin (2 kg în primele
(gantere
u14oare,s pt mâni); 8.
benzi elastice), exerci ii cu obiecte, exerci ii la aparate (spaliere, placa cu role
Obi
pentru nuirea
masaj gravidei cu un program fizic bine dirijat pentru combaterea sedentarismului
i men inerea
plantar), plimb ri în aer liber neevitând zilele ploioase, care îmbun t esc mult
capacit ii depulmonar
umiditatea efort.
necesar Kinetoterapia
unei bune înfunc ii respiratorii,
al II-lea trimestru demasaj
sarcinblând cu creme cosmetice pe zona
sânilor,
Dup aabdomenului
treia lun dei sarcin se consider c sarcina este bine implantat în uter iar
coapselor în vederea combaterii vergeturilor, automasajul manual sau cu aparate speciale.
fenomenele
neurovegetative nepl cute au disp rut. Cel de-al doilea trimestru de sarcin se remarc
prin faptul c
modific rile fiziologice ce au loc în corpul femeii încep s impun o limitare a
efortului fizic. Sarcina
musculaturii erectoare a spatelui, reeducarea pozi iei neutre a bazinului, tonifierea
Obiectivele programului kinetic sunt determinurm toarele: o accentuare
1. Men ainerealordozei lombare
tonusului prin retroversia
postural bazinului; cifoz dorsal ,
prin: tonifierea
musculaturii
ruptura spontan prematur de membrane, placenta jos inserat , sarcin multipl ,
hipotonia
abdominale
abdomen cicatriceal,
i fesiere din pozi ii delordozante, asuplizarea musculaturii lombare i a
musculaturii abdominale, constipa ia iar volumul expirator i cel de rezerv , fiind în sc
psoasiliacului;
afec iune cardiac 2..
dere, pot duce la
Formarea
Mijloace: autocontrolului
Pe lâng exerci postural iile fizicei care
folosirea
urm resc
lui înînt activit
rirea grupelor
i zilnice;musculare
3. Combaterea
mai
dispnee i astenie; pr bu irea bol ii plantare i apari ia tulbur rilor de circula ie venoas .
tendin ei de
solicitate la
aplatizare
spalier,
na tere, suntpedalier,
plantar
utilizateplac
; o4.serie
cuPrevenirea
de
role procedee
pentrutulbur
speciale.
masaj);
rilor exerci
de circula
ii de tipie stretching;
venoas ; 5. gimnastic
Evitarea
supraponderabilit
-vascular
respira iaBurger;
- respira ii ia
prin
toracic : respira ia blocat , respira ia superficial , respira ia gâfîit
controlul
masaj - respira
i automasaj,
periodic
ia abdominal
alpurtarea
greut ii de i aciorapi
dietei (se
elastici;
admite folosirea
o cre tere
înc lîn
mintei
greutate
confortabile
cu 5 kg);i la6.
Mijloace folosite: exerci ii libere, nevoieexerci
Continuarea iipurtarea
- respira cu iaobiecte,
completexerci ii la aparate (bicicleta ergometric ,
reeduc
-talonetelor
masajul rii u respiratorii,
or
pentru
al regiunilor
prevenirea
a dureroase
musculaturii
pr bu irii plan
bol iieului
plantare;
pelviperineal
masajul pneumatic
i prevenirea
cu apari
ajutorul
iei
vergeturilor;
-unor
ap sarea
aparatepunctelor
7. dureroase
Men
-speciale
reeducarea
inerea
Kinetoterapia
cu man
unei
musculaturii
ete
bune sauîn
elasticit
cizme
al III-lea
pelviperineale:
pneumatice.
i musculo-articulare.
trimestruexerci
de sarcin
iile253
kegel
esuturile fetale. Gravida suport mai greu efortul fizic iar greutatea crescut i laxitatea articular o pot
predispune la accidente. În aceast perioad este necesar o individualizare atent a programului kinetic, o
sc dere a efortului kinetic spre luna a 9-a, preg tirea viitoarei mame i a familiei pentru actul na terii.
Obiectivele programului kinetic pentru lunile a VII-a i a VIII-a de sarcin sunt urm toarele: 1.
Continuarea exerci iilor de asuplizare musculoarticular ; 2. Men inerea tonusului
postural i prevenirea
aplatiz rii bol ii plantare; 3. Aplicarea m surilor de îndep rtare a tulbur rilor circulatorii;
4. Instruirea
gravidei asupra posturii corecte în practicarea gesturilor uzuale i profesionale ( coala
spatelui); 5.
Continuarea înv rii respira iei corecte i în timpul diferitelor faze ale na terii; 6.
Mijloace folosite: exerci ii libere; exerci Prezentarea metodelorexerci ii cu obiecte i la aparate; plimb ri
ii de stretching;
de aer
în na tere natural
liber; masaji preg tirea gravidei
i automasaj pentrui aîndep
familiei pentru
rtarea tulburactul na terii.
rilor Acest obiectiv
circulatorii; masaj
este realizat
relaxant de
practicat în
echipa de de
perioada speciali
na tereti format din medic,
între contrac ii pe psiholog,
regiunea kinetoterapeut
lombosacrat , i dorsal
tat l, care face parte
superioar , a
din echipa
gâtului i a de
frun ii;i indica ii metodice pentru luna a IX-a de gesta ie
Obiective
Obiective: 1. continuarea reeduc sprijin,
folosirea fiind
înc instruit
l mintei2.
rii respiratorii; pentru a ajuta
confortabile
înv area icaa talonetelor
durerile
reflexelor des distensie
fie atenuate
pentru i pentru
prevenirea
i expulzie o na tere
aplatiz mai
rii bol ii uplantare.
oar .
(Valsalva) necesare na terii (descrise de Mahony) îmbinate cu actul respirator i a pozi iilor
facilitatorii de
coborâre a f tului; 3. aplicarea corect a celor înv ate; 4. executarea corect a scream
tului; 5. masarea
u oar a punctelor dureroase; 6. comprimarea punctelor dureroase în regiunea spinelor
iliace; 7. prezen a
tat lui laMetode de de
edin ele preg tire a femeii
instruire gravide
a gravidei pentru naprezen
i eventual, tere a lui la na tere (ca suport
a. Metoda Lamaze pentru na terepsihologic pentru respira iei; Tehnici de masaj; Concentrarea
include: Controlul
asupra unui punct ales (de exemplu viitoareleo fotogr afie); mame). O astfel
Utilizarea unui de educaantrenat,
partener ie adecvat poatetats l.-i scape de prejudec i i de
de obicei
Lamaze este cea mai popular dintre metodelepede na tere deoarece utilizeaz o cale de mijloc.
falsa pudoare
Accentueaz de b rba ii refractari
asemenea munca la aceast
în echipidee., agreat de familiile din ziua de azi.
b. Metoda Bradley. Metoda difer de Lamaze prin faptul c nu pred tehnici de respira ie i se
bazeaz numai pe relaxare(12 tehnici) pentru a controla durerea din timpul na terii.
Principiile metodei sunt: Na terea natural ; Participarea activ a so ului la na tere ca „antrenor”;
Hrana echilibrat în timpul sarcinii; Evitarea pe cât posibil a medicamentelor în timpul
sarcinii, na terii i
al pt rii; Cursuri s pt mânale din luna a asea; Relaxare i respira ie natural ; Ascultarea
c. Haptonomia este o metod instinctelor; de preg tire pentru na tere, de dialog prin atingerea abdomenului
mamei de c tre mîinile tat lui, pentrucontact a sim iimediat
copilul. i continuu cu f tul; al ptare imediat dup expulzie.
d. Yoga presupune o munc personal i individualizat în func ie de morfologia mamei, de pozi ia
copilului.
e. Sofrologia. Prin sofrologie se în elege o tehnic de dobândire a st pânirii de sine. Aceast
tehnic grupeaz un ansamblu de tehnici de relaxare, dintre care câteva se aseam n cu hipnoza i de
asemenea, utilizeaz sugestia.
f. Preg tirea în piscin . Aceast preg tire, f cut de moa i de profesorul de înot, are mai multe
avantaje:
cântecului.
Între a 6-ao Frelaxare
itul este bun
a 9-a lun , deunsarcin
sensibil laantrenament
sunete
, f tul
i mai muscular
are ales (mi
o crelatere c rileelesunt
frecven
semnificativ joasemultfaptmai
, (sunetece ugrave).
oare datorit
impune Elo reac gravita
ioneaziei),
solicitare la
antrenarea
cântecul
mai mare respira
g. mamei,
Psihofonia.iei. percepe
cardio-respiratorie
care Înseamnreac
a organismului
crearea
iile f tului,
unei dup
gravidei,
rela cum
ii privilegiate
ce
sunetele
trebuie sunt
între
s ascu
facmamite
fa sau
necesarului
i copil,
grave.254
prin
Aceast
deintermediul
oxigen
practicpentru
h.. Meloterapia. Aceast metod asociaz exerci iile de relaxare cu o condi ionare de natur
muzical , prin care se urm re te con tientizarea corpului i o destindere mai bun a acestuia.
Recuperarea kinetic a l uzei. Lehuzia este perioada care urmeaz na terii, dureaz 40 de
zile i
Obiective majore: 1. scurtarease perioadei caracterizeazde prin
revenire
revenirea
a organismului
organismului la matern
nivelul
la echilibrul
s u func dinainte
ional i de sarcin .
estetic dinaintea modific rilor i solicit rilor la care a fost supus în timpul sarcinii; 2. educarea l uzei
privind manevrarea copilului;
Mijloace generale:
- metode de relaxare: (Metoda I. Parrow, metoda Macagno, training-ul autogen al lui J.H. Schultz,
metoda de relaxare progresiv a lui Edmund Jacobson); - masajul i presopunctura (A.
Procedee utilizate
în masajul terapeutic: efleurajul, fric iunea, fr mântatul; B. Masajul reflexogen. 1.
Tehnica de rulare
dinainte spre înapoi; 2.Flexia diafragmului i a plexului solar; 3.Zona coloanei vetrebrale;
4.Zonele reflexe
- înv area pozi iilor pentru manevrarea nou-n scutului la baie, îmbr cat tren superior i inferior,
ale oldului,
transportul copilului, tehnicigenunchilor i gleznelor;
de al ptare, ADL- 5.Sistemul
uri, mobiliz endocrin;
ri analitice C. Presopunctura: Tehnica
i globale
presopuncturii: 1.
Kinetoterapia în lehuzia propriu-zis
Palatul
Aceastcelor o sut se
perioad de caracterizeaz
oboseli; 2. Oceanul sclipitor
printr-o i Vasul
labilitate celde
a st rii lar sg)n tate a femeii, amenin at
i de
o serie întreg de complica ii. De aceea, alegerea mijloacelor terapeutice trebuie f cut
cu mare
discern mânt. Programul de kinetoterapie se începe din a doua zi de la na tere.
Obiectivele recuper rii sunt urm toarele: 1. combaterea durerii; 2. profilaxia trombozei;
Mijloacele folosite: exerci ii 3. libere, contrac ii izometrice ale musculaturi gambei, masajul
membrelor inferioare, exerci ii voluntare reluareade respira iei normale;
control perineal 4. refacerea
i vezical musculaturii
al mic planii eului
iunii (exerci pelviperineal; 5. îmbun t
Kegel),
exerci ii de reeducare a respira iei. irea tonusului
postural;Kinetoterapia
6. asigurarea suportului
în perioada fizic necesar
lehuziei satisfacerii tuturor obliga iilor materne.
tardive
Dup prima perioad a lehuziei se continu gimnastica la sala de kinetoterapie i la domiciliu,
urm rind reluarea treptat a tuturor activit ilor casnice i profesionale ale femeii.
Obiectivele programului kinetic sunt urm toarele: 1. restabilirea aliniamentului corporal i a
greut ii normale; 2. refacerea centurii abdomino-pelvine, a musculaturii erectoare a spatelui, adductorilor
i musculaturii plantare; 3. reechilibrarea bazinului (tonifierea mu chilor abdominali i fesieri i întinderea
cuplului muscular deformant lombar – psoas iliac); 4. continuarea reeduc rii sinergiei musculare toraco-
abdomino-pelviperineale în cadrul respira iei; 5. respectarea regulilor de igien postural ; 6. educarea
l uzei privind tehnicile de al ptare i manevrarea copilului.
Mijloace folosite: exerci ii libere globale, exerci ii de cre tere a for ei musculare (cu înc rcare),
exerci ii izometrice, exerci ii de autocontrol postural, exerci ii la aparate fixe (spalier,
biciclet , aparat
Kettler etc.), exerci ii cu obiecte (mingi, bastoane, corzi elastice etc.), exerci ii tip
stretching pentru
musculatura scurtat , masaj i automasaj pentru tulbur rile circulatorii, gimnastic
vascular Bur ger,
6.11.5. Kinetoprofilaxia
posturi antideclive, purtarea de ciorapi elastici,copilului de la 0 la
elemente din3 ani
sporturile preferate
Nou-n scutul.
de cre tere în
favorizeaz Ritmul
accelerat
plus, la mamde dezvoltare
i de ,dobândire al copilului
respiraexecutate
ia rapid
i determin
icu prezint
progresiv
scop oscila
prin alternan ii.
a capacit De obicei,
contractarea începe cu o
ilot, c reia iîidestindereaperioad
urmeaz o mu perioad
chilorde
evolucum
Copilul
felul
abdominali
ie de
mai
m1inânc
lent
an.
ai perineului.
Vârsta
. , în felul
de un
cuman se
reprezint
relaxant
în eleg cusau
momentul
alte
ca mijloc
persoane,
în care
de reintegrare
în
copiii
scopurile
sufer
în activitatea
pe
numeroase
care lesportiv
urm
255
schimb
resc
. rii în
în felul în
Vârsta de 2 -3 ani. Unii denumesc aceasta perioada ''anii teribili''. Este timpul contradic tiilor îin
care copilul este dependent i independent, poate iubi sau urî, poate fi generos sau
egoist, poate s se
poarte matur sau infantil. La 2 ani copilul înv a prin imita ie. Imit tot ce fac p rin ii
Obiective: 1. asigurarea dezvoltcu o seriozitate
rii fizice i psihice normale a nou-n scutului; 2. stimularea
capacit ii de înv are; 3. asigurareadeosebit
dezvolt.rii armonioase
2 ani este vârstaalacorpului;
care este 4. dezvoltarea
bine echilibrului;
s se încurajeze tendin a 5.
copilului de a fi sociabil
prevenirea c derii bol ii plantare; 6. prevenirea bolilor cardio-vasculare ulterioare ale adultului; 7.
dezvoltarea inteligen ei; 8. controlul greut ii corporale
Mijloace: masajul general bland, dup baie; ini ial mobiliz ri pasive ale tuturor segmentelor
corpului; mersul descul ; interac iune la îmbr care sau dezbr care.
Principala activitate a copilului pân la 3 ani este jocul, care se confund cu întreaga lui activitate,
i am putea spune c 90% din timpul de veghe este destinat jocului. El se joac oricând i oriunde; se
joac i atunci când m nânc i când se preg te te de culcare, i când face baie, i când se plimb , etc. I se
va oferi copilului juc rii viu colorate. Toate importanta in kinetoprofilaxia copilului este meloterapie
6.11.6. Prevenirea osteoporozei.

Osteoporoza este o afec iune difuz a scheletului caracterizat prin mas osoas sc zut , alter ri
ale microarhitecturii osului, care conduc la sc derea rezisten ei osului i la apari ia fracturii. Se mai
nume te „epidemia t cut ”. Se manifest prin fractur . Zonele osteoporotice sunt: coloana vertebral ,
old, articula ia radiocarpian . Morbiditatea prin fracturi osteoporotice reprezint 30% din totalitatea
afec iunilor osteoarticulare iar mortalitatea poate ajunge pân la 12 – 20%.
Cauzele osteoporozei: a) factorul ereditar; b) caren a alimentar în copil rie i adolescen ; c)
sedentarismul; d) menopauza; e) consumul abuziv de alcool, cafea i tutun
Tratament : alimenta ie bogat în calciu, Vit. D.; tratamentul caren ei de estrogen; tratament
medicamentos complementar (Miacalcin, Difosfona i, Ca, Vit.D); exerci iu fizic – un mijloc mult mai
eficient de prevenire a demineraliz rii oaselor (osteoporoza) decât administrarea suplimentelor de calciu.
Obiective: 1. stimularea celulelor osteoformatoare; 2. formarea un „corset muscular” care s
men in aliniamentul corect al corpului; 3. stimularea metabolismului osos; 4. p strarea integrit ii
musculo-scheletale
Mijloace: toate exerci iile cu înc rcare gravita ional , fie cu propria greutate, fie cu greut i
suplimentare, mersul vioi, alergarea u oar , exerci ii dinamice efectuate cu grupe musculare mari, exerci ii
rezistive i de mobilitate
Bibliografie
1. Aburel, E. – Obstetric i ginecologie, Editura Medical , Bucure ti, 1962, p. 222 – 224
2. Aldea, Marie-Jeanne i colab. – Obstetric fiziologic . Elemente de kinetoterapie, Institutul
European, Ia i, 1999, p. 86-87, p. 94 – 95, p. 102-103, p. 109
3.Anderson, J. V., et al. (1998). Position of the American Dietetic Association: the role of nutrition
in health promotion and disease prevention programs. J Am Diet Assoc 98(2): 205-8.
4. "American College of Sports Medicine position stand. Osteoporosis and exercise." Med Sci
care privesc propria persoan i pe cei Sports Exerc
din jur. La 27(4): i-vii. comportamentul multor copii arat clar c se
15-18 luni,
5. "American
6. American
îndreapt College
spreCollege
ceea
6thce
ed. of Sports
ofnumim
Philadelphia.
Sports Medicine
"teribilii
Medicine.ACSM’s
adults."
6th
2 ani".
ed.MedPosition Stand.
Philadelphia,
Explorarea
Sci
Guidelines
Sports
continuExercise
Lippincott
Exerc
for , 30(6): and
exercise
neobosit
(2000). physical
992-1008.
testing
, este
Williams
un
and activity
semn
& for older
prescription.
256
Wilkins.
de inteligen
7. Blair, S. N., et al. (1992). "How much physical activity is good for health?" Annu Rev Public
Health 13: 99-126.
8.Ciobanu, M.; Munteanu, D.; Pan a, A.; Stamatianu, F. – Rela ia dintre anxietate i dinamica
uterin la na tere. Influen a antrenamentului respirator asupra anxiet ii în sarcin i la na tere, Revista
Obstetric Ginecologie – vol. XLII, nr. 4, oct – dec 1995, p. 60 – 64
9.Cristea, C lin; Lozinc , Izabela – Principiii de kinetoterapie recuperatorie la vârsta a treia,
Editura Universit ii din Oradea, 1999
10. Dale, B.; Roebr, J. – Exercises for Childbirth – Copyright C – Frances Lincoln Limital 1982,
1991, p. 7 –10, p. 60 – 64 The bastardization of Dr. Kegel's exercisex, TABLE 2:
„The Kegel pelvic
muscle exercises: patient guidelines”, HTTP: // W.W.W. MEDSCAPE. COM/
11. Nordahl, Karen; Kerr, S.; Petersen,
QUADRAHTC.: Fit /to deliver. An exercise program for you and yuor
baby, Fit to Deliver Inc., Canada, HOSPITAL / MEDICINE
2000 Paffenbarger, R. S., /1999
Jr., et /al.
TAB-HM
(1984). 3504.02
"ExerciseWEHL
in theHTM
prevention
of coronar y heart disease." Prev Med 13(1): 3-22.
12. erbescu, Carmen – Kinetoprofilaxie primar . Biologia condi iei fizice, Ed. Universit ii din
Oradea, 2000
13. Selby, Anna - Pilates for pregnancy. Gentle and effective techniques for before and after birth,
Thorsons – An Imprint of HarperCollinsPublishers, 2002
14. Sbenghe, Tudor - Kinesiologie, tiin a mi c rii, Ed. Medical , Bucure ti, 2002
15. Warburton, D. E., et al. (2001). "The effects of changes in musculoskeletal fitness on health."
Can J Appl Physiol 26(2): 161-
216.
258
257

Toaz - Info Kinetoterapie Physiotherapy Vasile Marcu Mirela Dan PR

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Toaz - Info Kinetoterapie Physiotherapy Vasile Marcu Mirela Dan PR

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

KINETOTERAPIE/PHYSIOTHERAPY

Contribu ie or dean la realizarea proiectului 2004 Ro/04/b/P/PP 17 5006 Centru

EDITURA UNIVERSIT II DIN

Fig. 1. Elementele unei pârghii a

2.1.1. Exerci iul fizic

Regulile de descriere a pozi iilor

Terapia prin câmpuri magnetice de joas frecven

Cuvinte cheie: contrac ie, mobilitate, mecanisme neurofiziologice

Abduc ia humerusului în rela ie cu scapula trebuie evitat (predispune capul humeral la o

C. Morales prezint dezvoltarea senzorio-motorie a unui

Aceast terapie tinde s apropie bazele celor

Tabelul 2. Compara ie între factorii de dezvoltare senzorio-motorie

Reeducarea începe cu mersul lateral care este considerat mai u or

3.5.4 Metode de reeducare postural

- inversia piciorului se asociaz adduc•• iei

4.1.Finalit i ale programelor kinetice

Cuvinte cheie: evaluare, somatoscopie, diagnostic func ional, goniometrie

5.1.Evaluare – no iuni generale

Primul i ultimul act al medicului i kinetoterapeutului în pro cesul asisten ei de recuperare

6.1. KINETOTERAPIA ÎN AFEC IUNILE PEDIATRICE

6.1.3. Boli ereditare

Cuvinte cheie: interven ie chirurgical , pulmonar, cardiovascular, abdominal, kinetoterapie,

6.2.1. Chirurgie pulmonar

Cuvinte cheie: traumatism, ramur sportiv , refacere , recuperare

6.3.1.Recuperare în traumatologie – no iuni generale

6.3.2. Recuperarea afec iunilor traumatice pe regiuni

FI „ZOLI” DE EVALUARE KINETOTERAPEUTIC

EVALUARE PE REGIUNI TOPOGRAFICE

Sta iunea unipodal : posibil imposibil

6.4.1.1. Afec iuni reumatismale ale membrelor superioare

Cuvinte cheie: test de efort, cardiopatie ischemic , infarct miocardic acut,

6.5.3. Kinetoterapia în angina pectoral stabil de efort.

6.6.1. Kinetoterapia în disfunc ia ventilatorie obstructiv (DVO).

a. Obstruc ia acut a fluxului aerian (OAFA) – Traheobron ite acute

b.Obstruc ia cronic a fluxului aerian (OCFA) – Traheobron ite cronice

Cuvinte cheie: recuperare, neurologie, sindrom, piramidal, extrapiramidal, TVM, AVC

6.7.1. Evaluarea neurologic

Cuvinte cheie: digestiv; metabolic, recuperare

6.8.1. Kinetoterapia în afec iuni digestive

Cuvinte cheie: kinetoterapie, epiziotomie,

6.9.3. Kinetoterapia l uzei dup opera ie cezarian

Cuvinte cheie: îmb trânire, condi ie fizic , evaluare, kinetoterapie

6.10.1.1Teoriile îmb trânirii

6.11.6. Prevenirea osteoporozei.

S-ar putea să vă placă și