Îmbolnăvirea parodontală la copii

Forme clinice, diagnostic, modalități

de tratament

1
 Anatomia și funcțiile parodonțiului

• Sănătatea parodontală este definită ca o

stare de stabilitate în timp a fiecăruia
dintre cele patru țesuturi care constituie
parodonțiul:
– gingia
– cementul
– osul alveolar
– ligamentul alveolar

2
 Anatomia și funcțiile parodonțiului

• Parodonțiul marginal
– cuprinde totalitatea țesuturilor care asigură
menținerea și susținerea dt în os
– localizare – marginea libera a gingiei - apex

• Parodonțiul marginal are 2 componente:

– Parodonțiul superficial/de înveliș - GINGIE
• Epiteliul gingival
• Corion gingival
• Ligamentele supraavleolare

3
 Anatomia și funcțiile parodonțiului

– Parodonțiul profund - de susținere/funcțional

• Cement radicular
• Desmodonțiu / lig parodontale
• Os alveolar

Parodonțiul superficial/de înveliș -

GINGIA
– Prezintă 3 zone adiacente:
• G marginală (liberă sau neatașată) – 1,5 mm
• G atașată
4
Anatomia și funcțiile parodonțiului
• G inter-dentară (papilară)

5
 Particularitățile morfo-fiziologice ale
parodonțiului la copii

• Caracteristica esențială a parodonțiului marginal

la copii este continua sa remaniere până la
maturitate
• Fenomenele eruptive din DT, ca și cele
resorbtive, sunt însoțite de modificări gingivale:
inflamații gingivale, remanieri fibrilare, secvențe
temporare de cementogeneză

6
 Particularitățile morfo-fiziologice ale
parodonțiului la copii

• O dată cu înaintarea în vârstă, se produc o serie

de modificări la nivel parodontal: epiteliul devine
mai fin, celulele corionului scad în număr și
activitate, iar sinteza de colagen scade
• PARODONȚIUL DE ÎNVELIȘ
– G liberă marginală
• Înconjoară coletul dt

• 0,5-1,5 mm

• În momentul stabilirii pl de ocl se află la nivelul joncțiunii smalț-cement

7
 Particularitățile morfo-fiziologice ale
parodonțiului la copii

– G inter-dentară
• în DT ambrazurile cervicale sunt ocupate în întregime de papila
gingivală, care o culoare roșie datorită bogatei sale vascularizări și a
epiteliului de acoperire, slab keratinizat
• F bine dezv in dt temp
• Umple complet sp interdentare
• Are rol protector la act traumelor ocluzale

– G atașată
• Continua g marginală
• Este demarcată de mucoasa alveolară prin linia muco-gingivală
• Lațimea 2-4 mm copil (1-9mm adult)

8
 Particularitățile morfo-fiziologice ale
parodonțiului la copii

• PARODONȚIUL DE SUSȚINERE
– Cementul radicular - este mai puțin dens decât la adult
• Strat subțire
• Grosimea crește cu vârsta
• Producerea cementului fiind continuă permite ancorarea
fibrelor lui Scharpey și restructurarea funcțională continuă a
lig alv-dent

– Os aveolar - al copilului mic este mai puțin dens,

trabeculele fiind mai slab conturate și mai puțin
numeroase, iar septurile alveolare mai subțiri
• Corticala internă – os fasciculat – os lamelar
9
 Particularitățile morfo-fiziologice ale
parodonțiului la copii

• PARODONȚIUL DE SUSȚINERE
– Desmodonțiul
• spațiul periodontal mai larg, fiind foarte bine vascularizat;
fasciculele de colagen sunt mai puțin dense și mai puțin
numeroase
• Este mai larg la copii – centrul de rotație - hipomoclion – 1/3
mijl a rădăcinii cu 1/3 apicală

• Se compune din: ț conj lax, subst fundamentală, elem celulare

(fibrobl, cementobl, osteoclaști, cel epit teaca Hertwig), vase
sangvine, limfatice și lig alveolodentare (marginale,
transseptale, orizontale, oblice, radiare)
10
 Etiologie
Factori locali:
Placă/ tartru
Procese fiziologice (erupție/exfoliere)

Leziuni odontale/ obturații debordante

proximale/ cervicale

Anomalii dento-maxilare/ purtarea

aparatelor ortodontice

11
 Etiologie
Factori sistemici:
Afecțiuni hormonale
Afecțiuni hematologice: leucemiile, anemiile

Afecțiuni metabolice (diabet)

Afecțiuni genetice (sd Down)

Induse de:
- medicație,
12
 - malnutriție (carența de calorii, Fe, Zn, vit A, B,
C), - imunosupresie

Tradițional, bolile parodontale au fost clasificate în

afecțiuni gingivale și afecțiuni parodontale

Gingivitele
Reprezintă cea mai comună formă de afectare a
parodonțiului de înveliș, având ca factor etiologic
placa bacteriană

13
Gingivitele:
- gingivite acute de etiologie locală sau
generală - gingivite cronice (gingivita
cronică nespecifică și gingivitele de
origine hormonală, medicamentoasă,
avitaminozică)

Afecțiunile parodontale
Carranza propune în 1996 o clasificare ce include
toate formele de distrucții parodontale cronice,
14
 reprezentând un instrument util în analiza și
diagnosticul cazurilor clinice și în Pedodonție:
1. Parodontita 2.Repercusiunile traumei
ocluzale 3.Atrofia parodontală
4.Manifestări parodontale ale bolilor
sistemice

15
1. Parodontitele

• parodontita lent progresivă

• parodontita rapid progresivă
• parodontita cu debut la vârsta adultului
•parodontita cu debut precoce:
– parodontita prepubertară
–parodontita juvenilă
•parodontita ulcero-necrotică
• parodontita refractară
16
Clasificarea formelor clinice Avery
și McDonald

A. Gingvită simplă (erupție, igenă deficitară,

alergii)
B. Gingivită acută
C. Gingivită cronică nespecifică
D. Măriri de volum condiționate (respirație
orală, aparate ortodontice, factori
sistemici)
17
 Gingivită simplă
alergică

• În aceste cazuri, întreruperea tratamentului duce la

vindecare
• Mattson și Moller au studiat variațiile și gradele de
inflamație gingivală la copiii cu alergie la polenul de
mesteacăn. S-a ajuns la concluzia că această reacție
alergică apare de regulă primăvara și este asociată cu o
inflamație gingivală tranzitorie, dificil de tratat
• În general, pacienții cu reacții alergice la multiple
substanțe prezintă un risc crescut de modificări
parodontale
18
 Gingivită simplă
indusă de placă bacteriană
• Studiile din literatura de specialitate au pus în evidență o
corelație directă dintre igiena dentară/statusul de sănătate
orală și țesuturile gingivale
• Horowitz și colab. au observat la copiii preșcolari o
reducere semnificativă a inflamației gingivale în urma unui
program zilnic de supraveghere, în scopul îndepărtării
plăcii bacteriene; copiii care au urmat acest program și-au
menținut starea de sănătate gingivală timp de 3 ani

19
• S-a constatat de asemenea că o ocluzie favorabilă asociată
cu o alimentație de tip „detergent” (morcovi, țelină, mere)
au efecte benefice asupra țesuturilor parodontale

Gingivită de erupție
(odontiazică)

• Reprezintă o stare tranzitorie care însoțește erupția

dentară
între 0-3 ani: determinată de tulburările de erupție ale DT și
se manifestă prin congestie gingivală, prurit și
hipersalivație
20
 între 6-12 ani: determinată de erupția DP (în special M1 și
M2) și se manifestă prin tumefacție, congestie gingivală,
gingia este dureroasă și sângerândă la palpare
• În absența unei igiene orale corespunzătoare și a unor
soluții antiseptice aplicate local, fenomenele pot evolua
către o pericoronarită (congestivă sau supurată)

Abcesul gingival
Reprezintă o complicație ce apare mai frecvent la dinții
cu patologie periapicală, dar poate fi și o afecțiune
independentă, fără afectare pulpară, caz în care
localizarea va fi diferită:
21
• în caz de necroză pulpară și complicații periapicale -
abcesul va fi la distanță de marginea liberă
gingivală
• în situația unei afectări parodontale - abcesul va fi
situat în apropierea atașamentului epitelial

Gingivo-stomatita herpetică
Virusul Herpes simplex determină una din cele mai comune
infecții virale
Primoinfecția se manifestă până la vârsta de
5-6 ani:
- forma ușoară: membrane la nivelul mucoasei orale,

22
 nedureroasă
- forma severă: gingia și fibromucoasa palatinală prezintă o
roșeață difuză, asociată cu vezicule cu lichid albgălbui
înconjurate de un halou eritematos

Gingivita ulcero-necrotică
(GUN)
Este o infecție mai rară la copiii
preșcolari și școlarii mici, dar mai
frecventă la adolescenți
Etiologie: Borrelia vincentii și bacili fusiformi gram-negativi

23
Se manifestă prin leziuni acute necrozante ale papilei dentare,
aceasta având aspect „decapitat”, acoperită de
pseudomembrane și separată de restul mucoasei fixe de un
lizereu roșu-aprins
Tendința de extindere și durerea la
atingere împiedică alimentarea și
igienizarea, antrenând halitoza
Tratament:
-igenă orală
-îndepărtarea factorilor predispozanți
-debridare gingivală
-metronidazol

24
 Gingivită cronică
 Frecventă la adolescent
 Localizare - regiunea anterioară a maxilarului/
generalizat
Nedureroasă, cu simptomatologie persistentă,
cedează greu la tratament

25
 Măriri de volum condiționate
(respirator oral- RO)

 „gură uscată”, halenă

 regiunea anterioară maxilar și a bolții palatine
 îmbunătățirea igenei orale + decondiționarea RO

26
 Măriri de volum condiționate
(factori sistemici-pubertate)

 Gingivitele prepuberale îmbracă diferite forme

(hiperplazice, spongioase sau edematoase), dar în esență sunt
gingivite cronice simple a că ror etiologie este placa dentară

 Modifică rile gingivale sunt predominante în regiunea

frontală a arcadelor, dar inflamația poate fi prezentă doar la
nivelul unei singure arcade.
27
 Măriri de volum condiționate
(factori sistemici-pubertate)
Particularitățile clinice ale acestor forme rezultă din
modulările hormonale ale organismului, întâlnite la vârsta
pubertății, având un caracter reversibil

28
 Măriri de volum condiționate
(factori sistemici-pubertate)

Afectare în egală măsură a ambelor sexe, 9-14 ani

• Capnocytophaga, Prevotella intermedia, Bacteroides

Tratament
• Igenă orală riguroasă
• Îndepărtarea factorilor locali de iritație
29
 • Dietă adecvată
• Vitaminoterapie (Vitamina C)
Măriri de volum condiționate
(factori sistemici- fibromatoză gingivală)
• Afecțiune rară 1/175.000 de cazuri

• Izolată sau cu multiple persoane afectate în familia respectivă

• Transmitere autozomal recesivă

• Poate fi parte a diferitelor sindroame cu afectare gingivală:

Zimmerman-Laband, MurrayPuretic Drescher, Rutherfurd,
Ramon, Jones, Cross, Prune-belly
30
 Măriri de volum condiționate
(factori sistemici-diferite medicamente)

• Mecanism de acțiune:

fenitoină= ↑exces de colagen, deficiență de ac.folic

↓ ciclosporină= ↑exces de colagen+ proliferare

31
 Măriri de volum condiționate
fibroblaste, ↑ nivelul de proteine în matricea extracelulară

nifedipină= ↓ scade ↓
Ca→ colagenaza(fibroblaste) →

acumulare colagen intratisular ↑

(factori sistemici-diferite medicamente)

• Efecte secundare nedorite

32
 Măriri de volum condiționate
• Frecvent fenitoină (epilepsie), ciclosporină
(imunosupresie), nifedipină (factori sistemici-
diferite medicamente)

33
 Măriri de volum condiționate
(factori sistemici-deficit de ac. ascorbic)
• Afectarea marginii gingivale și a papilelor gingivale
• Absența factorilor predispozanți
• Dureri severe, hemoragie spontană
Tratament:
• Igenă orală sporită
• Vitaminoterapie (vitamina C)

34
 Copii sunt susceptibili și la parodontită marginală
cronică agresivă:
Forme localizate/ generalizate

Parodontită prepubertală (dentiția temporară)

afectează preponderent DT și se prezintă
sub două forme
(localizată/generalizată)

inițial inflamația este redusă, dar

ulterior are loc distrucția rapidă a
35
 osului alveolar, iar DT se vor exfolia
mai rapid

Parodontită prepubertală
(dentiția temporară)
Localizată/ generalizată
Etiologie: Patogeni agresivi
Tratament: igienă orală, extracția DT care și-au
pierdut suportul osos, antibioterapie (specii
bacteriene gram negative anaerobe)

36
 Parodontită juvenilă agresivă
(dentiția permanentă)
Localizată/ generalizată
Etiologie: Actinobacillus actinomycetem comitans
Deficiență a chemotactismului neutrofilelor
Apare frecvent la adolescenți (12-13 ani)
Baer o definește ca o pierdere avansată de os alveolar
și are aspect radiologic caracteristic (liză osoasă
orizontală)

37
 Parodontită juvenilă agresivă
(dentiția permanentă)

Tratament
Antibioterapie sistemică
Igena orală sporită
Chirurgie parodontală
Debridare gingivală

38