Disgravidia emetizantă

Definiţie

Apariţia greţurilor la debutul sarcinii asociate, mai mult sau mai puţin, cu
vărsături.
Tablou clinic:
 Vărsături cu stare generală bună, cu rezoluţie spontană, care survin
matinal. Ele apar în prima lună de sarcină şi durează în jur de 3 luni.
 Vărsături incoercibile, prelungite, care determină scădere ponderală.
Gravida prezintă tulburări hidro-electrolitice însoţite de semne de
deshidratare. Aceste vărsături survin pe toată durata zilei. Ameliorarea lor
este adesea lentă, cu recăderi frecvente.

Epidemiologie

90% dintre femeile însărcinate prezintă greţuri, dar numai 15-20% dintre ele mai
au vărsături la 14 săptămăni de amenoree. Numai 1-5/1000 dintre femeile însărcinate
acuză vărsături severe.
Etiopatogenie
Au fost propuse o serie de teorii pentru a explica apariția simptomelor caracteristice:
 Teoria nervoasă, conform careia în sarcină are loc o inhibiție corticală ce duce la
o hiperexcitabilitate anormală a centrilor subcorticali; apare la femeile cu
echilibru psihic instabil, conflicte familiale, care nu acceptă ideea prezenței
sarcinii, cărora le este frică de momentul nașterii;
 Teoria hormonală care susține că manifestările clinice sunt cauzate de nivelul
crescut al HCG-ului; frecvența mai mare a vărsăturilor în sarcina gemelară și cea
molară, unde nivelul seric al acestui hormon are valori mai ridicate;
 Teoria toxemică susține că afecțiunea apare în urma modificărilor locale de
implantare; diverse disfuncții organice;
 Teoria reflexă sugerează că disgravidia este consecința unui histeroreflex
(parasimpatic) cu punct de plecare de la nivelul colului uterin.

Complicaţii
Disgravidia emetizantă nu este responsabilă, prin ea însăşi, de avorturi spontane
sau malformaţii fetale, în ciuda terapiei ce se administrează. Complicaţiile care pot
surveni:
 Deshidratare (cetonurie, hiponatremie, hipopotasemie, hipocloremie)
 Scădere ponderală cu >5%
 Insuficienţă renală, hipercalcemie, citoliză moderată, hiperbilirubinemie.
 Encefalopatia (lipsa de vitamina B1)
 Nistagmus, ataxie, parapareză, dacă vărsăturile durează de peste 3
săptămâni.
Diagnostic diferenţial
 Patologie digestivă (ocluzie, colecistită, apendicită, ulcere)
 Hipertiroidie
 Hemoragie cerebrală (traumatisme craniene)
 Hepatopatii (hepatite virale)
 Toxemie gravidică

Factori favorizanţi
Cei mai frecvenţi factori citaţi sunt:
 Mediul urban, program prelungit.
 Deficit de vitamina B6, B1
 Femei tinere, sub 20 de ani
 Femei nefumătoare, cu exces ponderal
 Infecţia cu Helicobacter Pylori

Tratament
 Vărsături minore
- Linişte, izolarea de mediul familial sau de persoanele
persoanele care ar putea avea o influență negativă
- Se recomandă cinci prănzuri mici, fracţionate
- Fără multe lichide în afara meselor
- Regim igieno-dietetic
- Să se oprească fumatul
- Să se consume sare în alimente, să se oprească aportul de fier
- Să se administreze antiemetice de tipul Motilium 3-6cp./zi, Pepsane
1-2cp./zi, Metoclopramid, Navatac.
 Vărsături severe
 Spitalizarea gravidei (examen neurologic şi digestiv atent)
 Efectuarea ionogramei şi a bilanţului hepatic
 Administrarea de Hidrocortizon acetat 100mg in perfuzie.
 Izolare într-o încăpere întunecoasă, liniştită, făra contact cu
exteriorul
 Reechilibrarea hidroelectrolitica se face cu ser glucozat 5%, ser
fiziologic 4 000-6 000 ml/24h;
 Corectarea hipopotasemiei se realizeaza cu ajutorul clorurii de
potasiu solutie 20-40 mEq/l (maximum 3 mEg/kgc/zi), sub
controlul ionogramei sanguine/urinare, electrocardiogramei;
 Combaterea acidozei se face cu bicarbonat de sodiu (14%);
 Combaterea deproteinizarii organismului se face prin perfuzii de
plasmă si aminoacizi;
 Vitaminoterapia, în special vitaminele din grupul B (B1, B2, B6) si
vitamina C, este foarte importantă pentru compensarea carențelor
prin lipsa de aport și facilitarea corectării tulburărilor metabolice și
energetice.
  Repaus intestinal (fără obligativitatea aportului alimentar)
 Sondă nazogastrică de aspiraţie, poate fi uneori necesară.

Supraveghere
Este simplă şi trebuie să fie riguroasă. Constă în supravegherea greutăţii şi a
diurezei o dată pe zi, frecvenţa vărsăturilor, ionograma 1-2 ori/zi, în funcţie de numărul
de vărsături.
Realimentarea se poate face şi trebuie să fie lentă, dar numai dacă diureza este
echivalentă cu aportul, dacă nu există scăderi în greutate şi dacă vărsăturile s-au oprit.
Disgravidia precoce, chiar si în formele sale grave, dacă este tratată adecvat, nu
influentează în niciun fel evoluția ulterioară a sarcinii.

1. Ancar V., Ionescu C., Obstetrica, Editura National, Bucuresti, 2008;

2. Stamatian F., Obstetrica si Ginecologie, vol. I, Editura Echinox, Cluj-Napoca, 2003;