C

O
U.S.A.M.V BUCUREȘTI FILIALA CĂLĂRAȘI FACULTATEA DE
MANAGMENT INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ ȘI
DEZVOLTARE RURALĂ

M
B MECANIZAREA LUCRĂRILOR DE RECOLTAT

I
N
PROFESOR:
DRĂGULIN ȘTEFAN
STUDENT:
ȘTEFAN IOANA RALUCA
GRUPA 1 ANUL 1

E
P
 INTRODUCERE

Mecanizarea reprezintă executarea cu mijloace tehnice mecanice a lucrărilor în agricultura.

Executarea mecanizata a lucrărilor agricole nu este facultativă; fără mecanizare nu poate fi realizata
producția agricola. Gradul de mecanizare si nivelul mecanizării pot fi diferite.
Mecanizarea agriculturii asigură condiții favorabile pentru culturile de câmp și pune la dispoziție
tehnologii adecvate. Prin mecanizare este asigurata creșterea nivelului calitativ general al
producției,prin precizie,promptitudine si reducerea pierderilor.
Mecanizarea agriculturii influențează favorabil activitatea omului,prin eliminarea eforturilor
mari și a lucrărilor stresante, prin creșterea productivității muncii, reducerea timpului de lucru si
configurarea optimă a programului de lucru.
Pentru a putea produce eficient și competitiv, exploatațiile agricole indiferent de tipul lor, trebuie
să se înscrie în tendițele care se manifestă în prezent la nivelul agriculturii mondiale, spre
promovarea factorilor calitativi din rândul cărora fac parte dezvoltarea cunoașterii, pregătirea
managerială, înnoirea tehnică, aplicarea tehnologiilor moderne, informatizarea, etc.
Tehnologiile proiectate evidențiază condițiile optime de vegetație, întregul complex de măsuri
fitotehnice, în vederea punerii în valoare a potențialului genetic al soiurilor și hibrizilor aflați în
cultură. S-a acordat o importanță însemnată măsurilor tehnologice moderne, de înaltă productivitate,
eficiente economic și nepoluante, precum și soluțiilor privind reducerea consumului de energie.
Măsurile tehnologice preconizate au ca obiectiv sporirea randamentului fotosintetic de producere a
biomasei utile, captarea cât mai eficientă a energiei radiante și termice a soarelui și a precipitațiilor,
consumuri raționale de energie convențională, de îngrășăminte chimice și pesticide, în vederea
prevenirii deteriorării mediului și menținerii resurselor fundamentale ale agriculturii.
Mașinile de recoltat datează încă din anul 50 d. Hr. Istoricul roman Pliniu cel Bătrân a menționat
în Galia existenta unei “mașini de recoltat” (vallus) care consta dintr-un fel de pieptene format din
scânduri montate pe un vehicul cu doua roti, împins in lan de un animal de tracțiune si dirijat de
către un muncitor . “Pieptenele” pătrundea in lanul de grâu si rupea spicele care erau împinse de
către un muncitor si colectate intr-o bena deschisa. Mai târziu, pe la anul 400, aceasta mașina a fost
menționată si de istoricul roman Palladius.
Ocupaţia se aplică mecanicilor din agricultură care se ocupă cu recoltarea mecanizată a culturilor
agricole (cereale păioase, porumb, floarea soarelui, soia, sfeclă, in etc.).
Ocupaţia presupune relaţii de colaborare cu echipele de transport producţie, cu serviciile de
intervenţii, aprovizionare cu materiale, piese de schimb şi carburanţi şi de subordonare faţă de
organizatorii locurilor de muncă care le monitorizează activitatea pe întreaga perioadă de
desfăşurare a recoltării.

1
 MECANIZAREA LUCRĂRILOR DE RECOLTAT

Combina, nici o altă invenție nu a avut un astfel de impact asupra producției mondiale de
alimente că acest cal de bătaie. Combina realizează un proces operațional care în plan istoric, de-a
lungul mileniilor, a necesitat eforturi fizice enorme atât pe câmp cat si in cadrul fermelor: mașina
taie cerealele pe durata traversării câmpului, în timp ce simultan treiera boabele, aproape fără
pierderi, adunând materialul recoltat într-un buncăr mare. Face acest lucru foarte rapid și la o scară
imensă.
Combina a apărut pe scena agricolă în Europa în vara lui 1936. În același an, August Claas a
dezvăluit o mașină tractată de către tractor, mașina pe care el a conceput-o la fabrica sa din
Harsewinkel din Westfalen. Din prima zi, aceasta secerătoare-legătoare a oferit un flux perfect al
grânelor pe timpul traversării câmpului, cu materialul transportat în saci - astfel cauzând o revoluție
în cadrul agriculturii europene.
Un număr de combine americane, tot tractate de către tractoare, au fost utilizate în Europa chiar
din anii 1920, însă aceste mașini s-au dovedit a fi eșecuri. Culturile europene compacte, deseori
jilave sau poziționate plan, s-au dovedit a fi necorespunzătoare pentru mașinile americane, utilizate
în condițiile mult mai puțin pretențioase de recoltat ale câmpiilor întinse ale Vestului Mijlociu. În
scurt timp s-a răspândit controversa între fermieri și oamenii de știință cu privire la faptul ca o
combină ca și cea utilizată în Statele Unite nu ar fi potrivită pentru recoltatul cerealelor europene,
datorita paiului lung și a infestării dese cu buruieni.
Până la acel moment, cerealele erau tăiate manual cu secera, fiind apoi uscate în scripeți sau puse
în șure, spre uscare. Abia mai târziu au fost utilizate mașinile staționare de treierat, fiind utilizate
până și în cele mai întunecate zile de iarnă, pentru a separa boabele de tulpini
Combinele de recoltat cereale păioase seceră plantele din lan, treieră spicele, separă boabele
rămase în paie, curăță boabele de impurități. O combină autopropulsată de recoltat cereale este
alcătuită din dispozitive de lucru și din șasiu autopropulsat. Dispozitivele principale de lucru sunt:
echipament de secerat, transportatoare, parate de trierat, scuturător, sistem de curățire, buncăr de
boabe.
Mecanizarea recoltării porumbului sub formă de știuleți este adecvată condițiilor din tara noastră.
Mașinile de cules știuleți pot detașa și depănușa știuleții, pe care îi preia o remorcă cu care mașina
lucrează în agregat.

2
 Importanța mecanizării lucrărilor

Producțiile superioare se explică, pe de o parte, prin reducerea pierderilor de furaje la recoltare,

iar pe de altă parte prin mărirea numărului de cicluri de recoltare, ca urmare a reducerii epocii de
recoltare (scursă de la începutul cosirii plantelor și până la depozitarea fânului). Calitatea fânului
obțiut se îmbunătățește, pe de o parte, prin reducerea duratei de menținere pe sol a furajului după
cosire, iar pe de altă parte prin executarea lucrărilor la un înalt nivel de calitate.
Indiferent în ce zonă este amplasată suprafața de fâneață, mecanizarea lucrărilor agricole are o
importanță deosebită pentru:
-reducerea efortului fizic necesar;
-reducerea necesarului de forță de muncă pe unitatea de suprafață și pe tona de fân;
-creșterea eficienței economice a procesului de producere a fânului;
-diminuarea diferenței dintre zona de șes, cea de deal și cea montană privind condițiile de muncă și
viață;
-reducerea tendinței de depopulare a zonelor colinare și montane;
-menținerea nealterată a zonelor agroturistice, prin promovarea unei agriculturi durabile.
Astăzi, este de neconceput ca un fermier din zona colinară sau montană să poată trăi numai cu
veniturile realizate din agricultură, fără să beneficieze de un grad ridicat de mecanizare a lucrărilor.
Doar mecanizarea permite realizarea unor capacități de lucru superioare cu un consum redus de
forță de muncă și de efort fizic.
Însă și în cazul unui grad ridicat de mecanizare, veniturile pe unitatea de suprafață diferă în
funcție de pantă, deoarece:
-producția scade odată cu creșterea pantei;
-costul lucrărilor crește proporțional cu creșterea pantei, pe de o parte din cauza reducerii capacității
-de lucru odată cu creșterea pantei, iar pe de altă parte din cauza costului aferent mai ridicat al
mașinilor de lucru pe pantă.
Este unul dintre motivele pentru care în țările cu agricultură dezvoltată se practică metoda
compensării veniturilor obținute pe terenurile în pantă, față de cele obținute pe terenurile situate la
șes, prin subvenționarea produselor realizate în funcție de pantă și zonă, arendarea cu taxe mai mici
a terenurilor disponibile, acordarea de credite cu dobândă redusă și rambursabile pe termen lung,
pentru procurarea mașinilor și instalațiilor necesare, a animalelor etc.

3
 Operațiile tehnologice de recoltare

Mărimea și puterea financiară sunt factori hotărâtori asupra nivelului și gradului de mecanizare
al recoltării, pregătirii și conservării fânului. Astfel, fermele mari și cu putere financiară importantă
își pot permite un nivel de dotare cu mașini agricole performante, complexe, cu care se pot
mecaniza, cu indici de lucru ridicați (indici calitativi de lucru foarte buni, capacitate mare de lucru,
consum specific redus), toate lucrările din cadrul tehnologiei de recoltare, pregătire și conservare a
fânului.
La polul opus, se găsesc fermele mici, cu putere financiară scăzută, cum sunt, din păcate, foarte
multe exploatații agricole din țara noastră. Acestea nu își pot permite decât în măsură foarte redusă
mecanizarea unora dintre operațiile necesare recoltării și pregătirii fânului.
Singura cale posibilă de rentabilizare a acestor ferme este, fie formarea de asociații agricole, fie
încheierea între fermierii vecini a unor convenții de achiziționare și utilizare a mașinilor specifice,
necesare recoltării și pregătirii fânului.
Condițiile de lucru, precum panta și orografia terenului, își pun amprenta asupra sistemelor de
mașini folosite. În funcție de pantă, se folosesc mașini clasice acționate de tractoare sau mașini
autopropulsate specializate pentru recoltarea furajelor în pantă. Orografia terenului joacă, de
asemenea, un rol primordial asupra mărimii mașinilor folosite, a lățimii de lucru.
Gradul de intensivizare a producției din zonele cu precipitații abundente și din zonele irigate,
unde se obțin frecvent 5-6 cicluri de recoltare pe an, impune cerințe de mecanizare diferite față de
zonele cu precipitații reduse, unde abia se poate obține unul, maxim două cicluri pe an.
Astfel, în zonele cu grad ridicat de intensivizare s-au impus mașinile cu performanțe tehnice
ridicate, care realizează recoltarea furajelor într-un timp cât mai scurt, timp care să permită
obținerea unui număr maxim de cicluri de recoltare pe an și a unui furaj de calitate, prin scurtarea la
maximum a perioadei de menținere pe miriște a ierburilor după cosire, perioadă influențată negativ
de nivelul ridicat al precipitațiilor.
Distanța până la parcela de recoltat influențează, la rându-i, tipul și caracteristicile mașinilor de
recoltat folosite. Astfel, pentru distanțe mari s-au impus mașini de transport furaje care au viteze și
capacități de transport ridicate; acestea permit scurtarea perioadei de recoltare. Pentru distanțe mici,
de la fermă la parcele, viteza de transport nu are importanță deosebită.

4
 În funcție de rețeaua de drumuri, se aplică diferite moduri de folosire a parcelelor, pe parcelele
inaccesibile practicându-se pășunatul, iar pe cele accesibile urmând să fie recoltat furajul. Tendința
modernă de practicare a unei agriculturi durabile impune, din motive de protecție antierozională, un
mod mixt de folosire a suprafețelor de pajiști situate în pantă ridicată. Aceasta presupune alternarea
metodelor de folosire prin pășunat cu cele de cosire.

Lucrările şi operaţiile tehnologiei de recoltare, pregătire şi conservare a

fânului

Principalele lucrări şi operaţii necesare recoltãrii, pregãtirii şi conservării furajelor sub forma
fânului sunt:
1.cosirea sau cosirea combinatã cu condiţionatul plantelor cosite (strivirea, frângerea sau defibrarea
tulpinilor) şi lãsatul în brazde;
2.rãvãşitul, întorsul şi adunatul în brazdã;
3.adunatul din brazdã , încãrcatul, transportul şi descãrcatul fânului la locul de depozitare;
4.aşezatul pe fânar sau pe platforma de uscare;
5.definitivarea uscãrii prin ventilare, pânã la umiditatea de pãstrare ( max 18 %).
Primele trei lucrări (1, 2 şi 3) aparţin etapei întâi de uscare pe mirişte, iar ultimele două (4 şi 5)
aparţin etapei a doua de definitivare a uscării prin ventilaţie a fânului.

Cerinţe agrotehnice impuse mecanizării lucrărilor de recoltare

Cerinţele agrotehnice şi tehnologice ale lucrărilor de recoltare şi pregătire a furajelor sub formă
de fân sunt date pentru următoarele condiţii de lucru normale:
-fâneaţa care se recolteazã este bine nivelatã, curãţatã de muşuroaie, de vegetaţie lemnoasã, cioate,
pietre şi alte obstacole sau corpuri strãine;
-condiţii agrometeorologice normale în timpul lucrului (umiditatea normalã a solului, lipsa
precipitaţiilor etc.);
-producţia de masã verde sub 40 t/ha la cosit, respectiv sub 50 t/ha la cosit şi condiţionat (strivit,
frânt, defibrat);
-distanţa maximã de transport 5 km;
-înãlţimea miriştii de pe care se strâng brazdele sã nu depãşeascã 6 cm;
-umiditatea la strângerea în sau din brazde a fânului care are în compoziţia sa leguminoase perene
sã nu fie mai micã de 35 %;
-drumul de transport sã fie accesibil mijlocului de transport folosit.

Factorii care influenţeazã dezvoltarea mecanizãrii lucrãrilor de recoltare

Dintre factorii care influenţeazã dezvoltarea mecanizãrii lucrãrilor de recoltare, pregătire şi

conservare a fânului un rol însemnat îl au:
 mărimea şi puterea financiară a fermelor;
 condiţiile de lucru în care este amplasată cultura de recoltat;
 gradul de intensivizare a producţiei;
 distanţa şi reţeaua de drumuri de la fermã la parcela de lucru;
 nivelul de asigurare a utilităţilor; - asigurarea cu forţã de muncã în perioada recoltãrii.

5
 Recoltarea mecanizata a bulbilor de ceapa

Recoltarea bulbilor de ceapă, manual sau mecanizat, se face în două etape: prima este dislocarea
iar în etapa a doua bulbii, foarte bine uscați, se adună de pe suprafata solului.
Recoltarea mecanizată înseamnă că atât dislocatul, cât și adunatul bulbilor de pe suprafata solului
se realizează cu ajutorul unor mașini.
Mecanizarea recoltării este necesară indiferent dacă bulbii sunt destinați consumului imediat
după recoltare sau dacă se vor păstra timp mai îndelungat.
Mașina de scos bulbii de ceapă este prevazuta cu o lama sau cu un ax pătrat de excavare care
dislocă bulbii. Aceștia sunt apoi antrenați pe 1-2 benzi transportoare care separă bulbii de pamant.
Mașinile de dislocat sunt de două lățimi: de 1.400 mm si de 1.650 mm. Prețul unei astfel de mașini
performante este de cca. 4.500 euro.
Prin montarea pe mașină de dislocat a unui transportor elevator, bulbii se adună și se încarcă într-
un mijloc de transport. Mașinile performante de adunat bulbi efectuează doar strângerea bulbilor de
pe sol. O astfel de mașina, care lucrează pe acest principiu, s-a fabricat și în țara noastră în urmă cu
30 de ani, sub numele de MRIC-1,2.
Abia în ultimii 10-15 ani fermierii performanți au început să-și doteze fermele cu mașini pentru
dislocat și pentru adunat bulbii de ceapa, trecând la recoltarea mecanizată în totalitate.
În cazul efectuării lucrării de dislocat la culturile înființate pe teren nemodelat se recomandă ca
înaintea începerii lucrării sa se adanceasca spațiul dintre straturi (refacerea rigolelor), ușurând astfel
pătrunderea părții active de dislocat sub bulbi, cât și menținerea constantă a adâncimii de dislocare.
Când ceapa este destinată pentru consum imediat, se taie frunzele încă verzi cu o mașină
specială, după care se dislocă și se adună imediat în mijloacele de transport. Este important ca
aceste mașini să fie foarte bine reglate astfel încât să taie doar frunzele, nu și o parte din bulb.

Masinile de adunat ridică bulbii de pe sol și, cu ajutorul unui elevator/transportor, aceștia sunt
puși în lăzi-paleta (capacitatea - 1.000 kg) asezate cate 4-6 in remorci.
În condițiile cultivării cepei pe suprafețe mari, mecanizarea operațiunilor legate de recoltare și
condiționare devine obligatorie.
Există o gamă diversificată de mașini de recoltat, de sortat și ambalat ceapa.
Având în vedere necesarul de fortă de muncă la recoltarea manuală (peste 75% din volumul
lucrărilor prevăzute în tehnologie), cu atât mai mult în condițiile lipsei de forță de muncă, nu există
decât alternativa recoltării mecanizate.

6
 Recoltarea florii soarelui

Recoltarea manuală începe când umiditatea din seminţe scade la 16-18% astfel încât până la
treierat uscarea seminţelor se continuă până la umiditatea de 10-11%. Tăierea capitulelor se face cu
secera, cu o mică porţiune de tulpină şi se aşează pe pat de tulpini.
Recoltarea cu combina trebuie să înceapă când umiditatea scade sub 15% şi să se încheie când
umiditatea ajunge la 11-12%.
Lanul la data recoltării are 80-85% din calatidii de culoare brună şi brun - gălbuie (numai cca. 15-
20% sunt complet galbene).
Combinele de cereale se echipează cu echipamente speciale pentru floarea soarelui. Viteza de
lucru a combinei este de 3-4,5 km/oră. Înălţimea de tăiere variază în funcţie de înălţimea plantelor.
Turaţia tobei se reglează în limitele de 420-550 rotaţii/minut. Distanţa între tobă şi contrabătător se
stabileşte între 20-30 mm la intrare şi 12-18 mm la ieşire. Puritatea seminţelor recoltate cu combina
bine reglată trebuie să fie peste 96%, iar pierderile de seminţe să fie sub 5%.

Recoltarea soiei

Aceasta trebuie să înceapă când păstăile s-au uscat, au culoarea brună, caracteristică soiului,
boabele sunt uscate, lucioase şi au umiditatea de 13-14%. Din totalul pierderilor care apar la
recoltare, 90% sunt datorate plantelor căzute, pierderi la tulpini tăiate şi neintrate în combină, tăierii
tulpinilor la înălţimi mai mari de 8 cm de la sol. Aceasta înseamnă că o mare atenţie trebuie să
acordăm reglării hederului combinei. Pentru a nu se sparge boabele, se reduce turaţia la 400-600
rotaţii pe minut şi se reglează distanţa între bătător şi contrabătător.

Combina CR8.90 a călcat pe urmele CR10.90, cea mai puternică și productivă combină din lume,
7
consemnată în Cartea Recordurilor pentru recoltarea a 797.656 tone de grâu în 8 ore în anul 2014,
titlu pe care și-l păstrează și astăzi.
Combinele CR ating astfel de performanțe de recoltare datorită unor tehnologii specifice:
• Twin Rotor™, care a consacrat modelele New Holland, și motoarele puternice și eficiente
dezvoltate de FPT.
• Sistemele de ghidare automată – precum IntelliSteer® – care permit operatorilor să recolteze
nonstop și tehnologia cu rotor Twin Pitch Plus, care poate îmbunătăți condițiile de lucru pe soluri cu
umiditate crescută cu până la 10%.
• Sistemul opțional Dynamic Feed Roll™ cu protecție integrată împotriva bolovanilor care
îmbunătățește capacitatea seriei CR cu până la 10%, reducând spargerea boabelor.

Recoltarea cartofilor

În luna august se recoltează cartofii de vară, numai pe măsura necesităţilor. Din luna septembrie
începe recoltarea cartofilor destinaţi consumului de toamnă - iarnă. Când tufele s-au îngălbenit în
proporţie de cca. 50% se distrug vrejii prin cosire pe suprafeţe mici şi mecanizat, cu MTV-4 sau
CSU EI pe suprafeţe mari. Recoltarea tuberculilor se execută după 12-14 zile de la îndepărtarea
vrejilor, când procesul de suberificare este încheiat, adică frecaţi cu mâna coaja nu se mai exfoliază.
În acest fel vătămarea este prevenită şi păstrarea este mult uşurată. Recoltarea se face cu plugul
sau mecanizat cu maşinile E-684, MSCI 1, MSC 2 sau alte tipuri. Recoltarea cartofilor care
urmează a fi păstraţi timp îndelungat poate să înceapă numai după ce temperatura a scăzut sub 12-
15°C.

Recoltarea porumbului
Recoltarea mecanizată în ştiuleţi începe când umiditatea boabelor ajunge la 30-32% şi se încheie
când aceasta este cuprinsă între 24-26%. Recoltarea mecanizată în boabe începe când umiditatea
acestora scade sub 25%.
Boabele recoltate trebuie imediat uscate până la umiditatea de 14%. Randamentul de boabe
oscilează între 78-83%. Procentul de pănuşi reprezintă 1/8-1/10 din producţia de boabe.
Raportul între recolta de boabe şi cea de tulpini (tulei) variază între 0,51-0,92, micşorându-se cu
atât mai mult cu cât condiţiile au fost mai puţin favorabile culturii porumbului.

8
 Recoltarea sfeclei de zahăr

Începe când rădăcinile au atins greutatea maximă şi au conţinutul cel mai ridicat de zahăr, ceea
ce corespunde calendaristic cu sfârşitul lunii septembrie, începutul lunii octombrie.
Momentul recoltării se recunoaşte prin reducerea numărului de frunze, culoarea acestora este
verde deschis, iar ritmul de formare de noi frunze este lent. Pentru a preveni pierderea turgescenţei,
zilnic se recoltează numai cantităţile care pot fi decoletate în 24 de ore. Transportul la fabricile de
prelucrare trebuie organizat în paralel cu recoltarea, depozitarea în grămezi pe câmp conducând la
mari pierderi în greutate.
Arăturile pentru culturile din toamnă sunt cu atât mai folositoare cu cât se execută mai devreme,
imediat ce planta premergătoare eliberează terenul. Pentru culturile de toamnă nu adâncimea
arăturilor este importantă ci calitatea lor, adică să încorporeze bine resturile culturii premergătoare,
să fie uniforme, fără greşuri şi fără bolovani.
Ataşarea de plug a grapei determină nivelarea şi mărunţirea arăturii. După plantele care părăsesc
terenul de toamnă şi lasă o cantitate mare de resturi vegetale, discuitul `înainte de arat,
perpendicular pe direcţia rândurilor plantei premergătoare, este o lucrare care contribuie la
efectuarea unei arături de calitate.
Îngrăşămintele cu fosfor cât şi cele cu potasiu sunt bine valorificate de culturile de toamnă dacă
sunt introduse sub brazdă, odată cu executarea arăturilor. Având în vedere că cei mai mulţi
cultivatori, în ultimii ani, nu au mai aplicat îngrăşăminte cu fosfor, este necesar să asigurăm, pentru
obţinerea unor recolte normale în anul viitor, doze de 60-80 kg fosfor (300-400 kg superfosfat) şi
respectiv 40-100 kg potasiu (100-250 kg sare potasică).
Pe terenurile umede unde s-a aplicat la porumb sau direct pentru grâu gunoi de grajd, doza de
potasiu se poate reduce la numai cca. 40 kg.
Aplicarea îngrăşămintelor cu fosfor şi potasiu va asigura o mai bună valorificare a îngrăşămintelor
cu azot şi măresc rezistenţa la ger, secetă, cădere şi boli a grâului.

9
Recoltarea grâului
 Momentul potrivit pentru a recolta grâul este atunci când planta ajunge la maturitate, iar boabele
prezintă o umiditate de 14-15%. În această perioadă, pierderile sunt minime, iar boabele pot fi
păstrate în condiții optime, fără a mai fi necesare operațiunile speciale de uscare. Fermierii care
cultivă grâu pe suprafețe foarte extinse încep uneori recoltarea chiar și la umidități de 16-17%,
pentru a evita întârzierile.
Recoltarea se încheie în momentul în care boabele au ajuns la o umiditate de 12-13%. Sub aceste
valori, vor apărea pierderi cauzate de scuturare, din cauza supracoacerii boabelor, dar și a vremii
nefavorabile. Perioada ideală de recoltare este de 5-8 zile, însă ea poate fi scurtată la 5-6 zile, în
condiții de arșiță, și poate fi prelungită la 6-8 zile, în condiții de vreme cu umiditate ridicată.
Procesul de recoltare se realizează cu ajutorul combinelor universale autopropulsate. Pentru a
evita pierderile de recoltă și spargerea boabelor la treierat, combinele trebuie reglate frecvent.
La recoltare, culturile de grâu trebuie să fie uniform dezvoltate, lipsite de buruieni, iar plantele să
nu fie căzute. Atunci când cultura de grâu a fost cuprinsă de buruieni sau plantele sunt căzute,
recoltarea se va face în două etape. Prima etapă presupune tăierea plantelor la o înălțime de 15-20
cm, cu ajutorul unui vindrover, și lăsarea în brazdă timp de câteva zile, pentru uscare. Urmează apoi
treierarea plantelor, cu ajutorul combinei dotate cu un ridicător de brazdă.
Lanurile de grâu sunt recoltate, dintr-o singură trecere, cu ajutorul combinelor universale
autopropulsate. Trebuie respectate recomandările de a reface reglajele combinei de 2 – 3 ori pe zi
(în funcţie de evoluţia vremii), cu scopul de a realiza treieratul fără a sparge boabele. Recoltarea
directă cu combina se efectuează în condiţii bune în lanurile dezvoltate uniform, neîmburuienate şi
necăzute.

În tehnologia de recoltare folosită la noi, după recoltare paiele rămân pe teren în brazdă continuă.
Strângerea paielor şi eliberarea terenului sunt lucrări importante în cultura grâului.În multe ţări
cultivatoare de grâu, la combina sunt montate dispozitive speciale pentru tocarea paielor şi
împrăştierea acestora pe lăţimea de lucru a combinei, concomitent cu recoltatul.

10
 Combina autopropulsată pentru recoltarea cerealelor

Mașina de recoltat porumb se poate face după tehnologii diferite , porumbul final oținut fiind sub
formă de știulete ( depănușat sau nedepănușat) sau sub formă de semințe.
Recoltarea porumbului sub formă de știuleți se face:
-prin detașarea știuleților de pe tulpini, fără ca acestea să fie recoltate;tulpinele de porumb rămîn
pe cîmp rupte și frînte;
-prin detașarea știuleților de pe tulpini, după ce acestea au fost în prealabilrecoltate(tăiate)și
introduse în aparatele de detașare, știuleții detașați (nedepănușați sau depănușați) sunt transportați
direct într-o remorcă.
Recoltarea porumbului sub formă de boabe se poate face:
-mașini care efectuează detașarea știuleților de pe tulpini și tăierea știuleților(cazul
culegătoarelor de știuleți prevăzute cu batoze sau a echipamentelor de recoltat știuleți montate pe
combine de recoltat cereale.)
-mașina care efectuează tăierea tulpinilor de porumb și treiererea știuleților(cazul combinelor de
recoltat cereale păioase prevăzute cu echipamente pentru recoltarea integrală a porumbului).
Părți componente:
Culegătorul de știuleți este alcătuit din cadru, transportor cu melc, secții de detașare și
transmisie . Cadrul (corpul) este compus dintr-o țevă pătrată transversală pe care sunt montate
secțiile de lucru și transportorul cu melc.
Transportorul cu melc este alcătuit dintr-un jgheab 1 în care sunt montați cei doi melci 2 și 3
având între ei două palete aruncătoare 4 . Jgheabul melcului are la partea inferioară o gură de
evacuare pe rama căreia sunt sudate penele de cuplare rapidă a culegătorului cu carcasa
transportorului elevator central 5 al mașinii. Transportorul elevator central este alcătuit dintr-o
carcasă în interiorul căreia este montat un transportor cu racleți metalici căptușiți cu plăci de
cauciuc.
 CARP 4
Este o combina autopropulsata pentru recoltat stiuleti depanusati produsa din anul 1969.
Utilizare.
Gama de modele CORIO CONSPEED și CORIO include hedere de porumb perfecte pentru
recoltarea boabelor de porumb. Fie că lucrează cu recolte cu randament mare sau tulpini de porumb
foarte uscate, hederele de porumb CORIO CONSPEED și CORIO asigură un proces de recoltare
curat și eficient pentru modele de la LEXION și până la AVERO.
Principiu de funcționare.
Carcasa asigură alimentarea uniformă și delicată cu tulpini de porumb în valțurile culegătoare.
Tulpinile sunt prinse de valțuri și trase în jos. În același timp, valțurile culegătoare separă în mod
curat știuleții de porumb de tulpini. Tocătoarele orizontale funcționează cu o viteză constantă,
tocând tulpinile de porumb trase în jos. Apoi melcul de alimentare transportă știuleții la canalul de
alimentare.
Tehnologie.
− Performanțe îmbunătățite în cazul plantelor culcate
− Antrenare eficientă, simplificată pentru toate modelele CORIO CONSPEED și CORIO
− Reglare rapidă și simplă a vitezei prin schimbarea combinației de angrenaje
− Elementul în spirală al valțurilor culegătoare îmbunătățește preluarea tulpinilor
− Valțurile culegătoare, acționate mecanic sau hidraulic, permit separarea curată a știuleților -
Fiecare unitate culegătoare este protejată individual împotriva suprasarcinii și a corpurilor străine -
Elementele de acționare a a valțurilor culegătoare și cuțitelor sunt integrate în carcasa robustă -
Disponibile în versiune rigidă sau rabatabilă
− AUTO PILOT și AUTO CONTOUR sunt disponibile opțional pentru toate modelele -
Tocătoarele orizontale captează plantele pe întreaga lungime a deschiderii unității culegătoare. -
Lățime rânduri: 90, 80, 75 și 70 cm.
Tocător orizontal.
Fiecare unitate culegătoare este echipată cu un tocător orizontal integrat în unitatea de
transmisie. Poziția lamelor tocătorului asigură o tocare de precizie a întregii plante, favorizând
fermentația reziduurilor și ajutând la crearea unui substrat uniform pentru recolta viitoare.
 MAȘINI DE RECOLTAT SFECLA DE ZAHĂR

Mașini de decoletat sfecla. Aceste masini includ in componenta lor aparate de decoletat si
transportoare de frunze, montate pe un cadru sustinut pe roti. Unele masini de decoletat sunt
prevazute cu sisteme de dirijare automata pe rand a masinii.
Schema unei mașini tractate de decoletat, formată dintr-un cadru susținut pe roți (două roți
principale și două roți de copiere), pe care sunt montate aparatele de decoletat (fiecare aparat fiind
format din palpatorul 7 și cutitul 2), transportorul longitudinal 3 si transportorul transversal 4.
Coletele tăiate de pe rădăcini sunt aruncate pe transportorul 3 care le transportă spre partea
posterioară, transmițându-le la transportorul transversal 4, care le descarcă într-o remorcă ce se
deplasează paralel cu mașina. De partea posterioară a mașinii este cuplat cadrul de susținere a
rotorului cu palete elastice 5 care efectuează curățirea rădăcinilor decoletate. Rotindu-se, acest rotor
îndepartează frunzele și alte resturi vegetale. La partea superioara a transportoarelor 3 și4 sunt
prevăzute uniformizatoarele 6 și respectiv 7. În acest caz, coletele tăiate de cuțitul 7 sunt transmise
de tamburul palpator 2 (care primește mișcare de rotație) la tamburul 3, cu gheare escamotabile, de
unde prin intermediul valțului 4 ajung la melcul 5. Melcul 5 deplasează coletele spre un transportor
de descărcare 6, care efectuează descărcarea coletelor tăiate în remorcă. Transportorul de descărcare
poate fi cu racleți sau cu ventilator aruncător. La unele mașini de acest tip, preluarea frunzelor de la
aparatele de decoletare se face de un transportor longitudinal care transmite frunzele la transportorul
de descărcare.

Schema unei masini tractate de decoletat

Unele mașini de decoletat efectuează decoletarea fară a colecta frunzele, în acest caz, coletele
sunt descărcate pe sol sub forma unor brazde sau sunt împraștiate.
Există și mașini de decoletat la care decoletarea se face sub acțiunea a două rotoare (unul cu
cuțite și altul cu palete elastice) și a unui cuțit de decoletare. Rotoarele efectuează tăierea și
îndepărtarea frunzelor de pe rădăcina, cuțitul realizând tăierea părții superioare a rădăcinii. Atât
frunzele cât și coletul rămân în acest caz pe sol.
Masini de recoltat radacini de sfecla.
Aceste mașini efectuează dislocarea rădăcinilor de sfeclă, decoletate în prealabil, scoaterea
acestora din sol și curățirea lor. Rădăcinile curățate sunt încărcate în remorci.
Dislocarea și scoaterea rădăcinilor de sfeclă de pe un rând se fac cu două discuri de dislocare 1,
rădăcinile de sfeclă fiind transmise cu ajutorul rotorului cu palete 2 la primul grup de organe de
curățire format din două perechi de valțuri melcate 3 si 4. Deplasându-se pe valțurile melcate se
realizează curățirea rădăcinilor de sfeclă de pământ, trecerea de la un grup de valțuri melcate la
celalalt fiind realizată cu ajutorul valțului 5.
De la valțurile melcate rădăcinile curățate, prin intermediul valțului 6 și a axului cu rozete
hexagonale 7, sunt transmise la elevatorul longitudinal 8, care le transportă în buncărul 9. Pe fundul
acestui buncăr este prevăzut transportorul 10 care poate dirija radăcinile de sfeclă fie spre
transportorul de descărcare 11 (cand în masa de rădăcini nu sunt bulgări), fie spre transportorul
zdrobitor de bulgări 12. Acest transportor este format din trei axe pe care sunt montate rozete și un
ax cu discuri, în timpul deplasării materialului pe transportorul 12, se realizează sfărâmarea
bulgărilor, rădăcinile fiind transmise spre transportorul de descărcare 17.

Schema masinii autopropulsate de recoltat radacini de sfecla

Combine de recoltat sfeclă. se construiesc după diferite scheme tehnologice, efectuând

recoltarea cu decoletare prealabilă a rădăcinilor de sfeclă sau cu dislocare și extragere (smulgere)
prealabilă a acestora. Combinele includ în componența lor atât organe de decoletare, organe de
dislocare și scoatere a rădăcinilor, organe de curățire a rădăcinilor cât și transportoare de frunze și
transportoare de rădăcini. Colectarea frunzelor și a rădăcinilor recoltate se face în buncăre, cu care
se prevăd unele combine, sau în remorci - una cuplată în spatele mașinii, iar a doua se deplasează
paralel cu mașina.

Schema combinei de recoltat sfecla,

cu decoletare prealabila
Schema tehnologică a unei combine de recoltat sfeclă de zahar, cu decoletare prealabilă a
rădăcinilor, operație efectuată de aparatul de decoletat format din tamburul palpator 1 și cuțitul 2.
Frunzele de sfeclă sunt transmise la transportorul cu racleți 3 și apoi sunt preluate de transportorul
transversal 4 și transportate în buncărul de frunze 5, montat în partea laterală a mașinii. Descărcarea
periodică a buncărului se face prin rabaterea capacului acestuia. După decoletare se face curățirea
capetelor rădăcinilor cu ajutorul rotoarelor cu palete elastice 6.Dislocarea și scoaterea rădăcinilor
din sol, de pe fiecare rând, se fac cu doua discuri 7, radacinile fiind transmise prin intermediul
rotorului cu palete articulate 8 pe transportorul de curatire 9. De pe acest transportor, prin
intermediul axului cu discuri pătrate 10, rădăcinile sunt transmise la elevatorul cu racleți 11 de pe
care ajung pe transportorul 12 fiind aruncate în buncărul 13. Descărcarea buncărului se face prin
intermediul transportorului transversal 14 dispus pe fundul buncărului și a transportorului de
descărcare 15. La combinele de recoltat sfecla cu dislocare și scoatere prealabilă din sol a
rădăcinilor, după operația de dislocare efectuată de brăzdare se execută scoaterea (smulgerea)
rădăcinilor din sol, cu ajutorul aparatelor de smuls și apoi decoletarea rădăcinilor și curățirea
acestora.
Mașina de recoltat grâul
Tip Allis Chalmers • rotor – montat transversal, cu contrabatator cu doua sectiuni de operare (ca
un aparat axial dar intors la 90°) • dispozitiv de aruncare al paielor lungi.

Schema unei combine autopropulsate cu flux în „T” şi aparat de treier transversal

.1–despicător de lan; 2–aparat de tăiere; 3–rabator; 4–transportor de alimentare; 5‐elevatorfrontal;
6– bătător; 7– contrabătător; 8–ventilator; 9–transportor elicoidal pentru boabe; 10–transportor
material netreierat; 11– site sistem curăţire; 12– scuturători; 13– buncăr; 14–elevatorboabe; 15-
postbătător; 16–motor; 17–uniformizator paie
Construcţia generală a combinelor autopropulsate de recoltat cereale păioase
Combinele autopropulsate au fost create pentru recoltarea directă din lan a cerealelor
păioase,rezolvând cu rezultate bune recoltarea culturilor de cereale dezvoltate normal în condiţii de
vremefavorabilă si cu umidităţi scăzute.
•Combinele de recoltat cereale păioase sunt alcătuite în principal dintr-o secerătoare (heder).
MASINI PENTRU RECOLTAREA FLORII SOARELUI

Schema unei combine autopropulsate de recoltat cereale păioase : 1-separatorul de lan; 2-rabatorul;
3-ghiarele rabatorului; 4-antrenarea intermediară a rabatorului; 5-antrenarea variabilă a rabatorului;
6-cilindrul rabatorului; 7-ridicători de plante; 8-transportorul cu melc; 9-scară acces combină; 10-
transportorul de plante; 11- cilindrul hederului; 12-jgheabul de captare a pietrelor; 13-
contrabătătorul; 14-bătătorul; 15- postbătătorul; 16-apărătoare; 17-scuturătorii cu cai; 18-
scuturătorii -intensivi; 19-plan de întoarcere sub scuturători; 20-capota pentru paie; 21-planul
oscilant; 22-casa sitelor; 23-sitele superioare; 24-sitele inferioare; 25-ventilatorul; 26-clapete
reglabile; 27-melc boabe; 28- elevatorul de boabe; 29-melc umplere boabe; 30-melc uniformizare
boabe; 31-melc golire buncăr; 32-buncărul; 33-motorul; 34-capacul buncărului; 35-apărătoare
protecţie; 36- elevatorul retur spice; 37-melc retur spice; 38-capotă acces la motor; 39-filtru de aer;
40- cabină; 41-postul de pilotaj; 42-cutia de viteze; 43-transmisia finală; 44-puntea motrice; 45-
puntea spate