PLANIMETRIA

3. JALONAREA UNUI ALINIAMENT

4. MĂSURAREA DIRECTĂ A
DISTANŢELOR
 3. JALONAREA UNUI ALINIAMENT

Lucrări topografice de jalonare (mod aparte de

semnalizare)
Jalonarea se realizează, când distanţele de măsurat în
linie dreaptă dintre două puncte, sunt mai mari decât
lungimea instrumentului de lucru, (cu amplasarea unui unor
jaloane între extremităţile aliniamentului).

Aliniamentul, este linia care

rezultă din intersecţia unui plan
vertical care trece prin două
puncte, cu suprafaţa terenului,
cu amplasare de jaloane.
- punctele F şi E sunt
extremităţile aliniamentului.
 Tipuri de aliniamente:
a) cu pantă continuă;
b) în plan orizontal; unghiul de panta = 0g
c) cu pante diferite.

Distanţa orizontală dintre

A şi B, este proiecţia
orizontală a aliniamentului,
numindu-se în topografie
distanţa redusă la orizont
(d), folosita la transpunerea
pe harti a distantelor.

Pe teren se măsoară distanţa

înclinată (D).
 3.1. Jalonarea unui aliniament în linie dreaptă

Metoda: se fixează două jaloane în punctele de capat

ale aliniamentului. Daca lungimea aliniamentului este mare,
este necesar să se planteze şi alte jaloane
- operatorul se aşează la o distanţă de 1-2 m de
jalonul din A, a.î. raza vizuală să fie tangentă atât la jalonul
din A cât şi la acela din punctul B.

- un ajutor va planta, în sensul

B–A, cate jaloane sunt
necesare, a.î. la sfârşit, viza să
fie tangentă la toate jaloanele.
Jaloanele din A şi B trebuie să
fie verticale, condiţie care se
realizează cu firul cu plumb.
 3.2. Jalonarea unui aliniament între două puncte fără
vizibilitate
Metoda: un operator se aşează într-un punct C, situat
cât mai aproape de aliniamentul AB (din C tb. să se vadă
ambele puncte A şi B).
- Un alt operator se va deplasa cu un alt jalon în punctul
D, care se găseşte pe aliniamentul CA. Din punctul D
trebuie, să fie vizibile punctele A şi B.

- pentru că punctele C şi D nu
se găsesc situate pe
aliniamentul AB, cei doi
operatori se deplasează
succesiv, până când cele două
jaloane intermediare (din C´
şi D´) se vor afla pe
aliniamentul A-B, în poziţiile C
″ şi D″.
 4.3. Jalonarea unui aliniament peste o vale

Metoda: Din punctul A, operatorul dirijează un ajutor

ca să planteze jaloanele în punctele D şi C, apoi în punctele
F şi E şi aşa mai departe,
- operatorul care planteaza punctele C,D,E,F,G,H,I,
este asezat pe aliniamentul AB, astfel incat sa vada ultimul
punct plantat, ex: Cand planteaza pct. F trebuie sa vada
pct. din D si pe cel din C.
 5. MĂSURAREA DIRECTĂ A DISTANŢELOR

5.1. Instrumente şi tehnici pentru măsurarea directă

-Direct: când se vor aplica instrumentele de măsurat pe teren,
-Indirect sau stadimetric cu ajutorul aparatelor optice.
Măsurarea directă a distanţelor = parcurgerea
distanţei respective pe aliniament, constatând in, de câte ori se
cuprinde în distanta de masurat, lungimea unui instrument
utilizat la măsurare.
Condiţiile de bază sunt: accesibilitatea şi vizibilitatea.

Instrumente de măsurare a distanţelor

În funcţie de precizie, instrumentele de măsurare a
distanţelor se împart în:
• expeditive (pasul, compasul, ruleta);
• de precizie (panglica de oţel, luneta topografică).
 Instrumente simple, de mică precizie

- Dau erori mari pt ca măsoară toate denivelările terenului şi

dau o distanţă mai mare decât cea reală.
a. Pasul omenesc = în vederea aproximării distanţei dintre
două puncte sau a recunoaşterii unei suprafeţe interesate.
Etalonarea constă în parcurgerea de cel puţin cinci ori
a unei distanţe cunoscute, d = 50 – 100m , după care se
împarte lungimea distanţei la numărul mediu al paşilor obţinuţi
rezultând lungimea medie a unui pas, din relaţia:
d:n = 1 pas; n = nr. mediu al paşilor

b. Masurarea cu pedometrul: se ataşează la piciorul

operatorului. Este prevăzut cu un cadran mare şi două mici. Pe
cadranul mare se înregistreaza numărul de paşi până la 100, pe
unul din cadranele mici sutele de paşi, iar pe celălalt miile.
Eroarea este de 1…2 m la 100 m distanţă.
 Pedometrul electronic
Asigura masurarea numarului de pasi,
dar si a distantelor ce au fost parcurse.

Cum se folosește pedometrul

Pentru ca pedometrul să înregistreze pașii făcuți, este
nevoie ca mai întâi să setezi lungimea pasului în mers moderat.
De exemplu, dacă parcurgi 5 metri în 7 pași,
înseamnă că lungimea pasului tău este de 71,4 cm și aceasta
este valoarea pe care trebuie să o introduci în pedometru.
Pedomentrul contorizează activitatea pe baza setărilor inițiale.
 Compasul - instrument simplu format din două picioare
de lemn uşor, unite la partea de sus printr-un mâner, având
o deschidere de 2 m).
- el pivoteaza de pe un picior pe altul prin răsucirea lui în
afară cu 180°, prin intermediul unui mâner.
-Cu compasul se poate obţine distanţa orizontală (d), pe
teren, iar la baza mânerului atârnă un fir cu plumb
-sau se pot măsura si diferenţe de nivel (Dz)
 Ruletele
- Instrumente utilizate la măsurarea directă a
distanţelor
Ruletele au dimensiuni de 2, 3, 4, 5, 7, 10 sau 20 m şi
sunt divizate pe întreaga lungime în m, dm, cm, mm.
Secţiunea lor, este mai mică decât cea a panglicilor şi se
utilizează la măsurarea distanţelor mici.
- pot fi din metal sau din pânză.

Ruletele sunt utilizate în măsurători

topografice, la determinarea distanțele
orizontale, verticale și înclinate.
 Panglica de oţel

-  utilizata pentru măsurători de precizie obișnuită

(măsurători de drumuri, măsurători topografice). 
- lungime de 20 m, 25 m şi 50 m, o lăţime de 15-20 mm.
- capetele sunt prevăzute cu câte un inel mobil.
În timp de repaus, panglica se înfăşoară pe un suport de lemn
sau de fier numit cruce, care se fixează cu ajutorul unui șurub.

- mânerul este sub formă de inel pentru

introducerea intinzatoarelor în timpul
lucrului.
- panglica este divizată pe ambele părţi în
metri, jumătăţi de metri şi decimetri, primul
metru având şi diviziuni milimetrice.
- originea panglicii este la capătul benzii.
- metri sunt marcaţi prin plăcuţe de alamă nituite de
panglică, cu valoarea diviziunii corespunzatoare
- jumătăţile de metri prin butoni nituiţi,
- decimetri prin mici orificii practicate în panglică.

Numerotarea metrilor,
se face în ordine crescătoare, a) b) c)

pe o faţă a panglicii într-un

sens, iar pe cealaltă faţă în sens 3 6
invers.
Reperele extreme (zero
m şi 20 sau 50 m), sunt gravate Fig. Marcarea panglicii de oţel:

prin câte o linie.

 Diferenta între o panglica si o ruleta, consta în aceea ca
panglica este mai lata decât ruleta, fiind divizata din decimetru
în decimetru, prin gauri circulare în axul benzii de otel.

- panglicile sunt etalonate la o temperatura de + 20°C si

o forta de întindere de 15 daN, în timp ce ruletele sunt etalonate
la o temperatura de + 20°C si o forta de întindere de 5 daN.

La efectuarea masuratorilor directe de lungimi,

se folosesc o serie de accesorii:
Termometrul: panglica este etalonată la temperatura
de +20 gC. (+/- 5 gC = modificare de 3 mm) si se foloseste
pentru determinarea temperaturii panglicii sau ruletei în
momentul masurarii;
 Dinamometrul: măsurătorile de mare precizie.
- se foloseşte cu scopul de a întinde panglica cu o
tensiune egală cu tensiunea la care a fost etalonată

Intinzatoare pentru întinderea panglicii sau ruletei

în momentul masurarii, din lemn, prevazute cu un sabot
metalic la capatul inferior pentru a se putea înfige în pamânt.

Firul de plumb: un fir de sfoară legat cu un capăt la

o greutate metalică, serveşte la verticalizarea jaloanelor.
 Fişele sunt vergele metalice, groase de 4 – 6 mm şi
lungi de 25 – 30 cm, ascuţite la in capăt şi în formă de inel la
celălalt capăt.
Fişele se folosesc la marcarea provizorie pe teren a unei
lungimi de panglică sau se folosesc când distanta de masurat,
este mai mare decât o lungime a instrumentului de masurat.

Fiecare panglică este prevăzută cu o trusă de fişe: 6

sau 11 fişe şi două inele.
- pe unul din inele se află cele 11 fişe, pe care le poartă
la începerea măsurătorii lucrătorul din faţă şi care lasă la
fiecare panglică întinsă câte o fişă.
- inelul gol este purtat de lucrătorul din spate, care
strânge pe el fişele lăsate în pământ de lucrătorul din faţă.
 Metoda:
Operatiunea de masurare, se desfasoara de catre o
echipa formata din un operator si doua ajutoare
Se vor folosi si accesoriile: întinzatoarele 1, panglica
sau ruleta 2, fisele 3, dinamometrul 4 si jaloanele 5.
Pentru efectuarea unei masuratori corecte, se impune
curatirea în prealabil a terenului de vegetatie si jalonarea
aliniamentului AB.

Operatorul din A va înfige în pamânt întinzatorul din

A, într-o pozitie convenabila, astfel ca diviziunea zero
a panglicii, sa se suprapuna peste reperul A.
Operatorul, care merge înainte, spre punctul B, va
alinia întinzatorul si dinamometrul pe directia AB, iar ajutorul
va înfige vertical, în pamânt, o fisa în dreptul diviziunii
panglicii
 - Dacă distanţa este mai lungă decât lungimea
panglicii, diviziunea de 50 metri a panglicii se marchează pe
teren printr-o fişă în poziţie verticală, apoi se ridică panglica
şi se aduce diviziunea zero în dreptul fişei, iar cu celălalt capăt
se continuă măsurătoarea.

- După ce panglica a fost întinsă pe aliniamentul

respectiv, în dreptul diviziunii 50 metri se înfige iarăşi o fişă şi
se repeta pana la parcurgerea distantei totale.
- operatorul care se găseşte în dreptul primei fişe o
scoate şi o pune pe un inel.
Numărul de fişe de la operatorul din urmă indică tot
atâtea lungimi de panglică, la care se adauga lungimea
panoului terminus, (mai mic decât o panglică).
 Distanţa măsurată va fi dată de relaţia:

D=L*n+r
în care;
D- lungimea aliniamentului în m;
L- lungimea panglicii de oţel, în m;
n - numărul fişelor înfipte pe aliniamentul măsurat;
r - distanţa citită pe panglică de la ultima fişă până la
punctul de sosire, în m.

Distanţa se măsoară de două ori, dus şi întors, şi se face

media valorilor obţinute, rezultând:
D = (D1+D2)/2;
D1=L*n+r1 (la dus);
D2=L*n+r2 (intors).
 Important: pe teren, cel mai adesea, se masoara
distanţele înclinate (L).
Dacă distanţa respectivă are o înclinare constantă între
cele două puncte, se măsoară şi unghiul de pantă „α”.
Deoarece pe planuri şi hărţi nu se reprezintă decât
proiecţia orizontală a distanţelor de pe teren (reducerea
distanţei înclinate la distanţa orizont) va trebui să se calculeze
proiecţia orizontală, notată cu D, cu ajutorul formulei:

D = L x cos α
 Corectii ce se aplica distantelor masurate cu
panglica sau ruleta

- corectia de etalonare Dlk apare datorita

diferentelor între lungimea nominala (valoarea citita pe banda
de otel) si lungimea reala (obtinuta prin etalonarea panglicii).
Avînd în vedere ca este o eroare care se comite la fiecare
aplicare a panglicii, corectia va fi:
Dlk = lo - ln  unde:
- Dlk - corectia ce se calculeaza; 
lo - lungimea reala; 
ln - lungimea nominala a panglicii pt o aplicare a sa.
Pentru întreaga lungime masurata, compusa din n aplicari de
ruleta, corectia va fi data de relatia:
DLk = - Dlk * n
n = nr. de aplicari de panglica
 - corectia de întindere DlP - apare datorita
inegalitatii între forta cu care se întinde panglica în timpul
masurarii si tensiunea aplicata la momentul etalonarii.
Relatia de calcul este:

Dlp= (1000 * ln)/S *E*(F0 – F)

ln - lungimea nominala, 
S - sectiunea transversala a ruletei, cm2, 
E - modulul de elasticitate al otelului (2,1*
104 kg/mm2), 
F - forta în timpul masurarii, 
Fo - forta la etalonare. 
 - corectia de temperatura Dlt - apare datorita
diferentei între temp. de la etalonare si cea de la momentul
masurarii.

Relatia de calcul este : Dlt = lt - letal = l . a (t° - t°o) unde

l - lungimea panglicii, 

a - coeficientul de dilatare termica liniara a otelului
avînd valoarea de 0,0115mm/grad celsius/m, 
t - temperatura la momentul masurarii, 
to - temperatura la momentul etalonarii (se specifica în
certificatul de etalonare).
În cazul panglicilor de 50 m, înlocuind valorile
lungimii si coeficientului de dilatare termica liniara, relatia de
mai sus devine:
Dlt = 0,6 mm (t° - 20°) 
 - corectia de reducere la orizont DL0 - apare
datorita pantei terenului, ca o consecinta a faptului ca în
teren se masoara lungimi înclinate, iar la prelucrarea
masuratorilor se folosesc proiectiile lor în plan orizontal.
Distanta orizontala se va calcula cu relatia:
Dl0 = d - l , unde

- din acesta cauza, calculul corectiei se va face, fie in functie de unghiul de

α
panta  , fie in functie de diferenta de nivel, Dh.

Corectia de reducere la orizont este

totdeauna negativa.
l - lungimea panglicii
d
 Mentiune: la aplicarea corectiilor de temperatura si
etalonare, se va tine cont de semnul algebric al corectiei, care
rezulta din rezolvarea parantezelor, în relatiile de calcul
pentru corectiile respective.  Corectia de reducere la orizont
este totdeauna negativa.

Valoarea finala a distantei orizontale, va fi:

D = l + Dlk + Dlp + Dlt + Dl0 
FUNCTIA ARCTANGENTA

Definitie: Functia inversa a restrictiei bijective a functiei

tangenta la intervalul (-π/2;+π/2), anume
f:(-π/2;+π/2) - > R,
f(x) = tgx, se numeste arctangenta,
de unde x = tg -1 = arctg y
Deci:
                                                

Observatii:
1) y = tgx <=> x = arctgy, unde xЄ(-π/2;+π/2) si yЄR.
2) Graficul functiei arctg este simetricul graficului restrictiei functiei
tangenta de mai sus, fata de bisectoarea I.
Observatii:
1) In desenul de mai jos, notatia y = g(x) = arctg x inlocuieste, notatia

- in care, pentru simplificarea redactarii, functia inversa este

notata g, iar argumentul y a fost inlocuit cu traditionalul x.
Evident, y Є (-π/2;+π/2) si x ЄR in scrierea y = g(x) = arctgx.

2) Functia arctangenta este

strict crescatoare si
marginita, multimea
valorilor (imaginea functiei)
fiind intervalul (-π/2;+π/2).

Reprezentarea grafica a functiei arctg:

CURS 30 aprilie