Concep!

ia grafic6 a copertei:
Elena Ciolacu Claudiu TArziu

ROSTUL
@ Claudiu Tilrziu,2019
GENERATIEI
o Editura Rost, pentru prezenta edilie
tSBN 978-606-93598-6-0 NOASTRE
O perspectivi conservatoare
asupra Romdniei postcomuniste

EDITURA ROST
Str. Bldnari nr.23
et. 5, sect. 3, Bucuregti PREFATA DE
telefon: 0740j03.621 SORIN LAVRIC
e-mail: editurarost@gmail.com
www.editurarost.ro

Tehnoredactare:
Valentin Dan EDITURA ROST
Corecturd:
Evelin Ceciu/www.corectura.ro BUCURESTT
Nicu Butnaru 2019
 Cuprins

Prefa;d
Monotonul elevat
de SonrN Levnrc

Cuvtntul autorului 13

NATIUNEA

A fi romdn t9
Ofensiva contra nafionaliqtilor 25
Nalionalismul gi Rominia de azi 28
Menirea generaliei noastre 34
Pentru o Europi Uniti a Nafiunilor 37
Imperativele noului nafionalism 42
Identitatea nafionald gi/sau europeani 47
Mentalitatea de spectator 50
Puterea jertfei 53
Crizagenerafiei noi 57
Libertate, unitate, credibilitate 60'
Primejdia unui nou,,Tf,rgu Mures," 63
Spiritul Basarabiei 67
Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a Rominiei
TARZIU,CLAUDIU ,,Romdnia" versus RomAnia 69
Rostul generaliei noastre : o perspectivi Revolufia Florilor. Daci nu azi, peste 20 de ani 72
conservatoare asupra Rominiei postcomuniste /
Claudiu Tirziu ; pref. de Sorin Lavric. - Bucure$ti : Motive de optimism 79
Rost, 2019
ISBN 978-606-93598-6-0
Crucea romAnitilii 82
I. Lavric, Sorin (pref.) Scara virtu{ilor intelectuale 85
32
Despre toleran{i gi dragoste in agora 88

i.:ii:ll{i.:i:i:r,I:jry:i:1-ji:T,iiiliiiii$ii:iitrat*ryr
Salvarea Moldovei, unirea cu Romdnia! 91 Rostul cregtinului 187
Cind albul e negru gi minciuna, adevlr 94 Unitate prin dezinte gr ar e 189
inapoi la repere! 97 Convertirea la uri t92
Oameni ,,de dreapta", intre etici gi morall 100 ,,Revolufia" incepe cu Biserica? 195
Unifi pentru credinfi, libertate, familie gi naliune r02 Rizboiul ,,religios" nu a inceput ieri-alaltiieri 197
Evenimentele de la Valea Uzului - Revolulionarii care vor si curele Biserica 199
un avertisment pentru statul romA:n 106 Paqtele intre ,,corectitudinea politici" gi Hristos 201
Nevoia de modele 203

il
ilt
cREDTNTA
FAMILIA
Comunicarea gchioapi a Bisericii 113
Ortodoxie qi integrare tt6 Ticllogia presei romdnegti 209
Miza unui lingaj mediatic 119 Sinucidere de pl[cere 2t3
Caz,il Bedilile t23 Performanle civice ignorate 216
De ce n-au voie homosexualii in stradl r27 Normalii sint fascigti 2t9
Din picatele chiriarhale 131 Presa gi lupta pentru normalitate 222
Noii iconoclaEti 134 Pidosnicii politic 228
Politica Bisericii r37 Un referendum in care ne riscim viata 230
Biserica, la riscruce t40 Lupta continui! 233
Al gaseleapatriarh gi unitatea Bisericii r42
Prostul gust in Bisericd t45
IV
Dezbinarea ortodoxiei 148
O voce a laicatului ortodox t52 ANTICOMUNISMUL
Preoli vrednici 156
Pricini de smintire in Biserici 1s9 Pentru o lege a lustraliei 237
A iubi 163 Un mit: infailibila Securitate 240
Forla laicatului 167 Haiducii lui Dumnezeu 243
,,$i morfi vom izbindi..." t70 Tentative de purificare 246
Solitudinea binelui gi solidaritatea riului 174 Curajul nebun al lui Paul Goma 250
Nevoia de catehizare a Romdniei 178 Pentru un Niirnberg al comunismului romAnesc 253
Apocalipsa, acum 181 Nostalgia iadului 257
De ce sint ortodocgii monarhigti 184 Cind diavolul e vizut ca inger de lumini 266
Amintiri din decembrie 1989. Sau cum n-am flost PREFATA
la Revolu$e 27t
intre ,,extremistul" neamf Iohannis gi extremistul
277
maghiar T6k6s
Grebla istoriei 281
Monotonul elevat

STATUL

Prutul, un nou zid al Berlinului 287

Haiducie pe dos 29r
impotriva noii Constitulii 294 Claudiu Tdrziu a ratat gansa de a rimine anonim,
Solulia La criza transnistreani: rizboiul 298 intipirindu-se in memoria noastri printr-un detaliu bizar:
Orbirea proeuropeani 302 se afl[ intr-o crasi inadecvare fali de spiritul epocii. De aici

Doui cenugirese 305 (inuta memorabili pe care a avut-o in anii cind, cu ditze-
A treia republici 307 nie de cirtifi, a publicat revista ,,Rost", scofind din uitare,
Globalizare pe mina unei Drepte iluzorii 310 o uitare pe care allii gi-ar fi dorit-o vegnici, figuri de legendi
Desfiinlarea Rominiei 3t3 din perioada interbelici. Nu mi-l pot inchipui intonind cu
Restaurarea normalitilii se amini 3t6 aplomb psalmodia la modi a ideologiei dominante. E in
O propunere pentru ipocrilii care suslin cauza el un imbold spre impotrivire care il preschimbi intr-un
,,refugiafilof' musulmani 318 ins colgos, incipilinat ca o piatr5, genul de paladin pe care
in ce lari (vrem si) triim? 321 poli si-l pici cu ceari, ci tot nu abdic[ de la ideile din care
Spre totalitarism, in marqarier, cu acceleralia gi-a ficut blazon.
la maximum 324 Ultimul lucru pe care i-l pofi cere e si intre in pie-
Un dos de palmi 326 lea intelectualului sclivisit, inclinat spre mlidieri de con-
,,Legea supermarketurilor", intre realitatea
juncturi. E in Claudiu o carenfi de adaptare.la insinui-
economici gi miza electorali 329 rile impuse de spiritul oportunist. Consecin{a imediati a
Crede, speri, iubeqte! Chiar gi in politici 332 acestei carente e dospirea unui caractet tate, care exclude
Mirgele de sticli 335 duplicitatea alunecoasl. Aga se explici cum, in ciuda meta-
Pachetul din America 338 morfozei prin care au trecut atitia dintre amicii lui de gene-
Republica secreti 341 rafie, Claudiu a rimas egal siegi, in virtutea unei monotonii
Noua lupti de clasd 344 benigne de sorginte credincioasi. in Claudiu mocnegte o
Buba care se Ya sparge 347 monotonie de entuziasm viager, o efervescenli inalti de
 Afi roman

! De ce sd mindru cd e;ti romkn? O intrebare care

fii
cmand deseori din medii intelectuale, dar ;i din pdtura de
jos, nemul;umitd cd aceastd calitate, de romhn, nu-i aduce
nimic de-a gata. Cunosc mentalitatea. Un ins care pune o
ustfel de intrebare nu vede rostulhotarelor lntre fdri, nu in[e-
lage de ce ;i-ar pdstra nealteratd limba maternd, nici de ce
$i-ar prezerva mo;tenirea de credinld;i de tradilii. Este grd-
hit sd absoarbd pe nerdsuflate tot ce vine din afard;i e lesne
tsimilabil. Pentru el, identitatea na{ionald este un moft.

Nu incepi bine si argumentezi de ce militezi pentru

irl)ilrarea gi afirmarea identitd{ii nafionale, ci se gi repede
( u imprecafii: extremist, izolafionist, fundamentalist,
yrvin etc.
lntr-o disculie despre romdnism, nigte amici jurna-
I iiit i rn-au intrebat abrupt:,,Ce motiv ai sd
fi mindru cd e;ti
romlln?". Firi si agtepte rispunsul, preopinenlii mei au
,yi irrrrncat o serie de ,,argumente" in sprijinul dezamdgi-
rii krr: n-avem o istorie glorioasl; ne-am tridat aliafii; am
lirst tot timpul dominafi; nu avem nici un merit in ce ni
r ir intimplat bun; rasa noastri nu se distinge prin nici o
r illililtc speciali, rominii de astizi sint decizuli din punct
,lc vctlc're moral, intelectual, social...

19

CLAUDIU TARZIU
Intenfia strivezie a acestei atitudini este de a surpa
fundamentele unui sentiment profund care este naliona-
lismul. Cei care sint potrivnici nalionalismului o fac fie
dintr-o eronati inlelegere a conceptului' fie din pricina
unor temeri inoculate in mentalul colectiv prin educalie
qi cultur6, fie din interes. E superfluu si adaug ci antina-
nu vor
lionaligtii de conjuncturi, ca 9i cei din convingere
firesc
accepta adevirul frust: ci na{ionalismul este la fel de
ca giapartenenla la o natiune; cl nafionalismul izvorlqte
din insiEi apartenenfa la o na{iune.
Revenind, episodul cu prietenii mei ziarigti este
simptomatic pentru un fenomen care se deruleaz|azi: ero-
darea sentimentului na(ional.
intrezdresc rldicina de extraclie pigini a intrebirii
puse de amicii acegtia ai mei. Pentru ci mindria este un
pdcat capital. De ce si fiu mindru...? Eu nu sint mindru'
Sint fericit ci sint romAn. imi iubesc neamul. Despre nea-
mul meu cred ci este cel mai grozav dintre toate. in plus,
nu-mi pot nega neamul find a md nega pe mine - infimi
parte a lui.
Ce-mi motiveazi dragostea de neam? Dragostea e
simlire, nu porneqte dintr-o fermi judecati a insugirilor
sau defectelor neamului. Totuqi, bucuria de a fi romAn se
nagte din conqtientizarea valorilor perene ale neamului,
precumpinitoare asupra eventualelor neimpliniri.
Nu s-ar mai face disculii de genul celor pe marginea
,,mindriei" de a fi romin, daci am pricepe insemnitatea
calitilii de romdn. Nu-i de ajuns sl aparfii prin nagtere
etniei. Firi si simli gi si gindeqti romineqte ori, mai grav,
blamindu-li gi tridindu-fi neamul, nu eqti romdn' Conteazit
singele din care ai fost plimidit, dar nu e suficient' La fel
cum nu egti cregtin doar pentru c6 ai fost botezat intru
Hristos, daci nu triieqti creqtineqte gi nu te impirt[geqti
cu Sfintele Taine in Biserici. E$ti apostat'
20
ROSTUL GENERATI EI NOASTRE
Nalionalitatea este titlul nostru nobiliar, iar apdrarea
ei este o problemi de onoare. Aurel C. Popovicil relevi ci
,,nafionalitatea unui popor (...) e con;tiinfa sa cd e o naliune,
o entitate culturald proprie in varietatea omenirii, cd nu-i
o simpld cifrd, un numdr de indivizi, de finfe, de animale
nsocialerr. (...) Nalionalitatea unui popor e legea lui strdbund
limba lui deosebitd; proprie de literaturd ;i
e comoara lui
Si
istorie, de credinfe ;i moravuri; de datine, tradilii, de obi-
ceiuri; e arsenalul sdu moral de virtuli ;i ginduri, de fapte
Si idealuri din trecut, pentru prezent ;i viitor, pe o brazdd
seculard de pdmtnt; pentru viala lui ce este gi mai ales ce va
sd vie in continud luptd contra tuturor celor ce cautd sd i-o
Sleargd, constient sau incon;tient, ;i sd-l ingroape de viu in
rnarele <<demos>> al pdmintului, in civilizalia fdrd nici un
ideal a demagogiei cosmopolite".2
in clipa cind tu, romAn dupi singe, egti nemullumit
rlc originea ta etnici, ba chiar ruginat, i1i negi practic nalio-
nalitatea. Rlmii un numir in statistica lumii, o cifri lipsiti
rle continut gi de insemnitate.
Cine poate conqtientiza faptul ci nalionalitatea e
uu rang aristocratic? Desigur, numai elementele nobile ale
rrcarnului - cum spune A.C. Popovici -, adici elita. Elita
lorrnati pe criterii de verticalitate morali, de in61!are spi-
riluall Ei de profesionalism. Elita pitrunsi de sufletul nea-
rrrrrlui gi inspirati in acfiunile sale de acest duh. Nu aga-zisa
rlitil, creat[ artificial prin mijloace de manipulare in masd,.
Ntr ircea hoardl de dezrildircinali, de pierdufi sufletegte gi
I Arrrcl C. Popovici (1863-1917), publicist de orientare conservatoare,
r rr slutlii de medicini gi de gtiin{e politice in strdinitate, cunoscitor
rr {tlrl linrbi europene, director al ziarului ,,RomAnia juni" qi al revis-
tcl .,silrnirnitorul", luptitor pentru drepturile romdnilor din Tran-
,rllvitttitt.
' Arncl O. Popovici, Nalionalism sau demoua{ie, Ed. Albatros, Bucu-
rrfl l, le9Z pp. 371-372.
21
 CLAUDIU TARZIU
de suferinzi intelectual, care este captivi cu un picior in
p[catul lui Iuda gi cu cel[lalt in picatul lui Lucifer.
Daci la poporul romdn de azi sint aspecte care m[
ingrijoreazit, sau mi deziluzioneazi, neamul romAnesc nu
mi dezamlgeEte gi nu mi nelinigtegte. Sint convins ci va
veni vremea sI striluceascl in toati mlrelia sa.
La mirarea unora in fala ,,idealismului" meu nu
am decit un rdspuns: neamurile nu supravieluiesc 9i nu
sivirqesc fapte memorabile prin mullmile oarbe 9i laqe, ci
prin virfurile lor de diamant - personalitirli catebtdzdeazlt
istoria uneori pini la singe. Prin elitele 1or. Elita care se va
hrini din veacurile de experienle - tragice sau sublime - ale
neamului, elita de miine sau de poimiine vaaqeza neamul
romAnesc pe locul ce i se cuvine' Neamul romAnesc a mai
cunoscut momente de glorie in istoria sa, tot prin influ-
enfa elitelor.
Dac[ ar fi s[ ne referim doar la domnia voievodului
$tefan cel Mare gi Sfint, la prima unire a romAnilor
sub
Mihai Viteazul, la Mica Unire din 1859 sub sceptrul lui
Cuza Vodl, la oblinerea independenfei, la Marea Unire
din 1918, la jertfelnica rezistenli anticomunisti din munfi
gi temnile s,i ar fi indeajuns.
Sigur, mi s-ar putea reproqa ci' viziunea mea lumi-
noasi despre trecutul neamului romAnesc - care promite
un viitor pe misuri, in pofida prezentului tulbure - se inte-
meiazipe mituri. Altminteri, poate ci,,mindria" mea de
romin ar fi serios gtirbitl.
Accept ci istoria fiecirui neam este lesuti pe un
suport de legende. $i ce e riu in asta? in afari de realitatea
ci pentru evenimentele care marcheazd definitoriu isto-
ria noastri nalionali sint dovezi irefutabile, cui ar folosi
atit de invocata, in ultimul timp' demitizare? Cdci, duph
cum corect observl Alexandru Antim, ,,cea dintti urmare
(a demltizirli - n.n) ar fi slrdcitea drasticd a unui conlinut
22
ROSTUL GENERATIEI NOASTRE
bogat in reprezentfui simbolice. Este, de pildd, contraperfor-
manla de afi capabili sd ni-l reprezentdm pe Mihai Viteazul
ca pe un oarecare, ridicat prin forla conjuncturii, ca pe o
.jucdrie a istoriei, a cdrui ispravd n-ar fifost decit o fericitd
urzeald a circumstanlelor, ;i nu ca pe o fin{d exemplard, care
u reuSit sd modeleze prin forla sa de caracter istoria citorva
nafiuni. Cu alte cuvinte, sd nu ni-l reprezentdm ca pe un
eroLt, cum a;ifost, ;i sd ne reprimdm cu strd;nicie orice senti-
ment de admiraliefald de o existenld exemplard, cu o condu-
itd intranzaclionabild. (...) Acest tehnicism agresiv pretinde
sd strdpungd totul cu silogismele sale reci, sd inghele ;i sd
desfacd totul in mod <obiectiv>". $i tot Alexandru Antim
scrie, pe drept cuvint, cd ,,demitizarea, care diminueazd gi
con;tiinfa colectivd, este Si desocializantd" qi mai departe:
,,nafiunea decide soarta unei reprezentdri, a unui mit. Acesta
dispare cind baza lui dispare".3 Urmind firul logic: daci
demitizarea desocializeazi gi afecteazi congtiinla colec-
tiv5,, a cdrei purtitoare este na{iunea, naliune care hotiriqte
in privinfa existenfei unei legende, ce ar impinge aceasti
naliune s[ se autoflageleze demitizindu-gi istoria?
Este un sofism ideea ci demitizarea are rolul de a ne
f'ace o pd'rere mai aproape de ceea ce insemnS,m intr-adevir
noi, romdnii, ca naliune. Nu vom face decit si spulberim gi
bruma de incredere pe care unii dintre noi o au in valoarea"
intrinseci a neamului nostru. Vom ci'dea victime menta-
litdlii de invin;i, care qi aga mugcd intruna din noi. De aici
mai este un pas pini la deznddejde - un alt pdcat, de asti
dati impotriva Sfintului Duh.
Aici se ajunge atunci cind congtiinla de neam este
perceputi prin lentilele deformatoare gi deconcertante,
agezate de manipulatori dibaci peste ochii minlilor gi ai
sufletelor noastre.
3
Alexandru Antim, ,,Demitizarea", Puncte cardinale, nr. l-212000.
23
 CLAUDIU TARZIU

Procesul de spilare a creierelor 9i de pervertire a Ofensiva

sufletelor, care are ca etaPe deformarea conqtiinlei de neam
Ei indepirtarea sufleteascd a indivizilor de neam (pierderea contra naliona I i;ti lor
dragostei), va duce la eliminarea identitilii nalionale, care
incumbi un patrimoniu moral, spiritual gi cultural' Cine
sau ce si mai opreasci atunci turnarea noastr[ in forme
striine - procustiene -, Pentru a fi mai ugor de manevrat
pe coordonatele zeului ban, singurul in stare si ne satisfaci
ioate poftele trupegti ce vor fi considerate primordiale?
Astdzi, identitatea nalionali este palpabill mai cu
seami pe latura sa spirituali. in sufletul romAnesc sint
pregnante semnele spiritualitilii ortodoxe. Este o consta- Lumea intreagd suportd, cu o acuitate sporitd de la
lur. p.t.-ptorie, care singuri deschide porlile dragostei rll I)oilea Rdzboi Mondial incoace, un paradox cu graye
de neam. Spiritualitatea cre;tind este elementul coagulant lntplicalii in via{a na{iunilor. Paradox care s-ar putea
r t t t i nationalismul antinafionaliqtilor. Gindirea din care
aI identitd[ii nafionale romhne;ti. Totodatd', ea conline anti-
t t t

corpii contra factorilor dizolvanli care aclioneazi continuu
asupra identitilii na{ionale'
lns[, firi a explora profunzimile spiritualiti]ii creg-
tine gi flri a-i urma prescripliile de via(i, riscim sl nu gtim
sau si nu vrem s5 ne protejim identitatea nafionali'
l:vord;te acest paradox urmdreSte sd dezvolte un nou tip de
ttrltrnafionalism. Principalul efect al realizdrii acestui Turn
lltiltyl dl ss;tlului XXI este cd o na{iune (care se identificd aici
r u lrrmenul de etnie conform vechii accepliuni a cuvintului)
vtt tlomint celelalte naliuni contopite intr-o masd de mane-
vt i, lipsitd de identitate nalionald ;i de idealuri proprii.

Romfest 2000 - IntUnirea romdnilor de pretutindeni' Despre ros-

tulimdnilorla Mtntuitorului nostru
2000 de ani delaNasterea
Iisus Hristos, Asocialia RomAni pentru Culturi Ei Ortodoxie'
liste evident ci nalionaligtii ii incurci teribil pe arhi-
Bucureqti-Sibiu, 2000' PP. 24-26
l rr Ii i r roului imperiu, cel mai intins gi cel mai puternic gindit
v r corlatir. Termenul fixat inilial pentru desivirgirea proiec-
Irrlrri cra anul 2000. Lucrurile nu au mers conform planu-
r tI rr, lq;a incit termenul a fost prelungit pini in anul 2050.

l)in picate pentru promotorii globalizi.rii, natiunile

.,tnI tlcia in alerti. Instinctul de apirare a fiinfei na(ionale s-a
r h'1lr'plat lnai cu seami in (drile europene. Acestea au amin-
I lr r';r l)roirspdti a vechiului internafionalism, comunismul,
r r r',rl rlt'irc:clea$i forle oculte pe un fundament ideologic ase-

25
 RO-sTUL GENERATTET NOASTRE
CLAUDIU TARZIU

Cine sint,,apostolii" noii,,religii" este ugor de obser-

menetor, dar conlinind o eroare gravl: lipsirea individului
virt analizind cine se pronunld mai vehement contra nati-
de libertllile sale fundamentale. De aceea se inregistreazi
onalistilor din toati lumea gi totodati se dovedesc cei mai
revigorarea formaliunilor politice de dreapta in Europa'
nalionaligti la ei acasi.
Noul internalionalism pistreaz6, ifuzia de libertate
Instrumentele lor de lucru sint civice, politice, legis-
qi aclioneazi mai subtil, la nivelul conqtiinfei individu-
lative, financiare, militare gi... spirituale, de amplitudine
iui. intii ii modifici felul de a gindi' ori i-l modeleaz| din
internationali.
copilirie, spre a considera satisfacerea instinctelor sale pri-
Printre metodele de lucru se gisesc: culpabilizarea
mare drept primordiali. Al doilea pas, flcut mai ugor cu
natiunilor, subjugarea economicd a statelor nafionale, fede-
o astfel de mentalitate, este desprinderea de Dumnezeu'
r alizar ea acestora, compromiterea Bisericii cres,tine.
Firi contactul cu El, cu tradilia nalional[ (insumind la
Complici, cu sau firi voie, sint falgii nafionaligti:
romAni creEtinismul, etnicul, cultura specificl Ei trecutul
nirtional-comunigtii, neonaziqtii ori islamigtii fanatici, care,
asumat), cu aspirafiile neamului, individul poate fi lesne
prin actiunile lor exagerate, flri un suport metafizic real,
manipulat. Cu sufletul pervertit, ,,omul nou' - produs al
clenatureaz5. sensul nationalismului.
globalizerii - va putea fi condus numai cu ajutorul cirnii'
be fapt, este vorba despre acelagi ,,om nou" f[rl urmi de Singurul capabil si spulbere planurile de globalizare
intr-o manieri ferm6, dar fird,violenle inutile, este curen-
conotalii biblice, acelagi ins golit de dumnezeire, periculos
in animalitatea sa manifesti, ca 9i cel produs de sistemul lul nalional-creqtin. Expresie a nationalismului autentic gi
creator, care va trebui si prevaleze in secolul XXI, daci nu
comunist. Acum insl este cosmetizat. El devine astfel in
vrem s[ ne autodistrugem.
ochii novicilor exponentul civilizafiei occidentale, apiritor
al ,,drepturilor omului" 9i luptitor pentru pace'
irr.rur"u diavoleasci a inceput demult' Patimile ce Crezul nostru, nr. 3, martie 2000
slligluiesc in lutul din care sintem alcituili sint permanent
riscolite spre a nu sesiza ci ne pierdem sufletele' Naliona-
lismul este prezentat in nuanfe sumbre, este indicat drept
frini a progresului. Indivizi cu valoare intelectuali, dar
fdril caracter, sint transformafi in propagandigti ai nalio-
nalismului civic (infeles ca un soi de patriotism firi suport
etnic, ci generat de calitatea de cetilean al unei lLtI), o fazit
intermediari intre nalionalism qi internafionalism'
Lupta dintre nalionaliqti Ei internalionaligti nu mai
imbraci azi forme armate decit in cantri extreme' Recte'
atunci cind sufletele naliunilor se dovedesc prea solide'
Dominatorii nu admit rezistenla 9i ingenuncheazlc:uatma
statele nalionale care le stau in cale.

26

lil

Nalionalismul
gi Romdnia de azi
Mai cu seamd in cercurile politice, stdruie pdrerea cd
Romknia de astdzi nu are nevoie de nafionalism, ba chiar
cd maniftstarea acestuia ar putea dduna ldrii'
ir*rrro i;i are originea in evidenla cd marile puteri
ale lumii stnt impotriva nafionalismului altora' Iar noi
vrem ca Romhnia sdfie primitdtn organismele controlate de
marile puteri: (Jniunen Europeand ;i Pactul Nord-Atlantic'
Prin uimare, o Romdnie nafionalistd - ori in care nafiona-
lismul sd joace un rol semnificativ - nu ar avea acces in UE
;i NATO, ar f izolatd de Occident ;i ar sfir;i tntr-o acutd
crizd economicd.
Respingerea termenului de ,,nalionalism" se mai
datoreazi gi unei false perceplii a nalionalismului, asimilat
de mulli cu extremismul qi cunoscut sub o imagine neade-
virat6, compusi din atitudini, acliuni 9i discursuri care nu
sint proprii nalionalismului, ci imperialismului 9i govinis-
mului. in sarcina nalionalismului au fost puse, de pildi'
in mod eronat, pofta de dominare 9i cea de expansiune'
culminind cu atrocitilile naziste.
O astfel de viziune falsi despre nalionalism a plasat
acest concep t pe pozllli antagonice cu democrqlia, cu
pro-
28
ROSTU L GENERATTET NOASTRE
gresul gi modernitatea, cv relaliile armonioase intre state
ctc. Pe acelagi fir logic, nafionalismul este considerat, firi
rlrgumente de fond, sinonim at xenofobia, at,fundamenta-
lismul religios, cu tradi{ionalismul yetust, cu violenla poli-
I icd, ca populismul, ca demagogia patriotardd. La inrddd-
cinarea acestor prejudecdfi au contribuit din plin diluarea
sentimentului nalional gi propaganda ingenioasi, perfidi
gi concertati.
in realitate, nafionalismul este la fel de firesc precum
este apartenenla la o nafiune. Nalionalismul este, intii de
l<tate, un sentiment: iubirea de neam. Dragoste din care
izvorisc faptele: apdrarea intereselor respectivului grup
ctnic, promovarea valorilor sale specifice, ac(iuni pentru
libera sa dezvoltare... Iubirea de neam nu inseamni in mod
obligatoriu ura pentru alte neamuri. Aga cum, dacd un copil
iqi iubegte pirinlii, nu inseamni implicit ci-i uriqte pe
prlrin{ii altor copii. Dorin{a de afirmare a propriului neam
nu inseamni negarea drepturilor altor nearnuri, nici dezin-
tcresul fali de alteritate. Cici, daci ar fi aga gi reducind totul
la nivel individual, afirmarea viefii individului s-ar traduce
prin negarea viefii celorlalgi indivizi sau, cel pulin, prin
rrcpdsarea totali fa{i de acegtia... in realitate, nu existi nici
o contradicfie intre a dori binele neamului tiu gi, totodati,
,r tlori gi binele celorlalte neamuri.
In cazul nostru, al romdnilor, aceasti tezi se verifici
rrrai abitir, intrucit sintem un neam cregtin, ba chiar nds-
t ul cre;tin.Deci, nalionalismul nostru, in misura in care e
,rutcrltic, nu poate fi altfel decit cre;tin.
In parantezi fie spus, adeviratul na[ionalism romd-
n('sc l1u poate fi cel practicat de na{ional-comunigti, pen-
Irtr cii acesta este de sorginte atee, deci indreptat contra
It ri i noastre naf ionale cres,tine; nu poate fi nici de influenli
rrirzistii, cici acela estebazatpe miturile istorice ale piginis-
nrrrlui germanic.