INSTRUIRE PERSONAL ÎN DOMENIUL SITUAȚIILOR DE URGENȚĂ

TRIMESTRUL IV
Decembrie 2021
- Ord. MAI nr. 163/2007 privind aprobarea Normelor generale de apărare
împotriva incendiilor(sec.4 Organizarea activităţii de apărare împotriva incendiilor la
locul de muncă - art.21-23,25,26).
- Principalele cauze de incendiu şi modul de înlăturare a acestora;
- Cunoaşterea mijloacelor iniţiale de stingere a incendiilor şi modul de folosire a
acestora;
- Cum să te protejezi şi să intervii în caz de cutremur.

ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII DE PREVENIRE A SITUAŢIILOR DE

URGENŢĂ ;
SARCINI PE LOCUL DE MUNCĂ - CĂI DE ACCES; EVACUARE;
INTERVENŢIE

Apărarea împotriva incendiilor reprezintă ansamblul integrat de ctivităţi specifice,

măsuri şi sarcini organizatorice, tehnice, operative, cu caracter umanitar şi de informare
publică, planificate, organizate şi realizate potrivit legii, în scopul prevenirii şi reducerii
riscurilor de producere a incendiilor şi asigurării intervenţiei operative pentru limitarea
şi stingerea incendiilor, în vederea evacuării, salvării şi protecţiei persoanelor
periclitate, protejării bunurilor şi mediului împotriva efectelor situaţiilor de urgenţă
determinate de incendii.
Apărarea împotriva incendiilor constituie o activitate de interes public, naţional, cu
caracter permanent, la care sunt obligate să participe, în condiţiile legii, autorităţile
administraţiei publice centrale şi locale, precum şi toate persoanele fizice şi juridice
aflate pe teritoriul României.
Persoanele fizice şi juridice sunt obligate să respecte reglementările tehnice şi
dispoziţiile de apărare împotriva incendiilor şi să nu primejduiască, prin deciziile şi
faptele lor, viaţa, bunurile şi mediul.
Persoana care observă un incendiu are obligaţia să anunţe prin orice mijloc
serviciile de urgenţă, primarul sau poliţia şi să ia măsuri, după posibilităţile sale, pentru
limitarea şi stingerea incendiului.
În caz de incendiu, orice persoană trebuie să acorde ajutor, când şi cât este raţional
posibil, semenilor aflaţi în pericol sau în dificultate, din proprie iniţiativă ori la
solicitarea victimei, a reprezentanţilor autorităţilor administraţiei publice, precum şi a
personalului serviciilor de urgenţă.

CĂI DE ACCES; EVACUARE; INTERVENŢIE

Pentru evacuarea în condiţii de siguranţă a utilizatorilor în caz de incendiu, căile de
evacuare trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:
a) conformare la foc şi amplasare corespunzătoare;
b) separare de alte funcţiuni prin elemente de separare la foc şi fum;
c) asigurarea controlului fumului;
d) limitarea producerii incendiului şi fumului.
 Construcţiile, compartimentele de incendiu, trebuie prevăzute cu căi de evacuare a
persoanelor, în număr suficient, corespunzător dimensionate şi realizate, astfel încât
persoanele să ajungă în timpul cel mai scurt şi în deplină siguranţă în exterior, la nivelul
terenului ori al căilor de acces carosabile, în refugii sau în alte locuri special amenajate.
La proiectarea şi la executarea căilor de evacuare se interzice prevederea uşilor care
se pot bloca în poziţie închisă, reducerea gabaritelor stabilite prin reglementări tehnice,
prevederea de finisaje combustibile, cu excepţia celor admise prin norme, de oglinzi,
praguri sau de alte elemente care pot crea pe timpul incendiilor dificultăţi la evacuare,
cum sunt împiedicarea, alunecarea, contactul sau coliziunea cu diverse obiecte,
busculada, panica şi altele asemenea.
Pentru securitatea echipelor de salvare/forţelor de intervenţie sunt necesare:
a) măsuri pentru ca echipele de intervenţie şi salvare să-şi desfăşoare activitatea la un
nivel adecvat de securitate şi să părăsească clădirea fără riscuri de accidente;
b) amenajări pentru accesul forţelor de intervenţie în clădire şi incintă, pentru
autospeciale şi pentru ascensoarele de pompieri;
c) măsuri care să permită ca stingerea să fie realizată eficient în interiorul şi în jurul
construcţiei.
Asigurarea accesului şi a circulaţiei autospecialelor de intervenţie în incintele
operatorilor economici şi ale instituţiilor, în zonele locuite, precum şi între localităţi este
obligatorie, conform reglementărilor tehnice specifice, trebuie să se asigure cel puţin un
acces carosabil dinspre drumurile publice şi dinspre drumurile de circulaţie interioare,
amenajat, marcat, întreţinut şi utilizabil în orice anotimp.
Căile de acces şi de circulaţie se dimensionează potrivit reglementărilor tehnice
pentru autovehicule de tip greu, asigurând accesul autospecialelor de intervenţie.
Pentru asigurarea condiţiilor de evacuare şi salvare a utilizatorilor în siguranţă în
caz de incendiu se adoptă următoarele măsuri:
a) întreţinerea în bună stare de funcţionare a sistemelor de decomprimare sau de
etanşare la fum şi gaze fierbinţi, precum şi a elementelor de limitare a propagării focului
ori de izolare termică din compunerea construcţiilor şi instalaţiilor;
b) păstrarea căilor de evacuare libere şi în stare de utilizare la parametrii la care au
fost proiectate şi realizate;
c) funcţionarea iluminatului de siguranţă şi a celei de-a doua surse de energie
electrică, conform reglementărilor tehnice;
d) funcţionarea sistemelor de alarmare şi semnalizare a incendiilor la parametrii de
performanţă pentru care au fost proiectate;
e) organizarea şi desfăşurarea, periodic, de exerciţii şi aplicaţii cu salariaţii, în
condiţiile legii.
Căile de evacuare, inclusiv cele care duc pe terase, în refugii sau în alte locuri
special amenajate pentru evacuare, se marchează cu indicatoare standardizate, conform
reglementărilor tehnice specifice, astfel încât traseele acestora să fie recunoscute cu
uşurinţă, atât ziua cât şi noaptea, de persoanele care le utilizează în caz de incendiu.
Dispozitivele care asigură închiderea automată în caz de incendiu a elementelor de
protecţie a golurilor, cele de acţionare a trapelor şi clapetelor, precum şi cele care
menţin în poziţie închisă uşile încăperilor tampon se menţin în permanenţă în stare de
funcţionare.
 Se interzice blocarea în poziţie deschisă a uşilor caselor scărilor, a celor de pe
coridoare, a celor cu dispozitive de închidere automată sau a altor uşi care, în caz de
incendiu, au rolul de a opri pătrunderea fumului, gazelor fierbinţi şi propagarea
incendiilor pe verticală sau orizontală.
Dispozitivele care asigură închiderea automată a uşilor, se verifică periodic şi se
menţin în stare de funcţionare.
Sistemul de închidere a uşilor de pe traseele de evacuare trebuie să permită
deschiderea uşoară a acestora în caz de incendiu.
Este interzisă blocarea căilor de acces, de evacuare şi de intervenţie cu materiale care
reduc lăţimea sau înălţimea liberă de circulaţie stabilită ori care prezintă pericol de
incendiu sau explozie, precum şi efectuarea unor modificări la acestea, prin care se
înrăutăţeşte situaţia iniţială.
În casele scărilor, pe coridoare sau pe alte căi de evacuare ale clădirilor se interzic
amenajarea de boxe ori locuri de lucru, depozitarea de materiale, mobilier sau obiecte,
amplasarea de maşini de foto-copiat, dozatoare pentru sucuri/cafea etc., care ar putea
împiedica evacuarea persoanelor şi bunurilor, precum şi accesul personalului de
intervenţie.
Accesul mijloacelor şi personalului pentru intervenţiile operative în caz de incendiu,
în vederea salvării şi acordării ajutorului persoanelor aflate în pericol, stingerii
incendiilor şi limitării efectelor acestora, trebuie să fie asigurat în permanenţă la toate:
- construcţiile şi încăperile acestora;
- instalaţiile tehnologice şi anexe;
- depozitele închise şi deschise de materii prime, semifabricate, produse finite şi
auxiliare;
- mijloacele tehnice de apărare împotriva incendiilor, precum şi la punctele de
comandă ale acestora, cum sunt: centrale şi butoane de semnalizare a incendiilor, staţii
de pompare a apei, hidranţi de incendiu, stingătoare, panouri de incendiu, bazine,
rezervoare şi castele de apă, rampe ale surselor de apă naturale;
- dispozitivele de acţionare a unor mijloace cu rol de protecţie în caz de incendiu:
cortine de siguranţă, sisteme de evacuare a fumului şi a gazelor fierbinţi, clapete
de pe tubulatura de ventilare şi altele asemenea;
- tablourile de distribuţie şi întrerupătoarele generale ale instalaţiilor electrice de
iluminat, de forţă şi de siguranţă, precum şi la sursele de alimentare de rezervă care sunt
destinate alimentării receptoarelor electrice cu rol în caz de incendiu;
- vanele instalaţiilor tehnologice sau auxiliare care trebuie manevrate în caz de
incendiu şi punctele de comandă ale acestora: gaze şi lichide combustibile, benzi
transportoare şi altele asemenea;
- alte mijloace utilizate pentru intervenţie în caz de incendiu: vehicule pentru
tractare sau transport, cisterne ori autocisterne pentru apă şi altele asemenea.
Intrările în incintele unităţilor şi circulaţiile carosabile din interiorul acestora, prin
care se asigură accesul la clădiri şi instalaţii, la racordurile de alimentare cu apă, cum
sunt reţele, bazine, râuri, lacuri, traversările de cale ferată şi altele asemenea, se menţin,
indiferent de sezon, practicabile, curate şi libere de orice obstacole, cum ar fi: materiale,
utilaje, ambalaje, zăpadă şi altele asemenea, care ar putea împiedica intervenţia
operativă pentru stingerea incendiilor.
 În cazul în care acest lucru nu este posibil, se asigură şi se marchează, potrivit
reglementărilor tehnice specifice, căi de acces şi circulaţii ocolitoare.

PRINCIPALELE CAUZE DE INCENDIU ŞI MODUL DE

ÎNLĂTURARE A ACESTORA
Incendiul este un fenomen complex şi distrugător de valori materiale şi umane
uneori incalculabile,un fenomen nedorit de nimeni şi care trebuie combatut de toţi şi
pretutindeni.Pentru a cunoaşte modul în care trebuie să acţionam pentru combaterea
incendiilor trebuie să cunoaştem mai întai principalele cauze de incendiu
1. Surse de aprindere cu flacără:
- focuri în aer liber;
- flacără (chibrit, lumânare);
- flăcări de la aparate termice.
2. Surse de aprindere de natură termică;
- obiecte incandescente (ţigară, topituri metalice, becuri electrice, jar, cenuşă,
zgură, particule incandescente de la sudură) ;
- căldura degajată de aparate termice (casnice, industriale);
- efectul termic al curentului electric;
- coşuri de fum defecte şi necurăţate.
3. Surse de aprindere de natură electrică:
- arcuri şi scântei electrice;
- scurtcircuit electric;
- electricitate statică.
4. Surse de aprindere spontană:
- de natură chimică;
- de natură fizico-chimică;
- de natură biologică.
5. Surse de aprindere de natură mecanică:
- scântei mecanice;
- căldura degajată prin frecare.
6. Surse de aprindere naturale:
- căldură solară recipientele în special cele metalice se protajează împotriva razelor
solare prin vopsirea în culori deschise care să reflecte razele solare (alb-argintiu)
sau acoperirea cu prelate sau copertine;
- Trăsnetul, este o descărcare electrică într-e nor şi pământ. Dacă trăsnetul este de
mică intensitate dar lungă durată poate aprinde paie, fân, hârtie e.t.c. De acea pe timp
de furtună nu se stă sub copaci izolaţi langă stâlpi de înalta tensiune în apă, pe vârf de
deal, dacă este posibil în clădiri prevăzute cu paratrăsnet.
7. Surse de aprindere datorate explozivilor şi materialelor incendiare.
8. Surse de aprindere indireccte (datorită focarului unui incendiu, flacăra unui amestec
exploziv).
Pentru a nu provoca incendii trebuiesc cunnoscute cîteva măsuri de prevenire a
incendiilor determinate de focurile deschise : - chibritele trebuie folosite numai de
adulţi , în locurile în care nu există pericol de incendiu sau de explozie şi stinse bine
după utilizare ;
- copii nu trebuie să se joace cu chibrituri, ţigări sau să umble la sobă sau aragaz ;
- focurile deschise nu trebuie făcute pe timp de vânt sau la o distanţă mai mică de 100 m
faţă de liziera pădurilor sau lanuri de cereale şi de 50 m de materiale combustibile ;
- nu vor fi lăsate nesupravegheate şi se vor stinge cun apă sau acoperite cu pământ la
plecare;
- aparatele de sudură nu constituie un mijloc de joacă şi nu trebuie folosite decât de cei
autorizaţi ;

CUNOAŞTEREA MIJLOACELOR INIŢIALE DE STINGERE A

INCENDIILOR ŞI MODUL DE FOLOSIRE A ACESTORA;

STINGĂTOARE
După destinaţia lor, stingătoarele sunt utilaje şi accesorii folosite pentru stingerea
începuturilor de incendiu în faza-lor iniţială sau de proporţii mici.
Domeniul de utilizare, este practic nelimitat şi depinde de substanţa stingătoare pe care
o conţine.

Clasificare:
După modul de transportare
- portative (S.P.);
- remorcabile (S.R.) ;
- transportabile (S,T.).
După agentul stingător :
- cu apă îmbunătăţită ;
- cu spumă chimică ;
- cu apă pulverizată ;
- cu pulbere şi bioxid de carbon ;
- cu bioxid de carbon.
Stingător portativ cu pulbere - P 5, P
Este întrebuinţat la stingerea începuturilor de incendii în pori eu instalaţii electrice,
telecomunicaţii,. garaje, automobile, maşini agricole, depozite de materiale solide,
depozite materiale inflamabile, practic aproape la orice fel de materiale combustibile.
Utilizează ca agent stingător pulberea de tip FLOREX în cantităţi variabile în funcţie
de tipul stingătorului.
Stingătorul este de formă cilindrică având în interior o butelie cu CO2 necesară
vehiculării pulberii.
Pentru funcţionare se scoate siguranţa de la tija de percutare, se loveşte energic cu
podul palmei în percutor care percutează supapa buteliei de CO2, gazul trece în corpul
stingătorului, realizând presiunea necesară refulării pulberii asupra incendiului prin
furtunul de cauciuc montat pe partea supe-pară a stingătorului.
Lungimea de proiectare a pulberii este de maximum 3,5 m iar temperatura de
funcţionare intre —20°C şi +55°0.
Periodic se verifică calitatea pulberii, la nevoie se cerne, se completează şi se
reîncarcă. în cazul că pulberea nu mai este bună (expirat termenul sau pietrificată), se
curăţă bine stingătorul şi se reîncarcă.
Stingător portativ cu bioxid de carbon.
 Se foloseşte la stingerea incendiilor în muzee, pinacoteci, expoziţii, biblioteci, centre
şi oficii de calcul, aparatură electronică, telecomunicaţii, zăpada carbonică fiind
dielectrică şi nu distruge obiectele eu care vine în contact. Se încarcă de către
întreprinderi specializate la o presiune de 60—70 bar.
Tipurile mai vechi se pun în funcţie prin manevrarea ventilului stingătorului, iar
difuzorul fiind prevăzut cu un mâner de lemn pentru protecţia mâinii, este îndreptat spre
zona afectată de începutul de incendiu.
Tipurile mai noi de stingătoare funcţionează prin înlăturarea siguranţei şi apăsarea pe
clapeta „pistolului". Prezintă avantajul că în momentul când nu se mai acţionează
pistolul se opreşte şi refularea CO2.

CUM SĂ TE PROTEJEZI ŞI SĂ INTERVII ÎN CAZ DE CUTREMUR

CE TREBUIE SĂ ŞTII ŞI SĂ FACI ÎNAINTE DE PRODUCEREA UNUI

CUTREMUR ?
- să-ţi insuşesti regulile minimale pentru a-ţi salva viaţa în caz de cutremur.
- să nu depozitezi în clădirile cu destinaţia de locuinţă materiale combustibile,
explozivi sau substanţe toxice.
- să fixezi mobilierul şi alte obiecte astfel încât acestea să nu se răstoarne, să nu
alunece sau să nu se prăbuşeasca în timpul cutremurului, devenind astfel surse de
pericol.
- să ai la îndemână un aparat de radio portabil, o lanternă cu baterii de rezervă şi o
trusă de prim ajutor.
- să cunoşti locurile celor mai apropiate unităţi medicale, sediul poliţiei,
pompierilor şi alte adrese utile.
- să ştii şi să stabileşti un loc în care se vor afla actele familiei, o listă cu
adresele şi telefoanele utile. păstraţi-vă calmul, nu intraţi în panică.

REGULI MINIMALE PENTRU A-ŢI SALVA VIAŢA ÎN CAZUL PRODUCERII

UNUI CUTREMUR
- păstraţi-vă calmul, nu intraţi în panică
- închideţi sursele de foc.
- deschideţi uşile şi depărtaţi-vă de ferestre sau balcoane.
- adăpostiţi-vă sub o grindă, lângă un perete de rezistenţă, sub tocul uşii, sub birou
sau o masă solidă.
- nu fugiti pe uşă, nu săriţi pe geam, nu alergaţi pe scări , nu utilizaţi liftul.
- dacă sunteţi pe stradă, departaţi-vă de clădiri, stâlpi sau alte obiecte aflate în
echilibru precar,
- deplasaţi-vă cât mai departe de clădiri, feriţi-vă de căderea tencuielilor, coşurilor,
parapetelor,
- evitaţi aglomeraţia, nu alergaţi.
- nu blocaţi străzile, lăsaţi cale liberă pentru maşinile salvării, pompierilor,
echipelor de intervenţie.
- când sunteţi în maşină aflată în mers scoateţi maşina în afara carosabilului, opriţi
imediat şi rămâneţi în maşină.
 - când maşina este staţionată langă clădire, este bine să părăsiţi maşina
imediat şi să vă îndepartaţi de aceasta.
- ascultaţi numai anunţurile posturilor de radio şi televiziune şi recomandările
organelor în drept.

CE TREBUIE SĂ FACI IMEDIAT DUPĂ CUTREMUR

- nu părăsi imediat locul în care te afli.
- la părăsirea locuinţei luaţi actele de identitate, un mijloc de iluminat, un
aparat de radio şi obiecte personale.
- închide instalaţia de gaz şi electrică.
- nu folosi focul deschis.
- dacă s-a declanşat un incendiu încearcă să-l stingi.
- anunţă serviciile speciale de intervenţie.
- acordă primul ajutor celor afectaţi.
- calmează persoanele intrate în panică sau speriate, în special copiii
- îmbracă-te corespunzător anotimpului
- după seism părăseşte cu calm clădirea fără a lua lucruri inutile, verifică mai întâi
scara şi drumul de ieşire.
- dă prioritate celor răniti, copiilor, bătrânilor şi femeilor-
- nu atinge conductorii electrici sau alte instalaţii electrice.
- combate zvonurile, ştirile false, panica şi dezordinea.
- evită, pe cât posibil, circulaţia pe străzi
ÎN CAZUL ÎN CARE CLĂDIREA A FOST AFECTATĂ DE CUTREMURE
ANTERIOARE
- este necesară expertizarea acesteia de către un expert tehnic, atestat de m.l.p.a.t.,
adresaţi-vă consiliului local.
- pentru expertizarea, proiectarea şi execuţia lucrărilor de consolidare a clădirilor
de locuinţe se acordă facilităţi financiare potrivit prevederilor o.g. nr.20/1994,
republicată în m.o. nr.150/1998, completată prin o.g. nr. 12/1999.
- este bine să încheiaţi o asigurare a clădirii în care locuiţi sau lucraţi şi să
cunoaşteţi starea tehnică a acesteia prin expertiză tehnică.

UNEORI CUTREMURUL POATE FI URMAT DE REPLICI SEVERE SAU MAI

PUTERNICE DECÂT ŞOCUL INIŢIAL
ÎNTOCMIT
Modul de evacuare a utilizatorilor unităţii de învăţământ (cadre
didactice,preşcolari, elevi, persoane cu dizabilităţi şi/sau cu
handicap locomotornedeplasabili, personal auxiliar etc).în caz
de incendiu

În cazul în care nu există sistem de alarmă la incendiu, semnalul de alarmare stabilit

de conducerea unităţii de învăţământ va fi distinct, altul decât cel care anuntă recreația
(ex: un sunet lung cu durata de 30-60 secunde), semnificaţia acestuia va fi afişată lângă
planurile de evacuare în caz de incendiu şi obligatoriu va fi dublat de voce (ex: Alarmă,
Evacuarea!).
Toate activităţile au fost întrerupte iar întreg personalul unităţii de învăţământ
desfăşoară activităţi specifice de evacuare a persoanelor şi bunurilor.
Persoanele care vor ieşi primele din unitatea de învăţământ şi care învaţă obligatoriu la
parter sunt preşcolarii, elevii cu dizabilităţi şi/sau cu handicap locomotor
(nedeplasabili), care vor fi sprijiniţi de personalul nominalizat prin decizie a
conducătorului unităţii de învăţământ, având stabilite atribuţii în acest sens.
Cadrele didactice care au în clasă preşcolari, elevi cu dizabilităţi şi/sau cu handicap
locomotor (nedeplasabili) verific ă dacă personalul nominalizat are grijă de aceştia şi îi
evacuează.
Preşcolarii, elevii părăsesc clădirea sub supravegherea și îndrumarea cadrului
didactic care se va deplasa înaintea acestora. Aceștia îl vor urma până pe locul de
adunare dinainte stabilit și marcat corespunzător pentru fiecare clasă, unde se va face de
urgență prezența.
Persoanele responsabile cu verificarea evacuării tuturor persoanelor (cadrele
didactice care nu sunt la oră, personalul nedidactic și auxiliar etc.) vor verifica toate
spaţiile aferente fiecărui nivel al clădirii respective (birouri, grupuri sanitare,
laboratoare, etc.) pentru a se asigura că nu au rămas persoane în respectivele locaţii şi că
toți preşcolarii, elevii au părăsit încăperile şi anunţă rezultatul directorului unităţii de
învăţământ sau, în lipsa acestuia, cadrului tehnic p.s.i./personalului de specialitate cu
atribu ţii în domeniul apărării împotriva incendiilor.
Pe locul de adunare, preşcolarii, elevii vor adopta o formaţie, după cum sunt dispuşi
în bănci în sala de clasă. Între fiecare clasă se va menţine un interval minim pentru a
permite fiecărui cadru didactic să-i poată supraveghea permanent şi să observe în timp
scurt lipsa vreunuia. Cadrul didactic face prezenţa tuturor preşcolarilor, elevilor ,
inclusiv a celor cu dizabilităţi şi/sau cu handicap locomotor (nedeplasabili) care sunt
însoţiţi de persoanele nominalizate să-i ajute şi să le asigure evacuarea în siguranţă şi
anunţă rezultatul conducătorului unităţii de învăţământ sau, în lipsa acestuia, cadrului
tehnic p.s.i./personalului de specialitate cu atribuţii în domeniul apărării împotriva
incendiilor.
Modul de evacuare a utilizatorilor unităţii de învăţământ (cadre
didactice,
preşcolari, elevi, persoane cu dizabilităţi şi/sau cu handicap
locomotornedeplasabili, personal auxiliar etc).în caz de seism

După terminarea seismului nu se părăsește imediat sala de clasă ci se aşteaptă semnalul

de alarmare/evacuare stabilit de conducerea unităţii de învăţământ.
După terminarea seismului, personalul nominalizat în echipa responsabil ă cu
evacuarea şi profesorul de serviciu vor verifica starea traseelor de evacuare (scări
interioare, holuri, coridoare, uși, ieşiri etc.) iar, în cazul în care acestea sunt libere,
neblocate, vor da semnalul de alarmare/evacuare stabilit de conducerea unităţii de
învăţământ.
Cadrele didactice care au în clasă preşcolari, elevi cu dizabilităţi şi/sau cu handicap
locomotor (nedeplasabili) verific ă dacă personalul nominalizat are grijă de aceştia şi îi
pregătesc pentru evacuare.
Persoanele care vor ieşi primele din clădire sunt cadrele didactice şi preşcolarii, elevii
din sălile de clasă amplasate la parter, în ordinea apropierii sălilor faţă de ieșiri, urmând
etajul 1, etajul 2, etc. Preşcolarii, elevii cu dizabilităţi şi/sau cu handicap locomotor
(nedeplasabili) vor fi sprijiniţi de personalul nominalizat din cadrul unităţii de
învăţământ cu atribuţii să-i evacueze.
Cadrele didactice coordonează activitatea fiecărei clase, având grijă ca toţi preşcolarii,
elevii să părăsească în ordine (în șir de câte o persoană, rândul I de bănci, rândul II de
bănci, etc.) sala de clasă, îmbrăcați şi cu ghiozdanul/mapa deasupra capului. Se va evita
aglomerarea holurilor, în special a scărilor şi se va circula, pe cât posibil, pe lângă
pereții ce nu au ferestre (de preferat
Pentru protecția personală, cadrele didactice vor folosi catalogul sau o carte mai
groasă, obiect pe care îl vor plasa deasupra capului. Ghiozdanele/mapele, catalogul sau
o carte groasă se vor menţine deasupra capului de preşcolarii, elevii şi cadrele
didactice, de la ieşirea din clasă, până la locul de adunare.
Cadrele didactice, preşcolarii, elevii şi personalul auxiliar ies din clădire în şir de câte
o persoană folosind toate traseele marcate cu indicatoare de informare spre ieșire şi apoi
spre locul de adunare stabilit. Traseele de evacuare se vor stabili, pe cât posibil, astfel
încât să se asigure deplasarea pe calea cea mai scurtă către locul de adunare stabilit,
evitându-se apropierea de clădire la o distanţă mai mică de 2/3 din înălţimea acesteia.
Pe locul de adunare, preşcolarii, elevii vor adopta o formaţie, după cum sunt dispuşi
în bănci în sala de clasă. Între fiecare clasă se va menţine un interval minim pentru a
permite fiecărui cadru didactic să-i poată supraveghea permanent şi să observe în timp
scurt lipsa vreunuia.
Cadrul didactic face prezenţa tuturor preşcolarilor, elevilor, inclusiv a celor cu
dizabilităţi şi/sau cu handicap locomotor (nedeplasabili) care sunt înso ţiţi de persoanele
nominalizate să-i ajute şi să le asigure evacuarea în siguranţă şi anunţă rezultatul
conducătorului unităţii de învăţământ sau, în lipsa acestuia, persoanei desemnate să
îndeplinească atribuţii în domeniul situaţiilor de urgenţă.