Parodonțiul profund, de susținere sau „funcțional”, este format din

1.
următoarele componente, cu excepția:
A
cement radicular
.
B. corion gingival
C. demodonțiu
D
os alveolar
.
E. epiteliu gingival
Răspuns: B, E (6/pg. 40)

2. Mucoasa de căptușire se află la nivelul:

A
buzelor
.
B. obrajilor
C. boltei palatine
D
palatului moale
.
E. uvulei
Răspuns: A, B, D, E (6/pg. 41)

3. *Mucoasa masticatorie:
A este slab keratinizată
B prezintă un epiteliu îngroșat și un corion dens
C submucoasa e bine reprezentată de țesut conjunctiv lax
D se găsește pe suprafața ventrală a limbii
E este specializată în receptarea stimulilor care produc senzații gustative
Răspuns: B ( 6/pg. 41)

Caracterele structurale ale mucoasei masticatorii conduc la următoarele

4.
consecințe:
A injectarea prin infiltrare a anestezicului este ușoară din cauza lipsei de fibre elastice
B sutura mucoasei masticatorii se face cu dificultate din cauza corionului dens și ferm
protezele mobile dentare trebuie realizate ținând seama de reziliența diferită a
C
zonelor mucoasei masticatorii palatinale
plăgile chirurgicale situate în zona palatină au prin incizie o deschidere foarte
D
extensibilă
E Sutura mucoasei masticatorii este o sutură stabilă
Răspuns: B, C, E (6/pg. 41)

5. *Mucoasa de pe fața dorsală a limbii:

A nu este mobilă
B prezintă puține formațiuni papilare
C are o structură densă, dar elastică
D prezintă rezistență la presiuni și forte de tracțiune
 E nu se dispune pe substratul muscular al limbii
Răspuns: C, (6/pg.42)

6. Următoarele afirmații despre marginea gingivală liberă sunt adevărate:

A este porțiunea cea mai apicală între papilele interdentare ale gingiei
B grosimea variază între 1-2,5 mm
C în mod normal conturul marginal este ascuțit, neted, fără neregularități
limita dintre marginea gingivală liberă și gingia fixă este marcată de șanțul marginii
D
gingivale libere
șanțul marginii gingivale libere corespunde cu porțiunea cea mai declivă a șanțului
E
gingival
Răspuns: C,D,E (6/pg.42)

7. Forma și volumul papilei interdentare variază în raport cu:

A vârsta: la copii și tineri ocupă spațiul interdentar și are un vârf ascuțit
B diastemele și tremele produse prin deplasări patologice ale dinților
C vârsta:la vârstnici , prin involuție, volumul se reduce
D morfologia osului subiacent
E periajul excesiv mărește volumul papilelor interdentare
Răspuns: B,C,D (6/pg.43)

8. Gingia fixă:
A are în general o înălțime mai mica la maxilar decât la mandibulă
B este mai înaltă pe fața linguală a primului molar mandibular
la copii, înălțimea gingiei fixe vestibulare a dinților permanenți este mai mare la
C
dinții cu tendință de vestibularizare
reprezintă o zonă de rezistență împotriva tendințelor de retracție și deplasare ale
D
marginii gingivale libere
linia joncțiunii muco-gingivale este vizibilă și pe fața lingual a versantului alveolar
E
mandibular
Răspuns: B,D,E (6/pg.44)

9. *Culoarea normala a gingiei nu variază în raport cu:

A gradul de keratinizare
B gradul de vascularizație in corionul gingival
C prezența și numărul fibrelor de colagen
D grosimea stratului epitelial
E prezența și numărul celulelor melaninoformatoare
Răspuns:C (6/pg.44,45)

10. Poziția gingiei față de dinte depinde de:

A anomalii dentomaxilare
B vârsta
C absența unor afecțiuni generale
D tipul constitutional
 E traumatisme indirecte
Răspuns:A,B,D,E (6/pg.46)

11. *Placa bacteriană supragingivală:

A nu este localizată în fosetele suprafețelor ocluzale
B nu este accesibilă în mod direct procedurilor de igienă bucală
C flora microbiană dominantă este anaerobă
D este implicată în patogenia proceselor carioase
E flora microbiană este gram-negativă
Răspuns: D (6/pg.109)

12. Placa subgingivală asociată suprafeței dentare:

A are o structură asemănătoare plăcii supragingivale
B flora dentară este gram negativă
C marginea apicală a plăcii asociată dintelui este la distanță față de epiteliul joncțional
D bacteriile acoperă suprafața coroanei dentare
în porțiunea apicală, depozitul bacterian este format dominant din bacilli gram-
E
negativi
Răspuns:A,C,E (6/pg. 129)

13. *Placa subgingivală asociată țesutului gingival

A se extinde până în zona joncțiunii gingivo-dentare
B a fost descrisă în forma de parodontopatită juvenilă localizată
C compoziția bacterriană este dominată de flora gram-negativă
la microscop, s-au observat arii deistincte de acumulare bacteriană, prelungite în
D
epiteliu
E flora cuprinde un număr mare de bacterii flagelate și spirochete
Răspuns: B (6/pg.129,130)

14. Tartrul dentar:

A reprezintă un complex organo-mineral aderent doar de suprafața dentară
B conține pe lângă substanțele minerale și componente organice
C este rezultat din mineralizarea plăcii bacteriene
suprafața tartrului este netedă și acoperită de un strat de placă bacteriană
D
mineralizată
E poate adera și de structuri solide orale, lucrări protetice, aparate ortodontice
Răspuns: B,C,E (6/pg.137, 138)

15. Tartrul poate fi un factor favorizant al bolii parodontale, datorită faptului că:
A determină un contact intim al plăcii bacteriene cu țesutul gingival
B facilitează abordarea și eliminarea plăcii prin manevre terapeutice uzuale
C tartrul se mărește în volum progresiv
D poate produce leziuni gingivale, ulcerații, soluții de continuitate
E nu determină un contact strâns al plăcii bacteriene cu țesutul gingival
Răpuns:A,C,D (6/pg.138)
 *Componentele anorganice ale tartrului supragingival sunt următoarele, cu
16.
excepția:
A fosfat de calciu
B cantități minime de fier, aur, sodiu, zinc
C componente proteice
D fosfat de magneziu
E carbonat de calciu
Răspuns:C (6/pg.140)

17. Localizările preferențiale ale tartrului supragingival sunt:

A suprafața vestibulară a molarilor superiori
B suprafața ocluzală a dinților laterali ce prezintă antagoniști
C suprafața linguală a incisivilor inferiori
D suprafața palatinală a molarilor superiori, în dreptul orificiului canalului Stenon
E suprafața ocluzală a dinților laterali fără antagoniști
Răspuns:A,C,E (6/pg.138)

18. Tartrul subgingival:

A are o consistență crescută, este dens
B este ușor de dislocat
C e dispus în șanțul gingival, sub marginea gingivală liberă
D are o culoare albă-galbenă
E se prezintă sub forma unor depozite mici, punctiforme, de consistență dură
Răspuns:A,C,E (6/pg.139)

19. *Tartrul supragingival se prezintă sub următoarea formă:

A formațiuni nodulare
B digitații sub formă de ferigă
C depozit organo-mineral de culoare alb-galbenă
D crustă cu suprafața aspră
E insule de tartru, pete insulare
Răspuns:C (6/pg.139)

Formarea tartrului prin creșterea locală a gradului de saturație a ionilor de

20.
calciu și fosfor se realizează prin:
A scăderea Ph-ului salivar
B precipitarea proteinelor
C teoria acțiunii fosfatazei
D creșterea Ph-ului salivar
E teoria acțiunii esterazei
Răspuns:B,C,D,E (6/pg.142)

21. *Trauma ocluzală secundară se instalează în cazul unor:

A erupții active, accelerate ale dinților fără antagoniști
 B leziuni parodontale preexistente
C punți dentare nejudicios concepute
D aparate ortodontice care dezvoltă forțe nocive
E obturații sau coroane înalte
Răspuns:B (6/pg. 144)

22. Următoarele afirmații sunt adevărate despre rolul dietei în formarea tartrului:
A excesul vitaminelor B6, PP favorizează formarea tartrului
B aportul de acid ascorbic din alimente scade cantitatea de tartru dentar
depunerea tartrului este influențată mai mult de consistența alimentelor decât de
C
conținutul lor
D alimentele dure, accelereză formarea tartrului
consumul de alimente bogate în calciu,fosfor,bicarbonat favorizează formarea
E
tartrului
Răspuns:B,C,E (6/pg.143)

Trauma ocluzală este urmată de modificări adaptative ale parodonțiului

23.
marginal:
A lărgirea spațiului dento-alveolar
B scăderea mobilității dentare
C îngroșarea laminei dura
D subțierea laminei dura
E creșterea mobilității dentare, dar nu în limite patologice
Răspuns:A,C,E (6/pg.145)
24.
*Cariile ocluzale:
A determină din cauza durerilor, o masticație unilaterală sau/și superficială
în această situație curățirea artificială acționează în sensul îndepărtării plăcii
B
bacteriene
C uneori, prin proliferearea gingiei apar hiperplazii de tip polipos
D favorizează realizarea unei masticații bilaterale
E placa bacteriană acumulată nu inițiază inflamația gingivală
Răspuns:A (6/pg.145)

25. Cariile de colet:

A rețin resturi alimentare și placă bacteriană
B determină o masticație unilaterală
C pot produce fenomene proliferative ale papilei gingivale
D pot apărea hiperlazii de tip polipos, peiculate sau sesile
E întodeauna inflamația produsă duce la o gingivită sau parodontită marginală cronică
Răspuns:A,C,D (6/pg.146)

26. Cauzele parafuncțiilor pot fi de ordin:

A profesional
B psihologic
 C ortodontic
D neurologic
E ocluzal
Răspuns: A,B,D,E (6/pg.149)

27. Următoarele afirmații despre bruxism sunt adevărate:

A produce el însăși gingivite sau parodontite
B poate fi diurn sau nocturn
C determină scăderea mobilității dentare
D produce fațete de abraziune
E dinții sunt în contact ocluzal forțat
Răspuns:B,D,E (6/pg.149)

28. Fumatul acționează local prin:

A iritații directe ce favorizează instalarea de gingivite
B depunere de nicotină și hidrocarburi doar pe suprafețele radiculare
C leucoplazia apare mai rar la fumători
D prognosticul parodontitelor este favorabil la fumători
E pe cale generală produce vasoconstricție periferică și ischemie
Răspuns: A,E (6/pg.150)

*Cu excepția uneia intre căi, bolile generale influențează starea de îmbolnăvire
29.
a parodonțiului marginal:
A favorizează instalarea bolii parodontale
B compromit eficiența tratatmentului local
C nu favorizează apariția recidivelor după tratamentul local
D grăbesc ritmul de evoluție al bolii parodontale
E întârzie și îngreunează eficiența tratamentului local
Răspuns: C (6/pg.152)

30. Consumul excesiv de alcool:

A după consumul lui se recomandă folosirea gumei de mestecat
B sunt recomandate băuturile slab alcoolizate
C crește riscul de apariție a gingivitelor, cariei dentare și cancerului oral
D șampania nu favorizează eroziunile dentare
se recomandă un interval de o oră între consumul de alcool și periajul gingivo-
E
dentar
Răspuns: A,C,E (6/pg.151)

31. Hiperfuncția glandelor paratiroide:

A îngustarea spațiului dento-alveolar
B apariția de chisturi ale oaselor maxilare
C apariția bolii Recklinghausen
D efecte regenerative asupra osului alveolar
E întreruperi până la dispariția laminei dura
 Răspuns: B,C,E (6/pg.153)

32. *Diabetul acționează sistemic prin următoarele manifestări, cu excepția:

A acidoză tisulară
B vasculonevrită generalizată
C scăderea fluxului salivar
D rezistență scăzută la infecție
E neuropatie
Răspuns:C (6/pg.154)

33. În diabet, în cavitatea bucală apar:

A creșterea fluxului salivar
B dureri sub formă de fulgurații la nivelul pleoapelor
C gingivită cu frecvente fenomene hierplazice
D tendință de evoluție a gingivitei diabetice
E senzație de uscăciune și arsură
Răspuns:C,D,E (6/pg.154)

34. *Bolile hematologice nu se însoțesc la nivelul parodonțiului marginal de:

A gingivoragii
B remineralizarea osului alveolar
C hiperplazii gingivale
D ulcerații ale mucoasei bucale
E demineralizarea osului alveolar
Răspuns:C (6/pg.154)

35. Semnele principale de inflamație sunt:

A modificări de culoare, volum și consistență ale gingiei
B creșteri de volum ale gingiei
hipertrofie-adică creșterea de volum prin înmulțire și numărul sporit de celule și
C
fibre
D degenerescența
E tumefacții gingivale reprezentate de hipertrofie și hiperlazie
Răspuns:A,B,D,E (6/pg.191)

36. Severitatea bolii parodontale:

A este apreciată în funcție de numărul de milimetri măsurați prin sondare
măsurătoarea se realizează între joncțiunea smalț-dentină și cel mai decliv punct al
B
pungilor parodontale
C severitatea este moderată când pungile parodontale au adâncimi de peste 6 mm
D severitatea este mare când depășește valoarea de 6 mm
E mărimea hiperplaziei e raportată la acoperirea suprafeței coronare
Răspuns:A,D,E (6/pg.191)

37. *Manifestările radiologice ale gingivitei induse de placa bacteriană sunt:

 A se însoțește întotdeauna de modificări radiologice
B pot apărea fenomene de demineralizare a limbusurilor alveolare
C fenomenele de demineralizare apar la gingivitele care au o evoluție scurtă
D pot apărea fenmene e demineralizare a crestei marginale a osului alveolar
E răspunsurile B și D
Răspuns: E (6/pg.192)

38. Principalele semne ale gingivitelor induse de placa bacteriană sunt:

A sângerarea care se produce cu dificultate
B modificări de culoare
C menținerea texturii de „gravură punctată’’
D modificări de volum
E modificări ale consistenței
Răspuns:B,D,E (6/pg.191-192)

La bolnavii cardiaci netratați cu inhibitori ai canalelor de calciu mucoasa

39.
gingivală prezintă:
A benzile de colagen din corion sunt distruse
B zone reduse de edem
C vasele din corion prezintă o îngroșare a pereților
D apare un important infiltrat limfocitar în corion
E fibroblaștii prezintă semne de suferință și degradare
Răspuns:A,C,E (6/pg.193)

40. *Bolnavii cardiaci tratați cu nifedipin și diltiazem nu prezintă:

A o matrice fibroasă slab dezvoltată
B apariția unor fibroblaști cu aspect de miofibroblaști
C o matrice organizată sub forma unei rețele de benzi groase de fibre de colagen
D material extracelular asemănător laminei bazale
E structuri hemodesmozomiale
Răspuns:A (6/pg.193)

41. Gingivitele descuamative:

A apar mai rar la femei, la menopauză
B gingia are o culoare roșie vie
C nu se cunoaște o floră bacteriană particulară
D gingia nu este dureroasă la periaj și nu sângerează
E apar pe un fond general modificat prin tulburări neuro-vegetative, depresive
Răspuns:B,C,E (6/pg.194)

42. Diagnosticul de parodontită marginală cronică se pune pe baza criteriilor:

A leziunile distructive afectează parodonțiul de înveliș
B prevalența maximă este la adulți
C în etiologia bolii nu sunt incriminați patogenii din placa bacteriană
D se asociază frecvent cu boli generale
 E evoluția este în general rapidă, violentă
Răspuns:B,D (6/pg.194,195)

43. *Criteriile principale ale parodontitei agresive sunt:

titrul de anticorpi este semnificativ crescut în formele localizate și mai redus în
A
forma generalizată
B disjuncția gingivo-dentară și distrucția osoasă se realizează rapid
C în cursul bolii se remarcă anomalii de structură ale fagocitelor
D cantitatea de placă este redusă în raport cu gradul avansat de distrucție
E distrucția osului alveolar se poate opri uneori spontan în cursul bolii
Răspuns:B (6/pg.195,196)

Diferențele semnificative între parodontita marginală cronică și cea agresivă

44.
suntt date de:
A vârstă
B placa bacteriană
C prezența tartrului subgingival
D ritmul de evoluție este mai rapid în parodontitele cronice și lent în formele agresive
starea generală de sănătate este de obicei bună în formele agresive și modificată
E
prin boli sistemice în formele marginale cronice
Răspuns:A,B,E (6/pg.196)

45. Testele moderne de diagnostic al afecțiunilor gingivo-parodontale sunt:

A metoda culturilor
B sondajul parodontal
C sondele ADN
D reacția polimerazei în lanț
E sondele electronice
Răspuns:A,C,D,E (6/pg.197)

46. *Testarea de biomarkeri nu cuprinde:

A testul Periograd
B testul Periocheck
C testul BANA
D testul TOPAS
E reacția polimerazei în lanț
Răspuns: E (6/pg.199)

47. Reacția polimerazei în lanț:

metoda nu poate identifica germeni în unele boli umane suspectate a fi provocate de
A
bacterii necultivabile
B e considerată instrumentul pentru democratizarea biologiei moleculare
C metoda se realizează cu aparate automate
D nu poate stabili diagnosticul bolilor infecțioase
E studiile care au folosit metoda PCR pentru identificarea patogenilor parodontali au
 folosit o tehnică în două etape
Răspuns:B,C (6/pg.198,199)

48. Despre gingivita cronică simplă se pot afirma următoarele:

A reprezintă o inflamație cronică a papilei și a marginii gingivale libere
B denumirea de „gingivită iritativă” sau de „iritație” este corespunzătoare
C are un caracter ubicuitar
D placa bacteriană polimorfă nu este întotdeauna prezentă
E placa bacteriană reprezintă factorul determinant al îmbolnăvirii
Răspuns:A,C,E (6/pg.221, 222)

49. „Leziunea inițială” din gingivita cronică simplă se caracterizează prin:

A un flux de sânge scăzut în teritoriul capilar și venular
B marginație leucocitară
C acest stadiu corespunde unei gingivite subclinice
D evoluția leziunii inițiale nu poate fi oprită
E hiperemia activă se diminuă
Răspuns:B,C (6/pg.222)

50. *După localizare și întindere, gingivita cronică poate fi:

A gingivita difuză
B gingivita acută
C gingivita cronică propriu-zisă
D gingivita subacută
E toate variantele sunt corecte
Răspuns:A (6/pg.224)

51. În stadiul de leziune stabilă, din gingivita cronică:

A inflamația poate fi moderată
B caracterizează gingivita difuză
C caracterizează gingivita cronică propriu-zisă
D aceasta poate avansa spre o leziune avansată
E poate crește nivelul și activitatea unor enzime
Răspuns: A,C,D,E (6/pg.223)

52. *Semnele clinice obiective din gingivita cronică nu sunt:

A sângerarea gingivală
B discrete dureri, suportabile
C culoare roșie deschisă a gingiei
D tumefacție
E modificări ale aspectului suprafeței gingivale
Răspuns:B (6/pg.224)

Gingivita cronică de cauză microbiană poate deveni hiperplazică datorită unor

53.
factori favorizanți:
 A cavități carioase aproximale sau de colet
B obturații în exces
C obturații cu suprafața netedă
D carii secundare retentive pentru detritusuri
E impactul alimentar direct asupra papilei dentare
Răspuns: A,B,D,E (6/pg.225,226)

54. *Simptomatologia gingivitei produse de placa microbiană este:

A gingia este micșorată de volum
B culoarea este roșie-vie
C hiperplazia gingivală simplă se formează în orice zonă
D hiperplazia papilei interdentare poate îmbrăca uneori asectul alungit, fuziform
E aspectul tumefacției este de formă rotunjită
Răspuns: D (6/pg. 226)

55. Gingivita de pubertate:

A apare în zonele bogate în tartru și placă bacteriană
B apare doar la fete
C mai frecvent au fost implicate speciile Prevotella intermedia și Capnocylophaga
D poate apărea atât la fete cât și la băieți
E este mai frecventă între 11-14 ani
Răspuns:A,C,E (6/pg.227)

56. Simptomatologia în gingivita de pubertate este reprezentată de:

A sângerare la masticație și periaj
B inflamație gingivală cu o culoare roșie-vie
C tumefacție prin edem cu caracter ireversibil
D hiperplazie gingivală, în special vestibulară
E reducerea inflamației și tumefacției după pubertate
Răspuns:A,D,E(6/pg.227)

Manifestările gingivale care apar cu câteva zile înaintea ciclului menstrual, pot
57.
fi:
A mobilitate dentară patologică
B sângerare gingivală
C senzație de tensiune
D tumefacție gingivală severă
E ușoară creștere a mobilității dentare fiziologice
Răspuns:B,C,D (6/pg.228)

58. Gingivita de sarcină se caracterizează prin:

A sarcina produce ea însăși gingivita
B prevalența gingivitei de sarcină variază între 50% și 100%
C în lichidul șanțului gingival s-a remarcat o creștere importantă a speciilor aerobe
D sarcina poate influența reacția locală a țesuturilor față de placa bacteriană
 E îmbracă un caracter acut sau subacut
Răspuns:B,D,E (6/pg.228)

59. *Următoarea manifestare din gingivita de sarcină nu este adevărată:

A gingia este tumefiată, mărită de volum
B sângerarea apare doar la provocare
C culoarea variază de la roșu viu,strălucitor, până la roșu violaceu
D hiperplazia se dezvoltă mai mult pe seama papilelor interdentare
E gingia este de cosistență moale,decolabilă de pe dinte
Răspuns:B (6/pg. 228, 229)

60. Despre tumora de sarcină se poate afirma că:

A nu are caracter malign
B incidența acestei forme este foarte frecventă
C are forma unei emisfere turtite, ca o ciupercă
D are o bază mică de implantare, pediculată sau sesilă
E semnele clinice se accentueză din luna a 2-a sau a 3-a de sarcină
Răspuns:A,C,E (6/pg. 229)

61. Semnele subiective din gingivita de menopauză sunt:

A câteodată apar fisuri ale mucoasei gingivale
B senzație de uscăciune și de arsură
C senzații anormale de gust: acru, sărat
D nu determină dificultate în purtarea protezelor mobile
E senzații dureroase la contactul cu alimentele reci sau fierbinți
Răspuns:B,C,E (6/pg. 230)

62. *Gingivita de menopauză nu se caracterizează prin:

A e denumită și gingivită atrofică senilă
B prezintă o stare patologică obișnuită perioadei climacteriumului
C apare în unele situații de menopauză normală
D se constată o atrofie a epiteliului sulcular
E poate apărea upă histerectomii, ovarectomii
Răspuns:B (6/pg.229, 230)

63. Principalele mecanisme prin care diabetul acționează asupra gingiei sunt:
A creșterea trigliceridelor și a HDL-ului
dereglarea metabolismului local și acumulare de compuși intermediari, cu acțiune
B
toxică
C în serul bolnavilor cu parodontită nu se remarcă în mod constant o hiperlipidemie
D meiopragie capilară
E nevrită diabetică
Răspuns:A,B,D,E (6/pg.230, 231)

64. Gingia, în cursul diabetului poate prezenta:

 A culoare nemodificată
B consistență moale, redusă a papilelor
C frecvent, pungi adevărate
D hiperplazie gingivală generalizată, de tip polipoidal
E mobilitate dentară severă
Răspuns:B,D (6/pg.231)

65. *Deficiența de vitamina C nu are ca efect:

A creșterea integrității pereților vasculari
B scăderea sintezei de colagen
C creșterea patogenității plăcii microbiene
D creșterea permeabilității mucoasei bucale
E scăderea chemotactismului leucocitar
Răspuns:A (6/pg.232)

66. Scorbutul poate apărea:

A la vârstnici, cu alimentație corespunzătoare
B la copii, în primul an de viață
C la vârstnici cu deficiențe de nutriție
D alcoolismul nu este un factor predispozant
E în general, în condiții restrictive de hrană
Răspuns:B,C,E (6/pg.232)

67. Simptomatologia din gingivita in carența vitaminei C este:

A hiperplazie gingivală cu ulcerații
B mobilitate prin edem
C pungi adevărate
D halenă
E sângerare spontană
Răspuns:A,B,D (6/pg.232)

68. Următoarele afirmații despre gingivita din leucemii sunt adevărate:

A se produce cel mai frecvent în leucemiile cronice
B epiteliul gingival are aspect polimorf
C vasele de sânge sunt dilatate și prezintă numeroase celule leucemice
D în corionul gingival nu este prezent un infiltrat dens
E pot apărea fenomene de edem intra- și extracelular
Răspuns:B,C,E (6/pg.233)

69. *Simptomatologia din gingivita din leucemii nu este reprezentată de:

A depistarea bolii poate fi făcută printr-o hemogramă de rutină
B în cavitatea bucală pot apărea bule hemoragicecare se sparg cu ușurință
C procesul leucemic nu produce manifestări în sfera maxilo-facială
D debutul poate fi discret, dar și brusc, agresiv
E poate debuta printr-un sindrom hemoragipar
 Răspuns:C (6/pg.233)

70. Principalele semne la nivelul cavității bucale din gingivita din leucemii sunt:
A gingivoragii precoce
B gingia are o culoare roșie-violacee
C ulcerațiile apar frecvent pe gingie, în zona mucoasei labiale
D hiperplazia gingivală este prezentă
E ulcerațiile, nu sunt, de regulă suprainfectate
Răspuns: A,B,D (6/pg.234)

71. În gingivita din trombocitopenii:

A hemoragiile gingivale sunt rare
B semnul patognomonic pe piele și mucoase este purpura
C purpura e caracterizată prin peteșii și vezicule
D gingiile sunt tumefiate
E hemoragiile se produc la cele mai mici atingeri
Răspuns:B,C,D,E (6/pg.236)

72. *În gingivita ulceronecrotică nu sunt incriminate microorganismele:

A bacili fuziformi
B spirochete
C Prevotella intermedia
D fungi
E Porphyromanas gingivalis
Răspuns:D (6/pg.242)

73. Factorii favorizanți din gingivita ulceronecrotică nu sunt:

A fumatul excesiv
B traumatismul indirect al gingiei de către dinții antagoniști
C pericoronaritele
D excesul de vitamina C, B1, B2
E boli generale cronice cașectizante
Răspuns:B,D (6/pg.242)

74. Semnele patognomonice din gingivita ulceronecrotică sunt:

A papilele interdentare prezintă la vârf o ulcerație crateriformă
B ulcerațiile nu sunt acoperite de depozite pseudomembranoase
C papilele au un aspect decapitat
D ulcerația crateriformă este limitată doar la nivelul papilelor
aspectul papilelor pe distanțe care acoperă unul sau mai mulți dinți este crateriform,
E
crenelat
Răspuns:A,C,E (6/pg.243)

75. *Semnele obiective ale gingivitei ulceronecrotice nu sunt:

A culoarea roșie a porțiunilor gingivale neulcerate
 B rigiditatea feței
C hipersalivație vâscoasă
D leziuni de tip ulcerati, necrotic
E dureri spontane iradiate în oasele maxilare
Răspuns:E (6/pg.243)

76. Diagnosticul diferențial al gingivitei ulceronecrotice se face cu:

A leucemie acută
B gingivita de sarcină
C sifilis
D gingivostomatita aftoasă
E gingivita din menopauză
Răpuns:A,C,D (6/pg. 244)

77. În rare cazuri, în gingivita ulceronecrotică pot apărea comlicații mai grave ca:
A parodontopatii marginale cronice
B meningita
C septicemii
D abcesul cerebral
E noma
Răspuns:B,C,D,E (6/pg.244)

78. Pericoronaritele:
A au o etiologie virală
B sunt afecțiuni inflamatorii acute,subacute sau cronice
C etiologia este microbiană
D cel mai frecvent afectează molarul de minte mandibular
E niciodată nu interesează molarul secund mandibular
Răspuns:B,C,D (6/pg.244)

79. Simptomatologia în pericoronarite este reprezentată de:

A hiposalivație
B trismus
C stare generală bună
D halenă
E dureri la masticație
Răspuns:B,D,E (6/pg. 245)

80. *Factorii favorizanți ai pericoronaritelor nu sunt reprezentați de:

A malpoziția dentară
B formarea de pungi parodontale în zona premolarilor
persistența unui lambou de mucoasă care acoperă parțial fața ocluzală a molarului
C
în curs de erupție
D lamboul de mucoasă favorizează acumularea de placă bacteriană
E formarea de pungi parodontale în zona molarului de minte
 Răspuns:B (6/pg. 244, 245)

81. Parodontita juvenilă se caracterizează prin:

A există un deficit de chemotactism al polimorfonuclearelor
B în producerea bolii nu a fost incriminată ereditatea
C se poate elibera un factor inhibitor al fibroblaștilor
endotoxina eliberată de A. actinomycetemcomitans poate produce fenomene de tip
D
Sfiwartzman
E s-a dovedit a fi o boală inflamatorie ocultă
Răspuns:A,C,D,E (6/pg.256)

În forma localizată de parodontită juvenilă semnele clinice se produc în

82.
zonele:
A primii molari superiori și inferiori
B molarii secunzi superiori
C incisivii superiori și inferiori
D caninii inferiori
E primii molari și incisivii
Răspuns:A,C,E (6/pg.257)

*Principalele semne clinice de îmbolnăvire din parodontita juvenilă sunt

83.
următoarele, cu excepția:
A mobilitate dentară patologică
B pungi parodontale false
C retracție gingivală
D hiperestezie dentinară
E formare de abcese parodontale în formele avansate
Răspuns: B (6/pg.257)

84. Semnele subiective din parodontita marginală cronică superficială sunt:

A semne de inflamație gingivală
B usturimi gingivale
C prurit gingival
D culoare roșie-violacee
E jenă dureroasă gingivală
Răspuns:B,C,E (6/pg. 260)

85. Semnele obiective din PMCS sunt:

A uneori papila poate fi desprinsă de dinte
B sângerări la atingeri cu sonda
C usturimi gingivale
D tumefacție, cu prezența a numeroase pungi false
E culoare roșie-violacee
Răspuns:A,B,D,E (6/pg. 261)
 Radiologic, în PMCS apare halistereza care are următoarea localizare și
86.
aspect:
A halistereza marginală la nivelul bazei septului alveolar
B halistereza axială în lungul septului alveolar
C halistereza marginală are aspect difuz sau de triangulație
D în aproape totalitatea septului alveolar, ce indică un stadiu inițial de suferință osoasă
E halistereza axială are aspect de șirag de mărgele
Răspuns:B,C,E (6/pg.261, 262)

87. *Următoarea afirmație este falsă despre retracția gingivală:

A este expresia clinică a unei evoluții obișnuite sau a unor circumstanțe patologice
B nu este evidentă clinic în condiții de îmbolnăvire a parodonțiului marginal
în parodontita marginală raid progresivă retracția este accentuată: 2-4 mm sau mai
C
mult în interval de un an
D gradul de retracție poate fi influențat de diverși factori
E toate răspunsurile sunt false
Răspuns:B (6/pg.274)

88. Semne ale leziunilor de tip distrofic din parodontita distrofică sunt:
A hiperestezie
B refracție gingivală cu semne de inflamație papilară severă
C marginea gingivală liberă are uneori aspect de rulou îngroșat(festonul McCall)
D uneori, se constată la nivelul marginii gingivale fisurile Stillman
Fisurile Stillman și festoanele McCall sunt caracteristice doar parodontitelor
E
distrofice
Răspuns:A,C,D (6/pg.267, 268)

89. Parodontita marginală profundă rebelă la tratament se caracterizează prin:

A prezintă trei forme clinice principale
B răspuns redus sau absent la tratamentul utilizat în prezent
C poate fi diagnosticată în diferite forme de parodontită marginală
D prezintă două forme clinice principale
nu trebuie confundată cu parodontitele marginale recidivante prin refacerea plăcii
E
bacteriene
Răspuns:B,C,D (6/pg. 268)

90. *Retracția gingivală nu se însoțește de:

A hipersensibilitate la contactul cu instrumente metalice
B dificultatea de a efectua un periaj corect și eficient
C reducerea eficienței detartrajului manual, mecani și cu ultrasunete
D aspect nefizionomic
E creșterea riscului de apariție a cariilor în zonele sensibile
Răspuns:A (6/pg. 276, 277)

91. La vârstnici retracția gingivală prezintă următoarele aspecte:

 A este considerată patologică
se caracterizează printr-o degenerescență a țesutului conjunctiv și fibrelor de
B
colagen
C vârstnicii prezintă deseori dinți cu coroană clinică scurtată, rădăcina clinică alungită
D este considerată obișnuită, chiar fiziologică
E există o inflamație redusă, ocultă din punct de vedere clinic
Răspuns:B,D,E (6/pg.276)

92. *Dintre următoarele, afecțiuni maligne ale gingiei sunt:

A granulomul eozinofil
B chisturi gingivale
C fibromul gingival
D melanomul
E papilomul gingival
Răspuns:D (6/pg.278)

93. Despre chisturile gingivale se poate afirma că:

A la nou-născuți pot apărea chisturi din lama dentară primară
la nou-născuți formațiunile chistice sunt sitiate pe linia mediană a bolții și denumite
B
perlele Epstein
C chisturile la adult se localizează preferențial în zona premolarilor maxilari
se prezintă ca o formațiune situată mai frecvent la nivelul papilei interdentare sau
D
pe gingia fixă
E culoarea lor este alb-gălbuie, cu o tentă lucioasă
Răspuns:B,D,E (6/pg. 277)

94. Chisturile parodontale laterale:

A se dezvoltă din returile lamei dentare situate între epiteliul oral și periostul alveolar
B sunt localizate, mai des, în zona caninilor și premolarilor maxilari
C au dimensiuni de peste 1 cm
D radiologic se constată o radiotransparență cu un contur opac
E au o culoare ușor albăstruie, consistență moale, depresibilă
Răspuns:A,D,E (6/pg.277, 278)

95. Gradul de retracție gingivală este influențat de următorii factori:

A depuneri masive de tartru în zona marginii gingivale libere
B trauma ocluzală, bruxismul
C impactul alimentar cu acțiune indirectă
D unele intervenții chirurgicale
E trauma mecanică directă prin periaj excesiv, intempestiv
Răspuns:B,D,E (6/pg.274, 275)

*Craterul septal interproximal prezintă următoarele caracteristici, cu

96.
excepția:
A este rezultatul unei resorbții verticale
 B afectează corticala internă, marginea crestei osoase septale și osul spongios
C este rezultatul unei resorbții orizontale
D defectul osos are deschidere crateriformă mai largă spre coronar
E defectul osos este orientat spre cementul radicular sub joncțiunea smalț-cement
Răspuns:C (6/pg.326)

97. Craterul septal aproximal prezintă următoarele aspecte:

afectează lamina dura pe ambele fețe ale septului interdentar și osul spongios
A
subiacent
B are forma unei piramide cu vârful spre coronar
C afectează lamina dura doar pe fața mezială
D are vârful orientat vertical, de-a lungul septului spre apical
E este rezultatul unei resorbții verticale
Răspuns:A,D,E (6/pg. 266)

Semnele obiective din parodontita marginală cronică profundă lent progresivă

98.
sunt:
A tulburări de masticație
B manifestări psihice
C retracție gingivală
D pungi parodontale adevărate
E mobilitate patologică de gradul 2 și 3
Răspuns:C,D,E (6/pg.323)

Conținutul pungilor parodontale din parodontitata cronică profundă lent

99.
progresivă este:
A țesut conjunctiv de neoformație fără tendință de granulație
B bacterii întregi și fragmentate
C leucocite întregi
D exudat seros, sero-fibrinos și purulent
E celule epiteliale descuamate
Răspuns: B,D,E (6/pg.264, 265)

100
Gradele de afectare ale furcației, la dinții pluriradiculari sunt:
.
A gradul 1- leziunile sunt incipiente și afectează în principal gingia
B gradul 2- sonda exploratoare pătrunde interradicular pe o distanță de 3-5 mm
C gradul 2- sonda exploratoare pătrunde pe o distanță de 1-3 mm
D gradul 3- sonda pătrunde adânc interradicular și trece pe versantul opus
E gradul 4- sonda traversează în întregime spațiul interradicular
Răspuns:A,D,E (6/pg.265)
101 *Complicatiile locale ale bolii parodontale pot fi, cu exceptia:
.
A. lacunele cuneiforme
B. cariile situate deasupra coletului anatomic al dintelui
 C. pulpite acute laterograde sau retrograde
D. necroze pulpare
E. parodontitele apicale subacute sau cronice, retrograde
Răspuns: B (6/pg. 283)

102 *Evolutia bolii parodontale este influentata de:

.
A. factorii locali
B. Varsta
C. instalarea unor boli generale
D. efectele secundare ale unor medicamente
E. toate variantele sunt corecte
Răspuns: E (6/pg. 282)

103 *Despre abcesul parodontal sunt adevarate urmatoarele, cu exceptia:

.
A. se formeaza in interiorul pungilor parodontale
B. se produce prin exacerbarea virulentei germenilor care populeaza continutul pungilor
parodontale, cand drenajul pe cale naturala al acestuia este redus sau blocat
C. este localizat frecvent oral
D. este localizat frecvent vestibular
E. uneori apar microabcese multiple
Răspuns: C (6/pg. 283)

104 *Abcesul parodontal marginal este localizat frecvent:

.
A. vestibular
B. oral
C. lingual
D. palatinal
E. toate variantele sunt corecte
Răspuns: A (6/pg. 283)

105 *Semnele subiective ale abcesului parodontal sunt:

.
A. jena dureroasa la masticatie, uneori si spontana, localizata, de intensitate medie
B. tumefactie circumscrisa, rotunda sau ovalara, cu dimensiuni variabile, de la 1-2 mm
in diametru pana la 1,5 cm sau mai mult
C. dintii limitanti sunt, in general, indemni de carie
D. des, durerile sunt intense, chiar violente si iradiaza in zone invecinate
E. testele de vitalitate a dintilor limitrofi sunt pozitive, in general la intensitati mai mari
ale stimulilor folositi
Răspuns: A (6/pg. 284)

106 *Semnele obiective ale abcesului parodontal sunt:

.
A. tumefactie circumscrisa, rotunda sau ovalara, cu dimensiuni variabile, de la 0,5-1 mm
in diametru pana la 1,5 cm sau mai mult
B. jena dureroasa la masticatie, uneori si spontana, localizata, de intensitate medie
C. testele de vitalitate a dintilor limitrofi sunt negative, in general la intensitati mai mari
ale stimulilor folositi
D. tumefactie circumscrisa, rotunda sau ovalara, cu dimensiuni variabile, de la 1-2 mm
in diametru pana la 1,5 cm sau mai mult
E. dintii limitanti nu sunt, in general, indemni de carie
Răspuns: D (6/pg. 284)

107 *Formele clinice ale abcesului aprodontal sunt:

.
A. simplu
B. complicat
C. complex
D. osteitic
E. toate variantele sunt corecte
Răspuns: A (6/pg. 284)

108 *Mecanismele de producere a hiperesteziaei dentinare sunt adevarate, cu

. exceptia:
A. stimularea directa a unor terminatii nervoase dentinare
B. stimularea prelungirilor odontoblastice din tubii dentinari
C. stimularea nervoasa prin eliberarea unor polypeptide in cursul agresiunilor pulpei
dentare
D. stimulrea formatiunilor nervoase ale pulpei, ca urmare a deplasarii lichidului dentinar
prin mecanisme hidrodinamice
E. stimularea indirecta a unor terminatii nervoase dentinare
Răspuns: E (6/pg. 285)

109 *Complicatiile la distanta si generlale ale parodontitelor marginale sunt:

.
A. celulita
B. sinuzita maxilara
C. adenite
D. septicemia
E. abces cerebral
Răspuns: D (6/pg. 286)

110 *Pulpitele acute laterograde, au o frecventa redusa de:

.
A. cca. 5%
B. cca. 8%
C. cca. 2%
 D. cca. 4%
E. cca. 1%
Răspuns: C (6/pg. 286)

111 Despre lacunele cuneiforme sunt adevarate urmatoarele afirmatii:

.
A. apar la nivelul coletului
B. apar frecvent pe vestibular
C. au forma triunghiulara
D. baza este orientate spre exterior si varful spre axul longitudinal al dintelui
E. apar frecvent pe lingual
Răspuns: A, B, C, D (6/pg. 285)

112 Faza initiala de tratament a gingivitelor si parodontopatiilor marginale sunt:

.
A. tratamentul complicatiilor acute
B. igienizarea efectuata de medic
C. desfiintarea microulceratiilor din pungile parodontale false
D. tratamentul de corectare morfofunctionala prin procedure chirurgicale
E. instruirea pacientilor privind igiena bucala
Răspuns: A, B, C, E (6/pg. 289)

113 *In faza tertiara se realizareaza urmatoarea etapa:

.
A. tratamentul de mentinere
B. tratamentul de corectare morfofunctionala
C. tratamentul complicatiilor acute
D. igienizarea efectuata de medic
E. desfiintarea microulceratiilor din pungile parodontale false
Răspuns: A (6/pg. 290)

114 *Tratamentul în gingivita cronică urmărește:

.
A. depistarea factorilor locali cauzali
B. instruirea pacientului asupra unui periaj corespunzator
C. debridare gingivala
D. iinstruirea pacientului pentru utilizarea unor mijloace secundare de igiena mai putin
utilizate
E. toate raspunsurile sunt corecte
Răspuns: E (6/pg. 465)

115 Cu privire la igienizare, sunt adevarate urmatoarele afirmatii:

.
A. reprezinta un ansamblu de actiuni terapeutice, in principal chirurgicale
B. urmareste indepartarea tartrului supra- si subgingival, a detritusului organic din santul
 gingival, a cementului necrotic accesibil dupa detartraj
C. reprezinta un ansamblu de actiuni terapeutice, in principal nechirurgicale
D. se adreseaza tuturor factorilor care contribuie la instalarea, intretinerea sau reaparitia
inflamatiei parodontilui marginal
E. se adreseaza anumitor factori care contribuie la instalarea, intretinerea sau reaparitia
inflamatiei parodontilui marginal
Răspuns: B, C (6/pg. 291-292)

116 Igienizarea realizata doar de catre medic se realizeaza prin:

.
A. debridare gingivala
B. detartraj supra- si subgingival
C. aplicarea unor substante medicamentoase cu actiune antimicrobiana si
antiinflamatorie
D. lustruirea suprafetelor dentare detartrate
E. tratamentul mecanic al suprafetelor radiculare accesibile, prin chiuretaj radicular
Răspuns: A, B, D, E (6/pg. 292)

117 Formele clinice ale abcesului parodontal marginal sunt:

.
A. complicat
B. serpiginos
C. complex
D. simplu
E. osteitic
Răspuns: B, D (6/pg. 284)

118 Obiectivele periajului gingiva-dentar sunt:

.
A. indepartarea placii microbiene, a depozitelor dure, de pe suprafetele dentare
accesibile si zonele gingivale adiacente
B. stimularea circulatiei gingiei
C. stimularea vascularizarii gingiei
D. cresterea tonusului functional
E. indepartarea placii microbiene, a depozitelor moi, de pe suprafetele dentare accesibile
si zonele gingivale adiacente
Răspuns: B, C, D, E (6/pg. 292-293)

119 *Detartrajul:
.
A. trebuie precedat de un tratament cu antibiotic la bolnavii cu pusee recente de
rheumatism articular acut, cu maladii cardiac congenitale sau alte boli generale in
care se pot produce insamantari microbiene in urma bacteriemiei produse de detartraj
B. este o procedura de indepartare a tartrului si placii microbiene associate de pe
suprafetele dentare supra- si subgingivale
C. detartrajul supragingival se realizeaza cel mai bine cu seceri, chiurete de detartraj,
 ultrasunete
D. detartrajul subgingival se face cu chiurete universal sau special de detartraj
E. toate variantele sunt corecte
Răspuns: E (6/pg. 306)

120 Despre priza instrumentarului sunt false urmatoarele afirmatii:

.
A. pentru dintii frontali, instrumentrul se tine intre degetul mare, aratator si mijlociu, ca
un stilou sau pix, realizand efectul de tripod
B. atunci cand dintele este situate mai mezial, punctual de sprijin este la distanta de unu-
doi dinti spre distal, iar tripodul se alungeste
C. degetul inelar ia punct de sprijin pe dintele care este detartrat, si in acest caz, tripodul
degetelor este mai aproape de partea activa a instrumentului
D. degetul inelar ia punct de sprijin pe dintele care este detartrat, si in acest caz, tripodul
degetelor este mai departe de partea activa a instrumentului
E. atunci cand dintele este situate mai distal, punctual de sprijin este la distanta de unu-
doi dinti spre mezial, iar tripodul se alungeste
Răspuns: A, C, E (6/pg. 308)

121 Instrumentele de examinare pentru detartraj sunt:

.
A. seceri
B. sonde de parodontometrie
C. sapaligi
D. perii rotative
E. sonde exploratorii
Răspuns: B, E (6/pg. 309)

122 Instrumentele de detartraj si chiuretaj radicular sunt:

.
A. seceri
B. pile sau razuse
C. benzi abrazive
D. benzi de lustruit
E. chiurete
Răspuns: A, B, E (6/pg. 309)

123 Instrumentele de netezire fina si lustruire a suprafetelor dentare dupa detartraj

. sunt, cu exceptia:
A. palnii de cauciuc rozetate sau nu
B. perii rotative
C. chiurete
D. benzi abrasive
E. pile si razuse
Răspuns: A, B (6/pg. 309)
124 Daltile de detartraj:
.
A. sunt instrumente cu partea activa in continuarea axului manerului si a partii passive,
usor curbata si terminate cu o margine ascutita bizotata la 40°
B. sunt instrumente cu partea active in continuarea axului manerului si a partii passive,
usor curbata si terminate cu o margine ascutita bizotata la 45°
C. marginea formeaza cu laturile partii active doua unghiuri bine exprimate
D. sunt indicate pentru indepartarea tartrului supragingival ale dintilor frontali
E. sunt indicate pentru indepartarea tartrului subgingival ale dintilor frontali
Răspuns: B, C, D (6/pg. 310)

125 *Sapaliga de detartraj este indicata in:

.
A. indepartarea tartrului supragingival si a celui subgingival situat adiacent si sub
marginea gingivala libera numai daca gingia este suficient de laxa pentru a permite
insinuarea instrumentarului la acest nivel
B. pe fetele vestibulare si orale ale dintilor
C. pe fetele orale ale dintilor
D. pe fetele proximale ale dintilor care marginesc spatii edentate
E. toate variantele sunt corecte
Răspuns: E (6/pg. 311)

126 Despre modul de utilizare al pilelor sau razuselor, sunt adevarate urmatoarele:
.
A. se aplica cu partea activa in contact cu suprafata dintelui, vestibular, oral sau
proximal, cu partea pasiva cat mai aproape de axul vertical al dintelui
B. deplasarile se fac prin apasare si tractiune in axul lung al dintelui
C. se aplica cu partea activa in contact cu suprafata dintelui, vestibular, oral sau
proximal, cu partea pasiva cat mai departe de axul vertical al dintelui
D. utile in detartrajul subgingival si chiuretajul cementului necrotic al pungilor
parodontale
E. utile in detartrajul supragingival
Răspuns: A, B, D (6/pg. 312)

127 Partea activa a chiuretelor parodontale:

.
A. are 2 margini ascutite care se unesc la varf dupa o curbura concava
B. muchiile ascutite rezulta din intalnirea suprafetei faciale cu suprafetele laterale
C. in sectiune, au o forma semicirculara, cu o baza convexa
D. in sectiune, au o forma semicirculara, cu o baza concava
E. are 2 margini ascutite care se unesc la varf dupa o curbura convexa
Răspuns: B, C, E (6/pg. 313)

128 *Chiuretele universale cele mai folosite sunt:

.
 A. BARNHART 1/2
B. BARNHART 5/6
C. COLUMBIA McCALL 13/14
D. LAGER
E. Toate variantele sunt corecte
Răspuns: E (6/pg. 314)

129 Caracteristicele chiuretelor Gracey sunt:

.
A. suprafata faciala se situeaza la un unghi de 70° fata de axul longitudinal al primei
parti pasive
B. sunt active in toate zonele si suprafetele radiculare
C. sunt active doar in anumite zone si suprafete radiculare
D. partea activa, in special in treimea terminala sau frontala, se adapteaza cel mai bine pe
suprafetele curbe ale radacinii
E. prima portiune pasiva trebuie sa fie paralela cu axul dintelui
Răspuns: A, C, D, E (6/pg. 314)

130 *Chiuretele GRACEY standard sunt grupate dupa cum urmeaza:

.
A. 1/2; 3/4 pentru premolari
B. 1/2; 3/4 pentru incisivi si canini
C. 5/6 pentru incisivi
D. 11/12 pentru suprafetele meziale ale dintilor frontali
E. 13/14 pentru suprafetele distale ale dintilor frontali
Răspuns: B (6/pg. 315)

131 *Chiuretele Gracey (mini cinci):

.
A. sunt in numar de trei
B. sunt in numar de patru
C. sunt in numar de sase
D. sunt in numar de doua
E. sunt in numar de sapte
Răspuns: E (6/pg. 315)

132 *Chiuretele GRACEY sunt indicate in:

.
A. detartrajul santului gingival
B. chiuretaj radicular
C. detartrajul subgingival din pungile parodontale
D. chiuretajul tesutului de granulatie de pe peretele moale al pungilor parodontale
E. toate variantele sunt corecte
Răspuns: E (6/pg. 316)
133 *Chiuretele speciale sunt:
.
A. chiurete gracey;
B. chiurete langer;
C. chiuretele columbia-mccall;
D. chiuretele goldman-fox;
E. chiuretele orban.
Răspuns: A (6/pg. 314)

134 Curatirea fina si lustruirea suprafetelor dentare dupa detartraj se realizeaza cu:
.
A. chiureta gracey
B. cupe de cauciuc
C. sapaligi
D. periute montate
E. seceri
Răspuns: B, D (6/pg. 321)

135 Suprafetele aproximale se curate fin si se lustruiesc cu:

.
A. discuti fine
B. cupe de cauciuc
C. pene interdentare de lemn de balsa sau de portocal, mentinute intr-un dispozitiv de
prindere
D. benzi late de matase cerata
E. periute montate
Răspuns: A, C, D (6/pg. 321)

136 Instrumental de profilaxie EVA System:

.
A. consta intr-o piesa de mana speciala, la care se aplica o pila (razusa) de forma ovala
mult alungita
B. este din aluminiu
C. prezinta 2 fete active diamantate
D. consta intr-o piesa de mana speciala, la care se aplica o pila (razusa) de forma
triunghiulara mult alungita
E. prezinta o fata active diamantata si celalata fata este neteda
Răspuns: B, D, E (6/pg. 321)

137 *Ascutirea instrumentelor de detartraj se realizeaza cu:

.
A. pietre de arkansas de forma dreptunghiulara, cilondro-conica, cu grade diferite de
duritate
B. pietre india
C. un ulei special pentru ascutit care retine si inaltura particulele metalice rezultate
 D. un cilindru de material plastic, pentru testare
E. toate variantele sunt corecte
Răspuns: E (6/pg. 322)

138 Aparatele de detartraj cu ultrasunete sunt formate din:

.
A. generator electric, care produce energie de joasa frecventa
B. piesa de mana si partea terminal activa
C. sistemul de raciere cu apa
D. generator electric, care produce energie de inalta frecventa
E. dispozitivul de pornire-oprire
Răspuns: B, C, D, E (6/pg. 322)

139 *Aparatele magnetostrictive folosesc vibratii cuprinse intre:

.
A. 20.000-45.000 cicli pe secunda
B. 25.000-45.000 cicli pe secunda
C. 30.000-55.000 cicli pe secunda
D. 40.000-45.000 cicli pe secunda
E. 25.000-40.000 cicli pe secunda
Răspuns: A (6/pg. 323)

140 *Aparatele piezoelectrice folosesc vibratii cuprinse intre:

.
A. 20.000-45.000 cicli pe secunda
B. 25.000-50.000 cicli pe secunda
C. 30.000-55.000 cicli pe secunda
D. 40.000-45.000 cicli pe secunda
E. 25.000-40.000 cicli pe secunda
Răspuns: B (6/pg. 323)

141 Indicatiile detartrajului cu ultrasunete:

.
A. Tartru subgingival
B. Tartru supragingival
C. Petele colorate depuse pe suprafata smaltului
D. Copii mici
E. In fazele incipiente de imbolnavire
Răspuns: B, C, E (6/pg. 324-325)

142 *Detartrajul cu ultrasunete este contraindicate in urmatoarele situatii, cu

. exceptia:
A. copii mici
B. bolnavi cardiac purtatori de stimulator cardiac (pacemaker), in cazul aparatelor
magnetostrictive
 C. pacientii cu reflexe de voma exagerata
D. tartru supragingival
E. bolnavi cu boli infectioase, contagioase
Răspuns: D (6/pg. 325)

143 Pregatirea pacietului pentru realizarea detartrajului presupune:

.
A. pozitia pacientului in fotoliul stomatologic
B. alegerea si asezarea in ordinea de lucru a partilor active
C. protectia pacientului
D. anetezie de contact
E. aplicarea aspiratorului
Răspuns: A, C, D (6/pg. 325)

144 *Avantajele detartrajului cu ultrasunete sunt, cu exceptia:

.
A. este un mijloc de detartraj modern, eficient, ergonomic
B. vibratii puternice, aplicate timp indelungat, perpendicular, pe suprfata dentara, pot
produce desprinderi ale prismelor de smalt si dislocari ale cementului
C. indeparteaza depozitele pigmentate de pe suprafetele dentare
D. bine suportat, nedureros
E. folosit in afcetiuni gingivale acute, hemofilici
Răspuns: B (6/pg. 326)

145 Dezavantajele detartrajului cu ultrasunete sunt:

.
A. nu este un mijloc de detartraj modern, eficient, ergonomic
B. folosit in afcetiuni gingivale acute, hemofilici
C. jetul de apa reduce buna vizibilitate in aria de detartraj
D. bine suportat, nedureros
E. vibratii puternice, aplicate timp indelungat, perpendicular, pe suprfata dentara, pot
produce desprinderi ale prismelor de smalt si dislocari ale cementului
Răspuns: C, E (6/pg. 326-327)

146 Avantajele detartrajului sonic sunt, cu exceptia:

.
A. pret de cost mai mic decat al aparatului cu ultrasunete
B. volum redus
C. are o singura treapta de putere
D. eficienta mai redusa
E. aplicare si indepartare usoara
Răspuns: A, B, E (6/pg. 327)

147 Dezavantajele detartrajului sonic sunt, cu exceptia:

.
 A. nu necesita racire cu apa
B. vibratiile sunt de 5.000-6.500 cicli pe secunda
C. vibratiile sunt de 2.000-6.500 cicli pe secunda
D. eficienta mai redusa
E. are o singura treapta de putere
Răspuns: A, C (6/pg. 327)

148 Indicatiile folosirii clorhexidinei in tratamentul medicamentos impotriva placii

. microbiene sunt:
A. prevenirea depunerii placii microbiene
B. gingivite acute
C. abcese parodontale marginale
D. gingivite cronice si parodontite marginale cronice
E. lacune cuneiforme
Răspuns: A, B, C, D (6/pg. 329)

149 Printre efectele secundare ale utilizarii prelungite a clorhexidinei in tratamentul

. medicamentos impotriva placii microbiene se numara:
A. depunere crescura de tratru supragingival
B. coloratii galben-maronii ale dintilor, obturatiilor fizionomice si ale suprafetei dorsale
a limbii
C. dezvoltarea in timp a rezistentei din partea microorganismelor bucale
D. modificari tranzitorii ale secretiei salvare
E. tulburari digestive
Răspuns: A, B, E (6/pg. 329)

150 *Clorhexidrina are actiune bacteriostatica intr-o concentratie de:

.
A. 0,5 μg/ml
B. 0,3 μg/ml
C. 0,1 μg/ml
D. 0,4 μg/ml
E. 0,6 μg/ml
Răspuns: C (6/pg. 329)

151 Sanguinarina:
.
A. este un alcaliod
B. are actiune antiseptic asupra placii microbiene
C. are efecte secundare mai accentuate decat clorhexidrina
D. inhiba microorganismele din santul gingival si pungile parodontale, formarea placii si
gingivitei
E. se comercializeaza sub forma de apa de gura, in concentratie de 0,03%
Răspuns: A, B, D, E (6/pg. 330)
152 Triclosan:
.
A. este un eter hidroxifenil
B. eficienta de cca. 60% comparativ cu clorhexidrina
C. este utilizat sub forma de apa de gura 0,1%, paste de dinti in combinatie cu citrate de
zinc si copolimeri sau ca gel in aplicatii locale
D. eficienta de cca. 65% comparativ cu clorhexidrina
E. actiune antimicrobiana asupta unui numar redus de patogeni parodontali
Răspuns: A, C, D (6/pg. 330)

153 *Antisepticele cu actiune microbiana sunt:

.
A. cloramina t
B. clorura de benzalkonium
C. alexidina
D. octenidina
E. toate variantele sunt corecte
Răspuns: E (6/pg. 331)

154 Despre atitudinea fata de obturatiile aproximale si de colet in exces in profilaxia

. inflamatiilor gingivale sunt adevarate urmatoarele:
A. depistarea obturatiilor se face cu sonde obisnuite, bine ascutite
B. atitudinea terapeutica este, in cele mai multe cazuri, indepartarea si refacerea corecta
C. corectarea obturatiei se face numai cand excesul este mic
D. corectarea obturatiei se face numai cand excesul este mare
E. excesul de obturatie se indeparteaza cu freze diamantate fine, actiunare dinspre
margine spre obturatie
Răspuns: A, B, C (6/pg. 332)

155 In tratamentul cariilor in parodontopatiile marginale sunt vizate, in special:

.
A. cariile ocluzale
B. cariile vestibuale
C. cariile orale
D. cariile de colet
E. cariile aproximale
Răspuns: D, E (6/pg. 333)

156 Matricele pentru obturatia de colet:

.
A. sunt realizate dintr-un material plastic transparent, de consistenta redusa,
nedeformabila
B. au dimenisuni diferite
C. se mentin prin presiune cu ajutorul unor tije de plastic
D. nu asigura fotopolomerizarea materialelor composite
 E. realizeaza o suprafata neteda, chiar lucioasa a obturatiei
Răspuns: B, C, E (6/pg. 334)

157 Calitatile unui material antimicrobian ideal sunt:

.
A. spectru larg antimicrobian
B. pret de cost ridicat
C. sa dezvolte rezistenta microbiana
D. absenta reactiilor de sensibilizare locale si generale
E. difuziune buna in focarul de infectie
Răspuns: A, D, E(6/pg. 342)

158 Din categoria substantelor antiseptice bazice ce denatureaza proteinele

. microbiene, fac parte, cu exceptia:
A. acidul cromic
B. bicarbonatul de sodium
C. alcoolul etilic
D. acidul maleic
E. solutia de perhidrol
Răspuns: A, C, D, E (6/pg. 343)

159 Permanganatul de potasiu este utilizat sub forma de spalaturi in:

.
A. gingivita cronica
B. gingivite acute si subacute
C. gingivostomatica ulcero-necrotica
D. prin clatire in cursul tratamentelor stomatologice uzuale
E. dupa interventii chirugicale
Răspuns: B, C, D, E(6/pg. 345)

160 Clorura de zinc:

.
A. se prezinta sub forma de cristale care se dizolva in apa distilata
B. are actiune bacteriostatica
C. actiune astringent prin efect vasoconstrictor
D. are efect de cauterizare, in solutie concentrata de 30%
E. are efect de cauterizare, in solutie concentrata de 20%
Răspuns: A, B, C, D (6/pg. 345-346)

161 Azotatul de argint:

.
A. nu are actiune bacteriostatica in concentratie slaba
B. solutia de azotat de argint de 30% are actiune cauterizanta si bactericida
C. indicat in afte bucale, gingivale sau alta localizare
D. are actiune bacteriostatica in concentratie slaba
 E. nu are actiune de stimulare a vindecarii
Răspuns: B, C, D (6/pg. 347)

62. Antibioticele folosite in tratamentul parodontitelor marginale cronice sunt:

A. tetraciclina
B. ampicilina
C. amoxicilina
D. augmentin
E. nistadina
Răspuns: A, B, C, D (6/pg. 348)

163 Despre actiunea tetraciclinei in tratamentul parodontitelor marginale cronice sunt

. adevarate urmatoarele afirmatii:
A. are actiune antimicrobiana
B. nu are actiune antiinflamatorie
C. actiune reparatorie si regenerativa
D. inhiba resorbtia osului alveolar
E. nu are actiune de conditionare a suprafetelor radiculare
Răspuns: A, C, D (6/pg. 348-349)

164 Efectele secundare ale folositii tetraciclinei sunt:

.
A. aparitia de candidoze
B. alergii
C. tulburari gastrice si intesitinale
D. inhiba resorbtia osului alveolar
E. fenomene de fotosensibilitate
Răspuns: A, B, C, E (6/pg. 350)

165 Augmentin este contraindicate in:

.
A. alergii
B. herpes
C. mononucleoza infectioasa
D. leucemie limfoida
E. parodontite marginale cronice profunde, progressive, refractare la tratament
antimicrobiene
Răspuns: B, C, D (6/pg. 352)

166 Posologia orala in ceea ce priveste clindamicina este de:

.
A. 300 mg/zi, timp de opt zile
B. 250 mg/zi, timp de sapte zile
C. 250 mg/zi, timp de opt zile
D. 350 mg/zi, timp de opt zile
 E. 400 mg/zi, timp de sase zile
Răspuns: A (6/pg. 353)

167 *Nistatinul este indicat in, cu exceptia:

.
A. stomatita micotica a nou-nascutului
B. stomatita micotica si candidoza esofagiana la sugari, copii si adulti
C. stomatita sub placa protetica de cauza microbiana
D. alergie la nistatin
E. profilaxia candidozei bucale la nou-nascuti
Răspuns: D (6/pg. 355)

168 Pimafucinul se administreaza:

.
A. in candidozele orale, la adulti, cate un comprimat pentru supt, de 4-6 ori/zi, timp de 7-
10 zile
B. in candidozele orale, la adulti, cate un comprimat pentru supt, de 1-2 ori/zi, timp de 7-
10 zile
C. la copii: in general, 0,5 ml de suspensie de 4 ori/zi, timp de 5-7 zile
D. la copii: in general, 0,7 ml de suspensie de 4 ori/zi, timp de 5-7 zile
E. la copii: in general, 0,5 ml de suspensie de 4 ori/zi, timp de 2-3 zile
Răspuns: A, C (6/pg. 356)

169 Indicatiile principale ale administratii antibioticelor pe cale generala la bolnavii

. paroontopati sunt:
A. in afectiuni acute
B. in complicatii cu inflamatii acute circumscrise
C. in parodontitele marginale cronice
D. administrarea de metronidazole in sarcina
E. penicilina la pacienti cu antecedente alergice la acest antibiotic
Răspuns: A, B, C (6/pg. 357)

170 Contraindicatiile principale ale administratii antibioticelor pe cale generala la

. bolnavii paroontopati sunt:
A. utilizarea tetraciclinei in timpul sarcinii si la copii sub 6-7 ani
B. in complicatii cu inflamatii acute circumscrisin parodontitele agresive
C. in parodontitele marginale cronice
D. administrarea de metronidazol in sarcina
E. penicilina la pacienti cu antecedente alergice la acest antibiotic
Răspuns: A, D, E (6/pg. 357-358)

171 Avantajele administrarii antibioticelor pe cale generala la bolnavii

. parodontopati sunt:
A. administrare usoara
B. actiune eficienta asupra patogenilor parodontali
 C. actiune antimicrobiana
D. existent unor efecte secundare
E. distructii cartilaginoase
Răspuns: A, B, C (6/pg. 358)

172 Antibioticele folosite mai frecvent in tratamentul parodontopatiilor sunt:

.
A. tetraciclinele
B. metronidazolul
C. clindamicina
D. pimafucin
E. stamicin
Răspuns: A, B, C (6/pg. 359)

173 *În hiperplazia gingivală la antagoniștii de calciu, medicul stomatolog

. recomandă:
A. depistarea factorilor locali cauzali
B. instruirea pacientului asupra unui periaj corespunzător
C. instruirea pacientului pentru utilizarea unor mijloace secundare de igienă mai puțin
utilizate
D. debridare gingivală
E. toate răspunsurile sunt corecte
Răspuns: E (6/pg. 465)

174 În gingivita hiperplazică prin inflamație microbiană pentru desființarea

. hiperplaziei se practică:
A. gingivectomie
B. chiuretaj subgingival
C. gingivectomie gingiva-plastica
D. operatie cu lambou si excizia gingiei fibromatoase
E. extractia dintilor cu pungi parodontale si migrari accentuate
Răspuns: A, C, D (6/pg. 466)

175 În gingivita de pubertate, tratamentul cuprinde:

.
A. tratamentul antimicrobian
B. debridarea antimicrobiana
C. excizia chirurgicala a hiperplaziei
D. indepartarea tartrului supra si subgingival
E. tratamentul antiinflamator:
Răspuns: A, B, C, D (6/pg. 466)

176 În timpul sarcinii trebuie evitate urmatoarele, cu excepția:

.
A. radiografii
 B. sedinte scurte
C. tratamente efectuate in trimestrul iii
D. tartamentele chirurgicale se amana dupa nastere
E. orice medicatie cu potential effect toxic
Răspuns: B, D (6/pg. 467)

177 În hiperplazia gingivală la antagoniștii de calciu, medicul stomatolog

. recomandă:
A. antibioterapie sistemica
B. consult cardiologic
C. aplicatii locale cu colutorii compleze, cu antibiotice
D. spalaturi cu solutii antipesptice
E. renuntarea la tratamentul cu antagonistii de calciu
Răspuns: C, D (6/pg. 467-468)

178 Tratamentul local al gingivitelor descuamative constă în, cu exceptia:

.
A. detartraj
B. igiena locala
C. atingeri locale cu albastru de metilen
D. aplicatii locale de produse tipizate cu fluocinolon
E. antibioterapie profilactica
Răspuns: A, C, E (6/pg. 469)

179 Tratamentul de eliminare a factorilor favorizanti în apariția gingivostomatitei

. ulcero-necrotice constă în:
A. se reduc lucrarile protetice incorect effectuate
B. extractia resturilor radiculare nerecuperabile
C. aplicarea colutoriilor cu antibiotic
D. refacerea obturatiilor
E. detartraj minutios supra si subgingival
Răspuns: C, E (6/pg. 470)

180 Tratamentul gingivostomatitei herpetice nu cuprinde, cu exceptia:

.
A. aplicatii pe mucoasa ulcerate a solutiei nivcrisol-d
B. aplicatii locale cu orthochrome
C. imunoprofilaxia nespecifica cu vaccine antipoliomelitic
D. atingerea ulceratiilor cu albastru de metilen
E. stergerea cu tampoane imbibate in apa oxigenata a ulceratiilor bucale
Răspuns: A, C, D, E (6/pg. 470)

181 Gingivostomatita aftoasă recidivantă necesită pentru tratament administrare de:

.
A. corticoterapie
 B. tranchilizante
C. antialergice
D. pulverizatii cu spray codecam
E. infiltratii cu hidrocortizon
Răspuns: A, B, C, D (6/pg. 471)

182 Pentru tratamentul gingivostomatitei aftoase recidivante se folosesc urmatoarele

. vitamine:
A. A
B. C
C. D
D. B1
E. B12
Răspuns: B, D, E (6/pg. 471)

183 În parodontita marginală cronică superficială se efectuează:

.
A. reechilibrare ocluzala
B. antibioterabie sistemica
C. detartraj
D. tratament chirurgical
E. bioterapie de reactivitate
Răspuns: C, D, E (6/pg. 472)

184 Tratamentul de urgența al abcesului parodontal marginal constă în:

.
A. instilatii cu pasta tm
B. aplicarea pentru 24 de ore a unei lame de dren in abcesele situate vestibular
C. incizie la nivelul bombarii maxime sau usor decliv de aceatsa
D. gingivectomie
E. infiltratii cu xilina
Răspuns: A, C (6/pg. 475)

185 Tratamentul hiperesteziei dentinare se face prin utilizare de paste de dinți ce

. conțin:
A. citrat de strontiu
B. formalina
C. florura de sodium
D. animofloruri
E. citrat de sodiu
Răspuns: A, B, E (6/pg. 475)

186 Tratamentul hiperesteziei dentinare include:

.
A. indepartarea complete, zilnica, a placii bacteriene
 B. atingeri cu glicerina calda
C. aplicatia de cristale de clorura de zinc sub izolare
D. aplicatia de solutii de clorura de calciu
E. aplicatii de pimafucin
Răspuns: A, B, C, D (6/pg. 475)

187 Tratamentul gingivitei și gingivostomatitei aftoase recidivante presupune:

.
A. aplicatii cu paste sau geluri adezive ce contin corticoizi
B. infiltratii cu penicilina si xilina sau hidrocortizon
C. pulperizatii cu spray codecam
D. medicatie antivirala: zoviaz sau acyclovir
E. aplicatii de colutorii cu antibiotice
Răspuns: A, C, E (6/pg. 471)

188 Tratamentul afectării gingivo-osoase a furcațiilor de gradul III și IV la dinții

. laterali constă în:
A. chiuretaj subingival in scop paleativ
B. gingivectomie
C. operatii cu lambou si tehnici de regenerare tisulara ghidata si de aditie cu rezultate
sigure in toate cazurile
D. premolarizare
E. amputatie radiculara
Răspuns: A, D, E (6/pg. 476-477)

189 Tratamentul leziunilor de furcație de gradul al II-lea, constă în:

.
A. chiuretaj subgingival
B. premolarizare
C. extractii
D. operatii cu labou
E. detartraj
Răspuns: A, D (6/pg. 476)

190 Tratamentul leziunilor de furcație de gradul al I-lea, constă în:

.
A. debridare gingivala
B. chiuretaj subgingival
C. operatii cu lambou si tehnici de regenerare tisulara ghidata si de aditie cu rezultate
sigure in toate cazurile
D. gingivectomie
E. extractie
Răspuns: A, B, D (6/pg. 476-477)

191 Doza inițială de Prednison în tratament gingivitei descuamative este:

.
A. 15-20 mg/zi
B. 20-25 mg/zi
C. 40-45 mg/zi
D. 40-60 mg/zi
E. 30-40 mg/zi
Răspuns: E (6/pg. 469)

192 Tratamentul de urgență în gingivostomatita ulcero-necrotică constă în:

.
A. detartarj supra- si subgingival
B. la pacientii cu febra se administreaza antibiotic pe cale locala
C. la pacientii cu febra se administreaza antibiotic pe cale generala
D. extragerea resturilor radiculare nerecuerabile
E. aplicari locale cu colutorii complexe cu antibiotice
Răspuns: C, E (6/pg. 469)

193 Tratamentul curativ al pericoronaritelor, constă în:

.
A. spalaturi antiseptic abundente si dese
B. instilatii de colutorii complexe cu antibiotice
C. aplicarea unui dren din mesa iodoformata afanata sub capusonul de muocasa care se
mentine cca. 48h
D. decapusonarea chirurgicala la nivelul molarului de minte incomplete erupt
E. aplicarea unui dren din mesa iodoformata afanata sub capusonul de muocasa care se
mentine cca. 24h
Răspuns: A, B, D (6/pg. 470)

194 În tratamentul gingivostomatitei herpetice se practică, cu exceptia:

.
A. spalaturi cu solutie de cloramina 13%
B. evitarea atingerii ulceratiilor cu albastru de metilen
C. masajul gingival
D. medicatie antivirala: zovirax sau acyclovir, administrat sub forma de crema
E. viraminoterapie cu vitaminele b6 si a
Răspuns: A, B, C, E (6/pg. 470-471)

195 Soluția Nivcrisol-D (produs tipizat al Institutului de Virusologie „Stefan S.

. Nicolau” ) conține:
A. clorhexidrina
B. xilina
C. propolis
D. tetraborat de sodium
E. nitrat de argint
Răspuns: C, D (6/pg. 471)
196 In tatamentul gingivitei si gingivostomatitei herpetice, vitaminoterpia presupune
. administrarea de:
A. vitamin C
B. vitamin B2
C. vitamina B6
D. vitamina E
E. vitamin B12
Răspuns: A, B, D (6/pg. 471)

197 Despre tratamentul formelor acute de gingivite si gingivosstomatite micotice,

. sunt adevarate urmatoarele:
A. spalaturi bucale cu solutie apoasa de bicarbonate de sodiu 15%
B. anfotericina b
C. spalaturi bucale cu solutie apoasa de bicarbonate de sodiu 10%
D. atingerea leziunilor cu solutie de violet de gentian 1% zilnic, tempt de 7 zile
E. administrarea de nistatin (suspensie) sau stamicin (drajeuri)
Răspuns: C, D, E (6/pg. 472)

198 *În tratamentul gingivo-stomatitei aftoase recidivante nu se fac:

.
A. infiltrattii cu penicilina si xilina sau hidrocortizon
B. atingeri stricte cu nitrat de argint 30%
C. aplicatii locale de colutorii cu antibiotic
D. bandijonarea mucoasei cu solutie de albastru de metilen 2% sau violet de gentiana 1%
E. toate variantele sunt corecte
Răspuns: A (6/pg. 471)

199 Tratamentul parodontitei marginale cronice mixte constă în:

.
A. bioterapie de reactivare
B. reechilibrare ocluzala
C. detratraj
D. debridare gingivala
E. tratament antimicrobian
Răspuns: A, B (6/pg. 473)

200 În ceea ce privește retracțiile gingivale de cauză mecanică, practicile

. conservatoare constau în:
A. timpul de periaj sa depaseasca 3-5 minute
B. efectuarea periajului de seara dupa ultima masa
C. clatirea gurii cu ape de gura cu efecte astringent
D. aplicarea unor produse tipizate cu actiune astringent
E. evitarea perioasului cu sare
Răspuns: B, E (6/pg. 474)