Seminar 05.05.

2020
Fizică
INSTRUMENTE PENTRU MĂSURAREA
TEMPERATURII AERULUI ATMOSFERIC

Șef lucr. dr. Neagu Cecilia

1
 Termometrele utilizate pentru măsurarea
temperaturii aerului atmosferic sunt introduse în
adăposturi meteorologice.

 Aspecte constructive ale adăposturilor

meteorologice
Adăpostul meteorologic propriu-zis este realizat din
lemn. El prezintă, ca pereţii laterali, jaluzele de lemn
înclinate la 450, pentru a asigura ventilarea instrumentelor
de măsură.
Acoperişul adăpostului este dublu, partea exterioară
fiind vopsită în alb, ca şi întregul adăpost.
Adăpostul meteorologic propriu-zis este plasat pe un
suport, prevăzut cu o scară, astfel încât rezervoarele
termometrelor din interior lor să fie la înălţimea de 2 m 2
faţă de suprafaţa solului.
 Termometre utilizate în adăposturi meteorologice

 
 În funcţie de modul de funcţionare, pot fi utilizate mai
multe tipuri de instrumente clasice pentru măsurarea
temperaturii aerului atmosferic.
 Termometre ordinare
 Acestea sunt folosite pentru determinarea temperaturii
aerului la diferite momente, corpul termometric utilizat fiind
mercurul. Limitele scalei, de obicei între -35 şi +60 0C, sunt
alese şi în funcţie de specificul zonei geografice.
 În adăpostul meteorologic sunt plasate două termometre
ordinare, unul dintre ele având rezervorul înfăşurat în tifon
pentru a fi umezit, indicaţia acestuia putând permite
3
determinarea umezelii relative a aerului.
 Termometre utilizate în adăposturi meteorologice

 Termometre pentru determinarea temperaturii minime pentru un interval dat (12

sau 24 ore)
Descriere
Rezervorul unui astfel de termometru are formă de furcă tronconică, astfel încât variaţiile
momentane ale temperaturii aerului să nu influenţeze valoarea citită.
Corpul termometric al acestuia este de obicei alcoolul etilic, datorită faptului că punctul
de solidificare al acestuia corespunde
temperaturii de – 117,30C.

4
 Termometrul pentru determinarea temperaturii minime

 În tubul capilar al termometrului există un indice de porţelan cu diametrul

secţiunii transversale a acestuia este mai mic comparativ cu cel al tubului
capilar, astfel încât la înclinarea termometrului indicele să poată aluneca
cu uşurinţă prin coloana de alcool (manevra este executată după fiecare
citire, pentru aducerea indicelui la nivelul superior al coloanei de lichid).
 Între două citiri ale temperaturii minime acest termometru este plasat în
poziţie perfect orizontală.
 Funcţionare
 O dată cu scăderea temperaturii aerului, meniscul lichidului se va deplasa,
împingând indicele de porţelan într-o poziţie ce corespunde noii valori a
temperaturii.
 La creşterea temperaturii, lichidul din termometru se va dilata fără a
deplasa indicele (va pătrunde prin spaţiul dintre acesta şi pereţii tubului
capilar, până la realizarea configuraţiei de echilibru). Diviziunea ce
corespunde noii lungimi a coloanei de lichid indică valoarea temperaturii
curente.
5
ştift de sticlă
Termometre pentru determinarea
temperaturii maxime pentru un
interval dat (12 sau 24 ore)
 Un astfel de termometru se aseamănă destul de mult cu un
termometru medical.
 Diferenţa constructivă constă în prezenţa unui ştift de sticlă
ce determină o îngustare a capilarului, în partea superioară
a rezervorului.
 Atunci când temperatura aerului creşte, mercurul,
dilatându-se, pătrunde sub formă de picături foarte fine
prin orificiul inelar format între ştift şi pereţii tubului capilar.
 La scăderea temperaturii, datorită faptului că forţele de
frecare în dreptul orificiului sunt mai mari decât cele de
coeziune, mercurul nu mai poate reveni în rezervor.
 Astfel, lungimea coloanei de după gâtuire va indica 6

valoarea temperaturii maxime.

Instrumente care permit înregistrarea variaţiilor de temperatură
 Termografele sunt prevăzute cu un
tambur, cu ax vertical, ce permite fixarea
unei diagrame pe care sunt marcate
Termograf intervalele orare.
 Peniţa braţului unei pârghii va înregistra
pe aceasta curba variaţiilor de
temperatură.
 În alcătuirea termografului există şi un
mecanism de ceasornic necesar rotirii
tamburului pe care este plasată
diagrama.
 Întregul sistem este închis într-o carcasă
prevăzută în trei părţi laterale cu geamuri
transparente.
 Termografele sunt de mai multe tipuri,
dintre acestea destul de utilizat fiind cel
cu lamă bimetalică (două lame cu 7
coeficienţi de dilatare diferiţi).
 Funcţionarea termografului cu lamă bimetalică
 O dată cu variaţia temperaturii aerului atmosferic se produce o
deformare a lamei bimetalice, deformare proporţională cu valoarea
temperaturii.
 Această deformare este amplificată şi transmisă, printr-un sistem
de pârghii, la o peniţă care va trasa pe diagramă curba variaţiilor
temperaturii.

8
 Probleme

1. O masã de gaz ocupã un volum de 200 dm3

la presiunea de 102 Pa. Care este presiunea
necesarã pentru reducerea volumului la 50
dm3 fãrã variaţia temperaturii.
2. O masã de gaz ocupã un volum de 3 dm3 la
presiunea de 1×103Pa şi la temperatura de
2000C. Calculaţi volumul pe care-l va ocupa
acest gaz la -500C şi presiunea de 1×105 Pa.

9
 Probleme

3. Un rezervor de 10 m3conţine dioxid de azot

la presiunea de 105Pa şi la temperatura de
200C. Cât va fi presiunea, dacã temperatura
creşte la 2800C ?
4. O masã de gaz ocupã un volum de 500
cm3 si la temperatura de -200 C. Calculaţi
volumul gazului când temperatura creşte la
1000 C, dacã presiunea nu se modificã.

10
 Probleme
5. La ce presiune se aflã oxigenul gazos într-un
cilindru de oţel de 40 dm3, ştiind cã la t=00C s-au
introdus în cilindru 6000 dm3 oxigen?
6. Ce volum va ocupa la 2000C o cantitate de
hidrogen, ştiind cã la 10 0 C aceeaşi cantitate, ocupã
un volum de 12 dm3 la p=constant ?
7. Cunoscându-se cã la 2000C presiunea unei cantitãţi
de azot dintr-un recipient este de 2 atm, sã se afle la
ce temperaturã azotul din recipient va avea presiunea
de 6 atm?

11
 Probleme

 8. Un balon meteorologic este umplut cu un gaz ușor la

presiunea p1= 1,05 x 105 N/m2 și temperatura t1= 270C.
Când balonul a ajuns la o anumită altitudine, unde
presiunea aerului este p0= 0,8 x 105 N/m2, volumul
balonului a crescut cu k = 5%, iar presiunea gazului din
balon diferă de cea a aerului cu ∆p = 5 x 103 N/m2. Să se
afle temperatura aerului la această altitudine, considerând
că gazul din balon se află la temperatura aerului
înconjurător.
 9. O masă de gaz ocupă un volum de 1000cm3, la
presiunea p și temperatura T. Care este volumul pe care-l
12
ocupă la presiunea 2p și temperatura 2T?