Universitatea De Științe Agronomice Și Medicină Veterinară București

FACULTATEA DE MANAGEMENT IN AGRICULTURA SI

DEZVOLTARE RURALA

-FILIALA CALARASI-

REFERAT LA Mecanizare

UTILIZAREA ENERGIEI IN MECANIZAREA AGRICULTURII

Studenti : Dobrin Simona Mihaela - Grupa I

Drăghici Mădălin Florin - Grupa III

AN UNIVERSITAR 2019 - 2020

1
Cuprins
1) Introducere…………………………………………………………………..pg 3
2) Utilizarea energiei in mecanizarea agriculturii…….………..pg 4
3) a) Consumul de energie în producţia agricolă………………..pg 4
b)Clasificarea consumurilor de energie după sursa lor de
provenienţă………………………………………………………………….pg 8

4) Concluzii ………………………………………………………………………pg 11

5) Bibliografie…………………………………………………………………..pg 12

2
INTRODUCERE
Agricultura reprezintã o importantã sursã de energie regenerativã
pentru economie dar totodată şi un consumator de energie. Prin
creşterea gradului de mecanizare al proceselor de producţie agricolă,
dezvoltarea irigaţiilor, creşterea substanţialã a producţiei de
îngrăşăminte chimice, crearea de noi soiuri de hibrizi mai productivi,
creşte consumul direct şi indirect de energie. Acest consum poate
ajunge la 15% din totalul energiei folosite în economia ţării . Pentru ca
aceastã pondere sã nu se mărească în condiţiile sporirii substanţiale a
producţiei agricole este necesar sã se aplice un complex de mãsuri care
sã asigure odată cu creşterea eficienţei economice a folosirii energiei şi
un consum minim de energie pe unitatea de produs sau pe unitatea de
suprafaţã.

3
UTILIZAREA ENERGIEI IN
MECANIZAREA AGRICULTURII
a)Consumul de energie în producţia agricolă
În calculul energiei consumate de agricultură se includeau până acum numai
cheltuielile de combustibil şi de energie electrică precum şi cele efectuate de forţa
de muncă umană şi de tracţiune animală. Un calcul complect al energiei cheltuite
de agricultură trebuie însă să ţină seama şi de alte elemente care sunt necesare
pentru obţinerea produselor agricole : unele 341 Combustibili Energie electrică
Directă Maşini agricole Fertilizanţi Antidăunători Indirectă Energia externă Forţa
de muncă Tracţiune animală Seminţe, furaje Ingrăşăminte naturale Lemn,
biomasa Energia proprie Inputul energetic obţinute din agricultură (seminţe,
furaje, îngrăşăminte organice etc.), iar altele din alte ramuri ale economiei
(cheltuieli de energie necesare pentru utilaje, îngrăşăminte chimice, pesticide,
erbicide, materiale de construcţii etc.).

4
c
tD
x
ia
rg
e
n
E
Un criteriu de clasificare a cheltuielilor energetice după cum provin din
afara agriculturii sau reprezintă energie proprie agriculturii :

În această schemă sunt cuprinse următoarele grupe de energie:

 energie externă primită din afara agriculturii care este directă

atunci când produce lucru mecanic, căldură sau lumină şi indirectă
atunci când produce utilaje sau mijloace de chimizare;

5
  energia proprie agriculturii cuprinde forţa de muncă umană,
tracţiunea animală şi o serie de produse ale agriculturii necesare a
fi reintroduse în procesul de producţie agricol.

Acest criteriu de clasificare grupează formele de energie, în

principal, după aportul ce-l aduc la obţinerea producţiei agricole în mod

direct sau prin intermediul altor mijloace de producţie. Există astfel

energii directe şi energii indirect :

1) energiile directe sunt reprezentate de surse a căror punere în

funcţiune asigură furnizarea directă a energiei utile sub formă de
căldură, lucru mecanic etc.
2) energiile indirecte sunt înglobate în alte mijloace de producţie,
pentru a căror producere iniţială s-a cheltuit energie, deşi aceste
mijloace nu intervin întotdeauna într-o formă evidentă în procesul
de transformare studiat.
Pentru producţia agricolă există două feluri de energii indirecte :

a) unele servesc o singură dată în procesul de producţie pentru o

singură cultură. Astfel, seminţele, îngrăşămintele, pesticidele se
consumă într-un singur proces de producţie şi totalitatea energiei
indirecte trebuie repartizată asupra unui singur produs;

b) altele au o folosire mai îndelungată şi servesc pentru mai multe

produse agricole sau pentru mai mulţi ani. În acest caz energia
indirectă conţinută într-un mijloc de producţie trebuie repartizată
pe durata totală de intervenţie a acestui mijloc după normele de
amortizare.

6
Din energia cheltuită în producţia agricolă, o treime (1/3) reprezintă
energia directă (pentru a produce lucru mecanic), iar două-treimi (2/3)
reprezintă energie indirectă (folosită pentru producerea unor materiale
care asigură un anumit spor de produse în producţia vegetală).

Cheltuielile indirecte cu ponderea cea mai mare sunt pentru

producerea îngrăşămintelor şi în special pentru producerea celor pe
bază de azot. Aproape o treime din totalul energiei consumate în
agricultură este pentru producerea îngrăşămintelor azotoase. La cultura
de porumb de exemplu, se aplică aproximativ 152 kg de îngrăşăminte
azotoase pe hectar ceea ce reprezintă 13,4 GJ din totalul de 47,7 GJ
energie utilizată pentru producerea unui hectar de porumb.

7
B ) Consumul energetic la lucră rile
solului
Tehnologiile de mecanizare a culturilor agricole pun în evidenţã la
capitolul consumuri energetice directe pe unitatea de suprafaţã,
ponderea ridicatã care revine lucrãrilor de pregãtire ale solului: 52% la
grâu, 40% la soia, 60% la porumb .

Lucrarea de bazã a solului, aratul, consumã cea mai mare cantitate de

energie mecanicã, reprezentând circa 35% din totalul energiei
consumate pentru executarea mecanizatã a lucrãrilor în producţia
vegetalã. Energia consumatã la lucrãrile agricole este influenţatã de mai
mulţi factori: starea vremii, tipul solului, adâncimea de lucru a
maşinilor, dimensiunile parcelelor, viteza de lucru, gradul de
mecanizare, tipul maşinilor folosite şi gradul de exploatare optimã a
utilajelor.

Pe măsura ridicării gradului de mecanizare ponderea energiei umane şi

a tracţiunii animale scade şi se măreşte, în schimb, consumul de
combustibil, energie electrică şi energie pasivă inclusă în utilajele
folosite. Pe total însă, necesarul de energie se măreşte în mod
exponenţial crescând mult mai intens decât nivelul de mecanizare.
Calculele statistice efectuate în unele ţări europene [4] arată că la un
grad de mecanizare redus, de 20-30%, unde ponderea principală o are
munca manuală (63,9%) consumul mediu de energie este de 531
kWh/ha. La un grad de mecanizare ridicat (80%) unde ponderea muncii
manuale se reduce la 3,5% consumul mediu de energie este de 1406
kWh/ha, adică de 2,6 ori mai mare decât în primul caz.

8
Măsurile de reducere a consumului de energie prin micşorarea
consumului de combustibil şi energie pasivă pot influenţa pozitiv nivelul
consumului total numai atunci când s-a asigurat un grad de mecanizare
ridicat al tuturor operaţiilor din procesul de lucru.

O măsură adecvată pentru evaluarea eficienţei energetice a proceselor

de prelucrare a solului o constituie determinarea consumului de
energie pe unitate de suprafaţă, care pentru diferite sisteme
(tehnologii) de prelucrare a solului are valorile în următoarele limite :

Cercetările efectuate în diferite ţări scot în evidenţă faptul că sistemele

de prelucrare a solului cu ajutorul unor maşini de afânare a solului de
tip cizel sau cu agregate combinate care lucrează solul numai pe
anumite fâşii sunt mai raţionale din punct de vedere energo-economic.

9
Înlocuirea arăturii cu plugul prin lucrări făcute cu cizelul sau plugul
paraplaw poate asigura o reducere a consumului de combustibil
apreciată la 34% şi chiar 80%, în raport cu arăturile .

Reduceri importante ale consumurilor energetice directe se pot realiza

prin alcătuirea de agregate complexe care să execute mai multe lucrări
la o singură trecere. Aceste agregate sunt avantajoase din punct de
vedere energetic şi cu ele se pot executa lucrările agricole în perioada
agrotehnică optimă. Consumul de combustibil la lucrările agricole cu
agregate complexe este mai redus cu 20-50% faţă de consumul
înregistrat la lucrările efectuate cu agregate agricole individuale. O
analizã globalã efectuatã în SUA la cultura de porumb aratã cã folosind
tehnologia clasicã se consumã cu 30% mai multã energie decât în cazul
tehnologiei de conservare a solului (conservation-tillage) cu minim de
lucrări .

Din cercetãrile efectuate pe plan mondial [8] rezultã un consum

energetic diferenţiat pe lucrãri. Astfel, consumul maxim se înregistreazã
la  2.06 l/ha la arat, 14.59 lucrãrile de bazã ale solului, de exemplu
17,49 3.55 l/ha pentru afânarea adâncã. La lucrãrile secundare ale
solului, 1.12 l/ha laconsumul de combustibil este mai mic şi anume
6.08 2.8 l/ha în cazulafânarea terenului cu grapa cu discuri, respectiv
7.29 cultivaţiei totale.

Existã diferenţieri ale consumului energetic şi între organele de lucru.

Astfel, comparând consumul energetic aferent unitãţii de sol dislocat,
rezultã un consum specific de 2,5 - 4 ori mai mare în cazul utilizãrii
organelor rotative antrenate decât în cazul plugului cu cormanã.
Aceleaşi comparaţii se pot realiza şi în cazul altor scule, de exemplu
discuri, cultivatoare etc.

10
CONCLUZII

Optimizarea consumului energetic la executarea lucrãrilor solului

presupune optimizarea formãrii agregatelor cu diferite organe de lucru,
ceea ce impune cunoaşterea corelaţiilor dintre starea solului, organul
de lucru şi necesarul energetic. De felul cum sunt realizate agregatele
depinde calitatea lucrărilor executate, capacitatea de lucru a acestora şi
nivelul consumurilor în exploatare;

Factorii de influenţã privind calitatea lucrãrilor solului şi nivelul

consumului energetic sunt multipli şi diverşi, de naturã tehnicã,
organizatoricã, economicã, eco-climatici, care este necesar sã fie
cunoscuţi, stãpâniţi şi folosiţi în mod raţional pentru aplicarea unor
tehnologii adecvate care sã asigure un maximum de productivitate cu
un minimum de cheltuieli, respectiv cu consumuri energetice reduse în
condiţiile asigurãrii unei calitãţi corespunzãtoare a lucrãrilor;

Se pot realiza reduceri importante ale consumului de energie la

lucrările solului prin aplicarea lucrărilor minime sau de conservare a
solului, când aratul cu plugul cu cormană este înlocuit cu lucrări
executate cu cizelul, paraplaw, grapa cu discuri grea.

11
Bibliografie

http://www.usamvcluj.ro/SMDT/Volum%20simpozion/32%20Stanila%20Sorin.pdf

12